cluster inovativpentru implementarea în Româniaa conceptului deProiect solicitat i finan at de MINISTERUL ECONOMEIDirec ia General Politic Industrial… [600191]

Ghid
cluster inovativpentru implementarea
în Româniaa conceptului deProiect solicitat i finan at de MINISTERUL ECONOMEIDirec ia General Politic Industrial i Competitivitateprin Planul Sectorial n domeniul Cercet rii-Dezvolt rii din Industrieșț
ță ăă ș
îă ă
Bucure ti 2009 ș

Ghid
cluster inovativpentru implementarea
în Româniaa conceptului deProiect solicitat i finan at de MINISTERUL ECONOMIEIDirec ia General Politic Industrial i Competitivitateprin Planul Sectorial n domeniul Cercet rii-Dezvolt rii din Industrieșț
ță ăă ș
îă ă
Bucure ti 2009 ș

Tehnoredactare:
Grafic :Oana Diana Cristea, INMA
Lauren iu Constantin Vl du oiu, INMA ță ț
Anca Pintilie, CIT – IRECSONă
Copyright 2009, ț ă ă ă ș © MINISTERUL ECONOMEI, Direc ia General Politic Industrial i CompetitivitateLa elaborarea Ghidului pentru implementarea n Rom nia a conceptului de cluster inovativ au participat
urm torii exper i :
Ministerul Economiei – Direc ia Politic Industrial i Competitivitate:
Petru Ianc, Director GeneralChristina Leucu a, Consilier superior
Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma ini i Instala ii destinate Agriculturii i Industriei
Alimentare – INMA:
Ion Pirn , Director General
Cornelia Muraru-Ionel, irector proiect
Centrul de Inovare i Dezvoltare de Afaceri – CITAf:
Domnica Cote , esponsabil proiect
Institutul Rom n de Cercet ri Economico–Sociale i Sondaje – IRECSON:
Bogdan Cioc nel, xpertGabriel Putineanu, esponsabil proiect
SC ECONOMIX NEWS SA:
Drago euleanu,Iuliana Velniciuc, esponsabil proiectSimina Botar, xpert
SC INNO CONSULT SRL:
Daniel Alexandru Co ni – Responsabil proiectMichael Guth – Expertîâ
ăț
ț Generală ă ă ș
ț
țș ș ț ș
ă
D
ș
țR
âă ș
ăE
R
ș Ș Director General
R
E
șț ă/c220
/c220
/c220
/c220
/c220
/c220/c63
/c63
/c63
/c63
/c63/c63
/c63
/c63
/c63/c63
/c63
/c63
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
– București: Irecson, 2009
ISBN 978-973-7694-66-9
339.137.2Ghid pentru implementarea în România a conceptului
de cluster inovativBeneficiar:
Executant:Ministerul Economiei – Direc ia General Politic Industrial i Competitivitate
Consor iul format din:
nstitutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma ini i Instala ii destinate Agriculturii i Industriei
Alimentare INMA (Conduc tor de proiect)
Centrul de Inovare i Dezvoltare de Afaceri CITAfInstitutul Rom n de Cercet ri Economico Sociale i Sondaje IRECSONSC ECONOMIX NEWS SASC INNO CONSULT SRLță ă ă ș
ț
•I ț ș ș ț ș
–ă
•ș –•â ă – ș –••

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA ÎN ROM ÂNIA A CONCEPTULUI DE
CLUSTER INOVATIV – PROIECT

CUPRINS

1 INTRODUCERE 5

2 CONCEPTE. PRINCIPALII ACTORI. CONDIȚII. BENEFICII 6
2.1 Concepte 6
2.2 Principalii actori 8
2.3 Condi ții 10
2.4 Beneficii 10

3 SITUAȚIA LA NIVEL EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL 11
3.1 Elveția 11
3.2 Danemarca 11
3.3 Finlanda 12
3.4 Marea Britanie 13
3.5 Croa ția 13
3.6 Serbia 15
3.7 Macedonia 15
3.8 Turcia 15
3.9 Israel 15
3.10 Canada 16
3.11 SUA 16

4 CLUSTERE INO VATIVE DE SUCCES DIN UNIUNEA EUROPEANA . 18
4.1 Fran ța 19
4.2 Germania 23
4.3 Suedia 25
4.4 Concluzii 26

5 SITUAȚIA ÎN ROM ÂNIA 28
5.1 Poten țial regional de dezvoltare 28
5.2 Analize Swot regionale 43
5.3 Inițiative 48
5.3.1 Înfiin țarea G rupului de lucru interministerial 48
5.3.2 Proiectul INCLUD – Industrial Cluster Development 49
5.3.3 Ghid practic pentru înfiin țarea clusterelor în Rom ânia 51
5.3.4 Cluster mapping -ul pentru Rom ânia 52
5.3.5 Proiectul InovCluster 52

6 POSIBILI TĂȚI DE FINANȚARE 57
6.1 Strategii și politici de sprijinire a clusterelor în Rom ânia 57
6.1.1 Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007 -2013 57
6.1.2 Strategia Național ă de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2007 -2013 57
6.1.3 Strategia Na țional ă pentru Dezvoltare Durabilă a României 58
6.1.4 Strategiile de dezvoltare regională 59
6.2 Programe C -D-I naționale 59

6.2.1 Planul Național de C ercetare, Dezvoltare și Inovare
2007 -2013 (PN II) 59
6.2.1.1 Programul Parteneriate în domeniile prioritare 61
6.2.1.2 Programul Inovare 61
6.3 Programe C -D-I europene 64
6.3.1 Programul Cadru 7 64
6.4 Fonduri structurale 65
6.4.1 Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității
Economice” – POS CCE
65
6.4.2 Programul Opera țional Regional POR 70
6.4.3 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane –
POS DRU 73
6.4.4 Programe de Cooperare Teritorial ă European ă 79

7 PRINCIPALELE ETAPE ÎN CREAREA UNUI CLUSTER 81
7.1 Etapa de pregătire 81
7.2 Etapa de impl ementare 82
7.3 Etapa de dezvoltare 83

8 ÎNREGISTRAREA CLUSTERELOR PE SITE -UL „EUROPEAN
CLUSTER OBSERVATORY” 84

9 CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI 88
9.1 Concluzii 88
9.2 Recomand ări 89

5
1. INTRODUCERE

În competiția globală pentru piețe, șansele succesului economic al e unei ț ări sau
ale unei regiuni se bazează pe specializarea ofertei și concentrarea eforturilor de
dezvoltare spre domenii -cheie, unde se dețin avantaje competitive, resurse și
competențe . În acest context clusterele inovative sunt o soluție de succes datorită
faptului că oferă o combinație de dinamism antreprenorial, legături intense între
companii și instituții ce dețin cunoștințe de top level, respectiv sinergii pro -active în tre
actorii principali ai inovării.
La nivelul Uniunii Europene, clusterele inovative sunt considerate „motorul ”
dezvoltării economice și inovării, acestea reprezentând un cadru propice de
dezvoltare a afacerilor, de colaborare între companii, universități , instituții de
cercetare, furnizori, clienți și competitori situați în aceeași arie geografică (locală,
regională, na țională, trans -națională).
Odată cu accentuarea fenomenului de globalizare și creșterea competitivității pe
piețele naționale, europene ș i internaționale, apartenența la un cluster inovativ
devine un avantaj real pentru întreprinderile mici și mijlocii, ca urmare atât a
accesului facil și rapid la rezultatelor cercetării în vederea implementării acestora în
producție și realizării de produs e inovative, utilizând tehnologii performante, c ât și a
strategiilor comune de dezvoltare, pornind de la cele de cooperare în producție și
achiziție de tehnologii și echipamente performante destinate utilizării în comun, p ână
la cele de marketing.
Ghidul pentru implementarea în România a conceptului de cluster
inovativ oferă o baz ă metodologic ă și pragmatică pentru cei care doresc să
transpună la scară industrială noile concepte de dezvoltare a clusterelor inovative.
Prezentul Ghid a fost elaborat în cadr ul proiectului InovCluster „Dezvoltarea
conceptului de pol tehnologic în plan regional și a clusterelor din rețelele regionale,
suport al creșterii competitivității operatorilor economici din industria construcțiilor de
mașini ”, finanțat prin Planul Secto rial de Cercetare -Dezvoltare în Industrie al
Ministerului Economiei , Direc ția General ă Politic ă Industrial ă și Competitivi tate
(Contract de finanțare nr. 12/ 2008) și are ca scop principal stimularea operatorilor
economici pentru promovarea proiectelor des tinate cre ării și dezvoltării clusterelor
inovative, cu suport tehnico -economic regional, în scopul creșterii competitivității.
În format electronic Ghidul pentru implementarea în România a conceptului
de cluster inovativ este disponibil pe site-urile www.inma -ita.ro/clustere și
http://www.fabricadebani.ro/list.aspx?sid=168 . Ghidul va putea fi descarcat
integral, în format PDF, printr -un click la b annerul corespunz ător.

6
2. CONCEPTE. PRINCIPALII ACTORI. CONDIȚII. BENEFICII

2.1 Concepte

Conceptul de „cluster ” are o istorie destul de îndelungată, atribuindu -i-se mai
multe denumiri, inclusiv „pol de competitivitate ”, „district industrial ”, „aglomera re
industrială ”. În prezent termenii care s -au impus sunt „cluster ” și „pol de
competitivitate (în Franța și Belgia), termenul cel mai utilizat fiind „cluster ”.
Descrierea cea mai simplă a clusterelor are la baza descrierea relațiilor
furnizor -client și a lanțului valoric . Cele mai multe companii cump ără „inputuri ”
(materii prime, servicii, componente) de la al ți furnizori și le înglobează în produsele
lor pe care le vând clien ților. Funcționarea companiilor în cadrul unei „aglomer ări
industriale ”, aduce acestora un avantaj competitiv, deoarece dispun de o rețea densă
de furnizori și clienți în apropiere. Referitor la sintagma „lanțul valoric ”, aceasta
derivă din concepția lui Alfred Marshall (1842 -1924) care a arătat că o concentrare
geografică a unui an umit sector industrial determină specializarea furnizorilor. Spre
exemplu, în nordul Italiei exist ă clustere formate din companii mici, care sunt
speci alizate corespunz ător diverselor etape ale procesului productiv, între acestea
existând relații de coordo nare.1 Marshall și -a bazat teoria cunoscut ă sub numele de
„treimea lui Marshall ” pe observațiile făcute asupra situației „districtelor industriale ”
din Anglia, conform c ărora exist ă 3 motive pentru care companiile localizate în
aceeași arie geografic ă sunt mai eficiente decât dacă ar acționa la mare distanță:
– „bazin de forță de muncă ”;
– specializarea furnizorilor;
– transferul de cunoștințe.
Marshall a observat că o „aglomerare industrial ă” de companii similare atrage,
dezvoltă și beneficiază de un „bazin de f orță de muncă ” cu un set comun de calificări.
De asemenea , siguranța economic ă a angajaților este mult mai mare deoarece în
aceeași arie geografic ă există mai mulți posibili angaj atori care au nevoie de
competențele lor. Marshall a observat de asemenea că „aglomerările industriale ”
creează o bună piață pentru furnizori și condiții pentru ca aceștia să -și
îmbunătățească și s ă-și specializeze oferta. Ca o consecință, aceasta conduce la un
avantaj productiv pentru clienții lor. De asemenea, Marshall a sesizat că într -o
„aglomerare industrială ”, ideile „călătoresc ” mult mai ușor de la o companie la alta,
precum „o căl ătorie prin aer ”. Este de fapt ceea ce astăzi economiștii numesc
„externalități ”.
Ulterior, economiștii germani Lösch și Von Thünen au aplicat i deile și
tehnicile economice, inclusiv neo -clasice, asupra localizării activității economice, iar
în 1956 Walter Isard (1956) și alți cercetători au pus bazele științelor regionale.
Oamenii de știință regionali au îmbunătățit ideea lui Marshall subliniind avantajul
companiilor care deriv ă din apropierea geografică, f ăcând distincție între cele două
tipuri de externalități: externalitățile de localizare (câștiguri din proximitatea față de
companii le similare, în special din aceeași industrie) și de urbanizar e (câștiguri din
proximitatea față de companii le din alte industrii).
În 1990, profesorul Michael Porter2, cel căruia i se datorează popularizarea
termenului de „cluster ”, dacă nu și cel care l -a inventat, definește clusterul ca „o

1 Bianchi, A . și G. Gualtieri. 1987. “The External Growth of Through Merger and Aquisition: The Italian
Experience, 1983 -1986” Bologna: Nomisima.
2 Porter, M.E., 1990 . “The Competitive Advantage of Nations”, Free Press

7
concentrare geografică de companii și instituții interconectate într -un anumit
domeniu ”.
Defini ția „polului de competitivitate ” este asem ănătoare cu cea a
clusterului: este o concentrare geografic ă de întreprinderi publice sau private, centre
de cer cetare și instituții de învățământ, care lucrează în parteneriat, sub o strategie
comun ă de dezvoltare, în scopul generării de sinergii și colaborării în cadrul unor
proiecte inovative, în interesul uneia sau mai multor piețe ”.
Definiția „clusterului ” este înt âlnită și în legislația din România (HG
918:2006 – Programul „Impact ”): o grupare de producători, utilizatori și/sau
beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creșterii
competitivității operatorilor economici.
Modelul lui Porter de interacți uni în cadrul unui cluster ia în considerare, ca și
element al „lanțului valoric ”, avantajul competitiv al unei companii care derivă din
modul în care își gestionează activitățile, de la proiectare a de produs și
achiziționarea materiilor prime, până la vân zare și service. Deoarece multe dintre
aceste activități implică interacțiuni cu alte entit ăți – furnizori de materii prime sau
subansamble, de servicii specializate, de servicii de cercetare și inovare, unități de
învăț ământ, distribuitori, clienți etc., poziționarea geografică a companiei devine
importantă în definirea strategiei sale (Porter 1990). Importanța relațiilor furnizor –
client a crescut odată cu depărtarea companiilor de modelul de integrare pe verticală.
Teori a clasică a dezvoltării economice b azate pe disponibilitatea și abundența
factorilor de producție (munca, natura și capitalul) a explicat foarte bine fenomenele
economice din secolul XIX, dar mai târziu, odată cu succesul extraordinar al unor țări
ca Japonia sau al unor regiuni ca Sillicon Valley, lipsite total de resurse, s -a dovedit
depășită. Soluția a fost găsită de Michael Porter care , în lucrarea sa „Avantajul
comparativ a națiunilor ” (1990) , a arătat că succesul economic depinde de
interacțiunea urm ătorilor factori, grupați în ceea ce s-a numit apoi „Diamantul lui
Porter ”:
– disponibilitatea resurselor;
– accesul la informație, pe baza căreia companiile decid să acționeze într -o
anumită direcție, cu resursele respective;
– strategiile fiecărei companii în parte;
– presiune a asupra companiilor de a inova și de a investi.
Conform „The Community Framework for State Aid for Research , Development
and Innovation – Cadrului Comunitar pentru Ajutor de stat pentru Cercetare ,
Dezvoltare și Inovare ”, clusterele reprezintă grup ări de companii independente (start –
upuri inovative, IMM -uri) și organizații de cercetare, care activează într -un anumit
domeniu și într -o anumită regiune, în scopul stimulării activităților inovative, prin
promovarea interacțiunilor intensive, accesului la facilită ți comune, schimbur ilor de
experiență și cunoștințe și prin contribuția la transferul tehnologic, networking și
diseminarea informa țiilor3.
Elementul comun al teoriilor prezentate îl reprezintă proximitatea geografic ă a
entităților din cadrul unui cluster, ca și caracteristi că principală a unui cluster, care
trebuie în țeleas ă atât din punct de vedere al posibilităților de transport și comunicare,
cât și al identităților culturale, tradițiilor și preferințelor clienților . În prezent, datorită

3The concept of clusters and cluster policies and their role for competitiveness and innovation: main statistical
results and lessons learned – Commission staff working document SEC (2008) 2637
(http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/clusters -working -document -sec-2008 -2635_en.pdf)

8
mijloacelor moderne de transport ș i comunicare (de exemplu Internetul), proximitatea
geografică a entit ăților din cadrul unui cluster are altă dimensiune.
Un accent deosebit se pune pe proximitatea tehnologică (cât de apropiate sunt
tehnologiile pe care companiile din cadrul unui cluster le utilizează),
complementaritatea cu privire la forța de muncă, complementaritatea cu privire
la clienți și proximitatea socială (nivelul și tipurile de interacțiune între managerii și
angajații companiilor din cadrul unui cluster).

2.2 Principalii acto ri

În contextul în care Uniunea European ă pune accentul pe dezvoltarea „clusterelor
inovative ” – „clusterelor de top level ”, luând în considerarea teoria avantajului
competitiv a l lui Porter și conceptele de învățare individuală și instituțională, Centrul
pentru Inovare și Tehnică al landului Renania de Nord Westfalia – ZENIT
(Germania) a dezvoltat recent modelul „Noul diamant al inov ării” (fig.1)4 .
Considerațiile care au stat la baza dezvoltării modelului „Noul diamant al
inovării ”, sunt urm ătoarele:
– Inovarea este fundamentată pe cunoștințe științifice aprofundate,
susținute de o infrastructură modernă;
– Procesele de transfer tehnologic și inovare nu pot avea loc într -un mediu
economico -social polarizat. O condiție pentru implementarea proceselor
inovativ e o reprezint ă coeziunea economică și socială;
– Inovarea se construiește pe învățarea individuală și instituțională;
– Învățarea individuală și instituțională pot avea loc dacă este stabilit un set
comun de norme, reguli și viziuni;
– Se poate vorbi despre ino vare doar atunci când cunoștințele sunt
aplicate într -un produs/serviciu/proces nou sau într-un instrument de
management.

Fig.1 Noul „Diamant al inov ării”

4Cerc etarea a fost finanțată de Fundația Hans Böckler Foundation, Germania (www.boeckler.de) Învățare
individual ă
Condiții cadru
pentru C -D Inovare
Transfer de
cunoaștere
Învățare
institu țională
Coeziune socială
și economică Capital
social

9

O aplicație a teoriei sistemice a inovării, coroborată cu conceptele de învăța re
individuală și instituțională, se regăsește în paradigma „triple helix ” a transferului
tehnologic și a inovării, aplicabilă conceptului de „cluster inovativ ”. Pentru ca
transferul tehnologic și inovarea să aibă loc , este necesară participarea următoarel or
categorii de actori5:
– universitățile, institutele de cercetare, centrele de formare profesionala –
care reprezintă oferta de produse, procese și servicii inovative;
– industria , în special IMM -urile (inclusiv start -upurile și spin -offurile) – care
reprezi ntă cererea de inovare , iar într -un caz ideal ar trebui să determine și să
absoarbă oferta mai sus menționată;
– autoritățile cu competențe în facilitarea proceselor inovative (autorită ți centrale
și/sau regionale, locale etc .).

În accepțiunea lui Porter (1 998)6 clusterele au urm ătoarea componentă:
– industrii interconectate și alte entități, cum ar fi furnizorii specializați, precum și
infrastructura aferentă;
– canale de distribuție și clienți, producători de produse complementare,
– companii afiliate din punct de vedere al competențelor, tehnologiilor etc .;
– instituții conexe, cum ar fi organizații de cercetare, universități, organisme de
standardizare, centre de formare profesională, și altele, care colaboreaz ă dar
rămân în competiție .
În România, experiența a arătat însă că cei 3 parteneri naturali ai modelului
„Triple helix ” nu cooperează și, mai mult decât atât, ace știa nu se cunosc și nu ajung
să di scute unul cu celalalt . În aceste condiții este necesar ă adaptarea modelului
„Triple helix ” și transformarea a cestuia într -un model „Four clover ” – „Trifoi cu patru
foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizații catalizator – entită ți
specializate în domeniul transferului tehnologic și al inovării7, firme de
consultanță.
Pentru a concluziona, conc eptul „cluster inovativ ” are următoarele
dimens iuni:
– relațiile furnizor – client (lanțurile de furnizori), bazate pe teoria economică neo –
clasică;
– influența orașelor, în calitate de poli de creștere, care cre ează externalități,
descrise în teoria noii geog rafii economice;
– influen ța institu țiilor de cercetare și a universit ăților, în calitate de poli de
excelen ță, care cre ează oferta de produ se, procese și servicii inovative;
– relațiile complexe între diverșii actori implicați (companii, furnizori specializa ți,
institu ții de cercetare -dezvoltare, universit ăți, autorități publice, organizații
catalizator), bazate pe teoria avantajului competitiv al lui Porter, a paradigmei
„Four clover ” și a modelului „Noul Diamant al Inovării ”.

5 Vezi Etykowitz, H., The Triple Helix of University -Industry -Government Implications for Policy and
Evaluation, Institutet för studier av ut b i ldning och forskning, Stockholm, 2002
6 Porter, M.E., 1998. “Clusters and the New Economics of Competition”, Harvard Business Review, 77 -90
7 Coșniță, D., Triple helix of four clover, alocuțiune în cadrul celui de al șaselea Forum deschis pentru Inovare și
Transfer Tehnologic, București, 2007

10
2.3 Condi ții

Condi țiile pe ntru un cluster inovativ de succes sunt urm ătoarele:
– Încredere între membri ;
– Participare voluntară ;
– Existența unei „mase critice ”:
– activități și companii complementare;
– interconectare printr -un interes comun;
– competențe existente, complementare și dem onstrate ;
– Strategie de dezvoltare comună;
– Asigurarea independenței pentru fiecare membru;
– Cooperare dinamic ă și deschisă;
– Participanții rămân concurenți din toate punctele de vedere;
– Managementul este asigurat de structuri clar definite;
– Beneficii clare pentru toți membrii.

2.4 Beneficii

Beneficiile apartenen ței unei companii la un cluster inovativ sunt urm ătoarele:
– Creșterea competitivității și a ratei de ocupare a forței de muncă, prin
interconectarea de oameni, abilități, competențe și cunoștințe ;
– Creșterea eficien ței, deoar ece este ușor să lucrezi într -o rețea cu clienții și
furnizorii;
– Stimularea inovării, deoarec e interac țiunea cu clienții cree ază idei noi și o mare
presiune asupra inovării ;
– Reducerea constrângerilor pentru IMM -uri din part ea marilor companii;
– Creșterea șanselor pentru internaționalizarea IMM -urilor;
– Șanse de succes pentru start -upuri și spin -offuri;
– Asigurarea capacității de a influența profilurile de învățământ pentru a corespunde
cerințe lor companiei de resurse umane ca lificate.

11
3. SITUAȚIA LA NIVEL EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL

Politica de sprijinire a clusterelor/polilor de competitivitate este diferită de la
țară la țară, în funcție de condițiile politice, socio -economice și istorice specifice.

3.1 Elveția

Elveția, a că rei politică economică este de inspirație liberală, nu dispune de o
politică de sus ținere a clusterelor la nivel federal. Dezvoltarea clusterelor inovative
este susținută, prin programe specifice la nivel regional, de către Secretariatul de
Stat pentru Eco nomie, dar într -o măsura mai mic ă decât în principalele țări europene.
Astfel, sunt susținute în mod deosebit clusterele din patru teritorii: Cantonul Basel
(BioValley Basel), Cantonul Valais (tehnologiile Ark – Valais), Cantonul Berna și
Cantonul Saint Ga llen (Nanoclusterul Bodense).
Totuși, în Elveția se află unul dintre cele mai importante clustere în
domeniul biotehnologiilor , fondat în anul 1999, având statut juridic de asociație ,
din care fac parte: o mare companie în domeniu, Novartis, fondată în 19 96 și o
asociație trinațională, fondată în 1999, cu sprijin financiar din partea unui fond de
investiții, BioMed Invest, precum și cu fonduri accesate prin programele INTERREG
II, III și IV (fig.2). Aceast ă asociație trinațională este formată din Asociația Bio Valley
Alsacia din Franța, fondată în 1998, Asociația Bio Valley Basel din Elveția și
Asociația Bio Valley Deutschland din Germania, fondate în 1999.

Fig. 2. Procesul de creare a clusterului elvețian Bio Valley

3.2 Danemarca

Danemarca c onstituie una dintre cele 10 țări incluse în celebrul studiu al lui
Michael Porter «The Competitive Advantage of Nations», deoarece a fost una dintre
primele ț ări care au implementat conceptul de „cluster ” la începutul anilor `90, dar la
o scară atât de ma re (12 mega clustere care acopereau 90% din companiile
daneze și toate sectoarele de activitate ), încât efectul de „levier ” al acestui proces
a fost limitat.
În perioada 2000 … 2003, în cadrul activității de amenajare teritorială și de
planificare (NPR), au fost definite și finanțate cu fonduri de la autoritățile centrale 17
„sisteme regionale de creștere ”, care reunesc companii, organisme de formare
profesională și autorități locale.
Introducerea unui program de susținere a clusterelor inovative, denumit e
Centre Regionale de Tehnologii – CRT, a revenit Consiliului pentru Tehnologie și Introducerea ideii de
Biocluster Crearea grupului
Novartis prin fuziune
Programul
INTERREG
II Crearea asociației
BioValley Alsacia
Crearea
asociației
BioValley
Basel și
Deutschland Crearea
asociației
trinaționale
BioValley
Basel Programul
INTERREG III
Programul
INTERREG IV

12
Inovare, în cadrul politicii Centrelor Regionale de Tehnologii. Obiectivul acestui
program îl reprezintă networking -ul între mediul universitar și mediul de ce rcetare,
busin ess și autorit ăți. Fondurile alocate sunt de 10 milioane euro pentru o durată de
2 până la 4 ani și pot susține 13 CRT, în condițiile asigurării unei cofinanțări de minim
40% din partea companiilor și a autorităților locale.
În Danemarca s -au creat cluste re în domeniile : TIC, industria alimentară,
bioenergie , industria lemnului și a mobilei.
Cel mai important cluster danez este Medicon Valley Alliance, creat în 1997 în
regiunea daneză în care se afla Copenhaga și în regiunea Skane din Suedia, regiuni
desp ărțite de un simplu pod. Acest cluster implica 40.000 locuri de muncă în sectorul
privat biofarmaceutic și mai mult de 200 companii din domeniul medical. Jumătate
dintre companiile impl icate în cadrul acestui cluster au fost create în ultimii 10 ani.
Clust erul danez Medicon Valley Alliance se revendică în calitate de lider mondial în
materie de cercetare și tratamente pentru diabet, reprezintă unul dintre primele
clustere transnaționale din Europa și prezintă structura clasică de organizare a unui
cluster.
Clusterele sunt evaluate dup ă 5 indicatori: talent, cunoștințe, spirit
antreprenorial, reglementări și colaborări. Există mecanisme de susținere
guvernamentală pentru to ți cei 5 indicatori.
Documentul care stă la baza creării clusterelor de top -level îl r eprezint ă « EU
Strategy for Baltic Sea Region », în baza c ăruia s -a elaborat Baltic Sea Region
Flagship Programme cu implementare în 2010.

3.3 Finlanda

Principala politică de sprijinire a clusterelor în Finlanda este politica „centrelor
de expertiză ” (OSKE), inițiată de Ministerul Afacerilor Interne și axată apoi pe
dezvoltarea regională. Această politică este implementată de Ministerul Economiei și
Ministerul Muncii și se dorește a se afla la intersecția dint re politicile acestor
ministere. Totodată, a ceastă politică vizează concentrarea resurselor și a activităților
de dezvoltare regională pe arii de importanță națională, semnificative pentru Finlanda
și se bazează pe următoarele principii: un program specific de creare a centrelor de
expertiză de înal t nivel a resurselor locale, regionale și naționale; susținerea
resurselor regionale prin cooperare între centrele de expertiză; concentrarea asupra
dezvoltării afacerilor în domeniile în care Finlanda este competitivă pe plan
internațional.
Această polit ică implic ă un comitet național de coordonare, autorită țile
orășene ști și regionale, universitățile, Ministerele Educației, al Afacerilor Sociale și al
Sănătății, al Agriculturii și al Pădurilor, al Mediului Înconjurător, precum și
reprezentanți ai compani ilor și experți.
Lansată în 1994, această politică cunoaște astăzi a treia perioadă de
programare. Rezultatele identificate de cele 2 ministere responsabile, pentru
perioada 1999 -2006, sunt următoarele: crearea a 1.300 de întreprinderi de înaltă
tehnologi e, realizarea a 3.700 produse și procese inovative în domeniile în care
Finlanda este competitivă pe plan internațional, servicii de formare profesional ă
pentru 90.000 persoane, înființarea a 12.800 locuri de muncă și menținerea a 29.300
locuri de muncă.
Principalii factori de succes sunt: angajamentul guvernului pe o perioad ă mare
de timp, efectul de „levier ” asigurat cu ajutorul cofinanțării Statului (52 milioane euro

13
cofinan țare pentru o finanțare total ă de 577 milioane euro), delegarea
managementului p rogramelor de finanțare către centrele tehnologice, specializarea
regională și intr oducerea parteneriatelor public -private.

3.4 Marea Britanie

Promovarea conceptului de „cluster ” pe teritoriul britanic a fost inițiată de
Departamentul de Comerț și Indust rie (DTI) în anii `90 prin intermediul unei politici
definite în 1998 de «Clusters Policy Steering Group», coordonat de Lordul
Sainsburry. Rezultatele lucr ărilor «Clusters Policy Steering Group» sunt prezente în
raportul DTI «Our Competitive Future – Build ing the Knowledgeable Driven
Economy» din decembrie 1998. Implementarea acestei politici, în cadrul unui
program specific, a fost încredințată celor 10 agenții regionale de dezvoltare, create
în același an.
În anul 2000 a fost lansată cea de -a doua etapă a programului men ționat, iar
în februarie 2001 a fost realizată o cartografie națională a clusterelor (cluster
mapping), fiind identificate 154 clustere pe întreg teritoriul britanic.
În 2003, un studiu DTI realizat împreună cu M. Porter „deschide ” calea
raportului «UK competitivness: Moving to the next stage » . În 2004, DTI publică un
ghid practic pentru dezvoltarea clusterelor . În 2006, lucrările «Clusters Policy
Steering Group ”, coordonate de G. Brown (Science and Innovation Framework 2004 –
2014) și Lordul Sainsbury, confirmă politica clusterelor, fără a -i atribui însă mijloace
financiare semnificative la scară națională.
Unul dintre cele mai importante clustere din Marea Britanie este Silicon Fen,
Cambridge, organizat în jurul celei mai performante univers ități europene
(clasificarea Shanghai). Acesta constituie unul dintre primele locuri de stabilire a
centrelor R&D în Europa ale companiilor multinaționale, se caracterizează printr -o
puternică dinamică antreprenorială și concentrează un sfert din investiți ile britanice în
capitalul de risc al intreprinderilor inovatoare.
Organizarea clusterului este asigurată de rețeaua Cambridge Network și se
distinge printr -un mare profesionalism în acțiunile întreprinse, prin cooperări intense
cu universitatea, precum și printr -o implicare puternică a antreprenorilor locali și a
fondurilor de investiții.
Marea Britanie a pornit de la universități în crearea de clustere și a gândit atât
pe «orizontală» cât și pe «verticală» .

3.5 Croația

Clusterele din Croația s -au orient at foarte mult spre piețe din Asia (Vietnam,
Indonezia, Mala ysia, Thailanda etc.) de unde se importă materie prim ă. În prezent
există clustere croate care lucreaz ă pentru Ministerul Apărării din Mala iezia. S -a
reușit crearea încrederii între parteneri și s -a redus presiunea importurilor de materii
prime. Croația a creat la Jakarta clusterul HKSO Indorama în textile, produse
ecologice și nanomateriale și a demonstrat ca pot exist a clustere de succes și în
perioada de criză. Clusterele de succes din Croa ția sunt în domeniile: lemnului și
mobilei, textile lor, industri ei naval e, pescuitul ui, prelucr ării uleiului de măsline,
produse lor bio.
Susținerea clusterelor inovative în Croația este un instrument de politic ă
industrial ă și de cercetare, menționat în Progra mul Na țional de Reform ă al Croaț iei și

14
finan țat de c ătre Ministerul Economiei, Muncii și Antreprenoriatului din fonduri
naționale.
În 2009, declarat „Anul creativității și inovării ”, Croația organizează, în calitate
de stat candidat la Uniunea Europe ană, circa 40 de evenimente legate de clustere și
politici de cluster.
În prezent , în Croația sunt susținute 46 de clustere și se lucrează la un cluster
mapping finanțat de c ătre Minist erul Economiei.
România participă la IT Cluster IKS Slavonij a și Baranja din Croa ția, creat în
baza HIO (Croatian Export Offensive). Clusterul cuprinde 8 companii IT și
incubatoare de afaceri. Site -urile www.cro.ict și www.iks -it.hr prezint ă sprijinul oferit
în organizarea clusterelor din partea Croației, USAID, GTZ, UE etc. și a u fost creat e
în cadrul proiectului « Clustere -asociere pentru succes ».
În 2007, la solicitarea Ministerului Economiei, Muncii și Antreprenoriatului din
Croația, So cietatea German ă pentru Cooperare Tehnică (GTZ) a elaborat „Cluster
Management: A practical Guide ”, care oferă o privire de ansamblu, completă și
concisă, asupra metodelor și instrumentelor de cluster management. Deși a fost
elaborat în Croația, acest ghid este aplicabil în toate țările în care conceptul de
cluster este în curs de implementare și poate fi utilizat atât în domeniul cluster elor,
cât și pentru alte forme de cooperare antreprenorială ce depășesc relația furnizor –
cumpărător ca de exemplu: parcur i științifice și tehnologice , parcuri industriale,
incubatoare tehnologice și de afaceri etc.
Datorită conținutului său foarte bine structurat, acest ghid este un instrument
indispensabil pentru orice manager de cluster . Conform acestui ghid, clusterul es te o
concentrare de companii și instituții asociate dintr -o anumită arie geografică și/sau
din aceeași industrie, care utilizeaz ă în comun resurse, creând o valoare ad ăugată
comună. Pentru companiile aflate în competiție, clusterul este o cale reciproc
avantajoasă de colaborare.
Clusterul reprezintă totodată cadrul ideal de a prezenta o mulțime de companii
sub același brand, conform unei politici comune de marketing, de a valorifica
resursele și competențe le comune. De asemenea, în cadrul unui cluster, com paniile
„tinere ” au șansa de a înv ăța de la cele cu experiență, particip ând împreună la
activități de informare, instruire, marketing, achizi ționare de mijloace fixe sau mobile,
producție comună, vânzări, construire de infrastructură comună.
În prima par te a ghidului este realizat ă o sinteză teoretică a etapelor de
înființare și co ordonare a unei forme de alianță strategică ( pregătire, implementare ,
schimb are continuă ), o prezentare a problemelor cheie ce pot apărea în derularea
fiecărei etape, oferindu -se soluții bazate pe exemple și bune practici din diferite
regiuni ale lumii și o prezentare a beneficiilor și limitărilor unei alianțe strategice,
avându -se în vedere factorii ec onomici și sociali .
În a doua parte a ghidului sunt descrise instrumentele n ecesare punerii în
practică a etapelor cheie de înființare și coordonare a unui cluster. Metodologia de
lucru este următoarea: fiecare dintre cele trei etape este împărțită în mai multe
activități, iar în funcție de obiectivul și domeniul de aplicabilitate ale fiecărei activități,
este descris pe scurt un instrument de lucru și totodată sunt prezentate beneficiile
implementării instrumentului respectiv . În fiecare caz, instrumentul este documentat
și exemplificat.

15
3.6 Serbia

Serbia a demarat inițiative le de cluster în 2005 în cadrul Programului de
creștere a competitivit ății produselor industriale și a creat în perioada 2005 -2006 un
număr de 4 clustere, în 2007 un num ăr de 16 clustere și în 2008 un num ăr de 14
clustere. Suma grant național pentru susți nerea clusterelor în 2009 este de 30
milioane dinari (circa 320 mii Euro)8.

3.7 Macedonia

Macedonia are o politica de cluster axată pe urm ătoarele domenii , în ordinea
importanței: textile, IT, vin, turism, carne de miel , brânză de oaie, lemn și mobilă,
auto9.

3.8 Turcia

Turcia, cu 74 milioane de locuitori și 8 ora șe cu peste 1 milion de locuitori, a
realizat în 2 ani, în cadrul unui proiect de twinning cu Slovenia (proiectul a demarat în
martie 2007), o Politic ă Național ă de Cluster și networking „Clustering policy ”. Planul
de acțiune al guvernului con ține 150 de m ăsuri de sprijinire a clusterelor în cadrul a 4
programe și porne ște de la ideea c ă o coordonare pe vertical ă și orizontal ă este
crucial ă. Toate cele 16 tipuri de instituții naționale (ministe re, Tubitak, SPO,
administrații locale etc.) sunt implicate și au identificat clust ere potențiale în
agricultură, turism și textile. GAP -GIDEM este un proiect finanțat de UE și
implementat de c ătre PNUD în cooperare cu GAP Regional Development pentru
ident ificarea poten țialului regional de creare -dezvoltare de clustere . În Turcia a fost
creat un portal on -line pentru clustere.

3.9 Israel

Politica israeliană de sprijinire a clusterelor și mecanismele de susținere a
inovării se întrepătrund . Legea pentru în curajarea investițiilor capitalurilor din 1959 a
introdus un sistem fiscal interesant și a favorizat stabilirea unor mari grupuri
internaționale în anii 1960. Anii `60 se caracterizează de asemenea prin dezvoltarea
parcurilor tehnologice, a centrelor de fo rmare profesionala și a centrelor de cercetare
la nivel înalt: Technion din Haifa, Institutul Weizman, Universitatea din Tel Aviv,
Universitatea din Ierusalim, Universitatea Ben Gurion etc.
Politica națională în domeniul inovării este definită în particula r în legea din
1983 pentru încurajarea cercetării -dezvoltării industriale, modificată în 1997, care
vizează dezvoltarea unei industrii naționale în domeniul tehnologiilor de v ârf. Această
politică este introdusă de Office of Chief Scientist – OCS al Minis terului Industriei,
Comerțului și Muncii și marchează demararea programului incubatoarelor
tehnologice, lansat în 1992, a programului Yozma10 pentru dezvoltarea capitalului de
risc, lansat în 1992 și a programelor de susținere a cercet ării și dezvolt ării în cadrul
companiilor (Magnet), lansate în 1993.

8 http:// www.Klasteri.merr.gov.rs
9 http:// www.Economy.gov.mk

16
Cel mai important cluster israelian este Silicon Wadi, creat la Tel Aviv, în
strânsă corelare cu istoria țării. Astfel, după constituirea Israelului, principalul sector
economic care s-a dezvoltat a fost agric ultura . Ulterior, Israelul a investit și în noile
tehnologii, în informatică și a încercat să atragă investitori străini (Legea pentru
încurajarea inve stițiilor capitalurilor di n 1959). Astfel, în perioada1950 … 1960,
leaderii industriei de înaltă tehnol ogie s -au stabilit în Israel (de exemplu IBM,
Motorola etc.).
Clusterul Silicon Wadi din Tel Aviv, Israel constituie un pol de excelență
mondială în domeniul Tehnologiei Informației și a Comunica țiilor (TIC). Succesul
acestui cluster este rezultatul unor i nvestiții guvernamentale masive în C -D, inclusiv
prin intermediul programelor militare, fiind de asemenea legat de prezența a
numeroase centre de C -D private. Astfel, în 2007, 43 din cele 50 multinaționale de
înaltă tehnologie posedă un centru de C -D în Is rael.

3.10 Canada

Autoritățile publice federale canadiene definesc un cluster drept «o grupare a
unui număr important de companii inovatoare în jurul unui nucleu de instituții de
cercetare și dezvoltare, de furnizori și investitori de capital de risc ”. Aceste clustere
furnizează un mediu propice networking -ului, dezvoltării industriale, investiției și
comercializării.
Politica națională a Canadei în domeniul clusterelor a fost definită în cadrul
planului „Avantaj economic ” al Ministerului Finanțelor, în noiembrie 2006 și vizeaz ă
«construirea unei economii puternice pentru canadieni».
Implementarea acestei politici este coordonat ă de Consiliul Național al
Cercetării din Canada (CNCC). CNCC colaborează cu comunitățile or ășene ști și
regionale pentru a cons olida poziția Canadei în sectoarele cheie ale economiei.
Aceast ă politic ă încurajeaz ă parteneriatele inovative între guvernul federal,
guvernele provinciale, admin istrațiile municipale, industrie și sectorul de învățământ
superior și vizează accelerarea c omercializării tehnologiilor inovative realizate de
IMM-uri pe baza rezultatelor cercet ării, respectiv crearea unei capacități regionale în
domeniul științei și tehnologiei în sectoarele industriale cheie.
În acest context, CNCC a susținut crearea a 11 clu stere . În 2008 a fost alocat
un buget de 118 milioane de dolari canadieni, pe o perioada de 3 ani, pentru 6 dintre
cele 11 clustere create de CNRC.

3.11 SUA

Primul cluster creat la nivel mondial este considerat clusterul din Silicon
Valley. In analiza c lusterelor, Feser11 a luat în considerare trei dimensiuni ale
acestora: ciclul de viață (existente, în curs de dezvoltare, potențiale); legăturile dintre
membrii clusterelor și proximitatea geografic ă (regională sau națională). Un cluster
poate fi considerat drept o industr ie larg răspândită într -un stat sau o zonă
metropolitană (de exemplu, industria textilă în Carolina de Nord), sau poate avea ca
obiectiv realizarea unui produs într -o zonă specifică (de exemplu, tricotaje în
Catawba, Carolina de Nord). De asemenea Feser a luat în considerare și
specializările și subspecializările specifice. Astfel, regiunea Portland, Oregon

11 Feser, E. 2004., “Industry Clusters and Economic Development: A Learning Ressourc , Community and
Economic Development Toolbox”

17
reprezint ă un centru major pentru industria electronică din SUA cu o mare
concentrare de companii care produc tehnologii electronice de afișare. Aceast ă
regiune ar putea fi descrisă ca având un cluster în electronică și un subcluster în
Display Technology.
Studii de caz asupra unor regiuni cum ar fi Silicon Valley au furnizat date
importante pentru interpretarea procesului de clusterizare a industriei. S tudiul
comparativ al lui Saxenian (1994)12 asupra a două clustere concurente de înaltă
tehnologie (Route 128 aproape de Boston și Silicon Valley), atribuie succesul
clusterului din Silicon Valley diferențelor importante în organizarea producției
(deschisă, orientată spre echipa mai degrabă decât ierarhică), spiritului
antreprenorial, fluxurilor de pe pia ța muncii și existen ței unei culturi locale, care au
facilitat o inovare rapidă care transcede nivelul strict al companiei.
Scott (2004)13 și alți analiști au studiat un număr de clustere în California de
Sud, inclusiv în industria de divertisment și de îmbrăcăminte, iar Storper (1997)14 a
susținut că firmele af late în acela și areal geografic au în comun ceea ce acesta
numește „interdependențe nenegociate ”, del imitate la nivel local și resursele
disponibile în acel areal.

12 Saxenian, J:A. 1994. Regional Advantage: Culture and Competition in Sillicon Vallez and Route 128, Harvard
University Press
13 Scott, A.J. 2004. On Hollywood: The Plac e, The Industry, Princeton University Pres s
14 Storper, M. 1997. The Regional World: Territorial Development in a Global Economy . Guilford Press.

18
4. CLUSTERE INOVATIVE DE SUCCES DIN UNIUNEA EUROPEANA

În scopul monitorizării fenomenului de clusterizare, Comisia Europeană a
înființat în anul 2006 „The European Cluster Observatory – Observat orul European al
Clusterelor ” 15 care furnizează date statistice cantitative și calitative (cluster
mapping), studii de caz, politici și analize comparative privind situația clusterelor in
Europa.
Astfel, la nivelul anului 2008, the European Cluster Observa tory16 a identificat
circa 2000 de clustere semnificative definite ca aglomerări regionale industriale și de
servicii, care implică aproximativ 38 % din forța de munc ă a Uniunii Europene17.
Aceste clustere s-au format fie de jos în sus, fie de sus în jos și sunt susținute de
politici, proiecte concrete și finanțări naționale și comunitare.
Comunicarea nr. 652/ 5 noiembrie 2008 a Comisiei Europene « Către clustere
de talie mondială în Uniunea Europeană – implementarea strategiei bazate pe
inovare », încearcă s ă răspundă la dou ă întreb ări: cum să se creeze clustere de talie
mondial ă în UE și ce se poate face la toate nivelurile pentru a cre ște eficien ța
clusterelor . În acest sens, măsurile propuse sunt urm ătoarele:
– Înfiin țarea la începutul anului 2009 a unui « High Level Group » pentru
clustere , care are ca obiectiv principal identificarea instrumentelor la nivel
european și național pentru îmbun ătățirea cooper ării între clustere. Acest grup
va include 20 de experți independenți din diferite domenii ale inovării, com-
petitivității etc . care vor lucra timp de 18 luni și vor înainta Comisiei Europene
(raport final septembrie 2010) și Statelor Membre rapoarte ale situației
existente în domeniul clusterelor (European cluster mapping) și asupra
modalităților de susține re a clusterelor prin programe, strategii, politici etc .;
– Sprijin din partea Comisiei Europene la nivel național și regional în eforturile
de a îmbunătăți politicile proprii în ceea ce privește clusterele, prin oferirea de
informații asupra clusterelor și politicilor în domeniu. La nivel comunitar
aceasta se va realiza prin « The European Clusters’Observatory » ce va
deveni un instrument de informare pentru companii ;
– Continuarea sprijinului pentru « European Clusters Alliance », organizație care
are ca sc op promovarea clusterelor la nivel național și regional ;
– Facilitarea cooper ării între organizațiile din cadrul unui cluster ;
– Lansarea inițiativei « Excellence of Cluster Organization », care va oferi sprijin
pentru introducerea de standarde de calitate î n activitatea clusterelor și pentru
accesarea fondurilor comunitare pentru finan țarea activităților proprii.

În acest context, Statele Membre sunt invitate să :
– Integreze politica de cluster în pilonul „competitivitate ” al Programelor
Naționale de Reform ă și în Programul Operațional Sectorial « Creșterea
competitivității economice », clusterul fiind considerat un instrument de politic ă
industrială și de cercetare în Europa, precum și un generator de competiti –
vitate și de proiecte de cooperare inter -cluste re la nivel național, european,
mondial;

15 http://www.clusterobservatory.eu
16 http://www.clusterobservatory.eu or the accompanying staff working document
17 Communication from the Commission to the Council, the European parliament, the European economic and
social committee and the committee of the regions – Towards world -class clusters in the european union,
Brussels, 17.10.2008 , COM(2008) 652 fin al

19
– Sprijine IMM -urile în vederea participării la clustere, prin implementarea
măsurilor relevante din „Small Business Act for Europe ”. Num ărul membrilor în
cadrul clusterelor crește în fiecar e țar ă, alăturându -se IMM -urile, băncile,
investitorii străini, municipalitățile, autoritățile publice, camerele de comerț,
asociațiile profesionale, institutele de cercetare etc., deoarece s -a constatat că
firmele din cluster sunt mai inovative decât cele din afara clusterului și a u
acces mai u șor la piețele internaționale;
– Dozeze eforturile pentru realizarea de mai multe sinergii și complementarități
între diferitele politici, programe și inițiative în domeniul politicii de cluster.

Principalele forme de susținere sugerate sunt: crearea cadrului optim pentru
desfășurarea activității în cadrul clusterelor, îmbunăt ățirea accesului la finanțare, mai
buna utilizare a fondurilor structurale pentru a finanța clusterele, finanțarea publică a
clusterelor care în anumite cazuri ar putea de păși limita de 5 ani, criterii specifice
care să favorizeze accesul la finanțare a clusterelor care au proiecte inovative,
elaborarea unui model de includere a IMM -urilor în polii de excelen ță, îmbunătățirea
competențelor relevante, limitarea ajutorului de stat la maximum 5 ani pentru
asistență tehnic ă. Comisia consideră c ă limitarea în timp a acestor m ăsuri va face ca
riscul de distorsionare a pieței să fie relativ redus.
De asemenea , Comisia menționeaz ă faptul că eco -inovarea și clusterele în
domeniul ser viciilor sunt foarte importante, dar că foarte puține State Membre iau în
calcul inovarea în domeniul serviciilor.
Comisia a atras atenția Statelor Membre recent intrate în UE (12) să evite
utilizarea clusterelor numai pentru a obține finanțare, fără a ofe ri rezultate clare. De
aceea se recomandă cooperare a între clustere și State Membre și aplicarea celor
mai bune practici în domeniu.
Uniunea European ă are nevoie de campioni de inovare care să interna ționali –
zeze rapid, clusterul fiind un mediu prielnic pe ntru inovare. UE nu duce lipsă de
inițiative de cluster , dar îi lipsesc « world class excellences »(așa numitele clustere
de top -level). De asemenea , Statele Membre UE trebuie s ă testeze schemele pilot
din cadrul « Cluster Innovation Platform » (Cluster IP ).
În prezent , The European Cluster Observatory – Observatorul European al
Clusterelor dezvolt ă o platform ă de colaborare on line între clustere și membrii din
clustere (Europa InterCluster18) care s ă le permită acestora s ă relaționeze și să aib ă
acces la o gamă largă de informații . În acest context va fi creat The Club of Cluster
Managers – Clubul Managerilor de Cluster, sub forma unei asociații profesionale care
va furniza servicii bazate pe necesit ățile și interesele reale ale managerilor de
cluster. Euro pa InterCluster oferă acces gratuit la baza sa de date de peste 900 de
inițiative de clustere și organiza ții de clustere europene, acesta fiind un instrument
foarte util și eficient pentru a găsi un partener.

4.1 Franța

Politica franceză de sprijinire a polilor de competitivitate (clusterelor) a fost
stabilită în 2005. Cu toate acestea, în 1987, cu mult înaintea apariției termenului de
„pol de competitivitate ”, a fost lansată o inițiativă în acest sens. Prin programul
„Systèmes Productifs Locaux – Sistem e Locale de Producție ”, guvernul francez a

18 http://intercluster.eu

20
sprijinit procesul de schimbări structurale în regiunile afectate de declinul sectoarelor
industriale. Beneficiarul final nu a fost o singură companie, ci o rețea de companii
dintr-un anumit sector și dintr -o anum ită regiune, denumită „Sistem Local de
Producție – SLP”. Obiectivele acestui program au fost:
– creșterea competitivității IMM -urilor;
– creșterea gradului de atractivitate al regiunii;
– crearea/menținerea locurilor de muncă în sectoare le care se confruntau c u
probleme.

Astfel, acest program a stabilit deja două caracteristici importante ale „polului
de competitivitate ”: proximitatea geografică a companiilor și colaborarea între
membri.
Prin acest program, au fost susținute următoarele tipuri de acțiuni comu ne din
cadrul unui SLP:
– comunicare și activități de marketing (de exemplu: participarea la târguri și
expozi ții, strategii comune de comunicare etc.);
– achiziții (de exemplu: investiții în instalații de producție moderne etc.);
– cercetare -dezvoltare -inovare (de exemplu: proiecte de cercetare comune,
proiecte de audit tehnologic, studii tehnologice prospective, exerciții de
foresight etc.);
– skill Management (de exemplu: training, recrutare de personal etc.);
– internaționalizare (de exemplu: misiuni în comun, co operare internațională
cu alte rețele etc.).

În perioada de 20 de ani de funcționare a programului (1987 -2007), au fost
susținute aproximativ 110 de SLP . În 2005, Franța și -a reorientat politica în domeniul
sistemelor de produc ție locale, elaborând prima versiune a Politicii franceze în
domeniul polilor de competitivitate, ale cărei obiective sunt următoa rele:
– Creșterea competitivității economiei franceze prin inovare;
– Dezvoltarea în regiuni de activități, în principal industriale, pe baza
tehnologiilor in ovative;
– Creșt erea atractivității produselor franceze, ca urmare a îmbunătățirii
vizibilității internațion ale;
– Crearea condițiilor pentru perfecționarea resurselor umane.

Corespunz ător acestei politici, Ministerul pentru Amenajarea Teritoriului și
Minis terul Industriei a u lansat Programul pentru polii de competitivitate, care a
reprezentat o schimbare destul de importantă de orientare dinspre abordarea
tradițională, „curativă ”, către o abordare orientată spre creștere economică.
Obiectivul acestui progra m este de a îmbunătăți potențialul de inovare al
Franței prin concentrarea tuturor eforturilor publice cu privire la polii de
competitivitate, pentru a crea bunăstare și noi locuri de muncă.
Polii de competitivitate, în definiția acestui program francez, sunt concent rări
geografice de companii publice sau private, centre de cercetare și institu ții de
învățământ, care lucreaz ă în parteneriat, sub o strategie comun ă de dezvoltare, în
scopul generării de sinergii și colaborării în cadrul unor proiecte inova tive, în interesul
uneia sau mai multor piețe19. Un rol important este jucat de companiile mari și de

19 http://www.competitivite.gouv.fr rubrica « politique des pôles »

21
instituțiile de cercetare din regiune, p olii de competitivitate reprezent ând principala
modalitate de sus ținere a cercet ării industriale .
Principiul de fu ncționare a polului de competitivitate constă în colaborarea
actorilor principali și concentrarea geografică în serviciul unei inovări mai eficiente,
prin încurajarea și susținerea de proiecte în scopul de a accede la o pozi ție de lider
în domeniul respec tiv, la nivelul Franței și la nivel internațional.
Fiecare pol de competitivitate are personalitate juridic ă proprie, cel mai
adesea sub forma unei asociații. Asociația are o echip ă (personal permanent) care
are un rol determinant în:
– facilitarea colaboră rii „actorilor ” din cadrul polului de competitivitate pentru
elaborarea și implementarea proiectelor comune;
– elaborarea și implementarea strategiei generale a polului de
competitivitate;
– coordonarea și selecția ofertelor de proiecte de cercetare prin care este
solicitată finanțare din fonduri publice , specifice politicii polului de
competitivitate ;
– asigurarea comunicării la nivel internațional;
– asigurarea comunicării cu alte clustere din Franța sau din străinătate.
Strategiile polilor de competitivitate s e stabilesc pentru o perioada de 5 ani și
au ca obiective generale:
– stabilirea de parteneriate între diferiții „actori ” cu competențe recunoscute și
complementare;
– realizarea de proiecte de colaborare strategică de C -D, cu finanțare publică ( în
special di n Fondul Unic Interministerial – FUI);
– promovarea unui mediu global favorabil inov ării și „actorilor ” din polul de
competitivitate;
– realizarea de ac țiuni comune (formare profesională, proprietate industrială,
dezvoltare interna țională etc.).

Relațiile înt re polul de competi tivitate, stat și autoritățile locale implicate sunt
stipulate într -un Contract cadru.
Titlul de pol de competitivitate se atribuie prin decizie a comitetului
interministerial (CIACT), prezidat de primul ministru, pe baza evaluării proi ectului de
pol de competitivitate.
Procesul de selecție const ă într-o analiză triplă CIACT:
– analiza încadrării în strategia regiunii;
– expertiza grupului de lucru interministerial (GTI) ( Ministerele Amenaj ării
Teritoriale, Industriei, Agriculturii, Apărări i, Sănătății, Transporturilor,
Internelor, Finanțelor, OSEO innovation, Agenția Națională de Cercetare,
„la Caisse des dépôts et consignations ”, experți pentru securitate
economică) ;
– expertiza grupului independent de experți în domeniul polului de
compet itivitate (GPQ), proveniți din mediul de afaceri, C -D, mediul
universitar.

Astfel, în perioada 2005 – 2008 statul francez a pus la dispoziție fonduri de
aproximativ 1,5 miliarde de Euro pentru finanțarea de proiecte de cercetare –
dezvoltare în cadrul polil or de competitivitate, cum ar fi:
– Proiecte de C -D în domeniul de baz ă a polului de competitivitate;

22
– Proiecte de platforme de inovare în scopul creării infrastructurii destinate să
favorizeze gradul de inovare a companiilor, prin implementarea mijloacelor și
serviciilor necesare;
– Proiecte de formare profesională, investiții imobiliare, infrastructură, TIC,
veghe și prognoză economică, promovare regională, dezvoltare la nivel
interna țional.

În aceast ă perioad ă au fost finan țate:
– 544 proiecte de C -D, încep ând cu 2005 (finan țare na țional ă), în valoare de
3,6 Md€, cu implicarea a 112.000 ce rcetători;
– 1.343 proiecte de C -D finanțate de către agen ții, în perioada 2006 … 2007 ;
– Activități pentru dezvoltarea internațională a polilor de competitivitate, fiind
atribuiți 4 M€ de c ătre DGE în perioada 2006 … 2007.

În 28 iunie 2008, guvernul francez a elaborat versiunea a 2 -a a politicii în
domeniul polilor de competitivitate. Corespunz ător acestei noi versiuni, au fost
stabilite axele celei de -a doua etape a p rogramului de finanțare, și anume :
– Noi modalități de finanțare în special pentru platforme de inovare;
– Consolidarea polilor de competitivitate existenți prin încheierea de
contracte de performanță;
– Crearea unui ecosistem de inovare și de dezvoltare , în special prin
recurgerea la finanțări private.

Pentru această a doua etapă, guvernul francez pune la dispoziție alte 1,5
miliarde de Euro, pentru perioada 2009 … 2011 . În plus , față de furnizarea în
continuare de sprijin pentru C -D, o parte esențială a acti vităților din cadrul polilor de
competitivitate, noile fonduri vor fi utilizate în trei domenii tematice specifice:
– consolidarea leadership -ului și a grupurilor de elaborare a strategiilor
(contracte de performanță);
– noi instrumente de finanțare (platfor me de inovare);
– dezvoltarea unui sistem de inovare și creștere a performan țelor în fiecare
pol de competitivitate (inclusiv pe baza finanțării private și a utiliz ării
sinergiilor regionale).

A fost constituită la nivel național Asociația Franceză a Clust erelor – CDIF,
menită să coordoneze activitățile polilor de competitivitate. Această asocia ție
reunește 60 de poli de competitivitate și are ca misiune facilitarea învăț ării reciproce
și schimbul de experiență, precum și furnizarea servicii de informare și de formare . În
plus, CDIF sprijină crearea unor noi poli de competitivitate în Franța.
În prezent , în Fran ța există 71 poli de competitivitate ( 17 sunt interna ționali și
54 na ționali), în care sunt implicate 5.000 de întreprinderi, din care 80% sunt IMM –
uri20. Acești poli de competitivitate activează în 16 sectoare economice.
La nivelul anului 2007 au fost implicate în poli de competitivitate : 5497
companii (din care 4676 IMM -uri), 1865 concerne (1406 franceze, 269 din UE, 190
non-UE), 787.000 angajați (d in care 253815 manageri de proiect), 10.612 cercet ători
publici și 12.290 cercetători privați și diverse autorități locale. Fiecare pol de
competitivitate are la baz ă un agrement între managerii polului, autoritățile centrale și

20 http://www.competitivite.gouv.fr rubrica « politique des pôles »

23
locale și ceilalți partener i. Prima evaluare politică a avut loc la finele anului 2007 și a
fost efectuată de către un expert independent care a constatat următoa rele : 39 poli
de competitivitate sunt aliniați strategiei proprii ; 19 trebuie să -și îmbunătățească
strategia ; 13 nu re spect ă propria strategie.
Sursele de finanțare a polilor de competitivitate sunt următoa rele:
– fonduri interministeriale pentru proiecte de C -D (apeluri de 2 ori pe an) ;
– fonduri alocate de autoritățile locale pentru proiecte de C -D;
– fonduri alocate de aut oritățile locale și de companii pentru structurile care
asigură managementul polilor de competitivitate;
– fonduri alocate de direc țiile regionale ale industriilor, cercetării și mediului
pentru colective tematice din domenii diverse;
– fonduri europene de C D (FP7, CIP).

Modelul francez a reprezentat o sursă de inspirație pentru Belgia și Portugalia.
Foresightul (previziunea) în politica de cluster este foarte important (prin
componențele sale de scenarii, metoda Delphi, panelul etc .) și un instrument esenț ial
prevăzut în « job profile » al managementului unui cluster . În acest context Franța și
Austria au deja elaborate programe de training pentru managerii de cluster pentru
perioada 2009 -2012 și se concentreaz ă în mod expres pe crearea încrederii între
partenerii de cluster pentru schimbul de idei, vital în dezvoltarea clusterelor
inovative și pe abilități de comunicare și cu noștințe în sectoare specifice. Costul unui
training/an/manager este în jur de 3000 euro21.

4.2 Germania

În Germania, primele efortu ri pentru a sp rijini clusterele au fost făcute la
mijlocul anilor 1990, când landuri precum Bavaria, Saxonia Inferioară și Renania de
Nord -Westfalia au demarat crearea unor clustere în cadrul granițelor lor . În 1996, în
cadrul „Bundesforschungsbericht – Raportului Federal asupra Cercetării ” a fost inclus
pentru prima oară oficial termenul de cluster ca o modalitate de a sprijini inovarea.
În Germania nu există un cadru legislativ care să reglementeze clusterele, dar
există programe de finan țare atât la ni vel național (programe ale Ministerului Federal
al Educației și Cercetări i și ale Ministerului Federal al Economiei și Tehnologiei), cât
și la nivelul fiecărui land, care sunt diferite de la l and la land, în funcție de
caracteristicile regionale, precum și fondurile structurale ale Uniunii Europene, cu
cofinanțarea națională (Obiectivul 1 Est și Obiectivul 2 Vest).
Politica german ă în domeniul clusterelor își are originile în sprijinirea rețelelor
în domeniul tehnologiei și al dezvoltării regionale, domeni i pe care se pune și în
prezent accent prin programul de sprijinire a „rețelelor de excelență ”, care reunesc
inițiativele de tip cluster din Germania . Astfel, la nivel federal, sunt susținute,
începând din 1999, de către Ministerul Federal al Economiei și al Tehnologiei, cele
130 rețele de competență germane – Kompetenznetze ( www.kompetenznetze.de ) ce
reunesc parteneri din diverse sectoare, în jurul unor teme principale care implic ă
colaborare regională și interregiona lă și care pun accent pe vizibilitatea internațională
și excelența.

21 http:// www.ecoplus.at

24
Principalele obiective ale acestor rețele de competenț ă german ă sunt
următoarele: networking între cercetare și industrie, inovare și transfer tehnologic,
formare și calificare p rofesională, calitate și benchmarking (schimb de experiență).
Sunt vizate 9 domenii: biotehnologii, transport și mobilitate, sănătate și
medicină, materiale noi, producție și inginerie, aviație și spațiu, energie și mediu, TIC,
micro -nano -opto.
În scopul c reșterii flexibilității, competitivității și calității cercetării, Germania a
decis în anul 2005 să consolideze cercetarea și să creeze poli de excelență prin
programul „Inițiativa de Excelență ”. Acest program de finanțare care se extinde pe o
perioadă de 6 ani (2006 -2011) trebuie să angajeze suma de 1,9 miliarde euro (75%
din fonduri federale, 25% din fondurile landurilor) și cuprinde următoa rele axe:
Susținerea transferului tehnologic prin selectarea clusterelor de excelență –
Excellenzcluster; Cercetare – industrie (dotare in medie de 6,5 milioane euro/cluster);
Susținerea excelenței științifice prin selectarea școlilor doctorale de v ârf (1 milion
euro/an/școală); Susținerea strategiilor de viitor – Zukunftskonzepte, pentru
promovarea cercetării de vârf. Totalul acestei finan țări se ridică la o medie de 21
milioane euro/an/entitate selectată.
În fosta Germanie de Est, a fost lansat un program de finan țare „mainstream ”,
care finan țează „rețelele de firme ” (NEMO) . În cadrul celui de al doilea „pachet de
stimulare a economiei ”, pe care Germania l -a introdus după colapsul financiar din
2008, zona eligibilă a programului a fost extinsă și la Vestul Germanie i. Noul ZIM –
NEMO finanțează managementul rețelelor, formate din cel puțin 6 firme, in scopul de
a exploata potențialul sinergic de cooperare.
În afară de programele gestionate la nivel federal, landurile germane pun de
asemenea în aplicare sisteme de sprijin pentru clustere. Aceste programe sunt în
cea mai mare parte integrate în cadrul unor programe operațion ale susținute din
fonduri structurale. Astfel, în Renania de Nord -Westfalia, l and sub incidența
Obiectivului 2, accentul a fost pus pe „inovare și economie bazat ă pe cunoaștere ”.
Un obiectiv important urmărit este aplicarea noilor cunoștințe și tehnologii în produse
inovative vandabile. Astfel, cooperarea dintre sectorul de cercetare și business, în
cadrul cluste relor și/ sau rețelelor de firme , reprezintă o activitate importantă sprijinită
din fonduri publice. Creșterea vizibilității internaționale a clu sterelor și întărirea
domeniilor unde acest land ocupă poziții de frunte în competiția internațională , sunt
alte puncte importante ale acestui program.
În concluzie, atât la nivelul celor șaisprezece landuri cât și la nivel federal,
este implementat ă politica de susținere a clusterelor în Germania, într -o constelație
destul de complexă.
În prezent există în Germania 107 clustere, care beneficiază de surse de
finanțare. Deși programele de finanțare sunt destul de diferite, sursele publice
finanțează numai parțial activitățile clusterelor, cum ar fi:
– managementul clusterelor (350.000 … 500.000 Euro pe 3 ani);
– infrastructura clusterelor (solicitanți eligibili: autorit ăți locale, regiona le care
depun proiecte pentru diverse măsuri : canalizare, apă etc .).

Principalul cadru de selecție îl reprezintă apelurile de proiecte. Excelența,
potențialul ridicat de dezvoltare și inovarea sunt criteriile aplicate în selecția
proiectelor de clustere ce primesc finan țare.
ZIM-NEMO aplică procedura apelului continuu . În ace ste cazuri, competitivitatea
rețelelor de firme este măsurată la nivel regional.

25
În spiritul recomand ărilor din « Innobarometer on cluster’s role in facilitating
innovation in Europe in 2009 », Germania, prin Ministerul Federal al Economiei și
Tehnologiei, a demarat elaborarea unui Plan de m ăsuri de sprijin la nivel federal și
regional cu fonduri publice pentru crearea clusterelor competitive și a „rețelelor de
excelență ” (130 existente în prezent)22.

4.3 Suedia

Deși cooperarea dintre mediul de afaceri, m ediul academic și mediul de
cercetare este privită în mod tradițional în Suedia ca un motor al dezvoltării
economice, totuși politica suedeză a evitat mult timp să recurgă la acțiuni de sprijinire
a clusterelor.
Cu toate acestea, datorită creșterii contr ibuțiilor științifice suedeze la tematica
clusterelor, a interesului general referitor la sistemele de inovare (a modelului „Triple
helix” în mod special) și datorită necesității de a reorienta politica de inovare către
sfârșitul anilor `90, clusterele au devenit o temă predilectă a Stockholmului, Suedia
fiind un studiu de caz în abordarea lui Porter. Astfel, înainte de 2008, The European
Cluster Observatory a men ționat existenta a 64 clustere suedeze , evidențiind deja
unul din punctele slabe ale acestora, și anume excesiva fragmentare.
Un program important pus în aplicare de guvernul suedez in domeniul
clusterelor este programul Vinnväxt al Ministerului Întreprinderilor, Energiei și
Comunicațiilor . Obiectivul acestui program este stimularea inovării și a c reșterii
economice în regiunile suedeze. O caracteristică importantă a programului îl
reprezintă dezvoltarea unor sisteme de inovare în regiuni „funcționale ”, indiferent de
apartenența administrativă. Programul finanțează cooperarea între întreprinderi,
instituții de C -D și autorități publice (modelul „triple helix ”).
Programul este implementat de către Agenția Suedeză pentru Inovare
(VINNOVA), care pune accent pe inovare, transfer tehnologic și competitivitate la
nivel național și interna țional. Agenția n u este numai managerul programului ci
acționează și ca inițiator de clustere. VINNOVA a identificat regiunile care pot acționa
drept „locomotive ” pentru economia suedeză. Din acest punct de vedere, se poate
vorbi de o abordare „top-down ”. Regiunile elabore ază propria strategie a clusterului
și măsurile corespunzătoare, abordare ce poate fi descrisă ca „bottom -up”. Exemplul
suedez demonstrează o combinație între cele două abord ări. Schema de finanțare
are o durată foarte mare. Clusterele pre -selectate de Vin nväxt (3 în faza pilot din
2003 și alte 9 în 2005 -2008) primesc finanțare de până la 1 milion EURO anual pe o
durată de 10 ani, cu o cofinan țare de 50%.
Domeniile prioritare stabilite și cotațiile acestora sunt următoa rele: TIC (30%),
biotehnologii (20%) , sisteme de producție și materiale (20%), automotive (20%) și
științele „muncii ” (10%).
„Fratele mai mic ” al lui Vinnväxt este Programul Regional de Clustere,
implementat de NUTEK, care este similar Vinnväxt, fiind mai puțin pretențios din
punct de veder e al excelenței. Acest program, de și este un program național, sprijină
clusterele la nivel regional. NUTEK pune accent pe dezvoltarea antreprenoriatului, a
serviciilor pentru afaceri și pe dezvoltarea regional ă.
• Criteriile de finanțare a clusterelor în S uedia sunt următoa rele:
– Regional, care reprezintă criteriul principal;

22 http:// www.iit -berlin.de

26
– Sectorul de activitate, care reprezintă criteriul secundar.
În afară de aceste programe naționale de finan țare, clusterele sunt susținute și
de către autoritățile locale. La nivel regio nal clusterele sunt finanțate și din fonduri
structurale.
Principalul cadru de selecție îl reprezintă apelurile de proiecte, precum și
apelurile continue, c ererile de finanțare fiind scrise de către ins tituții care reprezintă
autorități regionale .
În gener al, programele finanțează costurile de management al proceselor de
clusterizare, de implementare a unor proiecte regionale de C -D precum și costurile
de instruire și calificare.
Clusterele suedeze de top -level sunt prezentate în figura 3.

Fig.3 Clustere le suedeze de top -level
4.4 Concluzii

(1) Politica de susținere a clusterelor nu a pornit de la zero . În toate cele trei țări
analizate, au existat programe premergătoare sau (în cazul Suediei) o tradiție de
cooperare structurată între industrie, mediul acade mic și mediul de cercetare.
(2) Modelul sistemic al inovării privit din prisma unui proces dinamic de învățare stă
la baza politicilor relevante în domeniul clusterelor. Astfel modelul triple helix
reprezintă paradigma actuală pe care sunt fundamentate politi cile de cluster.
(3) În cazurile analizate, există în esență, 2 tipuri de scheme de suport al
clusterelor:
a) În primul rând, există anumite clustere „de top -level” cu impact asupra
nivelului de competitivitate al țării respective. Aceste clustere sunt

27
susținut e la nivel național pentru a atinge gradul de excelență
internațională.
b) A doua categorie este constituită din clustere regionale, a căror
importanță poate să nu depășească granițele regiunii finanțate la nivel
regional. Totuși, ele au un impact deosebit as upra dezvoltării
economice și au potențialul de a fi up -gradate la rangul de clustere de
top-level.
(4) Finanțarea clusterelor se face pe bază de apeluri de proiecte. Clusterele de
„top-level” sunt pre -selectate uneori, cum este cazul Suediei.
(5) Finanțarea clust erelor se realizează atât din resurse din bugetul național, din
resurse regionale și din resurse private, cât și fondurile structurale puse la
dispoziție de către Uniunea Europeană.
(6) Există în general, un minister național cu competențe în domeniul politici i de
clustere. Implementarea programelor de finan țare este adesea delegată unor agenții
de implementare, care pot fi chiar firme private (Germania).

28

5.SITUA ȚIA ÎN ROM ÂNIA

5.1 Potențial regional de dezvoltare

Informațiile prezentate în acest subcap itol sus țin poten țialul regional pentru
dezvoltarea clusterelor inovative. Aceste informa ții au fost preluate din Anuarul
Statistic al României 2008, respectiv 2007, de pe site -ul Agenției Române pentru
Investiții Străine ARIS23, de pe site -ul RO INNO România24 care este o inițiativă a
Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică – ANCS, menită să susțină
consolidarea și dezvoltarea inovării și a transferului tehnologic la nivel național și din
publicația « Rețeaua Națională de Inovare și Transfer Tehnologi c – ReNITT», ediția
2008. ReNITT este constituită din entități de inovare și transfer tehnologic acreditate
de ANCS, în conf ormitate cu prevederile HG 406/ 2003, care realizează servicii de
transfer de cunoștințe și tehnologie în scopul susținerii dezvoltăr ii economico -sociale
prin inovare și transfer tehnologic, creșterii gradului de valorificare a rezultatelor
cercetării in economie, îmbunătățirii competitivității IMM -urilor25.

REGIUNEA 1 NORD -EST
a. Județe : Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău
b. PIB/l ocuitor (euro/loc) (2007): 3737,4
c. Universități: Suceava: 5; Piatra Neamț : 1; Bicaz: 1; Roman: 2; Iași: 11;
Bacău: 2; Vaslui: 1; Bârlad: 1; Botoșani: 2
d. Institute și centre de cercetare: Iași: 7 Institute și 8 Centre de Cercetare;
Piatra Neamț: 1 Centru de Cercetare; S ăvinești: 1 Institut; Câmpulung Moldovenesc:
1 Institut; Vatra Dornei 1 Institut
e. Mari investitori: EGGER, HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER, DELPHI
DIESEL , HEWLET PACKARD, CAPGEMINI
f. Companii reprezentative ( în conformitate cu clasificarea CAEN)26:
 Fabricarea de motoare hidraulice: SC BEST & BEFER SRL Comănești,
județul Bacău; SC ALPET GRUP SRL Iași, județul Iași; SC
TERMOPLUS COMPANY SRL Vaslui, județul Vaslui; B&I SISTEM
CONSULTING SRL Birlad, județul Vaslui; CLIMCO SRL Husi, județul
Vaslui
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice): SC PROFESIONAL
DESIGN SRL Bacău, județul Bacău; SC ETIS SRL Suceava, județul
Suceava; SC IASISTING SRL Iași, județul Iași
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agricultur ă și exploat ări
forestiere : SC LOIAMEX SA Iași, județul Iași ; SC VALI IMPEX COM
SRL Botoșani, județul Botoșani ; SC GOSPOMAS SA Onești, județul
Bacău
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului:
SC REM MASINI UNELTE SRL Bacău, județul Bacău; SC WORLD
MACHINERY WORKS SA Bacău, județul Bacău; SC AGMUS SA Iași,

23 http://arisinvest.ro/
24 http:// www.roinno.ro
25 Reteaua Nationala de Inovare si Transfer Tehnologic, Bucuresti, 2008
26 Confor m Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

29
județul Ia și; SC NAROXI PREST SRL Bacău, județul Bacău; SC
IMAMUS SA Iași, județul Ia și; SC UNIVERSAL PROIECT SRL Roman,
Neamț , județul Neamț
 Fabrica altor ma șini-unelte n.c.a: SC EVOLUZIONE SRL Iași, județul
Iași; SC TOTAL LEMN SRL Bacău, județul Bacău; SC METALEMN
SRL Iași, județul Iași; SC CHAMBON SRL Iași, județul Iași; DIARUL –
ALPHA SRL Bârlad, județul Vaslui
 Fabrica utilajelor pentru metalurgie: SC TEHNOUTILAJ SA Huși,
județul Vaslui
 Fabrica utilajelor p entru extrac ție și construc ții: SC PETAL SA Huși,
județul Vaslui; SC MECANO FUC SA Negre ști, județul Vaslui; SC
MECDRUM SRL Tg. Neam ț, județul Neam ț
 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare ,
băuturilor și tutunului: SC BBD INDUSTRIAL SRL Huși, județul Vaslui;
SC GASTRO SERVICE SRL Ia și, județul Iași; SC ROMCRIS SRL
Bacău, județul Bacău
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmbr ăcămintei și a
pielăriei : SC GABIDAN SERV SRL Vaslu i, județul Vaslui
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n.c.a.: SC UTON SA Onești,
județul Bacău; SC ELIT SA Iași, județul Iași
 Fabricarea autoveh iculelor de transport rutier: SC DYPETY SRL Sat
Ardeoani Com. Ardeoani, județul Bacău
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru
motoare de autovehicule: SC SIDEM SRL Sat Schei am Com. Scheia,
județul Suceava; SC TESS CONEX SA Iași, județul Iași ; SC ASAM SA
Iași, județul Iași
g. Parcuri industriale:
 Neam ț: Ceahlău Industrial Park;
 Botoșani: Botoșani Industrial Park
h. Entită ți de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: 1 (TEHNOLOPIS Ia și)
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: –
 Centre de Informare Tehnologică: 1 (Ind -Tech Nord -Est Bacău jud.
Bacău)
 Centre de transfer tehnologic: –

REGIUNEA 2 SUD -EST
a. Județe: Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 4490
c. Universități: Buzău: 1; Brăila : 1; Constanța: 6; Galaț i: 2
d. Institute și Centre de Cercetare: Constanța: 12 Institute ; Călărași: 1 Institut
e. Mari investitori: BEARBULL SAS , GROUP SOUFFLET , SINOROMA,
GREENFIBER , DOMART
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)27:
 Fabricarea de motoare și turbine (cu excep ția celor pentru avioan e,
autovehicule și motociclete) : SC OMSIBEL STAR PV C SRL Constanța, jude țul
Constan ța; SC CUNAX FEROSTIL SRL Brăila, județul Br ăila; SC GRAND

27 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

30
DESIGN SRL Constan ța, județul Constanța; SC MONTAJ CONSTRUCT
SRL Galați, județu l Galați; SC PINOLA SRL Sat Lamote ști, județul Vrancea
 Fabricarea de motoare hidraulice: SC GRAICON SRL Focșani, județul
Vrancea; SC SORALTEC 2005 SRL Tecuci, județul Galaț i
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice): SC DAVEROSAN SRL Gala ți,
județul Gala ți; SC ITEM MEDIA SRL MEDGIDIA, județul Con stanța; SC AER
CLIMA SRL Brăila, județul Br ăila; SC MENAROM P.E.C. SA Galați, județul
Galați; SC EUROSTING GRUP SRL Buzău, județul Buzău ; SC TEHNIX SR L
Bacău, județul Bacău ; SC ETIS SRL Bacău, județul Bacău ; SC INSERV
AQUA SRL Buzău, județul Buzău ; SC COMPANY MED SRL Sat Pechea,
Com. Pechea, județul Galați
 Fabricarea altor ma șini și utilaje de utilizare general ă n.c.a. : SC CENTRIMAX
SRL Brăila, județul Brăila ; SC EUROSTING GRUP SRL Buzău, județul Buzău
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agricultur ă și exploat ări forestiere : SC
TEN COMPROD SRL Brăila, județul Brăila ; SC NOVUS SRL Constan ța,
județul Constan ța; SC TEHNOSTAR FOC ȘANI SRL Sat C âmpineanca,
județul Vrancea ; SC LEGMAS SA Constan ța, județul Constan ța; SC I.F.
METALPAC S RL Tulcea, județul Tulcea
 Fabrica rea altor ma șini-unelte n.c.a : SC ELA S SRL Sat Potoceni Com.
Mărăcineni, județul Buz ău
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie : SC ROTEC SA BUZ ĂU Buzău, județul
Buzău; SC UPS SRL Buzău, județul Buz ău; SC RENTACAR SERVICE SRL
Gala ți, județul Gala ți
 Fabrica utilajelor pentru extrac ție și construc ții: SC PROMEX SA Brăila, județul
Brăila; SC HISTAREX SRL Brăila, județul Br ăila; SC ESTUAR SRL Brăila,
județul Br ăila; SC PROMEX SERVICE SRL Brăila, județul Br ăila; SC FABIAN
COM SRL Brăila, județul Br ăila
 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare b ăuturilor și
tutunului : SC DULPROD SRL Sat M ărăcineni Com. M ărăcineni, județul Buz ău
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmb răcămintei și a piel ăriei: SC
ERCO SA Constan ța, județul Constan ța
g. Parcuri industriale:
 Galați: Galați Industrial Park;
 Constanța: Rompetrol Industrial Park;
 Mangalia: Mangalia Industrial Park
i. Entit ăți de inovare și tra nsfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: 1(Parc de Software -Galați);
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: –
 Centre de Informare Tehnologică: 1 (CIT D.D. Tulcea jud. Tulcea);
 Centre de transfer tehnologic: –

Regiunea 3 Sud Muntenia
a. Județe : Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 4138
c. Universități: Pitești: 2; Curtea de Argeș: 1; Câmpulung: 3;
Merișani: 1; Ploiești: 2 ; Târgoviște: 1; Alexandria: 1; Căl ărași: 2; Giurgiu: 1

31
d. Institute și Centre de Cercetare : Mărăcineni: 1 ;Institut; Mioveni : 1 Institut ;
Merișani: 1 Institut; Pitești: 2 Institute și 1 Centru de Cercetare; Mioveni: 1 Institut;
Leordeni: 1 Institu t; Stolnici: 1 Institut; Câmpina: 5 Institute; Valea Călugărească: 1
Institut; Ploiești: 2 Institute; Bucov: 1 Institut; Valea Călugărească: 1 Institut; Ploiești:
4 Institute; Sinaia : 1 Institut; Blejoi : 1 Institut; Târgoviște: 1 Institut; Slobozia : 2
Institute; Urziceni: 1 Institut; Grivița : 1 Institut
e. Mari investitori: RENAULT TECHNOLOGIE, RENAULT MECHANIQUE ,
SAINT -GOBAIN, CALSONIC KANSEI, PROCTER & GAMBLE, BIOMART –
MARTIFER, SAINT -GOBAIN ISOVER , SW UMELTTECHNIC, MONSANTO CORP.,
WIENERBERGER, FB&C HAN DELS – ROMPLY, JOHNSON CONTROLS , LA
FESTA, BAMESA, UCO TEXT ILES , YAZAKI, AIRLIQUID, LIBERTY COMODITIES,
XELLA INTERNATIONAL, HOLCIM, T&K DESIGN , UNILEVER, SAMSUNG
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)28:
 Fabricarea de motoare și turbine (cu excep ția celor pentru avioane,
autovehicule și motociclete): SC DRASANI RMR SERV SRL Brazii de Sus,
județul Prahova; SC DEKOMTE DE TEMPLE MANUFACTURING SRL
Ploie ști, județul Prahova; SC K.L.T . & CO INDUSTRIES SRL Filipe ști,
județul Prahova; SC REMERO FIL SA Brazii de Sus, județul Prahova; SC
AS CONSTRUCT SRL Giurgiu, județul Giurgiu; SC UTCHIM STEEL SRL
Găești, județul Dâmbovița; SC CARTEMIS SRL Moreni, județul Dâmbovița;
SC DRAFOR SRL Vălenii de Munte, județul Prahova; SC GRANDIS
GLASSTEC GALAXY SRL Pitești, județul Argeș; SC STEPHANY
CONSTRUCT 95 SRL Pitești, județul Arge ș
 Fabricarea de motoare hidraulice: SC ROMSERV INVEST SRL Târgoviște,
județul Dâmbovița; SC YULCONSTRUCT SRL B ăicoi, județul Prahova; SC
SIRBIS ALIS CONS TRUCT SRL Pitești, județul Arge ș
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou(exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice): SC TERMOTIP SRL
Craiova, județul Dolj; SC FLUIDTE C SRL Ploie ști, județul Prahova; SC
DW COMPUTER SRL Alexandria, județul Teleorman; SC DESIGN MEDIA
COMPUTERS SRL Pucioasa, județul Dâmbovița; SC FINTOOL SRL
Sinaia, județu l Prahova; SC SENAD STILSERV SRL Pitești, județul Argeș;
SC PROSEAL SRL Ploiești, județul Prahova; SC ETANSARI GRAFEX
SRL Ploiești, județul Prahova ; SC EUROPEAN CONS -STIL SRL Fieni,
județul Dâmbovița; SC MECHANICAL TECNO SYSTEMS SRL Negoie ști,
județul Prahova
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului: SC
ADIDAN NICKEL SRL Pitești, judetul Arge ș; SC ROMTECH PARTNERS
SRL Pitești, jude țul Arge ș; SC CUT PRODUCTION SRL Com I. L.
Caragiale, jude țul Dâmbovița; SC DIGITECH PRODSERV SRL Târgoviște,
județul Dâmbovi ța; SC FINTOOL MULLER MACHINES SRL Cornu,
județul Prahova
 Fabrica rea altor ma șini-unelte n.c.a: SC I.P. AUTOMATIC DESIGN SRL
Sat Lunca Corbului, Com. Lunca, județul Argeș
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie: SC IPSAR SA Valenii De Munte,
județul Prahova ; SC 24 IANUARIE SA Ploiesti, județul Prahova

28 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consil iul National al Firmelor private din Romania

32
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC UPET SA
Târgovi ște, județul Dâmbovița ; SC CAMERON România SA Câmpina,
județul Prahova; SC BAZA DE ATELIERE și TRANSPORTURI
TÂRGOVI ȘTE SA Sat Vifori ța, Com. Aninoasa, județul Dâmbovița ; SC
UZTEL SA Ploie ști, județul Prahova; SC BAT VIFORATA SA Sat Vifori ța
Com. Aninoasa, județul Dâmbovița; SC UNISERV INTERNATIONAL SRL
Ploie ști, județul Prahova
 Fabricarea utilajelor pen tru prelucrarea produselor alimentare , băuturilor și
tutunului: SC RO-IT IMPEX SRL Cornu, județul Prahova; SC ROMLINOS
SRL Ceptura de Jos, județul Prahova; SC ISLAZ SA Alexandria, județul
Teleorman; SC BOYETT SRL Fetești, județul Ialomița
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmbr ăcămintei și a piel ăriei :
SC TECNOSTIR ROM SRL Sat Capu Piscului, Com. Godeni, județul Argeș
 Fabricare a altor ma șini și utilaje specifice n.c.a. : SC UZUC SA Ploie ști,
județul Prahova ; SC SEGULA INTEGRATION SRL Loc Mioveni, Ors.
Mioveni, județul Argeș ; SC FONTANA PIETRO România SRL Sat
Lăzărești, Com. Schitu Gol , județul Argeș ; SC GONZALES MECANICA
DE PRECIZIE SRL Cap Ro șu, județul Prahova ; SC HOLDING
STARTROM SRL Pitești, județul Argeș ; SC AMPLAST TECHNOLOGY SA
Sat Lere ști, Com. Lere ști, județul Argeș ; SC MIROMAR -GRUI SRL
Câmpulung, județul Argeș ; SC MPO PRODIVERS REZISTENT SRL Sat
Piscani, Com. D îrmănești, județul Argeș
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier : SC AUTOMOBILE -DACIA
SA Loc Mioveni, Ora ș Mioveni, județul Argeș ; SC TOP IMAGE SRL
Pitești, județul Argeș ; SC AMROM AUTOMOTIVE 2006 SA Câmpulung,
județul Argeș
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și
pentru motoare de autovehicule : SC LISA DRAXLMAIER AUTOPART
România SRL Pitești, județul Argeș ; SC LEONI WIRING SYSTEMS
PITESTI SRL Pitești, județul Argeș ; SC AUTOMOTIVE COMPLETE
SYSTEMS SRL Câmpulung, județul Argeș ; SC GIC & GJM AUTOMOTIVE
HARNESSES SRL Pitești, județul Argeș ; SC ELJ PRELU CRARI METALE
SRL T ârgoviște, județul Dâmbovi ța
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare
de autovehicule : SC SUBANSAMBLE AUTO SA Pitești, județul Argeș ; SC
FLEXITECH RO SRL Arice știi Rahtivani, județul Prahova ; SC PARGA
COUNCIL SRL Câmpulung, județul Argeș ; SC VALEO SISTEME
TERMICE SRL , Loc Mioveni , Ors. Mioveni, județul Argeș ; SC COGEME
SET RO SRL Sat Mice ști, Com. Mice ști, județul Argeș ; SC AKA
AUTOMOTIV SRL Sat V ăleni-Podgoria, județul Argeș ; SC S.I.L.D.V.B
COM SA Com . Berevoe ști, județul Argeș ; SC RENAULT MECANIQUE
ROUMANIE SRL Loc. Mioveni, Ora ș Mioven i, județul Argeș ; SC
TAKOSAN AUTOMOTIV SRL Sat V ăleni-Podgoria, județul Arge ș; SC
COR.TUBI SRL Loc Mioveni , Orș. Mioveni, județul Arge ș; SC
COMPONENTE AUTO SA Topoloveni , județul Arge ș; SC ELJ
AUTOMOTIVE SRL Titu, județul Dâmbovi ța
g. Parcuri industriale:
 Argeș: Parcul Industrial Pitești – Bradu;
 Câmpulung: Parcul Industrial Câmpulung;

33
 Dâmbovița: Parcul Industrial Proboiu; Parcul Industrial Moreni;
Parcul Industrial Mi ja; Parcul Industrial Răcari Dâmbovița; Parcul
Industrial Corbii Mari;
 Prahova: Parcul Industrial Plopeni; Parcul Industrial Ploiești; Parcul
Industrial Brazi;
 Teleorman: Turnu Măgurele;
 Giurgi u: Parcul Industrial și Tehnologic Giurgiu Nord; Parcul
Industrial București;
 Ialomița: Parcul Industrial Fetești
j. Entități de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: –
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: 1 ( ITAf Ploiesti jud. Prahova)
 Centre de Informare Tehnologică: 2 (CIT – CCIA Slobozia jud.
Ialomița ; CIT – CCIA Alexandria , jud. Teleorman);
 Centre de transfer tehnologic: –

REGIUNEA 4 SUD -VEST OLTENIA
a. Județe: Gorj, Vâlcea, Mehedinți, Dolj, Olt
b. PIB/locuit or (euro/loc) (2007): 4378,1
c. Universități: Târgu -Jiu: 1; Râmnicu Vâlcea: 1 ; Drobeta Turnu Severin: 2 ;
Craiova: 3
d. Institute și Centre de Cercetare: Craiova: 6 Institute; Drobeta Turnu Severin:
1 Institut; Slatina: 1 Institut; Râmnicu Vâlcea : 2 Institute;
e. Mari investitori: PIRELLI, PIRELLI/CONTINENTAL, HONSEL, PIRELLI
AMBIENTE ECO TECHNOLOGIE, FORD
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)29:
 Fabricarea de motoare și turbine(cu excep ția celor pentru avioane,
autovehicule și motociclete): SC ENERGY KATUKO SRL Drobeta -Turnu
Severin, județul Mehedinți; SC COMPANIA DE REPARATII SRL Drobeta –
Turnu Severin, județul Mehedinț i
 Fabricarea de motoare hidraulice: SC DIAVAL SRL Craiova, județul Dolj
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou(exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice): SC SUPER A CTIV
CONSTRUCTII SRL Craiova, județul Dolj; SC MD AGRICOLA SRL Ianca,
județul Olt; SC SERES PROD COM SRL Bumbești, județul Gorj
 MARMETAL SRL Râmnicu Vâlcea, județul Vâlce a
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agricultur ă și exploat ări forestiere :
SC INSTIRIG SA Balș, județul Olt ; SC MAT MAGRIT SA Craiova, județul
Dolj ; SC SANKRIO SRL Drobeta Turnu Severin, jud ețul Mehedin ți; SC
MAT SA CRAIOVA Craiova, județul Dolj; SC FRANKE MURA SRL
Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului: SC
MIRFO TRADING SA Târgu Jiu, județul Gorj
 Fabrica altor ma șini-unelte n.c.a: SC DUELPRES PRODEXIM SRL Com
Mischii, județul Dolj

29 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

34
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie: SC POPECI UTILAJ GREU SA
Craiova, județul Dolj
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC TREFO SRL Com
Farcășești, județul Dolj; SC URESERV SA Sat Bradet Com. M ătăsari,
județul Dolj; SC REMONT SA Sat Ro șia Jiu, Com. F ărcășești, județul
Gorj; SC GRUPUL REPARATII INDUSTRIALE și MONTAJ
EXCAVATOARE X S.R.L. Târgu Jiu, județul Gorj; SC
DNEPROPETROVSK COM SRL Craiova, județul Dolj; UPSROM
INDUSTRY SRL Târgu Jiu, județul Gorj; SC DANNECO SERV SRL Sat
Bilteni, Com. Bilteni, județul Gorj
 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare , băuturilor și
tutunului: SC MONDOPACK TRADING SRL Com Gherce ști, județul Dolj;
SC HELCO SRL Craiova, județul Dolj
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n.c.a.: SC HIGH CLASS
SERVIC ES SRL , Slatina, județul Olt
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier: SC E.M.W. SRL Craiova,
județul Olt
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și
pentru motoare de autovehicule : SC ELEC TROAPARATAJ TRACTIUNE
SRL
 MAGNETTO WHEELS – România SA Drăgășani, județul V âlcea
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare
de autovehicule: SC ALTUR SA Slatina, jude țul Olt ; SC
MECANOELECTRIC SRL Craiova, județul Olt

g. Parcuri industriale:
 jud. Olt – Parcul Industrial Corabia;
 jud. Dolj – Parcul Industrial Craiova;
 jud. Gorj – Parcul Industrial Gorj
h. Entități de inovare și transfer tehn ologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: –
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: 2 (IPA CIFATT Craiova jud.
Dolj; ITA – ICSI R âmnicu V âlcea , jud. Vâlcea)
 Centre de Informare Tehnologică: 2 (CIT – CCIA Drobeta Turnu
Severin , jud. Mehe dinți; CIT Sud Vest Oltenia TechTEC R âmnicu
Vâlcea, jud. Vâlcea);
 Centre de transfer tehnologic: –

REGIUNEA 5 VEST
a. Județe: Arad, Timiș, Hunedoara, Caraș -Severin
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 5521,2
c. Universități : Timișoara: 5 ; Arad: 2 ; Reșița: 1; Petroș ani: 1 ; Lugoj: 3
d. Institute și Centre de Cercetare: Arad: 2 Institute; Deva: 1 Institut; Petroșani:
1 Institut; Timișoara: 11 Institute; Fălticeni:1 Institut; Caransebeș: 1 Institut, 1 Centru
de Cercetare ; Lovrin: 1 Centru de Cercetare; Caraș Severin: 1 C entru de Cercetare;
e. Mari investitori: YAZAKI, COINDU, COFICAB, SW UMELTTECHNIC, ERT
GRUPO, WILLY KREUTZ, SOL -PLUS, ZUMTOBEL, STALMOT

35
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)30:
 Fabricarea de motoare și turbine(cu excep ția celor pentru avioane,
autovehicule și motociclete) : SC PROINSTAL SRL Arad, județul Arad; SC
AUTOHTON MET SRL Arad, județul Arad; SC M & C CONSTRUCTII SRL
Arad, județul Arad
 Fabrica rea de motoare hidraulice: SC VALMET PRODUCTION SRL
Hunedoara, județul Hunedoara; SC IDRO -OLEO SERVICE SRL Oțelu
Roșu, județul Cara ș-Severin; SC KAUFMANN INDUSTRIES SRL Sat
Mintia, Com. Vetel , județul Hunedoara; SC AL MARK`O SRL Arad, județul
Arad
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou(exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice): SC TIN FACTORY SRL
Timișoara, județul Timiș; SC NET TECH SRL Timișoara, județul Timiș; SC
MD ELECTRONICS COMPONENTS SRL Arad; SC DESIGN MOB
INDUSTRY SRL Arad, jude țul Arad; SC HEMAROM SRL Timișoara,
județul Timiș; SC DEWA -ROMANIA SRL Timișoara, județul Timiș
 Fabricarea altor ma șini și utilaje de utilizare general ă n.c.a. : SC
MASCHIO -GASPARDO România SRL Chișineu Cri ș, județul Arad; SC
BANAT NOVA PULS SRL Timiș, județul Timiș; SC GLOBAL POULTRY
EQUIPMENTS SRL Arad, județul Arad
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului: SC
VDL – ROTECH SRL Arad, județul Arad; SC PRO – TOOL SRL Sat Turnu,
Ors. Pecica, județul Arad; SC FASTEM SRL Sat Chisoda, Com. Giroc,
județul Timiș; SC ROBOMET CONSTRUCT SRL Simeria, județul
Hunedoara; SC SCULE ARAD SRL Com. Vladimirescu, județul Arad
 Fabrica rea altor ma șini-unele n.c.a: SC HURO INVEST SRL Timi șoara,
județul Timiș; SC METAL MECANICA M IR SRL Deva, județul Hunedoara;
SC SIPA ENGINEERING România SRL Timișoara, județul Timi ș; SC
HURO SUPERMOLD SRL Timișoara, județul Timi ș; SC M.K.KUBITZA
S.R.L. FILIALA AR AD Arad, județul Arad
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC TIMCO SA
Timișoara, județul Timi ș; SC UPSROM SA Petroșani, județul Hunedoara;
SC MASCHINEN FABRIK LIEZEN RESITA SRL Reșița , județul Cara ș-
Severin; SC ANDICAM IMPEX SRL Arad, județul Arad; SC FORAJ
EXPERT SRL Caransebe ș, județul Cara ș-Severin
 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea pro duselor alimentare , băuturilor și
tutunului: SC MACCHINE PER CAFFE ESPRESSO -MCE SRL Timișoara,
județul Timi ș; SC EUROFRIG SRL Timișoara, județul Timi ș; SC
TEHNOPRODUCT SRL Deva, județul Hunedoara
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmbr ăcămintei și a piel ăriei :
SC KARL SYSTEM ITALY SRL Re șița, județul Cara ș-Severin; SC
BLUTEX SRL Deva, județul Hunedoara SC GLANK SRL Timișoara,
județul Timi ș; SC MICRO -TEX-PROD SRL Arad, județul Arad
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n.c.a.: SC ADARCO INVEST
SRL Petro șani, județul Hunedoara; SC ALCO KRAFT SRL Lipova, județul
Arad; SC TIM-ELECTROCOLOR SRL Timișoara, județul Timi ș; SC PA-ID
AUTOMATION SRL Arad, județul Arad; SC SCHAEFER România SRL

30 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

36
Arad, județul Arad; SC RUSH MANUFACTURING SRL Deva, județul
Hunedoara
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier: SC ASTRA BUS SRL Arad,
județul Arad; SC AUTO S PECIALI BLINDATI SRL Timișoara, județul Timi ș;
SC PEMAL SRL Sat Sacosu Turcesc, județul Timi ș
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și
pentru motoare de autov ehicule : SC HELLA ELECTRONICS România
SRL Sat Ghiroda, Com. Ghiroda, județul Timi ș; SC ALCOA FUJIKURA
SRL Sat Nadab, Ors. Chi șineu-Criș, județul Arad; SC KABELSYSTEME
HATZFELD SRL Jimbolia, județul Arad; SC EUROMONT IMPEX SRL
Arad, județul Arad; SC CONTITECH România SRL Timișoara, județul
Timiș; SC MGI COUTIER ROM SRL Timi șoara, județul Timi ș
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare
de autovehicul e: SC M.R.C. SRL Timișoara, județul Timi ș
g. Parcuri industriale:
 jud. Arad –Parcul Industrial UTA2 ;
 jud. Hunedoara – Parcul Industrial Hunedoara,
 jud. Timiș – Parcul Industrial Aton 1 Sanandrei Timiș, Parcul
Tehnologic și Industrial PITT Timișoara
n. Entit ăți de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: 1 ( TIM SCIENCE PARK TIM TSP
Timișoara , jud. Timi ș);
 Incubatoare Tehnologic e și de Afaceri: 2 (ITA ARAD, UAV – IT Arad
jud. Arad,);
 Centre de Informare Tehnologică: 1 (CIT EXPO Arad jud. Arad,
COMPETECH -CIT Timi șoara, jud. Timiș);
 Centre de transfer tehnologic: 1 ( CENTA -ISIM Timișoara jud.Timiș) ;
m. Centre regionale de inovare și transfer tehnologic: 1 (Centrul Regional de
Inovare și Transfer Tehnologic Tehimpuls31 Timișoara , jud. Timi ș);

REGIUNEA 6 NORD -VEST
a. Județe : Cluj, Bistrița -Năsăud, Maramureș, Satu -Mare, Bihor, Sălaj
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 4811,1
c. Universități : Cluj N apoca: 5; Sighetu Marmației: 1; Baia Mare: 3; Oradea:1;
Zalău: 1; Satu Mare:1; Livada : 1; Marghita: 1; Salonta:1; Bistrița: 3; Sieu: 1; Năsăud: 1
d. Institute și Centre de Cercetare: Oradea : 5 Institute; Săcueni : 1 Institut;
Bistrița : 1 Institut; Cluj Nap oca : 4 Institute; Baia Mare : 1 Institut; Halmeu : 1 Institut;
Zalău: 1 Institut
e. Mari investitori: ELESTICA, NOKIA, BEARBULL SAS, NATUZZI, MICHELIN,
BYD, KARELIA CORP. OPTIBELT, SCHLEMMER, WEIDMULLER, MANUFACTURA
MODERNA DE METALES, HOLCIM, HAELVOET

31 http://www.tehimpuls.ro/

37
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)32:
 Fabricarea de motoare și turbine (cu excep ția celor pentru avioan e,
autovehicule și motociclete) : SC MEDIA REX SRL Zalău, județul Sălaj; SC
DANFER SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC MATERIALSUD SRL Cluj-
Napoca, județul Cluj ; SC ANDMET IMPEX SRL Sighetu Marma ției, județul
Maramureș
 Fabricarea de motoare hidraulice : SC TEHNICAL DESIG N SRL Baia Mare,
Maramureș : SC CLASTER SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC STEELRAM
SRL Baia Mare, județul Maramureș
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea
calculatoarel or și a echipamentelor periferice) : SC FRINEL SRL Marghita,
județul Bihor ; SC NOVART SRL Oradea, județul Bihor ; SC HAPPY SRL
Baia Mare, județul Maramureș ; SC ELSERV SRL Zalău, județul Sălaj ; SC
SENTEC SRL Cluj-Napoca , județul Cluj ; SC ADISS SA Baia Mare, județul
Maramureș ; SC BRIO FRESH SRL Bistrița, județul Bistri ța Năsăud ; SC
GECODA COMPANY SRL Cluj-Napoca , județul Cluj ; SC ECOMAC BIZ
SRL Cluj-Napoca , județul Cluj; SC ISROM IMPEX SRL Oradea, județul
Bihor ; SC EPUROM SA Baia Mare, județul Maramure ș
 Fabricarea altor ma șini și utilaje de utilizare generala n.c.a. : SC ADISS SA
Baia Mare, jude țul Maramureș
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agricultur ă și exploat ări forestiere :
SC RIELA România SRL Cluj -Napoca, jude țul Cluj; SC MECANICA
MARIUS SA Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC ROTECA SRL Satu-Mare ; SC
TEHNOFAVORIT SA – Sat Bontida , Com. Bontida , jude țul Cluj; SC
TULVAN SRL Salonta , jude țul Sibiu
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului : SC
EMSIL TECHTRANS SRL Oradea, județul Bihor ; SC EURO METAL SRL
Satu Mare, județul Satu Mare ; SC NAPOMAR SA Cluj-Napoca, județul
Cluj; SC AUSTROM IMPEX SRL Beiuș, județul Bihor ; SC DANOMAR SA
Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC LVD NAPOMAR SA Cluj-Napoca, județul
Cluj; SC PROFIL ÂND MET SRL Satu Mare, județul Satu Mare ; SC REM
MAS INI UNELTE S.R.L. BACAU FILIALA SC NEGRESTI OA Negre ști
Oaș, județul Satu -Mare
 Fabrica rea altor ma șini-unele n.c.a : SC ADISAL T H SRL Cluj-Napoca,
județul Cluj ; SC DENSIA IMPEX SRL Gherla, județul Cluj ; SC KLAUS
KRALLMANN PROD SRL Bistri ța-Năsăud, județul Bistri ța; SC GHIMAR
SRL Sat Cri șeni, Com. Cri șeni, județul S ălaj; SC GARDAM EXIM SRL
Zalău, județul S ălaj
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie : SC ROM DINAROM SRL Zalău
județul Sălaj
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC MIRO SA Bistri ța,
județul Bistri ța-Năsăud; SC COMELF SA Bistri ța, județul Bistri ța-Năsăud
 Fabricarea utilajelor p entru prelucrarea produselor alimentare , băuturilor și
tutunului : SC INOTEC SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC TEHNOFRIG SA
Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC GRATECO TEHNOPLUS IMPORT EXPORT
SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC A A M SERVICES SRL Sat Flore ști,
Com. Flore ști, județul Cluj ; SC TEHNOFRIG PRO SRL Cluj-Napoca,

32 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

38
județul Cluj ; SC FRIGOLINE SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC INOTEC
PLUS SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC ELECTRODOZAREA SRL Cluj-
Napoca, județul Cluj ; SC INTEL A SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC
VADAI IMPEX SRL Satu Mare, județul Satu Mare
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmbr ăcămintei și a piel ăriei :
SC CRISTESIM SRL Oradea, județul Bihor ; SC MARTENSITA
PRODSERV SRL Cluj-Napoca, județul Cluj ; SC MARTAR P.S.T. SRL
Bistri ța, județul Bistri ța-Năsăud; SC AT & TA AMATA SRL Cluj-Napoca,
județul Cluj
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n.c.a. : SC MATEX SRL Cluj-
Napoca, județul Cluj ; SC TEHNO STAR PRODIMPEX SRL Cluj-Napoca,
județul Cluj : SC KENOBI SRL Satu Mare, județul Satu Mare ; SC
PRODCOM ALBA SOCIETAT E COOPERATIV Ă MESTESUGAREASC Ă
Alba-Iulia, județul Alba
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier : SC THERMO TRUCK
ISOTHERMIC SRL Sat Luga șu de Jos , Com. Luga șu, județul Bihor ; SC
SMART PARTENER SRL Satu Mare, județul Sat u Mare
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și
pentru motoare de autovehicule : SC LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL
Bistri ța, județul Bistri ța-Năsăud; SC EUROVOL SRL Orad ea, județul Bihor ;
SC STELLWAG ELECTROPROD SRL Bistri ța, județul Bistri ța-Năsăud; SC
VALTRYP TOUR CONSTRUCTION SRL Oradea, județul Bihor ; SC
PUFAROM PROD COM SRL Gherla, județul Cluj ; SC RB MOTORS SRL
Satu Mare, județul Satu Mare ; SC DORILEX SRL Sat Macau Com.
Aghire șu, județul Cluj
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare
de autoveh icule: SC ARVINMERITOR LVS SALONTA SRL Salonta,
județul Bihor ; SC RAAL SA Bistri ța, județul Bistri ța-Năsăud ; SC MMM
AUTOPARTS SRL Turda, județul Cluj ; SC FICAMT SA Orad ea, județul
Bihor ; SC MICRODECO RO SRL Sat Nojorid, Com. Nojorid, județul Bihor
g. Parcuri industriale:
 jud. Cluj – Parcul Industrial Tetarom, Parcul Industrial Dej;
 jud. Satu-Mare – Parcul Industrial Satu – Mare sud PHARE 2000;
 jud. Bihor – Parcul Indus trial Oradea, Parcul Industrial Bors;
 jud. S ălaj – Parcul Industrial Jibou
h. Entități de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT :
 Parcuri Științifice și Tehnologice: –
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: –
 Centre de Informare Tehnologică: 3 (CIT – INCDTIM Cluj -Napoca
jud. Cluj, CIT -TEHNOINF Bistri ța, jud. Bistrița -Năsăud, CIT – UNBM
Baia Mare , jud. Maramureș);
 Centre de transfer tehnologic: 4 (CENTI, NET BRINEL – CTT IT,
IPA CIFATT Cluj-Napoca , jud. Cluj, CNCG -CTT Oradea).

REGIUNEA 7 CENTRU
a. Județe: Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Alba, Sibiu
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 5465
c. Universități: Brașov : 5; Sibiu: 3; Târgu Mureș: 4 ; Alba Iulia 1

39
d. Institute și Centre de Cercetare: Brașov: 10 Institute; Săcele: 1 Institut;
Făgăraș :1 Institut; Predeal :1 Institut; Alba Iulia :1 Institut; Sfântu Gheorghe :1
Institut; Miercurea Ciuc :1 Institut; Târgu Mureș :3 Institute; Târnăveni :1 Institut;
Sovata :1 Institut; Batos :1 Institut; Sibiu: 5 Institute; Mediaș:1 Institut
e. Mari investitori: GRAELLS & LLONCH, INA SCHAEFFLER, SNR
ROULEMENTS, HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER MARQUARDT
SCHALTSYSTEME, HUTCHINSON, CAUCHO, DESLEE CLAMA, GEDEON
RICHTER , HIRSCHMANN, ETA SpA COMO
f. Companii reprezentative (in conformitate cu clasificarea CAEN)33:
 Fabricarea de motoare și turbine(c u excep ția celor pentru avioan e,
autovehicule și motociclete) : SC SCHAEFFLER România SRL Com.
Cristian, județul Brașov ; SC PROVOST INDUSTRIE SRL Brașov,
județul Brașov; SC TILCON SRL Brașov, județul Brașov; SC ARBOT
SRL Miercurea Ciuc, județul Harghita; SC RINGER PROD SRL Sibiu,
județul Sibiu
 Fabricarea de motoare hidraulice: SC G & G PRODUCTION SRL Sat
Carpini ș, Com. Tarlungeni, județul Brașov
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice); SC UNITEHNIC SRL
Brașov, județul Brașov; SC FAM I ELECTRONIC SRL Brașov, județul
Brașov; SC FLUPEC SRL Sibiu, județul Sibiu; SC ROMCAN SRL
Odorheiu Secuiesc, județul Harghita; SC MURESUL SOCIETATE
COOPERATIVA MESTESUG ĂREASC Ă Alba Iulia, județul Alba ; SC
MURES HIDRAULICI SRL Com. Livezeni, județul Mureș
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agric ultură și exploat ări
forestiere : SC ICCO METAL SA Întorsura Buz ăului, județul Covasna;
SC IRUM SA Reghin, județul Mureș; SC RETEZAT SA Sibiu, județul
Sibiu ; SC UTILAJE INDUSTRIA LEMNULUI DIAMOND TOOLS WOOD
SA Sibiu, județul Sibiu; SC UNITIP SRL Mureș, județul Mureș; SC
EUROMAT IMPEX SRL Reghin, județul Mureș; SC CERITEX SA
Brașov, județul Brașov; SC AGRI SIGEVA SRL Brașov, județul Brașov
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului:
SC I.A.M.U. SA Blaj, județul Alba; SC COMPA IT SRL Sibiu, județul
Sibiu; SC SWISSTE CH SRL Brașov, județul Brașov
 Fabrica rea altor ma șini-unelte n.c.a: SC HILDEBR ÂND
INTERNATIONAL SRL – Brașov; SC SCUDIVER EXPORT SRL
Brașov, județul Brașov; SC FEZOL SRL Sfântu Gheorghe – județul
Covasna; SC DONARIS SRL Sibiu, județul Sibiu; SC NOVA TOOLS
SRL Sat Cristian, Com. Cristian, județul Bra șov; SC MAIER SRL
Sebe ș, județul Alba Iulia; SC HARI SRL Sebe ș, județul Alba
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie: SC METALURGICA
TRANSILVANA AIUD SA Aiud , județul Alba Iulia; SC INDEPENDENTA
SA Sibiu, județul Sibiu; SC METAROZ SRL Zarnesti, județul Brasov;
SC ROCA SRL Zarnesti, județul Brasov
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC SEMAIA SRL
Brașov, județul Brașov

33 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

40
 Fabricarea utila jelor pentru prelucrarea produselor alimentare ,
băuturilor și tutunului: SC NELS ÂND SA Brașov, județul Brașov; SC
LAMERO PROD SRL Covasna, județul Covasna; SC SOSTA SRL
Brașov, județul Brașov
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n.c.a.: SC KRONSTADT
PAPIER TECHNIK SA Brașov, județul Brașov; SC ROSEAL SA
Odorheiu Secuiesc, județul Harghita; SC AVANTEC STAMPING
TOOLS SRL Brașov, județul Brașov; SC PROCAM SRL Târgu Mure ș,
județul Mureș; SC AEROMOLD SRL Brașov, județul Brașov; SC
CUPLAJE PROD SRL Cugir , județul Alba; SC MIRAPET PROD SRL
Cugir, județul Alba; SC DMC METAL SRL Codlea, județul Brașov; SC
PROSPERO TECHNIK SRL Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita; SC
LOIRE ETUDE UTILAJ DE PRESA SRL Bra șov, județul Brașov; SC
AXACO IND SRL Târgu Mure ș, județul Mure ș; SC AK PRODUCTION
& MANUFACTURING SRL Brașov, județul Brașov
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier: S C DLOUHY SRL Târgu
Mure ș, județul Mureș; SC ROMAN SA Brașov, județul Brașov
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule
și pentru motoare de autovehicule : SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE
SYSTEMS SRL Sibiu, județul Sibiu; SC VALKES SRL Sfântu
Gheorghe, jud. Covasna; SC T&T CABLE SYSTEM SRL Brașov, județul
Brașov ; SC PROCO NTROL SRL Târgu Mure ș, județul Mureș; SC
RADEX ROM SRL Târgu Mure ș, județul Mureș; SC ACTR PROD SRL
Făgăraș, județul Brașov ; SC THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA SA
Sibiu, ju dețul Sibiu ; SC TAKATA -PETRI SIBIU SRL Sibiu, județul Sibiu;
SC FAURECIA SEATING TALMACIU SRL Tălmaciu, județul Sibiu; SC
COMPA SA Sibiu, județul Sibiu; SC BRANDL RO SRL Sibiu, județul
Sibiu; SC CIGIERRE SRL Brașov, județul Brașov
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru
motoare de autovehicule: SC MANCIP SRL; SC REGE AUTOMOTIVE
BRASOV SRL Brașov, județul Brașov; SC SUBANSAMBLE AUTO SA
Sfântu Gheorghe, județul Covasna
g. Parcuri industriale:
 jud. Bra șov – Parcul Industrial F ăgăraș, Parcul Industrial Victoria,
Parcul Industrial Metrom Braș ov, Parcul Industrial Carfil, Parcul
Industrial Zărnești, Parcul Industrial Euro L and Vlădeni, Parcul
Industrial Prejmer, Parcul Industrial Pro Roman, Parcul Industrial
Brașov;
 jud. Mureș – Parcul Industrial Mureș;
 jud. Alba – Parcul Industrial Cugir;
 jud. Sibiu – Parcul Industrial Sibiu, Parcul Industrial Șura Mică,
Parcul Ind ustrial Mediaș
g. Entități de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice: –
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: 1 (ITA Pro -Energ Brașov ,
jud. Brașov);
 Centre de Informare Tehnologică: 3 (CIT-INFOTEH Brașov , jud.
Brașov, CIT IMPACT T ârgu Mure ș, jud. Mureș, CIT – ALBATECH
Alba Iulia , jud. Alba)

41
 Centre de transfer tehnologic: –

REGIUNEA 8 BUCUREȘTI – ILFOV
a. Unități administrative: București, jud. Ilfov
b. PIB/locuitor (euro/loc) (2007): 11028,6
c. Universități: București: 23
d. Institute și Centre de Cercetare: București: 86 Institute și 2 Centre de
Cercetare; Jud. Ilfov: 1 Institut Balotești, 1 Institut Pantelimon; 7 Institute Magurele.
e. Mari investitori: GRAELLS&LLONCH, TENGELMAN, REAL INTERNATIONAL
HOLDING GmbH, G ENERAL ELE CTRIC, HEWLET PACKARD , ANCHOR MALL
GROUP, ANCHOR MALL Development, MAKITA, ANCHOR MALL GROUP,
MICROSOFT EMEA, YKK, MEDISYSTEM, WINPRO, INFINEON, ERICSSON
TELECOMMUNICATIONS
f. Companii reprezentative ( în conformitate cu clasificarea CAEN)34:
 Fabricarea de moto are și turbine (cu excep ția celor pentru avioa ne,
autovehicule și motociclete ) : SC SPECIAL ENERGO SERVICE SRL
București ; SC ENERGOREPARATII SERV SA București ; SC
GENERAL TURB O SA București ; SC ROMIND. ENERGIM SRL
București ; SC TRANSPORTER IMPEX SRL București ; SC P & P
HYDRAULICS RO SRL București ; SC CRISTIAN ACTIV PROD
IMPEX SRL București ; SC SPECIAL ENERGO SRL București
 Fabricarea de motoare hidraulice : SC N.S.S. TRANS SRL București ;
SC DITRIS CONSTRUCT SRL București ; SC SAM PROFILE SRL
București ; SC FENSTERMAN SRL București ; SC DACHE&FIUL SRL
București ; SC SERDAN IMPEX SRL București ; SC GEFAM PROD
SRL Sat Fundeni, Com. Dobroe ști, județul Ilfov ; SC AVA COMIMPEX
SRL Buftea, județul Ilfov
 Fabricarea ma șinilor și echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea
calculatoarelor și a echipamentelor periferice) : SC ACCORD
ELECTRONICS SRL București ; SC MAC EXIM SRL București ; SC
SAPEL SRL București ; SC EURO DUCTS SRL București ; SC AMIC
SERVCOM SRL București ; SC R.B.R. SERVICII SRL București ; SC
INTERIOARE COM SRL București ; SC MOBL ÂND STIL SRL
București ; SC EXTRA PRINT SRL București ; SC VIA GRANITO SRL
București ; SC ASTEC România SRL M ăgurele, județul Ilfov
 Fabricarea ma șinilor -unelte portabile ac ționate electric : SC SU QIN
IMPEX SRL București ; SC MI.DO. IMPEX SRL Com . Afuma ți, județul
Ilfov; SC MAKI TA EU SRL – Sat Br ănesti, Com. Br ănești, județul Ilfo v
 Fabricarea altor ma șini și utilaje de utilizare general ă n.c.a. : SC DANEX
CONSULT SRL București ; SC ASCENSORUL COMPANY SERVICE
SRL București ; SC H2O INTERNATIONAL SRL București ; SC ODIS
CORPORATION SRL București ; SC SUMARO SRL București ; SC AIR
GRILLES PROD SRL București ; SC ABSOLUT APA AUTOMATIZARI
și ECHIPAMENTE SRL București ; SC MASINA ENGINEERING SRL
București ; SC ROMIND T&G SRL – Sat Pantelimon , Oraș. Pantelimon –
Ilfov ; SC PHILRO INDUSTRIAL SRL – Sat Voluntari , Oraș Voluntari –
Ilfov

34 Conform Topul firmelor private 2008, organizat de Consiliul National al Firmelor private din Romania

42
 Fabricarea ma șinilor și utilajelor pentru agricultur ă și exploat ări
forestiere : SC SERVOPLANT SRL București ; SC REVAHO AGRO
România SRL București ; SC APITOTAL PRODIMPEX SRL București ;
SC FITOSTAR SRL București
 Fabricarea utilajelor și a ma șinilor -unelte pentru prelucrarea metalului :
SC TITAN MASINI GRELE SA București ; SC CEROB SRL București ;
SC GEMAR MACHINE TOOLS SRL București ; SC APLICHEM SRL
Bucuresti ; SC HIDRAULIC M U SRL București ; SC R.R.A.T.
PRODSERV SRL București ; SC ALLCO SOLITARA SRL Bucu rești
 Fabrica rea altor ma șini-unelte n.c.a : SC COMPACT SERVICE A.B.C.
SRL – București ; SC GEVALCO INDUSTRIAL SRL București ; SC TF
SERVICE IMPEX SRL – București ; SC SISTEM SERVICE I.T. SRL –
București ; SC TITAN PROD SERV SRL – București ; SC CRISTIAN
ELECTRONIC SRL – București ; SC CIRUS INDUSTRI SRL –
București ; SC LA PRIMA IMPEX SRL – București
 Fabrica rea utilajelor pentru metalurgie : SC IREM SERVICII SRL
București
 Fabrica rea utilajelor pentru extrac ție și construc ții : SC STIMPEX SA
București ; SC BRACO INDUSTRIAL SRL Com. Bragadiru, județul jud
Ilfov; SC SOCIETATE PENTRU REABILITAREA ECHIPAMENTELOR
și COCILDA CONSTRUCT SERVICE SRL București ; SC
ROBORETEC SRL Com Mogo șoaia, județ ul Ilfov
 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare ,
băuturilor și tutunului : SC SCORILLO PROD SERVICE SRL București ;
SC ELECTRO TIME SERVICE SRL București ; SC AMBATECHNIK
SRL București ; SC TEHNOMORPAN SRL București ; SC REPARATII
UTILAJE ELECTRICE DE BUCATARIE DINCA SRL București ; SC
GASTRO EUROINOX SRL București ; SC MEGAS FRIGOVIN SRL
București ; SC VALMIX STEEL SRL București ; SC V.I.T. TRADING
SRL București ; SC MADI SERVICE SRL București
 Fabricarea utilajelor pentru industria textil ă, a îmbr ăcămintei și a
pielăriei: SC MATERA MEX CONSULTING SRL București ; SC
ADREM INVEST SRL București ; SC CAST SA București ; SC SEBA
INDUSTRIAL SRL București ; SC TITAN ECHIPAMENTE NUCLEARE
SA București ; SC URTIM FORMWORK ÂND SCAFFOLDING
SYSTEMS SRL București ; SC AS TEHNIC PREST SRL București
 Fabricarea altor ma șini și utilaje specifice n .c.a.: SC GRIRO SA
București ; SC SATEC GROUP MOTORS SRL Sat Mogo șoaia, Com.
Mogo șoaia, județul Ilfov
 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier : SC C&I EUROTRANS
XXI S RL București ; SC BETACO CAROSERIA SRL București ; SC EL
CAR IGESCU SRL București ; SC COMPANIA INDUSTRIALA GRIVITA
SA – Sat Rudeni , Ors. Chitila – Ilfov; SC SATEC GROUP MOTORS SRL
– Sat Mogo șoaia, Com. Mogo șoaia – Ilfov
 Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule
și pentru motoare de autovehicule : SC METAPLAST SRL București ;
SC REKOL ELECTRIC SRL București ; SC M.G. SYSTEM IMPEX SRL
București

43
 Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru
motoare de autovehicule : SC HONEYWELL GARRETT SRL București ;
SC BRANTO PRODUCTIE INDUSTRIALA SRL București ; SC VESTA
INVESTMENT SRL Otopeni , județul Ilfov ; SC DOURDIN România SRL
Otopeni , județul Ilfov ; SC KNOTT FRANE OSII SRL Com Dobroe ști,
județul I lfov; SC DOURDIN România SRL Sat Otopeni, Or aș Otopeni,
județul Ilfov
g. Parcuri industriale:
 București: Parcul Industrial FAUR, Parcul Industrial Sema, Parcul
Industrial Metav
h. Entități de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT:
 Parcuri Științifice și Tehnologice:1 (MINATECH București);
 Incubatoare Tehnologice și de Afaceri: 10 (ITA URA, ITA
BINNOTEH,CETTI -ITA, CITAf, CPRU -ITA, ICPE -CA, INMA -ITA,
ITA-ATR, ITA TEXCONF București; Microelectronica INTESA loc.
Voluntari, ju d. Ilfov);
 Centre de Informare Tehnologică: 5 (CENTIREM, ICPE -CIT-
TEICPE, CIT ENI România , CIT IRECSON, ENVINCONS CIT
București;
 Centre de transfer tehnologic: 7(CTT -CCIB ,CTT ECOTECH, CTT –
ICPE -CA, MASTER -TT, CTT – Băneasa București; CTT AVANMAT
Pantelimon jud. Ilfov; CTTO Măgurele jud. Ilfov).

5.2 Analize S WOT Regionale

În tabelul nr.1 sunt prezentate rezultatele analizelor S WOT de la nivelul celor
8 regiuni de dezvoltare ale Rom âniei, conexe domeniul ui clusterelor inovative ,
conform informa țiilor de p e site -urile ADR -urilor .

Tabelul nr. 1

Regiune
Puncte tari
Oportunit ăți
1
Nord -Est35 1. Drumul european E85 , coridorul
pan-european IX, trei aeroporturi
internaționale (Bacău, Iași și
Suceava );
2. Trei centre universitare puternice;
3. Infrastructura C-D-I;
4. Centre cultu rale, m ănăstiri,
monumente istorice de importanță
națională și interna țională (patrimoniul
UNESCO);
5. Infrastructura de telecomunica ții
bine dezvoltat ă și cu un grad ridicat de
acoperire 1. Dezvoltarea a noi forme de
turism pentru va lorificarea
moștenirii istorice, culturale
spirituale și a tradi țiilor;
2. Construcția parcurilor
industriale, științifice și a
incubatoarelor de afaceri;
3. Modernizarea aeroporturilor;
4. Dezvoltarea de servicii
integrate destinate categoriilor
dezavantajate, prin
modernizarea infrastructurii de
servicii sociale

35 http:// www.adrnordest.ro

44
2
Sud-Est36 1. Coridoare de transport pan –
europene, deschidere către piețe est –
europene și asiatice;
2. Porturi maritime (Constanța – cel
mai mare de la Marea Neagră,
Mangalia și Midia – petrolier) și fluvio –
maritime (Brăila, Galați, Tulcea,
Sulina) , aeroporturi (Mihail
Kogălniceanu, Tulcea, Buzău);
3. Energie electrică nucleară ieftină
(centrala Cernavodă);
4. Zăcăminte de hidrocarburi și gaze
în zona maritimă a platoului
continental;
5. S uprafețe agricole mari și soluri
fertile, condiții favorabile pentru o
agricultură ecologică;
6. Turism ul relativ bine dezvoltat
(litoralul Mării Negre, Delta Dunării,
Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata
Monteoru, mănăstirile din nordul
Dobrogei, Munții Buzăul ui și ai Vrancei);
7. Capacitate ridicată de cazare (circa
40% din capacitatea de cazare
turistică estivală a României);
8. Sectorul IMM bine dezvoltat (12,4%
la nivel național, locul III din cele 8
regiuni);
9. Industrie diversificată , valoare
adăugată ri dicată a producției:
petrochimie (Năvodari ), metalurgie
(Galați , Tulcea ), construc ție de
mașini (Buzău ), construcții navale
(Constanța, Galați, Brăila, Tulcea,
Mangalia, Midia ) 1.Dezvoltarea turismului
ecologic, religios, cultural,
balneoclimat eric;
2. Conservarea biodiversității și
promovarea turismului in Delta
Dunării;
3. Creșterea investițiilor străine;
4.Creșterea cererii
consumatorilor pentru produse
ecologice;
5. Extinderea centralei nucleare
de la Cernavodă;
6. Construirea și moderniza rea
rețelei de autostrăzi;
7. Crearea de centre logistice
pentru mărfuri;
8.Dezvoltarea de zone
industriale în lungul canalului
Dunăre – Marea Neagră pentru
prelucrarea primară a
produselor în vrac importate din
țările central europene

3
Sud
Muntenia37 1. Nivel mare al cheltuielilor destinate
inovării efectuate de IMM -urile
regionale (locul II din cele 8 regiuni );
2. Trei centre universitare și
numeroase centre de cercetare;
3. Procent mare al personalului
implicat în cercetare (locul II din cele 8
regiun i);
4. Clustere emergente în : industria
constructoare de mașini (Dacia
Renault ), petrochimie și agricultură, 1. Orientarea politicilor europene
către sprijinirea CDI, a
clusterelor și a transferului
tehnologic;
2. Interesul crescut al multina –
ționalelor pentru crearea de
filiale și unit ăți de C -D-I

36 http:// www.adrse.ro
37 http:// www.adrmuntenia.ro

45
cu un potențial mare de dezvoltare;
5. Prezența companiilor mari,
puternice și a multinaționalelor în
sectoarele tradiționale și în cele
emergente ale economiei regionale
(construc ții de mașini, petrochimie,
TIC, turism);
6. 46.234 întreprinderi, din care 99%
IMM-uri;
7. 457 companii cu activit ăți inovative
(locul VI din cele 8 regiuni ).
4
Sud-Vest
Oltenia38

1. Regiune de tranzit cheie între Banat
și Muntenia (Bucure ști), traversat ă de
trei axe prioritare ale rețele i europene
de transport (TEN -T);
2. Cel mai mare produc ător de energie
din România (Complexul Energetic
Craiova SA);
3. Resurse minerale considerabile
(cărbune, izvoare de ape minerale,
roci de construcție);
4. Sectoare competi tive: industria
lemnului (Subcarpa ții Olteniei),
serviciile de transport, confecții și
textile, produse din metale (aluminiu);
5. Fluviul Dun ărea – resurs ă
importantă pentru industrie și turism;
6. Poten țial turistic diversificat: arii
protejate, parcuri naturale, munți,
peșteri, zone rurale nepoluate, ape
minerale și stațiuni balneare (Govora,
Băile Olănești, Călim ănești-Căciulata),
pescuit și vânătoare, tradiții, mănăstiri;
7. Investiții străine: Topway Industries
SA (Norvegia), Newage AVK România
SA (Germania, Marea Britanie), Ford
(SUA);
8. Universitatea din Craiova
9. Tradiție în industria electrotehnic ă,
chimică și constructoare de mașini
(forța de muncă pregătită);
10.Producția de motoare, generatoar e
și transformatoare (Electroputere SA
și Newage AVK SA);
11. Producția generatoarelor de aburi
(Societatea Comercială de Reparații și
Servicii Termoserv Craiova SA). 1. Exploatarea Dunării ca un
coridor de transport cu cost
redus (axa prioritara TEN -T 18) ;
2. Acces la șosele și căi ferate
către Bulgaria, Grecia, Turcia,
Orientul Apropiat și Mijlociu (axa
prioritara TEN -T 7), prin
construcția podului Calafat –
Vidin;
3. Dezvoltarea turismului
montan, rural, balnear,
dunărean, religios;
4. Dezvoltarea sectorul ui
serviciilor și crearea de noi locuri
de muncă;
5. Dezvoltarea agriculturii
ecologice și a agroturismului, în
special în nord;
6. Î nființarea parcurilor
tehnologice și industriale;
7. Disponibilitatea forței de
muncă pentru recalificare și
dezvoltarea ab ilităților;
8. Potențial de dezvoltare a unor
grupuri de IMM (clustere);
9. Poziția de frontiera favorabilă
cooperării transfrontaliere

38 http:// www.adroltenia.ro

46
5
Vest39 1.Dezvoltarea puternică a sectorului
privat în comerț și servicii (contribu ție
cu ~50% la valoarea adăugată
produsă);
2. Industria prelucrătoare, construcții;
3. Materii prime variate : hidrocarburi
lichide și gazoase, minereuri
metalifere și auro -argentifere,
zăcăminte de cărbuni, m ateriale de
construcții, păduri ;
4. Instituții de cer cetare și universități
puternic e (electrotehnică, cibernetică,
medicină);
5.Patru aeroporturi, dintre care două
internaționale (Arad și Timișoara);
6. Turism de afaceri și de tranzit
dezvoltat (pe culoarele de circulație
internațională Nădlac -Deva și
Timișoara – Herculane);
7. Zone alpi ne ideale pentru turismul
sportiv de vară și de iarnă (Straja,
Semenic, Muntele Mic, Munții
Parâng);
8. Stațiuni balneo -climaterice de
tradiție (Băile Herculane, Geoagiu -Băi,
Moneasa, Lipova, Buziaș);
9. Rezervații și zone protejate: parcuri
naționale (Cheile Nerei –Beușnița;
Cheile Carașului -Semenic, Domogled –
Valea Cernei; Retezat; Zarand );
parcuri naturale (Porțile de Fier, Munții
Orăștiei -Cetățile Dacice ); parcuri
dendrologice ( Simeria, Gurahonț );
10. Grad ridicat de urbanizare (63,7%
populație urbană în regiune, din care
76,9% în Hunedoara);
11. Număr mare de investitori străini
(11,3% din societățile comerciale cu
capital străin din România, locul II din
cele 8 regiuni ) 1. Noi locuri de muncă, în
special în servicii și deservirea
marilor investiții;
2. Implicarea marilor investitori
străini în activități de inovare și
transfer tehnologic;
3. Creșterea „apetitului ” pentru
credite și investiții în producție și
servicii, datorită macrostabilizării
economice și scăderii inflației;
4. Specializarea parcurilor
industriale pe domenii de
activitate în funcție de specificul
și potențialul zonei;
5. Valorificarea zonei libere Arad
Curtici;
6. Dezvoltarea aeroportului
Timișoara ca centru intermodal
(aerian, feroviar și rutier), dar și
a celui de la Arad;
7. Imedia ta vecinătate cu UE;
8. Creșterea numărului de
investitori în județele Caraș –
Severin și Hunedoara ca urmare
a fenomenului de migrare a
acestora dinspre polii Arad și
Timișoara către estul regiunii;
9. Oportunități de afaceri in
zonele defavorizate
10. Existența în jude țul Arad a
parcului industrial
Automotivest40 care este o
inițiativa de cluster din sectorul
automotive care apar ține ADR
Vest
11. Existen ța în Timi șoara a
Centrului Regional de Inovare și
Transfer Tehnologic
Tehimpuls41
6
Nord –
Vest42 1. Aeropor turile din Cluj-Napoca,
Oradea, Satu Mare ;
2. Densitate mare a rețelei rutiere și
feroviare (peste media națională);
3. Investiții importante în infrastructura 1.Construcția/reabilitarea
infrastructurii de transport rutier,
feroviar, aerian;
2. Multe nișe de piață pentru
produse in dustriale, servicii și

39 http:// www.adrvest.ro
40 http://www.regiuneavest.ro/clustere -membri/page/cid/1/
41 http://www.tehimpuls.ro/
42 http:// www.nord -vest.ro

47
de afaceri și formarea de clustere ale
întreprinderilor cu mărci și tradiție din
construcția de mașini și echipamente,
mobilă și textile;
4. Resurse diversificate (minereuri
complexe, bauxită, gaz metan);
5. Sectorul TIC în expansiune datorită
firmelor private;
6. Centre urbane de tradiție cu relații
transfrontaliere bine structurate (Satu
Mare, Orad ea, Carei, Sighetu
Marmației, Salonta, Baia Mare);
7. Resurse turistice de mare valoare;
8. Capacitate antreprenorială în
creștere mobilă;
3. Accentul pus în UE pe
dezvoltarea regiunilor
transfrontaliere;
4. Intensificarea relațiilor
economico -sociale cu Ungaria și
Ucraina ;
5. Interes internațional sporit în
turismul din parcuri naturale și
turismul cultural;
6. Interes pentru dezvoltarea
zonelor metropolitane;
7. Institutul Regional pentru
Educație, Cercetare și Transfer
Tehnologic;
8. Rețea Regională de Transfer
și Dezvoltare Tehnologică ;
9. Crearea Polului de
Competitivitate „Cetatea Științei ”
în Regiunea T ransilvania de
Nord;
10. Proiectul Cluster Network .
7
Centru43 1. Poziția în zona centrală a României;
2. Principalele șosele europene (E81,
E68, E60) și culoarul IV European;
3. Populație cu nivel ridicat al
civilizației, educată în spiritul hărniciei
și al ordinii;
4. Diversitate etnică;
5. Cele mai multe localități urbane: 57
de localități urbane dintre care 3 orașe
cu peste 100.000 de locuitori;
6. Rețea echilibrată de centre urbane
mici și mijlocii (~60% din totalul
localităților urbane);
7.Două imp ortante intersecții feroviare
(Brașov, Teiuș);
8. Centre universitare și de cercetare,
specializate (Bra șov, Târgu Mureș,
Sibiu);
9.Potențial turistic ridicat: peisaj
montan, tradiții, monumente
arhitecturale și istorice;
10. O treime din parcurile ind ustriale
din România;
11. Tendința de creștere a numărului
IMM-urilor și a start -up-urilor; 1. Poziție avantajoasă în raport
cu proiectele europene care
vizează infrastructura de
transport;
2. Planuri de dezvoltare inter –
orășe nești, metropolitane (zona
Brașov, Sibiu);
3.Crearea unor centre
tehnologice și de cercetare
orientate către valorificarea
potențialului regional;
4.Planuri Regionale de Acțiune
pentru Dezvoltarea
învățământului Profesional și
Tehnic;
5. Creșterea cererii pe plan
internațional pentru turismul
cultural, eco -turism și turism
balnear;
6. Potențial mare de reutilizare a
fostelor zone industriale ce
dispun de o infrastructură de
bază

43 http:// www.adrce ntru.ro

48
12. Industria prelucr ătoare.

8
Bucure ști-
Ilfov44 1. Motor de dezvoltare pentru
creșterea economică și crea rea de
locuri de muncă;
2. Singura zonă metropolitană din
România (peste 2 milioane de
locuitori);
3. Rata de ocupare în creștere;
4.Nivel semnificativ de investiții
străine;
5. Industrie compl exă și diversificată,
servicii;
6. Cele mai relevante întreprin deri
mari din industria prelucrătoare;
7. Pol în domeniul TIC, mecanică fină,
construcții, mase plastice;
8. Nivel mare al cheltuielilor efectuate
de IMM pentru inovare (locul I din cele
8 regiuni );
9. Număr mare de companii inovative;
10. Cercetare recuno scută la nivel
național și european;
11. Cel mai mare centru universitar și
de cercetare din țară – București;
12. Procent mare al personalului
implicat în învățământul superior și în
cercetare (primul loc in România);
13. Cele mai relevante întreprinderi
mari din industria prelucrătoare;
14. Forță de muncă calificată;
15.Prezența companiilor mari,
puternice și a multinaționalelor, atât în
sectoarele tradiționale cât și în cele
emergente ale economiei regionale. 1.Dezvoltarea dinamică a
sectorului IMM -urilor;
2.Dezvoltarea rapidă a
sectorului TIC (în special
comerțul electronic);
3.Orientarea puternică a
politicilor europene către
sprijinirea C -D-I, a clusterelor și
a transferului tehnologic;
4.Interesul crescut al
multinaționalelor pentru crearea
de filia le și unități de C -DI în
cadrul regiunii.

5.3 Inițiative

5.3.1 Înființarea Grupului de lucru interministerial

Pe baza prevederilor memorandumului aprobat în ședin ța Guvernului din 19
martie 2008, cu tema „Abordarea conceptual ă și planul de ac țiuni pentru operaț iunea
Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes național și internațional ”, din
cadrul Programului Operațional Sectorial «Creșterea Competitivității Economice» „ –
POS CCE , care are ca scop identificarea și promovarea proiect elor pentru „poli de

44 http:// www.adrbi.ro

49
competitivitate ”, Ministerul Economiei a emis Ordinul nr. 1576 din 20 mai 200845.
Acest ordin aprobă înfiin țarea Grupului de lucru interministerial pentru operațiunea
„Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naționa l și internațional –
poli de competitivitate ” din cadrul POS CCE , axa prioritar ă 1 „Un sistem de producție
inovativ și ecoeficient ”, domeniul major de intervenție 3 „Dezvoltarea durabil ă a
antreprenoriatului ”, care își va desf ășura activitatea în conformit ate cu planul de
acțiuni din memorandumul aprobat . Componenta acestui grup de lucru
interministerial este următoa rea:
– Ministerul Economiei – Autoritatea de management pentru Programul Operațional
Sectorial de „Creșterea competitivității economice ” ;
– Minis terul Economiei – Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale,
Direc ția de analiză și programare ;
– Ministerul Economiei – Direcția generală politică industrială și competitivitate;
– Departamentul pentru Afaceri Europene – Direcția coordonare p oziții, politici și
instituții europene ;
– Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuințelor ;
– Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale –
organismul intermediar pentru întreprinderi mici și mijlocii ;
– Ministerul Edu cației, Cercetării și Inovării – Autoritatea Național ă de Cercetare
Științifică;
– Ministerul Comunicațiilor și Societății Informației – organismul intermediar pentru
promovarea societății informaționale ;
– Ministerul Administrației și Internelor – Unitatea c entrală pentru reforma în
administrația publică;
– Comisia Na țională de Prognoz ă.

5.3.2 Proiectul INCLUD – Industrial Cluster Development

Proiectul INCLUD – Industrial Cluster Development46, finanțat în cadrul
programului INTERREG III B CADSES, a fost rea lizat în perioada 12.2002 – 12.2004
de către un consorțiu coordonat de Regione Lombardia, una dintre țările țintă fiind
România. Rezultatele obținute pentru Rom ânia au fost prezentate în cadrul unui
workshop realizat la București în 2006, de către Universi tatea Catolică din Piacenza,
Italia. Pe baza analizei situației din România, au fost identificate clusterele poten țiale
prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2
Regiuni Județe Potențiale clustere
Nord – Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț,
Suceava, Vasl ui Textil
Centru Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș, Sibiu Prelucrarea lemnului,
Construcții,
Produse metalice din oțel
Vest Timiș Textil,
Software

45Monitorul Oficial nr. 470 din 25 iunie 2008 (M. Of. nr. 470/2008)
46 http://www.cadses.net/en/projects/

50
Nord – Vest Cluj Software
București -Ilfov București Software

Din punct de vedere al specializării resurselor umane existente în cele 8
regiuni de dezvoltare ale Românie i, la nivelul anului 2002, corespunz ător celor mai
importante sectoare economice (index>1,1), pe baza datelor statistice din 2001,
ponderea regională pe sectoare de activitate este prez entată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3
Regiune Sectoare Economice importante Index Ponderea regională a
resurselor umane [%]
1 Nord – Est
Agricultură
Silvicultură 1,235
1,456 20,16%
23,78%
2 Sud – Est
Depozitare și Transport 1,411 17,58%
3 Sud
Munt enia
Agricultură
Construcții 1,610
1,327 17,64%
20,17%
4 Sud Vest
Oltenia
Agricultură
Construcții 1,224
1,931 13,74%
21,67%
5 Vest
Silvicultură
Industria prelucr ătoare
Construcții
Comerț
Restaurante și Hoteluri 1,421
1,125
2,151
1,140
1,243 13,80%
10,92%
20,88%
11,07%
12,07%
6 Nord –
Vest
Agricultură 1,104 15,06%
7 Centru
Silvicultură
Industria prelucr ătoare
Restaurante și Hoteluri 1,359
1,322
1,222 16,77%
16,31%
15,09%
8 Bucureș ti –
Ilfov
Industria prelucr ătoare
Comerț
Restaurante și Hoteluri
Depozitare și transport
Posta și Telecomunicații
Activități bancare și
financiare
Servicii sociale
Administrație
Educație
Sănătate și asistenț ă socială
Alte activități 1,238
1,788
1,740
1,945
2,270
3,055
3,497
2,164
1,376
1,265
2,662 11,27%
16,27%
15,84%
17,70%
20,66%
27,82%
31,83%
19,70%
12,53%
11,52%
24,23%

Principalele concluzii pentru România sunt următoa rele:
– Există relații de colaborare slabe și foarte puține între „actorii ” principali
specifici unui cluster;
– Există aglomerări industrial importante, dar acestea nu pot fi considerate
clustere datorită lipsei relațiilor de colaborare pe orizontală sau verticală;

51
– Există concentrări semnificative de activități în domeniile: agricultură,
silvicultură și pescuit ;
– Nivelul de dezvoltare economic ă nu este înc ă adecvat cerințelor specific e
conceptului de cluster;
– Economia româneasca are o situație foarte dinamic ă, dar nu se poate vorbi de
clustere decât, probabil, în viitorul apropiat, cu ajutorul fondurilor structural e;
– Ar putea exista în România două tipuri de clustere: „clustere naturale ”, în curs
de creare, pe baza dezvoltării locale și regionale, dar care nu sunt în mod
explicit susținute prin politici specifice; „clustere publice ”, create ca urmare a
suportului p ublic, în conformitate cu legislația UE.

5.3.3 Ghid practic pentru înființarea clusterelor în România

Acest ghid a fost realizat în 2008, la solicitarea Ministerului Economiei și se
adresează cu prec ădere IMM -urilor, administrațiilor publice locale, comu nității de
cercetare (instituții de cercetare, universități), instituțiilor financiare și instituțiilor de
cooperare (camere de comerț, organizații ale mediului de afaceri).
Conform ghidului practic pentru înfiin țarea clusterelor în România, scopul
înfiin țării clusterelor este crearea și perfecționarea relațiilor de colaborare între mai
multe firme dintr -un anumit domeniu sau domenii diferite, sub același brand.
Cooperarea se desf ășoară în mod intens pe mai multe planuri: managerial,
productiv, de aprovizi onare, de marketing, financiar, de utilități și servicii logistice,
etc. Clusterele se pot dezvolta în regiuni care oferă avantaje specifice ca locație
pentru activitățile companiilor dintr -un anumit domeniu și pot să permită stabilirea de
legături de cola borare. Clusterele ating întregul potențial economic dacă sunt bine
conectate la piețe și la clustere din alte locații.
Factori favorizanți în dezvoltarea și funcționarea clusterelor sunt: implicarea
administrației locale și centrale; resurse umane califi cate; resurse de capital;
infrastructura fizică, administrativă, știin țifică și tehnologică ; industrii conexe
(furnizori locali).
Activități comune care pot fi desfășurate în cadrul unui cluster sunt: producție
în comun, construire de infrastructur ă și utilități, achiziționare de mijloace fixe și
mobile, marketing, vânz ări, training, consultanță, servicii juridice etc.
Aglomerările economice și clusterele cresc competitivitatea companiilor aflate
într-o regiune, deoarece:
a. pot transforma puncte slabe și p robleme comune ale unor IMM -uri izolate
aflate în aceea și zona geografică în avantaje și oportunități comune;
b. pot crește puterea de negociere a companiilor, atât pe piața intern ă, în
operațiuni în amonte pe lanțul valoric, cât și în activități în aval pe p iețele
străine;
c. permit întreprinderilor mici și micro întreprinderilor să penetreze în mod colectiv
și cu succes în piețe ținta unde un IMM individual are șanse foarte mici;
d. încurajeaz ă întreprinderile să lucreze împreun ă la criterii de calitate agreate,
în conformitate cu standardele internaționale;
e. oferă oportunitatea pentru transferul de cuno ștințe.

Indicatorii de performanță ai unui cluster sunt următorii:
– performanța clusterului;
– nivele de investiții și cre ștere;

52
– eficiență și productivitate;
– resurse um ane;
– profitabilitate;
– valoarea ad ăugată a clusterului la formarea PIB;
– ponderea cheltuielilor de cercetare -dezvoltare în total costuri (%).

5.3.4 Cluster mapping -ul pentru România

În cadrul cooper ării tehnice bilaterale româno -germane, Guvernul Germanie i
prin Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare sprijină România,
încep ând cu anul 1993 pentru îndeplinirea cerin țelor de pre și post -aderare la
Uniunea Europeană . În cadrul acestei cooper ări s-a creat în anul 1994 în România
proiectul I BD – Serviciul Integrat de Consultanța pentru Economie, care a fost
implementat de către Societatea Germană pentru Cooperare Tehnica – GTZ. În acest
context, Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică desfășoară începând din
1994 Programul de Promovare Ec onomică și Ocupare a Forței de Muncă în
România.
În prezent, în contextul integrării României în Uniunea Europeana, Ministerul
Economiei, prin Direcția Generală Politică Industrială și Competitivitate, colaborează
cu GTZ la:
– implementarea noilor concepte europene de politică industrial ă, cum ar fi
„Clusterul/polul de competitivitate și politicile de cluster în vederea cre șterii
competitivității și inovării ”;
– realizarea unei „hărți” a clusterelor românești, în cadrul unui exercițiu de
„cluster mapping ”.

Exercițiul de „cluster mapping ” se desfășoar ă în perioada noiembrie 2009 –
februarie 2010 și consta în organizarea unor „peer reviw -uri” regionale (minim 8)
menite a valida inițiativele de tip „cluster ” existente în România.
„Peers ” vor fi reprezentanți a i categoriilor de actori specifici clusterelor
inovative: ADR -uri, consilii județene, consilii locale, universități, institute de cercetare,
IMM-uri inovative, mari companii, organizații catalizator (camere de comerț, centre de
inovare și transfer tehnolog ic și inovare, centre de formare profesională etc .).

5.3.5 Proiectul InovCluster
Proiectul InovCluster „Dezvoltarea conceptului de pol tehnologic în plan
regional și a clusterelor din rețelele regionale, suport al creșterii competitivității
operatorilor e conomici din industria construcțiilor de mașini ”, prezentat în cadrul
capitolului 1, are ca obiectiv general: stimularea companiilor pentru proiecte cu
suport tehnico -economic regional.
Obiectivele specifice ale proiectului InovCluster sunt următoa rele:
– analiza clusterelor din UE care au suport poli tehnologici regionali;
– identificarea și evaluarea potențialului regional pentru prelucrarea
resurselor locale;
– crearea de instrumente (ghiduri, servicii de consultanță on -line) pentru
stimularea proiectelor de dezvoltare a companiilor.
În vederea îndeplinirii primului obiectiv specific al proiectului InovCluster, a fost
analizată situația clusterelor din UE și au fost elaborate materialele de informare,
inclusiv despre surse de finanțare, care au fost postat e pe pagina web a proiectului

53
http://www.fabricadebani.ro/targuri.aspx?sid=153 , care are link la pagina web a
Ministerului Economiei http:// www.minind.ro → Domenii / sectoare → Industrie →
Planul sectorial în domeniul cercetării/dezvoltării în industrie → InovCluster proiect de
cercetare inițiat și finanțat de Ministerul Economiei.
Pentru îndeplinirea celui de -al doilea obiectiv specific al proiectului
InovCluster, au fost organizate workshop -uri în fiecare din cele opt regiuni de
dezvoltare, în vederea identificării potențialului de dezvoltare al unor structuri
regionale de tip cluster, urmărindu -se totodat ă diseminarea conceptului de cluster,
înțeleger ea lui de către actorii locali și captarea interesului pentru structurarea unor
parteneriate, respectiv realizarea unor nuclee de ini țiativă în acest sens, precum și
difuzarea chestionarului. La aceste workshop -uri au participat principalii actori locali:
reprezentanți ai autorit ăților locale, universități, entități de C -D-I, asociații
profesionale, agenți economici cu capital de stat și privat, camere de comerț. Pentru
creșterea vizibilității rezultatelor proiectului și pentru asigurarea accesului la
informațiile prezentate, în cursul desfășurării workshop -urilor s -au realizat
transmisiuni video live, acolo unde condițiile tehnice (conexiune la Internet) au
permis acest lucru, pe pagina web a proiectului. Acolo unde transmisiunile video live
nu au putut fi asigurate, reuniunile au fost înregistrate și postate ulterior pe site -ul
proiectului.
Pe pagina web a proiectului se regăsesc toate materialele referitoare la cele 8
workshop -uri: transmisiuni video, interviuri video și audio cu participanți precum și
materiale prezentate (prezentarea proiectului, a situației în domeniul clusterelor în
România, a experienței altor state membre UE în domeniu și a surselor de finan țare).
În Tabelul nr.4 sunt prezentate clusterele potențiale identificate în timpul
workshop -urilor regionale și a interviurilor.

Tabelul nr.4
Regiune
Clustere potențiale

2 Sud – Est Construcții și reparații de nave
Energie (nuclear ă, eolian ă și solar ă)
Industria alimentară
Platforma logistică
Petrochimie
Sticlărie
Turism
Textile
Viticultură
3 Sud Muntenia Automotive
Industria prelucr ătoare a c ărnii și a laptelui
Lemn și mobilă
Pomicultur ă – produse tradi ționale
Viticultur ă
4 Sud Vest Oltenia Automotive
Chimie și biotehnologii
Energie regenerabil ă
TIC
Textile
5 Vest Agricultură

54
Construcții
Industria alimentară
Textile
TIC
6 Nord – Vest Lemn
Mase plastice
Radiatoare de căldur ă
Tehnologii de mediu (tratare și epurare ape reziduale)
7 Centru Agricultură
Construcții
Energie regenerabilă
Industria alimentară
Managementul deșeurilor

În cadr ul workshop -urilor organizate în Regiunile Nord -Est și București -Ilfov
s-au prezentat de către experți străini modele de succes din UE .
În faza de pregătire a majorită ții workshop -urilor organizate în cadrul etapei 2
a proiectului InovCluster au fost tran smise, pe lângă invitații , și chestionare elaborate
în vederea evaluării punctului de vedere al companiilor, al autorit ăților locale, al
universităților, al entităților de C -D și a l asociațiilor profesionale din fiecare regiune cu
privire la constituirea d e clustere . În paralel au fost transmise chestionare la
principalele entit ăți de C -D-I, Asociații Profesionale și Patronale, Autorități publice
locale, operatori economici . În total au fost transmise 263 de chestionare și au fost
primite 75 completate. Răs punsurile cuprinse în chestionarele completate de c ătre
respondenți au fost prelucrate statistic, obținându -se rezultatele prezentate în Tabelul
nr.5.
Tabelul nr.5
Regiune Cluster e
Existent e Potențial e
1 Nord – Est Textil e Lemn
Petrochimie
Prelucrarea metalelor
2 Sud – Est Construcții navale
Turism Agricultură
Energie regenerabilă
(eoliană, solară)
3 Sud Muntenia Agricultură
Automotive (inclusiv
subansamble)
Construcții
Nuclear
Petrochimie Agricultură
4 Sud Vest Oltenia Chimie și petrochimie Agricult ură
Construcții
Energie, inclusiv energie
regenerabilă
Industrie alimentară
5 Vest Automotive
Construcții
Materiale de construc ții Imprimărie/ tipografie

55
6 Nord – Vest Mase plastice Agricultură
Alimentare cu apă
Industria alimentară
Tehnologii de mediu
7 Centru Lemn și mobilă
Turism Agricultură
Industria alimentară
8 Bucure ști-Ilfov Cercetare
Comercializare utilaje
agricole
Comercializare cereale Cercetare și Educație
Construcții
Construcții de ma șini
Mediu

Din discuțiile purtate în cadrul worksho p-urilor organizate a reieșit faptul ca în
România conceptul de cluster este c unoscut la nivelul oamenilor de afaceri, al ONG –
urilor (camere de comerț locale, asociații patronale și profesionale), autorităților
publice locale, mediului universitar și de ce rcetare, dar în general este perceput în
mod diferit.
Marea majoritate a participanților la workshop -uri sunt informați în ceea ce
privește existența acestui tip de structur ă în Europa, fără a cunoaște în detaliu
posibilitatea cre ării acestora la noi în țară și posibilită țile de finanțare existente prin
fonduri guvernamentale și structurale.
De asemenea , discuțiile purtate au evidențiat un interes clar atât din partea
autorităților locale c ât și a comunită ții de afaceri pentru crearea/dezvoltarea de
cluste re.
În vederea Îndeplinirii celui de -al treilea obiectiv specific al proiectului
InovCluster au fost create instrumente specifice pentru stimularea operatorilor
economici pentru promovarea proiectelor destinate creării și dezvoltării clusterelor
inovative , cu suport tehnico -economic regional: prezentul ghid, portalul proiectului și
un serviciu de consultanță on -line.
Portalul proiectului http://www.fabricadebani.ro/list.aspx?sid=168 are urmă –
toarea s tructura:
– Nout ăți (aici se anun ță conferin țele, se posteaz ă interviuri etc.)
– Concepte, actori,beneficii
– Etape în crearea unui cluster
– Experien ța interna țional ă
– Clustere – pove ști de succes
– Situa ția în Rom ânia
– Inițiative
– Posib ilități de finan țare
– Consultan ță on-line.

Secțiunea de consultan ță on-line con ține formulare de solicitare de
consultan ță cu următoa rele câmpurile:
o Nume
o Adresa de mail
o Întrebare
o Observa ții/am ănunte
La click, formularul pleac ă sub forma unui mail.

56
Pe baza unei sume de întreb ări analizate se vor extrage cele mai frecvente
întreb ări și răspunsuri, care vor fi postate și separat, sub denumirea cunoscut ă în
Internet ca FAQ (Frequently Asked Questions).

57
6. POSIBILITĂȚI DE FINANȚARE

6.1 S trategii și politic i de sp rijinire a clusterelor in Rom ânia

Strategiile referitoare la dezvoltarea Rom âniei în care se reg ăsesc elementele
specifice dezvolt ării clusterelor sunt:
– Cadrul Strategic Na țional de Referin ță (CSNR) 2007 -2013 ;
– Strategia Na țională de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2007 -2013 ;
– Strategia Na țional ă pentru Dezvoltare Durabil ă a Rom âniei;
– Strategiile de dezvoltare regional ă.

6.1.1 Cadrul Strategic Na țional de Referin ță (CSNR) 2007 -201347

Ca urmare a analizei socio -economic e a situa ției din Rom ânia, au fost
identificate ca fiind necesare intervenții structurale majore pe termen lung în
domeniul c ompetitivit ății economice d atorit ă: productivit ății scăzut e, echipamentelor
și tehnologiilor învechite, ineficienței energetice, spiritului an treprenorial insuficient
dezvoltat, climatului de afaceri dificil, lipsei unei infrastructuri adecvate pentru
sprijinirea mediului de afaceri, accesului limitat la finanțare, investițiilor insuficiente în
cercetare -dezvoltare și tehnologia informației și c omunicării (TIC), toate acestea
afect ând dezvoltarea mediului de afaceri .
Una dintre priorit ățile tematice ale CSNR, formulate ca răspuns strategic al
Guvernului la problemele economice actuale, se refer ă la creșterea competitivității pe
termen lung a eco nomiei românești . În acest context, s e va încuraja inovarea și se
va îmbun ătăți procesul de punere în practic ă a rezultatelor activit ății de
cercetare și dezvoltare la oportunit ățile de pia ță, precum și accesul la finan țare și
TIC. Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investi ții și vor fi
sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum și prin
asigurarea accesului la alte tipuri de servicii necesare dezvolt ării și cre ării de noi
locuri de munc ă.

6.1.2 Strategia Na țional ă de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2007 -201348

Două dintre obiectivele Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare 2007 -2013 se refer ă la:
(a) Crearea de cuno ștințe prin ob ținerea unor rezultate științifice și
tehnologice de vârf, cre șterea vizibilit ății interna ționale a cercet ării rom ânești și
transferul rezultatelor în economie și societate, ameliorarea substan țială,
calitativ ă și cantitativ ă, a performan ței capitalului uman din cercetare, inclusiv
prin dezvoltarea unor p oli de excelen ță;
(b) Cre șterea competitivit ății economiei rom ânești prin promovarea inov ării
cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului
tehnologic , deplasarea accentului spre exerci ții de rezolvare a problemelor
complexe cu aplicabilitate directă , stimularea parteneriatelor cu firmele din
sectoarele de producției și serviciilor pe baze competitive, crearea de
centre de competen ță și de platforme tehnologice .

47 http://www.fonduri -ue.ro/upload/118786170647.pdf
48 http://www.mct.ro/img/files_up/1188314177strategia%20ro .pdf

58
Strategia stabileș te 9 domenii prioritare de cercetare -dezvolta re cu finan țare
public ă: Tehnologia Informa ției și Comunica ții, Energie , Mediu , Sănătate , Agricultură,
sigura nță și securitate alimentară , Biotehnologii , Materiale, procese și produse
inovative , Spațiu și securitate , Cercetare socio -economic ă și umanistă .
În domeniul inovării, obiectivul propus este următorul: ponderea firmelor din
Rom ânia care introduc produse sau servicii inovative s ă se apropie de media UE
spre sf ârșitul perioadei de referin ță. Una dintre m ăsurile stabilite în acest sens , se
referă la dezvolta rea entităților de inovare și transfer tehnologic (de la brevet la
produs, serviciu sau proces) în cadrul unit ăților de învățământ și cercetare, ca
premis ă pentru formarea unor clustere științifice și de inovare .
Amploarea și natura reț elelor existe nte de colaborare – cu toate c ă sunt
stabilite și func ționeaz ă câteva re țele de colaborare la nivel local, na țional și
european, companiile regionale nu se implic ă cu ușurin ță în aceste re țele, iar nivelul
înregistrat de colaborare este foarte sc ăzut. Au f ost identificate mai multe
poten țiale clustere (industria petrochimic ă în județul Prahova și industria de
automobile în județul Argeș care dețin cel mai bun poten țial de dezvoltare) , dar
companiile specializate și institu țiile asociate coopereaz ă doar la n ivel informal și se
poate constata o lips ă a conștientiz ării de c ătre antreprenorii regionali a
beneficiilor rezultate în urma cre ării unui cluster sau a unei re țele.
Nivelul de cooperare cu infrastructura de sprijin a inov ării este foarte
scăzut – IMM-urile au rela ții de colaborare în special cu universit ățile sau cu
institutele de cercetare, în special la nivel regional . Acest gen de colaborare nu
reprezint ă o prioritate pentru întreprinderile regionale și de cele mai multe ori este
punctual ă, cu scopul d e a aplica pentru programele europene. Cauzele principale ale
acestei situa ții sunt lipsa de corelare între nevoile reale ale companiilor și activit ățile
de cercetare realizate în universit ăți și institute de cercetare, uzura infrastructurii de
sprijin a c ercet ării și a afacerilor, lipsa marketingului în ceea ce privește poten țialul de
CDI al mediului de cercetare, lipsa de resurse financiare ale antreprenorilor regionali
care s ă fie alocate pentru activit ăți cu profit pe termen lung, slaba promovare a
serviciilor efectuate de structurile de sprijin ale inov ării.

6.1.3 Strategia Na țional ă pentru Dezvoltare Durabil ă a Rom âniei49

Ca orientare general ă, Strategia Național ă pentru Dezvoltare Durabilă a României
vizeaz ă realizarea următoa relor obiective strateg ice pe termen scurt, mediu și lung:
 Orizont 2013: Încorporarea organic ă a principiilor și practicilor dezvolt ării
durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale Rom âniei ca stat
membru al UE.
 Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ariilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvolt ării durabile.
 Orizont 2030: Apropierea semnificativ ă a Rom âniei de nivelul mediu din acel
an al arilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvolt ării
durabile .

49 http://www.mmediu.ro/dezvoltare_durabila/sndd.htm

59
6.1.4 Strategiile de dezvoltare regional ă

Strategiile de dezvoltare regională identific ă poten țialul de dezvoltare la nivel
regional, reprezentan ții mediului de cercetare ( universit ăți, institute de cercetare),
principalii agen ți economici din zona precum și infrast ructura suport existe nta, care
reprezint ă elementele de baza în inițierea și dezvoltarea unui cluster.

6.2 Programe C -D-I naționale

6.2.1 Planul Na țional de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007 -2013 (PN II )50

PN II reprezint ă instrumentul principal prin care Autoritatea Na țional ă pentru
Cercetare Știin țifică implementeaz ă Strategia Na ționala de Cercetare Dezvoltare și
Inovare 2007 -2013 și a fost aprobat prin Hot ărârea Guvernului nr. 475/2007.

Unul dintre o biectivele strategice ale PN II se refera la creșterea
competitivit ății economiei rom ânești prin inovare, cu impact la nivelul agen ților
economici și transferul cunoștin țelor în practica economic ă.

Programe componente / obiective :
 Resurse umane / creșterea num ărului de cercet ători și a performantelor
profesionale ale acestora, prin creșterea atractivit ății carierei în cercetare și
oferirea d e facilit ăți pentru reintegrare ;
 Capacit ăți/ dezvolta rea infrastructurii de cercetare pentru a permite
cercet ătorilor s ă lucreze cu aparatura performanta, s ă benefic ieze de un
management adecvat și s ă mențină o rela ție permanent ă cu nevoile socio –
economice ;
 Idei/ obținerea unor rezultate știin țifice și tehnologice de vârf, comparabile cu
cele de la nivel european, prin cercet are fundamental a, asigur ând dezvoltarea
cunoașterii și asigura rea unei baze solide pentru cercet area aplicativ ă și
dezvolt area tehnologic ă. Accentul este pus pe excelen ță și vizibilitate
interna țională , pe cercetarea la frontiera cunoașterii, pe interdisciplinaritate și
cercet ări complexe în domen ii de frontieră și participarea în rețele
interna ționale de cercetare de excelen ță ;
 Parteneriate în domeniile prioritare / concentrarea resurselor și crearea
parteneriatelor de dimensiuni mari (universit ăți – institute de cercetare –
întreprinderi – organi zații publice – alți operatori economici) dedicate
rezolv ării unor probleme complexe și creșterea competitivit ății CD prin transfer
tehnolo gic ;
 Inovare / susținerea proiecte lor de cercetare pre -competitiv ă și
competitiv ă, conduse de agen ți economici , în condițiile respect ării regulilor
de ajutor de stat.

50 http://www.ancs.ro/img/files_up/1188313421PN2%2 0ro.pdf

60
Instrumentele de finanțare utilizate, pe programe, sunt de trei tipuri: proiect, bursă
și premiu. Statistica regională a proiectelor selectate pentru finanțare, pe domeniile
prioritare ale PN II, indica r epartiția din Tabelul nr.6.
Tabelul nr. 6
Progra me Regiuni
N-E N-V V S-V S S-E Centru Bucure ști-lfov TOTAL
Resurse umane*)
2007 121 169 58 35 26 37 56 591 1 093
2008 64 95 26 21 13 29 14 308 570
Capacitați**)
2007 18 22 9 6 5 4 9 81 154
2008 25 30 12 7 5 7 9 82 177
Idei
2007 72 96 22 11 1 10 26 198 436
2008 111 139 50 25 16 27 46 537 851
Parteneriate
2007 46 70 25 19 14 30 7 386 587
2008 44 83 24 27 22 17 17 533 767
Inovare
2007 11 5 4 10 5 3 13 86 137
2008 12 7 6 8 4 3 10 98 148
TOTAL 534 716 236 169 111 167 207 2 900 4 920
*) Nu sunt incluse premiile, în număr de 932 (din 1042 solicit ări) în anul 2007,
respectiv 3109 (din 3220 solicit ări) în anul 2008
**) Nu sunt incluse proiectele suport pentru reprezentare interna țional ă (31 proiecte)

Zona București este zona cu concentrarea cea mai mare de activită ți CDI
(peste dou ă treimi). Alte regiuni semnificative sunt Nord Vest, în jurul orașului Cluj –
Napoca, și Nord Est, în jurul Iașiului.
Patru domenii, anume „Materiale, procese și produse inovative ”, „Mediu ”,
„Agricultură, siguran ță și securitate alimentară ” și „Sănătate ” sunt cel mai bine
reprezentate la scara na țională. Pentru anumite regiuni, precum Sud Est, Cent ru,
Sud, se constată o inciden ță mai mare a domeniului „Agricultură , siguran ță și
securitate alimentar ă”; o mențiune specială pentru domeniul „Energie ”, care prezintă
o localizare secundară în regiunea Sud Vest.
Dintre cele 106 de proiecte de la programul Parteneriate , declarate cu ro l
major în promovarea progresului tehnologic și creșterea competitivit ății economice,
62 sunt București și 19 din zona NV (Cluj Napoca, și foarte pu țin Oradea),
confirmând atomizarea imprimată de centrele industriale.
Statistica regională indic ă cel puțin doi poli de inovare în fiecare regiune :
Cluj-Napoca și Oradea (N -V), Ia și și Bistri ța (N-E), Timi șoara și Arad (V), Craiova și
Râmnicu -Vâlcea (S -V). Zona București este un aspirator pentru regiunile Sud și Sud –
Est, spre deosebire de zona Centru, unde dispe rsia este ceva mai mare, pe lângă
orașele Targu -Mureș, Sibiu, Alba Iulia și Odorheiu Secuiesc.

61

6.2.1.1 Programul Parteneriate în domeniile prioritare

În conformitate cu documentul de prezentare al Programului «Parteneriate în
domeniile prioritare »51 în cadrul D omeniului 9 «Cercetare socio -economica și
umanistă ”, sunt finan țate proiecte aferente tematicii de cercetare 9.1.3
„Mecanisme colaborative specifice re țelelor de firme și clusterelor ”.

6.2.1.2 Programul Inovare

Modulul 3 „Servicii suport pentru inovare ”

În conf ormitate cu Pachetul de informa ții pentru competi ția din 200852, Modulul
3 „Servicii suport pentru inovare ” se adresează unităților de CDI care pot dezvolta
acțiuni în vederea susținerii activităților inovative ale IMM – urilor, acțiuni pentru
clustere și r ețele inovative de IMM –uri, crearea și dezvoltarea de portaluri
științifice, târguri virtuale științifice, promovarea și diseminarea cunoștințelor și
rezultatelor CDI. În acest context s e dezvoltă sprijinul acordat agenților economici
prin susținerea dezvo ltării de clustere și a rețelelor inovative de IMM –uri.

Modulul 5 „Cooperare europeana ”53

În conformitate cu Pachetul de informa ții54, Modulul 5 – Cooperare europeană
se adresează agenților economici, persoane juridice române, interesați să dezvolte
proie cte în cadrul Inițiativei EUREKA și anume, creșterea competitivității economiei
românești, în special a industriei, prin obținerea de produse, tehnologii și servicii noi.
Proiectele de cooperare europeană susțin derularea de activități de cercetare
industr ială și dezvoltare experimentală în cadrul unor parteneriate europene (din țări
membre ale Inițiativei EUREKA) având ca scop:
• stimularea firmelor românești, în special IMM–uri, pentru pătrunderea pe
piețele europene și mondiale cu tehnologii și produse i novative, dezvoltate în
cadrul proiectelor EUREKA;
• creșterea gradului de înlocuire a produselor și tehnologiilor de import, prin
producerea acestora în cadrul firmelor românești;
• stimularea participării IMM–urilor românești, cu profil inovativ și / sau de
producție la proiecte EUREKA;
• întărirea colaborării dintre unitățile de cercetare (institute și universități) și
IMM – urile din România.

În cadrul acestui modul sunt finan țate proiecte de tip CLUSTER (com –
ponente ale proiectelor de tip CLUSTER –EUR EKA). Prin proiectele de cooperare
europeană EUREKA se acordă ajutor de stat pentru cercetare industrială, dezvoltare
experimentală, activități pentru obținerea și protejarea drepturilor de proprietate

51 http://www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/CNMP_Prezentare.pdf
52 https://inovare.amcsit.ro/2008/m1/downloads/2008/pachetdeinformatii.pdf
53 http://www.inovare.amcsit.ro/competitie/m5/200809/main/index.php?&wchk=
54 http://www.inovare.amcsit. ro/competitie/m5/200809/downloads/2008/PachetMartie2008.pdf

62
industrială, studii tehnice de fezabilitate, inovare d e proces și organizațională în
servicii, procurarea de servicii suport și de consultanță pentru inovare.
Proiectele EUREKA sunt în general proiecte care pot include studii de feza –
bilitate, etape /faze de cercetare industrială, etape/ faze de dezvoltare expe rimentală,
etape/ faze de transfer tehnologic, realizare și testare de prototipuri și implementare a
acestora în producție. Cotele de finanțare, pe proiect, se determină pentru f iecare
activitate în parte în funcție de categoria de activitate ( CI, DE, SCI / SDE, PCI / PDE,
IO, SS ) luând în considerare tipul de întreprindere în care se înc adrează contractorul,
respectiv partenerii din consorțiu, corespunzător contribuției fiecăruia în realizarea
proiectului .
În general, proiectele EUREKA sunt proiecte unitare , care își propun atingerea
unor rezultate măsurabile și valorificabile, dar desfășurarea lor poate fi gândită ca
modulară, în care fiecare țară con tribuie tehnologic și financiar prin participanții săi.
Rezultatele se valorifică în comun și, într -o struct ură de proiect modulară,
activi tățile se pot desfășura separat în fiecare țară participantă, urmând a se realiza,
atunci când proiectul o cere, coordonarea, schimbul de informații și interconectarea
tehnologică a „ieșirilor ” (outputs) din proiect.

Categor ii de activități eligibile:
• activități de cercetare industrială și dezvoltare experimentală;
• elaborarea de studii de fezabilitate;
• protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• procurarea de servicii suport și de consultanță pentru inovare.

Durata proiectelor:
 maxim 36 luni de la data încheierii contractului de finanțare de la buget sau în
conformitate cu programul european.

Nivelul de finanțare de la buget:
 sprijinul financiar (finanțarea de la buget) acordat de la bugetul Programului
INOVA RE pentru un proiect de cooperare europeană reprezintă maxim 50%
din valoarea părții românești din proiect (cheltuieli eligibile), dar nu mai mult de
500.000 lei / an pentru proiectele CLUSTER , în baza Acordului european de
parteneriat și a adresei oficial e din partea proiectului CLUSTER, care face
dovada selectării proiectului în urma competiției internaționale.

Condiții de eligibilitate:
 coordonatorul proiectului pentru parteneriatul român este un agent
economic de tipul IMM, care are în obiectul de acti vitate și cercetare –
dezvoltare;
 pentru realizarea proiectului poate constitui un parteneriat (parteneriatul
român) din care să facă parte agenți economici, entități CDI, unități ale
administrației publice locale, instituții publice, unități de transfer t ehnologic.
Toți participanții din consorțiu trebuie să fie înregistrați în Registrul Potențialilor
Contractori și certificați (acceptați să participe în Planul Național de Cercetare
– Dezvoltare și Inovare);
 Agentul economic coordonator, cât și ceilalți ag enți economici, parteneri în
propunerea de proiect au, cel puțin, un bilanț contabil încheiat și nu au
înregistrat pierderi în ultimul an financiar;

63
 Pentru proiectele CLUSTER – EUREKA trebuie îndeplinite următoarele
condiții :
• Coordonatorul trebuie să fac ă dovada participării la propunerea de
proiect CLUSTER – EUREKA, prin semnarea Formularului de proiect, a
Acordului internațional de parteneriat și a adresei oficiale a
Secretariatului EUROSTARS către Secretariatul român EUREKA, prin
care se face dovada se lectării proiectului în urma competiției
internaționale;
• Parteneriatul internațional va fi constituit din minim 2 participanți din
două țări membre EUREKA (una fiind România) având în calitate de
coordonatori a parteneriatelor naționale IMM – uri.

Chelt uieli eligibile:
 cheltuieli de personal (cercetători, tehnicieni și alt personal de ajutor dacă
aceștia sunt angajați pentru proiectul de cercetare), nu fac parte din
categoria cheltuielilor eligibile: mobilitățile pentru manifestări științifice
(pentru di seminare), pentru instruiri, pentru achiziții;
 cheltuieli pentru achiziții de instrumente și echipamente necesare pentru
realizare a proiectului de cercetare. Dacă aceste instrumente și
echipamente au o durată de funcționare mai mare decât durata proiectulu i
de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata
proiectului, calculate pe baza practicilor contabile reglementate;
 cheltuielile de cercetare contractuală, pentru cunoștințe tehnice și brevete
sau licențe achiziționate din surse exteri oare la prețul pieței, atunci când
operațiunea a fost realizată respectând principiului concurenței și în
absența oricărui element preferențial, cum ar fi costurile pentru servicii de
consultanță și echivalente utilizate, exclusiv pentru finalizarea activi tății de
cercetare;
 cheltuieli de regie implicate de proiectul de cercetare;
 alte cheltuieli de operare, inclusiv costuri de materiale, consumabile și
produse similare necesare pentru activitatea de cercetare;
 cheltuieli pentru studiile tehnice de fezabili tate, pregătitoare pentru
activitățile de cercetare industrială sau dezvoltare experimentală;
 cheltuieli pentru obținerea drepturilor de proprietate industrială pentru IMM
– uri (cheltuieli care preced obținerea drepturilor în prima jurisdic ție legal ă,
incluzând costuri referitoare la preg ătirea, depunerea și urmărirea
aplicației, precum și costurile rezultate din re înnoirea aplica ției înainte de
acordarea acestor drepturi; cheltuieli cu traduceri și alte cheltuieli legate de
obținerea și/sau validarea drep turilor în alte jurisdic ții legale; cheltuieli
rezultate din susținerea dreptului în timpul prelucrării oficiale a aplicației și
în eventuale proceduri de contestație, chiar daca aceste costuri apar dup ă
ce dreptul a fost acordat);
 cheltuieli pentru servic ii de consultanță pentru inovare și pentru servicii
suport pentru inovare în conformitate cu activitățile precizate la categoria D
din tabelul 3.
Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcată pe activități, destinații și categorii,
trebuie să fie confo rmă cu planul de realizare al proiectului și să respecte prevederile
din H. G. nr. 1579 / 2002. Se consideră cheltuieli eligibile doar acele cheltuieli
efectuate după data semnării contractului. Contractorul poate contracta max. 5% din

64
activitățile proiect ului cu terți, dar numai cu acordul prealabil scris al Autorității
contractante. Subcontractarea este interzisă.

Proprietatea intelectuală:
 Revine integral agentului economic dacă aceasta a participat c u cel puțin 50%
din fondurile totale necesare proiec tului. Altfel, conform acordului cu cei care
efectueaz ă cercetarea din afara firmei s e va sigura confidențialitatea asupra
informațiilor rezultate din derularea proiectului.

În conformitate cu informa țiile de pe site -ul http://inovare.amcsit.ro , în funcție
de bugetul alocat finan țării noilor proiecte, rezultatele evalu ării vor constitui baza de
acumulare de proiecte eligibile poten țial finan țabile pe parcursul anului 2010 și în anii
următori. Contractarea se va face în ordinea punctajelor ob ținute în funcție de
fondurile alocate, proiectele care nu vor fi finan țate rămânând pe lista de a șteptare.
Proiectele evaluate în sesiunile ulterioare planificate bianual (februarie
respectiv septembrie) vor completa lista proiec telor în așteptarea fi nanțării, ocup ând
locul pe care î l acord ă punctajul ob ținut la evaluare. Proiectele evaluate dar
nefinan țate pot depune o noua aplica ție într-o sesiune ulterioar ă în vederea
îmbun ătățirii pozi ției în lista de a șteptare.

6.3 Programe C-D-I europene

6.3.1 Programul C adru 755

Cel mai important program european de finanțare a cooperării în cercetare
este Programul cadru 7 (FP7) având ca scop final crearea spațiului de cercetare
european (European Reseacrh Area) . Cu un buget de 50 miliard e Euro în perioada
2007 -2013, FP7 oferă o platformă generoasă pentru constituirea unor consorții
transnaționale care să promoveze proiecte de excelență în cercetare.
La nivelul PC 7, se deruleaz ă în total 181 proiecte finanțate de UE cu parteneri
din Român ia, valoarea contractelor fiind de aproximativ 30M Euro.
În cadrul FP7, cooperarea între clustere este promovată în cadrul unei
secțiuni special dedicat, și anume „Regiunile cunoașterii ” în cadrul subprogramului
„Capacități ”.

Obiectiv ul general al subpro gramului „Capacități ” – „Regiunile cunoașterii ” :
 întări rea potențialul ui de cercetare al regiunilor europene prin sprijinirea
dezvoltării unor „research driven clusters ”, asociind universități, institute
de cercetare, întrep rinderi și autorități.

Activ ități finanțabile în cadrul subprogramului „Capaci tăți” – „Regiunile cunoașterii ”:
 analiza, dezvoltarea și imp lementarea unor programe de acțiuni pentru
clustere regionale și trans -naționale ;
 mentoringul unor regiuni mai puțin dezvoltate de către alte clus tere
mature ;
 integrarea clusterelor tematice la nivel european ;

55 http://cordis.europa.eu/fp7/capacities/regions -knowledge_en.html

65
 diseminarea de bune practici (publicații, conferințe etc .).

Bugetul :
 Bugetul subprogramului „Regiunilor c unoașterii ” este de 126 mil. Euro pe
întreaga durată 2007 -2013;
 Se finanțează coopera rea trans națională a clusterelor ;
 Un cluster în accepțiunea FP7 conține în mod obligatoriu o asociere (nu
neapărat juridică) între diverși i actori ai modelului triple helix (cercetare –
industrie – autoritate).

6.4 Fonduri structurale

Fondurile Structur ale aferente cre ării și dezvolt ării clusterelor și a structurilor
conexe acestora sunt accesibile î n România prin:
 Programele Operaț ionale Sectoriale:
o Creșterea Competitivit ății Economice – POS CCE;
o Dezvolt area Resurselor Umane – POS DRU;
 Programul Operați onal Regional – POR ;
 Programele de Cooperare Teritorial ă European ă:
o Transna țională;
o Transfrontalier ă;
o Interegională .

6.4.1. Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice ”
– POS CCE

Programul Operațional Sectorial „Creșterea Compe titivității Economice ”
– POS CCE56 stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale
României în domeniul competitivității întreprinderilor din România pentru a putea face
față provocărilor pieței unice și pentru a putea beneficia de pe urm a posibilităților
oferite de aceasta precum și în vederea implementării asistenței financiare a Uniunii
Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului
Convergență, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Obiectivul general :
 creșterea productivității întreprinderilor române ști pentru reducerea decalajelor
față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera
până în 2015 o creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor
permite României s ă atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Obiective specifice :
a. Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
Acest obiectiv urmăre ște sprijinirea modernizării și inovării întreprin –
derilor existente, ceea ce va conduce la reducerea costurilor și
creșterea corespunz ătoare a productivită ții, precum și la crearea de

56 Conform documentelor programa tice disponibile la adresa http://www.fonduri –
structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate la momentul redactării Ghidului

66
întreprinderi noi, în special IMM -uri în sectoarele productive și al
serviciilor pentru afaceri. Valorificarea și îmbun ătățirea echipamentelor
de produc ție, inovarea proces elor de produc ție și sprijinirea adoptării
standardelor interna ționale, conduc la creșterea gamei de produse
competitive .
b. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
Elementul cheie al acestui obiectiv este crearea unui cadru fav orabil
dezvoltării antreprenoriatului, prin reducerea constr ângerilor existente
în domeniile de risc al pieței – acces la finanțare, instrumente financiare
inovative, disponibilitatea serviciilor calificate, cooperare între firme –
pentru crearea de noi în treprinderi și pentru dezvoltarea celor existente.
Realizarea obiective lor a și b poate fi cuantificată prin creșterea contribu ției
IMM-urilor în cadrul PIB cu 10% până în 2015.
c. Creșterea capacit ății de cercetare dezvoltare (C -D), stimularea cooperării înt re
instituții de cercetare dezvoltare și inovare (C -D-I) și întreprinderi, precum și
creșterea accesului întreprinderilor la C -D-I;
Scopul acestui obiectiv specific constă în îmbun ătățirea performanței de
ansamblu a sectorului C-D-I, prin creșterea ratei d e inovații și a
beneficiilor economice rezultate din exploatarea cunoașterii.
Elementele cheie ale acestui obiectiv s unt finanțarea proiectelor de C –
D, care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, moderni –
zarea și dezvoltarea capacității și inf rastructurii C -D-I, creșterea calită ții
și diversificarea gamei ofertei de servicii inovative, stimularea cererii
potențiale de inovare venite din partea întreprinderilor.
d. Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea
acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni);
e. Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic,
prin promovarea surselor regenerabile de energie.
Scopul urmărit este de a contribui la urmă toarele obiective naționale:
reducerea intensității energetice primare cu 40 % comparativ cu 2001,
cota de 33 % energie ob ținută din resurse regenerabile în consumul
național brut de energie până în 2010 și reducerea emisiilor de noxe
din sectorul energeti c, conform Programului Național de reducere a
dioxidului de sulf (SO2), oxidului de a zot (NOX) și emisiilor de praf în
instala țiile mari de ardere.

Axe Prioritare :
 Axa Prioritară 1 : Un sistem de producție inovativ și eco -eficient
 Axa Prioritară 2 : Cerceta re, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru
competitivitate
 Axa Prioritară 3 : TIC pentru sectoarele privat și public
 Axa Prioritară 4 : Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în
contextul combaterii schimbărilor climatice
 Axa Priorita ră 5: Asistență tehnică

Opera țiuni specifice clusterelor și polilor de excelenta sunt incluse în cadrul
Axelor prioritare 1 și 2, conform T abelului nr. 7.

67
Axa Prioritara 1 are în vedere necesitatea investiții lor și modernizări lor în activitatea
de produc ție și a accesul ui întreprinderilor la piața de desfacere în acord cu principiile
dezvoltării durabile . În cadrul acestei axe prioritare se urmărește consolidarea și
creșterea sustenabilă a sectorului productiv din România precum și crearea unui
mediu favo rabil pentru dezvoltarea întreprinderilor. Această axă prioritară urmărește
pe de o parte susținerea întreprinderilor, în special IMM -uri și vizează relansarea și
dezvoltarea pieței pentru sectorul industriei producătoare dar și pentru dezvoltarea
de întreprinderi inovative și pe de altă parte dezvoltarea sectorului de afaceri,
îmbunătățind accesul la capital în scopul dezvoltării tehnologice.

Axa Prioritara 2 se concentrează pe următoarele obiective , conexe clusterelor
inovative :
– stimularea transferulu i tehnologic în baza cooperării între instituțiile de C -D și
întreprinderi;
– stimularea cererii de inovare din partea întreprinderilor;
– crearea și consolidarea de companii înalt tehnologizate ;
– dezvoltarea de poli de excelență .
Axa prioritara 2 a POS C CE contribuie la creșterea cheltuielilor de cercetare –
dezvoltare ale întreprinderilor, pentru a atinge ținta națională pentru anul 2010 de 1%
din PIB, prin stimularea cererii și focalizarea pe sectorul privat .

Infobarometrul din 2006 evidențiază faptul că prezența laboratoarelor publice de
cercetare este unul dintre ingredientele cercetării bazate pe clustere/ poli de
excelență.

68
Tabelul nr.7
Axa
prioritară Domeniu de
intervenție Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți
eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului Informații
suplimentare
1. Un sistem
de producție
inovativ și
eco-eficient 1.3. Dezvoltarea
durabilă a
antreprenoriatului
Obiectiv :
Asistenta specifica
clusterele existente
sau emergente
pentru consolidarea
procesului de
interac țiune
dintre firme în
scopul:
– dezvolt ării de
activit ăți inovative,
bazate pe rezultate
CD,
– creșterii
productivit ății, a
performantelor
economice,
– creșterii num ărului
de furnizori și de
client.
Finanțarea
investițiilor (soft și
hard) are în vedere,
in spe cial,
necesit ățile IMM –
urilor 1.3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijin al
afacerilor de interes național și
internațional57
Operațiunea, complementară celei existente în
POR (sprijin pentru infrastructurile de afaceri
locale), se va concentra pe sprijinir ea
infrastructurilor de afaceri de dimensiuni
naționale sau chiar internaționale, având ca
elemente de selecție: parteneriat ( potențialul
de cluster ), dimensiunea națională sau
internațională și calitatea strategiei de
dezvoltare. Infrastructurile de sprij inire a
afacerilor finanțate prin POS CCE vor consta
atât în activități de tip hard (construirea de noi
infrastructuri, consolidări, reabilitări sau
modernizări, precum și achiziția de
echipamente) cât și în activități de tip soft
(servicii destinate întăr irii culturii
antreprenoriale, precum: diseminare și
informare, schimb de experiență în domeniul
celor mai bune practici, activități de îndrumare
și coordonare, transfer de know -how, seminarii
și ateliere de lucru). Întreprinderi
private, autorități
public e locale,
ONG -uri,
parteneriat între
întreprinderi și
autorități publice
locale sau
universități și
institute de C -D,
întreprinderi
găzduite în
cadrul SSA 80.000.000 Lei
(pentru
întreprinderi din
cadrul SSA
600.000 Lei) 2% – pentru
administrația publică
locală
20% – pentru
întreprinderi din cadrul
SSA
50% – pentru promotori
privați și parteneriat între
entități publice și private
pentru SSA Autoritate de
Management –
Ministerul
Economiei

Organism
Intermediar –
Ministerul pentru
IMM, Comerț,
Turism și Profe sii
Liberale

1.3.3. Sprijin pentru integrarea
întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau
clustere
Se vor finanța activități de elaborare de studii
pentru identificarea companiilor membre,
evaluarea viabilității clusterului, achiziționarea
de ech ipamente de logistică necesare, servicii
de consultanță angajate înainte sau după
constituirea clusterului, promovarea
clusterului, studii pentru cercetări de piață
regionale sau sectoriale, alte activități. Autorități publice
locale,
întreprinderi,
ONG -uri 10.000.000 Lei 1. Investiții :
– Întreprinderi – mijlocii –
40%, mai puțin București
Ilfov – 50%
– Întreprinderi mici –
30%, mai puțin București
Ilfov – 40%
2. Consultanță :
50%
3. Instruire: 55%, mai
puțin București Ilfov –
65%

57 http://www.fonduri -structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028/bf2cj_ghid_consultanta_20_05.pdf ;

69
Axa
prioritară Domeniu de
intervenție Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți
eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului Informații
suplimentare
2.
Cercetare
dezvoltar e
tehnologică
și inovare
pentru
competitivi –
tate 2.2. Investiții
pentru
infrastructura de
CDI și dezvoltarea
capacității
administrative 2.2.2 Dezvoltarea de poli de excelență58
Operațiunea sprijină crearea unor structuri tip
cluster inovativ care să grupeze întreprinderi
inovative, centre de instruire, instituții ale
administrației locale, bănci, etc., în jurul unor
universități și instituții de cercetare puternice în
domenii cu potențial economic. Întreprinderi sau
ONG -uri în care
operează polul 15.000.000 Lei
1. Animarea polului –
50% – pentru entitatea în
care operează polul, pe
o perioadă de până la 5
ani
2. Realizarea
infrastructurii :
a. Întreprinderi mari –
50%, mai puțin București
Ilfov – 40%
b. Întreprinderi mijlocii –
40%, mai puțin București
Ilfov – 50%
c. Întreprinderi mici –
30%, mai puțin București
Ilfov – 40% Autoritate de
Management –
Ministerul
Economiei

Organism
Intermediar –
Ministerul
Educației,
Cercetării
Tineretului și
Inovării –
Autoritatea
Națională pentru
Cercetare
Științifică
2.3. Accesul
întreprinderilor la
activități de
cercetare –
dezvoltare și
inovare 2.3.1. Sprijin pentru start -up-urile și spin –
off-urile inovative59
Se finanțează proiecte de înființare a unei
întreprinderi inovative pe baza unui rezultat
obținut dintr -un p roiect de cercetare, a unui
brevet, precum și proiecte de dezvoltare
inovativă a unei întreprinderi pe baza
implementării unui rezultat obținut dintr -un
proiect de cercetare, a unui brevet sau a
aplicării unei forme de proprietate industrială. Start -up-uri și
spin-off-uri Maxim
– echivalentul a
200.000 Euro
Pentru agenții
economici din
domeniul
transporturilor
maximul este
echivalentul a
100.000 Euro 10%

58 http://www.ancs.ro/index.php?action=view&idcat=378
59 http://www.fonduri -structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028 /i43mx_GHIDUL_SOLICITANTULUI_op231.pdf

70

6.4.2 Programul Opera țional Regional POR

Programul Operațional Regional 2007 – 2013 POR60 este unul din
instrumentele care pot oferi sprijin pentru constituirea și operarea clusterelor în
România . Prin obiectivul pe care îl are, POR va potenta posibilit ățile pe care
clusterele le asigur ă pentru dezvoltarea durabil ă a regiunilor. Pentru clustere, POR
poate oferi finan țarea ini țială necesar ă organiz ării acestora .
POR este finan țat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene –
Fondul European de Dezvoltare Regional ă (FEDR). Acesta sprijin ă regiunile UE care
au un PIB pe cap de locuitor sub 7 5% din media european ă.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro în perioada de
planificare bugetar ă 2007 -2013. Finan țarea UE reprezint ă aproximativ 84% din
bugetul POR. Restu l provine din fonduri na ționale: cofinan țare public ă (14%) și
cofinan țare privat ă (2%).
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,
sociale, durabile și echilibrate teritorial a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor
și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvol tării durabile a polilor urbani
de creștere , îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a
face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive
pentru investiții.
În concordanță cu Strategia Naționa lă de Dezvoltare Regională a Planului
Național de Dezvoltare, POR va da prioritate regiunilor rămase în urmă și zonelor
mai puțin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere . În același timp, o atenție
deosebită se va acorda sprijinirii dezvoltării durab ile a orașelor – poli de creștere ,
care pot contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului României.
Obiective le specific e ale POR sunt următoa rele:
 Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr -o abordare
policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor ;
 Îmbunătățirea accesibilității regiunilor și în special a accesibilității centrelor
urbane și a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare ;
 Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor ;
 Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri ;
 Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor.

Distribu ția fondurilor pentru atingerea obiectivului strategic se realizeaz ă pe cele 6
axe prioritare ale POR, dintre care dou ă sunt de in teres pentru dezvoltarea
clusterelor:
 Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvolt ării durabile a ora șelor – poli urbani de
creștere;
 Axa Prioritara 4 : Sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri regional și
local . În cadrul acestei axe se acorda f inanțare pentru dezvoltarea structurilor
de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea
micro întreprinderilor.

60 http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_OVERVIEW

71

În cadrul Axei 1 este de interes domeniul major de interven ție 1.1: Planuri
integrate de dezvoltare urban ă, cu următoa rele domenii: Centre urbane , Poli de
dezvoltare urbană , Poli de creștere.
Polii de cre ștere sunt: Brașov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Ia și, Ploie ști,
Timișoara, în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare
comunitară și națională, în conformitate cu legislația în vigoare61. Pentru finanțarea
polilor de creștere se aloc ă, un procent de până la 50%, din sursele financiare
aferente Axei Prioritare 1 . Cererea deschisă de proiecte, cu depunere continua, a
fost lansată pe data de 8 decembrie 200862.
Polii de dezvoltare urban ă sunt municipiile: Arad, Baia -Mare, Bacău, Brăila,
Galați, Deva, Oradea, Pitești, Râmnicu -Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu –
Mureș, în care se realizează cu prioritate investiții din Axa Prioritară 1 și din
programele cu finanțare națională, în conformitate cu legislația în vigoare63. Pentru
finanțar ea polilor de dezvoltare urbană se alocă un procent de până la 20% din
sursele financiare aferente Axei Prioritare 1 . Cererea deschisă de proiecte, cu
depunere continua, a fost lansată pe data de 20 noiembrie 200864.
În cadrul Axei 4 este de interes Domeniul major de interven ție 4.1 :
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță
regională și locală . Cererea deschisă de proiecte , cu depunere continua, a fost
lansată pe data de 25 aprilie 200865.
O structură de sprijinire a afacerilor reprezintă o structură clar delimitată
care asigură o serie de facilități (e.g. accesul la utilități) și/sau spații pentru
desfășurarea unor activități economice de producție/ prestare servicii, având ca scop
atragerea investițiilor, astfel încât să se valorifice potențialul material și uman al zonei
în care sunt amplasate. Structura poate fi localizată atât în mediul urban cât și în
mediul rural.
Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activităților de
cercetare și microproducție, pe dezvoltarea activităților de cercetare în vederea
dezvoltării de noi modele și prototipuri, pe oferirea de facilități pentru dezvoltarea
întreprinderilor cu activitate productivă sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea
de servicii specializate (e.g. consultanță, asistență la începutul activității respectivelor
afaceri). Solicitantul (administratorul structurii) nu poate fi utilizatorul exclusiv al
structurii de sprijinire a afacerilor ce face obiectul proiectului.
Nu sunt eligibile spre finanțare structurile de sprijinire a afacerilor în cadrul
cărora se desfășoară activități de comerț (e.g. centre comerciale).
Nu se acordă ajutor de stat pentru următoarele domenii de activi tate: pescuit
și acvacultură; construcții de nave; industria carbonieră; industria siderurgică;
sectorul fibre sintetice; activitățile legate de producția primară a produselor agricole
enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul de instituire a Comunității Europe ne ;
procesarea și marketingul produselor care imită sau substituie laptele ori a
produselor din lapte, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1898/1987.

61 HG 998/2008 modificat ă și completa tă
62 http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC
63 HG 998/2008 modificata si completata
64 http://www.inforegio.ro/index.php?page =PUBLICATIONS_GUIDE_DOC
65 http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC

72

Activități eligibile :
 Construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri și anexe aferente, care v or fi
utilizate de operatori economici, cu precădere IMM -uri, pentru activități de
producție și/sau prestare servicii;
 Construirea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din
interiorul structurii de sprijinire a afacerilor și a drumuri lor de acces; Această
activitate și cheltuielile aferente sunt eligibile numai în cazul în care se poate
argumenta că valorificarea proiectului este afectată de infrastructura de acces
deficitară. Acest aspect va fi evaluat în cadrul etapei de evaluare teh nică și
financiară. Cheltuielile pentru construirea/ modernizarea/ extinderea drumurilor
de acces către structura de sprijinire a afacerilor sunt eligibile în limita a 10%
din valoarea totală a proiectului;
 Crearea/ modernizarea/ extinderea utilităților de bază din interiorul structurii de
sprijinire a afacerilor: stații de tratare a apei, unități de furnizare a energiei și a
gazului, sistem de canalizare, conectare la rețele broadband, inclusiv cablarea
clădirii;
 Dotarea cu echipamente a structurilor de sp rijinire a afacerilor construite/
modernizate/ extinse. Echipamentele achiziționate trebuie să fie noi. În cazul
beneficiarilor APL (și a parteneriatelor între APL), cheltuielile cu achiziționarea
echipamentelor sunt eligibile numai în limita a 50% din va loarea eligibilă a
proiectului66.

Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile și neeligibile) este cuprinsă
între 1.700.000 și 85.000.000 lei.

Perioada de implementare a activităților proiectului (perioada cuprinsa între data
semnării con tractului de finanțare și data finalizării ultimei activități prevăzute în
cadrul proiectului) nu depășește data de 31.07.201267.

Solicitan ți eligibili:
 Unitate administrativ -teritorială (autoritate a administrației publice locale,
APL) din mediul urban sa u rural;
 Unități administrativ -teritoriale (APL) în parteneriat;
 Cameră de comerț (și industrie) (CC) , înființată în baza Decretului -Lege nr.
139/199068 privind camerele de comerț și industrie din România sau a Legii
camerelor de comerț nr. 335/2007;
 Asocia ții care reprezintă mediul de afaceri (AS) , constituite în baza
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu
completările și modificările ulterioare, și a Legii nr. 356/2001 a patronatelor;
 Societate comercială (înființată în b aza Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale) sau societate cooperativă (înființată în baza Legii nr. 1/2005
privind organizarea și funcționarea cooperației), din mediul urban sau rural –
SC.

66 Conform Art. 15 alin. (4) din Ordinul MDLPL nr. 287/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru
dezvoltarea regională prin crearea și dezvoltarea structur ilor de sprijinire a afacerilor din cadrul Programului
operațional regional 2007 -2013
67 Schema de ajutor de stat, prin care se finanțează acest proiect, este valabilă pentru perioada 2008 -2010.
68 Publicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 12 decembrie 1990

73

6.4.3 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resur selor Umane – POS
DRU

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS
DRU)69 stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în
domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenței financiare a Uniunii
Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului
Convergență, pentru perioada de programare 2007 – 2013.
Elaborat în contextul Planului Național de Dezvoltare 2007 -2013 și în acord cu
Prioritățile Cadrului Strategic Național de R eferință, POS DRU este un instrument
important în sprijinirea dezvoltării economice și a schimbărilor structurale. Mai mult,
investițiile în capitalul uman vor completa și vor conferi sustenabilitate creșterii
productivității pe termen lung. O forță de mun că înalt calificată, cu un nivel de
educație ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii și nevoilor în
schimbare ale piețelor, este esențială pentru o economie competitivă și dinamică. Se
preconizează obținerea unui nivel mai înalt de part icipare pe piața muncii, ca
fundament al unei economii competitive bazate pe cunoaștere.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și
creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu
piața m uncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o
piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:
 Promovarea calității sistemului de educație și formare profesional ă
inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;
 Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și
productivității muncii;
 Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața
muncii;
 Dezvoltare a unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;
 Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv
în zonele rurale;
 Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
 Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupuril or
vulnerabile.

Axele Prioritare ale POS DRU:
 Axa Prioritara 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere ;
 Axa Prioritara 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața
muncii ;
 Axa Prioritara 3 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor ;
 Axa Prioritara 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare ;
 Axa Prioritara 5 Promovarea măsurilor active de ocupare ;
 Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale ;
 Axa Prior itara 7 Asistență tehnică .

69 http://www.fonduri -structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane

74

Axa Prioritară 1 are în vedere nevoia de modernizare și o mai bună adaptare,
atât a educației și formării profesionale inițiale, cât și a formării profesionale conti nue,
la nevoile pieței muncii.
Acțiunile vor viza sistemul ( standarde, metodologii, instrumente și
dezvoltarea personalului ), furnizorii de educație și formare profesională, ofertele de
educație și de formare profesională, resursele umane implicate în furnizarea de
educație și de formare profesională (sprijin orientat către ofertă).
Axa Prioritară 2 va avea în vedere, la nivel național, asigurarea accesului
egal al tuturor persoanelor la procesul de învățare și formarea acelor competențe și
abilități necesare integrării durabile pe piața muncii.
Participarea scăzută l a educație are ca efect cre șterea riscului de șomaj, a
șomajului de lungă durată sau de excludere de pe piața muncii. Având în vedere
faptul că populația de etnie romă și persoanele din mediul rural sunt categoriile cele
mai expuse riscului de părăsire tim purie a scolii, vor fi promovate măsuri specifice
care vor viza aceste grupuri.
Axa Prioritară 4 propune o abordare la nivel național, în încercarea de a
diversifica serviciile oferite de SPO, de a le îmbunătăți calitativ, făcându -le mai
vizibile și mai a ccesibile și aducându -le mai aproape de beneficiari. Prin activitățile
de formare a personalului Serviciului Public de Ocupare, se va consolida, la nivel
național, capacitatea Serviciului de a furniza analize ale pieței muncii, de a interpreta
datele, de a anticipa tendințele și noile evoluții ale forței de muncă și dinamicii
companiilor.
Axele Prioritare 3, 5 și 6 se adresează indivizilor, în ceea ce prive ște
creșterea capacității de ocupare și a adaptabilității, consolidarea antreprenoriatului și
promovar ea incluziunii sociale și a egalității de șanse. Aceste axe prioritare propun o
abordare la nivel regional având în vedere existența anumitor disparități între regiuni
în ceea ce prive ște ratele de ocupare, ratele de șomaj și anumite particularități
(șomaj ul de lungă durată și șomajul structural, inclusiv în mediul rural), participarea la
formarea profesională continuă, cultura antreprenorială, rata de sărăcie, probleme
specifice populației rome, statutul femeilor pe piața muncii etc. Toate aceste aspecte
vor fi abordate la nivel regional, acesta fiind nivelul ce permite implicarea
comunităților și a celorlalți actori locali în identificarea și rezolvarea eficientă a
acestor aspecte.

În Tabelul nr.8 sunt prezentate principalele componente POS DRU care pot
susține dezvoltarea resurselor umane din cadrul clusterelor.

75
Tabelul nr.8
Axa prioritară Domeniu de
intervenție /
Măsura Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului
Informații
suplimentare
1. Educația și
formarea
profesională în
sprijinul creșterii
economice și
dezvoltării
societății bazate
pe cunoaștere70
1.4. „Calitate în
FPC”/
Nr.79
„Calificări
europene ” Se finanțează proiecte care
vizează:
•Elaborarea/actualizarea/re vizui
rea/testarea/implementarea
standardelor ocupaționale/
standardelor de pregătire
profesională, cu excepția celor
asigurate prin învățământul
profesional și tehnic;
•Formarea și perfecționarea
persoanelor din grupurile țintă
în vederea asigurării calității în
FPC;
• Schimbul de bune prac tici și
aplicarea pe scară largă a
acestora, vizite de studiu,
organizarea de seminarii,
conferințe în domeniul
asigurării calității în FPC;
• Activități inovatoare,
interregionale și transnaționale
pentru asigurarea calității în
FPC. • Ministerul Educație i,
Cercetării și Inovării MECI ;
• Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale MMFPS ;
• Agenții, structuri subordonate
sau aflate în coordonar ea
MECI/MMFPS;
• Consiliul Național de Formare
Profesională a Adulților ;
• Centrul Național de
Dezvoltare a Î nvățământului
Profesional și Tehnic;
• Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu personalitate
juridică;
• Organizații sindicale;
• Patronate;
• Asociații profesionale;
• Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă;
• Centre publice sau private de
validare/certificare a învățării
anterioare. Valoarea
totală a unui
proiect poate
fi cuprinsă
între:
Echivalentul
în lei a
minimum
500.000 euro
și maximum
5.000.000
euro • 19% pentru
beneficiarii
ordonatori de
credite ai
bugetului de stat,
bugetului
asigurărilor
sociale de stat și
ai bugetelor
fondurilor
speciale ;
• 2% pentru
persoane juridice
de drept
privat fără scop
patrimonial;
• 5% pentru
persoane juridice
de drept
privat cu scop
patrimonial. Autoritatea de
Management
Ministerul Muncii ,
Familiei și Egalității de
Șanse

Organism Intermediar
Național
– Ministerul Educației,
Cercetării Tineretului și
Inovării

8 Organisme
Intermediare regionale
în fiecare regiune de
dezvoltare

Pentru informații
suplimentare se poate
consulta pagina de
internet:
www.fseromania.ro
www.posdru.edu.ro
3. „Creșterea
adaptabilității
lucrătorilor și a
Întreprinderilor ”
3.2 Formare și
sprijin pentru
întreprinderi și
angajați pentru
promovarea
adaptabilității /
Nr.81
„Competențe
pentru
competitive tate” Se finanțează proiecte care
vizează:
• Promovare și sprijin pentru
dezvoltarea și implementarea
metodelor inovatoare în
vederea organizării flexibile a
muncii, inclusiv noi forme și
practici și îmbunătățirea
condițiilor de muncă;
• Elaborarea, autorizarea și
furnizarea programelor de
formare profesională pentru – Întreprinderi;
– Ministerul Culturii și Cultelor
și instituții/ agenții/ organizații
subordonate/coordonate de
acesta;
– Furnizori de FPC autorizați,
publici și privați;
– Organizații sindicale și
organizații patronale;
– Instituții și organizații membre
ale Pactelor Regionale și
Parteneriatelor Locale pentru Echivalentul în
lei a minimum
500.000 euro
și maximum
5.000.000
euro. • 15% pentru
beneficiarii
ordonatori de
credite ai
bugetului de stat,
bugetului
asigurărilor
sociale de stat și
ai bugetelor
Fondurilor
speciale și
entitățile aflate în Autoritatea de
Management
Ministerul Muncii,
Familiei și E galității de
Șanse

Organism Intermediar
Național
– nu se aplică

8 Organisme
Intermediare regionale

70 http://www.fonduri -structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane

76
Axa prioritară Domeniu de
intervenție /
Măsura Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului
Informații
suplimentare
inițiere și pe rfecționare / specia –
lizare, inclusiv formare
profesională specifică, privind
noile tehnologii, inclusiv TIC și
actualizarea cunoștințelor TIC
ale angaj aților, controlul poluării
și protecția mediului;
• Promovarea schimburilor de
experiență transnaționale în
vederea creșterii adaptabilității;
• Dezvoltare și furnizare
module de formare profesională
și activități de diseminare
pentru crearea unei culturi
privind protecția mediului,
îmbunătățirea competențelor
privind controlul poluării,
respectarea și asigurarea
protecției mediului;
• Furnizarea programelor de
formare profesională, inclusiv
formare profesională specifică,
destinate operatorilor tehnici
din domeniul cercetării științifice
și tehnologice;
• Activități inovatoare,
interregionale și transnaționale
în vederea promovării
adaptabilității lucrătorilor și a
întreprinderilor. Ocupare și Incluzi une Socială;
– Agenții guvernamentale cu
atribuții în domeniul pieței
muncii;
– Asociații profesionale și
asociații ale IMM -urilor;
– Camere de Comerț și
Industrie;
– ANOFM și structurile sale
teritoriale;
– Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu personalitate
juridică;
– ONG -uri;
– Universități publice și private,
acreditate;
– Institute de Cercetare în
domeniul educației și formării
profesionale și pieței muncii;
– Ministerul Sănătății Publice și
agențiile/ structurile
subordonate/coo rdonate subordine sau în
coordonare
finanțate integral
din bugetele
acestora;
• 2% pentru
persoane juridice
de drept privat
fără scop
patrimonial;
• 5% pentru
persoane juridice
de drept privat
cu scop
patrimonial în fiecare regiune de
dezvoltare

Pentru informații
suplimentare se poate
consulta pagina de
internet:
www.fseroman ia.ro
www.posdru.edu.ro
3.3 „Dezvolta rea
parteneriatelor și
încurajarea ini –
țiativelor pentru
partenerii sociali
și societatea
civilă ”/
Nr.93
„Acționăm
împreună ” Se finanțează proiecte care
vizează:
• Promovarea și susținerea
inițiativelor comune de
soluționare a problemelor la
nivel teritorial și sectorial în
domeniul dezvoltării economice
durabile, al ocupării și al
incluziunii sociale (cum ar fi:
dezbateri publice, sondaje de – Parteneri sociali
reprezentativi la nivel național/
regional/ local;
– Instituții și organiz ații membre
ale Pactelor Regionale și
Parteneriatelor Locale pentru
Ocupare și Incluziune Socială;
– ONG -uri;
– Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete Echivalentul în
lei a minimum
500.000 euro
și maximum
5.000.000 euro
(respectiv între
minimum
2.094.150 lei și
maximum
20.941.500 • 22% pentru
benefic iarii
ordonatori de
credite ai
bugetului de stat,
bugetului
asigurărilor
sociale de stat și
ai bugetelor
Fondurilor Autoritatea de
Management
Ministerul Muncii,
Familiei și Egalității de
Șanse

Organism Intermediar
Național
– nu se aplică

77
Axa prioritară Domeniu de
intervenție /
Măsura Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului
Informații
suplimentare
opinie, campanii de conștien ti-
zare, publicații, studii de impact
și de fe zabilitate, organizarea
de evenimente etc.);
• Sprijin pentru partenerii sociali
și pentru parteneriatele regio –
nale/locale în vederea dezvol –
tării și implicării active în rețele,
precum și consolidării
legăturilor între diferitele
niveluri de dialog civic și social
la nivel național și european;
• Sprijin acordat ONG -urilor
pentru consolidarea cooperării
cu autoritățile publice naționale
și locale în vederea promovării
incluziunii sociale, serviciilor de
voluntariat și caritate;
• Activități de monitorizar e
desfășurate de partenerii sociali
și ONG -uri în vederea
responsabilizării instituțiilor
publice și creșterii participării
cetățenilor;
• Vizite de studiu și schimb de
bune practici și expertiză în
vederea dezvoltării și menținerii
parteneriatelor;
• Acti vități inovatoare,
interregionale și transnaționale
pentru promovarea
parteneriatelor și încurajarea
inițiativelor pentru partenerii
sociali și societatea civilă Sectoriale cu personalitate
juridică;
– Membri ai Consorțiilor
Regionale pentru educație și
formar e profesională;
– Membri ai Comitetelor Locale
pentru Dezvoltarea
Parteneriatului Social în
Învățământul profesional și
tehnic (CLDPS);
– Agenții guvernamentale cu
atribuții în domeniul pieței
muncii și incluziunii sociale;
– Asociații profesionale;
– Came re de Comerț și
Industrie;
– Asociații ale IMM -urilor;
– Asociații ale fermierilor și
meseriașilor. lei). speciale și
entitățile aflate în
subordine sau în
coordonare
finanțate integral
din bugetele
acestora;
• 2% pentru
persoane juridice
de drep t privat
fără scop
patrimonial;
• 5% pentru
persoane juridice
de drept privat
cu scop
patrimonial. 8 Organisme
Intermediare region ale
în fiecare regiune de
dezvoltare

Pentru informații
suplimentare se poate
consulta pagina de
internet:
www.fseromania.ro
www.posdru.edu.ro
6. Promovarea
incluziunii sociale
6.4. „Inițiative
transnaționale
pent ru o piață
inclusivă a
muncii ”/
Nr.98 Se finanțează proiecte care
vizează:
• Proiecte transnaționale
orientate spre dezvoltarea
resurselor umane în cadrul
politicilor și practicilor de – ONG -uri; MMFES și
AMPOSDRU și OI POS DRU;
instituții guvernam entale
– Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă;
Consiliul Național pentru Echivalentul în
lei a minimum
500.000 euro
și maximum
5.000.000 euro
(respectiv între • 25% pentru
beneficiarii
ordonatori de
credite ai
bugetului de stat,
bugetului Autoritatea de
Management
Ministerul Muncii,
Familiei și Egalității de
Șanse

78
Axa prioritară Domeniu de
intervenție /
Măsura Acțiuni/operațiuni eligibile Solicitanți eligibili Valoare grant Contribuția
solicitantului
Informații
suplimentare
„Parteneriat
transnațional ” incluziune socială;
• Stabilirea parteneria telor la
nivel european în domeniul
dezvoltării resurselor umane și
incluziunii sociale;
• Schimbul de experiență și
transferul de expertiză legat de
metodologiile de succes
dezvoltate pentru incluziunea
socială, inclusiv mentorat;
• Participarea și colabo rarea cu
rețelele tematice europene și
naționale, inclusiv organizarea
și participarea la grupuri de
lucru, evenimente, seminarii și
conferințe în domeniul
dezvoltării resurselor umane și
incluziunii sociale;
• Identificarea bunelor practici
și schimbul de experiență
privind adaptarea formării
profesionale la noile tehnologii;
• Stimularea și susținerea
inovării prin schimbul de
experiențe și bune practici și de
cercetare într -o nouă abordare. Formarea Profesională a
Adulților;
– Furnizori de FPC autorizați,
publici și privați; Furnizori de
servicii sociale publici și privați;
Furnizori de servicii
specializat e pentru stimularea
ocupării forței de muncă,
publici și
privați, acreditați ;APL;
– Institute de cercetare în
domeniul pieței muncii și
incluziunii sociale;
– Organizații sindicale și
patronate; Asociații ale IMM –
urilor; Asociații profesionale;
Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu personalitate
juridică;
– Instituții și organizații membre
ale Pactelor Regionale și
Parteneriatelor și Locale
pentru
Ocupare și Incluziune Socială;
Universități publice și private,
acreditate. minimum
2.094.150 lei și
maximum
20.941.500 lei) asigurărilor
sociale de stat și
ai bugetelor
fondurilo r
speciale și
entitățile aflate în
subordine sau în
coordonare
finanțate
integral din
bugetele
acestora;
• 2% pentru
persoane juridice
de drept
privat fără scop
patrimonial;
• 5% pentru
persoane juridice
de drept
privat cu scop
patrimonial. Organism Intermediar
Național
– nu se aplică

8 Organisme
Intermediare regionale
în fiecare regiune de
dezvoltare

Pentru informații
suplimentare se poate
consulta pagina de
internet:
www.fseromania.ro
www.posdru.edu.ro

79
6.4.4 Programe de Cooperare Teritoriala Europeana

Specificul Programelor de Cooperare Teritorială Europeană presupune
cooperarea regiun ilor din România cu regiuni din statele vecine (în cadrul cooperării
transfrontaliere ), cu regiunile dintr -un anumit spațiu geografic (în cadrul cooperării
transnaționale ), precum și cu regiuni din orice stat membru al Uniunii Europene (în
cadrul cooperări i interregionale ), prin intermediul unor proiecte gestionate și
administrate în comun de partenerii din statele participante. România are acces la 11
programe transfrontaliere, cu un buget total de 1,586 miliarde euro . Cooperarea
trans -națională între rețe le inovative și clustere este promovată, în mod special , în
cadrul următoarelor progra me :

 INTERREG IV C71
În cadrul acestui program, mai precis al axei prioritare 1 « Inovare și economia
cunoașterii » sunt finanțate activități de promovare ale schimburilo r interegionale de
experiență între clustere.

 URBACT II72
În cadrul acestui program, mai precis al axei prioritare 1 „Orașe promotoare ale
creșterii economice și ocupării forței de muncă ” sunt finanțate parteneriatele pentru
dezvoltarea clusterelor de afac eri din jurul noilor oportunități urbane, precum
cultura, mediul, sănătatea.

 Programul transfrontalier România – Bulgaria73
În cadrul acestui program, mai precis al axei prioritare 3 „Dezvoltare economică și
socială ”, Domeniul de intervenție 1 „Sprijinirea cooperării transfrontaliere de afaceri și
promovarea imaginii și identi tății regionale ” se finanțează ateliere și seminarii
comune stabilind climatul pentru crearea rețelelor solide pentru cooperare
economică, identificând aspectele cheie și provocările p entru o cooperare de
succes.

 Programul transfron talier România -Serbia74
În cadrul acestui program, mai precis al domeniului d e intervenție 3 „Promovarea
dezvoltă rii IMM ” sunt sprijinite crearea și dezvoltarea unor structuri transfrontaliere
locale destinat e sprijinirii afacerilor, crearea de servicii locale de consultanță
destinate sprijinirii cooperării și dezvoltării IMM -urilor și pentru certificare și
acreditare; crearea de rețele în vederea promovării investițiilor străine și a unei
identități regionale pozitive.

 Programul transfrontalier România – Ucraina – R. Moldova75
În cadrul acestui program, mai precis al Priorității 1 „Către o economie competitivă a
zonei de frontieră ” este sprijinită dezvoltarea de rețele transfrontaliere care să
promoveze comerț ul, inițiativele comune de marketing, producție branding
comun pentru servicii și produse, inclusiv în domeniul agriculturii.

71 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_cte/101 -INTERREG%20IVC.pdf
72 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoria la/pachet_informativ_cte/10 -URBACT%20II.pdf .
73 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_cte/5 -RO-BG.pdf .
74 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_cte/6 -RO-SE.pdf .
75 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_cte/7 -RO-UA-MD.pdf .

80
 Programul Ungaria – România76
În cadrul acestui program, mai precis al axei prioritare 2 „Întărirea coeziunii ”, al
domeniului de in tervenție 2.1 „Sprijin pentru cooperarea transfrontalieră în domeniul
afacerilor ” este spr ijinită crearea de parteneriate și clustere transfrontaliere.

 Programul transnațional Sud Estul Europei77
În cadrul acestui program, mai precis al axei prioritare 1 „Sprijinirea inovării și a
antreprenoriatului (dezvoltarea rețelelor și de inovare în domenii specifice) ” se
facilitează crearea, consolidarea sau restructurarea rețelelor transnaționale privind
clusterele industriale.

Acestea sunt numai câteva exemple, unde clusterele/rețelele inovative sunt
menționate în mod explicit. Toate cele 11 programe transfrontaliere conțin „nișe”
unde activități specifice înființării și dezvoltării unor clustere își pot găsi locul.

76 http:// www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_cte/2 -HU-RO.pdf .
77 http://www.mdrl.ro/_documente/coop_teritoriala/pachet_informativ_ct e/8-SEE.pdf .

81
7.PRINCIPALELE ETAPE în CREAREA UNUI CLUSTER

Principalele etape pentru crearea unui cluster sunt:
o Pregătire ;
o Implementare ;
o Dezvoltare .

7.1 Etapa de pregătire

Deși o planificare a clusterelor și alianțelor strategice este indicată, o
planificare tehnică neadecvata poate duce chiar la restricționar ea capacității
clusterului de a reacționa.
Factorii cheie în pregătirea unui cluster sau a unei alianțe strategice, sunt:
 Analiza SWOT;
 Stabilirea obiectivelor comune;
 Identificarea partenerilor;
 Elaborarea unui plan de afaceri.
Este necesară o analiză S WOT adecvată , cu identificarea exactă a domeniului
de afaceri unde există potențial pentru cooperare. În aceasta analiză trebuie incluse
proiectele planificate și schimbările așteptate de pe piață, deoarece acestea
reprezint ă punctele de plecare pentru op ortunități și amenințări.
Formularea obiectivelor comune depinde de forma juridică și intensitatea
cooperării dorite de parteneri . În conformitate cu obiectivele comune stabilite, este
elaborata strategia clusterului, cu participarea fiec ărui partener. Fă ră o strategie
clară, există riscul pentru cluster de a fi implicat în acțiuni inutile, de a nu putea fi
coordonate activitățile comune și de a nu fi atinse obiectivele propuse.
Identificarea poten țialilor partenerilor este cea mai dificilă activitate. Pen tru a
parcurge cu succes această activitate se recomandă contractarea unor consultanți în
management, familiari cu industria respectivă sau cu tipul de alianță ales. De
asemenea, partenerii trebuie informați cu privire la beneficiile, așteptările și cerinț ele,
respectiv rezultatele estimate, astfel încât să se poată lua o decizie fundamentată.
Structura și conținutul unui plan de afaceri sunt foarte importante. Nu trebuie
să lipsească dintr -un plan de afaceri : cup rinsul (atrage și convinge cititorul, citi torul
are de cele mai multe ori foarte puțin timp la dispoziție pentru evaluare, de aceea
analizează mai întâi cuprinsul); descrierea clusterului; obiectivele clusterului,
proiectele de investiții planificate; managementul organizațional și de cluster;
marketing, competitivitate și vânzări; produse și servicii; analiză financiară;
oportunități și amenințări.
Condiția obligatorie pentru dezvoltarea durabilă este alegerea formei juridice a
clusterului (ONG, SA, SRL), astfel încât aceasta să permită desf ășurarea în condi ții
optime a activit ății comerciale . În alegerea formei juridice se ține cont de regula
„structura urmează strategiei ”.
Foarte multe clustere eșuează datorită unui concept greșit de finanțare . În
lipsa fondurilor, clusterul nu poate furniza s ervicii și valoare adăugată pentru membri,
care își pierd interesul și astfel e șueaz ă inițiativa de cluster. Cele mai frecvente erori
de finanțare, pe care managerii unui cluster trebuie să le evite sunt următoa rele:
 Asigurarea de fonduri insuficiente pent ru promovare;
 Subestimarea necesit ăților de finanțare și deci alocarea de capital insuficient;

82
 Planificarea imprecisă a solicit ării de fonduri care conduce la lipsa de
lichidități;
 Subestimarea perioadei de start -up a clusterului;
 Stabilirea unei valori pr ea mici pentru cotizația de membru;
 Stabilirea unei etici neadecvate a plăților din partea clienților externi (Days of
Sales Outstanding – DSO);
 Inexistenta unui sistem de monitorizare și control;
 Utilizarea unui sistem financiar -contabil deficitar;
 Angaja mentele financiare informale (nonbinding) au fost considerate sigure.
Finanțarea unui cluster este o problemă extrem de complexă, de aceea se
recomandă a se apela la experți externi precum: consilieri fiscali, consilieri în
probleme de management, avocați.

7.2 Etapa de implementare

Implementarea unei alianțe strategice sau a unui proiect de cluster nu
înseamnă i mplementarea „ad literam ” a planului din etapa de pregătire, acesta fiind
un proces deschis și dinamic. Este necesar ă o reacție flexibilă și crea tivă la
schimbările de pe piață și din mediul instituțional.
Factorii cheie în implementarea unui cluster sau a unei alianțe strategice,
sunt:
 Stabilirea structurii organiza ționale optime;
 Dezvoltarea și furnizarea de servicii specifice;
 Managementul proi ectelor și proceselor de cluster;
 Inovarea;
 Informarea periodica a partenerilor și clienților clusterului și
activitatea de PR.
Din punct de vedere al structurii organizaționale, aceasta trebuie să fie
transparentă și operațională, cu un num ăr minim de niv eluri ierarhice. Structura
trebuie formulată astfel încât sa furnizeze o bază legală pentru cooperarea în cadrul
clusterului, cu eviden țierea drepturilor și obligațiilor membrilor, a organele de
conducere și a responsabilit ăților acestora și trebuie asumat a de toți membrii.
Serviciile oferite sunt de o importanță decisivă pentru succesul și sustenabi –
litatea unui cluster, deoarece acestea generează venituri și surse de finanțare.
Serviciile trebuie promovate pe piață într -o manieră profesională.
Clusterel e sunt organizații orientate puternic către proiecte, activitățile con –
crete fiind adesea implementate în cadrul unor proiecte. Acest lucru necesită
management profesional de proiect, care trebuie asigurat de către o echipă
interdisciplinar ă, cu principii și reguli clare (de exemplu: conflictele și problemele
trebuie exprimate deschis, discutate și rezolvate; rezultatele activităților sunt
documentate și diseminate; toate documentele și informațiile legate de proiect sunt
accesibile tuturor, la orice oră; r esponsabilitățile sunt definite fără ambiguități; toți
membrii sunt în mod egal și deplin implica ți în realizarea proiectului etc.).
Pentru a asigura un management eficient al clusterului, este necesar ă
implementarea managementului proceselor. Fără proce se clar definite și documen –
tate, calitatea serviciilor clusterului către clienții interni și externi nu poate fi asigurată,
amenințând astfel competitivitatea clusterului și a membrilor acestuia.
Know -how-ul și competența managerilor și ale angajaților c lusterului,
reprezintă un avantaj competitiv decisiv. Inovarea în toate domeniile (tehnologie,

83
design, marketing, organizare, management, proces, produs, serviciu) necesită
creativitate, cunoștințe și abilități de relaționare din partea tuturor angajaților implicați .
În acest sens, este recomandat ă crearea unei „hărți a inov ării”, care să furnizeze o
vedere de ansamblu asupra elementelor inovatoare disponibile în cluster și a
potențialului acestora. O prioritate trebuie sa o reprezinte formarea profesionala
continuă a personalului.
Informarea periodica a partenerilor și clienților clusterului și activitatea de PR
sunt fundamentale pentru succesul unui cluster. Pentru aceasta este necesar un
sistem informațional care să satisfacă a șteptările grupului țintă ș i să ofere diversitate.
Fără un plan clar de comunicare, stabilit împreună sau susținut de către parteneri ,
nu poate exista o politică profesională de informare . În momentul implementării unui
sistem de comunicare, se ține cont mai ales de așteptările și obiceiurile grupului țintă,
decât de cele ale oamenilor responsabili pentru informarea din cadrul clusterului. De
asemenea, calitatea și designul sistemului de comunicare sunt importante. Nu în
ultimul rând, informarea și comunicarea sunt mijloace de stabi lire și menținere a unui
brand.

7.3 Etapa de dezvoltare

Dezvoltarea nu este un rezultat al fazei de implementare, ci un proces
permanent, caracterizat prin 2 etape importante:
 Monitorizare și evaluare;
 Învățare și management strategic.
Evaluarea este o verificare periodica și documentata, realizata de cele mai multe
ori la finalul unei faze de proiect, sau ca urmare a unei situații critice (criză). De
obicei, elementele cheie urm ărite în cadrul procesului de evaluare se referă la:
atingerea obiectivelor clusterului, gradul de adecvare a abord ării alese pentru
atingerea obiectivelor, ce se poate învăța din experiența acumulata. Erorile frecvente
în procesul de evaluare sunt:
 Planificarea nerealista și/sau incompleta a proiectelor;
 Planificarea nu este î ntocmita pe baza aprecierilor realiste ale activităților
necesare, ci pe baza termenelor limită stabilite în avans, intr -un mod nerealist;
 Planificarea și activitatea de monitorizare și control în cadrul clusterului este
realizata de persoane diferite, con ducând la probleme de comunicare și
înțelegere între clienți, management și echipa de proiect, datorită absenței
unui limbaj comun.
 Evaluarea nu este realizata cu o periodicitate bine stabilita;
 Nu există o concluzie clară sau puncte critice precise pe ntru proiectele
comune. Ca urmare, proiectele sunt continuate la nesfârșit, sau stagnează, în
principal datorită faptului că rezultatul estimat nu este realizat;
 Concluziile desprinse din evaluare nu sunt utilizate la următorul proiect sau la
următoarea f ază a proiectului, pentru a beneficia de experiență acumulat ă.

Orice cluster se află în pericolul de „a îmbătrâni ”, de a -și pierde dinamismul și
abilitatea de a răspunde la condiții noi. Prevenirea acestui lucru și stabilirea de
strategii pentru succesul viitor, sunt rezultatele implement ării unei culturi de Învățare
și management strategic .

84
8. ÎNREGISTRAREA CLUSTERELOR PE SITE -UL „EUROPEAN CLUSTER
OBSERVATORY ”

Înregistrarea clusterelor existente pe site -ul „European Cluster Observatory ”
se realizeaz ă prin completarea formularului de la pagina „Joint the observatory ” 78
(Fig.4).

Fig.4 Înregistrarea clusterelor pe site -ul „European Cluster Observatory ”

Categoriile posibile pentru un cluster sunt următoa rele:
+ Creative Industries
+ Green Technology
+ Health
+ Maritime
+ Micro and Nanotech

78 http://www.clusterobservatory.eu/ index.php?id=63&nid

85
+ Miscellaneous
+ Optics and Photonics
Aerospace Vehicles and Defense; Engines
Agricultural Products
Analytical Instruments
Apparel
Automotive
Biopharmaceuticals
Building Fixtures, Equipment and Services
Business S ervices
Chemical Products
Communications Equipment and Services
Construction Materials
Distribution Services
Education and Knowledge Creation
Entertainment
Financial Services
Fishing and Fishing Products
Footwear
Forest Products
Furniture
Heavy Constructio n Services
Heavy Machinery
Hospitality and tourism
Information Technology
Jewelry and precious Metals
Leather Products
Lighting and Electrical Equipment
Medical Devices
Metal manufacturing
Oil and gas Products and Services
Plastics
Power Generation and Transmission
Processed Food
Production Technology
Publishing and Printing
Sporting, recreation and Children’s Goods
Textiles
Tobacco
Transportation and Logistics

Din informa țiile furnizate, sunt disponibile publicului numai cele referitoare la:
numele, logo -ul, adresa de web, regiunea și categoria clusterului.

Pentru a verifica dac ă clusterul a fost corect înregistrat se acceseaz ă pagina
„Cluster Mapping ” 79. Clusterele din Rom ânia înregistrate p ână în prezent pe site -ul
„European Cluster Observatory ” sunt c ele prezentate în Tabelul nr.980 .

79 http://www.clusterobservatory.eu/index.php?id=2&nid=
80 http://www. clusterobservatory.eu/index. php?id=&country_ID=Romania&presentationselect=table

86
Tabelul nr.9
All regional clusters în România
1, 2 ând 3 star regional clusters
Region Cluster category Employees Size Spec. Focus Stars
Innovation Exports Notes
Nord-Est Apparel 53 835 3.00% 6.64 6.48% *** N/A Very st rong a
Nord-Est Textiles 45 786 2.54% 5.62 5.51% *** N/A Strong
Centru Apparel 42 396 2.36% 5.65 5.51% *** N/A Very strong a
Sud-Est Apparel 41 401 2.31% 5.65 5.51% *** N/A Very strong a
Nord-Vest Apparel 40 798 2.27% 5.51 5.38% *** N/A Very strong a
Sud – Muntenia Apparel 38 710 2.16% 4.61 4.49% *** N/A Very strong a
Centru Textiles 38 378 2.13% 5.09 4.99% *** N/A Strong
Vest Communications 36 431 4.57% 14.10 6.10% *** N/A Strong
Sud – Muntenia Oil ând Gas 36 383 10.29% 21.97 4.22% *** N/A Weak
Sud-Est Metal 36 040 0.92% 2.25 4.80% *** N/A Strong
Sud – Muntenia Automotive 32 935 1.27% 2.71 3.82% *** N/A Weak
Nord-Vest Building Fixtures 30 919 1.32% 3.21 4.07% *** N/A Very strong a
Nord-Vest Footwear 28 200 6.46% 15.66 3.72% *** N/A Very strong
Sud – Muntenia Textiles 25 884 1.43% 3.06 3.00% *** N/A Strong a
Sud – Muntenia Building Fixtures 23 113 0.99% 2.12 2.68% *** N/A Very strong a
Vest Footwear 22 883 5.24% 16.15 3.83% *** N/A Very strong
Centru Building Fixtures 22 627 0.97% 2.32 2.94% *** N/A Very strong a
Nord-Est Building Fixtures 22 527 0.97% 2.14 2.71% *** N/A Very strong a
Nord-Vest Textiles 22 028 1.22% 2.96 2.90% *** N/A Strong a
Vest Apparel 18 736 1.04% 3.22 3.14% *** N/A Very strong a
Vest Heavy Machiner y 15 557 1.87% 5.76 2.61% *** N/A Strong
Sud-Vest Oltenia Heavy Machinery 15 280 1.84% 6.83 3.09% *** N/A Strong
Sud-Vest Oltenia Oil ând Gas 14 484 4.10% 15.23 2.93% *** N/A Weak
Bucuresti – Ilfov Education 33 711 0.95% 1.85 3.58% ** N/A N/A
Sud – Muntenia Metal 32 531 0.83% 1.77 3.78% ** N/A Strong a
Bucuresti – Ilfov Publishing 23 088 1.41% 2.75 2.45% ** N/A Weak
Bucuresti – Ilfov Apparel 22 835 1.27% 2.48 2.42% ** N/A Very strong a
Nord-Vest Furniture 19 223 1.70% 4.11 2.53% ** N/A Very st rong a
Sud-Est Textiles 19 171 1.06% 2.60 2.55% ** N/A Strong a
Bucuresti – Ilfov Textiles 19 146 1.06% 2.07 2.03% ** N/A Strong a
Vest Building Fixtures 17 615 0.75% 2.33 2.95% ** N/A Very strong a
Centru Footwear 17 570 4.02% 9.63 2.28% ** N/A Very strong
Centru Power 16 864 3.17% 7.59 2.19% ** N/A Strong
Nord-Est Furniture 16 666 1.47% 3.25 2.01% ** N/A Very strong a
Sud-Vest Oltenia Apparel 16 010 0.89% 3.32 3.24% ** N/A Very strong a
Vest Textiles 15 891 0.88% 2.71 2.66% ** N/A Strong a
Centru Furniture 15 054 1.33% 3.18 1.96% ** N/A Very strong a
Nord-Vest Forest 14 122 0.84% 2.04 1.86% ** N/A Weak a
Sud-Est Agricultural 12 585 1.51% 3.69 1.68% ** N/A Weak
Bucuresti – Ilfov Footwear 10 065 2.31% 4.50 1.07% ** N/A Very strong
Sud-Vest Oltenia Chemical 8 733 0.91% 3.37 1.77% ** N/A Weak a
Sud – Muntenia Heavy Machinery 8 480 1.02% 2.18 0.98% ** N/A Strong a
Sud – Muntenia Agricultural 8 434 1.01% 2.16 0.98% ** N/A Weak a
Nord-Est Oil ând Gas 8 064 2.28% 5.05 0.97% ** N/A Weak
Centru Heavy Machinery 8 017 0.96% 2.30 1.04% ** N/A Strong
Vest Materials 7 423 1.23% 3.81 1.24% ** N/A Weak

87
Sud-Est Oil ând Gas 7 007 1.98% 4.85 0.93% ** N/A Weak
Sud-Vest Oltenia Power 6 701 1.26% 4.69 1.35% ** N/A Strong
Centru Leather 5 975 3.52% 8.41 0.78% ** N/A Strong
Sud – Muntenia Power 5 230 0.98% 2.10 0.61% ** N/A Strong a
Centru Oil ând Gas 4 955 1.40% 3.35 0.64% ** N/A Weak
Vest Leather 4 509 2.65% 8.18 0.76% ** N/A Strong
Bucuresti – Ilfov Aerospace 4 444 1.23% 2.39 0.47% ** N/A Weak
Sud-Est Footwear 3 918 0.90% 2.20 0.52% ** N/A Very strong
Centru Jewelry 2 796 0.94% 2.24 0.36% ** N/A Weak a
Nord-Est Leather 2 694 1.59% 3.51 0.32% ** N/A Strong
Bucuresti – Ilfov Leather 1 876 1.10% 2.16 0.20% ** N/A Strong
Sud – Muntenia Tobacco 1 277 1.71% 3.66 0.15% ** N/A Weak
Sud-Est Transportation 49 996 0.81% 1.99 6.66% * N/A Weak
Sud – Muntenia Construction 47 831 0.73% 1.56 5.55% * N/A N/A a
Nord-Est Construction 34 884 0.53% 1.18 4.20% * N/A N/A a
Sud – Muntenia Food 34 837 0.70% 1.49 4.04% * N/A Weak a
Nord-Est Food 33 276 0.67% 1.48 4.00% * N/A Weak
Bucuresti – Ilfov Construction 32 928 0.50% 0.98 3.49% * N/A N/A a
Centru Food 32 389 0.65% 1.55 4.21% * N/A Weak
Sud-Est Construction 31 573 0.48% 1.18 4.20% * N/A N/A a
Bucuresti – Ilfov Finance 31 316 0.44% 0.86 3.32% * N/A Weak
Sud-Est Food 29 860 0.60% 1.47 3.98% * N/A Weak a
Nord-Vest Construction 29 263 0.45% 1.08 3.86% * N/A N/A a
Centru Construction 28 405 0.43% 1.04 3.69% * N/A N/A a
Nord-Vest Food 27 995 0.56% 1.36 3.69% * N/A Weak a
Sud-Est Hospitality 27 341 0.75% 1.83 3.64% * N/A Weak a
Bucuresti – Ilfov Transportation 26 185 0.42% 0.83 2.78% * N/A Weak a
Centru Metal 25 511 0.65% 1.55 3.32% * N/A Strong a
Vest Construction 22 38 2 0.34% 1.05 3.75% * N/A N/A a
Sud-Vest Oltenia Construction 20 373 0.31% 1.16 4.12% * N/A N/A a
Vest Food 19 235 0.39% 1.19 3.22% * N/A Weak a
Sud-Vest Oltenia Food 15 711 0.31% 1.17 3.18% * N/A Weak a
Centru Forest 13 967 0.83% 1.99 1.82% * N/A Weak
Sud-Vest Oltenia Agricultural 5 541 0.66% 2.47 1.12% * N/A Weak a
Sud – Muntenia Footwear 3 616 0.83% 1.77 0.42% * N/A Very strong
Nord-Vest Oil ând Gas 3 187 0.90% 2.19 0.42% * N/A Weak
Vest Oil ând Gas 3 176 0.90% 2.77 0.53% * N/A Weak

Innovation: Data is for region, regardless of cluster category. Based on 2006 European Regional
Innovation Scoreboard, MERIT

Exports: Data is national export data for the cluster category, regardless of region. Based on
International Cluster Competitiveness Project, ISC at HBS

Note
a) Cluster Stars uncertain: detailed data unavailable

b) Year of data is more than three years older than the reference year (2006)

Conform Tabelului nr.9, foarte multe clustere din România sunt de tipul a) –
clasificare incert a datorita num ărului mic de date disponibile.

88
9. CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI

9.1 Concluzii

 Nu se poate vorbi de clustere la nivelul unei întregi regiuni de dezvoltare, ci mai
degrabă de concentr ări/aglomer ări industriale în jurul orașelor cu potențial
industrial ridicat .
 In toate cele 8 regiuni de dezvoltare exista condi țiile necesare înființării de
clustere și anume prezenta celor trei petale ale trifoiului: domeniul businessului
(afacerile și industria), mediul universitar și de cercetare, dezvoltare, i novare și
domeniul public (autorit ățile locale și regionale).
 Exista un real interes pentru constituirea de clustere inovative în România , atât la
nivelul autorit ăților locale, al ONG -urilor, al companiilor, universit ăților, entit ăților
de C -D cât și al co muni tății de afaceri.
 Este necesara generarea unui climat de încredere între parteneri, condi ție
esen țiala pentru crearea și dezvoltarea unui cluster de succes.
 Este foarte diferit ă de la o regiune de dezvoltare la alta , conștientizarea rolului pe
care tre buie s ă-l aibă susținerea unor produse inovative specifice clusterului și a
rolului pe care îl poate avea mediul academic și de cercetare.
 Este necesară definirea unui concept românesc în urma adaptării modelelor
internaționale pentru o înțelegere comună a termenului și o abordare unitară atât
din punct de vedere al autorităților comp etente ca t și al beneficiarilor.
 Modelul trifoiului clasic ar trebui sa contin uă și a patra petal ă, în varianta
româneasc ă, reprezent ând veriga de facilitare a proceselor din i nteriorul
clusterului (entit ăți „catalizator ”: entități de inovare și transfer tehnologic, camere
de comer ț, firme de consultan ță).
 Există deja numeroase inițiative de înființare de clustere de mai multe tipuri: „state
driven ”, „research driven ”, sau „industry driven ”.
 În unele zone exist ă, fie și numai în faza neoficializat ă, clustere naturale .
 În alte regiuni exist ă clustere incipiente și inițiative de clustere trans naționale .
 Exist ă inițiative pentru crearea de structuri asociative specifice clusterelor.
 Este necesara finalizarea cluster mappingul pentru Rom ânia.
 Este necesar ă o Strategie național ă în domeniul clusterelor și un plan de ac țiune.
 Inexistența unui cadru unitar de finanțare al clusterelor este momentan o frână în
dezvoltarea acestora.
 Este ne cesar ă realizarea unor programe de instruire în domeniu, o modalitate de
finan țare fiind utilizarea fondurilor structurale POS DRU pentru preg ătirea
personalului.
 Este necesar ă realizarea infrastructurii specifice clusterelor, o modalitate de
finan țare fii nd utiliz area fondurilor structurale POR.
 Este necesar ă demararea finan țării din fonduri structurale pentru crearea și
dezvoltarea de clustere de top level în Rom ânia pri n utilizarea fondurilor POS
CCE.

89
9.2 Recomand ări

 Elaborarea unei strategii na țional e pentru poli de competitivitate/clustere, corelat ă
cu politica industrial ă și Programul National de Reform ă.
 Extinderea sferei de activit ăți în domeniul clusterelor, finan țate din surse bugetare
prin Programele de sus ținere și promovare a exportului conf orm OUG 120/2002:
o Programul de promovare a exportului, administr at de c ătre Ministerul
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comer țului și Mediului de Afaceri ,
Ministerul Turism ului;
o Programul de cre ștere a competitivit ății produselor industriale, admin istrat
de către Ministerul Economiei;
o Programul de cre ștere a competitivit ății produselor agroalimentare,
admi nistrat de Ministerul Agriculturii, P ădurilor și Dezvolt ării Rurale.
 Promovarea de c ătre Planul sectorial de cercetare a unor teme din domeniul
clusterelor și diseminarea informa țiilor la nivel na țional și regional privind
importan ța acestui domeniu al politicii industriale europene;
 În urma identificării potențialelor clustere și a existenței Ghidului pentru
implementarea în Rom ânia a conceptului de cluster inovativ se recomand ă
continuarea proiectului InovCluster printr -un „follow up ”, în scopul:
o analizei clusterelor identificate în România ;
o clasific ării clusterelor existente în România în doua categorii:
 clustere de interes național, care urmeaz ă a fi sp rijinite pentru
a deveni de „motoare ” de dezvoltare ale economiei naționale
în contextul competiției economice internaționale;
 clustere de interes regional care pot fi upgradate pentru a
deveni de in teres național sau consolidate pentru a contribu i
la dezvoltarea economică regională ;
o menținerii portalului InovCluster și a sec țiunii de consultan ță on line,
după finalizarea proiectului, în vederea furniz ării de servicii specifice
și de informa ții actualizate din domeniul clusterelor.