Co ordonator ³tiinµi c: Candidat: [627571]

UNIVERSIT A TEA DE VEST DIN TIMI“O ARA
F A CUL T A TEA DE MA TEMA TIC€ “I
INF ORMA TIC€
DOMENIUL: INF ORMA TIC€
SPECIALIZAREA: INF ORMA TIC€ APLICA T €
LUCRARE DE LICEN• €
Co ordonator ³tiinµic: Candidat: [anonimizat]-Maria
TIMI“O ARA
2017

UNIVERSIT A TEA DE VEST DIN TIMI“O ARA
F A CUL T A TEA DE MA TEMA TIC€ “I
INF ORMA TIC€
DOMENIUL: INF ORMA TIC€
SPECIALIZAREA: INF ORMA TIC€ APLICA T €
REALIZAREA UNUI SITE WEB
Co ordonator ³tiinµic: Candidat: [anonimizat]-Maria
TIMI“O ARA
2017

Cuprins
1 In tro ducere 4
1.1 Despre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2 Obiectiv e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Structura proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2 Noµiuni generale despre in ternet 8
2.1 Hyp ertext . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.2 W orld Wide W eb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.3 Istoria HTML . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.4 Istoria CSS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.5 Istoria PHP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3 T ehnologii folosite 15
3

1 In tro ducere
1.1 Despre
Lucrarea de licenµ  p e care urmeaz  s  o prezin t este structurat  p e mai
m ulte capitole datorit  tehnicilor p e care le-am folosit. Principalul lim ba j
folosit este XHTML al turi de CSS p en tru stuctura de baz  al site-ului ³i
Ja v aScript, JQuery p en tru funcµionalitate ³i PHP/MySQL p en tru scrierea ³i
citirea bazei de date.
Motivul p en tru care am folosit XHTML este acela c , XHTML-ul este cel
mai bine p erceput de bro wserele mo derne datorit  sin taxtelor stricte, n umele
de XHTML pro v enind de la încruci³area din tre HTML standard ³i XML.
XHTM-ul la fel ca ³i HTM-ul standard are nev oie de utilizarea p e care o ofer 
CSS-ul p en tru a  mai u³or de in terpretat de c tre utilizatorul de rând. De
asemenea, toto dat  am folosit Ja v aScript, JQuery p en tru a forma o leg tur 
în tre site ³i utilizator în tr-o menier  u³or de în teles.
PHP ³i MySQL au fost folosite p en tru sto carea datelor trimise de utilizator
c tre site ³i resp ectiv trimiterea înap oi a datelor sugerate de c tre aplicaµia
noastr .
Lucrarea de faµ  urmeaz  a prezen ta asp ectele practice, cât ³i teoretice
în formarea unei aplicaµii w eb care p oate in teractµiona cu utilizatorul prin
div erse ltre aplicate de acesta. Conµin ului lucr rii, prin complexitatea sa
str bate mai m ulte domenii, resp ectiv discipline din tre care cele mai imp or-
tan te ind lucrul cu XHTML ³i CSS ca o baz  structural  ³i PHP , MySQL
p en tru a stabili niv elul de in teractµiune necesar utilizatorului în privinµa in te-
reselor sale. V or exista reprezen t ri grace ale conexiunilor din tre HTML ³i
CSS resp ectiv PHP ³i MySQL dar ³i logica din spatele liniilor de co d (meto da
algoritmic )
1.2 Obiectiv e
Motivul p en tru care am ales acest subiect este acela de a încerca s  rev o-
luµion m aria aplicaµiilor w eb prin simplicarea design-ului cu in teracµiune
sp orit  în tre platforma w eb ³i utilizator.
Un alt motiv ar  explicarea unor tehnici de w eb design mai puµin folosite dar
mai b enece în prezen tarea nal  a aplicaµiei (aceast  meto d  se bazeaz  in-
tegral p e noile up date-uri din pac hetul HTML ap rute o dat  cu prezen tarea
public  a HTML5).

1.3 Structura proiectului
Proiectul se împarte în patru (4) p rti distincte:
1. Implemen tarea co dului de baz  scris în XHTML strict sau transitional
, p en tru o mai bun  în telegere a aplicaµiei de c tre bro wsere. În ziua de
azi, totul pare mai complicat decât trebuie, datorit  faptului c  m ultµi
programatori w eb încercând s  simplice informaµia trimis  prin linii
de co d au creeat mici prescurt ri diferite de la p ersoan  la p ersoan 
care afecteaz  mo dul în care bro wserele redau informaµia p e ecranele
utilizatorului. Un bro wser este programat s  citeasc  un standard în
materie de linii de co d. Orice abatere de la acest standard p oate 
in terpretat  gre³it de bro wser, c hiar trecând de bariera de siguranµ .
A³a cum lim ba jul v orbit resp ect  an umite limite ³i reguli stricte pri-
vind fonetica ³i scrierea corect , un lim ba j de programare v a  supus
acelora³i reguli, p en tru a  în teles mai u³or de soft w are-ul resp onsa-
bil cu in terpretarea liniilor de co d. Astfel, a ap rut XHTML, v ersiune
standardizat  HTML4, ind aproap e iden tic HTML-ului, cu diferenµe
în terminologia liniilor de co d. La momen tul apariµiei a stârnit n u-
meroase con tro v erse în privinµa necesit µii sale, ind prea puµin diferit
de HTML. Ma joritatea p opulaµiei programatorilor w eb n u au îm br µi-
³at ideea de XHTML datorit  complexit µii sc him b rilor obligatorii ³i
a v an ta jelor reduse p e care le-ar  adus (trimiterea ³i recepµionarea mai
rapid  a datelor p e mobil prin pro cesorul XML, transformarea site-ului
în funcµie de dimensiunea displa y-ului p e care este redat, idee ce ur-
meaz   con tin uat  în CSS prin apariµia blo c k-ului me dia-query , evita-
rea pierderii informaµiilor p e computere cu rezoluµii diferite, etc ).încet,
încet, urmeaz  a n u mai  folosit delo c în anii ce urmeaz , descura jând
ideea un ui standard. În urma a v ans rii HTML-ului la v ersiunea 5.0,
a fost pus  în v edere ³i a v ansarea XHTML-ului, care la momen tul ac-
tual este în stadiul de a  îm bun t µiµ, ind den umit sim b olic XHTML
5. În acest momen t, n u sup ort  p e deplin toate atributele ap rute în
HTML5, de aceea XHTML5 este considerat a  înca în lucru, deseori
ind considerat doar HTML5.
Principalele diferenµe sun t:
 Den umirea de XHTML vine de la " E X tensible H yp er T ext M arkup
L anguage"
 XHTML este mai strict decât HTML
 XHTML este in terpretat de c tre bro wser ca o aplicaµie XML
 XHTML este sup ortat de toate bro wserele existen te începând cu
v ersiunea nou  (9) a ec rui bro wser
5

 În scrierea co dului de tip XHTML, tag-ul <!DOCTYPE> este
obligatoriu
 A tributul "xmlns" din cadrul tag-ului <html> este obligatoriu
 T ag-urile <html>, <he ad>, <title> ³i <b o dy> sun t obligatorii ³i
v or  desc hise ³i înc hise ca atare : <tiitle> Un titlu </title>
 T oate tag-urile ³i atributele scrise în XHTML v or  lo w ercase (
scrise cu litere mici ); v ersiunea acceptat  v a  în totdeauna aceea³i
<title> Un titlu </title> nicidecum <Title> Un titlu </Title>
sau <TITLE> Un titlu </TITLE> .
 T ag-urile ³i atributele ec rui tag n u p ot  prescurtate
 Ordinea desc hiderii ³i înc hiderii elemen telor este foarte imp ortan t 
P en tru a seta acest standard, a fost necesar  apariµia un ui mo del:
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<head>
<title>Title of document</title>
</head>
<body>
<div>
<h1> Un header </h1>
<p> Un paragraf </p>
<ul>
<li> Primul element din lista "ul" </li>
<li> Al doilea element din lista "ul" </li>
</ul>
</div>
</body>
</html>
2. Augumen tarea co dului prin CSS ³i Bo otstrap p en tru a îndeplinii con-
dµiile esenµiale un ui bro wser mo dern (uiditate, spaµiere, transformarea
6

site-ului în funcµie de displa y , consistenµ  f r a trimite utilizatorului
informaµii p e care n u le dore³te, etc) toto dat  folosit p en tru captarea
atenµiei celor din faµa monitoarelor f r  a inuenµa semnicativ transfe-
rul de date ³i f r  a îngreuna na vigarea. De³i pac hetul Bo otstrap vine
cu clase predenite p en tru a simplica nev oia implemen t rii acelora³i
clase p en tru ecare site w eb, n u deµine o div ersitate mare de opµiuni,
de aceea m ulte din clasele predenite v or  suprascrise sau înlo cuite cu
altele sp ecice la y out-ului p en tru a în tregii design-ul. Este de reµin ut
faptul c , p en tru a primi aceea³i informaµie lim ba jul folosit trebuie sa
e compatibil cu extensiile div er³ilor bro wseri, unde platforma Bo ot-
strap î³i arat  punctele forte, deµinând comp onen te compatibile cross-
bro wser. P en tru a reduce tracul generat prin vizualizarea site-ului,
liniile de co d ce reprezin t  partea stilistic  a site-ului au fost trecute
în ³iere separate, ind incluse o singur  dat  în pagin , prin funcµia
<link hr ef="lo c aµia ³ierului" r el="styleshe et" >
<link href="css/bootstrap.min.css" rel="stylesheet">
<link href="css/style.css" rel="stylesheet">
<link href="css/full-width-pics.css" rel="stylesheet">
<link href="https://fonts.googleapis.com/css?family=Crimson+Text" rel="stylesheet">
<link href="https://fonts.googleapis.com/css?family=Cinzel" rel="stylesheet">
3. Ja v ascript ³i Jquery 
4. Php ³i MySQL -
7

2 Noµiuni generale despre in ternet
Capitolul 1 face ap el la istoria In ternetului datorit  c ruia a fost necesar  s 
apariµia meto delor de prezen tare care puteau  înµelese de computer cât ³i de
om. Principala barier  tehnologic  din acea p erioad  era înµelegerea a ceea
ce era prezen tat p e ecranele utilizatorilor, de aceea a fost necesar  apariµia
un ui lim ba j care s  e priceput de c tre am b ele p rµi.
2.1 Hyp ertext
T ermen tul de "Hyp ertext" se refer  la un do cumen t digital, creat cu a juto-
rul un ui editor resp ectiv pro cesor de text care conµine mai m ult decât text
scris,(de la termen tul "h yp er" tradus ca "hip er", sup erlativ al cuv ân tului
"sup erior" ) care este augumen tat de grac , imagini, animaµii, înregistr ri
audio, link-uri (leg turi directe) c tre alte do cumen te, reprezen tând astfel
un text cu m ultiple dimensiuni, reprezen tat prin axe de co ordonate ³i ecare
din axe a v ând la baz  una din caracteristici (video, audio, gif, etc)
Ideea de "h yp ertext" a luat na³tere in luna iulie a an un ului 1945 când
V annerv ar Bush a compus un articol den umit "As w e ma y think" p en tru
"A tlan tic Mon thly" în care a descris o ma³ina care p oate lucra cu texte ³i
imagini statice resp ectiv video clipuri în tr-un termen den umit atunci "on-
line". Ca urmare a r spândirii rapide a articolului, la câµiv a ani distanµ  a
luat amploare termen ul de "hip ermedia", meto d  îm bun t µit  a "h yp ertext"
care urmeaz  a inuenµa in tro ducerea W eb. În an ul 1970, autorul termen u-
lui "hip ermedia", Th. H. Nelson urmeaz  a implemen ta proiectul den umit
XANADU, orien tat c tre biblioteci digitale ³i sisteme hip ertext, proiect care
urmeaz  a r mane nenalizat.
Dup  an ul 1980, apar sisteme de a jutor realizate de rmele frun ta³e în
domeniu la vremea aceea, Microsoft ³i Apple, sisteme care p ermit utilizato-
rului na vigarea prin select ri de butoane sau termeni, care au f cut noµiunea
de hip ertext s  devin  una obi³n uit , de³i complexitatea lor n u era atât de
mare ca a celor din ziua de azi.
Este de reµin ut faptul c  de³i termen ul de "h yp ertext" aduce noi meto de
de prezen tare a un ui text, acesta repsp ect  totu³i liniaritatea de baz  a un ui
text simplu. Citirea do cumen tului se v a face ca la orice text obi³n uit , cu-
v ân t dup  cuv ân t, linie dup  linie ³i pagin  dup  pagin . Caracteristicile
principale ale h yp ertext-ului n u fac decât s  sp oreasc  atenµia cititorului ³i
s  in teracµioneze cu el la un niv el care p oate  p erceput cu u³urinµ : vizual,
auditiv.

2.2 W orld Wide W eb
W orld Wide W eb, cunoscut sub den umirea prescurtat  de "WWW" sau sim-
plu "W eb" a ap rut la sfâr³itul anilor '80, datorit  nev oii cercet torilor la-
b oratorului europ ean p en tru zica particulelor (CERN), de a a v ea acces mai
u³or la do cumen tele scris de p ersonalul diferitelor lab oratoare. Nev oia de a
transmite date rapid în mo d sigur era în v edere de m ult, astfel, prin co op era-
rea mai m ultor oameni de ³tiinµ  din cadrul CERN în an ul 1990 au dezv oltat
³i in tro dus un bro wser rudimen tar, doar p en tru texte, astfel dezv oltându-se
HTML-ul. În an ul urm tor au implemen tat W eb în cadrul companiei lor.
Figura 1: Prim ul serv er CERN
Prima apariµie public  a aplicai  ei grace realizat  de cercet torul Marc
Andreessen de la cen trul univ ersitar National Cen ter of Sup ercomputing
Applications (NCSA), Mosaic a fost în an ul 1993, astfel dezv oltând ideea
cercet torilor CERN. Urmeaz  a  stabilite un set de reguli prin Consor-
µiul W orld Wide W eb, cu obiectivul de a standardiza proto coalele ³i de a
dezv olta w eb-ul. Fiind un proiect de amplitudine global , a fost preluat
de M.I.T, co ordonând partea american  a proiectului ³i INRIA co ordonând
partea europ ean , cu sediul în F ranµa.
În urma ev enimen telor care iau amploare în urma apariµiei publice a W eb-
ului, Marc Andreessen p r se³te NCSA p en tru a-³i îninµa propria companie
9

Netscap e Comm unications Corp. care dezv olt  ideea principal  a lui Andre-
essen, dev enind astfel prima companie care se o cup  exclusiv cu dezv oltarea
de soft w are p en tru w eb.
Diferenµa din tre WWW ³i celelalte comp onen te ale In ternet-ului este
însu³i "h yp ertext"-ul, care a dev enit baza principiului de com unicare prin
bro wser. În reµeaua virtual  W eb, toate do cumen tele sun t legate în tre ele
indiferen t de lo cul în care au fost încarcate, reu³ind astfel s  ofere utilizato-
rului siguranµa c  tot ceea ce caut  este p otrivit p en tru scopul s u în ritm ul
propriu de înµelegere .
La niv el fonetic, termen ul "w eb" se traduce prin "pânz " (de p ianjen)
³i este o descriere p otrivit  p en tru ceea ce urma s  devin  în scurt timp
in ternetul. În div erse atest ri, termen ul "W eb" dene³te o reµea mondial ,
reprezen tând de fapt un conglomerat de do cumen te ³i informaµii care sun t
legate în tre ele f ra a a v ea o leg tura zic  ³i care p ot  accesate oricând,
în tr-un singur lo c ( Bro wser )prin reµeaua de In ternet. Conexiunea se face
p e baz  de transfer de date de la un serv er la bro wser-ul op eratorului prin
accesarea un ui URL (iden ticatorul c ii de acces c tre do cumen tul cerut),
transfer de date care descarc  temp orar în computerul op eratorului paginile
w eb ³i le a³eaz  în tr-o fereastr  din bro wser. Odat  cu apariµia WWW, au
fost dezv oltate n umeroase alte servicii p e acela³i principiu de TCP/IP , p e care
ast zi le folosim constan t, usurându-ne viaµa. Prin tre cele mai imp ortan te se
n um r : p oµa electronic  (e-mail), transferul de date c tre serv er FTP (File
T ransfer Proto col), servicii V oIP (V oice o v er In ternet Proto col), servicii de
telefonie, p osturi de radio ³i televiziune, e-commerce, etc. Lucru cunoscut
este c  bro wserele actuale p ot include toate aceste servicii, f r  a necesita
alte programe, aducând aproap e de utilizator un pac het complet format din
pagini w eb ³i in terfe e c tre televiziune, V oIP , radio, etc. Prin urmare, graniµele
din tre W orld Wide W eb ³i restul de servicii n u sun t nicio dat  clare.
10

2.3 Istoria HTML
HTML sau Hyp erT ext Markup Language a fost fondat p e principiul "Hy-
p ertext" si a fost proiectat ca principalul lim ba j folosit de W orld Wide W eb,
den umirea de Hyp ertext Markup Language ind descrierea p otrivit  p en tru
ce p oate face ³i an ume transformarea un ui text simplu în tr-un hip ertext prin
in tro ducerea de markup (=marca je) care v or sc him ba caracteristicile textului
sau v or mo dica felul în care acesta este prezen tat în fereastra bro wserului.
Fiind dezv oltat cu a jutorul unor marca je, a fost considerat un lim ba j de pro-
gramare, de aici ³i den umirea de "Markup Language".
SGML, Standard Generalized Markup Language este of form  rudimen-
tar  a HTML-ului, ³i toto dat  standardul ISO, declarat ocial în an ul 1986.
T oate do cumen tele de tip SGML au aso ciate un set de reguli conµin ute în
DTD (denire a tipului de do cumen t). Prim ul HTML ap rut a fost den u-
mit HTML 1.0, ³tiut ³i sub den umirea de "niv elul 1" datorit  faptului c 
n u conµine altcev a decât strictul necesar, linii de text ³i imagini, de aceea
niv elul 1 este obligatoriu p en tru toate na vigatoarele. În scurt timp, datorit 
cerinµelor tot mai div ersicate în materie de in terpretare de c tre bro wsere,
un "upgrade" era tot mai necesar, astfel s-a a v ansat la Niv elul 2 ( HTML
2.0), in tro ducând o in teractivitate real  cu a jutorul form ularelor (forms),
conµinând un total de 49 de tag-uri. Odat  cu aparii  a HTML 2.0, încep s  ia
amploare site-urile w eb ³i tot mai m ult  lume în v aµ  lim ba jul HTML. Niv elul
2 p oate  considerat niv elul principal dat ind faptul c  o dat  cu apariµia
acestui niv el au fost implemen tate tag-urile structurale. T oate tag-urile din
HTML 2.0 sun t: A, ADDRESS, B, BASE, BLOCK QUOTE, BOD Y,
BR, CITE, CODE, DD, DIR, DL, DT, EM, F ORM, H1, H2, H3, H4,
H5, H6, HEAD, HR, HTML, I, IMG, INPUT, ISINDEX, KBD, LI,
LINK, LISTING, MENU, MET A, NEXTID, OL, OPTION, P, PLAIN-
TEXT, PRE, SAMP, SELECT, STR ONG, TEXT AREA, TITLE, TT,
UL, V AR, XMP

În an ul 1995 apare o v ersiune temp orar  de HTML, den umit HTML 3.0,
an terior cunoscut ca HTML+. A cesta urmeaz  a aduce nout µi imp ortan te:
formatarea paragrafelor (aliniere la stânga, cen tru ³i dreapta), opµiunea de
display: p en tru a p ermite textului s  "curg " p e lâng  imagini, notaµii ma-
tematice, tab ele ³i m ulte alte adaosuri care urmau a da celor ce foloseaua
lim ba jul mai m ulte meto de de a-³i prezen ta site-urile. La doar un an dis-
tanµ , apare v ersiunea HTML 3.2 care este considerat  de fapt succesorul
v ersiunii de HTML 2.0, conµinând mare parte din tag-urile din HTML 3.0 ca
extensii, care acum erau parte in tegrat  a bro wserului Netscap e. In tegrarea
extensiilor în cadrul bro wserului Netscap e a stârnit un "concurs" în tre Mi-
crosoft ³i Netscap e p en tru a creea extensii proprii în ideea c  v or  in tegrate
în noua v ersiune HTML.
Cele mai imp ortan te mo dic ri ³i îm bun t µiri au v enit o dat  cu apariµia
HTML 4.0, dev enind foarte rapid standardul tuturor bro wserelor, în sp e-
cial datorit  apariµiei site-ului h ttp://www.w3.org care conµinea informaµii
despre ultimele mo dic ri ³i concepte. Odat  cu apariµia acestui standard,
W3C recomand  deµin torilor bro wserelor s  n u ren unµe la compatibilitatea
cu HTML 3.2 c hiar ³i HTML 2.0.
În luna ian uarie a an ului 1999 exist  ³i propunerea HTML 5.0 În treaga
com unitate a In ternetului este de acord c  do cumen tele dezv oltate cu HTML
trebuie s  e iden tice în div ersele bro wsere ³i p e div ersele platforme ale In-
ternetului. In terop erabilitatea v a asigura astfel costuri reduse furnizorilor
(autorilor) de pagini HTML (n u este nev oie decât de o singura v ersiune!), în
caz con trar r spândirea în tr-o m ultitudine de formate particulare (³i propri-
etare ale unor rme) incompatibile reducînd dramatic p otenµialul (inclusiv
comercial) al tuturor participanµilor. Fiecare nou  v ersiune a încercat s  re-
ecte un consens din ce în ce mai mare în tre participanµi, astfel ca in v estiµiile
f cute s  n u e irosite, iar do cumen tele dezv oltate s  devin  imp osibil de fo-
losit dup  o p erioad  foarte scurt  de timp. Lim ba jul HTML se dezv olt  cu
dorin ta ca toate tipurile de computere ³i div ersele p eriferice ale acestora s 
p oat  folosi informaµia de p e W eb: PC-urile cu displa y-uri de div erse rezoluµii
si capabilit µi de redare a culorii, p eriferice p en tru cuplare prin in termediul
v o cii, telefoane celulare, etc…
Sin taxa de baz  s-a sc him bat în timp, a jungându-se la un standard care
putea  in terpretat de orice bro wser, p en tru a reda aceea³i informaµie p e
ecran ul tuturor.În partea sâng  putem v edea meto da algoritmic  de la care s-
a p ornit în HTML 2.0 în paralel cu lim ba jul de programare actual, ec hiv alen t,
prezen tat în partea dreapt 
12

HTML
|
\-HEAD
| |
| \-TITLE
| |
| \-<TITLE>
| |
| \-"Un titlu"
| |
| /-</TITLE>
| |
| /-TITLE
|
\-BODY
|
\-P
|
\-<P>
|
\-"Un paragraf "
|
\-EM
| |
| \-<EM>
| |
| \-"Un element*"
| |
| /-</EM>
|
/-</P>
|
/-P
|
/-BODY
|
/
|
HTML<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title>Un titlu</title>
</head>
<body>
<h1> Un header principal (1) </h1>
<p> Un paragraf </p>
<ul> O lista neordonata
<li> Primul element din lista </li>
<li> Al doilea element din lista </li>
</ul>
</body>
</html>

2.4 Istoria CSS


2.5 Istoria PHP
Lim ba jul PHP , a fost cunoscut în an ul 1994 de c tre Rasm us Lerdorf, a jutându-
l p e acesta s  con torizeze n um rul de p ersoane care îi viziteaz  CV-ul online.
Iniµial, PHP-ul a fost folosit în realizarea paginilor w eb dinamice, a jungând
s  e utilizat la o scar  larg  p en tru dezv oltarea paginilor ³i aplicaµilor w eb.
A cest lim ba j de programare a a juns s  e un ul din tre cele mai imp ortan te lim-
ba je de programare w eb, existând mai m ulte v ersiuni disp onibile. T oto dat ,
PHP-ul ofer  p osibilitatea a³ rii de imagini sau alte informaµii accesibile
prin w eb, putând c hiar s  redirectµioneze utilizatorul c tre alte pagini w eb.
Cu alte cuvin te, PHP-ul devine un lim ba j de programare univ ersal, oferind
utilizatorului toate p osibilt µiile p e care le ofer  toto dat  ³i un alt lim ba j
a v ansat, fâcând acelea³i lucruri ca un co d de C/C++ sau Ja v a. Cea mai
imp ortan ta proprietate a acestui lim ba j este susµinerea un ui larg domeniu
de baze de date. Mai exact, aceasta proprietate se refer  la realizarea unei
pagini, cu a jutorul c ruia se p oate accesa o baz  de date. O alt  proprietate,
la fel de imp ortan t  a PHP-ului, este p osibilitatea îm bin rii cu HTML-ul,
creând astfel pagini statice HTML, cât ³i dinamice.
3 T ehnologii folosite