Coautori: Prof. [309028]

Coautori: Prof.

Prof.

Tehnoredactare: Informatician Șerban Maria Beatrice

Coperta:

Corectura: Secr. Urse Gabriela

Grafica:

Descriere CIP……….

[anonimizat], [anonimizat].

„[anonimizat], în Gorjul meu drag… [anonimizat], dar bogat în suflete. [anonimizat] e prisos, aici unde e sărăcie”.

CUPRINS:

[anonimizat], istorici

FAMILIA TĂTĂRESCU ȘI ROLUL EI ÎN SLUJBA GORJULUI

1.1. Omul politic Gheorghe Tătărescu.

1.2.Contribuția majoră a [anonimizat] a județului Gorj.

DE LA ȘCOALA PRIMARĂ MIXTĂ NR.4 LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE TĂTĂRESCU”

2. 1. Așezare geografică

2. 2. Începuturile și evoluția școlii

2. 3. Avântul școlii după 1989

2. 4. Școala astăzi

2. 5. Curriculum școlar între tradițional și modern

ASPECTE ALE PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI EVOLUȚIEI ȘCOLII:

3.1.Rezultate remarcabile în activități școlare și extrașcolare

3.1.1.Revistele școlii

3.2. Proiecte în derulare

O FAMILIE, UN DESTIN

4.1. Colectivele de cadre didactice peste timp

4.2. Resurse umane actuale

4.3. Repartizarea absolvenților pe licee

4.4. Absolvenți cu rezultate excepționale

4.5. [anonimizat], EVOCĂRI…..[anonimizat] a deschis orizontul spre viață a sute de elevi timp de 75 de ani.

[anonimizat] a [anonimizat], prin sprijinul acordat și inițiativele sale care se văd la tot pasul.

Unitatea de învățământ care cu mândrie poartă numele

…………………………….

Prof. [anonimizat], Școala Gimnazială ,,Gheorghe Tătărescu” Târgu – Jiu

1. FAMILIA TĂTĂRESCU ȘI ROLUL EI ÎN SLUJBA GORJULUI

1.1. Omul politic Gheorghe Tătărescu

Născut la 22 decembrie 1886 [anonimizat] (1850 – 1916)1 și al Speranței (1858 – 1929), născută Părăianu2, Gheorghe Tătărescu, s-a stins din viață la 28 martie 1957 la București.

[anonimizat], familia Tătărescu face parte din vechea boierime a Olteniei, bunica maternă a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]3.

Absolvent: [anonimizat] ,,Carol I” [anonimizat] (foto 1), și-a susținut lucrarea de doctorat cu teza ,,Le régime électoral et parlamentaire en Roumanie” la Paris4 [anonimizat].

La întoarcerea în țară s-a [anonimizat], activitate pe care o începuse în urmă cu mulți ani.

Astfel, inițiatorul, coordonatorul și redactorul ziarului ,,Gorjul Nou” în 1908 a fost Gheorghe Tătărescu,

4 Al. Doru,Șerban, volumul Personalități care au fost în Gorj, Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2009, p.151.

pentru ca în 1918 să editeze ziarul național – liberal ,,Cuvântul Gorjului”.

Activitate în calitate de colaborator a avut și cu alte publicații ale vremii apărute la Târgu – Jiu, ,,Voința” în anul 1919 și ,,Viitorul Gorjului” în 1921.

La treizeci de ani, în preajma intrării României în Primul Război Mondial, se căsătorește cu Arehia Piteșteanu, autentică și distinsă doamnă, femeie binevăzută și cu stare în societatea acelor vremuri5.

Ceremonia logodnei a avul loc la Mănăstirea Tismana, în timp ce căsătoria religioasă și civilă s-a încheiat la Craiova.

Familia Tătărescu a dat naștere la doi copii, Sanda, căsătorită cu Ulysses Negropontes și Tudor, decedat în anul 1977.

În calitate de comandant al Companiei 16 din Regimentul Nr.18 Gorj, Gheorghe Tătărescu a participat la Războiul de Întregire a neamului cu gradul de locotenent.

1912 este anul în care se înscrie în Partidul Național Liberal condus de Ion I. C. Brătianu, iar în 1919 devine deputat de Gorj de pe listele național-liberale.

Viitorul premier al României își va face debutul în Parlament, impresionând chiar din prima intervenție la tribună6.

În anul 1932 Gheorghe Tătărescu a fost ales președinte al Partidului Național Liberal7.

În guvernările liberale Gheorghe Tătărescu a îndeplinit mai multe responsabilități: subsecretar de stat al Ministerului de Interne în Guvernul Brătianu din perioada 19 ianuarie 1922-29 martie 1926 (vezi Img. 1), ministru al industriei și comerțului (1933), președinte al Consiliului de Miniștri (1934 -1937) după ce, a fost asasinat I. G. Duca, perioadă în care Gheorghe Tătărescu (vezi img. 2) a avut una dintre cele mai fructuoase guvernări ale perioadei interbelice8.

Guvernarea lui Gheorghe Tătărescu a contribuit incontestabil la reorganizarea și funcționarea eficientă a instituțiilor statului, la dezvoltarea economică, încurajarea comerțului și mai ales a exportului, organizarea administra-tivă a țării conferind prosperitate și stabilitate.

8 Al. Doru, Șerban, op.cit.p.152.

De asemenea, guvernul prezidat de Tătărescu a luat măsuri privind reorganizarea și dezvoltarea învățământului, încurajarea agriculturii contribuind la sporirea nivelului de trai al românilor.

La 28 decembrie 1937 Gheorghe Tătărescu a demisionat din fruntea liberalilor, Partidul național Liberal pierzând alegerile parlamentare. Rămânând fidel Coroanei, omul politic va îndeplini funcția de consilier regal.

După asasinarea primului ministru Armand Călinescu la 21 septembrie 1939 și după interimatul guvernului Argeșeanu, Tătărescu a primit misiunea de a forma un guvern de reconciliere națională încercând să creeze un climat intern favorabil dificilei conjuncturi internaționale în care se afla țara.

Din nefericire, în anul 1940 granițele României au fost sfârtecate în urma unui conflict sângeros.

Img. 1. Document semnat de Tătărescu în calitate de subsecretar de stat

Sursa:

Img. 2. Document semnat de Gh.Tătărescu în calitate de Președinte al Consiliului de ministri

Sursa: http://mnitshare.mnit.ro

Urmărind cu mare atenție evoluția evenimentelor și realitățile politice ale vremii, Gheorghe Tătărescu s-a adresat printr-o scrisoare lui Iuliu Maniu și Dinu Brătianu cărora le-a propus constituirea ,, Unirii sacre” a tuturor partidelor politice și realizarea unui ,,Comitet național” în scopul apărării intereselor României, însă propunerea i-a fost refuzată.

Neputând realiza o înțelegere pe plan național, Tătărescu se adresează la 25 februarie 1924, printr-o scrisoare, prietenului său, Eduard Benes, președintele Cehoslovaciei, căruia îi solicita sprijin în apărarea cauzei României la Kremlin.

La 26 mai 1944, Gheorghe Tătărescu a participat la constituirea "Coalitiei Național-Democratice", compusă din PNL Tătărescu, PND-PCR Lucrețiu Pătrășcanu și PSD Titel Petrescu, având drept scop:

1). Pregătirea acțiunii pentru ieșirea României din război;

2). Eliberarea teritoriului național și reîcorporarea Transilvaniei la patria mamă;

3). Restabilirea raporturilor tradițonale ale României cu puterile occidentale și pregătirea unei înțelegeri de bună vecinătate cu Uniunea Sovietică;

4) Reașezarea instituțiilor democratice la temelia vieții politice a statului român.

Coaliția rămâne deschisă și celorlalte partide politice din țară7.

Într-o scrisoare adresată regelui Mihai I, liberalul gorjean relata situația gravă în care se afla țara într-un moment în care Moscova făcea jocurile politice la București. (vezi Img. 3).

În scopul evitării adâncirii prăpastiei în care se afla România și a evitării prăbușirii legalității și a ordinii țării care începuse să se zdruncine în toate domeniile vieții statului, la 6 martie 1945, Gheorghe Tătărescu, alături de alți liberali a intrat în guvernul Petru Groza deținând funcția de vicepreședinte al Consiliului de Externe și ministru al Afacerilor Externe (vezi foto 2).

Într-un document deținut de Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond

Documentar, dosar 8845, vol. 3, f. 36-45, se prezintă situația în detaliu a ,,Ministerului Afacerilor Străine de la 23 august 1944 până în martie 1947.

Într-o conferință de presă liberalul gorjean declara: ,, Ca unii care nu au râvnit niciodată la bunul altuia, suntem bine plasați pentru a apăra bunul nostru cu toată hotărârea și cu toată tăria ceruta de împrejurări. Transilvania este de-a pururi pământ românesc și nu ne rămâne decât să regretăm declarația părții ungare. Ea a încetat demult să fie o problemă de discutat”.

Img. 3. Scrisoare adresată Regelui Mihai I la 31 august 1945

Sursa: https://www.bcucluj.ro/

Foto 2. Primul Consiliu de Miniștrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, T. Georgescu, ș.a., sala Marii Adunări Naționale (Constantinescu Iași, Lotar Rădăceanu, Ștefan Voitec, Prof. G. Nicolau, Gh. Tătărescu, Mihail Ralea).(6 martie 1945)

Sursa: https://fototeca.iiccr.ro/ cota 92 / 1946

În vederea consolidării imaginii țării a cărei situație devenise destul de gravă, Tătărescu a condus delegația română la Paris ( vezi foto 3) unde în urma Tratatului încheiat s-a obținut reîntregirea Transilvaniei de nord la teritoriul național, solicitând recunoașterea de către marile puteri învingătoare a calității României de putere cobeligerantă aducând argumente, date concludente și documente care au atestat contribuția militară și economică evidentă a țării noastre la înfrângerea Germaniei și a aliaților ei (vezi Anexa 1).

Foto 3. Membrii delegației guvernamentale române pe Aeroportul Băneasa înainte de plecare la Conferința de Pace de la Paris. Din delegație au făcut parte: Dej, Șt. Voitec, Gh. Tătărăscu, M. Ralea, L. Pătrășcanu, I. Gh. Maurer, G-ral Vasiliu Rășcanu. (11.08.1946)

Sursa: https://fototeca.iiccr.ro/ cota 30 / 1946

În memorandumul redactat la 19 iulie 1947, Gheorghe Tătărescu spunea: ,,Țara trăiește într-o atmosferă care întreține nemulțumirea și ura contra guvernului. Oameni, cu totul nevinovați, sunt arestați pentru motive care nu au nimic comun cu siguranța statului, cu ordinea publică…”, reacția lui Petru Groza fiind memorabilă: ,,Ți-ai semnat sentința la moarte!”

Obligat să iasă din guvern împreună cu întreg grupul liberal, politicianul se retrage la Poiana, județul Gorj, însă, în luna mai a anului 1950 este arestat alături de alți demnitari ai țării și întemnițat la Sighetul Marmației.

Perioada de detenție a afectat extrem de mult starea de sănătate a omului politic gorjean care pentru o perioadă de 60 de luni a fost supus unui regim și tratament sălbatic de exterminare. Încă de la început acesta a contactat o boală nemiloasă care i-a fost fatală la scut timp după ieșirea din penitenciar.

Omul care și-a legat numele în mare parte de județul Gorj chiar dacă a făcut politică de anvergură națională și internațională8, s-a stins din viață la 29 martie 1957 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu cu toate că își dorise ca loc de veci schitul Crasna sau Biserica ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel ”din Târgu – Jiu.

1. 2. Contribuția majoră a familiei Tătărescu la dezvoltarea economică și cultural-educativă a județului Gorj

În perioada interbelică, Gorjul a fost cea mai binecuvântată regiune a țării datorită numeroaselor acțiuni întreprinse de familia Tătărescu în vedera reabilitării și modernizării lui.

La Congresul Partidului Național Liberal din 20 ianuarie 1935, Gheorghe Tătărescu spunea: „Florile vieții mele sunt la București, dar tulpina și rădăcina sunt pe Valea Jiului, în Gorjul meu drag… Cunosc nevoile acestui județ, sărac în averi, dar bogat în suflete. Cred că nu voi abuza de această țară, dacă voiu aduce de acolo unde e prisos, aici unde e sărăcie”.

Indiferent de rolul pe care l-a avut, acela de ministru, prim-ministru sau consilier regal, marele om politic a adus o contribuție majoră la dezvoltarea Gorjului contribuind substanțial la dezvoltarea culturală, economică și socială a județului său drag.

Foto 4. Cula Gheorghe Tătărescu

Sursa: http://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/muzeul-arhitecturii-populare-din-gorj-curtisoara/

Foto 5. Complex Tătărescu

Sursa: http://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/muzeul-arhitecturii-populare-din-gorj-curtisoara/

Împreună cu soția sa, Arethia Tătărescu, femeie cu inițiativă și iubitoare a locurilor unde tradiția era păstrată cu sfințenie, Gheorghe Tătărescu a amenajat reședința de vară a familiei care avea în componența sa Cula Poenaru-Tătărescu, casa de vacanță(casa Antonie Mogoș din Ceauru).

Ansamblul arhitectural mai cuprindea casa de locuit a administratorului, clopotnița de lemn, biserica strămoșilor și mormintele acestora.

Astăzi Ansamblul Arhitectural Tătărescu a fost mutat la Muzeul Satului de la Curtișoara.

În plan economic, Gheorghe Tătărescu a sprijinit înființarea primelor unități industriale din județ.

La 7 noiembrie 1937 a fost pusă piatra de temelie a primei fabrici moderne a orașului Tg-Jiu, Manufactura de tutun, la inițiativa primului- ministru Gheorghe Tătărescu și al soției sale, Arethia.

În calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Tătărescu s-a implicat în încurajarea activității Fabricii de tutun înlesnind achiziționarea de masini și

accesorii necesare sporirii activității industriale prin aprobarea unor reduceri a taxelor de transport CFR, reduceri de impozite, scutiri de vamă9 etc.

De numele său se leagă înființarea multor altor unități industriale care au contribuit la creșterea economică a județului Gorj: Fabrica de cărămidă ce și-a extins activitatea în centre industriale ale țării, Fabrica de confecții pentru armată, Uzinele Sadu, Topitoria de cânepă și Fabrica de

marmeladă de la Vădeni care în luna mai 1942 producea marmeladă, gemuri, dulcețuri, compoturi și siropuri de fructe, Fabrica de cărămidă refractară.

Atras de frumusețile locului, Tătărescu sprijină înființarea unei întreprinderi de prelucrare a lemnului în Crasna, sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă, aici producându-se scânduri și obiecte din lemn10.

Arethia Tătărescu, președinta Ligii Femeilor Gorjene a fost în permanență susținută de soțul său în realizarea unor ample activități pe plan cultural: înființarea atelierelor de țesătorie ( era binecunoscută înclinația sa spre datinile și tradițiile populare, având o contribuție benefică la

modernizarea covorului oltenesc și dezvoltarea industriei casnice), realizarea Ansamblului Sculptural dedicat eroilor, a Bisericii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, mausoleului Ecaterina Teodoroiu, a localului Muzeului Gorj (din Grădina Publică).

Dragostea pentru artă și istorie a determinat familia Tătărescu să contribuie la realizarea unor ample lucrări cu caracter sacerdotal (ajutorarea unor biserici și mănăstiri și ridicarea unora noi – Tismana, Lainici, Crasna, culminând cu finalizarea lucrărilor la noul lăcaș al bisericii ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel”), la cercetarea unor vechi situri arheologice, amenajarea unor case memoriale ( Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu).

De numele familiei Tătărescu este legată și inițiativa construirii drumului Novaci-Sebeș, primul ministru fiind cel care a săpat primul metru de drum început de la Novaci, loc în care s-a ridicat un obelisc numit mausoleul lui Tătărescu.

Fără îndoială că cea mai importantă realizare a familiei Tătărescu rămâne aducerea lui Brâncuși, prin operele sale, pe meleagurile natale11.

11 Zenovie, Cârlugea, Zoe Elena, Deju, ,,Arethia Tătărescu, Marea Doamnă a Gorjului interbelic”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2007.

Milița Petrașcu, artist plastic român, ucenica marelui sculptor Constantin Brâncuși este cea care a intermediat întâlnirea dintre Artehia Tătărescu și maestrul Brâncuși în vederea realizării Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu.

După îndelungi tratative purtate în scris în perioada 1935-1938, Ansamblul închinat memoriei soldaților gorjeni căzuți în primul război Mondial a fost realizat.

Lucrarea a cuprins spațiul dintre râul Jiu și unitățile militare din partea de est a orașului trecând prin grădina publică unde trebuia amplasat un portal de piatră ( Poarta sărutului), continuând pe strada Calea Eroilor, Biserica ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și culmințnd cu ,,Coloana Recunoștinței” ( Coloana Infinitului).

În august 1938, Milița i se adresa lui Brâncuși printr-o scrisoare impresionantă: ,,Am fost zguduită până-n măduva oaselor și am plâns sărutând pe doamna Tătărescu, că te-a ajutat să faci aceste lucruri. Coloana se ridică liberă acum, sacadat ca niște bătăi de inimă generoasă și odată sfârșește în seninătate printr-o cupă gata de a primi daruri cerești în

infinit. Portalul – ai reușit să faci un corp viu prin care te înrudești cu toate timpurile și îl simți așa de aproape de tine”12.

În octombrie 1937 Artehia Tătărescu donează orașului Târgu Jiu, din partea ligii, operele lui Brâncuși (vezi Img. 4. Scrisoarea de donare a operelor de artă ale lui Brâncuși primăriei orașului Târgu Jiu, Img. 5-scrisoarea de mulțumire adrestă de autorități Arethiei Tătărescu).

12 Postal Măiastra, nr.3 (7), Editura Tipografia Prod Com, Târgu Jiu, 2006, p. 46

Img. 4. Scrisoarea de donare a operelor de artă ale lui Brâncuși primăriei orașului Târgu Jiu

Sursa: https://gorjeanul.ro/donarea-operelor-brancusiene-primariei-orasului-targu-jiu-de-catre-liga-nationala-a-femeilor-gorjene/

Img. 5. Scrisoarea de mulțumire adresată Arehiei Tătărescu

Sursa: https://gorjeanul.ro/donarea-operelor-brancusiene-primariei-orasului-targu-jiu-de-catre-liga-nationala-a-femeilor-gorjene/

Foto 6. Poarta Sărutului

Sursa: Alexandru Gîrniceanu

Foto 7. Masa Tăcerii

Sursa: Alexandru Gîrniceanu

2. DE LA ȘCOALA PRIMARĂ MIXTĂ NR.4 LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE TĂTĂRESCU”

2. 1. Așezare geografică

Situată în sectorul Tg-Jiu – Romanești, pe strada Crucea de Piatră ( astăzi strada 23 August), în casa ,,Cărăgui”, în partea sudică a orașului reședință de județ, Școala Primară Mixtă Nr.4 își va începe activitatea având arondată zona blocurilor până la strada ,,Mircea Basarab”(astăzi strada 30 Decembrie), strada Victoria spre nord, până la strada ,,Mircea Basarab" (exclusiv), strada 14 Octombrie, din strada ,,Mircea Basarab" spre sud și toate străzile din sud, până la ,,Solomon Rasoviceanu" inclusiv.

Fig…….Localizarea Școlii Gimnaziale ,,Gheorghe Tătărescu”

Sursa:https://www.google.com/maps/place/ScoalaGimnazialaGheorgheTatarascu, accesat în data de 10.08.2019.

Denumirea străzii Crucea de Piatră este dată de amplasarea pe această stradă a unei cruci, astăzi monument istoric înregistrat la la Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Gorj (GJ-IV-m-B-09480), care datează din secolul al XVIII-lea, ea prezentându-se sub forma unui pomelnic ridicat în anul 1779 (7287) de către Radu Bordei, călugărit mai apoi la Mănăstirea Tismana.

Crucea conține inscripții chirilice realizate în relief, meșterul pietrar fiind Ion Dumitru13.

Ulterior aceasta va fi dislocată și amplasată cu 8-10 metri mai la est, cruce monument care se afla și astăzi la 15-20 metri distanță de școală14(vezi foto 8-Crucea de piatră).

13 Vasile, Irod, Școala Generală Nr.1 Târgu-Jiu-la a 50-a aniversare, în ,,Școala Gimnaială ,,Gheorghe Tătărăscu” Târgu – Jiu, Gorj, 1946-1996. File de monografie”, Editura Prod Com, Tg-Jiu, 1996, p.12.

14 http://www.verticalonline.ro/crucea-misterioasa-din-targu-jiu.

Foto 8. Crucea de piatră

Sursa: Alexandru Gîrniceanu

2. 2. Începuturile școlii

Începuturile unității noastre școlare se împletesc  strâns cu istoria localității.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945, în orașul Târgu-Jiu existau putine instituții de învățământ care școlarizau elevi ce urmau cursurile unor școli liceale, profesionale sau de meserie.

În această perioadă funcționau în municipiu unități școlare de prestigiu precum Liceul ,,Tudor Vladimirescu" (baieti ), Liceul ,,Ecaterina Teodoroiu" (fete), Școala Normală ,,Spiru Haret" (baieti), Liceul comercial, iar la nivelul învățământului elementar, Școlile Primare nr. l și 2 – fete, Școlile Primare nr. l și 2-băieți Târgu-Jiu.

Dinamica învățământului local, în strânsă concordanță cu cel national este legată de schimbările petrecute în viața politică a țării după anul 1944, școala gorjeană și învățământul romanesc este strâns legată de factori politici, sociali și economici definitorii. Școala apare ca o instituție de instruire și educare a tinerilor care este amplu ancorată în realitatea politică a vremii.

Ca un important centru economic, social și politic al țării, Municipiului reședință de județ i se acordă o importanță aparte în ceea ce privește dezvoltarea rețelei școlare, dinamica, conținuturile, structura învățământului punându-și amprenta și asupra școlii gorjene.

Inspectoratul Școlar Județean Gorj a întreprins toate demersurile reușind să obțină din partea Ministerului Educației Naționale aprobarea privind înființarea în partea de Sud a orașului a Școlii Primare Mixte Nr.4 Târgu-Jiu( Școala Gimnazială Nr.1).

Prin decizia Ministerului Educației Naționale din octombrie 1945 se înființează Școala Primară Mixtă nr. 3, în sectorul Târgu-Jiu – Sf. Nicolae, și Școala Primară Mixtă Nr. 4, în sectorul Târgu-Jiu – Romanești.

Prin adresa nr. 11596/ 13 noiembrie, Inspectoratul Școlar Județean Gorj fixează noile circumscripții școlare pentru școlile primare existente în oraș la această dată.

În conformitate cu decizia Ministerului Educației Naționale nr. 0065/1945, Inspectoratul Școlar Județean Gorj aduce la cunoștința domnului Constantin Buzuloiu faptul că este numit ca învățător și în același timp ca director al acestei unități școlare.

În baza proceselor verbale nr.1 și 2 este consemnată repartizarea învățătorilor pe clase și se fac precizări referitoare la festivitatea de deschidere a anului școlar, astfel: ,, Astăzi, 2 decembrie 1945, în asistența elevilor, părinților și a învățătorilor școalei, s-a făcut o slujbă religioasă în localul școalei pentru începutul anului școlar.

După sfeștanie, preotul Ilinca a vorbit despre ,,necesitatea înființării școlii în acest sector al orașului» și a adus mulțumiri domnului ministru Voitec și domnului secretar Grigore Geamănu, pentru înțelegerea de care au dat dovadă.

Constantin Buzuloiu, inspectorul regional și directorul școlii, a vorbit copiilor «Despre necesitatea învățăturii».

Pentru care am consernnat cele de mai sus"12.

Reiese din documentul citat că s-au deschis cursurile pe 2 decembrie 1945. Explicatia constă în faptul că formalitățile de transferare a elevilor de la Școlile Primare nr. 2 de fete și nr. 2 de baieți, precum și de la Școala de Aplicatie, Școli care arondaseră inițial o parte din străzile

din noua circumscripție Școlară, s-au prelungit mult, pe de o parte, iar pe de alta parte, găsirea unui spațiu necesar noii unitati școlare constituia o problemă dificilă, care trebuia să-și găsească soluționarea într-un mod cât mai favorabil.

Prin numirea domnului Constantin Buzuloiu în funcția de inspector școlar regional, s-au făcut unele mutații la nivelul colectivului didactic din unitate, menționate de procesul verbal din 13 decembrie 1945, unde se specifica numirea domnului Gheorghițoiu Ionel ca învățător suplinitor și director al școlii și, în același tirnp, se face redistribuirea claselor, cu funcționarea în trei schimburi, cu program zilnic de lucru cuprins între orele 800-170013.

Spațiul improvizat în care unitatea școlară își desfășura activitatea, creșterea numărului de elevi, nevoia acută a unui nou local de școlarizare va determina sensibilizarea factorilor de decizie la nivel local care vor hotărî construirea unui local nou al școlii pe un teren cedat de familia Dumitru Vulpescu în suprafață de 3.525,89 m2.

Cu toate că prin decizia din 8 februarie 1945 s-a constituit comitetul de sprijin și coordonare în vederea

ridicării localului școlii, piatra de temelie a Școlii Primare Mixte nr.4 Târgu Jiu s-a pus la 29 iunie 1948, conform actului de fondațiune.

Din actul de fondațiune reies contribuțiile bănești aduse de autorități, dascăli, simplii cetățeni ai cartierului, acestea concretizându-se în suma de 7.900 lei.

Din păcate, situația economico-financiară foarte grea prin care trecea țara noastră în acea perioadă, lipsa fondurilor la bugetul de stat, nu a permis ridicarea construcției conform proiectului.

Cu toate acestea, localul școlii a fost dat în folosință în toamna anului 1949 și cuprindea patru săli de clasă, o cancelarie, un hol mare și un turn ce avea câteva încăoeri prevăzute cu sobe cu plită. Este posibil ca acestea să fi fost destinate drept locuință cadrelor didactice nou venite în școală.

Turnul a fost prevăzut cu un ceas în scopul orientării localnicilor.

Noul local permite creșterea calității învățământului, copiii localnicilor din zona arondată școlii beneficiind de posibilități mai bune de învățătură, cu atât mai mult cu cât tot în acea perioadă s-a realizat dotarea școlii cu material didactice, fapt ce a permis cadrelor didactice să desfășoare lecții eficiente și de calitate.

Începând cu anul școlar 1952 – 1953, unitatea școlară își schimbă denumirea devenind o data cu înființarea clasei a cincea de fete, Școala Elementară de 7 ani Nr. 4

Târgu Jiu.

Ulterior, începând cu anul școlar 1954 – 1955, se va numi Școala Elementară nr.1 Târgu Jiu.

O dată cu introducerea învățământului general obligatoriu, în anul 1961, școlii i se va schimba din nou denumirea devenind Școala Generală Nr.1 Târgu Jiu (Img….. Școala Gimnazială Nr.1, Târgu Jiu).

Prima promoție de absolvenți a 7 clase a fost numai de fete în anul 1954 – 1955, pentru ca sfârșitul anului școlar 1964 – 1965 să marcheze prima promoție de 8 clase gimnaziale.

Ca urmare a dezvoltării economice și urbanistice a municipiului Târgu Jiu, după 1967, se constată o creștere a populației școlare din circumscripție.

Localul unității de învățământ se dovedește neîncăpător, astfel că, în 1968 încep lucrări de extindere a localului vechi întrucât în afara celor 4 săli de clasă existente cursurile se desfășurau din lipsă de spațiu în alte două săli de clasă: una amenajată în casa lui Popescu ,,Plăcintarul” pe strada Victoriei și alta pe strada 23 august, nr.20, acolo unde astăzi locuiește familia Bădescu.

Extinderea școlii din 1968 a presupus construirea a cinci săli de clasă pe latura de sud a localului de astăzi, săli care au fost date în folosință începând cu anul școlar 1969 – 1970.

Corpul de clădire aflat în partea de est ce avea ca destinație activități în ateliere școlare la etaj, iar la parter un spațiu destinat orelor de educație fizică, a fost dat în folosință în anul școlar 1973 – 1974.

În anul 1978 s-a început construcția la alte 8 săli de clasă și la un laborator de chimie în partea de nord a localului.

Cu sprijinul Șantierului de Amenajări Hidrotehnice Rovinari au fost angajate lucrări de bituminare a curții școlii și amenajare a bazei sportive.

Img….. Școala Gimnazială Nr.1, Târgu Jiu

Sursa: Arhiva Școlii Șimnaziale ,,Gheorghe Tătărescu” Târgu Jiu

3. Evoluția școlii după 1989

De-a lungul a aproape trei decenii, de la schimbarea de regim din 1989, România a parcurs transformări economice, sociale și politice majore. După căderea regimului comunist, țara noastră a trecut printr-un proces important de schimbare, iar oamenii au fost nevoiți să se adapteze unui nou stil de viață.

Ca orice oraș din România, Municipiul Tg-Jiu a trecut printr-o vastă schimbare în ultimii 30 de ani. Dezvoltarea urbanistică a orașului a determinat inevitabil creșterea numărului de locuitori și, implicit, sporirea populației școlare.

Greutățile perioadei de tranziție, lipsa fondurilor necesare efectuării unor lucrări de modernizare și extindere a spațiilor de școlarizare, a dotării cu mijloace didactico-materiale necesare îmbunătățirii procesului de învățământ au creat impedimente serioase procesului de instrucție și educație școlară.

După decembrie 1989, când societatea românească va păși pe un făgaș nou și când libertatea de acțiune va permite tuturor să-și exercite democratic gândurile și convingerile, conștiința, nivelul de pregătire sau de cultură și, în general, de existență socială, Școala Românească a fostgăsită insuficient pregătită pentru a-și putea exercita funcția sa educațională în rândul elevilor. Acest lucru avea să se repercuteze negativ în școli, întrucât a lipsit și inițiativa în cadrul instituțional pentru desfășurarea actului educativ în rândul elevilor.

Noile orientări privind înfăptuirea actului de instrucție și educație la nivelul unității școlare, reașezarea efectivelor de elevi după noile criterii de normare, și, implicit a claselor, determină schimbări importante la nivelul Școlii Generale Nr.1 Târgu-Jiu.

Creșterea numărului claselor de elevi a determinat sporirea numărului de posturi și cadre didactice care au înțeles că învățământul are nevoie de oameni care să fie conștienți că modernizarea școlii este o necesitate, iar implicarea fiecărui cadru didactic în realizarea actului de reformă, transformare și renovare a învățământului este esențială.

În urma Consiliului profesoral din data de 17 ianuarie 1996 s-a pus în discuție schimbarea denumirii unității de învățământ, cadrele didactice aprobând unanim ca școala să poarte numele marelui om politic și de cultură, Gheorghe Tătărescu, ocazie cu care a fost înaintată Inspectoratului Școlar Județean Gorj adresa nr. 249/ 17.01.1996 prin care era solicitată schimbarea denumirii școlii. Adresa a fost însoțită de un memoriu justificativ, conducerea unității propunându-și omagierea celor 50 de ani de la data înființării instituției.

Img….. Adresă ISJ solicitare schimbare denumire

Sursa: Arhiva Școlii Gimnaziale ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

Propunerea este analizată și aprobată în ședință de Consiliu Județean redactându-se Decizia Nr.4/29.02.1996 (vezi Img……-decizia de atribuire a denumirii școlii).

Img……Decizia de atribuire a denumirii școlii

Sursa: Arhiva Școlii Gimnaziale ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

Semicentenarul școlii a fost sărbătorit de întregul colectiv de cadre didactice ale instituției organizându-se un program vast de manifestări ce a cuprins evocări, dezbateri, lectorate, programe artistice, expoziții, activități metodico-științifice, întreceri și concursuri sportive, inaugurarea unui muzeu școlar, lansarea primului număr al revistei școlare, ,,Columna” .

Programul manifestărilor a debutat cu alocuțiuni susținute de autoritățile locale: prefectul județului Gorj, Gheorghe Caralicea Mărculescu, primarul Municipiului Târgu-Jiu, Victor Murea, Inspectorul Școlar General, prof. Ion Chiriac, dar și de către directorul instituției, prof. Vasile Irod ( vezi Anexa 3 – Programul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi semicentenarului școlii).

Împreună cu elevii și în prezența autorităților locale în data de 11 mai 1996 a fost dezvelită o piatră comemorativă care astăzi este amplasată în holul școlii (vezi foto…..-placa comemortivă dedicată semicentenarului școlii).

Foto……Placa comemorativă dedicată semicentenarului școlii

Sursa: Adriana Rădoi

4. Școala astăzi

Școala Gimnazială ,,Gheorghe Tătărescu” se înscrie în rândul școlilor ce pregătesc elevii pentru treapta următoare a vieții, cea liceală.

În anul 2019 – 2020, școala are un efectiv total de 788 de elevi: 13 copii în învățământul preșcolar ( în cadrul Grădiniței cu Program Normal Romanești-structură a unității noastre școlare), 448 elevi la ciclul primar și 327 în cel gimnazial.

Spațiul de școlarizare este format din 18 săli de clasă, un laborator de chimie, două laboratoare de informatică, o sală de sport amenajată pentru efectuarea orelor de educație fizică și un spațiu destinat bibliotecii școlare care funcționează cu un număr de peste 14.800 de volume.

În privința păstrării și depozitării materialelor de întreținere și reparații, școala dispune de o magazie de dimensiuni reduse și de alte încăperi insuficiente însă, ca spațiu pentru desfășurarea în bune condiții a activității personalului administrativ – gospodăresc.

Instruirea și educarea elevilor este asigurată de 52 cadre didactice, 5 persoane din categoria personal auxiliar și 8 persoane din categoria personal nedidactic, conducerea școlii străduindu –se să găsească cele mai bune căi de asigurare a mijloacelor necesare desfășurării în condiții optime a procesului de învățare pentru obținerea unor rezultate notabile în activitatea ce se desfășoară în școală.

Colectivul de cadre didactice în anul școlar 2019 – 2020 numără 52 de profesori, 47 titulari, 5 suplinitori calificați. De asemenea, unitatea noastră școlară asigură instruire elevilor săi cu cadre didactice bine pregătite profesional. Din rândul acestora un cadru didactic este profesor doctor, 39 au gradul didactic I, 6 au gradul didactic II, 4 cadre didactice au obținut definitivatul, iar 2 profesori sunt debutanți.

Pregătirea temeinică pentru viață a elevilor, asigurarea unei bune educații sunt asigurate de profesionalismul cadrelor didactice ale instituției școlare cu un ridicat nivel de pregătire și competență.

Un avantaj deosebit al elevilor noștri îl reprezintă atât baza materială pe care o au la dispoziție pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ, cât și faptul că la toate disciplinele școala dispune de cadre didactice calificate care cu dăruire și tact își pun amprenta asupra formării personalității elevilor.

Unitatea funcționează în două schimburi: ciclul preșcolar și primar în program zilnic de lucru cuprins între 800 – 1220 și ciclul gimnazial cu program între orele 1230 – 1820 asigurându -se ora de curs de 40 minute și pauza de 10 minute, existând câte trei și patru clase paralele.

O optimizare a condițiilor de desfășurare a activității didactice, care ar asigura implicit o eficiență sporită a procesului de învățământ, presupune necesitatea realizării unor lucrări de extindere a spațiului de școlarizare, prin supraînălțarea localului din partea sa sudică.

Foto…. Intrarea principală Școala Gimnazială ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

Sursa: Rădoi Adriana

Foto…. Holul principal Școala Gimnazială ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

Sursa: Rădoi Adriana

Începând cu anul școlar 2018- 2019, conducerea unității de învățământ a înaintat autorităților o serie de documente, reușindu-se ca prin Hotărârea Consiliului Local din data de 25.03.2019 să se corecteze ortografierea denumirii școlii.

Img. …..Decizie schimbare denumire școală

Sursa: Arhiva Școlii Gimnaziale ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

2. 5. Curriculum școlar între tradițional și modern

După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea comunismului, societatea a cunoscut o serie de transformări, printre primele măsuri adoptate s-a numărat și Legea de Reformă a Învățământului din 1948, rămasă în vigoare, cu unele modificări, până în 196815.

În societatea actuală are loc un proces dinamic ce obligă toate categoriile sociale să țină pasul cu evoluția în toate domeniile și, implicit, în educație. Învățământul a cunoscut transformări rapide după 1989 fiind pătruns vertiginos de ideea de libertate în spiritul căreia se educă stăpânirea de sine și activismul, ambele determinaate de propria conștiință.

Societatea înaintează cerințe deosebite față de personalitatea copilului fiind parte activă la provocările lumii contemporane: explozia demografică și informațională, imigrația și interculturalismul, amploarea tehnologiei16.

Învățământul modern se bazează pe faptul că elevii sunt învățați cum să aplice cunoștințele asimilate, profesorii urmărind dezvoltarea de competențe, evitând memorarea mecanică, accentul punându-se pe curiozitatea intelectuală, gândirea critică și creativă, responsabilitate și, nu în ultimul rând, pe bucuria cunoașterii.

ANEXA 1

Ziarele vremii despre Tătărescu

Sursa: https://gorjeanul.ro/romania-in-fata-conferintei-de-pace-de-la-paris-expunerea-d-lui-gh-tatarescu-vice-presedintele-consiliului-de-ministri-si-ministru-de-externe-ii/

ANEXA 3