Climatul Investițional

Climatul investițional

TURISM

• Turismul montan include: zona Bicaz – Ceahlău, cu munții Hășmaș, Bistrița, Tarcău, Stănișoara, rezervația naturală Cheile Bicazului – Hășmaș

• Turismul cultural – ecumenic ;

• Turismul rural si agro – turism : Ceahlău – Durău, Filioara – Agapia, Vânători – Neamț, Viișoara, Vaduri, Farcașa, Piatra Neamț, Almaș, Tg. Neamt, Tupilați, Bicazu Ardelean.

• Ecoturism – Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Vânători Neamț, Cheile Bicazului-Hășmaș, Pădurea Goșman, Polița cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint.

• Turismul balnear – statiunile Baltatesti, Negulesti, Oglinzi ;

• Turismul activ – turism pentru echitație (comuna Timișești),

• Turismul pentru sporturi extreme (rafting și canioning pe râul Bistrița, ski nautic, surfing și hidroscuter – Lacul Izvoru Muntelui;

Capacitatea de cazare:

• 176 (structuri de primire cu funcțiune turistică – 5 586 locuri de cazare)

• 100 (pensiuni agroturistice);

• 26 (pensiuni turistice în mediul urban);

• 15 hoteluri;

• 4 moteluri;

• 7 cabane turistice, alte tipuri de spații de cazare turistică

Din punct de vedere legislativ : HG nr. 852/2008,stațiune turistică de interes național – Piatra Neamt, Tirgu Neamt, Oglinzi, stațiune turistica de interes local – Bălțătești și Durău.

Oportunitățile de investiții în județul Neamț au cea mai ridicată rată de succes în domeniul turistic, cu precădere în următoare zone:

Lacul Izvorul Muntelui – toate tipurile de turism, excepție turismul balnear

Zona turistică Negulești :

• dezvoltarea infrastructurii de turism balnear existente, a bazei de tratament, prin aducerea acesteia la o capacitate de 180 de locuri;

• amenajarea izvoarelor de apă minerală;

• reintegrarea spațiilor de cazare;

• reintegrarea parcului public din fața stațiunii;

• amenajarea zonelor de recreere și odihnă și a unor trasee turistice.

Poiana Mătieș, Gârcina – proiect de amenajare în scop turistic, care însă nu a fost concretizat din lipsa fondurilor. Poiana Mătieș este o zonă amplasată pe cursul pârâului Cuejdiu, cu acces din comuna Gârcina, prin drumul forestier care o străbate.

Privind facilitățile oferite de către administrația publică pentru investiții străine în județul Neamț indicatorii de referință sunt:

• Localizare geografică – cel mai mare oraș/ cel mai apropiat aeroport;

• Reduceri sau exceptări privind plata impozitelor;

• Reduceri ale impozitelor pe clădiri , terenuri pentru investiții noi;

• Facilități pentru concesionarea sau vânzarea de terenuri , clădiri, pentru investiții, obținerea avizelor și autorizațiilor;

• Infrastructura :75% drumuri (km) – DN, DJ, DC și starea acestora, alimentarea cu apă, gaz, electricitate, facilități de transport, telefonie fixă și mobilă ; 75% accesul la utilitățile locale;

• Resurse umane ;

• Materii prime si materiale locale (surse)

• Strategie de Dezvoltare Locală, reactualizată și stabilirea unor obiective prioritare de investiții.

Zone destinate potențialelor investiții

Sunt 4 zone reprezentative după: particularitățile de relief și resurse locale: Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț și Bicaz – zona montană

Zona Piatra Neamț – (27 UAT)

• Acces rutier din toate zonele țării (DN 15) și spre cele trei aeroporturi internaționale Bacău, Iași și Suceava;

• Resurse potențiale de energie (eoliană, solară, biomasă);

• Industria tradițională bine dezvoltată : construcții, materiale din plastic, mașini și utilaje, construcții metalice și din lemn ;

• Oportunități de utilizare a patrimoniului industrial existent;

• Efectuarea unui număr mare de proiecte cu finanțare comunitară în domenii precum: infrastructură, turism, social, resurse umane, servicii IT;

• Oportunitati de utilizare a patrimoniului industrial existent;

• Resurse umane bine pregătite profesional, calitatea învățământului preuniversitar peste media națională;

• Potențial turistic propriu reprezentat de obiective naturale, cultural-istorice, ecumenice : pârtie de schi, telegondolă – Piatra Neamt, complex de recreere și tratamente "Aqua Park Blue Eden – comuna Alexandru cel Bun, trasee montane de drumeție, zone protejate, izvoare de ape minerale, monumente istorice și de arhitectură, muzeee, case memoriale, lăcașe de cult;

• Populația activă pe domenii de activitate: 44% – agricultura, 31% industrie, 25% servicii.

Zona Roman – 28 UAT

• Situarea pe magistrala feroviară principală București – Adjud – Suceava;

• Accesabilitate rutieră din toate zonele țării și spre cele trei aeroporturi internaționale Bacău, Iași și Suceava, prin situarea de-a lungul drumului european E 85;

• Sectoare industriale tradiționale bine dezvoltate: confecții textile, fire și fibre sintetice, tricotaje, mecanică, țevi sudate, obiecte sanitare din ceramică, materiale de construcții;

• Existenta unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt : Cersanit, Austrotherm, Mittal Steel, TRW, Agrana, Adeplast;

• Existența unor terenuri libere, deținute de primărie, necesare pentru extinderea zonei economice a municipiului Roman;

• Posibilități de utilizare a patrimoniului industrial existent ;

• Forță de muncă înalt calificată la prețuri competitive (mai ales pentru industria ușoară). Rata șomajului este peste media națională;

• Venituri reduse, zona ocupând poziția 38 din 42 în topul salariilor la nivel național;

• Pondere ridicată a populației tinere

• Posibilități de producere a tuturor formelor de energie;

• Populația activă pe domenii de activitate: 50% – agricultura, 23% industrie, 27% servicii;

Zona Bicaz si zona de munte – 12 UAT

• Orașul Bicaz – oraș integral montan , dar si monoindustrial – industria cimentului;

• Principalul punct de acces spre Masivul Ceahlău sau spre alte obiective turistice importante din zonă (Cheile Bicazului si Cheile Șugăului (25 km), Peștera Toșorog (24 km), Peștera Munticelu (26 km), Valea Tarcăului, ruinele Palatului Cnejilor sau Mănăstirea Buhalnița, Poiana Teiului, stațiunile Durau sau Borsec etc.

• Zona montană a județului, din care face parte orașul Bicaz, 11 comune învecinate ;

• Potențial de excepție pentru zootehnie și pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și a agroturismului în spațiul rural;

Zonele predilecte pentru agroturism: Valea Bistriței, Valea Bicazului, Lacul Roșu, Valea Tarcăului, Valea Ozanei. Cu tot potențialul existent, acest tip de turism nu este susținut de dotări

• Deschiderea autorităților publice și sectorului neguvernamental spre conceptul de dezvoltare durabilă aplicat ruralului montan;

• Importante resurse naturale (izvoare dulci, minerale, sulfuroase și sărate), materiale de construcții, resurse floristice și faunistice deosebite, resurse peisagistice importante, existența unor zone protejate de interes național și existența unor formațiuni carstice cu potențial turistic ridicat;

• Populația activă pe domenii de activitate: 36% – agricultura, 29% industrie, 35% servicii; Zona Tîrgu Neamț – 16 UAT

• Cel mai mare potențial turistic al județului, reprezentat de obiective ecumenice, naturale și cultural-istorice : Cetatea Neamțului, vechile așezăminte monahale Neamț, Agapia, Văratec, Secu, Sihăstria, „Codrii de aramă“ și „Codrii de argint“, Parcul Național Vânători Neamț și, nu în ultimul rând, casele memoriale Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuță și Veronica Micle;

• Turism balnear : stațiunea balneo – climaterică Bălțătești este renumită prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase și stațiunea Oglinzi cu ape minerale clorurate, sodice și bromurate;

• Posibilitatea concesionarii unei suprafețe de aprox. 32 ha teren neproductiv, pe malul râului Ozana, în vederea amenajării de locuințe, parc panouri fotovoltaice etc. (există în zonă rețea de alimentare cu apă și canalizare menajeră, rețea electrică);

• Posibilitatea concesionării unei suprafețe de aprox. 20.000 mp în incinta Parcului Cetate (la baza drumului de acces spre Cetatea Neamțului) în vederea amenajării unei infrastructuri de agrement (terase, piscina, locuri de joacă, terenuri de sport, spații verzi etc.);

• Existența unui parteneriat public privat , intre SC Stațiunea Oglinzi SA, SIF Transilvania (deține 51% din acțiunile SC Stațiunea Oglinzi SA), Orașul Tîrgu Neamț (deține 34% din acțiunile SC Stațiunea Oglinzi SA) și Consiliul Județean Neamț, în vederea dezvoltării stațiunii Oglinzi.

• Tradiții în prelucrarea lemnului, industrie textilă și alimentară;

• Populația activă : 40% – agricultura, 25% industrie, 35% servicii

3.2 Analiza SWOT a potențialului turistic a județului Neamț

Analiza SWOT a potențialului turistic a județului Neamț presupune luarea în calcul a următoarelor elemente:

puncte tari

puncte slabe

oportunități

amenințări

Analiza de situație (analiza SWOT)