. Coala N.Document Semnat Data [628487]
10
Mod
. Coala N.Document Semnat Data
A elaborat .
Conducăt.
Contr.norm
Aprobat Nistiriuc Pavel
Litera Coală Coli
126
SOE 525.2.102.001 PL
Modernizarea rețelei de
comunicații prin fibră optică în
baza tehnologiei GPON Colun Vlad
UTM -FIMET
SOE -102 CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………. ..12
1. MODERNIZAREA REȚELEI DE COMUNICAȚII PRIN FIBRĂ OPTICĂ ÎN BAZA
TEHNOLOGIEI GPON ……………….. …………. ……………………………………. ………………………… ..15
1.1. Rețele Optice utilizate în Telecomunicații ………………………………………. …………..15
1.2.PON –Vedere de ansamblu a tehnologiilor implicate ………………………………….. …..18
1.2.1 Fibra optică ………………………………………………………………. ………………………… .19
1.3. WDM (Wavelenght division multiplexing) în rețele de acces prin fibre optice ….20
1.3.1. Topologii PON ……………………………………………………………………………… …….24
1.3.2. Scalabilitatea WDM -PON ………………………………………….. …………………………29
1.3.3. Implementarea WDM -PON -urilor ………………………………………….. ………………30
1.4. Rețele optice pasive GPON ……………………………………………………………….. ……….33
1.4.1.Alocarea dinamică de lărgime de bandă ………………………………………….. …………..40
1.4.2. Determinarea distanței …………. ………………………………. ………………………………. .41
1.4.3. Comparația tehnologiilor BPON/EPON/GPON……………… ……………………….41
1.4.4. Noua generație de rețele de acces optice ………………………………………….. …………43
1.4.5. DBA (Dynamic Bandwidth Allocation)…………………………………………. ……….44
1.5. Concluzii ………………………………………………………………….. ……………………………..45
2. MODERNIZAREA REȚELEI DE COMUNICAȚII PRIN FIBRĂ OPTICĂ ÎN BAZA
TEHNOLOGIEI GPON …………………………………………………………………………………………….. .46
2.1. Introducere în modernizarea rețelei de comunicații prin fibră optică în baza
tehnologiei G PON …………………………………………. …………………….. …………………………46
2.2. Arhitectura rețelei GPON ……………………………………………………………………………4 8
2.3. Modernizarea rețelei FTTB în baza tehnologiei GPON …………………. ……………..51
2.4. Calculul parametrilor fibrei cablului optic monomod și alegerea cablului
optic………………………………………………………………………………….. …………………………..55
2.5.Determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru sistemele de transmisiune
a informației prin cablul optic ……………………………………………………. …………………….61
2.6. Determinarea valorii probabilității erorii de regenerare a s emnalului la
recepție …………………………………………………………………………………. ………………………67
2.7. Fiabilitatea STIFO …………………………………………………………………………. ……… …72
11 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.8. Calculul sarcinii traficului în Terminalul de Linie Optic din cadrul CTA76 și
dispersarea traficului …………………………………………………………………………… ……78
2.9. Sistematizarea rezultatelor obținute ……………………………………. ……………………….87
2.10. Securitatea activității vitale. Protecția muncii ………………. ……….. …………….. ….90
2.10.1. Protecția muncii și a mediului ambiant ………… …………………………………… ….90
2.10.2. Protecția muncii ……………………………………………………………………………. …..91
2.10.3. Microclimatul la locul de muncă ………………………………………………. …………. 92
2.10.4. Zgomotul ……………………………………………………………………………. …………… .94
2.10.5. Electrosecuritatea ……………………………………………………………………………. …94
2.10.6. Radiație ……………………………………………………………………………. …………… …95
2.10.7. Ergonomia ………….. ……………………………………………………………….. …………..96
2.10.8. Iluminarea ……………………………………………………………………………. …………..98
3. ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A PROIECTULUI DE LICENȚĂ …………. ………102
3.1. Calculul eficienței economice ……………….. …………………………………………….. …..104
3.2. Calculul costului investiției pentru modernizarea rețelei ………………. …………….. .106
3.3 Calculul eficienței economice a investițiilor în modernizarea rețelei de
transmisiuni de date ……………………………………………………………… …..107
3.3.1. Dispoziții generale privind calculul eficienței economice ………… ……………..108
3.3.2. Calculul cheltuielilor de exploatare ………………………………………………. ……..108
3.3.3. Calculul veniturilor brute în urma modernizării rețelei ………………….. ……….1 10
CON CLUZII……………………………………………………………………………. ………….. ..117
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………. …………… .122
12 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
INTRODUCERE
În proiectul de licență dat sunt prezentate datele teoretice și practi ce necesare
pentru modernizarea unei rețele optice pasive, care în prezent reprezintă un
mijloc modern și actual de realizare a accesului la rețelele de date, și voce prin
utilizarea tra nsmisiunilor digitale de viteză înaltă datorită utilizării ca mediu de
transmisiune fibrele optice.
Este analizată tehnologia PON și diferite etape de evoluție ale ei printre care
se pot enumera: APON, BPON, EPON, GPON, fiind aleasă din toate pentru
proiec tare tehnologia GPON din cosiderentele că este destinată pentru
standardul PON cît și Ethernet, care prestează o serie de servicii moderne pentru
abonați.
A fost selectat aparatajul tehnic pentru realizarea rețelei GPON și s -a realizat
rețeaua lu înd în con siderație posibilitățile maxime ale tehnologiei GPON, s -a
inclus tehnica securității la locul de muncă și calculele economice .
Obiectul cercetării îl constituie modernizarea arhitecturii rețelei fără
modificări de ordin fizic pe fibra optică ci doar în sta țiile centrale, terminale și
cele intermediare de pe linia de transmisiune prin fibra optică, deasemeni
înlocuirea echipamentului de multiplexare/demultiplexare pe unul mai
performant cum sunt spliterele AWG/PLC.
Proiectul de licență are următoarele obiect ive: analiza topologiilor WDM –
PON, alegerea uneia dintre ele care va fi baza și viitorul sistemului și respectiv
modernizarea rețelei de comunicații prin fibră optică care presupune în sine
perfecționarea hardware prin tehnologia GPON și derivații săi 10 /40GPON cu
scopul măririi vitezei spre abonat ce se va implementa în topologia FTTB din
cadrul rețelei.
În vederea atingerii acestui obiectiv lucrarea este strucurată în 3 capitole.
În primul capitol se abordează următoarele subiecte:
13 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
-Rețele optice utilizate în telecomunicații; PON – vedere de ansamblu a
tehnologiilor implicate; f ibra optică și structura ei; WDM (Wavelenght division
multiplexing) în re țele de acces prin fibre optice; compararea t opologiilor PON
și alegerea celei mai efic iente topologii; determinarea s calabilității WDM -PON;
implementarea WDM -PON -urilor; analizarea rețelelor optice pasive GPON ;
alocarea dinamică de lărgime de bandă; determinarea distanței de transmitere a
pachetelor în rețea; comparația tehnologiilor BPON/EPON/GPON; noua generație
de rețele de acces optice; DBA (Dynamic Bandwidth Allocation).
În al doilea capitol se analizează și se implementează următoarele :
arhitectu ra rețelei GPON; m odernizarea rețelei FTTB în baza tehnologiei
GPON ; calculul parametrilor fibrei cablului optic monomod și alegerea cablului
optic ; determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru sistemele de
transmisiune a informației pr in cablul optic ; determinarea valorii probabilității
erorii de regenerare a semnalului la recepție ; fiabilitatea STIFO ; calculul sarcinii
traficului în Terminalul de Linie Optic din cadrul CTA76 și dispersarea
traficului ; securitatea activității vitale ș i protecția muncii ; sistematizarea
rezultatelor obținute.
Capitolul trei este destinat pentru calculul economic al eficienței rețelei
GPON modernizate .
Lista materialului grafic
– Principiul de funcționare a tehnologiei PON;
– Tehnologia GPON;
– Alegerea topologiei și implementarea rețelei;
– Calculul eficien ței economice.
Avantajele rețelelor optice pasive (PON): este un mediu optic pur, se evită
astfel interferențele electromagnetice și ale descărcărilor atmosferice. Rata este
scăzuta, fiabilitatea este mai buna și costul de exploatare mai scăzut. Pe de alta
parte PON -urile sunt transparente (admit semnale de orice format și debit).
Oferă servicii triple play în mod economic. Utilizatorii folosesc în comun
14 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
echipamentul din oficiu central și fibrele optic e, fibrele individuale fiind scurt e.
Costul per utilizator scade.
Ca o slăbiciune a rețelei, este faptul că numărul ONT -urilor va crește, ceea ce
va urma sporirea resurselor OLT -urilor din cadrul centralelor, însă aceste
neajunsuri se înlătură prin viteze le de transmisiuni foarte mari, dar și de OLT -uri
ultra-performante, dar și de routere hiper performante la nivelul core.
Pentru determinarea parametrilor rețelei noi vom:
– Reprezenta schema de structură a rețelei GPON în microzona BTS13, sector
Botanica;
– Reprezenta schema de interconectare dintre CTA și POP1 din oarecare bloc
din BTS13;
– Reprezenta schema structurală de interconectare a abonaților în BTS13 în
baza tehnologiei GPON cu topologia FTTB;
– Calcula capacitatea maximă a rețelei în baza tehnol ogiei GPON, la fel toți
parametrii cum ar fi redundanța, scalabilitatea etc;
– Determina gradul de siguranță sau fiabilitatea rețelei în baza tehnologiei
GPON;
– Determina randamentul rețelei GPON din cadrul BTS13;
Scopuri le acestui proiect de licență sunt următoarele :
• Ușurarea managment ului de rețea ;
• Creșterea bit rate (simetric) ;
• Micșorarea costului pentru serviicii pentru consumator final;
• Sporirea vitezei terminale la abonat.
15 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1 MODERNIZAREA REȚELE I DE COMUNICAȚII PRIN FIBRĂ
OPTICĂ ÎN BAZA TEHNOLOGIEI GPON
1.1 Rețele Optice utilizate în Telecomunicații
O reț ea FTTH constituie o re țea de acces pe baz ă de fibr ă optic ă, care
conectează un num ăr mare de utilizatori finali (clien ți) la un punct central numit
Nod de acces sau Punct de Prezen ță (POP).
Fiecare nod va avea echipamentul activ de transmisie neces ar pentru a oferi
aplicaț ii și servicii prin fibr ă optic ă la abonat.
Fiecare nod de acces este deservit de re țele metropolitane sau urbane de fibr ă
optic ă, care conectează toate nodurile de acces. Re țele de acces pot conecta:
– rețele fixe cu antene -wireless, de exemplu, WLAN sau WiMAX;
– stații mobile de baz ă de re țea;
– abonații din ansambluri rezidenț iale, case, terase sau blocuri de locuin țe;
– clădiri mai mari, cum ar fi ș colile, spitalele și întreprinderile;
– structuri de monitorizare cum ar fi camere de supraveghere, alarme de
securitate și dispozitive de control.
O rețea FTTH poate fi considerat ă ca facând parte dintr -o WAN sau reț ea
de access [11].
16 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1.1 Diversitatea arhitecturilor/topologiilor pe fibră optic ă
În funcț ie de punctul de terminare a conexiunii pe fibra optic ă avem diferite
arhitecturi:
FTTN (Fiber to the Node) — fibră optică pînă la nodul rețelei ;
La ziua actuală FTTN se utilizează de bază ca o soluție rapidă și
bugetară acolo unde există o infrastructură de comutare din cupru și
trasarea fibrei nu e rentabilă . Tuturor astfel sunt cunoscute cu această
tehnologie următoarele probleme : o calitate inferioară a serviciilor
prestate, condiționată prin probleme specifice care stau la baza cablurilor
din cupru trasate prin sistemele de canalizare; o limitare considerabilă în
viteză și a numărului de conexiuni întrun singur cablu.
Fibre la domiciliu (FTTH) – Fiecare dispozitiv activ ONT de la abonat din
locuin ță este conectat printr -o fibr ă optic ă dedicată la un port pe echipament
activ în nodul de access – POP, sau la un splitter optic, care utilizeaz ă fibre
optice conectate partajat la POP. Acesta utilizeaz ă 100BASE -BX10 sau
transmisie 1000BASE -BX10 pentru conectivitate Ethernet, în principal GPON
(sau EPON), în cazul de conectivitate punct -la-multipunct.
17 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Fibră pînă la clă dire (FTTB) – Fiecare dispozitiv de terminare a fibrei
optice din cl ădire (de obicei în subs ol) este conectat printr -o fibră optic ă
dedicată la un port pe echipament în POP, sau splitter optic, care utilizeaz ă fibre
optice conectate partajat la POP. Legăturile dintre abonaț ii din cl ădire ș i
dispozitivul de terminare a fibrei optice din cl ădire (subsol) pot fi fă cute
folosind fibra optic ă sau pe fire de cupru (transport Ethernet) disponibile în
cablarea vertical ă a clă dirii.
Fibre pentru transport (FTTC) – fiecare switch / DSLAM, instalat de
obicei într -un cabinet stradal, este conectat la POP printr -o singur ă fibră sau o
pereche de fibre, care transportă traficul agregat al reț elelor locale prin Gigabit
Ethern et sau 10 Gigabit Ethernet. Legăturile dintre abonați ș i concentratorul din
cabinet ul stradal poate fi f ăcut pe fibr ă optic ă sau pe baz ă de fir de cupru,
folosind protocoalele 100BASE -BX10, 1000BASE -BX10, sau VDSL2. Aceast ă
arhitectur ă, uneori, este, de asemenea, numită "Active Ethernet" deoarece are
nevoie de elemente active d e rețea .
Desemeni pentru a specifica interoperarea infrastructurii pasive și active, este
important s ă se fac ă o distinc ție clar ă între topologiile utilizate pentru instalarea
de fib re optice (infrastructura pasivă ) și a tehnologiilor folosite pentru a
transporta d ate prin fibre optice (echipament activ) .
Cele mai utlizate topologii sunt:
punct -la-multip unct, care este adesea combinată cu o re țea (PON) pasiv e
optical network;
Figura 1.2 Topologie punct la multipunct folosind tehnologi a PON
18 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
punct -la-punct, de obicei, folosind tehnolo gii de transmisie tip Ethernet ș i
echipamente de re țea active.
Figura 1.3 Topologie punct la multip unct folosind echipamente de reț ea
active.
Topologia punct la multipunct – folose ște fibr ă optic ă și splittere optice care
asigur ă legătura î ntre abonat și POP. Astfel practic cu o fibr ă optică care pleac ă
din POP se pot conecta mai mul ți abona ți.Topologii punct la punct – asigur ă o
legătură direct ă și dedicat ă pe fibr ă optică între POP și abonat. Aceast ă
topologie poate include, de asemenea, tehnologii PON prin plasarea de splittere
pasiv optic în nodul de acces PON = P asive Optical Network .
Topologia punct -la-punct foloseș te fibre dedicate între POP ș i abonat, fiecare
abonat est e conectat direct printr -o fibră optic ă dedicat ă.Cele mai multe
implement ări FTTH punct -la-punct folosesc Ethernet dar pot fi folosite și alte
sisteme de transport (ex. ATM, SDH) [11].
1.2 PON – Vedere de ansamblu a tehnologiilor implicate
Numai în ultimii ani amestecul dintre tehnologiile mature, costul sc ăzut al
componenetelor și experiența obținută din rețelele magistrale de fibră optică au
făcut realizarea unei rețele optice de acces un lucru tangibil. În 1999 econimiștii
Verizon proclamau faptul că desfășurarea de fibră optică în bucla locală
devenise m ai ieftină dec ît a cablurilor de cupru. În 2003 trei mari operatori de
19 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
rețea din Statele Unite: Verizon, Bell South și SBC Communications au anunțat
o cerere de propunere (RFP – request for proposal) pentru echipamente PON
bazate pe ATM (Asynchronous Transfer Mode). Mai devreme în același an,
Nippon Telegraph and Telephone (NTT), o importantă rețea de transport din
Japonia, anunțase un R FC pentru PON bazat pe Ethernet [11].
1.2.1 Fibra optică
Pierderile puține, zgomotul redus, și lățimea de bandă mar e a fibrei optice,
fac ideal acest tip de conexiune cî nd vine vorba de transmisia pe distanțe mari
ale rețelelor esențiale. Nu de mult, domeniul comunicațiilor cu ajutorul fibrei
optice a experimentat o cre ștere semnificativă, mulțumită dezvolt ării
tehnolo giilor WDM. Ca rezultat al acestei dezvolt ări, costurile pentru
componentele fibrei optice au scă zut dramatic p înă la punctul la care este viabil
în mod curent să se folosească tehnologia fibrei optice în cazul re țelelor de
acces.
Figura 1 .4 Arhitectura: a) TDM -PON și b) WDM -PON
20 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Fibrele optice sunt purtătoare de unde, fabricate din sticla pură. Partea
centrala a unei fibre optice are un indice de refracție destul de scăzut decî t
materialul care o înconjoară. Fibrele optice pot fi clasificate ca mod single sau
moduri multiple. Cele de tip single standard (SMF) are diametrul “miezului” de
aproximativ 10 μm și necesită o precizie mecanică deos ebită. De partea cealaltă,
fibrele cu moduri multiple (MMFs) au diametre mari ale părții de mijloc pentru
a se alinia și a se cupla mai ușor. Există 2 tipuri de MMFs care sunt înt îlnite mai
des, cu diamtrele “miezului” de 50 μm, respectiv 62.5 μm.
Lumina se poate propaga într -un singur fel în mod SMF, pe cî nd în modul
MMF se înt îlnesc mai multe feluri în care semnalele de lumin ă se pot rasp îndi,
datorit ă mărimii părții de mijloc. Aceste moduri propagă la viteze diferite, iar în
modul MMF se ajunge la o dispersie modală. Această dispersie permite mărirea
pulsurilor de semnal, limit înd astfel semnalul lățimii de bandă și distanța
transmisiei. Distanța lățimii de bandă produs d e MMF este măsurată în (MHz
km) [11].
1.3 WDM (Waveleng ht division multiplexing) în re țele de acces prin fibre
optice
Figura 1. 5 Transmisiunea în rețelele de acces în baza tehnologiei WDM PON
WDM mărește capacitatea sistemului transmiț înd lungimi de undă multiple
printr -o singură fibră. Tehnicile WDM brute au fost deja aplicate în sisteme
PON pentru a separa semnalele upstream și downstream, și pentru a furniza
21 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
semnal video fără înt îrzieri. Un avantaj major al fibrei optice este lățimea sa de
bandă virtuală nelimitată.
Toate sistemele PON menționate până acum folosesc un aparat de cuplare
pentru a distribui semnalul de la OLT la utilizatori la diferite scheme ONU. Într –
un sistem WDM -PON, este folosit un cuplaj WDM pentru a distribui semnale la
diferiți utilizatori. Fiecare ONU are propria sa lungime de undă. Un astfel de
sistem are avantajul de a avea o capacitate mare, securitate a datelor, și
transparență în ceea ce privește protocolul. Ideea unui sistem WDM -PON a fost
propusă pentru prima data de Wagner, și la ora actuală se află în teste în Korea,
de către firma Korea Telecom.
Prin folosirea unui dispozitiv AWG ciclic, se pot r ealiza mai multe rețele
WDM -PON într -o singură instalație. Pariul cu sistemul WDM -PON este
stabilitatea lungimii de undă și surse optice ieftine și incolore pentru ONU -uri.
S-au studiat mult aceste probleme, pentru a produce dispozitive AWG practice,
lipsite de culoare, ce sunt compensate când vine vorba de temperatură până la
care pot lucra, și de sursele incolore folosind diode laser Fabry -Perot sau
amplificatoare optice semiconductoare reflectante. Este doar o chestiune de timp
până cî nd aceste aparate v or deveni disponibile, p înă cînd cercetările ce privesc
necesitățile lățimii de bandă vor afla punctul până la care sistemele WDM -PON
pot lucra pentru a satisface necesitățile clientului.
a) b)
Figura 1. 6 Ramificarea și recombinarea semnalelor optice :
a) ramificare ; b) recombinare.
22 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Un PON presupune un dispozitiv pasiv (care nu necesită alimentare
electrică) pentru ramifica rea unui semnal optic de pe o fibră pe mai multe fibre
și, reciproc, recombinarea semnalelor optice de pe mai multe fibre optice pe una
singură. Acest dispozitiv este un cuplor optic. În cea mai simplă formă a sa, un
cuplor optic constă în două fibre îmbina te cap la cap. Semnalul recepționat pe
orice port de intrare este ramificat către toate porturile de ieșire. Raportul de
ramificare a puterii unui splitter (partea din cuplor care realizează ramificarea
semnalului) depinde de lungimea regiunii de îmbinare, fiind astfel un parametru
constant.
Cuploarele N
N sunt fabricate prin dispunerea în zigzag a mai multor cuploare
2
2 (Figura 1. 7), sau prin folosirea tehnologiei ghidurilor de undă planare.
(a) 4-stage 8
8 coupler (b) 3 -stage 8
8 coupler
Figura 1. 7 Cuploare 8
8 create din îmbinarea cuploarelor 2
2:
(a) în 4 trepte; (b) în 3 trepte
Cuploarele sunt caracterizate de următorii parametrii:
– Pierderile la ramificare. Nivelul de putere la ieșirea din cuplor raportat la
nivelul de putere la intrare, măsurat în decibeli. Pentru un cuplor 2
2 ideal, cu
împărțire egală a puterii, valoarea este de 3dB. Figura 2.3 ilustrează două
topologii de cuploare 8
8 bazate pe cuploare 2
2. La topologia în 4 trepte
(Figura 1 .7a), doar o șaisprezecime din puterea de intrare este livrată fiecărei
23 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
ieșiri. Figura 1.7b prezintă un plan mai eficient, denumit rețea de
interconectare multi -treaptă. În acest aranjament fiecare ieșire primește o
optime din puterea de intrare.
– Pierderi le de inserție. Pierderea de putere rezultată din imperfecțiuni
ale procesului de fabricație. În mod normal această valoare este în intervalul
0.ldB -ldB.
– Directivitatea. Cantitatea de putere de intrare pierdută de la un port de
intrare la următorul port de intrare. Cuploarele sunt dispozitive cu un
caracter direcțional ridicat, parametrul ating înd valori de -40dB până la –
50dB.
Adesea cuploarele sunt astfel fabricate să aibe doar o singură intrare sau
o singură ieșire. Un cuplor cu o singură intrare est e cunoscut sub denumirea
de splitter (doar ramifică), iar unul cu doar o ieșire este cunoscut drept
combiner (doar recombină semnale). Uneori cuploarele 2
2 sunt asimetrice
cu rapoarte de ramificare foarte mici (5:95 sau 10:90). Aceste tipuri de
cuploare sunt folosite pentru a separa o mică parte din puterea semnalului
pentru monitorizare. Astfel de dispozitive se numesc cuploare tap.
Tehnologia WDM PON este c ea mai nouă soluție pentru viitoarele generații
de rețele de acces de bandă largă. Ea rez olvă multe din deza vantajele soluțiilor
tradițional e TMD PON. Marele avantaj al tehnologieie WDM este că poate
asigura conexiuni punct la punct pe o singură fibră sau pe o infrastructură optică
dată, folosind canale optice distincte reprezentate prin lungimi de undă diferite,
care pot partaja același mediu fizic fără a se suprapune. Fiecare canal optic
individual poate purta fluxuri de date downstream sau upstrea m, poat e fi divizat
de splitere le pasive împreună cu celelalte canale optice sau poate fi rutat
individual de rutere optice numai spre anumite destinații. Versatilitatea unei
rețele WDM este mult mai mare decît a uneia fără facilități WDM. Un ruter
optic poate co muta 32 sau chiar 128 de canale λ individuale, realizând totâtea
conexiuni punct la multipunct.
24 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 8 Utilizarea WDM în PON
Interesul pentru WDM PON a crescut semnificativ în lume, în special în
zona Asiei de sud -est și va fi orientarea majoră pentru noile generații de PON.
Provocarea tehnologică a rețelelor WDM PON este de a evita folosirea la
abonați, în ONU, a echipamentelor optice selective în λ care sunt costisitoare în
prezent. Este vorba de laseri acordabili pentru transmi țătorele optice și
receptoare optice acordabile în λ. Mai mult chiar, laserii acordabili necesită
multă informație de administrare și control care trebu ie transmisă pe o rețea
distinct ă sau prin canale distincte de management. Totuși în viitor, prin
perfecționare tehnologiilor echipamentelor optice de emisie și recepție, soluția
sistemelor acordabile în λ poate fi acceptabilă și eficientă econom ic compara tiv
cu sistemele fixe [11].
1.3.1 Topologii PON
Din punct de vedere logic, prima milă este o rețea P2MP (punct la
multipunct), cu un CO oferind servicii mai multor abonați. Toate transmisiile
într-un PON sunt efectuate între un terminal optic (OLT – optical line terminal)
25 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
și unități optice de rețea (ONU – optical network unit), ca în Figura 1.7.
Terminalul optic (OLT) este situat în CO și conectează rețeaua optică de acces
la rețeaua metropolitană (MAN – metropolitan area network) sau la rețeaua
WAN (wide area network – rețea de arie mare), cunoscută și sub denumirea de
backbone (arteră magistrală) sau rețea long -haul (de tranzit). ONU este amplasat
fie la locația utilizatorului final (FTTH -fiber to the home și FTTB -fiber to the
block), fie la curbă în arhitectura FTTC (fiber -to-the-curb).
Figura 1. 9 Topologii PON: (a) arbore; (b) magistrală; (c) inel;
(d) arbore trunchi abundent
Există câteva tehnologii multipunct potrivite pentru rețeaua de acces,
incluzând aici arbore, inel sau magistrală, după cu m se poate observa în figura
1.9.Folosind cuploare tap 1
2 și splittere optice 1
N, rețelele PON pot fi
proiectate uilizând oricare din aceste topologii.
A fost standardizată de curând o rețea optică de acces de bandă largă numită
APON (ATM -based Passive O ptical Network), începând totodată și dezvoltarea
comercială a conceptului. Acest articol are în vedere variantele probabile de
dezvoltare pentru APON punând accent pe debit, aria acoperită și factor de
26 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
divizare, care ne vor defini conceptul de SuperPON. P rovocările tehnice
înregistrate de -a lungul dezvoltării prototipului SuperPON în cadrul proiectului
PLANET susținut de European ACTS sunt discutate în detaliu. În plus, pentru a
vedea când aceste tehnologii vor deveni viabile din punct de vedere comercial,
sunt prezentate și rezultatele economice de fezabilitate. În ultima parte este
descrisă și integrarea SuperPON -ului în procesul pan -European al proiectului
PELICAN al ACTS.
În ultimii ani, s -a observat o creștere a numărului de componente optice de
ultima oră în cadrul rețelei principale. Amplificatoarele optice sunt dezvoltate
într-un ritm alert pentru a crește numărul , întinderea suportat ă, și conexiunile de
10 Gb/s au devenit de acum realitate. În completare , dimensiunea lungimii de
undă a fost exploat ată pentru a crește capacitatea legăturii la peste 100 Gb s.
Datorită ultimelor realizări, costul componentelor se așteaptă să scadă pe
măsură ce se perfecționează și sunt cerute pe piață cantități mai mari. Din
această cauza acum putem să cântărim în ce m ăsură aceste tehnologii își vor
aduce aportul la arhitecturile viitoare ale rețelelor de acces.
Astăzi sunt dezvoltate primele rețele optice de acces de bandă largă. În 1998
ITU (Internațional Telecommunication Union) a standardizat sistemul de
transport pe o rețea APON în cadrul G.983.1. Consorțiul FSAN (Full Service
Access Network – serviciu de acces complet într -o rețea) a indicat APON că
fiind cea mai bună arhitectură pentru dezvoltarea FITL (fiber în the loop) de
bandă largă. Principalele caracterist ici ale sistemului sunt reprezentate în figură
1.a.
Sistemul de transport permite până la 64 de unități de rețea optice (ONU –
Optical Network Units) să fie conectate la o structură de tip arborescent, cu o
lungime de până la 20 Km. Lărgimea de bandă, care poate fi împărțită flexibil
între ONU este de: 622Mb/s în aval sau 155 Mb/s în amonte. Terminația liniei
optice (OLT -Optical Line Termination) colectează traficul APON de la ONU –
uri la nodul de acces.
27 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Unii operatori au de gând să facă primele încercări cu sistemele compatibile
cu G.983.1. Dintre acestea una dintre cele mai importante este încercarea
FTTH(fiber to the home), susținută de NTT. Este de la șine înțeles că arhitectură
APON este alegerea tehn ologică făcută pentru dezvoltarea FTTH. De aceea este
important să vedem cum pot fi îmbunătățită performanțele rețelei APON.
În cadrul proiectului PLANET (Photonic Local Acces NET -work) al EU –
ACTS (Advanced Communication Techonolgies and Services), căutăm
posibilități de îmbunătățire a unui G.983 – că sistemul APON, la nivel ariei de
acoperire, factor de divizare, numărul de ONU suportate și debit. Arhitectura de
bază este reprezentată în figura 1.9 (b). Îmbunătățirile propuse sunt în principal
susținute d e 3 factori:
Creșterea ariei de acoperire poate să suporte consolidarea așteptată a
nodurilor de comutație în rețeaua de bază și are că rezultat costul redus
pentru exploatarea rețelei.
Fiber to the cabinet plant (FTTC) poate fi extinsă până la domiciliu
introducând un divizor cu amplificare optică. Dezvoltarea întâlnită la
tehnologia APON -urilor convenționale va avea că efect instalarea a mai
multor fibre și a mai multor plăci terminale de linie.
Câștigul în eficientă be nzii datorită multiplexarii stat istice crește odată cu
numărul de utilizatori conectați la o singură terminație de linie.
Figura 1. 10 Vedere generală asupra caracteristicilor tipice ale (a) APON și (b)
Super -PON
28 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Componentele optice deja dezvoltate la nivelul rețelelor de bază sunt
evaluate pentru a putea obține un debit, o bandă și o multiplexare mai bună. Am
realizat un prototip numit SuperPON, care satisface toate cerințele și care va fi
operațional în primul sfert al anului 2000.
Toate arhitecturile de mai sus implic ă un singur laser care emite pe mai
multe frecvenț e la OLT. Produse comerciale care emit mai multe frecven țe
individuale stabile din spectrul optic și care pot fi încadrate în grila standard
ITU, sunt în prezent disponibile. Sursa cu mai multe lungimi de unde poate fi
modulat ă cu modulatoare independente, cum se arată în figura 5.23. O sursă
laser multimodal ă implic ă de asemenea o mai mare stabilitate în rețea, în
compara ție cu utilizarea mai multor lasere, deoarece o singur ă sursă poate fi
controlat ă usor și eficient la variaț iile de temperatur ă.
Figura 1. 11 Modularea unei surse laser cu mai multe lungimi de
undă
Routerele bazate pe AWG sunt blocurile de legatur ă pentru multe
arhitecturi WDM -PON. Tehnologia optic ă integrat ă s-a maturizat de-a lungul
timpului și numă rul canalelor suportate a fost foarte bine propor ționat. Ast ăzi
sunt disponibile commercial AWG -uri cu 40 de canale. Cu cât numărul
acestor dispozitive crește, este de așteptat ca prețul lor să scadă. Din moment ce
aceste dispozitive necesit ă amplasarea în aer liber în rețeaua de acces,
stabilitatea termic ă este o probem ă foarte important ă. În spațiu liber
29 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
temperaturile pot varia între -40°C și 85°C.Varia țiile de temperatur ă pot
modifica benzile de trecere la care functioneaz ă AWG -urile. Pentru
îmbun ătățirea performanț elor termi ce ale AWG -urilor au fost sugerate în
literatur ă numeroase metode. Unele dintre acestea, cum ar fi păstrarea AWG –
urilor într-un mediu cu temperatur ă controlat ă, nu sunt potrivite pentru rețelele
pasive, deoarece în acest caz router -ul ar trebui alimentat. Alte soluții sunt
bazate pe modificarea frecven țelor la intrare și iesire odată cu modificarea
indicelui de refracție datorit ă temperaturii, pentru a se adapta la modific ările
de band ă ale AWG -ului.
Numeroase experimente bazate pe arhitecturile mai sus menț ionate au fost
menționate în literatur a de specialitate recent ă. Un experiment asupra unei
rețele optice de acces care furniza acces Gigabit Ethernet pentru mai mult de
100 de utilizatori a fost demonstrat ă în [KaTA03].O variant ă a arhitecturii
RITENET este utilizat ă, diferența fiind că, în loc să se utilizeze o singur ă
lungime de undă per ONU, sunt folosite două: una pentru upstream și una
pentru downstream. Acest artificiu elimin ă nevoia de diviziune în timp.
Astfel, 256 de frecvenț e sunt folosite pentru a deservi 128 de utilizatori. Un
OCSM (Optical Carrier Supply Module) este folosit pentru a genera 256 de
frecvenț e, cu spațiere de 25 GHz.
Un modul de test utiliz ând o variant ă a arhitecturii LARNET a fost descris ă
în [OHTP02]. O variant ă a arhitecturii CPON, utiliz ând amplificatoare optice,
denumit ă arhitectura SuperPON a fost descris ă în [VMVO00] [11].
1.3.2 Scalabilitatea WDM -PON
Orice arhitectur ă de rețea trebuie să fie ușor scalabil ă pentru a avea
valoare. Pentru o rețea de acces, scalabilitatea este necesar ă în ceea ce prive ște
lățimea de band ă și numărul de puncte de acces pentru utilizatori(ONU -ri)
susținute. Din moment ce costurile de implementare pentru o rețea optic ă este
30 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1 ridicat în majoritatea țărilor datorit ă costului ridicat al forței de munc ă, este
important ca scalabilitatea sa fie obținută ușor, fără implement ări majore
ulterioare. Costurile unor dispozitive optice, cum ar fi AWG -urile sunt de
asemenea destul de ridicate; din acest motiv, trebuie să existe posibilitatea
reutiliz ării și nu înlocuirii acestora în cazul în care se dorește scalabilitatea.
Similar,deoarece un număr mare de ONU sunt instalate și astfel de dispozitive
sunt localizate în casele, clădirile sau comuni tățile utilizatorilor finali, este de
dorit ca înlocuirile datorate scalabilit ății sa fie minime. Cum nu toți utilizatorii
finali vor dori să treacă la o lățime de band ă mai mare în acela și timp, ar trebui
asigurat faptul că utilizatorii mai vechi pot fi serviț i în timpul scalării rețelei.
Combinarea tuturor factorilor menț ionați anterior face ca scalabilitatea în
arhitecturile WDM – PON sa fie o provocare. O nouă soluț ie din [MMPE00]
propune exploatarea modelului de rutare periodic al AWG -urilor prin
implementarea AWG -urilor în serie.
În figura 1.11 se arată cum AWG -uri suplimentare pot fi instalate pentru a
scala rețeaua de la 8 frecven țe, în arhitectura 8-ONU WDM -PON la 32 de
frecven țe, în arhitectura 32-ONU WDM -PON. Indicele lungimii de undă
reprezint ă numă rul lungimii de undă ,îin timp ce exponentul său reprezint ă sursa
[11].
1.3.3 Implementarea WDM -PON -urilor
Mai multe modele au fost propuse pentru instalarea fibrei optice în rețeaua de
acces. În timp ce FTTH(Fiber -To-The-Home) este obiectivul final, FTTC(Fiber –
To-The-Curb) este un obiectiv mediu .
31 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1.12 Scalabilitatea arhitecturii WDM -PON . O arhitectur ă 8-ONU
WDM -PON este scalata la 32 ONU
FTTB(Fiber -To-The-Building), FTTP(Fiber -To-The-Premises), etc. au fost
propuse ca obiective intermediare. În FTTC/FTTB, ONU -urile aflate la
margine sau în clădiri sunt utilizate pe post de puncte de distribu ție de band ă
pentru utilizatorii finali. Utilizatorii finali pot avea acces la internet de band ă
largă prin tehnologiile xDSL prin cupru în perechi r ăsucite sau wireless în bucla
locală .
Avantajul unei asemenea scheme este că distanț a pe cupru sau mediu
wireless este mult mai mică, ceea ce face ca tehnologii ca VDSL (care are
limitare de distan ță la 450m) și accesul wireless să devin ă posibile.
32 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 12 O rețea WDM-PON bazat ă pe FTT C,
implementat ă ca o rețea cu acces liber .
Furniz orii de servicii folosesc aceast ă infrastructur ă pentru a
deservi utilizat orii finali prin închirierea benzii de la operat orul
de acces la rețea (ANO) .
Astfel, o rețea FTTC se va comporta ca o singur ă infrastructur ă de acces î n
band ă largă, prin care furnizorii de servicii pot oferi multiple servicii
utilizatorilor finali. OLT -ul poate fi conectat la Internet printr -o structur ă de tip
inel, printr -o rețea LAN sau printr -o rețea optic ă pe distan țe lungi.
ONU -urile sunt definite ca puncte locale de acces (LAP) și au rol de centre
de distribuț ie de band ă către utilizatorii finali(vezi figura 1.12). Rețeaua de
acces trebuie să fie împărțită deoarece nu este posibil ca fiecare furnizor de
servicii să-și implementeze propria rețea de acces datorit ă costurilor ridicate de
instalare , operare și problemelor de conectivitate. Numim o astfel de rețea
“rețea cu acces deschis”. Aceast ă rețea de acces ar putea fi administrat ă de un
“operator de rețea de acces”(ANO) [11].
33 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1.4 Rețele optice pasive GPON
O rețea optic ă pasiv ă (PON – Passive Optical Network) este o re țea punct –
multipunct în care sunt utilizate splitere optice pasive pentru a deservi mai multe
locații/clien ți prin acela și mediu optic – un singur fir optic; numă rul de
clien ți/loca ții deservite pe acela și fir este cuprins în intervalul 32 – 128. Fiecare
locație/client conectat ă la ace st tronson unic, va fi deservită de un Echipament
Terminal (ONT – Optical Network Unit); toate aceste echipamente t erminale vor
fi gestionate de că tre un Echipament Central ( OLT – Optical Line Termination).
Figura 1. 13 Rețea optică pasiv ă GPON
Semnalele c ătre locaț ie/client (Downstream) sunt transmise c ătre toate
Echipamentele Terminale, prin acelaș i mediu optic; pentru a preveni în
interceptarea semnalelor (eavesdropping) se folosesc tehnici de
criptare.Semnalul de Down stream este trimis pe λ=1490nm ș i poate asigura o
lărgime de bandă de 2488 Mbps.
34 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Semnalele de la loca ție/client că tre Echipament ul Central (Upstream) sunt
combinate utiliz înd tehnici de acces multiplu la mediu, cu divizare î n timp
(TDMA – time division mul tiple access): Echipamentul Central stabile ște o
clasificare a Echipamentelor Terminale, pe baza c ăreia le aloc ă acestora anumite
cuante de timp pentru a transmite semnal din loca ție că tre OLT.Semanul de
Upst ream se transmite pe λ=1310 nm ș i asigur ă o lărg ime de bandă de 1244
Mbps
Figura 1. 14 Structura unei re țele GPON
GPON (Gigabit PON) este un protocol definit de Comitetul Telecom din
cadrul Interna țional Telecommunication Union (ITU -T) prin documentul
G.984. Conform acestui document,o re țea GPON se compune din Echipament
Central (OLT – Optical Line Terminal), una sau mai multe re țele optice de
distribu ție (ODN – Optical Distribution Networks), și unul sau mai multe
echipamente optice (ONU – Optical Network Units) și/sau Echipamente
Terminale (ONT – Optical Network Terminals) [11].
35 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1.15 Structura unei rețele terminale la bloc , în baza ahitecturii FTTB
Figura 1. 16 Elementele unei re țele GPON, aș a cum sunt ele definite în
standardul G.984
SNI (Service Node Interface) separ ă rețeaua optic ă de distribu ție, de re țeaua
primar ă (Backbone); interfe țele cele mai r ăspîndite sunt 1Gbps sau 10 Gbps
Ethernet, STM1, dar pot include și interfeț e IP, TDM, sau ATM la orice rat ă de
transfer standardizat ă.
UNI (User -Network Interface) separ ă rețeaua optică de reț eaua din loca ție
(client); interfe țe tipice pentru această separare sunt 10/100Base -T, E1 și/sau
POTS, dar pot fi de asemenea interfe țe pe Cu, coaxial, sau radio utiliz înd orice
protocol de comunicaț ii, specific loca ției/clientului respectiv [11].
36 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 17 Aloc ări de band ă conform standard ului GPON
Pentru a furniza servicii bidirec ționale pe un singur fir optic, GPON utilizeaz ă
tehnologia de multiplexare în lungime de und ă (WDM – Wavelength Division
Multiplexing). Banda 1550 nm (1530 -1560 nm) este rezervată pentru servicii
suplimentare, cum ar fi transmisia de semnal video analogic peste HFC.
Figura 1. 18 Topologia liniar ă
Figura 1.19 Topologia în stea
37 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 20 Topologia hibrid ă
Figura 1. 21 Arhitectur ă tipică pentru dezvoltarea re țelei GPON RCS&RDS .
O schem ă bloc de funcționare a unei reț ele GPON este prezentat ă în figura
următoare:
38 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 22 Schema bloc de funcționare a unei rețele GPON
Pentru conectarea abonaț ilor în cadrul re țelei RCS -RDS se vor folos i
echipamente care vor permite legarea a 64 de abona ți pe fiecare port GPON din
cadrul echipamentului OLT .Un echipament OLT con ține 16 carduri ,fiecare cu
cîte 4 porturi GPON , deci un total de 64 porturi , pe care se pot conecta un total
de 4096 abona ți.
Pentru proiectarea și implemetarea re țelei se vor folosi urm ătoarele modele de
splittere: 1:2 , 1:4 , 1:8 , 1:16 , 1: 32 și probabil foarte rar 1:64 . La proiectarea
arborelui de splittere trebuie ț inut co nt de bugetul optic disponibil ș i de
atenu ările int roduse de splittere , conecti ca, și fibra optic ă folosită , astfel încît să
ajung ă o putere optic ă suficient ă la fiecare echipament ONT situat la abonat.
La proiectarea arborelui de splittere se va avea în vedere ca pe fiecare ramur ă
a splitterului s ă se con ecteze același numă r de loca ții pentru a evita astfel
dezechilibrarea arborelui și pierderea de putere optică [11].
Exemple de arbore de splittere corect proiectate:
39 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 1. 23 Arbore de splittere corect proiectate
Datorit ă faptului c ă structura de splittere nu este echilibrat ă, este posibil ca
puterea optică de pe ramurile cu mai mulți clienț i să nu fie suficient ă pentru ca
ONT -ul de la abonat să funcț ioneze.
Distanța maximă pe care o re țea GPON o poate acoperi , între OLT ș i cel mai
îndepă rtat client din re țea, ținî nd cont de pierderile cauzate de re țea (cablul de
fibră optic ă, suduri , conectori , splittere) este de aproximativ 20 Km.
După realizare a proiectului , acesta va fi trimis la departamentul de Proiectare
și Gestiune a Rețelelor pentru aprobare (cum se face deja pentru proiectele de
conectare a abona ților FO) [11].
40 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1.4.1 Alocarea dinamică de lărgime de bandă
Pe lângă faptul că se știe din procesul de determinare a distanței când să -și
înceapă transmisia, fiecărui ONU i se dau un număr de permisii de la OLT, cum
ar fi numărul de cadre pe care îl poate transmite și lungimea lor. Aceste lucruri
sunt comunicate de către OLT cu ajutorul mesajului GATE. OLT își bazează
deciziile pe mesajele REPORT pe care le primește anterior de la fiecare ONU.
Acestea conțin în cei 8biți lungimea fiecărei cozi separat prioritizate. Arhitectura
Ethernet permite fiecărui ONU să aibe opt astfel de cozi cu p riorități diferite.
Diagrama de biți a mesajului REPORT folosește 0 și 1 pentru a comunica dacă
există sau nu ceva în respectivele cozi.
Alte câmpuri mai sunt:
– Adresele sursă și destinație și lungimea/tipul sunt la fel ca la cadrele de date.
– Câmpul opcode care specifică tipul de P DU al MPMC folosit: REPORT sau
GATE.
– Eticheta de timp pentru funcția de determinare a distanței.
– Câmpul cu numărul de permisii ale mesajului GATE, care comunică
numărul de permisii ce va urma. Pentru REPORT acești octeți specifică
numărul de cozi unde există date în așteptare.
– În REPORT urmează apoi diagrama de 1octet care arată în care cozi există
date.
– Urmează patru permisii în cazul GATE sau opt rapoarte de cozi în cazul
REPORT. Permisiile comunică ONU timpul de sta rt și lungimea fiecărui
interval de transmisie aprobat. Rapoartele de cozi dau lungimea fiecărei cozi
aprobate pentru transmisie de la ONU. Atât pentru REPORT cât și pentru
GATE câmpurile corespunzătoare lipsesc atunci când OLT nu are de emis
permisii, res pectiv ONU nu are cozi cu date.
Pot exista până la 8 cozi prioritizate, de trafic, la fiecare ONU și acestea pot fi
folosite pentru a defini diverse clase de servicii, analog cu cele cinci tipuri de T –
41 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Cont de la BPON și GPON. În cazul rețelelor EPON restri cțiile pentru cele 8
clase nu sunt încă finalizate [11].
1.4.2 Determinarea distanței
Eticheta de timp transportă un registru de 32biți care păstrează timpul la
ONU și OLT. Fiecare ONU știe când are voie să transmită deoarece OLT i -a
comunicat ce decalaj de timp să folosească prin protocolul de determinare a
distanței. Acest protocol operea ză la fel ca cel de la BPON și GPON, diferențe
apărând doar la sintaxă și timp de gardă alocat [11].
1.4.3 Comparația tehnologiilor BPON/EPON/GPON
Compararea tehnologiilor BPON, GPON,EPON o reprezentăm în tabelul ce
urmează:
Tabelul 1. 1 Comparația tehnologiilor BPON,EPON,GPON
BPON GPON EPON
Standard ITU G.984 ITU G.984 IEEE 802.2ah
Fiber type ITU-T G.652 (single
fiber) ITU-T G.652 (single
fiber) ITU-T G.652 (single
fiber)
Services Voice/data/video/addit
ional digital
services(ADS)/ future
services Voice/data, content
broadcast, e-
mailing, file
exchange, distant
learning, telemedicine,
on-line gaming, video
on demand (VDO ),
private lines, high-
speed interface access
(HSIA), FTTx
business
Triple play
Architecture Symmetric:
FTTCab/B/H/C
Asymmetric:
FTTCab/B/C Symmetric: FTTCab/
H/C/B for
multidwelling units
(MDU); FTTB
for business 1000 Base-PX10
1000 Base-PX20
42 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Data rates
(Mbps) Symmetric: 155/622
Mbps
Asymmetric:
Downstream:
622 Mbps
Upstream: 622
Mbps
Possible downstream
extension
1244/2488 Mbps Symmetric: 155/622
Mbit/s
Asymmetric:
Downstream 622
Mbps Upstream
155/622/1244 Mbps Symmetric: (nominal)
1.244Gbps
Wavelength
(nm) Upstream: 1260-
1360 nm Upstream
and/or downstream:
Intermediate
wavelength band:
1360 -1480 nm
(forfuture use)
1500 nm
wavelength
band¸ Basic
band: 1480-
1500 nm
Downstream:
(1) 1539-1565 nm
(ADS)
(2) 1550-1560 (video
distribution) Downstream:
1480 nm
Upstream:
12601360 nm
Possibility of
using shorter
C-band wavelengths
downstream
and 1550 nm upstream 1500 nm 1000 BASE
1490 nm + PIN Rx
Upstream: 1300 nm
(low-cost FP optics
and PIN Rx)
1000 BASE-PX20:
Downstream:1490nm +
APD Rx Upstream: 1300
nm
DFB optics + PIN Rx)
Distance
OLT-
ONU
(km)
20 10 (Fabry-Perot LD)
20 different fiber types
60 with optical reach
extension 10 for 1000Base-PX10
20 for 1000Base-PX20
Split ratio Up to 32 1:64 (possible 1:128) 1:16 / 1:32
MAC
framing ATM ATM / GEM Ethernet
43 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1.4.4 Noua generație de rețele de acces optice
10G GPON reprezintă o upgradare a GPON , principalele îmbunătățiri fiind
o mai mare rată de transmisie, mai multe servicii disponibile la utilizator, un
număr mai mare de abonați. Rata datelor pe sensul downstream este 10Gbps,
iar pe sensul upstream 2.5, 5 sau 10 Gbps. Spectrul optic folosit este mai larg,
include noi domenii optice și tehnici WDM, iar puterea optică la emisie sporită
permite creșterea raportului de divizare pe de o parte și mărirea distanței de
legătură pe fibră optică.
Figura 1. 24 Folosirea spectrului optic
10G EPON este un nou standard (IEEE 802.3av) apărut in 2009. Scopul
urmărit a fost în primul rând să crească capacitatea canalelor upstream și
downstream, adăugarea de noi servicii, păstrând specificațiile de rețea și
compatibilitățile cu actualul 1G EPON. De exemplu, păstrarea distribuției de
programe video analogice în paralel cu noul serviciu IPTV. Principalele sale
caracteristici sunt:
– Asigură acces la rețea a abonaților în topologie punct la multipunct pe FO
single mode;
– Transmisie full duplex cu rată de la 1 la 10 Gbps;
– Trei variante de bugete de putere pentru a acoperi raporturi de divizare
1:16 și 1:32, la distanțe de legătură până la 20 km.
Există o serie de probleme care trebuie depășite: un algoritm de alocare
dinamică de bandă (DBA) nou și eficient, implementarea unor mecanisme de
44 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
protecție și securitate a datelor și a conexiunilor, coexistența rețelelor 1G și
10G EPON pe aceeași infrastructură, etc [11].
1.4.5 DBA (Dynamic Bandwidth Allocation)
Deoarece mulți abonați sunt conectați la un singur echipament terminal
de linie a unei rețele SuperPON, alocarea dinamică de bandă este o cale foarte
importantă de a obține o eficiență transmisie bazată pe multiplexare statistică.
Într-o rețea APO N timeslotul este celula ATM. Există două metode principale
de implementare a unui protocol MAC centralizat. Prima metodă alocă bandă
ONT generând o rată fixă de acces fiecărui terminal pe baza cererii (informației
de semnalizare). Tehnica este denumită generator pe bază de rată de transmisie
și reprezintă o metodă statică de alocare de bandă (static MAC protocol).
A doua opțiune este de a genera permisiuni de acces la terminalul de linie
(OLT) bazată pe cererea generată de ONU și transmisă pe un canal de interogare
periodică sau de reacție (pooling or feedback channel). Metoda este cunoscută
ca acces dinamic la medi u. Desigur o asemenea metodă este mult mai eficientă
în cazul traficului în rafale.
Rețelele fără fir sunt rețele de aparate și dispozitive interconectate prin unde
radio , infraroșii și alte metode fără fir . În ultimii ani, ele au cunoscut o
dezvoltare semnificativă pe plan mondial, reprezentând o soluție alternativă la
legăturile cu fir (electric, din fibră optică și altele).
Conexiunile fără fir devin tot mai populare, deoarece ele rezolvă probleme
ce apar în cazul cînd avem multe cabluri, conectate la multe dispozitive.
Tehnologiile moderne fără fir pot interconecta echipamentele (sau și rețelele
locale , LAN -urile) la distanțe mici, dar și la distanțe mari.
În prezent există mai multe modu ri de a transmite date prin eter: Wi-Fi,
Bluetooth , GPRS , 3G, GPS ș.a [11].
45 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
1.5 Concluzii
În acest capitol, mai intîi am revăzut arhitectura Ethernet PON (EPON), care
este standardizat ă în 802.3ah. Am revăzut protocolul de control multi -point
(MPCP) standardizat pentru EPON. Apoi am remarcat a lgoritmii de alocare
dinamic ă a benzilor de frecven ță (DBA) pentru EPON. Mai multe inițiative
comerciale asupra EPON sunt în curs de desfășurare și produsele sunt aș teptate
imediat ce eforturile de standardizare se vor sfîrși.
Apoi am studiat ATM -PON(APON) (care mai este denumit și PON de
band ă largă (BPON)) și GFP-PON. Am evidențiat WDM -PON, care a căptat
atenția că fiind o soluție atractiv ă pentru a rezolva problemele legate de
nevoile de acces de band ă largă pe viitor. WDM -PON -urile sunt încă în proces
de testare în mai multe organiza ții și comunit ăți de cercetare.Aceste două
tehnologii (EPON și WDM – PON) vor parcurge cu siguran ță un drum lung în
vederea atingerii cerin țelor de band ă largă ale utilizatorilor pe viitor. În sfîrșit,
am dezb ătut mai multe aspecte legate de scalabilitate și implementare a PON –
urilor și conceptul de “acces deschis” în rețelele de acces de band ă largă , care
cîștigă din ce în ce mai mult teren.
46 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2 MODERNIZAREA REȚELE I DE COMUNICAȚII PRIN FIBRĂ
OPTICĂ ÎN BAZA TEHNOLOGIEI GPON
2.1 Introducere în modernizarea rețelei de comunicații prin fibră optică în
baza tehnologiei GPON
Modernizarea rețelei de comunicații prin fibră optică presupune în sine
perfecționarea hardware prin tehnologia GPON și derivații săi 10/40GPON cu
scopul mări rii vitezei spre abonat ce se va implementa în topologia FTTB din
cadrul rețelei în BTS13, sector Botanica, Municipiul Chișinău.Motivul esențial
al modernizării rețelei deja existente este provocat de cerințele abonaților ce
cresc exponențial, iar rețeaua de vine mai nesatisfăcoare cerințelor
utilizatorilor.Respectiv astăzi deja avem nevoie de a moderniza rețeaua GPON
peste cea existentă, astfel încît să funcționeze atît de bine pe fibră optică cum și
la ora actuală doar cu o viteză sporită în ambele sensuri ( downlink/uplink).O
parte din abonații de astăzi, deja au aceste cerințe mai justificate și serioase de a
avea pachete de viteze ce depășesc 100Mbs, respectiv ca să satisfacem cererea
crescendă, vom moderniza parțial rețeaua fără ca să schimbăm fibra optică
existentă.
Modernizarea rețelei GPON din BTS13 presupune ceea ce vom descrie în
continuare.Deci OLT -urile vor fi în primul rînd schimbate pe unele mai
perform ante cum sunt OLT Dasan V8240, cu o capacitate sumară de pînă la
296Gbs pe downlink și pînă la 144/296Gbs pe uplink.Al doilea lucru în
modernizarea rețelei va fi înlocuirea multiplexoarelor/demultiplexoarelor,
regeneratoarelor/amplificatoarelor de pe linia de transmisiune în partea de
distribuție a rețelei (partea Core și Magistrală necesită doar modernizări de
genul schimbăriii parametrilor fizici în echipamentele existente și nu schimbarea
întreg ului echipament la nivel fizic) cu splitere AWG/PLC.
Ce ține de switchurile cu porturi terminale de doar 100Mbs și porturi de
downlink/uplink de doar 2,4 -4Gbs,le putem înlocui cu switchuri mai
47 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
performante în blocurile unde nu sunt cereri sporite de viteze mari, unde sunt
cereri de viteze sporite, instalăm la abonaț i ONT -uri (Optical Line Terminal),
care reprezintă un home gateway, care la rîndul său e un un router universal care
suportă IPTV, IP -Telefonie fără adaptor, internet serviciu, wifi (antene
încorporate), și un port optic (PON), de 1Gbs, care respectiv perm ite suportul
vitezelor mari. Un astfel de ONT servește routerul Huawei HG 8245.
Drept urmare, costu l per rețea a echipamentelor active de pe linia de
transmisiune se micșorează semnificativ, ceea ce duce la economii substanțiale
la modernizarea, implementa rea și deservirea rețelei, respectiv gestiunea ONT –
urilor devine foarte simplă prin sisteme de management și gestiune speciale,
drept exemplu SNMP, care deja funcționează cu succes în rețeaua GPON
metropolitană.
Ca o slăbiciune a rețelei, va fi faptul că n umărul ONT -urilor va crește, ceea ce
va urma sporirea resurselor OLT -urilor din cadrul centralelor, însă aceste
neajunsuri se înlătură prin vitezele de transmisiuni foarte mari, dar și de OLT -uri
ultra-performante, dar și de routere hiper performante la ni velul core.
Deci ca o astfel de modernizare să o putem efectua, vom purcede de la faptul
că în rețeaua GPON din cadrul BTS13 avem 6500 abonați în total, din care
750abonați GPON Moldtelecom.
În continuare, ca să putem moderniza echipamentul din rețeaua noa stră
GPON în BTS13 avem nevoie de :
– Reprezentarea schemei de structură a rețelei GPON în microzona BTS13,
sector Botanica.Toate inelele din BTS13 sunt organizate prin tehnologia GPON,
arhitectura FTTB.Se utilizează splitere PON cu ramificare de 1:2,1:4,1: 8,1:16
pînă la 1:64 sau 1:128.Se descrie și se denumesc echipamentele folosite pe linia
de transmisiune prin fibră optică (LTFO);
– Reprezentarea schemei de interconectare dintre CTA și POP1 din oarecare
bloc din BTS13;
– Reprezatentarea schemei structurale de interconectare a abonaților în BTS13
în baza tehnologiei GPON cu topologia FTTB;
48 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
– Calcul ul capacității maxim e a rețelei în baza tehnologiei GPON, la fel toți
parametrii cum ar fi redundanța, scalabilitatea etc;
– Determin area gradul ui de si guranță sau fiabilitatea rețelei în baza
tehnologiei GPON;
– Determin area randamentul ui rețelei GPON din cadrul BTS13;
– Modernizarea rețelei GPON ;
– Protecț ia muncii și a mediului ambiant [11].
2.2 Arhitectura rețelei GPON
Topologia FTTB nu diferă tare de la o tehnologie la alta, respectiv pentru a
reprezenta o schemă a întregii arhitecturi FTTB în baza GPON în o oarecare
microzonă fie BTS13,sector Botanica, vom folosi schema generală a arhetucturii
FTTB în Municipiul Chișin ău și hărțile topografice și altele pentru a reprezenta
BTS13 corect.Respectiv obținem următoarea reprezentare:
Figura 2.1 Schema generală a arhitecturii FTTB în baza tehnologiei GPON în
BTS13, sector Botanica, Mun.Chișinău
Notă: Transmisiunea dintre :
49 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
-CTA76 -POP1 are loc prin fibra CO ОКТБ г-М(2.7) П-24Е ОАО
ОДЕССКАБЕЛЬ (24FO) ;
-Manșonul M1 -N760001A are loc prin fibra CO ОКТБ г-М(2.7) П-8Е ОАО
ОДЕССКАБЕЛЬ (8FO);
-Manșonul M1 -N760001B are loc prin fibra CO ОКТБ г-М(2.7) П-8Е ОАО
ОДЕССКАБЕЛЬ (8FO).
Fiece magistrală este unită în inele duble sau triple, astfel încît în caz de
deranjament, transmisiunea se realizează pe celălalt braț al magistralei, inelului
ori unui braț/inel dintre case, cee a ce e reprezentat în figura 2.2 .
Figura 2. 2 Reprezentarea sch emei magistralelor și inelelor din cadrul
microzonei BTS13, sector Botanica.
Schema generală a ahitecturii rețelei de interconectare cu dulapul terminal
numit POP dintr -un bloc situat în BTS13 poate fi reprezentată astfel :
50 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 2.3 Schema generală desfășurată a rețelei GPON cu topologia FTTB
Pentru a realiza schema structurală a arhitecturii FTTB cu GPON, vom porni
de la faptul că fiece spliter în rețea trebuie ramificat la un număr care are valoare
care are ca rădăcină 2, cum ar fi splitere cu divizare de 1:2,1:4,1:8,1:16,1:32,
1:64 și 1:128.Noi am ales splite re cu divizare de 1:2,1:4 și 1:8 .Pentru obținerea
vitezei mari, abonații sunt interconectați la o fibră care e divizată în spliter de
1:4 în downlink (cîte 2 divizări separate pentru rezerv ă) și la fel pentru
uplink.Astfel clientul va obține viteze mari de 200 -300Mbs la extern datorită
modernizării și divizării corecte a echipamentului lineic și a fibrei optice per
abonați dar nu depășind numărul maxim de abonați care pot fi deserviți din
viteza de transmi siune pe o fibră, plus rezerva [11].
51 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 2. 4 Schema structurală a topologiei FTTB cu tehnologia GPON în
BTS13, sector Botanica
2.3 Modernizarea rețelei FTTB în baza tehnologiei GPON
Modernizarea rețelei FTTB în baza tehnologiei GPON se realizează pe
același mediu de transmisiune adică pe aceeași fibră optică single mode, doar că
se va schimba sau moderniza echipamentul de pe linia de transmisiune prin fibră
optică (LTFO).Vom porni de la o arhitecură generică hibridă a rețelei GPON
care cuprinde ambele topologiii (FTTB,FTTH) din motivul minimizării
cheltuielilor pentru proiectarea și implementarea rețelei în realitate.Pentru a
spori viteza finală a utilizatorilor casnici de la limitări le porturilor terminale ale
switchurilor care au doar 100Mbs, compania Dasan Networks propune o
modernizare semnificativă prin implementarea unor OLT mai performante cu
capacitatea sumară ce depășește 100Gbs pe downlink și peste 40 -80Gbs pe
uplink. Așadar tehnologia utilizată pentru un astfel de OLT va fi
40GPON.Tehnologia este revoluționară și permite însfîrșit de a mări viteza
terminală în blocurile locative. Este asemănător cu FTTH GPON, doar că pentru
52 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
a asigura o viteză mare la un număr impunător de abo nați pe viteze de
200,250,300Mbs; este nevoie de a implementa 40GPON în paralel cu GPON și
10GPON care sunt compatibile pe OLT Dasan. Astfel, un OLT semnificativ
ieftin și destul de productiv pentru rețeaua dată va fi Dasan V8240 care permite
de a extinde FTTH -ul în blocurile locative și fără ca să nu ajungă resurse ori să
cadă rețeaua din motivul că în oră de vîrf userii cu pachete de viteze cuprinse
între 100 -300Mbs vor supraîncărca la limită rețeaua , ceea ce nu va fi asta,
întrucît 40GPON va permite s uportul unui număr considerabil de abonați
avansați dornici de a downloada cu viteze critice. Rețeaua generică a tehnologiei
GPON prezentată de către compania Dasan este următoarea:
Figura 2. 5 Rețeaua generică GPON prezentată de compania Dasan
Pentru m odernizarea rețelei FTTB cu tehnologia GPON în microzona
BTS13, sector Botanica, unde avem un număr mare de abonați la servicii de
bandă largă, vom purcede în modul următor de modernizare:
a. Vom alege din start rețeaua generică GPON care este generică pe ntru orice
tip de tehnologie GPON, fie 10GPON ori 40GPON ori una ulterioară.
b.Vom alege OLT Dasan V8240 care este foarte productiv pentru cerințele
noastre.
53 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
c. Pe porturile POTS/PON de la OLT unde stau module de tipul SFP+ sau
QSFP care permit pînă la 40G Bs de a transmite pe fibră optică, se
interconectează fibra optică prin cadrul patch -cordurilor cu conectori LC/SC.
d. Pentru a diviza 20Gbs de pe magistrală pe viteze mai mici suportabile de
echipamentul terminal , se vor utiliza splitere PLC specializate pentru tehnologia
GPON/10GPON/40GPON.Se utilizează splitere PLC cu divizarea de 1:2, 1:4,
1:8, 1:16, 1:32 ori 1:64 (mai rar 1:128).În rețeaua noastră vom utili za splitere cu
divizarea de 1:2, 1:4 și 1:8 .
e. Ca cablu optic se va utiliza fibra optică ОКТБ г-М(2.7) П-24Е ОАО
ОДЕССКАБЕЛЬ (24FO) pe un singur cablu cu fibră optică.
f. Ca echipament terminal în POP -uri se vor utiliza switchuri Cisco Catalyst
2950, Raisecom ISCOM5116 care sunt implementate și doar se vor minimiza
cheltuielile că în POP nu va trebui de a moderniza echipamentul de comutare.
g. Ca echipament terminal la abonat numit și ONT se vor folosi home
gateway sau media -gateway, adică routere cu suport de servicii multiplay cum
sunt Huawei HG824 5 și routere deja folosite în rețea cum ar fi Huawei
HG256.Astfel obținem noua arhitectură a rețelei GPON în baza tehnologiei
40GPON cum este reprezentat în figura ce urmează:
Figura 2. 6 Arhitectura modernizată a rețelei hibride FTTB 40GPON
54 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Deasemeni modernizînd arhitectura rețelei GPON existente, noi purc edem
mai departe spre modernizare a ei în baza tehnologiei 40GPON [11].
55 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.4 Calculul parametrilor fibrei cablului optic monomod și alegerea
cablului optic
2.4.1 Calculul v alorii relativă a indicelui de refracție
Valoarea relativă a indicelui de refracție poate fi determinată conform relației:
, 00779.05136.15018.1 5136.1
12 1nnn (2.1)
unde n1 și n 2 reprezintă indicii de refracție a miezului fibrei optice
2.4.2 Calculul a pertur ii numeric e și unghiul ui aperturic
Apertura numerică și unghiul aperturic se determină conform relației
următoare:
18862.0 ) 5018.1( 5136.1 sin2 2 2
22
1 nn NAA (2.2)
57.10) 18862.0 arcsin(A
,unde
A reprezintă unghiul aperturic (2.3)
2.4.3 Calculul frecvenței normate
Frecvența normată se determină coform relației:
1003.43.118862.0 5.414.32 2
11 mm NAaV
,unde ( λ1=1.3μm) (2.4)
5774.349.118862.0 5.414.32 2
22 mm NAaV
,unde ( λ2=1.49μm) , (2.5)
unde a rereprezintă raza miezului fibrei optice.
56 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.4.4 Calculul frecvenței critice
Frecvența critică se determină conform relației (valoarea parametrului ce
caracterizează tipul undei P
mn =2.405):
)( 10 35355.118862.0)( 10914.3)/(103 405.214
68
0Hzmsm
NAdCPfmn
cr , (2.6)
unde C o – reprezintă viteza luminii în vid, d – este diametrul miezului fibrei
optice.
2.4.5 Calculul lungimii de undă critică
Lungimea de undă critică se determină conform relației:
)( 10 46431.15136.1 405.218862.0)( 10914.366
1mm
nPNAd
mncr
(2.7)
2.4.6 Calculul coeficientului de atenuare cauzat de polarizarea materialului
miezului optic al fibrei
Coeficientul de atenuare cauzat de polarizarea materialului miezului optic al
fibrei se determină conform relației:
)/ ( 0898.0)(3.163.4 exp 1055.2 63.4 exp 1055.23
13
1 km dBm mp
(2.8)
)/ ( 0570.0)(49.163.4 exp 1055.2 63.4 exp 1055.23
23
2 km dBm mp
(2.9)
2.4.7 Calculul c oeficientul ui de atenuare cauzat de absorbția ionilor
metalelor intermediare
Coeficientul de atenuare cauzat de absorbția ionilor metalelor intermediare se
calculează conform:
)/ ( 10 0489.0)(3.15.48 exp 1081.7 5.48 exp 1081.73 11
111
1 km dBm ma
(2.10)
57 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
)/ ( 10 7045.5)(49.15.48 exp 1081.7 5.48 exp 1081.73 11
211
2 km dBm ma (2.11)
2.4.8 Calculul c oeficientul ui cauzat de absorbția grupei de hidroxid OH
Coeficientul cauzat de absorbția grupei de hidroxid OH se determină conform
relației:
km dBmkm dBm
m pentrukm dBmm pentrukm dBmm pentrukm dBm
OHOH
OH/ 03.0/ 05.0
). (49.1 : ),/ (03.0); (30.1 : ),/ (05.0); (85.0 : ),/ (10.0
21
(2.12)
2.4.9 Calculul coeficientului de atenuare cauzat de dispersia semnalului
Coeficientul de atenuare cauzat de dispersia semnalului se calculează conform
relației:
)/ ( 24508.0
) (3.1/) (7.0
44
4
21 km dBm
mkm dBmm kd
d
(2.13)
)/ ( 14202.0
) (49.1/) (7.0
44
4
12 km dBm
mkm dBmm kd
d
, (2.14)
unde K
d =0.63÷0.80
km dBmm /) (4 este coeficientul de dispersie pentru
SiO 2 .
2.4.10 Calculul coeficientului de atenuare sumar
Coeficientul de atenuare sumar se determină conform relației:
)/ ( 38492.0 24508.0 05.0 000043653.0 089804.01 1 1 1 1 km dBmd OH a p
(2.15)
)/ ( 2347.0 14202.0 03.0 0057045.0 0570.02 2 2 2 2 km dBmd OH a p
(2.16)
58 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.4.11 Calculul dispersiei kilometrice materiale
Dispersia kilometrică materială se determină conform relației:
)/( 1025.0 )5()(05.0)(12
1 kmsnmkmpsnm Mm
(2.17)
)/( 109.0 )18()(05.0)(12
2 kmsnmkmpsnm Mm
, (2.18)
unde
reprezintă lățimea liniei spectrale de emisie pentru emițătorul optic,
M(λ) este dispersia kilometrică materială specifică pentru fibrele optice din
SiO 2, valorile căreia sunt indicate în tabelul 2.1.
Valorile dispersiilor kilometrice materiale specifice M(λ) și ghidul de undă
specifică B(λ) pentru fibrele optice din SiO 2 sunt specificate în tabelul ce
urmează :
Tabelul 2.1 Valorile dispersiei kilometrice
2.4.12.Calculul dispersiei kilometrice a ghidului de undă
Dispersia kilometrică în ghidul de undă se calculează conform relației:
)/( 104.0 8)(05.0)(12
2 1 kmsnmkmpsnm Bg
(2.19)
)/( 106.0 12)(05.0 )(12
1 2 kmsnmkmpsnm Bg
, (2.20)
unde B(λ) este dispersia kilometrică a ghidului de undă specifică pentru
fibrele optice din SiO 2, valorile cărora sunt indicate în tabelul 2.1[1 2].
59 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.4.13 Calculul dispersiei kilometrice sumare
Dispersia kilometrică sumară se determină conform relației:
)/( 1015.0)/( 104.0 1025.012 12 12
1 1 1 kms kmsg m
(2.21)
)/( 103.0 )/( 106.0 109.012 12 12
2 2 2 kms kmsg m (2.22)
2.4.14 Banda de transfer kilometrică pentru fibra optică monomod
Banda de transfer kilometrică pentru fibra optică monomod se determină
conform relației:
Pentru λ1=1.3μm obținem :
) ( 1066.6
)/( 1015.01/112
121 1'
1 kmHz
kmsB F
(2.23)
Pentru λ2=1.49μm obținem :
) ( 103.3
)/( 103.01/112
122 2''
1 kmHz
kmsB F
(2.24)
2.4.15 Calculul benzii de transfer a fibrei optice monomod pentru
traficul cu lungimea L
Banda de transfer a fibrei optice monomod pentru traficul cu lungimea
L se calculează conform relației:
Pentru λ1=1.3μm obținem :
)(10 8844.820)( 1132.8) ( 1066.6/ /912
1 1 1'
1 1 HzkmkmHzLBLF F
(2.25)
)(10 3271.746)( 9237.8) ( 1066.6/ /912
2 2 2"
1 2 HzkmkmHzLB LF F
(2.26)
Pentru λ1=1.49μm obținem :
)(10 8916.257)( 9124.12) ( 1033.3/ /912
1 1 1'
1 1 HzkmkmHzLBLF F
(2.27)
60 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
)(10 613.220)( 0943.15) ( 1033.3/ /912
2 2 2"
1 2 HzkmkmHzLB LF F (2.28)
61 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.5 Determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru sistemele de
transmisiune a informației prin cablul optic
2.5.1. Determinarea vitezei de transmisiune critică a simbolurilor în linie
Determinăm viteza de transmisiune critică a simbolurilor în linie conform
relației:
) ( 4745.75 10 0754745.0
) (5.8)/( 1015.04)/ ( 38492.0
412
12
11
1 Gbps
dBm kmskm dBm
WBcr
(2.29)
) ( 0392.98 10 0980392.0
) (5.8)/( 10)3.0(4)/ (1
4112
12
22 Gbps
dBm kmskm dBm
WBcr
(2.30)
unde:
) (5.8) (8.17.10 21 dBm dBm a aQWfr ef (2.31 )
2.5.2 Determinarea lungimii maxime și lungimii minime a sectorului de
regenerare
Verificăm îndeplinirea următoarei condiții:
B ≤ B
cr (2.32 )
Pentru 40GPON viteza de transmisiune se obține conform relației:
B=155.52*64*4=39813.12 (Mbps) = 38.88(Gbps), deci, rezultă că se respectă
condiția (6. 32), și avem:
38.88 (Gbps) ≤ 75.4745 (Gbps) ≤ 98.0392(Gbps) (2.33)
Astfel,se respectă condiția 2.32, viteza critică B
cr va asigura transmisiunea
calitativă în cazul lungimii de undă
m 3.1 , dar și cînd
m 49.1 .
Lungimile sectorului de regenerare maximală
max1rL și minimală
min1rL ,
limitate de atenuare se determină respectiv conform formulelor:
)/ () (
max1
c ffcd fr ff ef r
rIaan a a aaQL (2.34)
62 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
)/ () (
min1
c ffcd fr ff ef r
rlaan a a aaAQL (2.35)
unde l
c este lungimea de construcție a CO (se indică de producătorul CO), și
n este numărul conectorilor demontabili, respectiv n=2.
Deseori tamburul c u CO conține diferite lungimi de construcție și, de obicei,
70% din lungimile de construcție ale CO sunt de lungimea l
1c și 30% – de
lungimea l
2c . Astfel, lungimea de construcție aducțională l
c a CO pe lungimea
sectorului de regenerare o determinăm astfel:
)(. . . . .)( km I I lc c c 71130270 30 702 1 1
(2.36)
)(. . . . .)( km I I Ic c c 45430670 30 702 1 2
(2.37)
unde l
1c =2 (km) și l
2c =1 (km) sau l
1c =6 (km) și l
2c =4(km).
Pentru λ2=1.3μm obținem :
)( 1132.844372.06.3
)(7.1/) (1.0)/ ( 38492.0) )(18.11.07.104 21(
1 max kmkm dBm km dBmdBmLr
(2.38 )
)( 9237.840342.0) (6.3
)(4.5/) (1.0)/ ( 38492.0) )(18.11.07.104 21(
2 max kmdBm
km dBm km dBmdBmLr
(2.39)
)( 1132.844372.06.3
)(7.1/) (1.0)/ ( 38492.0) )(18.11.07.104 21(
1 max 1min kmkm dBm km dBmdBmL Lr r
(2.40)
)( 9237.840342.0) (6.3
)(4.5/) (1.0)/ ( 38492.0) )(18.11.07.104 21(
2 max 2 min kmdBm
km dBm km dBmdBmL Lr r
(2.41)
Pentru λ1=1.49 μm obținem :
)( 9124.122788.06.3
)(7.1/) (1.0)/ (22.0) )(18.11.07.104 21(
1 max kmkm dBm km dBmdBmLr
(2.42)
)( 0943.152385.06.3
)(4.5/) (1.0)/ (22.0) )(18.11.07.104 21(
2 max kmkm dBm km dBmdBmLr
(2.43 )
)( 9124.122788.06.3
)(7.1/) (1.0)/ (22.0) )(18.11.07.104 21(
1 max 1min kmkm dBm km dBmdBmL Lr r
(2.44)
)( 0943.152385.06.3
)(4.5/) (1.0)/ (22.0) )(18.11.07.104 21(
2 max 2 min kmkm dBm km dBmdBmL Lr r
(2.45)
63 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Notă: Din motiv că nu avem puncte de regenerare pe linia de transmisiune prin
fibră optică, lungimea sectorului de regenerare m aximă va fi egală cu cea
minimă [12].
2.5.3 Determinarea numărului punctelor de regenerare și numărului de
joncțiuni sudate
Determinăm numărului punctelor de regenerare:
Pentru λ2=1.3μm obținem :
15.0 4661.0 1 5338.019237.8764.41
max
rLLN
(2.46)
Pentru λ2=1.49μm obținem :
18.0 7006.0 1 2993.019124.15764.41
max
rLLN
(2.47)
b. Determinarea numărului de joncțiuni sudate :
Pentru λ2=1.3μm obținem :
5 2492.41 2492.517.19237.81max
conr
lLN
(2.48)
Pentru λ2=1.49μm obținem :
2 9467.11 9467.214.59124.151max
conr
lLN
(2.49)
2.5.4 Determinarea duratei frontului impulsului la ieșirea modulului
optoelectronic de emisie
Determinăm durata frontului impulsului la ieșirea modulului optoelectronic
de emisie conform relației:
)(032.013750440 440
maxnsFe (2.50)
unde F
max este frecvența maximală de modulație a emițătorului optic.
64 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.5.5 Determinarea duratei frontului impulsului la propagarea semnalului
prin fibra optică
Determinăm durat a frontului impulsului la propagarea semnalului prin fibra
optică conform relației :
Pentru λ2=1.3μm obținem :
)( 0012169.0 10 2169.1)( 1132.8)/( 1015.012 12
1 max 1 1 ns km kms Lr f
(2.51)
)( 001338.0 10 3385.1)( 9237.8)/( 1015.012 12
2 max 1 2 ns km kms Lr f
(2.52)
Pentru λ2=1.49μm obținem :
)( 0038737.0 10 8737.3)( 9124.12)/( 103.012 12
1 max 2 1 ns km kms Lr f
(2.53)
)( 003628.0 10 6282.3)( 0943.12)/( 103.012 12
2 max 2 2 ns km kms Lr f
(2.54)
,unde τ este dispersia kilometrică sumară a semnalului.
2.5.6 Determinarea duratei frontului impulsului în modulul optoelectronic
de recepție
Determinăm durata frontului impulsului în modulul optoelectronic de recepție
conform relației:
)( 02532.0) ( 13820350 350 350
lim 5,0nsMHz F Fr (2.55)
unde F
5,0 este lărgimea benzii de transfer al MOR conform nivelului puterii
semnalului 0.5, și care aproximativ este egală cu valoarea frecvenței de limită a
benzii de transfer pentru fotoreceptor F
lim .
2.5.7 Determinarea duratei frontului impulsului la sfîrșitul sectorului de
regenerare
65 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Determinăm durata frontului impulsului la sfîrșitul sectorului de regenerare
conform expresiei :
Pentru λ1=1.3μm obținem:
)( 0408237.0 ) 02532.0( ) 0012169.0( )032.0(2 2 2 2 2 2nsr f e i (2.56)
)( 00408275.0 ) 02532.0( ) 001338.0( )032.0(2 2 2 2 2 2nsr f e i (2.57)
Pentru λ2=1.49μm obținem:
)( 040989.0 ) 02532.0( ) 0038737.0( )032.0(2 2 2 2 2 2nsr f e i
(2.58)
)( 040966.0 ) 02532.0( ) 003628.0( )032.0(2 2 2 2 2 2nsr f e i (2.59)
unde
r f e ,, – sunt sporirile duratei frontului impulsului corespunzător în
modulul optoelectronic de emisie (MOE), în fibra optică (FO) și modulul
optoelectronic de recepție (MOR).
2.5.8 Verificarea condiției că durata frontului impulsului la sfîrșitul
sectorului de regenerare nu trebuie să depășească valoarea admisibilă
Durata frontului impulsului
i la sfârșitul lungimii sectorului de regenerare
nu trebuie să depășească valoarea admisibi lă
adm pentru viteza de transmisiune a
informației B și tipul codului lineic utilizat, adică trebuie să se respecte condiția:
RZ codul pentruTNRZ codul pentruT
adm i_ , 35.0_ , 70.0 (2.60)
unde T este durata intervalului unitar (secunda) pentru viteza de
transmisiune B a simbolurilor în linie, ș i se determină conform relației :
)( 025117.0)( 10 000025117.01012. 398131/16
6ns s B T (2.61)
Verificăm respectarea condiției:
RZ codul pentrus sNRZ codul pentrus s
adm_ ),( 10 035.0)( 101.035.0_ ),( 1007.0)( 101.07.0
9 99 9
(2.62)
66 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Observăm că atît pentru codul lineic RZ, cît și pentru codul NRZ condiția
(2.60 ) se respectă. Rezultă că în sistemul dat de tranmisiune se vor folosi ambele
coduri [12].
Notă: GPON funcționează în baza codului lineic NRZ.
67 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.6 Determinarea valorii probabilității erorii de regenerare a semnalului la
recepție
2.6.1 Determinarea puterii și nivelului puterii zgomotului termic
Determinăm puterea și nivelul puterii zgomotului termic conform relației:
126 23 3 3
.
1031. 164826256)(1052.155)(300)/( 1038.1 10 10
Hz K KJ FTk Ptzg
(2.63)
unde:
k=
)/( 1038.123KJ – constanta Boltzman;
T=300 (K) – temperatura absolută;
∆F – lărgimea benzii de frecvență;
h=
)/( 106.634HzJ – constanta lui Plank.
) ( 82973.67 1031. 164826lg10) lg(1012
. . dBm P ptzg tzg
(2.64)
2.6.2 Determinarea puterii și nivelului puterii zgomotului de alice
Determin ăm puter ea și nivelul puterii zgomotului de alice conform relației :
Pentru λ1=1.3μm obținem :
) ( 10 688. 12127)(1012. 39813)( 103.1)/(103) /( 106.62 102 10 2 10
96
68
34 310 3 3
1.
mWHzmsmHzJFCh F h Pazg
(2.65)
) ( 1622.49 10 688. 12127lg10) lg(109
1. 1. dBm P pazg azg
(2.66 )
Pentru λ2=1.49μm obținem :
68 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
) ( 10 204. 10581)(1012. 39813)( 1049.1)/(103) /( 106.62 102 10 2 10
96
68
34 320 3 3
2.
mWHzmsmHzJFCh F h Pazg
(2.67)
) ( 75464.49 10 204. 10581lg10) lg(109
2. 2. dBm P pazg azg
(2.68)
2.6.3 Determinarea nivelului puterii zgomotului sumar
Nivelul puterii zgomotului sumar determinăm conform relației:
) ( 32973.51 5.16 82973.67 ) lg(10. . dBm F p D p pzg tzg tzg zg
(2.69)
unde: pzg.t -nivelul puterii zgomotului termic;
F
zg – nivelul coeficentului de zgomot.
2.6.4 Determinarea nivelului puterii semnalului injectat în traficul lineic
Nivelul puterii semnalului injectat în traficul lineic se determină conform
relației :
) ( 5799.0 )875.0lg(104) (5.3lg10)4/ lg(10 dBmmWP pe e
(2.70)
2.6.5 Determinarea pierderilor în traficul de linie
Pierderile în traficul de linie determinăm conform relației :
Pentru λ1=1,3μm obținem:
)/ ( 60017.45.02 7.1/1.0 38492.0 1132.82 /1 1 1
km dBma l Lcd c ff r tl
(2.71)
)/ ( 60016.45.02 4.5/1.0 38492.0 9237.82 km dBmtl
(2.72)
Pentru λ2=1.49μm obținem :
69 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
)/ ( 60028.45.02 7.1/1.0 22.0 9124.121 km dBmtl (2.73)
)/ ( 60026.45.02 4.5/1.0 22.0 0943.152 km dBmtl
(2.74)
2.6.6 Determinarea valorii de protecție a semnalului informațional de
zgomot
Determin ăm valoarea de protecție a semnalului informațional de zgomot
conform relației :
Pentru λ1=1,3μm obținem:
dBmpa aa ap Azg r fr tl ef e pr
6496.29) 32973.51(48.1 60017.47.10 5799.01
(2.75)
Pentru λ2=1.49μm obținem:
dBmpa aa ap Azg r fr tl ef e pr
6495.29) 32973.51(48.1 60028.47.10 5799.02
(2.76)
unde:
A
pr – valoarea de protecție a semnalului informațional de zgomot;
p
e – nivelul puterii semnalului injectat în traficul lineic;
p
zg – nivelul puterii zgomotului sumar la recepția semnalului informațional .
2.6.7 Determinarea valorii probabilit ății erorii de regenerare a semnalului
Determinăm valorea prob abilit ății erorii de regenerare a semnalului conform
relației:
x
erP10 , (2.77)
unde x se calculează după relația:
17 6371.16 42.11/65.10 6496.29 10 42.11/65.10 10
1 10 3062.2 10 10 10 prAx
(2.78)
70 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
17 3370.16 42.11/65.10 6495.29 10 42.11/65.10 10
2 10 3067.2 10 10 10 prAx(2.79 )
Deci obținem:
6371.16
1 10 10 x
erP
și
6370.16
2 10 10 x
erP (2.80)
Comparăm Per.adm cu Per :
Per.adm =7·10-9 iar Per1=10-16.6371 și Per1=10-16.6370 , astfel Per.adm >Per . (2.81)
Concluzie:
Conform tuturor parametrilor calculați, putem constata că fibra optică
monomod CO ОКТБ г-М(2.7) П-24Е ОАО ОДЕССКАБЕЛЬ (24FO )
corespunde tuturor cerințelor. Ace astă fibră reprezintă de fapt un cablu cu fibră
optică bronat , de tipul ОКТБ г.
Utilizare:
Cablul cu fibră optică ОКТБг este destinat pentru pozarea neapărat în sol uri
de diferite categorii, inclusiv în regiunile cu coroziune agresivă, teritorii
contaminate cu guzgani,și chiar și cu deforma țiuni de îngheț sau altele.Poate fi
pozat în canalizarea prin cablu, țevi, blocuri, pe poduri, rampe, și chiar pe
exteriorul clădirilor și construcțiilor.
Figura 2.7 Structura cablului cu fibră optică ОКТБг
Structura cablului prin fibră optică:
1) Fibre optice , grupate în mănunchi;
2) Umplutură hidrofobă tixotropă ;
3) Tub situat în mijloc ;
71 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
4) Element de forță – sîrmă de oțel situată de -a lungul;
5) Armătură din cordon de oțel laminat și gofrat;
6) Furtun protector din polietilenă;
7) Șnur tăietor.
Variante de re alizare:
– Fibre optice, puse liber în țeava centrală;
– Element de forță – ațe aramidice sau ațe din sticlă;
– Cămașă din polietilenă;
– Furtun special de protecție , rezistent la termite;
– Furtun de protecție ПВХ din masă plastică sau compaund care stopează
incendiul , cu fum josnic , fără halogen.
72 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.7 Fiabilitatea STIFO
Fiabilitatea STIFO se numește proprietatea STIFO de a asigura
comunicațiile, păstrînd în timp valorile indicilor de calitate stabilite în condițiile
de exploatare prescrise.
La noțiunile de bază a teoriei fiabilității se referă: deranjamentul,defectul
parametrul fluxului deranjamentelor,timpul mediu de restabilire a
comunicațiilor, timpul mediu între deranjamente,coeficientul de disponibilitate
și probabilitatea funcționării fără deranjamente.
Deranjament se numește deterioararea cu întreruperea comunicațiilor a unuia
sau a unei grupe de abonați deserviț i de STIFO.
Defect se numește deteriorarea fără întreruperea c omunicați ilor în STIFO
(exemple: deterio rarea învelișului exterior al cablului,reducerea rezistenței de
izolație a conductoarelor pentru alimentarea echipamentului cu energie electric ă
la distanță, etc.)
Parametrul fluxului deranjamentelor λ reprezintă numărul mediu de
deranjamente într -o unitate de timp:
λ=N/(k*T a)=3/(4*8760)=0.0000856 (2.82)
,unde N este numărul deranjamentelor pentru STIFO analizată în perioada de
obser vație k,în ani; T a – reprezintă numărul de ore în decursul unui an
(Ta=8760ore).
Timpul mediu de restabilire a comunicațiilor t r în STIFO reprezintă timpul
mediu de staționare a comunicațiilor, exprimat în ore:
5.43/5.43/53/4 /) (
1
Nt tN
iri r
(ore) (2.83)
,unde tri este timpul de restabilire a comunicațiilor pentru deranjamentul i, în
ore.
Timpul mediu între deranjamente T 0 sau durata de funcționare fără
deranjamente se calculează conform formulei:
73 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
742. 11677 0000856.0/) 0003852.01(0000856.0/)5.4 0000856.01( /) 1( /) (0
r ri a t NNtTk T (2.84)
Coeficientul de disponibilitate K d este probabilitatea, că STIFO într -un
moment aleator de timp va fi în stare de funcționare.El se determină ca raportul
timpului sumar al stării de funcționare fără deranjamente, către timpul total al
perioadei de exploatare:
9996.0)5.4 742. 11677/(42. 11677) /(0 0 r d tTT K
(2.85)
Probabilitatea funcționării fără deranjamente P(t) reprezintă probabilitatea,că
în intervalul prescris de timp în STIFO nu v -a avea loc deranjament:
9979.0)42. 11677 0000856.0 exp() exp()( t tP
(2.86)
Luînd în considerare, că coeficientul de utilizare a liniilor de abonat în
decursul la 24 de ore este diferit, atunci pentru evaluarea probabilității, că în
momentul de timp necesar, cînd abonatul v -a avea necesitatea să stabilească
legătura cu linia de comunicații care v -a fi în stare de funcționare, se introduce
noțiunea de coeficient de disponibilitate operativă K d0. Coeficientul de
disponibilitate operativă K d0 poate servi ca o măsură de evaluare cantitativă a
valorii fiabilității H(t) a STIFO:
997549.0) 9979.0 0000856.0 exp( 9996.0) exp( )( )(0 t KtPK KtHd d d
(2.87)
În continuare vom analiza un exemplu, cînd în STIFO deservită de CTA
pentru perioada de observație K=4 ani au avut loc N=3 deranjamente, din care: în
1 caz comunicațiile au fost restabilite în decurs de 4 ore; în al 2 caz – în decurs
de 5 ore; în al 3 caz – în decurs de 4,5 ore.
Calculăm parametrul fluxului de deranjamente:
) / ( 0000684.0) 87604/(3) /( oră te deranjamen TkNa
(2.88)
Calculăm timpul mediu de restabilire a STIFO:
) (5.45.415141 /) (
1ore Nt tN
iri r
(2.89)
Calculăm timpul mediu între deranjamente:
5. 116753/)35.4 87604( /) (0 NNtTk Tri a
(2.90)
Calculăm coeficientul de disponibilitate:
74 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
99961.0)5.45. 11675/(5. 11675) /(0 0 r d tTT K (2.91)
Rezultatele calculelor probabilității funcționării fără deranjamente P(t) și
fiabilității H(t) a STIFO sunt reflectate în tabelul 2. 2.
Tabelul 2. 2 Parametrii fiabilității STIFO
Intervalul de timp t,
ore Probabilitatea
funcționării fără
deranjamente P(t) Fiabilitatea H(t)
0 1,00000 0,95400
0,5 0,98560 0,94026
1 0,97142 0,92673
2 0,94365 0,90024
3 0,91668 0,87451
4 0,89048 0,84952
5 0,86502 0,82523
6 0,84030 0,80165
7 0,81628 0,77873
8 0,79295 0,75647
9 0,77028 0,73485
10 0,74826 0,71384
20 0,55990 0,53414
30 0,41895 0,39968
34,164761 0,368021 0,3510 933
40 0,3142125 0,29976
La fel prezintă interes analiza coeficientului de disponibilitate al traseelor.Ca
traseu se subînțelege calea (linia) instalată între două stații terminale de
echipament al rețelei primare de comunicații.
75 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Traseul se caracterizează prin marcaj (direcția de pozare (instalare),
racordarea la punctele de repe r a traseului).Pe un traseu pot fi pozate mai multe
cabluri.Abonații (beneficiarii) deserviți de orice rețea secundară de comunicații
sunt asigurați, că vor beneficia de o cale de transmisiune bună de exploatare.Însă
datele statistice indică, că și în cazu rile de montare cele mai precaute și
organizării calificate în exploatarea STIFO au loc deteriorări.Printre dereglările
comunicațiilor ce se întîlnesc, o atenție esențială urmează să acordăm
deranjamentelor pe trasee, deoarece cu ele sunt legate ieșirea di n funcție a
majorității căilor de transmisiune și de regulă necesită relativ mult timp pentru
înlăturarea defectelor.
Totodată urmările deranjamentului traseului este cu atît mai limitat, cu cît
este mai mare numărul de căi de rezervă care pot fi organizat e prin intermediul
altor trasee.Astfel problema se reduce la întrebarea: cîte trasee trebuie să fie
pozate la oricare nod al STIFO,dacă este cunoscută limita inferioară al
coeficientului de disponibilitate? Deoarece pentru unirea a două noduri în caz
gener al este numai un singur traseu, care satisface conform costului, atunci
fiecare pozare a traseelor pe cîteva direcții (pe mai multe căi) înseamnă sporirea
costului. Deaceea determinarea numărului de trasee, care trebuie să unească un
oricare nod al rețelei de comunicații este una din problemele de
optimizare.Calculul numărului necesar de trasee este posibil după precizarea
disponibilității convenționale.Pentru coeficientul de disponibilitate al sistemului
i se utilizează expresia:
, 9996.0)5.13 35064/( 35064) /( deri fi fi di t t t K
(2.92)
unde
fit este timpul sumar de funcționare a sistemului i fără deranjamente în
decursul timpului de observație;
derit – este timpul sumar a deranjamentelor
sistemului i în decursul aceluiaș i timp de observație.
Pentru coeficientul de disponibilitate al căii de transmisiune determinanți
sunt coeficientul de disponibilitate al echipamentului terminal K det și traficului
de linie K dtl:
76 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
, 9299.0 9999.093.0det dtl dct K K K (2.92)
unde K dct este coeficientul de disponibilitate al căii de transmisiune.
Pentru a efectua evaluări comparative, vom introduce noțiunea de coeficient
de disponibilitate al traficului de linie referitor la unitate de lungime(de regulă la
100km).Și a tunci, utilizînd ex presia (2.92 ), coeficientul de disponibilitate al
traficului de linie cu lungimea de 100km poate fi determinat conform formulei:
, 9999.0 )5.13 35064/( 35064 ) /(100/1/1 iL
dertl ftl ftl dtl t t t K
(2.93)
unde L i este lungimea traficului de linie (în calitate de unitate de măsur ă este
primită 100km).
Coeficientul de disponibilitate pentru orice cale de transmisiune cu lungimea
L se determină conform formulei:
9299.0 ) 9999.093.0( ) (100/5.4 /
det iLL
dtl dct K K K
(2.94)
Dacă pentru o cale de transmisiune particulară coeficientul de
disponibilitate nu corespunde cerințelor prescrise, atunci utilizînd căile de
transmisiune de rezervă,care sunt pozate pe alte trasee, urmează să sporim
coeficientul de disponibilitate posibil , deoarece este disponibilă egalitatea:
, 9950.0) 0704.0 0701.0(1) 9296.01() 9299.01(1) 1)….( 1(11 dctn dct dctr K K K
(2.95)
unde n este numărul căilor de transmisiune de rezervă.
Dacă de considerat, că toate traseele rețelei primare de comunicații și
corespunzător căile lor de transmisiune posedă aceiași coeficienți de
disponibilitate, atunci expresia (2. 95) se simplifică și obținem:
9996.0) 9299.01(1) 1(13 3 dct dctr K K
(2.96)
Transformînd expresia (2. 96) obținem:
,) 1lg() 1lg(
dctdctr
KKn
(2.97)
unde n este numărul necesar de trasee care trebuie să unească un oricare nod
cu celelalte noduri ale rețelei primare de comunicații (rezultatul care se obține
din expresia (2. 97) trebuie corespunzător aproximat pînă la un număr natural
întreg).
77 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Analizăm exemplul numeric al rețelei noastre.Fie conexiunea pentru rețeaua
primară de comunicații este de lungimea L=400km. Evaluarea datelor statistice
despre deteriorări indică, că K det=0,93 și K dtl=0,9999, însă se cere ca
Kdctr=0,9995.
Conform expresiei (2. 94), determin ăm coeficientul de disponibilitate al căii
de transmisiune:
9299.0 ) 9999.093.0( ) (100/5.4 /
det iLL
dtl dct K K K
, (2. 98)
Și atunci numărul căilor de rezervă este egal:
3 8644.21524.13010.3
) 9296.01lg() 9995.01lg(
) 1lg() 1lg(
dctdctr
KKn
, (2.99)
Pentru astfel de condiții, fiecare nod al rețelei primare de comunicații trebuie
să fie conectat cu alte noduri ale rețelei prin intermediul a trei trasee [13].
78 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.8 Calculul sarcinii traficului în Terminalul de Linie Optic din cadrul
CTA76 ș i dispersarea traficului
Date inițiale:
Capacitatea abonaților (abonați GPON -FTTB):
Viteza de transmisiune pe o fibră – 40Gbs (GPON , pe fiece CO sunt c îte 2 FO );
Capacitatea preconizată a rețelei – 300Gbs -1Tbs;
Sarcina traficului rețelei GPON în oră de vîrf reprezintă – 15Gbs;
Viteza medie a sarcinii traficului de intrare în centrală de la abonat reprezintă
–50Mbs;
Abonați activ i în ora de vîrf – 30;
Abonați pe categorii:
a) Abonați GPON cu pachetele de viteze:
1. 65 de abonați GPON 200 – cu viteza de 200Mbs;
2. 20 de abonați GPON 250 – cu viteza de 250Mbs;
3. 15 de abonați GPON 300 – cu viteza de 300Mbs;
b) Abonați EGPON (Ethernet GPON) cu pachetele de viteze pînă la 100Mbs:
1. 100 de abonați EGPON 30 – cu viteza de 30Mbs;
2. 125 de abonați EGPON 50 – cu viteza de 50Mbs;
3. 150 de abonați EGPON 60 – cu viteza de 60Mbs;
4. 100 de abonați EGPON 100 – cu viteza de 100Mbs;
c) 75 abonați ai serviciului IPTV;
d) 100 de abonați ai serviciilor Multiplay.
2.8.1 Calculul sarcinii traficului de intrare în centrală din part ea fiecărei
categorii de abonați
Pentru a calcula sarcina traficului de intrare de la fiecare abonat pe categorie,
este nevoie de a reprezenta și de a transforma 1Erlang în M egabyte (MB) ca să
avem trafic ul ce poate fi obținut din 1Erlang, ca ulterior să obținem din viteza
79 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
clientului și sarcina traficului necesar pe categorie de abonați conform vitezei
prestate.Astfel, din start vom reprezenta relația de transformare a 1Erlang în
Megabyte conform:
bits bytetv Erlang 8/ 1 1
, (2.100)
unde v – reprezintă viteza pe categorie de abonați;
t – timpul evaluat în secunde care se ia de regulă 1oră adică 3600s;
v Erl kbps /8 3600/ 1 1
(2.101)
Din relația (2. 100) și (2. 101) determinăm sarcina trafi cului de intrare în
centrală din partea fiecărei categorii de abonați și obținem în cazul abonaților:
1. EGPON 30
Erl kbps bitss Erl kbps 06.1 30720/ 28800/1 30720/ 8 3600/ 1 1
2. EGPON 50
Erl kbps bitss Erl kbps 7.1 28800/ 51200 51200/ 8 3600/ 1 1
3. EGPON 60
Erl kbps bitss Erl kbps 13.2 28800/ 61440 61440/ 8 3600/ 1 1
4. EGPON 100
Erl kbps bitss Erl kbps 5.3 28800/ 102400 102400/ 8 3600/ 1 1
5. GPON 200
Erl kbps bitss Erl kbps 1.7 28800/ 204800 204800/ 8 3600/ 1 1
6. GPON 250
Erl kbps bitss Erl kbps 8.8 28800/ 256000 25600/ 8 3600/ 1 1
7. GPON 300
Erl kbps bitss Erl kbps 6.10 28800/ 307200 307200/ 8 3600/ 1 1
Și pentru sarcina traficului în cadrul OLT (Optical Line Terminal ce se află în
cadrul centralei), obținem :
8. GPON 40Gbs
Erl kbps bitss Erl kbps 35. 1456 28800/ 41943040 41943040/ 8 3600/ 1 1
9. GPON 296Gbs
Erl kbps bitss Erl kbps 10777 28800/ 3310378490 3310378490/ 8 3600/ 1 1
80 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Reprezentarea mai clară a datelor obținute o vom expune în tabelul următor:
Tabelul 2. 3 Reprezentarea abonaților GPON conform pachetelor în cadrul
BTS13, sector Botanica
EGPON GPON
Viteza,
Mbs 30 50 60 100 200 250 300
Nr.abonați 100 125 150 125 65 20 15
ai 1,06 1,7 2,13 3,5 7,1 8,8 10,6
2.8.2 Calculul intensității traficului de intrare de la fiecare abonat în
CTD76
Calculul intensității traficului de intrare de la fiecare abonat conectați prin
ONT la OLT Dasan V8240 ce e situat în componența CTD 76, se realizează
conform relației:
i i in Na Y
, (2.102 )
unde a i – sarcina traficului de intrare de la abonat;
Ni – numărul de abonați a stației i.
Erl YinCTDa 106 10006.11
Erl YinCTDa 5.212 1257.12
Erl YinCTDa 5.319 15013.23
Erl YinCTDa 5.437 1255.34
Erl YinCTDa 5.461 651.75
Erl YinCTDa 176 208.86
Erl YinCTDa 159 156.107
81 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.8.3 Calculul sarcinei la ieșirea cîmpului de comutație (SN)
Calculul sarcinei la ieșirea cîmpului de comutație (SN) se realizează conform
relației:
i
inieș
ieș YititY __
, (2.103)
unde t ieș și t in – reprezintă timpul ocupării intrării și ieșirii a cîmpului de
comutație CTD.
Pentru CTD cu scopul simplificării calculelor se consideră
1__itit
inieș (2.104)
Respectiv obținem:
Erl Y YiesCTDa inCTDa 106 10006.11 1
Erl Y YiesCTDa inCTDa 5.212 1257.12 2
Erl Y YiesCTDa inCTDa 5.319 15013.23 3
Erl Y YiesCTDa inCTDa 5.437 1255.34 4
Erl Y YiesCTDa inCTDa 5.461 651.75 5
Erl Y YiesCTDa inCTDa 176 208.86 6
Erl Y YiesCTDa inCTDa 159 156.107 7
Intensitatea traficului la ieșirea cîmpului de comutație a CTD se rutează pe
următoarele linii de conexiuni:
-conexiune de ieșire cu CTD conectate în rețea;
-conexiun e internă (în cadrul centralei) [11].
2.8.4 Calculul sarcinei interne a CTD
Pentru a determina sarcina internă a CTD, se calculează intensitatea traficului
de ieșire totală conform relației:
iesi iesretea Y Y
, (2.105)
unde i este numărul categoriei de abonați.
82 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Respectiv obținem:
ErlY Y Y Y Y Y Y YinCTDa inCTDa inCTDa inCTDa inCTDa inCTDa inCTDa iesretea
1872 159 1765.4615.4375.3195.212 1067 6 5 4 3 2 1
(2.106)
2.8.5 Calculul părții traficului de la fiece abonat către CTD de la trafic ul de
ieșire total, în procente
Pentru calculul părții traficului de la fiece abonat către CTD de la traficul de
ieșire total, în procente, vom avea nevoie de relația:
%100
iesreteaiesi
iYY
(2.107)
Astfel, obținem:
%662.5 1001872106
1
%35.11 10018725.212
2
%06.17 10018725.319
3
%37.23 10018725.437
4
%65.24 10018725.461
5
%4.9 1001872176
6
%49.8 1001872159
7
2.8.6 Determinarea procentului intensității sarcinii interne K in i de la
intensitatea sarcinii de ieșire a CTD pe categorii de abonați
Pentru determinarea procentului intensității sarcinii interne K in i de la
intensitatea sarcinii de ieșire a CTD pe categorii de abonați, vom avea nevoie de
date tabelare care pentru cazu l nostru sunt următoarele:
83 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Kin CTDa1 =7,36%
Kin CTDa2 =14,755%
Kin CTDa3 =22,178%
Kin CTDa4 =30,381%
Kin CTDa5 =32,045%
Kin CTDa6 =12,22%
Kin CTDa7 =11,037%
2.8.7 Calculul traficului intern în CTD
Traficul intern în CTD se calculează conform relației:
100iesCTDi inCTDi
iniY KY
, (2.108)
Deci obținem :
Erl YinCTDa 8016.710010636.7
1
Erl YinCTDa 3543.311005.212 755.14
2
Erl YinCTDa 8587.701005.319 178.22
3
Erl YinCTDa 9168.1321005.437 381.30
4
Erl YinCTDa 8876.1471005.461 045.32
5
Erl YinCTDa 5072.2110017622.12
6
Erl YinCTDa 5488.17100159 037.11
7
2.8.8 Calculul intensității traficului spre blocul serviciilor speciale
Intensitatea traficului spre blocul serviciilor speciale reprezintă 0,3% de la
intensitatea traficului de ieșire a cîmpului de comutație.Respectiv avem relația:
84 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
iesCTDai SSi Y Y 003.0 , (2.109)
Astfel , obținem:
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 318.0 106 003.0 003.01 1
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 6375.05.212 003.0 003.02 2
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 9585.05.319 003.0 003.03 3
Erl Y YiesCTDa SSCTDa . 3125.15.437 003.0 003.04 4
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 3845.15.461 003.0 003.05 5
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 528.0 176 003.0 003.06 6
Erl Y YiesCTDa SSCTDa 477.0 159 003.0 003.07 7
2.8.9 Calculul intensității traficului la rețeaua interurbană
Intensitatea traficului la rețeaua interurbană se determină conform relației:
i m i erurbanCTD Na Y int
, (2.110)
unde N i – numărul de abonați pe categorii; pentru OLT Metro -Ethernet și
EGON -GPON a m =0,4784Erl.
Pentru simplificarea calculelor, p resupunem că traficul interurban de intrare
este egal cu traficul interurban de ieșire și astfel, obținem:
Erl Na Ym a erurbanCTD 84.47 100 4784.01 1 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 8.59 125 4784.02 2 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 76.71 150 4784.03 3 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 8.59 125 4784.04 4 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 096.31 65 4784.05 5 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 568.9 20 4784.06 6 int
Erl Na Ym a erurbanCTD 176.7 15 4784.07 7 int
85 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.8.10 Calculul sarcinei traficului de la CTD către centrale rurale
Sarcina traficului de la CTD către centrale rurale – CR, se determină ca 10%
de la sarcina de ieșire a CTD conform relației:
iesCTDai CRCTDai Y Y 1.0
, (2.111)
Astfel , obținem:
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 6.10 1.01 1
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 25.21 1.02 2
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 95.31 1.03 3
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 75.43 1.04 4
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 15.46 1.05 5
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 6.17 1.06 6
Erl Y YiesCTDa CRCTDa 9.15 1.07 7
2.8.11 Calculul intensității traficului în direcția altor CTD
Intensitatea traficului în direcția altor CTD, se determină conform relației:
CRCTDai ai erurbanCTD inCTDai SSCTDai iesCTDai i iesireCTDa Y Y Y Y Y Y int
, (2.112)
Astfel , obținem:
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
4404.396.10 8016.7 84.47 318.0 1061 1 int 1 1 1 1
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
4582.99 25.218.59 6375.0 3543.315.2122 2 int 2 2 2 2
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
9728.143 95.91 76.71 9585.0 8587.705.3193 3 int 3 3 3 3
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
7207.199 75.438.59 3125.1 9168.1325.4374 4 int 4 4 4 4
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
9819.234 15.46 096.31 3845.1 8876.1475.4615 5 int 5 5 5 5
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
7968.1266.17 568.9 528.0 5072.21 1766 6 int 6 6 6 6
86 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
ErlY Y Y Y Y YCRCTDa a erurbanCTD inCTDa SSCTDa iesCTDa iesireCTDa
8982.1179.15 176.7 477.0 5488.17 1597 7 int 7 7 7 7
2.8.12 Calculul intensității traficului de la CTDi către CTDj
La rutarea intensității traficului în direcțiile CTD conectate în rețea,
proporțional intensitatea traficului la ieșire, determinăm intensitatea traficului de
la CTDi către CTDj conform relației:
,
1
n
ki iesireCTDa iesireCTDkj iesireCTDa i iesireCTDa
ij
Y YY YY
(2.113)
unde n – este numărul de CTD.
Determinăm suma
n
kk iesireCTDaY
1 și obținem:
n
kiesireCTDk Erl Y
1269.962 8982.117 7968.126 9819.234 7207.199 9728.143 4582.99 4404.39
Noi vom calcula doar traficul maxim dintre CTD, astfel i va fi 4 și j va fi 5 și
invers, respectiv obținem:
Erl
Y YY YYn
kiesireCTDa iesireCTDkiesireCTDa iesireCTDa5446.615483.762749. 46930
7207.199 269.9629819.234 7207.199
145 4
45
Erl
Y YY YYn
kiesireCTDa iesireCTDkiesireCTDa iesireCTDa5285.642871.727749. 46930
9819.234 269.9627207.199 9819.234
154 5
54
87 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.9 Sistematizarea rezultatelor obținute :
Sistematizarea rezultatelor obținute îs subcapitolele recente o vom reprezenta
sub forma tabelului ce urmează:
Tabelul 2.4 Sistematizarea rezultatelor obținute în capitolul 2 al proiectului de
licență .
Nr.
crt. Denumirea parametrului Valoarea parametrului,
specificarea modelului
Parametrii inițiali ai fibrei optice monomod din cablul optic
1 Valoarea relativă a indecelui de
refracție
0,00779
2 Apertura numerică NA 0,18862
3 Frecvența normată V p/u 1,3
m 4,1003
4 Frecvența normată V p/u 1,49
m 3,5774
5 Frecvența critică f cr 1,35355·1014Hz
6 Lungimea de undă critică
cr 1,46431·10-6m
7 Coeficientul de
atenuare sumar
p/u 1,3
m 0,38492(dBm/km)
p/u 1,49
m 0,2347(dBm/km)
8 Dispersia
kilometrică
sumară
p/u 1,3
m 0,15·1012(s/km)
p/u 1,49
m -0,3·1012(s/km)
Determinarea lungimilor sectorului de regenerare pentru sistemele de
transmisiune a informației prin cablul optic
1 Viteza de
transmisiune
critică a
simbolurilor de p/u 1,3
m
75,4745(Gbs)
p/u 1,49
m 98,0932(Gbs)
88 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
linie
crB
2 Lungimea maximă
a sectorului de
regenerare
maxrL p/u 1,3
m
8,1132(km)
8,9237(km)
p/u 1,49
m 12,9124(km)
15,0943(km)
Determinarea valorii probabilității erorii de regenerare a semnalului la recepție
1 Puterea
zgomotului termic
tzgP.
164826,31·10-12(mW)
2 Nivelul puterii
zgomotului termic
tzgp.
-67,82973(dBm)
3 Nivelul puterii
zgomotului sumar
1.azgp
-51,32973(dBm)
4 Valoarea de
protecție a
semnalului
informațional de
zgomot
prA p/u 1,3
m
29,6496(dBm)
p/u 1,49
m 29,6495(dBm)
5 Valoarea
probabilității erorii
de regenerare a
semnalului
erP
,
1x p/u 1,3
m
1x -2,3062·10-17
1erP
10-16,6371
p/u 1,49
m
2x -2,3067·10-17
2erP
10-16,6370
89 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Parametrii fiabilității rețelei
1 Coeficientul de
disponibilitate K d 0,9996
2 Probabilitatea
funcționării fără
deranjamente P(t) 0,9979
3 Coeficientul de
disponibilitate
operativă H(t) 0,997549
Parametrii sarcinii traficului în OLT din cadrul CTA76
1 Sarcina traficului
la ieșirea cîmpului
de comutație (SN)
ieșY
, în Erl
1 iesCTDaY 106
2 iesCTDaY
212,5
3 iesCTDaY
319,5
4 iesCTDaY
437,5
5 iesCTDaY
461,5
6 iesCTDaY
176
7 iesCTDaY
159
90 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.10 Securitatea activității vitale. Protecția muncii
2.10.1 Protecția muncii și a mediului ambiant
Munca reprezintă activitatea rațională a omului, orientată spre satisfacerea
necesităților materiale și spirituale ale societății. În procesul muncii omul
interacționează cu mijloacele de producție, cu mediul de producție și cu
obiectele muncii. În acelaș i timp el, de regu lă, se expune influenței unui mare
număr de factori, diverși după natura sa, formele de manifestare și a unui șir de
alți indicatori, care influențează asupra sănătății și capacității de muncă a
omului.
Factorii de producție în dependență de consecințele l or se împart în
periculoși și dăunători. Factorul, influiența căruia asupra lucrătorului în anumite
condiții duce la traumă sau la altă înrăutățire rapidă a sănătății, se numește factor
periculos de producție. Factorul, influiența căruia asupra lucrătorulu i în anumite
condiții duce la îmbolnăvire sau scăderea capacității de muncă, se numește
factor dăunător de producție. În dependență de nivelul și durata acțiunii, factorul
dăunător poate deveni periculos.
Securitatea muncii – starea condițiilor de muncă, d in care este exclusă
influiența factorilor de producție periculoși și dăunători asupra lucrătorilor.
Acestă problemă este examinată și soluționată de către disciplina protecția
muncii.
Protecția muncii este un sistem de acte legislative, social -economice,
organizatorice, tehnice, acțiuni și mijloace igienice și curativ -profilactice, ce
asigură munca securitatea, păstrarea sănătății și capacității de muncă a omului în
procesul muncii. Protecția muncii reprezintă o disciplină științifică care enunță
problemel e securității muncii, prevenirii traumatismului și bolilor profesionale,
incendiilor și exploziilor in producție, organizarea muncii. În legislația RM, în
documentele normative și literatură de rînd cu termenul «protecția muncii»
uneori se utilizează terme nul «tehnica securității și sănitariei de producție».
91 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tehnica securității – sistem de acțiuni organizatorice și mijloace tehnice ce
preîntîmpină sau reduc influența asupra lucrătorilor a factorilor de producție
periculoși. Sanitaria de producție – un siste m de mijloace tehnice și acțiuni
organizatorice, ce preîntîmpină sau reduc influența asupra lucrătorilor a
factorilor de producție dăunători.
Securitatea de incendiu – stare a obiectelor, pentru care cu o probabilitate
fixată se exclude posibilitatea apari ției și evoluției incendiului și influența lui
asupra oamenilor, de asemenea și asigurarea protecției bunurilor materiale.
Condițiile de lucru neprimejdioase asigură productivitatea muncii, contribue
la susținerea stării normale psihofiziologice a lucrător ilor. De condițiile de
muncă depinde productivitatea și calitatea muncii, eficacitatea folosirii
resurselor de muncă. În procesul de soluționare a problemelor tehnice este
necesar de accentuat problema interacțiunii mediului de producție cu mediul
ambiant . Urmările activității omului se reflectă pe scara nu numai locală sau
regională dar și globală. Protecția mediului ambiant devine cea mai principală
problemă socială și economică.
Starea condițiilor de muncă și securitatea muncii la centrul de calcul, înc ă nu
corespund cerințelor moderne. Operatorii pentru pregătirea datelor,
programatorii și alți lucrători se lovesc de acțiunea astfel de factori fizici de
producție periculoși și dăunători, ca prezența zgomotului, radiația, pericolul de
electrocutare, etc [3,4-8].
2.10.2 Protecția muncii
Protecția muncii este o problemă de stat și cuprinde ansamblul normelor de
tehnică a securității și de igienă a muncii stabilite științific și având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor și
îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum și asigurarea unor
condiții speciale pentru cei care lucrează în condiții grele și foarte grele, pentru
organizarea mucii femeilor și tinerilor.
92 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Astăzi constatăm tot mai profund , că omul a reușit să creeze breșe tot mai
adânci în cunoașterea macro și microcosmosului său. După informațiile
furnizate de Biroul Internațional al Muncii, în fiecare zi, în fiecare țară există un
foarte mare număr de muncitori care nu se mai întorc în s ânul familiilor lor,
datorită accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Aceeași sursă atestă că,
anual, 2…4 % din produsul național brut al țărilor reprezintă cheltuieli și pierderi
datorate accidentelor de muncă și bolilor profesionale.
În diploma dată am modernizat o re țea de transmisiune în baza tehnologiei
GPON. În regim de exploatare ace astă rețea nu necesită un num ăr mare de
personal.Inginerii ce deservesc ace astă rețea sunt localiza ți în camere de
control,prin intermediul calc ulatoarelor gestio nând sistemul.
Condiții de lucru – o combinație de factori de mediu care influențează starea
de sănătate și de eficiență în procesul muncii. Condiții trebuie să fie
confortabile, pentru a exclude factorii ce duc la apariția de leziuni și boli
profesionale.
Factorii care alcătuiesc condițiile de muncă sunt în general împărțite în patru
grupe principale :
Factorii de primul grup – igiena – includ indicatorii ce caracterizează
mediul de locului de muncă. Ele depind de echipamentul și procesele folosite,
pot fi evaluate cantitativ și normalizat.
Al doilea grup este format elemente psihofiziologice cauzate de procesul
de muncă. Din acest grup, numai câțiva dintre factorii pot fi evalua ți cantitativ.
Al treilea grup include factori estetici ce caracterizează per cepția mediilor
de lucru și elementele sale, cantitativ acestea nu pot fi evaluate.
Al patrulea grup include factorii socio -psihologici care caracterizează
climatul psihologic la locul de m uncă, și nu evaluează cantitativ [3,4-8].
2.10.3 Microclimatul la locul de muncă
93 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Microclimatul spațiilor industriale – condițiile meteorologice a med iului
intern a spațiilor, condiț iile ce influen țiază asupra organismului uman,a șa ca
temperatura,umeditatea și viteza vântului. Microclimatul spațiilor de lucru au un
efect semnificativ asupra angajaților. Abaterile de la parametrii nominali ai
microclimatului de valorile recomandate reduce randamentul, afect ează
sănătatea lucrătorilor și ar putea duce la boli profesionale.
Temperatura aerului are un impact semnificativ asu pra rezultatelor privind
sănătatea și rezultatul muncii personalului.Temperaturile scăz ute pot cauza
racirea corpului ș i imbolnavirea lui.La temperaturi înalte organismul se
supraîncăl zește ducând la transpira ție crescută și reducând eficien ța de lucru.
Angajatul pierde concentra ția, ceea ce poate provoca un accident.
Nivelul înalt de umeditate împiedic ă evaporarea umezelii din piele și
plamâni,ce duce la încălcarea termoreglării organismului și, în consecință,
reduce eficiența de lucru. La umiditate relat ivă scăzută (mai puțin de 20%) la om
apare un sentiment de uscăciune a membranelor mucoase ale tractului respirator
superior.
Viteza de deplasare a aerului joacă un rol semnificativ în crearea de
microclimat în zona de lucru. Omul începe să se simtă circul ația aerului la o
viteză de aproximativ 0,15 m / s. La temperaturi mai mici de 36
curentul are
un efect revigorant, și la temperaturi de peste 40
negativ [3,4-8].
Normalizarea parametrilor condițiilor microclimatice depinde de categoria
de lucru. Exist ă 3 categorii de muncă, în funcție de consumul de energie:
Munca la dispecerat face parte din categoria I -a – munci ușoare, fizic nu
necesită efort fizic. Parametrii optimi de microclimat și admisibili pentru această
categorie de lucru, în sezonul cald și r ece sunt prezentate în tabelul 2.4.
94 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tabelul 2. 5 Parametrii optimi de microclimat admisibili a angajatorului.
Norme optime permise
Perioada
de lucru Temper
atura
aerului,
Umedita
tea
relativ ă,
% Viteza de
deplasare a
aerului,
m/s,nu mai
mult Temper
atura
aerului,
Umeditat
ea
relativa,
%, nu
mai mult Viteza de
deplasare
a aerului,
m/s,nu
mai mult
Cald 22 –
24 30 –
60 0,1 21 –
25 80 0,1
Rece 23 –
25 40 –
60 0,1 22 –
28 75 0,1 –
0,2
2.10.4. Zgomotul
Mișcarea haotică a sunetului la diferite intensită ți și frecven țe este
considerată a fi zgomot.În multe procese de lucru sunt însoțite de zgomot
semnificativ. Zgomotul excesiv la locul de muncă și la domiciliu,ce se abate de
la standardele existente, au un efect dăunător asupra sănătății umane: d uce la
pierderea auzului și surditate, dereglări a sistemului nervos central, provocând
dureri de cap și insomnie, majorează pulsul si respira ția, tensiunea arterială se
modifică.
Munc a în condiții de zgomot excesiv slăbește atenț ia ce po ate servi cauz a
accidentelor. Camera de control nu se numără printre localurile cu un nivel
ridicat de zgomot. Nivelul de zgomot nu trebuie să depășească 60 dB [3,4-8].
2.10.5 Electrosecuritatea
95 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Instalațiile electrice, care includ aproape toate echipamente informatice,
pentru om reprezintă un mare pericol, la fel ca în exploatare sau care efectuează
lucrări de întreținere , o persoană poate atinge piesele sub tensiune.
Factorii ce pot duce la electrocutare – conductor ii de curent electric,
construcț ii, computere și alte e chipamente sub tensiune aflate în avariere, nu dau
nici un semnal care avertizează oamenii despre pericolul. Reacția umană la
curent electric se produce numai atunci când fluxul de acesta din urmă trece prin
corpul uman.
Alimentarea se efectueaz ă de la reț ea cu 3 faze ș i 4 sârme legată cu pământ
= 220 V.Legătura cu pământul se face pentru a proteja personalul contra
electrocutării în cazul deflacării unui cablu [3,4-8].
2.10.6 Radiație
Aparatele în vid, care lucrează la frecven țe înalte și ultraînalte,la tensiuni
mai mari de 6 kV, devin surse radian te cu raze X. La tensiuni de peste 15 kV,
razele X trec dincolo de dispozitive de sticlă vid, și dispersează în clădirile din
jur. Prin urmare, în cazul în care tensiunea de alimentare (continuă sau în
impulsuri) depășește 15 kV, este necesar să se utilizeze mijloace de protecție a
personalului contra razelor X.
Monitoarele cu tub de la calculator lucrează la tensiunea de 26 kV, și, prin
urmare sunt surse de raze X moi.
Dispozitivele de protecție trebuie să protejeze personalul de expunerea la
raze X, astfel încât doza de raze X pentru întregul organism uman timp de o
săptămână nu a r depăși 100 milliroentgen (MR) [3,4-8].
Când lucrați cu un PC , pentru protecți a împotriva radiațiilor nocive
monitori zăm utilizarea de ecrane de protecție. În plus pentru protecția împotriva
radiațiilor distanța între cele două calculatoare trebuie să fie de cel puțin 2m.
96 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
2.10.7 Ergonomia
La locul de muncă a operatorului -telefonist (operatorul din despecerat), în uz
general se utilizează:
mijloace de afișare a informațiilor pentru uz individual (unitate de afișare, de
semnalizare ș.a.m.d) ;
instrumente de control ș i afilare a informațiilor (afișare de la distanță, de
control tastatur ă etc.);
dispozitiv de informații și comunicare (modem, telegraf și telefon) ;
aparate de documentare și stocare de informații (dispozitivele de imprimare,
înregistrare magnetică sau digitală etc.) ;
accesorii (echipamente de birou, de depozitare pentru mass -media, unitatea
locală de iluminare).
La locul de muncă ar trebui să fie prevăzute compatibilită țile de informații și
utilizarea constructivă a mijloacelor tehnice, caracteristicile antropometrice și
psihofiziologice ale persoanei.
La locul de muncă ar trebui să fie luate în consid erare nu numai factorii care
reflectă nivelul de experiență, proprietăți individuale și personale a operatorilor
de telecomunicații, dar de asemenea, factori care caracterizează formele de linie,
metode de prezentare și a capacităților de intrare psihofizi ologică a omului.
Mobilierul de lucru trebuie să fie confort de a efectua lucrările
planificate. Mobilierul de lucru reprezintă : mese, scaune comode pentru crearea
unui mediu sănătos și o forță de muncă foarte productivă. Mobila de lucru este
construit ă ținând cont de datele antropometrice a omului, tehnice, estetice si
economice.
În componen ța mobilei de lucru un rol foarte important îi revine structurii
scaunului, deoarece determină pozi ția angajatului, și, în consecință, consumul de
energie și gradul de o boseal ă. Scaunul operatorului trebuie să aibă dimensiunile
necesare, conform datelor antropometrice, umane, și de a fi mobil. Cele mai
97 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
confortabile scaune cu spătar reglabil și înălțimea scaunului. Schimbarea
înălțimii scaunului de la podea și unghiul de î nclinare, puteți găsi poziția cea
mai apropiată procesului de lucru.
De regulă, toate suprafețele de scris și mesele de birou ar trebui să fie la
înălțimea cot la poziția de l ucru a unui om.La alegerea înălț imii meselor de lucru
trebuie luate în considerar e că muncitorul lucrează din picioare sau a șezat.
O înălțime de masă incomodă reduce eficiența și provoacă oboseală rapidă.
Lipsa unui spațiu suficient pentru genunchi și picioare, provoacă o iritare a
angajatului. Înălțimea minimă a mesei de lucru ar treb ui să fie de cel puțin 725
mm. Practica demonstrează că înăl țimea medie a mesei de lucru este luată de
800 mm. Pentru un angajat cu o înăl țime mai mare poate schimba pozi ția de
scaun de lucru, astfel încât distanța de la obiectul de prelucrare până la ochi i din
înălțimea de lucru a fost egală cu aproximativ 450 mm.
Plasarea resurselor tehnice și scaunul operatorului în zona de lucru ar trebui
să ofere acces convenabil la unitățile de bază funcționale și unitățile de
echipamente pentru diagnostica tehnică, i nspecția întreținerii și reparații,
capacitatea de a ocupa rapid și să părăsiți zona de lucru;pozi ție bună de lucru și
de odihnă.
Monitorul trebuie să fie plasat pe o masă sau în picioare, astfel încât distanța
de vizualizare pe ecran nu depășește 700 mm (distanța optimă 450 – 500 mm).
Înălțimea ecranului trebuie să fie poziționat astfel încât unghiul dintre normala
la centrul ecranului și linia orizontală de vedere să fie de 20
. În planul orizontal
al ecranului unghi de vizualizare nu trebuie să depășească 60
. Consola de
distanță ar trebui să fie plasat pe o masă sau în picioare, astfel încât înălțimea
tastaturii de la podea să fie 650 – 720 mm.Atunci când consola se află pe o masă
strandartă de 750 mm e necesar de folosit un scaun reglabil cu în ălțimea (650-
720 mm) și suport pentru picioare. Documentul (formular) de intoducere a
datelor, se recomandă să aibă la o distanță de 450 – 500 mm de la ochii
operatorului. Unghiul de tastatură ar trebui să fie egală cu 15
.
98 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Locul de muncă trebuie să fie ec hipate în așa fel ca mișcarea angajatulu să fi
mai rațională și mai pu țin obositoare. Dispozitivele de documentare și alte
mijloace tehnice utilizate rar, se recomandă să fie plasate în partea dreaptă a
operatorului, și mijloacele de comunicare la stânga pentru a elibera mâna
dreapta pentru a înregistra datele [3,4-8].
2.10.8 Iluminarea
Prin intermediul luminii are loc comunicarea între om și mediul
înconjurător.Locurile de muncă bine ilumina te oferă un lucru sigur și sănătos.
Iluminarea ce corespunde cu normele standartizate are un rol esen țial în
formarea stării de muncă ș i culturii de produc ție. Cu o iluminare bună se elimin ă
oboseala ochilor, accelerarea ritmului de lucru. La lumină slabă och ii obosesc,
se concentrează, ritmul muncii se reduce, oboseala crește și ca rezultat scade
performan ța. Locurile de muncă cu lumină insuficientă afectează lentila ochiului
care poate duce la miopie.Lumina excesiv ă irită ritina ce poate duce chiar la
orbire. Ochii lucrătorilor obosesc, vederea se înrăută țește, creșterea probabilitatea
accidentelor, productivitatea muncii scade.
Cu o iluminare ra țională conform normelor sanitare corespunzătoare, aceste
neajunsuri sunt eliminate.Pentru o iluminare ra țională e ne cesar de a satisface
următoarele condiții:
iluminarea constantă a suprafețelor de lucru în timp (varia țiile ale
tensiunii de alimentare nu trebuie să depășească 4% și să depășească
normele stabilite);
iluminarea constantă a suprafe țelor de muncă;
excludere a contrastului puternic între luminozitatea suprafaței de lucru și
a mediului înconjurător;
lipsa de umbre profunde pe suprafețele de lucru și pe podea la treceri, care
se realizează prin aranjarea corectă becurilor, precum și reflectarea
luminii de pe tav an și pere ții camerei și suprafe țe iluminate de muncă.
99 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
În sectorul comunicațiilor pentru a ilumina zona de producție se folose ște
iluminarea constant (simetric) utilizând l ămpi.
Pentru camerele cu intala ții de calculatoare vor fi utilizate lămpi fluorescente
sau LED , care ar trebui să fie aplicate în primul rând în zonele cu muncă intensă
și precisă și care au următoarele avantaje:
de înaltă luminiscen ță (până la 75 lm / W și mai mult);
viață lungă (până la 10 000 de ore și mai mult );
luminozitate scăzut ă la suprafeț e luminoase;
mai econome în consum de energie;
suprafața lămpii se încălze ște pu țin (la 40 la 50 de grade).
Becurile instalate în pod trebuie să fie instalate în a șa mod ca capacele de la
plafon să nu fie mai pu țin de 50 mm pentru a re duce depunerea de praf.Capacele
becurilor sunt realizate din material u șor-difuzor cu un factor de transmisie de
nu mai puțin de 0,7.
Condițiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producție,
determinând nivelul productivității muncii, starea traumatismului și a
îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condițiilor sănătoase de muncă trebuie să se
afle în atenția conducătorilor locurilor de muncă de toate n ivelele [3,4 -8].
Analiza condițiilor de muncă urmărește scopul de a evidenția fac torii
dăunători și periculoși de producție care pot influența negativ asupra
muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului
tehnologic, mașinilor, mecanismelor, dispozitivelor și sculelor, a stabili
sectoarele și operațiile la ca re aceștia au valori periculoase și o frecvență mai
mare. Analiza lor este efectuată sub formă de tabelul 2.5.
100 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tabelul 2.6 Analiza condițiilor de muncă la locul de muncă.
Factori periculoși și dăunători de producție Aprecierea condițiilor de muncă
vizuală conform
normelor
1. 2. 3.
1. Condițiile ig ienico -sanitare
1.1.Microclimatul
temperatura, oC
umiditatea relativă, %
viteza mișcării aerului, m/s
1.2.Iluminatul de producție
natural lateral, (CZ), %
artificial general, lx
1.3.Prezența prafurilor
2. Caracteristica încăperilor
zona sanitară de protecție conform
SN 245 -71
gradul de rezistență la foc a
clădirii
categoria industriei după pericolul
incendiar – exploziv
categoria lucrărilor după pericolul
electrocutării
caracteristica lucrului vizual
(categoria)
3. Factorii periculoși și dăunători de
producție
3.1.Electrici
genul curentului electric
tensiunea, V
10…30
30…90
0,1…0,2
0,5…1,0
100
+
1…3
2…4
8…12
V
I, II
C
I
III-IV
STAS
12.1.005 -88
21…24
40…60
0,1…0,2
STAS
12.1.005 -85
1,0
300
2
2
10
V
II
C
I
III
101 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
frcvența, Hz
3.2.Mecanici
zgomot, dBA
mișcarea agregatelor și mașinilor
3.3 Termici
detalii încălzite
căldură radiantă
3.4 Chimici
vapori, gaze
prafuri
3.3.Emanări
infraroșie
ultravioletă
electromagnetică
~
220
50
50
–
+
+
+
+
2…3
+
+
~
220
50
60
–
+
+
+
+
1 J/(cm2
min)
+
+
102 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
3 ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A PROIECTULUI DE LICENȚĂ
Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix are un caracter de
previziune, ceea ce îi asigură o importanță deosebită în luarea deciziilor
economice. Adoptarea deciziei trebuie să se bazeze pe existența mai multor
variante de proiect, pentru a avea posibilitatea alegerii variantei cu eficiență
maximă. În abordarea eficienței economice a investițiilor toate valorile
dispersate în timp se aduc la un singur moment, de regulă cel actual.
Figura 3.1 Venitul global pentru echipamente optice de tel ecomunicatii.
Cele mai mari cheltuieli în acest proiect reprezintă prețul mare la echipament
și cheltuieli pentru licența canalelor de televiziune.El include rezultatele
activității economice, cu raportul dintre rezultatele social -economice și utilizarea
muncii vii și a transportului, dintre rezultatele social -economice și cheltuielele
de muncă vie, materializată și resurse. Nivelul eficienței este contrapunerea a
două dimensiuni – a eficienței economice și cheltu ielilor la producție și resurse.
103 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Figura 3.2 Costul componentelor optoelectronice (40G PON versus GPON)
Pentru a conștientiza încă o dată că implementarea tehnologiei GPON este un
proces inevitabil pe piața de comunicații electronice și majoritatea marilor
compani i implementează tehnologi a dată [9,11].
Figura 3.3 Rata de creștere a benzii de transfer în topologiile FTTB și FTTH
104 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
3.1. Calculul eficienței economice
Conform proiectului, noi vom moderniza rețeaua GPON pentru 650 de
abona ți și vom conecta 100 de abonați noi la serviciile noastre.
Calculul eficienței economice se întocmește pentru a vedea dacă proiectul pe
care îl elaborăm este rentabil sau nu din punct de vedere economic. Nimeni nu
ar dori să investească sume uriașe într -un proiect care nu are viitor.
În cadrul acestui compartiment vom calcula prețul rețelei ce urmeaza a fi
implementată .
Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix, are un caracter de
previziune. Acest factor are o importanță majoră în luarea deciziilor economice.
Pentru elabor area modelului eficienței economice a investiților, în analiza
dinamică, toate valorile dispersate în timp se aduc la un singur moment, de
regulă cel actual. Acest procedeu poartă denumirea de actualizare. Ca moment al
actualizării poate fi ales:
momentul luării deciziei de a învesti;
momentul începerii execuți ei lucrărilor la noul obiect;
momentul puneri în funcțiune a capitalului fix;
momentul începerii restituiri creditelor primite;
momentul scoaterii din funcțiune a fondului fix.
În tehnica de calcul a actualizării se folosește termenul de ,, Factor de
actualizare ” și se utilizează la aducerea în prezent a unei sume peste ,,n” ani.
Acestea se calculează după formula:
naF
11
(3.1)
unde : F – factorul de actualizar e sau decontare;
a – coeficientul de actualizare;
n – numărul de ani;
105 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Factorul de actualizare sau decontare 1/(1+a)n arată c ît valorează astăzi un
leu,luat la o dată viitoare n. Acesta factor permite determinarea valorii prezentate
a unei sume cheltuite sau obținute în viitor. Acest proces de aflare a valor ii
prezente a unei sume ce se va produce în viitor în metodologia BERD, poartă
numele de decontare (actualizarea).
Stabilirea coeficientului (ratei) de actualizare normal, folosit în calculele
obișnuite, constituie partea cea mai importantă a cuantificării influenței
factorului de timp în perioada de funcționare a obiectului de investiții. De
mărimea acestuia depinde î nsăși nivelul eficienței și prin urmare, decizia de
investire. Mărimea sa este determinată de următorii factori:
rata dobânzii;
cererea și oferta capitalului;
rata medie a profitului.
Metoda de apreciere a eficienței investițiilor funcționează pe baza p rincipiului
simplu, dar fundamentul, că o investiție merită a fi făcută dacă banii obținuți din
profit sunt cel puțin egali cu banii cheltuiți pentru obiectivul respectiv.
Relația matematic ă a acestui principiu este:
dd
na aaVI
11 1
(3.2)
unde: I – valoarea investiț iei;
d – durata funcționării re țelei;
Vn – venitul net obținut.
Chiar și din condițiile care exprimă eficiența minimă se observă că esența
actualizării rezidă în cerințele creșterii economice, adică de pe urma investiților
respectiv să se realizeze cel puțin un anumit coeficient de eficiență ,,a’’.
Stabilirea criterii lor, în baza cărora o să se calculeze eficiența viitorului obiectiv,
este condiționată de o serie de factori cum ar fi:
106 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
– felul investiției: pe termen scurt sau lung, obiectiv nou, modernizare sau
dezvoltare;
– scopul urmărit de investitor: lărgirea prod ucției , ușurarea muncii, reducere a
consumului de materiale deficitare sau forța de muncă ;
– etapa de dezvoltare parcursă în momentul proiectării noii construcții (asigură
piața cu un anumit produs sau serviciu, valorificarea unor resurse disponibile,
etc.) [9,11].
3.2. Calculul costului investiției pentru modernizarea rețelei
Pentru calculul costului investiției am pornit de la următoarele date:
Tablelul 3.1 Investițiile pentru modernizarea rețelei
Nr.
Crit. Denumirea
echipamentului Cantitatea
(unități) Preț
(lei/unitate) Costul
total, lei
1 OLT Dasan V8240 1 30269 30269
2 ONT Huawei HG256 0 304 0
3 ONT Huawei HG8240 0 1027 0
4 ONT Huawei HG8245 100 476 47600
5 ONT Huawei HG8247 0 1557 0
6 Cablu optic 24 fibre 0 15 0
7 Cablu optic 8 fibre 0 9 0
8 Cablu optic 2 fibre 20km 6 120000
9 Splitere optice 1:2 3 506 1518
10 Splitere optice 1:4 38 252 9576
11 Splitere optice 1:8 9 796 7164
12 Cutie de distribuție 10 250 2500
Total investiții 218627
107 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Aplic înd formula ( 3.1) pentru o perioadă de funcționare a echipamentului de
17 ani și luând în considerație că rata de discontare trebuie să fie cel puțin la
nivelul ratei dobânzii de 14%, vom avea:
)( 34307
14.01 14.01 14.01218627
11 1
1717lei
a aaIV
dd n
(3.3)
Din calcul reiese că pentru recuperarea investițiilor este necesar un venit net
egal cu cel puțin 34307 lei timp de 17 ani și obținem că investițiile actuale cel
puțin trebuie să fie egale cu:
)( 583219 17 34307 17 lei ani V In actual
(3.4)
3.3 Calculul eficienței economice a investițiilor în modernizarea rețelei de
transmisiuni de date
3.3.1 Dispoziții generale privind calculul eficienței economice.
Luînd ca bază calculele anterioare și cele expuse mai sus efectuăm analiza
eficienței investiț iei în modernizarea rețelei reieșind din următoarele criterii de
bază:
Veniturile nete vor fi realizate exclusiv în baza vî nzării pachetelor de
conectare la serviciile de transpor t date, televiziune, telefonie;
Investiția nu se realizează în spațiile exis tente, și este necesară implicarea
investițiilor suplimentare la acest capitol.
Vom lua, de asemenea, în considerație tarifele actuale pentru serviciile
prestate și vom propune noi tarife. Ca urmare vom aplica la calcul cel mai
pesimist scenariu pr ivind re cuperarea investițiilor [9].
108 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
3.3.2 Calculul cheltuielilor de exploatare
Pentru modernizarea rețelei vom avea nevoie de consum de resurse (mijloace
de productie,for ță de munc ă, mijloace b ănești).
Cheltuieli propriu -zise – apar în cursul activit ăților obișnuite ale întreprinderii,
regăsindu -se sub forma costului v înzărilor, costului consumurilor de stocuri,
salariilor și amortismentelor. În concordan ță cu princip iile partidei duble, ele
evidenț iază prin echivalen ță cu ieș irile sau reducerile de active ( lichidi tățile,
stocurile, bunurile imobile, utilajele, echipamentele). De asemenea, ele se pot
înregistra ș i prin echivalen ță cu cre șterile de pasiv (datoriile fa ță de ter ți,
datoriile salariale, fiscale și sociale și alte datorii).
Pentru calculul cheltuielilor de exploatare s -a reieșit din unele date medii
statistice pe ramura de telecomunicații:
la calculul cheltuielilor salariale s -a considerat suficientă angajarea a 7
ingineri (2 ingineri și 5 tehnicieni) cu salariul de 5 000 și 4700 lei;
în calc ulul cheltuielilor pentru piese de schimb și materiale s -a aplicat norma
medie conform datelor statistice de 1,0% din suma investițiilor pentru
echipamente;
pentru calcularea cheltuielilor pentru energia electrică necesară funcționării
echipamentelor de te lecomunicații s -a luat un consum mediu pentru un
echipament de 9kW/24h. Costul energie electrice a fost luată în calcul la
costul 1,5 8 lei/kWh;
norma anuală de amortizare luată în calcul este de 5% (100% ∕ 20 de ani de
funcționare).
În baza elementelor pre zentate mai sus, am efectuat evaluarea cheltuielilor
anuale de exploatare pentru echipamente, rezultatele sunt prezentate în tabelul
3.1.
Conform legilor Republicii Moldova din salariul lucr ătorului sunt prev ăzute
27%, din care 23% reprezintă asigurarea s ocială de stat și 4% jumătate din cota
109 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
asigurării medicale obligatorii.Astfel obținem că fondul salarial poate fi
determinat din relațiile ce urmează :
)( 9045 27.0)] 47005() 50002[( %27)] 5() 2[(1 1 ) ( lei S S Sluna luna amfs
(3.5)
Timp de un an, fondul social și asigurarea medical ă obligatorie poate fi
determinată conform relației :
)( 108540 12 9045 12) ( ) ( lei S Slunaamfs anamfs
(3.6)
Salariul a 7 lucr ători pe un an se calculează conform expresiei :
)( 402000)] 47005() 50002[()] 5() 2[(2 1 lei S S Sluna luna an
(3.7)
Cheltuielile necesare pentru întreținerea rețelei se determină conform relației :
)( 510540 108540 402000) ( lei S S Chanamfs an ir
(3.8)
Tabelul 3.2 Cheltueli anuale de exploatare
Tipul cheltuielilor Cheltuieli de exploatare,
lei Cheltuieli
administrative, lei Total, lei
Canal de date 4*1600= 64000 – 64000
Salarii [(2*5000)+(5*4700)]x x1.27
x12=510540 51054 561594
Materii prime și piese
de schimb 218627*0.1=21862.7 218627*0.01=
=2186.27 24048.97
Energia electrică 9.36kW*365
3416.4*1.58*1.2=
=6477.5lei/an 6477.5*0.03=
=193.5 6671
Amortizarea
(∑ echipamentului 5%
/an) 218627*(1/17 ani)=
=12860 .4 – 12860 .4
Arenda încăperii 5000*12=60000 6000 0*0.1=6000 66000
Publicitate 833*12=10000 – 10000
Licență pentru canalele
de televiziune 151*1500*12/( 5*5)=
=108720 – 108720
Total: 794460 .6 59433.77 853894 .37
110 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
3.3.3 Calculul veniturilor brute în urma modernizării rețelei
Vor fi conecta ți la rea țeaua optic ă de acces la Internet toț i doritorii ,iar abonații
existenți vor beneficia de pachetele noi dacă vor dori să migreze la viteze mai
mari. Deasemeni, a bona ții vor bine ficia de o promoț ie de conectare gratuit ă la
pachetele superioare și cu 899/499lei la pachetele inferioare, însă cu semnarea
contractului p e un termen de cel puț in 12 de luni.
Pentru accesul la Internet vor fi 7 pachete de baz ă (4 din care sunt d eja
implem entate) :
a) Abonații noi GPON cu pachetele de viteze:
1. 65 de abonați GPON 200 – cu viteza de 200Mbs;
2. 20 de abonați GPON 250 – cu viteza de 250Mbs;
3. 15 de abonați GPON 300 – cu viteza de 300Mbs;
b) Abonații existenți EGPON (Ethernet GPON) cu pachete le de viteze pînă la
100Mbs:
1. 100 de abonați EGPON 30 – cu viteza de 30Mbs;
2. 125 de abonați EGPON 50 – cu viteza de 50Mbs;
3. 150 de abonați EGPON 60 – cu viteza de 60Mbs;
4. 100 de abonați EGPON 100 – cu viteza de 100Mbs;
În continuare vom calcula veniturile pentru primul an,luînd în considera ție că
inițial nu vor fi conecta ți toți abona ții. Vom planifica conectarea a 750 abona ți
pe parcursul a 6 luni,cu o cre ștere constantă a numă rului de abona ți conecta ți.
În următorul tabel vor fi prezentat num ărul de abonați conectați în prima lună
de activitate a rețelei,prețul pentru fiecare pachet și venitul total pentru prima
lună.
Notă: Venitul anual în urma v înzării pachetelor este prezentat la fel în tabelele
de mai jos (distribuția pe pachete):
111 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tabelul 3.3 Veniturile pentru prima lună după modernizarea rețelei.
Nr.
Crit. Denumirea
pachetului Viteza,
Mbs
Plata de
conectare,
lei Nr.
abon. Prețul
pachetului,
lei/lună Venit,
lei Venit
total,
lei
1 EGPON 30 30 0 100 155 15500
82625 2 EGPON 50 50 0 125 175 21875
3 EGPON 60 60 0 150 175 26250
4 EGPON
100 100 0 100 190 19000
5 GPON 200 200 899 15 220 3300 16785
6 GPON 250 250 499 10 250 2500 7490
7 GPON 300 300 0 7 300 2100 2100
Total 109000
Tabelul 3.4 Veniturile pentru a doua lună după modernizarea rețelei.
Nr.
Crit. Denumirea
pachetului Viteza,
Mbs
Plata de
conectare,
lei Nr.
abon.,
noi/exis
-tenți Prețul
pachetului,
lei/lună Venit,
lei Venit
total,
lei
1 EGPON 30 30 0 100 155 15500
82625 2 EGPON 50 50 0 125 175 21875
3 EGPON 60 60 0 150 175 26250
4 EGPON
100 100 0 100 190 19000
5 GPON 200 200 899 19/34 220 4180 24561
6 GPON 250 250 499 10/20 250 2500 9990
7 GPON 300 300 0 8/15 300 2400 4500
Total 121676
112 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tabelul 3.5 Veniturile pentru a treia lună după modernizarea rețelei.
Nr.
Crit. Denumirea
pachetului Viteza,
Mbs
Plata de
conectare,
lei Nr.
abon.,
noi/exis
-tenți Prețul
pachetului,
lei/lună Venit,
lei Venit
total,
lei
1 EGPON 30 30 0 100 155 15500
82625 2 EGPON 50 50 0 125 175 21875
3 EGPON 60 60 0 150 175 26250
4 EGPON
100 100 0 100 190 19000
5 GPON 200 200 899 31/65 220 6820 42169
6 GPON 250 250 499 0/20 250 5000 5000
7 GPON 300 300 0 0/15 300 4500 4500
Total 134294
Tabelul 3.6 Veniturile pentru a patra lună după modernizarea rețelei.
Nr.
Crit. Denumirea
pachetului Viteza
Mbs
Plata de
conectare,
lei Nr.
abon.,
exis-
tenți Prețul
pachetului,
lei/lună Venit,
lei Venit
total,
lei
1 EGPON 30 30 0 100 155 15500
82625 2 EGPON 50 50 0 125 175 21875
3 EGPON 60 60 0 150 175 26250
4 EGPON100 100 0 100 190 19000
5 GPON 200 200 899 65 220 14300 14300
6 GPON 250 250 499 20 250 5000 5000
7 GPON 300 300 0 15 300 4500 4500
Total 106425
113 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Tabelul 3.7 Veniturile pentru fiecare din următoarele luni după modernizarea
rețelei (sunt aceleași și de aceea se repetă tabelul pentru aceste luni).
Nr.
Crit. Denumirea
pachetului Viteza
Mbs
Plata de
conectare,
lei Nr.
abon.,
exis-
tenți Prețul
pachetului,
lei/lună Venit,
lei Venit
total,
lei
1 EGPON 30 30 0 100 155 15500
82625 2 EGPON 50 50 0 125 175 21875
3 EGPON 60 60 0 150 175 26250
4 EGPON100 100 0 100 190 19000
5 GPON 200 200 899 65 220 14300 14300
6 GPON 250 250 499 20 250 5000 5000
7 GPON 300 300 0 15 300 4500 4500
Total 106425
Venitul pentru primul an de activitate a rețelei va fi egală cu suma tuturor
veniturilor pe toate lunile ale acestui an și obținem conform relației:
)( 1322795 957825 3649701064259 134294 121676 109000 94 3 2 1
leiV V V V VTluna Tluna Tluna Tluna primulan
(3.8)
Luînd în considerație că num ărul de abonați este 750, modernizarea și
conectarea celor 100 de abonați va fi realizată în decurs de 4 luni, ceea ce
semnific ă că venitul va fi mai mic. Se poate calcula termenul de recuperare a
investițiilor utilizînd profitul din primul an și profitul din anul secund.
Profitul din anul secu nd poate fi determinat conform expresi ei:
)( 1277100 12 106425 124 sec lei V VTluna an
(3.9)
Termenul de recuperare a investițiilor utilizînd profitul din primul an , poate fi
determinat conform relației:
zile aniofitofit IT
anulanul1125 08078.3178802,26,58 211169 5832191PrPr1
21
(3.10)
114 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Calculele venitului net și a profitului de la implementarea investiției sunt
prezentate în tabelul 3. 8.
Tabelul 3. 8 Calculul venitului net și a profitului pentru cinci ani.
An Venitul
brut, lei Venitul brut
minus TVA
(col.2×100%
/120%),lei Cheltuieli
totale de
la
activitatea
de bază,
lei Venitul
net,lei
(col.3 -4) Impozite
(15%) Profitul
net
(col 5 – –
col 6)
2 3 4 5 6 7
1 1322795 1102329,1 853894 .37 248434 ,8 37265 ,22 211169 ,58
2 1277100 1064249,9 853894.37 210355 ,6 31553 ,34 178802 ,26
3 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
4 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
5 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
Conform datelor referitor la profitul net, observ ăm ca în decurs de 3 ani are
loc recuperarea investi țiilor, prin urmare este un rezultat pozitiv, însă trebuie de
luat î n considerație faptul că formula statică a termenului de recuperare nu ține
seama de faptul că veniturile efective, care se vor obține în viitor, au o valoare
mai mică dacă le raportăm la timpul prezent (factor de actualizare). La rîn dul
lor, investițiile făcute în trecut, au o valoare mai mare în momentul punerii în
funcțiune a mijlocului fix respectiv (dacă presupunem că în loc să fie investiție,
fondurile respective ar fi depuse la bancă sau cec, valoarea lor actuală ar fi fost
mai mare, corespunzător dobînzii plătite de aceste instituții – factor de
fructificare).
Luînd în considerație cele spuse este nevoie de un coeficient care s ă descrie
eficiența investiției.
115 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Coeficientul de eficiență normat (rentabilitatea proiectului) se est imează
conform formulei ș i constituie :
%65,30 %10058321926. 178802%100 IPEn
(3.11)
Din calcule rezultă că în urma implementării și modernizării proiectului va
rezulta o rată a eficienței investiției E n=30.65%, aceasta fiind mai mare dec ît 14
% considerată egală cu rata dobî nzii la credit, ceea ce favorizează creșterea
profitului companiei și prin urmare implementarea proiectului este justificată.
În concluzie putem spune că în urma efectuării calculului eficienței
economice în cazul modernizării rețelei de comunicații prin fibră optică în baza
tehnologiei GPON în BTS13, sector Botanica, Mun.Chișinău, am calculat
valoarea investițiilor totale pentru implementarea rețelei, egale cu 218627 lei. La
fel am calculat venitul primit de la fucționarea rețelei în pri mul an de
funcționare, cînd rețeaua abia este în dezvoltare, venitul fiind egal cu 1322795
lei.
Pentru anii următori cînd rețeaua funcționează deplin avem venituri anuale de
1277100 lei. În urma acestor date obț inute am calculat venitul net pentru primul
an de activitate fiind egal cu 248434 ,8 lei, obținînd profitul net egal cu
211169 ,58 lei , și profitul net pentru următorii ani cînd sunt conectați toți
abonații în valoare de 178802 ,26 lei, fapt ce permite recuperarea in vestiției în
timp de 3 ani și avînd o rată a eficienței a investiției de 30.65 %, fiind mai mare
ca rata dobînzii la credit, egală cu 14 %, astfel obținem ca urmare creșterea
profitabilității firmei.
Putem menționa faptul c ă după 3 ani de exploatare, rețeaua va funcționa la
fel de ideal ca și la început întrucît uzura este minimă ori fără defecte, ceea ce
presupune că mai poate fi utilizată, iar venitul ulterior se va folosi pentru
extinderea rețelei și în alte microzone/sectoare/localități din apropierea
muni cipiului Chișinău , și extinderea serviciilor prestate de rețea.
Fibra optica are o durată de exploatare de aproximativ 50 de ani,
echipamentele care le -am folosit permit viteza la ONT pînă la 1Gbs , prin urmare
116 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
sa va plăti adăugător doar pentru trafic exte rn. Modernizarea și i mplementarea
tehnologiei GPON deja aduce profit companiei și va permite utilizatorilor
accesul larg la cele mai bune servicii ale timpului [9].
117 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
CONCLUZII:
Dezvoltarea continuă a tehnologiilor în domeniul telecomunicațiilor și
tehnologiilor informaționale cît și cererea crescîndă de noi servicii impune
necesitatea ev aluării continui a sistemelor de comutație și a rețelelor existente.
Cel mai mare neajuns al rețelelor existente î l reprezintă specializarea î ngustă a
acestora, practic pentru diferite tipuri de servicii există o rețea independentă. Ca
rezultat avem un num ăr mare de rețele cu diverse caracteristici, ceea ce de
regulă se rezultă la ceea că resursele unei rețele nu pot fi utilizate de către o altă
rețea.
Pe parcursul elaborării proiectului de licență a fost efectuată modernizarea
unui sector ai rețelei de comunicații prin fibră optică în baza tehnologiei GPON
pentru microzona BTS13 a sectorului Botanica, Municipiul Chișinău , care va
asigura accesu l la serviciile triple -play/multiplay de mare viteză pentru circa 750
abonați, și cu posibilitatea extinderii rețelei pe viitor.
Ca tehnologie pentru implementarea acestei rețele am ales tehnologia GPON
(Gigabit Passive Optical Network), deoarece permite transmiterea fluxurilor de
date,video și voce la viteze foarte mari. Modernizarea a fost efectuată ținînd cont
de toate cerințele față de rețea, astfel asigurînd conectarea tuturor abonaților și
asigurînd puterea optic ă necesară pentru fiecare abonat. De a semeni rețeaua
modernizată pe baza acestei tehnologii este foarte ieftină în exploatare datorită
spliterelor optice pasive AWG/PLC care nu necesită alimentare și pot fi
amplasate oriunde în dependență de necesitate.
Pe parcursul realizării modernizării au fost parcurși următorii pași:
1. A fost ales echipamentul principal al rețelei, OLT de la compania Dasan
Networks , model V8240 ,care poate asigura conectarea a pînă la 32000 de
abonați.
2. A fost ales echipamentrul terminal de abonat de tip Huawei HG8 245 care
dispune de o înaltă performanță pentru a asigura o e ficiență sporită cu servicii
VoIP,Internet și Video HD.
118 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
3. Am r eprezentat schema de structură a rețelei GPON în microzona BTS13,
sector Botanica,Mun.Chișinău;
4.Am reprezentat schema de intercon ectare dintre CTA și POP1 din oarecare
bloc din BTS13;
5.Am reprezentat schema structurală de interconectare a abonaților în BTS13 în
baza tehnologiei GPON cu topologia FTTB;
6.Am calculat capacitatea maximă a rețelei în baza tehnologiei GPON, la fel toți
parametrii cum ar fi redundanța, scalabilitatea etc;
7.Am determinat gradul de siguranță sau fiabilitatea rețelei în baza tehnologiei
GPON;
8.Am determinat sarcina traficului rețelei GPON din cadrul BTS13;
9.Am ales mediile fizice de transmisiune deja exi stente pe LTFO, cum este fibra
optică CO ОКТБ г-М(2.7) П-24Е și CO ОКТБ г-М(2.7) П-8Е.
10. Am stipulat normele de protecți e a muncii pentru rețeaua dată.
11. Am calculat eficiența modernizării rețelei pentru BTS13,Mun.Chișinău , prin
calculul termenului de recuperare a acesteia, ace sta fiind aproximativ egal cu 3
ani.
Generalizînd, putem spune că tehnologia GPON și 40GPON:
• GPON – cea mai rapidă creștere ;
• Adaptabilă la diferite arhitecturi ;
• Soluții cost – eficiente, cu potențial de creștere a acoperirii , folosire
eficientă a benzii (DBA) ;
• Folosește splitere pasive – consum minim de energie (AWG sau PLC);
• Necesitatea de N+1 tran severe în rețea (minimum posibil) ;
• Costul fibrei de alimentare și a t ranscever ului divizat la N consumatori ;
• Bit rate mare: pînă la 1000 MBps pentru consumatori finali;
• Gestiunea ușoară a echipamentului termi nal de abonat prin sistemul
SNMP.
Evoluție pe 2 căi:
119 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
• XG PON – coexistență;
• WDM PON – coexistență și modernizarea ori s chimbarea tehnologiei;
Scopuri:
• Ușurarea managment ului de rețea ;
• Creșterea bit rate (simetric) ;
• Micșorarea costului pentru servicii pentru consumator final;
• Sporirea vitezei terminale la abonat.
Figura 4.1 Comparația tehnologiilor și echipamentelor ce sunt utilizate pe linia
de transmisiune prin fibră optică
În urma efectuării calculului eficienței economice în cazul modernizării
rețelei de comunicații prin fibră optică în baza tehnologiei GPON în BTS13,
sector Botanica, Mun.Chișinău, am calculat valoarea investițiilor totale pentru
implementarea rețel ei, egale cu 218627 lei. La fel am calculat venitul primit de
la fucționarea rețelei în primul an de funcționare, cînd rețeaua abia este în
dezvoltare, venitul fiind egal cu 1322795 lei.
Pentru anii următori cînd rețeaua funcționează deplin avem venituri anuale de
1277100 lei. În urma acestor date obț inute am calculat venitul net pentru primul
an de activitate fiind egal cu 248434,8 lei, obținînd profitul net egal cu
120 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
211169,58 lei , și profitul net pentru următorii ani cînd sunt conectați toți
abonații în v aloare de 178802,26 lei, fapt ce permite recuperarea in vestiției în
timp de 3 ani și avînd o rată a eficienței a investiției de 30.65 %, fiind mai mare
ca rata dobînzii la credit, egală cu 14 %, astfel obținem ca urmare creșterea
profitabilității firmei.
Tabelul 4.1 Calculul venitului net și a profitului pentru cinci ani.
An Venitul
brut, lei Venitul brut
minus TVA
(col.2×100%
/120%),lei Cheltuieli
totale de
la
activitatea
de bază,
lei Venitul
net,lei
(col.3 -4) Impozite
(15%) Profitul
net
(col 5 –
– col 6)
2 3 4 5 6 7
1 1322795 1102329,1 853894.37 248434,8 37265,22 211169,58
2 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
3 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
4 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
5 1277100 1064249,9 853894.37 210355,6 31553,34 178802,26
Putem menționa faptul c ă după 3 ani de exploatare, rețeaua va funcționa la
fel de ideal ca și la început întrucît uzura este minimă ori fără defecte, ceea ce
presupune că mai poate fi utilizată, iar venitul ulterior se va folosi pentru
extinderea rețelei și în alte microzone/sectoare/localități din apropierea
municipiului Chișinău , și extinderea serviciilor prestate de rețea.
Fibra optica are o durată de exploatare de aproximativ 50 de ani,
echipamentele care le -am folosit permit viteza la ONT pînă la 1Gbs , prin urmare
sa va plăti adăugător doar pentru trafic extern. Modernizarea și i mplementarea
tehnologiei GPON deja aduce profit companiei și va permi te utilizatorilor
accesul larg la cele mai bune servicii ale timpului .
121 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Deci, p latforma aleasă de noi( Dasan V8240 ), pe lîngă suportarea serviciilor
triple -play/multiplay , va mai permite și suportarea diferitor aplicații în cadrul
unor rețele cum ar fi: apli cații în cadrul unei rețele de telefonie mobilă sau
aplicații în cadrul unei rețele private TDM.
Dezvoltarea rețelelor prin fibră optică a permis o revoluție în
telecomunicațiile moderne. În cadrul rețelei noastre vom asigura clienții cu o
lațime de bandă de peste 100Mbps, însă fibra optică e capabilă să ne ofere o
viteză de pînă la 40Gbps pe o singură lungime de undă , fapt care deja astăzi ne
asigură că o dezvoltare ulterioară a rețelei va fi și mai accesibilă.
122 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
BIBLIOGRAFIE
1.Despre S.A. “STARNET” . http://ro.wikipedia.org/wiki/StarNet
2.Site -ul oficial “Starnet”. http://starnet.md/
3.Securitatea activității vitale http://depositfiles.com/files/aeowfwpk7
4.Informații utile http://www31.zippyshare.com/v/69541627/file.html
5.Niculescu C., Iosif I. „Inițiere în comunicații prin fibre optice ” , Editura
Tehnică, București, 1982.
6.Efim Olaru, Nicolae Soroceanu, Oleg Marian „Sanitaria industrială și igiena
muncii”, U.T.M., Chișinău 2000.
7.Efim Olaru, Iuliana Olaru „Protecția împotriva incendiilor”, U.T.M,
Chișinău 2000.
8. Regulamentul Tehnicii Securității
http://www31.zippyshare.com/v/69541627/file.html
9. Gangan S. ,,Justificarea economică a lucrării de diplomă – Îndrumar
metodic”, partea I și II, UTM, Chișinău, 2005, 64 p.
10.Claudiu Bulă ceanu “Rețele locale de calculatoare” , Ed. Tehnic ă
Bucure ști, ISBN 973 -31-0855 -3.
11.https://drive.google.com/uc?id=0B6Tkhvx40mc -UF9xVkFqcTlkQ
mc&export=download
12. Sisteme de transmisiuni multiplexe . Îndrumar privind îndeplinirea
proiectelor de an și de d iplomă. Partea întîi. Chișinău, UTM, 2004 .
13.Sisteme de transmisiuni optoelectronice . Îndrumar privind îndeplinirea
proiectel or de an și de dip lomă. Partea a doua. Chișinău, UTM, 2006 .
14.http://www.robotics.ucv.ro/flexform/apl icatii/ite/Botezatu%20Monica%20
-%20Analizeaza%20arhitectura%20si%20standardele%20retelelor%20de%
20date/
15. Cursul Cisco CCNA Exploration.
16. Pекомендация МСЭ -Т G.652.D. ЗАО "ОКС 01".
123 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
17. Листвин А.В., Листвин В.Н., Швырков Д.В. – Оптические волокна
для линий связи –Вэлком, Москва, 2003 pag.10
18.http://www.alliedtelesis.com/media/fount/datasheet/at -9900_datasheet_
revO.pdf
19.http://www.dasannetworksus.com/Leaflets_public/V8240_USA_Leaflet
_EN_120914_Rev2.1_forWeb.pdf
20. http://www.dasannetworksus.com/olt -family/v8240 -medium -density
21. http://www.netup.tv/ru -RU/vod -nvod -server.php
22. Tatiana R ădulescu “Rețele de telecomunica ții”, editura “Thalia”, 2004,
505 p.
23. http://student.tver.mesi.ru/e -lib/res/665/15/1.html
24.http://www.ad -net.com.tw/index.php?id=815&gclid=CLPh9MKCob0Cf
dShtAodRWYADA
25. D. Hood “Gigabit -Capable Passive Optical Networks” John Wiley &
Sons, 2012
26.ТКП 30 0-2011 (02140). Пассивные Оптические Сети. Правила
Проектирования и Монтажа.
27. http://www .huawei .com/ru/products /fixed -access /fttx/ont/hg8245/
28. http://ru.aliexpress.com/item/Low -Insertion -Loss -1×4-PLC-Fiber -Optical –
Splitter -SC-UPC -for-FTTH/1309921756.html
29.http://ru.aliexpress.com/item/Fiber -Optic -1X2-PLC-splitter -ABS -box-3-
0mm -FC-APC -1M/1249779303.html
30.http://ru.aliexpress.com/item/Free -Shipping -1-piece -FTTH -PON -PLC-
Splitter -1X8-Optic -Fiber -Coupler -ABS -Box-Module -LC/1368408500.html
124 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
Prescurtarea
Descrierea prescurtării
ANO Operator de rețea de acces
APON ATM PON
ATM Asynchronous Transfer Mode
AWG Array waveguide splitter
BPON Broadband PON
BTS Microzonă dintrun sector
CO Cablu optic
CTA Centrală telefonică automată
DBA Dynamic Bandwidth Allocation
DSL Digital subscriber Line
DSLAM Digital Subscriber Line Access
Multiplexer
DWDM Dense WDM
FO Fibră optică
FTTB Fiber -to-the-block
FTTC Fiber -to-the-curb
FTTH Fiber -to-the-home
FTTN Fiber to the Node
FTTP Fiber -To-The-Premises
EPON Ethernet PON
GEM Gigabit Ethernet Multiplexer
GPON Gigabit PON
40GPON 40 Gigabit PON
HFC Hybrid fibre -coaxial
IEEE Institute of Electrical and Electronics
Engineers
IPTV Internet Protocol Television
LAN Local Area Network
125 Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data SOE 525.2.102.001 PL
LTFO Linie de transmisiune prin fibră optică
MAC Media Access Control
MAN Metropolitan Area Network
ODN Optical Distribution Network
OLT Optical Line T ermina l
ONT Optical Network Terminal
ONU Optical Network Unit
PLC Photolithographic Splitter
PON Passive Optical Network
POP Point of Presence
POTS Port of Telephone Subscribers
RFC Request for Comments
SDH Synchronous Digital Hierarchy
SFP Small Form -factor Pluggable
SNMP Simple Network Management Protocol
STIFO Sisteme de Tranmisiune prin Fibră
Optică
TMD Time Division Multiplexing
VDSL Very -high Data Rate Digital
Subscriber Line
WDM Wavelength Division Multiplexing
WDM -PON Wavelength Division Multiplexing in
PON
WLAN Wireless Local Area Network
WIMAX Worldwide Interoperability for
Microwave Access
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Coala N.Document Semnat Data [628487] (ID: 628487)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.