Claudiailade@yahoo.com 421 Metodologia Cercetarii Psihologie Text

‘Universitatea „SPIRU HARET” Facultatea de Psihologie i Stintele Educatiei Semestrul It ‘Anu de studi METODLOGIA CERCETĂRII PSIHOLOGICE ȘI PEDAGOGICE 1 coat univ. dr. Marlena Ticușan Caracteristici teoretice și metodologice al științelvr sysiale 1 Problematic! metodologice Omul este nga care în viața de relație depinde în mod esențial d cela și în ‘vimutea acestui fapt formarea, abilitatea și vocația sa nu pot fi explicate în afara acestui aspect. Individul se formează și își dezvoltă personalitatea în cadrul unui proces continu de asimilae a experienței sociale într-o diversitate nelimitată de conținuturi și forme, fufelegerea pozăiei sale in diferite simapit și a adecviii răspunsurilor sale, inseamnă surprinderea modului în care se preicrează informatile mizat de mediul inconjurtor. Perceperea celalt e mult mai bogată in conțin i încărcănură afectivă. Imaginea noastră despre celălat nu poate corespunde decât pariat realități. Caracterl interactiv al percepției ated peroane este o susă de distorsiune, iar în relație de interacțiune cu semenii stat anteaate coajunctral componentele naturii psiosoctale ce pot fl exprimate in sinaia respectivă. Analiza In totalitatea sa ca fin psihosocial8 om! me va putes inteles decăt prin abordări în multiple planuri ( this variat și complexe de examinare) în vealizaren obiectivelor ingiice ale pshologie! metodele a care apelează dețin ua oe important În ultimul tp se urmărește o explicație căt ua riguroasă și mai exactă a cunoașterii și descoperirii sinjiice ceea ce a condus la formare, transformarea și parfeionarea Continuă metodei șine 2 Delimitarea concepmală în orice demers sinc, cercetatorul diecționează cercetarea pin prisma principilor teoretice și științifice de la care pomeste, al Câzor adept este. Fiecare coală san orientare își ae propria metodologie de cercetare. Răspunsurile Ia toate aceste întrebări deschid numi către noi probleme: ce se întâmplă: ce semnifică. care sunt determinant funcționali si comportamentelor ete, În unele concepții metodologice este considerată identică cu modelul de cercetare ditran studi incluzând informayile și metodele wtilizate pentru veribearea ipotezelor propuse ‘generind confuzie deoarece pot exista tot artea metodologii câte proiecte de cercetare există. Pe de altă parte metodologia este constrité pe baza principilor teoretice, oferind un ghid de cercetare, astielincit ea rezultă din teorie și m din modelul ce cercetare. Culegerea datelor ca perfecționat în wtimu timp cu ajutorul tela ‘unmiit Alegerea cercetătorului si practicianull a unor metode de investigație este condiționată de: Bdelitatea procedeului – două persoane abordind acezaș temă prin aceleai metode trebuie Să ajungă Ia rezultate similare, precum și de economia procedeului interesul obținerii rezutaului să fie în rapor cu efoturile angajate. Mărimea și natura unitățile alese poate fi variabilă in funcție de scopurile Metoda m este numai wn simp instrument de obtinere a umor date ci gin demers logie ce deschide calea cenoagteri. Metoda de cercetare reprezintă modul specific de investigare al realității și scopul cunoașteri i transfonnddi ei. având un caracter instrumental de intervenție. de informare, interpretare si acțiune. B.D Smith caracterizează metoda ștințiică: ca fiind sistematică. formală și obiectivă urmărind seruri de regali pin care se menține formalitatea știmțiică: este precisă pentru că măsoară cu atenyie observațile, conducând la eproductbiitate ceea ce îi conferă acuratețe și seus. Metoda se conurează din penvanentele intrebi = provocări ale unei cemcetări tințitice, în care se glsește „ampreat” personalității cercetătoniui. Ea contribuie Ia descoperires ștințiică prin demoasrare. Metodele in cursul evoluției inței s-au clasificat în fumste de perioadele de timp necesare în cercetarea unei menode:tanstenale ~ care se doresc descoperitoare între aspecte fenomene În un ‘moment dat și metode longitudinale ~ desfiurate pe perioade hang de imp (folosite în studi de caz. biografia). Metodele in stnfele sociale și comportamentele in fact de numarul unităților sociale ate în studiu pot f: metode statstice(aachete socio-demografice, sondaje de opinie et.) si metode caznist integra al cétorva unități (biografia studii de caz) (Chelcea 1995). Teimiea de cercerare se refer8 la opermiunile concrete de colectare a — constiuind sodiul intormaților cu autorul unei metode. Procedeul constituie maniera de wilizare a lnstrumentelor de investigare, Nu s-a realizat un acord unanima în ceea ce privește ‘ilizawea de tehnicd”, merod „proceduri. deoarece o metodă poate fi utilizată ca teinică sau procedură (ex. chestionarul ~ metodă de cercetare poate fi inchis ca temic de culegere a datelor in ancheta sociologică) 3 Teoria și paradigma — cadru de referings Teoria știmică este deci indispensabilul ferment al progresului cunoașerii Chiar în măsura în care ea este pusă în discuție. „De fiecare dată când încercăm să ‘dian soluja unei probleme, spunea Popper. ar webui să încercăm mai degrabă să o “dept decăt să 0 apăram”. Teoria devine tm obstacol in cale acest progres atunci cercetările pe care ea le suscit a vizează decât să o perpeteze, Asvpen acesti aspect insista Kula în noțiunea de paradigmă. Thomas Kul (născut în 1922) istorie i flozof al time, i datozează notorietatea, in afar cercului său de specialist in istoria simței,Icrăii referitoare Ia Strucruza revoluilor imp fie în care dezvoltă conceprul de paradigmă in dinamica istorică a sinjelor. indepărtndu-se de teorile evoluționiste ale îi Popper; el propane o viziune mut mai haotică. O paradigm’ este o concept dominantă într cimp al cunoașterii, fizica de exemph, căreia î se ‘moment dat. Ea este, evident alea dintraan aliază comunitaten tints ls asamblu coerent de apte si interpretări teoretice, cousolidat prin factori ‘extrait si, mai ales, cei ce sunt de resortul sociologiei time – instalarea în Posturi cheie a savanților aderând la paradigma în cauză. finanțare privilegiată a cercetarii tc. Mecanica newtoniană a fost timp indelungat paradigma zici, pînă ln prăbușirea sa spre sfisieul secolului al XIX-lea provocată de noile conceptii în tenvodinsnică și de teoriarelativitati.Paradigmele au se transformă spontan pe, uta, in paradigme modificate sau diferite. așa cum se succed speciile ele ator în procesul evoliied. Ele sunt, ca să spunem așa răsnumate. așa cum sunt răsnumate ‘guvemele în timpul revoluțiilor, de opera camenior de știința marginalizaji, adesea ‘contin o perioadă Bă sprijinul comunitiisingitice, uneori respinsă de ea. Luatd literh cu liter, teza Iai Kuhn mu explică creșterea cumulativa a cunostingelor stimiice, Toms, ea a sedus specialiștii din domeniul gtinfelor umane și al psihologii, care s-au recunoscut in această descriere a propriuui progres. care și astăzi încă oameni de sin e identifica putemic cu, modelul teoretic la care i au aderat Întâlnim fieevent noțiunea de paradiemă în leper cu revoluția behaviorsta sau curevoluia cognitivist, (Richelle, M. și Parot.F.. 1995. p. 190) Coatonm definiției date de TS Kula (1962) în „The Structure of Scientific Revolutions” paradigma constituie assaiblul elementelor epistemiologice. teoretice. conceptuale. ce servese drept cadru de referings comunități cercetătorilor dintr-o anumită ramură ințiică Constiaie un mecanism perceptiv și cognitiv de selectare. combinare i recombinare prin care cercetător își construiește obiectul științific al Paradigm structural-expresiva în cadrul paradigme structuraexpresive “obiectul” de studiu îl coastiaie acea organizare item a psihicul exprimată prin personalitatea subiectului în cadrul acestei paradigme psihicul coastitie un modelator în exprimările subiectuui jar comportamental i exprimarea verbală ale acestuia își au originea în orgamizarea ater’ a psihicuhi, concepției preluată din psibanaliză Sistemul cel mai profind al unui individ in care se regăsesc dorințele, motivație sau valorile fundamental formează logica profundă ce servește drept gril de percepete detenninănd arnudini profunde ce declanseaz’ predispoziii penta slucrsil din ime”. Ainudinile determin’ acțiunile subiecali, comportamental si ca exprese a dorințelor si valorilor sale. dupa care vin opinii Se poate deduce că sensu! ommpertamenlui trebuie interpretat ‘Paradigm formal-nsazacțional — surprinde formele comunicării devenind în mare măsură exterioară. Suat puse în evident modal raionale afectivă și ormativă. Subiectul apelează la sitapit analogice cu scopul de a de conlucrare a stării ajunge la un nivel al tranzactilor în diferite fonme. Atirudinile subiectului pot trece prin cele tei nivele: Ia primul nivel aritudin și pralimbaje rigiizate datorate etectelor educației prinților asupra copiilor al doilea nivel redat de perso adulta ce își ine in fru sentimentele pial welea nivel în care sentimentele sunt sea lasatesrazbat a exterior în toate stările psihologice. Este um model al unei concepții relaienale depășind modelul psoanaltie Tieudian subiectul apelează și la imații analogice. cu scopul de a ajunge la un nivel al tranzacților în diferite forme. Paradigm relație inte indivizi ‘Conform studilor ui G.H.Mead, Eul nu există decât prin și în interaction sociale in itemică = aduce în atenție ela ‘care procesul căii pria natura sa este interactions. Paradigma femomenologică și praveologică conduce la expicitaea semniticaților expri i. cercetarea reeurgind Ia metode de analiză fenomenologict comprehensivă și etometodologich. Descrierea fenomenologică este e de subie cmizainvestigări sistematice a subiecti vitți și comținururilor conștiei prin care se ‘unmiveyte sesizarea sensului subiectiv yi intersubietiv. pomind de la corelarea insttuitor altor indivizi cu propria noastră experiență ca tite empatică (A. Mechel) în analiza interacțiunii umane se recurge și lun set de mize ale interacțiunilor imerpersonale: miza informativă ca primă modaitate de existență (ransmiterea de intonnați tentativă de intivențre a celuilal); miza relțioaală (elția umană rece de la esență ta existent); miza normativ (Se constimie ansamblul nonnelor ce vor fi activate în inveracțiuile viitoare). Paradigma după ați cercetatori poate fi grupată in: paradigma pozitiviste, care miza de poziționare legată de existența sociala: miza de mobilizare (ca stau la baza interpretării pozitiviste și paradigme care sta ta baza interpretari ‘comprehensive. Ani cercetatori clasică paradigmele in alte wel categorii: – pozitiviste. ce-si au locul de bază in cadrul stdilor pozitiviste și neopoziiviste: + interpretative ~inchuzind o teorie ae sinelor sociale enometodiogică, pshanaliza,socilingvistica,etograia ete: + tice Bibliografie: Mucchielli, A. (2002) – Arta dea intiența, Ed. Polirom. lași Richelle, M. Part, F. (1995) ~ lntoducere în psihologie. storie și metode. Ea Humanitas, Bucuresti Radu, L. (1993) ~ Metodok Chyj-Napoca Chelcea 5. (1995)Cercetarea sociologică. Editura Destin Deva e psihologică si analiza datelor, Ed. Sincron, fic pot e amor de comuneara Îneeesfarea giles Cescetarea ștințiică aduce implicit în discuție momentul în care cercei a se intlneste cu subiectul uman , un moment complex în care au Hoe la nivelul ‘constient și inconstient, evalmri reciproce cu implicații tn demersal și desQiyurarea acestea in care simta intens au lo schimburi verbale nonverbae i inmiive, Definirea raportului cunoscut – Becuoseut nv este completă ră intervenția evaluării, Pentru aceasta, sistemul de petinență. cum sunt denumite in psihologia ‘moder emoțiile și nevoile (Schultz) va declanșa conduita imediată axată pe ‘inom bun’, „rău relay la individul însuși. Semnalele generate de calitatea simației d interacțiune sont de natură paralingvistică inuitivă: prin aceasta se vor Institut relatile binevoitomte și amicale san dimpotiva ostile, cei vor permite renunțarea la precauții sau respectv spoire lor. Evaluarea celula se face automat și spontan. Experimentele au aritat că persoanele cu o slabă capacitate de ideiicare imitivă cad wyor în supertcialitate, cu accesul la um număr restrâns de elemente selectate. Funcția stabili ideainții sociale rezidă în categor ‘de relații. După cam menjiona A. Mucehieli sinuând pe cell în aport cu no înșine tea, după staute și your puse san acceptate în sistemul ‘consstenja da perspectiva relator eroare. Când intitle devia banal, lipite de imporany, momente in care își fc apariia așa mumnitele formule de petrecere a serie de wanzacti complementare, simple, pe jumatate ritmstizat, în jurul unui singur muclew material si al cămi scop principal constă în a structura m anumit interval de imp” după cum le definește Bere (1998). 2. Tebulle factor constant modelata al personal Datorită pemuaneatelor modificări prin expunerea ao diveritate continua de sii și evenimente, prsoaalaea se transformă constant. În viziunea îi Romer sistent rebaineor psihologice inside 6 ctor: + Trebuinge de recunoaștere și san pentru dobindirea unei poziii precise fone grup: * Trebuingele de protecie/ dependent, caracterizate prin mevola de apărare de ‘cle ceilalți în fa rusrrilor sau pedepselor. * Trebuinjele de dominație = implicate in permanentă controlae și direcionare acțiunilor celorlalți + Trebuintole de independent conducând persoana de a hoti modi de acționare, timpul powivit acest orizând capacitatea de a realiza singur anunite cron: + Trebuinja de dragose și afecțiune, care va fice omul acceptat plăcut. va sta la baza relațiilor ce le va stabil ulterior. temporale san permanent: + Trebwinja de confor fizic, care este o combinație, o asociere complementară satisfies fizice plăcerea și securitatea (după Schultz, D. 1986), Peedbackcul. poziiv ‘awplificiad în cazul celui care comunicd sentiment! eficaciății de sine, încurajând! Feedbacksl negativ poate conduce Is intreryperea comminicăii. blocând dorința de iuterelaționare încurajează desfurarea actului. Comnicaționat, S-au conturat în decursul cercetărilor, tehnici de feed-back care să permită aunocoatrolu i eficientizarea comunici. Cele mai des folosite sut următoarele 1. paratiaza = prin care cu proprile cuvinte incercâm să redăm ideile formulate de interlocutor, pentru a ne convinge de corectinudinea interpretei noastr: 2, întabarea directă scurta = care poate oferi varinte de rispuns de tipul da 3. intrebarea indie incearcă creates posibilii interlocutorub de și exprima o opine since. Este folosită mult în psihoterapie 4. iebazea cu rispuns sugera – pin care se conduce discuția la obținerea răspunsului dorit 5, ascultarea activi = ese redată prin modul in care ne exprimim acordul sa dezacordul cu interlocutorul. Este insor de obicei de mișcări regilatorii e corpului ‘cae sumpuică efectul produs de semmificatia cuvintelor imerlocutonii asupra nos Factorii distosionanț în perceperea celuilalt inte actorii perurbatori menționăa- probleme semnatice— 0 distorstent perceptive diferente culturale o alegerea greșită a canalelor sau momeatelor, fiecinui mesaj corespunzându- i canalul cel mai adecvat © lngimea excesivă canalelor de comunicare fice comunicarea mai lentă și mai susceptibil 1 distorsiune. 0 factor O bsența feedbakvulut ©.atribuirea de înțelesuri diferte Există o multinudine de fictoi care pot cauza probleme si de care trebuie să fim conștienți pentru a Te depăși sau penimu a le minimaliza efecul, la fetorit pertuibator amin anterior se mai pot adauga vmitori: 1 perurbatori + Diferențe de percepție Diferenjele de perceptie sunt deseori numat ridieiza multor ator bariere de *Conclusi gribite Deseori vedem ceea ce dorim să vedem si auzim caea ce dorim să auzim, evitând să recunoastem realitatea. + Stereoipt * Lipsa de euoastere * Lipsa de interes * Dificulti de exprimare + Enon * Personaltatea Nu numa diferențele dinte tipurile de personalități pot crea probleme ei și deseuri propria noasră perceptie a pensoaneloe dia jurul mosu este afectată gi ca „ummare. comportamentul nostru inenează pe cel al partenerului de comunicare. Această .cioenire a peronalitilr” este una din cele mai flecvente cauze ale ‘ecu de comunicare. Contest simaione! și mb gesmal ‘Coatextul simațional are de asemenea. un rol importaat în dezvoltarea Teritoriul în care ae doc intrevederea sxe o semnificație aparte. Dacă innrevederea are oc int-un iron. acesta are amprenta persoaalității individului care îl ocupă. precum și a taurului social a aces Spațiul în contextl suațioaal poste cuprinde: distanța intimă de pină la aproximativ 40 cm, distanța personală: in care între 45:74 cm teprezită spatial familiar ar între 78-125 cm a lo convorbiri neutre. Relațiile profesionale se desfșoară in cadrul distanțelor sociale ine 1.25 m – 210 m. Distnțele irathice se păsrează în limitele 210m – 3.60 m. dincolo de 10 acestea are rol seci sau dacă este în relația profesor – elev (36 -7.30 mai mare, are loc un discurs formalizat eu imerlocutor pasii Posie spatial de fă în în crecază O relație de opoziție, ca cea prezentă în relația apărare = tac. Confortl sport se realizează prin sitarea interlocutor mah de 45° – 90° Conran Invervine in comunicarea cea de toat zlele wu numa ca un abiect natural i și ca un produs Voluntar, travestit, metamorfozat. Psihanaliza ne-a invajat Că avea ‘multe dorințe de care nu suntem conștienți. in general le seprimam. Pina lao vărsta de 7-3 ami copiii i daja cum trebuie să vorbească, ce aitudine să adopte pentr a e da de gol Nu mai duc mina Ia gură, privirea în pământ mu ma e ait de expresivă incât să-i demaște că au spus un neadevăr. Feveia care își sprijină pal în maini cu coatele pe mast nu pe Va duce in eroare ieiodată că se distrează Fata este cea mai expresivă. Dacă dorim să stim ceea ce gândește cineva îi ‘vom privă ața. Expresiile emoționale ale feei pot i identificate cu ușurimă chiar și de ibarile care ma au mai avut contact cu cvilizaia europeană după cum spune Paul Elnia rodi (1970) realizat pe un trib din jungla Noi Guinee Privirea noastră poate încuraja sau descuraja Un contact vizual minim semnalează un interes scăzut. iar cel prelungit poate induce un sentiment de aiscontort Fumeșile principale ale commicării vizuale (după Mark Knapp – Nonverbal ‘Communication in Haman Interaction apud. Mini Dinu, Comunicarea) sunt 1. cereren de informații: 2. posibilitatea creată altor persoane dea lua cuvintul: 3, indicarea nau relației: 4. compensarea distanței fizice. Gesturile pot fi considerate simbolusi Cheie, care poartă amprenta si apartenența Ia 0 anumită cults, .Habimss meats enim in cospors sty cognitur” Gotadevie starea minți este dezvsiita de atindiaea corpului) după cum formula n sanul Ambrozie succint preocupirile iziognomice ale anichitii în care proiul bibanul erou ea de neconceput ră un mer cu pașii ntinși Sărumul are semmiticație simbolică de: salut, respect, prietenie, venerație, instrument al păcii, dar si de sărrul wdator (luda), de condamnare în moarte (orctict de mafie) vindecare (ef: Martin vindecă leproș): în funcție de situa în ‘cae persoanele sm implicate ‘Palme onal transite, de asemenea, mesaje prin care acesta poate f investt cu capacitatea de a dirija pe ali. de a cere indurae sau de a solicita o fivoare Taxonomia fanetilor sennalelor nowerbale Mjlomele comunictrt nonverbale sunt semne si semnale. Pondeile și ‘coutextele utili Jor coastinie o em de discuție in mea cerceărilor. Tipuri speciice de usi gestuale = Dasoanele — exprimate prin migetsi care rimeazA, accenmuează sau sebliniază un cuvânt sau o fază: = ideografele ~ exprimă mișcările gândiri prin trasarea intineraiului unui parcurs logic ~ mișcările spatiale deapia relație spațială: — kinetografele — constituie mises ce mimează activitate corpor Semnalele nonverbale aleanesză sau chiar modifică semnificația conținut verbal aa emite semnele cele mai difere e și specifice ale emoțiilor particulare n fl de importante deși gesturile. miște corporale și posturile sun resctivități emoționale, Codajul vocal al emaților specifice nu ete încă bine cunoscut. receptorul ‘deducind tărie emoționale intrun grad inalt pomind de la configura specifice ale indicilor acustică. Se pare că evită semnele ncaverbale corespunzătoare stituinilor emițătorul ca rearze la obiect sau a o siație. unele dintre acestea servind ca bază la descrierile verbale ale tiodinior (ex. .a-i băga nasul în teburile ators), preia Aceste semme uu au fost sistematic studiate cu excepia dilaarii pupilelr. Studii mumeroase s-au concentrat inst pe analizaea atidinii interpersonale conducând Iso seama de concluzii = afecțiunea pentru o persoană se exprimă print.o distanță interpersonal redusă. inl ea în fă a capului și o fecvenyă mai ridicată a contacto vi = dwata și ecvenja coutactlui ocular sunt determinate de fotoni Suplimentari cum ar fi sublectal couversaiel,distanta itepersoaala. personalitate, precum ide fctor situational: = atinadinile iterpersonale sunt reflectate în egală măsură de patemuile ‘vocal pi lexiale: = semnalele nonverbale funcționează pentru exprimarea atât a statutului emițiorulni, a motivatilr, scopurilor și intenpilor sale, cit și a intențilr comportamentale respectiv 3 amitor.tindini: aprobarea, permisiunea. iațiea asteneru Funcțiile reactive (feed-back) se manifesta prin semnale nonverbale ce indică răspunsuri relative, scurt și precise pent asigurarea emițăroruni că mesajele sale at fost receptionate corect. Bibliografie: Aristotel (198)-Eicanicomahică. Ed, Statics, București Cheleea, $.coondonator2004) Comunicarea nonverbal in spat! public, ed. ‘Triton, București Din, M. (1996) – Comnnicarea, Ed. Ștințiică Bucuresti Nicola. G., 2004) ~ Mensorani. Un ambient pentru excelent, ed. Pibomedia. Sb Pease. A. Gamer. A. (1998) Limbajul vorbirii Ed. Polimatk, București Pease, A..(1993)~ Limbajul upalui. Ed, Polimark, București Schultz, D..(1987)~ Theoties of personality Book. Cole Publishing Company Pacific Grove Sean. Doina Ștefan, (2001) — Comunicarea Didactică, Ed. ATOS București Ticușan, M, (2008) – Personalitate și problem solving, ed, Psibomedia, Sb 3 Cescetarea tințiBcă implică o serie de norme etice care trebuie respecte În „unele țri nomele etice sunt prevăzute prin leg, iar începerea unor cercetări este coadiționar de obținerea avizului unei comisă specializate Codurile deontologice în cercetarea pe subiecții umani prevăd. in general. datoria cercetătorului in pihologie să pună la curent in mod cinstit subiecții Milgram, specialist american în psihologia sociala, a vita subiecți print ‘un anunț în ziare, să panicipe ca voluntar la o experiență. Psihologul a primit in același mp doi dintre candidați și le-a explicat ce se aștepta del ei. Uau urma să fie ‘levul supus învățării une liste de perechi de cuvinte și la ecar răspuns greșit urma să primească un ugor șoc electric. Celălalt urma să fle profesorul însărcinat să fumizeze parenerului primele cuvinte ale fiecărei perechi și mai ales ski administreze pedeapsa. în caz de nevoie. Elevul a fost instalat intr-un compartiment ‘experimental, lega solid de un scann și prevăzut Cu electrozi n incheituri: profesorul n fost instalat în compartimental sit de supraveghere, în spatele unui geam de ‘observare cu sens unic i cu comenzi ale unui generator de șocuri. permindu-i să dozeze pedeapsa trecind progresiv de la 1S la 450 de volji pe măsură ce subiectul comitea eroi. La primele erori. subiectul a primit șocuri cu o intensitate minimală ră react marcate, dar a trecat rapid Ia o tres, apoi n manifestări de durere dn ce în ce ma intensă și la protestri verbale din ce în ce mai vebemen implocân clemența atu su, pe măsură ce cesta din una, fidel instrucțiunile care i Museseră date ata jocurilor, atingind eventual maximal autoriza de aparatul ‘generator în ciuda indicailor de rise posibil menționate în fa comenzilor cores- puazătoare marea inte “ Dintre cei doi protagonist, numai profesorul era un subiect Vohuntar recrutat: elevul era ua figurant al experimestatonuta, satrenat să joace comedia suferinței n primirea socurilorimaginare; generatorul comandat de subiect m trimite nici un soc. Marea majorate a subiecților Ini Milgram mm at ezitat să folosească, și adesea până în maximul posibil, prerea care le era acordată penimu pedepsirea ‘astenerulu lor (68 % iu timis șocuri de 450 de voli), Maniteta i predispozti agresive care zăcea adonmite gu aștept decăt pretextul ca s8 se exprime ? Erau ci preocupați uma de seusita î sarcina cena. adică să-și detemnine elevul să învee lista de cuvinte ? Dorea ei să se confomeze pur și simplu aworităii cercetătorului tinytic cae îi recrutase și îi pltise pentru colaborarea lor? în n aură cu natura experienței, Dacă trebuia să se respecte literalmente această regulă. expeniena Ini Milgram nu ar i punut pur și simp, avea toc: ea presupunea de fap ca jocurile fe etive, ca elevul să e un figura comedtant, ca subiecții să ignore ceea ce se penrecea in realitat și ua ales, ceea ce se încerca sh se pază în evidență. În consecință este care nevoie să se renunțe Ia acest gen de ‘experiment ? Nu arf mai Ul tom, S ne eunoastem mai bine ea sh putem preveni această forma de deriva care apare ocazional in societățile nonsre aparent civilizate? Dar nu ar trebui să țiema seama de șocul moral pe caze lar putea trena chiar la subiecți fprul dea i servit experiențe ? Sa vedem mi indeaproape cum incearcă regulle deontologice 33 răspundă acestor probleme și să definească mayjele de libertate ale psihologi Recrutarea voluntarilor este adesea însoți de plata unei mooeste indemnizații financiare. Subicții tentai de acest tip de mici căștiguri sunt obligatoriu recrutați dino mamă populbție « exită puține pase să se prezinte cameni foarte ocupați și foarte bine plătiți în profesa lor. În sfiit, voluataiaal este însoți în mod normal de tivertatea sară subiectului, explicit mențiotată inaintea experimental. de a renunța la el oriedd dorește În mule din cazuri subiecții mw uzează de această liberate nevăzină si ‘un moti să nu ducă Ta bun sfiryit contractul încheiat ca cercetătorul, 15 ‘Dar se întâmpla ca ei să nu reziste stresului sau nepliceritor simației i nevoia de arena. Asociația Americană de Psihologie a formula principii generale referitor la cererile cu subiecți umani. + obligația de a verifica gradul de acceptabil din punct de vedere etic, iar în cazul in care se coastă derogări de la respectarea valorilor știi și umane se va solicita sistent eică în vedetea porejritrurorpazicipanilor la cercetare – Subiectul sau subiecții umani participanți la cercetare vor fi analiza și ‘evaluat, astfel Inet vor 6 „subiecți curse major” sau „subiecți cu rise minimal” + Cercetătorul își asumă reponsabilitatea de a ta corect din punct de vedere ‘tic participant și tot colaboratorii pe tot parcursul cercetări + fnaateainceperi cerceii se va stabi se vor claiticaresponsabiitgie și blizațile Becărula. Angajamentul va fl respectat Intoemai de către cercetator, iar subiecții vor fi informați asupra muuror aspectelor un acord clar cu subiecți prin care cercetări – î cazul în care cerințele metodologice presupun ascunderea sau asi icarea „unor aspecte, ce trebuie dezvălui subiecților, se va verifica justificablitaten acestor temiei. De asemenea se mai pot studia și alle proceduri care mu apelează ln falsificareaacestor aspecte ale cercetări. – Subecți vor avea libertatea de a participa precum si de a se retrage din cercetare în orice moment. Aceasth liberate va fi respectată de cercetător, iar acesta ‘nw va folosi poziția penru a inten în vreun fl subiecții «in cadrul cercetiilor m vor f foste proceduri de investigare cu rise de vitimare gravă sau de durată a subiectului, astfel inet participants să fe maxim protejați + După colectarea datelor cercetătorul va informa participant despre datele ‘objinute, aste încâr să se înlaure eroile ce ar putea să apară din interpretările subiecților. 15 – în caza în care i nastere consecințe nedorite pent subiectul participa, cercetătorul te respoasabiatea de a corecta,indepirta aceste consecințe. + Rezultstle sunt confidentale in ceea ce privește indicarea panicipării subiecților Din ponct de vedere al psibologutsi practician, acesta trebuie să aibă în vedere – Prima grija: de sm dune șia su aduce prejudicii demaitati persoanei. – Orice acțiune sau investigate care prezintă aces risc, va sistată imediat. – Responsăbiliațea muncii sale. Orice eroare de diagnoza poate diuna personalității subiectului, – Evitarea exprimirilorjigitoare,precum și a exprimirilor ce pot da naștere la intespretirieronate sau tendențioase + Evitarea apelări a principiul autorii – Respectara principal confidentaiti + Respectarea secretul profesional – Cutnoasterea limiteoe gi posibiăților sale, folosind doar acele cunoștințe și tet pe care le stăpânește, – Testele si tehnicile webuie uiizate doar de persoane calificate penta putea aplicate i interpretate corespunztor. corectitudinea rezaatelr, claritatea: corectimdinea datelor de identificare: corecinudinea autorilor – Psinologul ii va exercita profesia în domenii legate de calificarea sa care va fi apreciată în focție de formaren sa universitarh fundamentală și aplicată de nivel Inalt in psiologie, prin fonație specifice, prim experiente practică și erie sale de cercetare EI va lua hott și va acioaa in funetie de competența sa + Psihologul le va impune celorlți să respecte specificitatea exercitării profesii și autonomia sa tehnică. Ele va respecta pe cele ale altor profesiuni + Psibologul va accepta doar misiunile pe care le va estima ca find ‘compatibile cu competențe. etica i funcțiile sae, n Pentru un psiholog, fptul de a f legat în exereiarea profesiei sale de un ‘contract cu orice intreprindere privată sau orice organism public nu modifica Indatriile sale profesionale si in special obligațiile legate de secretul profesional si independența in slegeren metodelor si deczilor sale. + Psihologul se va asigura de consimțimântul celor care îl consult sau particip la o evaluare, cercetare sau expertiza, EI îi va informa asupra modal, obiectivelor și limitelor interveni sale. – n toate situaile de evaluare psihologul e va reamint persoanelor implicate căau dreptu de acer oconta-evalure În simți de cercetare. e le va infoana că au dreptul de ase retrage în orice moment + în simile de expertiză judiciară. psihologul va tata în mod echitbi Flecare dintre pri, constient că misiunea sa are scopul de a lamuri jus ‘probleme care a fost puss nu pe acea dea aduce probe – Psihologul poate examina a cererea Jor, minori sau majori protejați de lege. Intervenția asupra acestora sa ține cont de tarul. de sitajia lor și de dispozitile Legale în vigoare – Psihologul ese singurul responsabil de concluziile sale. EI va ține cont de metodele și instrumentele utili adaptată diferit interlocutor in așa fel incât să păstreze secret profesional Cei imeresai au dreptul să obțină o prezentare comprebensibilé evaludrilor ‘cae îi privesc. Anunci când aceste concluzii sunt prezentat terior. ele vor răspunde stie la intebarile formulate și nu vor cuprinde elementele de ordin psihologic pe care se intemeiază decât dc și le va prezenta conchuzile într-o manieră acest Incr este necesar + Psihologul m se poate prevala de fanctia să petru garanta um act ilegal și tidal su anit dispensează de obleațile leii d drept comun. Conform dispozițiilor legii penale în materie de neasistre a persoanei în peticol el are obligaia să semnaleze autoritiilor judiciare însărcinate cu aplicarea Legii orice situate despre care pi că pune î pericol imegrittea persoanelor. 1 în cazul in cae detineinformati cu caracter confidential car indică situații susceptibile de a atenta la integritatea psibicd sau fizică a persoanei care il consults sau a unui ter psihologul va evalua în cunoștință de cauză stinudinea pe care umnează să o adopte ținând cont de prescripție legale legate de secretul profesional și de vistență a persoanelor î pericol Psihologul îi va putea Clrfica decizia cerind anu colegilor experimentați = Documentele eliberare de un psiholog (atestat, Bilan. cenifiat, corespondeață. raport et.) tebuie să cuprindă aumele acestuia, funcția. ca și coordonatele sale profesionale. semnttura și menționarea exactă a destinatanibi Psihologul mu va accepta ca altcineva să modifice, să semmeze sau să anuleze documente relevant le activității ale profesionale – Psihologul ii va sprijini colegii în exereitarea profesiunii EI va răspunde favorabil cererilor jr de consulație i ajute în siații dit. contribuind mai ales la rezolvarea problemelor deontologice. + Psihologul mu va face concuren in mod abuziv coleilo săi și sa apela la aceștia dacă va estima că sum ma în măsură să răspundă unei solicitări “Neal Miller. psibofziolog american, atașat școlii din Yale, dominată pe muci de Clark Hull, a participat prin anii 1940 la efortuile aceseui grup pentru a apropia teoria învățării de terile pshodinamice de inspirație feudimnă. El șia Bcut simțită prezența prin ncrăi experimentale de bund calitae privind invajarea, motivația. ansietatea. Prin ami 60, atașat de Insiunul Rockfeller, el întreprins cu echipa sa un importaat program de cercetare privitor la posibilitatea de a conditona dup modelul mai cardiac, creerea saw reducerea contractilor intestinale ete, În aceste experiențe. realizate pe șobolani. creerea sau diminuarea ritmului cardiac, de exemplu. antena o întărire pozitivă sub foma unei tinulri electrice în „zonele cerebrale ale plăceri”. Rezultatele pe diverse organe s-au dovedit în intregime povitive. Ele căpăta o faetă teoretică considerabilă, aducână o soluție unei vechi dezbateri privitoare la zonele fiziologice specifice celor dows tipuri de conditionare în ‘operant al reacilor visceral, precum accelrare sa încetinirea 19 ps. ele deschide o cale nouă de cercetare pshovaticii experiment, în care s- m angajat de inta mai muți cercei dori să seama, tran motel animal, tmnspozatil Is om, porte ine Berii psiboozci si finctionares, evel palogi. organeor ntre. Din efricre, oi a eu în reprodcerea rezuaelor Mile. în prima ză ei an început să e ndoiancă d propria competență de ‘experimentaor, având în fă om de tiaț venumit care era maestrul american. sa Lovt și e de imposibilitatea de a-și regis proprie date. Acolo unde, din păcate. ali cercetatori ar fi umat, diseret, © al cale, lsinde-le ghinionistior indoiala asupra competeafei personale. Miller i colaboratorul său, Dworkin, sau învergunat să analizeze cauzele acesti eșec. su cauzele apareatei reușite iile. Ei mpi aces ict rezutarl negatv al ucrărilor lor întru anico care ar putea să figureze Ineo antologie a problemelor de etic șiațica. (B. R. Dworkin și N. E. Miller Failure to replicate visceral leamine in the acute curaized rat preparation”, Behavioral Neuroscience. 100, nt. 3p. 299-314, 1986)”. Richelle, M. și Paro, F.. 1995. p.148) Probleme de cercetare Problemele eae fac obiectul studiilor de cercetare ma în psihologie dar i în celelalte tine își au origin i: – viața cotidina, in care Sursă nesecară de teme de cercetare o coustinie oaia interumană: + activitatea cureaă: selecția și orientarea profesională: estmcrurrile din adu unitailor economice și au numai, reiutegarea profesional, eșecul scolar, abandonul școlar. integraea in nvm de mast persoanelor cu handicap et. sunt la baza demarăii cercetărilor «teorie existente aplicate l contina evoluție si oamenilor: = inaltata cercetărilor care deschid de asemeni drum ctre at investiga Problematic cercetări cristalizează temele ei predilecte: + violență domestică – eyee șiabandea școlar + imadapearea școlară i delineveața juvenila: + consecințele existeaei manmalelor altemative în coli + tuburei de conduită + crizele adolesezanai =. supradotarea și supradotanul =. educația vocațională cererea copiilor defcieați + integrarea minorilor în școala In locul de anca = divorțaliaea- in ueă asupra copilu: + evoluția relațiilor de cuplu dupa divort =. creativitatea către o mai mare pondere în educație + imaginea de sine + prizonieri calculatoru =. caleulatorul = „singurul priten” + sic: adulți, adolescenți =. minjul drogurilor copiii abandonat:ce șansă au aceia în societate + cibuile sportive intr existență și desfinre – regie = protesorul- mentor =. profesorul imposibil + evaluare școlară + promovarea cite o treaptă superioară a celui de invajamaat testare a eunostinfelor st testare aptinudinală ete Toate acestea constimue ficțiune din temele posibile. Fiecare dn subiecte per fi abordate din mai mule puncte de vedere din prisma: pinteni. copilul Societil. Fac de asemenea obieetl cercetării pentru procese psihice. comnitive, sociale, a implicatilorpshoafective existente în relațiile sociale, Pot coatibui. de asemenea. a găsea unor solide ameliorae și apie existen Etapele cercetivtstitifice Cercetarea prihopedsgosich poate fi considerată ca um demers raional organizat în vederea surprinderitrelailor funcționale și emazaledinre varibilele acțiunii educaționale practice (după Drăgan, I. și Nicola L. 1993). Planul de cercetare seprezită aranjamentul coadiților pentru colectarea și analiza infonmaților. Demersul cercetării imțiice se relizează parcureând următoarele etape: alegerea temei de Cercetare, documentara Ioretică: stabiliza scopului șia obiectivelor, stabilirea ipotezelor, delimitarea universului populației, evannionarea: elaborarea insrumereloe, preancheta (aucheta pilot); colectarea datelo,prelucrareainformapilor analiza datelor: redactarea aportului de cercetare Alezere temei de cercelare = tema de cercetare poate fi comandată sau aleas8 de cercetător. Ea trebuie formula riguros și precis deoarece mumai eritind ambi tile putem căuta răspuns demonstrat sinpifc Ia o problemă social clar delimitată Documentarea teoretică se realizează fe direct rin demenur proprii sau inditect prin valorificare vez specialitate, cea istorică și beletristia,jumale de eAlatorie, memorii, statistici. anuare, recens4minte, mass-media a elor oferite de alte studi. Se foloseyte Iersura de Stabilirea scopului și a obiectivelor – in funcție de aspectul epistemologi ce Caracterizează scopul cercetări există dou ipur d studi > rodie exploratorii = care au ca scop familiarizarea cu fenomenul cercetat. descoperirea de moi puncte de vedere in legătură cu acesta, formularea mai precisă a temei de cercetare sau dezvoltarea ipotezelor, > rodie descriptive = cele care urmăresc cu acurtee fie caracteristicile ‘unui individ ale unei sity sau ale won grup. fe feeventa cu care spare un fenomen. st rea ipotezelor. Acestea suat formulate în vederea verificării lor pein cercetarea de teren. A. Mihu consideră cA ipoteza rezultă din observația directă sau rect pe care fiecare dinte poi o facem la nivelul societății. Același autor ara atenția că ea nu este doar tm produs al unei activități constatative ci o construcție ‘mental imaginatvă, Ipotezele sunt formulate sub forma umor emunputi predictive: frmative su negative de genul „dacă arunci” som „cu eit. et ait” (ex. „Cu cât veniturile bine sunt mai ridicate cu a istțile personale sunt mai mar”) „Orice ipoteză trebuie să îndeplinească două condi: să fe verificabilă și sh aducă [Egantionarea – reprezinră selecția unei pari dintai îmeee (universul populației) in scopul realizării de inferențe asupra integului cu un grad de eroare acceptabil. Modalități de eyantionare n. neprobabilstica: in care subiecți ma su șanse egale de af selectați. b probabtisict: în care flecare unitate a populației are sanse egale de a i inclusă in eșantion, Fisborarea instrumentelor. O cerință merodalogcă fundamentală a cercetrii psito-pedagogice o constituie adecvarea tehnicilor și metodelor de cercetare ln obiectivele studiubi, a specificul problematicii investigate. În aces sens se ține cont de: ipotezele de Inert, natura fenomenelor studiate, speciicul socio-cultural al populației. Aucheta pilot unnarestetestrea instrumentelor de cercetare elaborate în faza amverioară. Ea are in vedere: adecvarea metodelor și tehnicilor In obiectivele cercetii, verficares fidelității și valiităii instrumentelor. formularea unor noi ipoteze sm reformularea celor vechi. estimarea bugetului de imp alocat cerceii Prelucrarea inform = acest etapă presupune: codiicarea și nmerorrea alelor clinute de la care subiect. wanspunerea tor sub form teat și preucrarea lor propriu-zis. fa cele mai mite cazuri informația este de nam citică cec ce fce posibil calciul statistic i matematic, Analiza datelor = pe baza tabelelor de corela, a coeficienților și indicilor tatici a araicelor, a altor date obținut în apa anterioară. cercetători analizează Cantati aa calitativ tome intormațile byte sabin masura Redocarea portului d cercetare = se fave în scopul comunici rezultatelor Se poate prezsua sub unnitomele variant: notă de cercetare, studi in revistă de specinitate eter. Commnicane In manifesăile since (scent pe comunicarea oral) carte inten. are jpotezele de huen au fost confirmate sau infirmate Bibliografie Drăgan. 1, Nicola 1. (1993) ~ Cercetarea psihopedagogica. Tipomer, Ti Mureș ‘Muster, D. (1985) ~ Metodologia cercetări în educație și invăținiat, Ed. Litera, Bucuresti Huiban, H, (1994) ~ Tehnica cercetări tifice, Ed. Graphix, lai Parot, F. Richelle, ML. (1995) ~ latroducere in psitologie. storie i metode. Ed, Humanitas Scopuri și ipoteze în cercetarea stlingiica Scopurile constinie punerii de plecare potrivi Al oricărei cece piaolgice pent ideea cae se dort investigată Petr aceasta trebuie cunoscut obiect investiga, ce se vea investiga de cercetae în cauză să incerce să descopere Ipotecele~ generare și formulare Ipoteza decurge cel mai adesea din as mai vas sau dint teorie ‘Claude Berna consideră că teria mu e decăt o ipoteză verificată de un sme mai mun su un puțin ccasiderabi de fapte poeza este wn discurs costet, o fomulare de relații iowe fenomene, sprjininduse de pe apte cunoscute. În vedere formulări net ipoteze de cercetare corecte e necesar ca informație cu privire la ema de sud să fie corecte și ct mai ‘complete. Acest er implică cunoaytereateotior sine existente în domeniul în cae se incadreaza stu. poteza ese wn eu cw caracte probabilistic, pe baza și find determinate pi delimitate domeniile de cercetare. Penn ca o ipoteză 38 fe coret formulată ea webuie să sespecte anume estes (Radu 1 și elaborated 1993) 1 citer generalii: potezele webuie formulate aste încă relația diane ‘variables adevărată indiene e cone pai temporale: 2. complesitaten: enunqurile jpetezelor pot Să privească relatia dinte dou ‘sau mal multe variabile, fn acest fl poten intl: ipoteze de nivel 1 in care vom găsi două variabile si ipoteze de nivel 2 cu tei sau mai multe variabile. 3, specifiitaten: reprezintă chrtatea, prezentate în ipoteza. precum si numărul de valori pe care le poale avea fiecare in care sunt definite variabilele variabila: 4, determinarea se elră la gradul de corectitudine al enunjulu.Ipoteza este cu atăt mai corectă cu ct efect mai bine realitatespsibolosicd: 5. falsfablity (falsiicablitatea) implies formularea ipoteze in manieră clara ră a induce dubi sau erori: 6. westabilitats: ipoteza trebuie să poată fi test 7. predicubiitatea: ipoteza este conectd, dacă descrie și explică antcipaiv desflyuravea unor fenomene psihice: ea: enuagul unei ipoteze trebue făcut dar astfel incă oricine 3. comunicab o citește să o interpreteze identic: 9, reproduetbilitatea:jpoteza sh poată f verifica și în urma altor Cercetări: 10. utltaea: în raport cu realitate. ipoteza se poate confirma sm mi, dar ipoteza meconirmată este neurlizată Tipuri de ipoteze de specialitate: An tos definite mai multe tipuri de ipoteze: = ipoteza de nem sa generali + ipoteza de cercetare + ipoteza statistic + ipoteza altemativa + ipoteza mulă Etapele formulării ipotezelor a) formularea ipotezelor de cm sau general: b) formulareaipotezelor de cercetare: c) formularea ipotezelor statistice 8) în cazul inceperii unei cercetari în momentul in care mu există sufcieate informapii pentru o formulare clară și precisă se pot formula mai mute ipoleze de ura sau generale; b) ipoteza de cercetare este mai concretă iar formula ei respecta regulile e: ele trsbu logieit form să fie operaționale, adică să precizeze activită, coperțile concrete ce tebuie efectuate pent determinarea apariției fenomenelor și ‘modulu de evaluare a acestora iguroase din pun de vedere gtiific, aste inc să ‘vite predicții de tip cantitativ la evolua unor variabile: originile in masura în care informapile reprezintă © noutate reală pentru sing; valabilă în momennal în care eanțu este confinnat pe parcursul studiu ©) prin intermediul st ici se pot cuantfica reacții si stabili oaia dintre stimu și reacție Bibliografie ‘Cardwell, M. Clark, Liz, Meldrum Claire -(2004) Psychology, Harper, Collins — Publishers limited ‘Cheleea, S. (1995) – Cunoașterea veți sociale. Fundamente metodologice, Edinra sin National de Informații Buc Radu, L $i colaboratori (1993) ~ Metodologie psibologic și maliza datelor, Editura Sincrou, Cluj-Napoca Observattia ‘Observatin este una dintre cele mai vechi metode de cercetare nu numa in domeniu pibologiei și pedagogiei ci și a ator tine, Ca prim demers in exploataren reuni. după cum menționează Paro si Richelle (1995) în forma sa elementară se reduce In o simplă cercetare Diinu-o dată observatorul se găsește confrutat cu o problema dificil. Ce fel de unit descriptive să adopte ? Cum să detayeze realttea observată int-um mod care să fein acelai imp como și i pentr folosirea ulterior a apelor culese ? Da care a fi unitățile pertinente pentru psibolog ? Conduitele se il mai adesea ca un fx continu; cum să-l subuiviz pentru a vedea ca în el ? Este ‘ome nevoie să-l subdivizi?* (Richelle, M. și Paro, F, 1998, p. 186-187) rine aspectele fundamental ale observajiei după Mucehiell sunt – atenția acordată comportanentelor si atimudnilor, analiza conexmală a comportamentelor obserate și empatia fir ca trie altora să fie integrate in propria moastă af cet tate, Toate acestea con sensul psihologie impus fiecărui ‘observatr in câmpul stifle pe care i ocupă CMucehieli, 1974, Pentru a diferenția observația ștințiică de cea empirică webuie clarificate ‘anumite aspecte legate de modalitatea de culegere a datelor, descrierea clară a ‘comportanenmilui în contextul real. fomularea ipotezelor precum si identiicarea velaior existente inte variabilele cuprinse în ipoteze. Ca metoda de culegere directă a datelor, evenimentelor se pot distinge ‘observaiacalitativa și eamtttivă a căror difreață majoră constă în sistematizarea și coditcarea materialului observat. care se face pe parcursul cercetări selectindurse ie velevante pentru viaga de ansamblu a colectivități. pattem-usile ‘comportanentale și valorice. Observața calitativă penmite evaluarea unui grup de indivizi, ce cantitativă axându-se pe observares comportamentelor une persoane ‘Observata mai poate fi nanurală în condiție în care observatoral me modifica comportamentul subiecților în mediul for de viață. sau conirolară in care subiecții sune confiuntat cu diferite sarcini ce au menirea de a provoca comportamentul ce se dorește a 8 studiat. mroabservația, deși a fost criticată pri eprul că aterează acul observației. nesesizăndu-se decăt fenomene psihice consiente, aducind în unin incapacitaten de obiectivare. poate Bimiza intonnații inaccesibile altei persoane (imagini. afecte ec). Se mai pot inti i ate forme de observare clasificare după prezenta sa sbsenaobservatoru, distingindu-se observația directă = cu paniciparea ‘observatoruui in rândul subiecților conștienți de acest pt. observație indirectă sau ‘mesdiat in Cursul edreia serul observational se derulează fe prin intemuediulapeliii ta mijloace electronic: camere video smu televizune cu circuit inchis, fe mai simplu în spele oglinzilor în vedere unilaterală ‘Caracterul sistematic al observației este sustinat de grila de observație întâia și sub numele de ghid. protocol de observație, ebigaut ‘unde se Icrează cu protocoale tip pentu psihologia normală. patologică. ec Acestea conțin mai mule unități de comportament ce umjează a i observate. Numarul de wnititi di grila de observație webuie limitat în funcție de obiectivele cercetări Personalitatea cercetitonulsi este instrument fimdamental deoarece prin intermediul acestuia sunt înțelese, prebcrate și organizate informațiile. Acest fapt asigură în egală măsură resurse și limite (Dafinon, 2002) Încă din 1948 Merton vorbea de „profeția care se autoimplineye™ (prin anticipare. sansa evenimentului de a se produce crește: expecta ridicate pentru anume persoane duc la supraevaluarea acestora). Alle erori cauzate de observator sunt: lipsa de emostinge refertor la fenomenul ce webuie nudiat, ipsa de interes cauzat fe de o neadaptare Ia grupul de metoda clinica cercetare, respingere a acestora sau chiar a subiecalui de cercetat. fe de o lipsă a ointeresări materiale: lipsa de experiență: dorința de afirmare. ‘Modality de prevenire a eroilor Pentru obținerea unui grad marit de obiectivitate și evitare pe cit posibil a apariție erorilor se recomandă respectarea anumitor reguli + planificaea riguroasă cercetării acatuizea unei grile de observație ct us complete, alegerea observatoilr în funcție e experiență. instruirea acestora pentru a ne asigura Că toi dispun de cunostincle necesare efectuării sodiu ilies exacta a tehnicilor de cercetare, Avantje și dezavmeje ale metode observației Principalele avantaje sunt: cost reativ scăzut, selectarea relativ simplă a ubiecilor de cercetare, permit aregistarea comportamentelor in condi nanzale: Dezavantajele principale ale acestei metode – mu poate pătrunde in profunzimea unor compostamenteintime: + um se pot identifica relații cauzale pentr determinarea comportamentelor erapurilor mar: + ridică probleme etice cu privire la observarea indivizilor ră ‘cousin n prealabil acestora: + inegalitate distibutvitii ateniel cercetătorului pe oată durata observației – modificarea comportament celor studii prin rea de apărare socială aceștia pendul inte anietatepazalizanră doclitate și exibition: + interpretarea greșită a informnaților fumizate de Comportament nonverbal, + focalizarea tenției pe anumite detali în detimentul alora Protocolul de observație Protocolul de observație reprezintă o modalitate sistematică de a inregistra tele unui subiect sau subiecți. coatintând mai multe unitati de comportament ce urmează a fi cbservate. 30 Pe parcursul inregistrări notelor de observație n se Vor hc caactrizăi, au se vor tage concluzii, faptele vor fi prezentate fed nici n fe de comentati din parea cercettorui în momenta în cares incheia observaia, notle de observație ‘tebe revizate și transcrise cite, După retanscrere se pot Coasenna coment conclzite nase referitor I eee obser de atingerea sa m a scopului se pote ea observare, după analiza sistematică a rrr out în vederea elimini acestora în cazu uel e d observație alc anit in scopul de a aregistra anitudizea în ta probelor se po consenuna: adica general ih de srcina e hunt (ian, Ja tema de cercetare în fiat. in funcție nesiguranță. aroganță. agresivitate, ete), capacitatea de adaptare la sina noi ‘modatitatea de înțelegere a instrucțiunilor rigurozitaten in execuție. rezistență la oboseală evohia randamennilui, imnul de Meru, atrudinen fgh de eroare, aspecte ‘emperamentale, aspecte carctrile ete Bibliografie Dafinoiu.L. (2002) – Persoaaliaea. Merode calitative de abordare. Observajia și imnerviul Ed, Potion. lași Chelbea, S., (2001) + Metodologia cercetrii sociologice. Metode cantittive și ‘calitaive, Ed. Economict: București ‘Cheleea, .. Mărgineanu. I Cave. 1, (1998) + Cercetarea sociologică. Ed. Destin, Deva Iu. P. (1997) Abordarea calitativă a Socioumanulu, Ed. Polirom, lag Ziate, M..(1996)- Introduce în psihologie. Casa de editurs Sansa, Bucuresti a Ancheta Anchreta ~metoda de cercetare in psihologie si pedagogie Ancheta, ca meodă de cercetare pshopedagoich, diferită de ancheta judiciară sau ziaristică. presupune recoltarea sistematică a unor informații despre Viața psihich a unui individ sau a unui grup social, ca și interpretarea acestora vederea desprinderii semnificație lor psibocon esențiale pentr pețiuaea de „anchetă ca metodă de cercetare: 1. caracterul ei metodic, în seasul că uebuie să saisfcă unele cerne riguroase și să permită recoltarea unor informații cuantifcabile: amveale. Două caracteristici sunt 2, caracterul particular al realității asupra căreia se apleacă: universul personal, intim al celui cercetat, părerile Ini personale despre el san despre ali (aacheta psiboindivăduaa); universul social, instinuionsizat (ancheta social) universul sibi colectiv, supraindividual, latent sau activ, coustient sa inconștient (aacheta psihosocială) În cercetarea psibolozică sunt utilizate două forme ale acestei „metode pe care le prezentăm în continuare Ancheta pe bază de chestionar Ancheta pe bază de chestionar este una dinte cele mai aborioate metode ale psiologiei și pedagogiei. imformapi despre ea putând fi găsite in diverse Mcrăi de specialitate ($. Cheloea, 1975: F. Bacher, 1982: Claude Javeau, 1985 etc) Folosirea ei simp presupune parcurgerea mai multor etape (asemănătoare cu cele prezentate în capitolul al Ile): 1, stabilirea obiectului anchetei: 2, documentarea: 3 formularea ipotezei: 4. determinarea populației (oniversul) anchetei: $. șantionarea: 6. alegereatehnicilor și redactarea chestionaruui 7. pretest (pentru a vede daca chestionarul a fost bine elaborat: redactare definitivă a chestionarului: . alegerea metodelor de adminiserarea a chestionarului (prin persoane special destinate acestei operații sau prin autoadministare): 10. despuierea rezultatelor: 11. analiza ‘rezultatelor obținute in raport cu obiectivele formulate; 12. redactare raportului final ‘deanchet. Dintre toate acestea etapele 6 și Sau o mare important Chestionarul constitu instrumentul esențial al aceste forme de anchetă. Din păcate mu exist o unanimitate de păreri în definirea Ii când afirma că „n chestionar mu trebuie să fie considerat ca 0 ucchielli are dreptate arunci a de innabari” (Mucchiei, 1968, p. 9), apa cum, din nefericire, se mai procedează și astăzi ‘Dimpotriva, arta el, toate mijloacele de cercetare a răsptusurior (intrebi propre zise, alegeri de imagini si desene, modalități de măsurare a atitodinio. tebnici de relevare a personalității) pot 6 folosite întrun Chestionar. Nu trebuie însă să ‘confundim chestionarele anchetei psibologice cu chestionarele sau inventaele de personalitate care au scopuri psihodiagnostice, Re a. ditereaiere, Septimiu Chelcea definește chestionarul ca find „o succestune logică și psthologied de inmebări sense sau de imagini grafice cu fețe de stimuli în raport cu ipotezele ind ac cercetări, care prin admiisiarea de către operatorii de anchetă sau prin auroodministrare. determină din partea celui anchetat n comportament verbal sai nonverbal, ce urmează ai iregistez în sis” (Cheleea. 1975. p. 140), Clasificarea chestionarelor Din punct de vedere al cati se por distinge dou tipuri de chestionare (5. ‘Cheleea 1398). + chestionarele de date fictusle – de tip administrative referitoare la apte obiectiv ce por fi observate directs verificate + chestionarele de opinie – se obțin date imposibil de observat direct (Cu ajutorul acestora se încearcă cunoașterea și intensitatea opinilr, se pot stadia interese, motivați, atin, înclinați ete După cantitatea informației putem avea, + chestionare speciale cu o singară temă. mai greu de realizat. se aplică în seneral când se dorește obținerea unei păreri referitoare lawn Cotidian. revistă cate, e 3 + ehestionare“ommibus” cu mai mule teme: se obține o cantitate mai mare de intonnați După forma întrebărilor se po distinge: arebări închise (precodificate) în care gradul de + chestionare ci t doar Ia variantele ibertate în alegerea răspunsurilor este in propuse de cercetător. – = chestionare cu imwebăei deschise (bere postcodiicate) în care persoanele chestionate au ibertatea de exprimare. Acest fap ingretneaz8 codificarea dar aduce un plus de cunoaștere După modul de aplicare al chestionaru putem avea: + ehestionaze autoadministative presupun irezistrarea răspunsurilor de ct insă persoanele inchise în eșanionul investigat + + estionare administrate de operatorii de anchetă. oferă avantajul că se pot da Tămuriri suplimentare indiferent de nivelul de șeoarizare in cinda fapta că sunt mai coststoae, Structura chestionarelor ‘Chestionare cuprind diferite tipar de intrebi. care după fanetia lo a: «contact ~ intebir introductive – trecere lao not problem’ din cuprinsul chestionarul = iinebări de tecere: – oprire in răspunderea la inrebiile succesive a umor categorii de subiecți — intrebari fn separare a rhspunsrilor “pro” și “contra” dar nt impiedie® urmărirea succesiuni în răspuns a subiecților — inte bifireat «ajută a explicarea diferitelor pot ale subiecmlui «intrebi „de ce”: – verificarea opiniei exprimate precum șia comsstenei acestea – inmebari ‘control: – de analiză a răspunsurilor din chestionare ~ inebisi de clasifiare M ntrebiile din chestionar 1 sunt stimuli izolați. se raportează unele la celelate, se presupun și se inhuenjează reciproc in functe de succesiunea și poziția lor (Cheleza 1998, p. 236) în elaborareachestionarelorse parcurg mai multe etape: + etapa de pregătire coasenmare a răspunsurilor: + elaborarea proiectului de chestionar care poate avea mai mule inebari decăt vo răspunde in final: analiza etică și liniare întrebărilor neadecvate sau se emuarea lor: + sabilirea formei finale: + protestare in care prin aplicarea pe un număr mic de răspunsurile și eventualele observa, + revizniten chestionarului in vederea definitiei acestuia gi aplicarea pentru în care se alege tema. tipul chestionaruai și stilul de cercetarea temei propuse Avantajele chestionarului – poate aplicat cu arină: – păstrează anonimatul subiecților – pernute colectarea de informați in Limivele chestionarului nu se pot culege informati suplimentare -~identitateasubiesilor ue cunosents se pot da limit suplimentare: cazul unui chestionae prin poștă dacă răspunsurile + ma se poate verific sunt ale ui singur membre a familie au a a multor Bibliogratie 38 Cnelcea, S., Marginean, 1, Caue, 1. (1938) ~ Cercetarea sociologica. Metode și tehnici, ed. Destin, Deva ‘Chelcea, S.(1975) Chestionarul în investiția sociologică. ed. Sințiică și enciclopedică, Bucuresti ‘MucchiollR.(1968) Le questionaire dans Ienquete psycho-social Libraires Techniques, Paris Radu, 1 $i colb (1993) – Metodologia psihologică și analiza datelor, Editura Sincroa, Cluj-Napoca. ziare. M.2000)introducere in psihologie. Ed, Polirom lași Interviul – a științelor sociale și socioumane e o metodă iveală pinjlor sociale și socioumane. Est o metodă des vizată de psoogi,pedagai. sociologi sita social. De ai apar dren în privința definzii acestei metode. Ancheta pe bază de imerviu presupune raporuri verbale ine participani flat fin fa, cenrarea asupra temei cercetare, direcția 36 ‘uuloterala, de acțiune, fecaze participant pistrindu-si locul de emițător sau de receptor, Interviul, deși stins legat de alte fenomene dialogul, interogatoril) se deosebeyte net de ele. Astfel. interviul presupune intălnirea, fe ca întlnrea să presupund neapăre interviul. inte ele se stabilesc lai ca de în în convorbite avem schimb de i ormați în ambele sensuri persoanele schimbind-și ‘permanent locuile, opt care îm este posibil în interviu. Dialogul și interviul se presupun reciproc, pin ele Bcdndu-se wecerea, de ln o sae la ata totuși iaterviul intănirea. convorbires, ilo a cop. în itive, mereu ese wt dine soparle posible ese mai mut decăt un dialog pent că îa el se capathinformati pe care mu le ‘emoastem dinainte, În fine, tit interogatoriu căt și iteniul vizează stingeea de informați. ambele find de tip maieutic, tray în interogatoriu există comings Tepruu că o fons eerioară impune obinerea wa răspuns în timp ce în interviu se lost în alegera subiectului posbilatea de a răspunde sau mu. n calttea sa de suatezie de culegere a intormaților interviul poate 6 conceput ca metod integrată tor metode mai targ sau ca metodă de sine stăătoare, cu legile și caracteristicile i proprii Există intervius ntale și de gr Malte dinte problemele acestei forme de anchetă sunt comune cu cele ale acelei pe bază de chestionar sau i mai tău asupra lor. cele ale metodei coaverbiti, de ace ‘Ambele forme de anchetă permit investigarea unui mumir mare de subiecți întrun timp rlatv scurt recoltarea unui materia extrem de bogat ca si prehcrarea lui rapidă (mai sles atunci cind aver inrebăr). Dat de a face cu ăpnsuri precodifcate la anchetei se preează ln o analiză cantitati în vederea surprindeii unor legit statistce. Ca metodă de cercetare, ancheta psihologică are însă și o serie de limite. Datorită aptuli că, pe de o parte, presupune relația dintre operatorul de anchetă și subiectul investzat, iar pe de altă parte, recurze la autocunoasterea subiectuli, ea mm ese, Seuită de intervenția unor deformati subiective. Se poate întâmpla ca subiecții. bine intenționați să creadă Că ne fumizează marturii sincere, „adevărate” din punem lr de vedere, dr, di cauza operăii cu o imagine pasager, ” episodica, superficial, care induce o fash conștientizare, să ne fumizeze, de fapt informapit iuzorii adevărate în rapon cu fenomenul insași (Golu. 1989. p. 188), Ancheta psihologică fină supusă riscurilor deformări necesită masuri de protecție speciale (instruirea și formarea operatriler, standardizarea chestionarelor ex) Din punct de vedere metodologic are În bază interview in limba engleză. folosit în sensul de intrevedere, întâlnire În Banceză ,eutrevue” cu sens de întălnize sau enteton cu sensu de convenție, convorbire. Preluind o idee avansata de R. Daval et al (1967) muți autori (A. Zlate, S. Chelcea, 1 Mărginean) fc distincția ie intervin și alte fenomene psihosociale “asemâmtoare: intluitea, coavorbirea, dialogal și iterogatorul. Aste. interviul presupune intinires, dar nu se confundă cu aceasta. fn convorbire. datorită schimbului de informații. persoanele participante mu pot schimba replici decât pe baza uani dialog prin care obținem © îmbogățire a paletei de Informapi. Iterogatoriul presupune o necesita de a răspunde Becâre întrebări in parte, fară a da posbiltatea subiecmui de a se eschiva. În domeniul cercetării psihopedagogice termeni de convorbire și interviu pot fi considerați sinonimi, 1. Simaia de intervin psihologie este sinaia în care are loc un schimb convențional inre două sau mai multe persoane cu scopul culegerii de informații Tones codru specific amenaja in acest scop. 2. În cercetarea ștințiică se disting trei categorii de scopuri pe care această metodă le poate avea (apud S. Chelcea e aL. 1998) și anume un scop explorator ~ came se identifch variabilele și relaile die acestea: scop de recoltare a informayilor în vederea testări ipotezelor: scop de recoltare suplimentară de etnici și metode Avantaje: nul din prinipalele avantaje const în exbiitate, deoarece se pot obține răspunsuri specifice la fiecare intrebare: — ssiguravea rspunswrilor la toate inuebasile ră omis: — se observa direct comportamentul nonverbal, ceea ce sporește calitatea intonnați 8 = se pet aborda teme mai complexe ~ se pot obține păr personale argumentate efeitor la cele exprimate: poate completa alte metode in vederea objineri de informații relevante: = se poate reliza cu mai multe persoane et. Dezavantaje: ~ cosul realizării unui inerviu este pdicar, datorită eleciei și preg operatorilor de ieri – destapurarea unui bun intern necesită timp mai ideea, cor chiar o coatiuare a acestuia la o dată ulterioară, ceea ce € dificil in cazul persoanelor angrenate în diferite activit și funcții: = apar erori datorită subiecti vieții interpreăii de cre operatorii deintervin a răspunsurilor obținute: ~ numărul mare de răspunsuri și părerile personale sont mai greu de srvcturat: — ups asigurării anonimami, adresa i numărul de telefon find cunoscu — pa standardizării întrebărilor ete: Putem spune că intervinl psihologie favorizează întăniea într context specii. pe o anumit toma, a dovă persoane ntre care re oc un schimb de rela. pe fudatal un obiect Diversitatea, situator. scopurilor si obiectivelor intlnite în practica psihologică și pedagogică contribuie a odiversitate mare de tipuri de itenuri Acestea se po clasifica după mai mle criterii Asfel. după gradul de libertate de care dispime operatorul in fommnlarea Intrebiilor,putem int: = intervie nondivetive — caracterizate de um nus relativ reds de intrebi, a chor durată este teoretic nelimitată + în uma ciruia se obtin din parea inter vievanuluirbspunsuri complexe part are, dar uneori gre de structurat: = jntervins directive — caracterizate de innebari închise, prestabilite într-o ordine rigida și limitată in imp, E) ntre aceste orieatări își am docul: interviul clinic, interviul cu răspunsuri Liber, interviul cu init deschise, interviul c întrebări inchise (Chekea 1998) Folosind drept criteriu numărul de persoane implicare în interviu putem itn ~ intervin individual — intrebarile sont puse unei singure persoane de chire imervievator = faterviu de grup — în care mai multe persoane aflate în același timp, în același spain, interacționează pra răspusur aduse subieetalui d discuie. După radu e repeabltate al ierni pute vea: — iteriuă unice = nerepetai — imteriui repetate — presupun Convorbiri repetate ine satevievator și imervevat. de inte in pshoterapie și casier în fancied scopul or, ai pute ad — interviuri de evabare: interviuri de angajare ~intervin clinic intervin de examinare a stv mentale, ‘Sure de eroare Sait în cursul wi intervi: ~ „alo effet” — deseris de Thomaike, d corelaii mai crescute decât ar fin ‘mod nontal de așteptat. O impresie favorabilă saw halo positiv, va ingreuna sarcina intertevatonai de a vedea părțile negative, la fel ca și în cazul belo negativ – interăevatorul va tinde cu gre să accepte pățile pozitive ale itervievana i = tendinja de generalizare similară efectuui halo, în care pe baza unei caracteristici se cade in capcana generalizăii — erori datorate ditereaelo, emice, culturale și diereneloe de clas social. Erorile reduc gradul de ohieetviat a intervievatonul, acini udecat este alterat, ta fe ca i validitatea evaluări sale. 40 Bibliografie Cheleea, S., Mârginean, L, Caue, 1, (1998) ~ Cercetarea sociologică, Metode și etnici. ed. Destin. Deva Dafinoiu, 1. (2002) ~ Personalitatea. Metode de abordare clinică. Observatia și interval, ed, Polirom, tay Daval.R. Și colab. (1967) ~ Traie de psyehologie sociale, PLU. Paris ziare. M.2000)lutroducere in psihologie. Ed. Polizom, lagi “Testul psihologie Altri de celelalte metode de cercetare oferă o modaliare rapidă de evaluare a comportamenmlui. abilitilor mentale, caractersticlor de personalitate ale subiectuli_ n privința definiției mus ajuns n un consens. fiecare autor curând să definească testul prin aspectele care i s-a părut ma relevante. Elementele definitorii: este o probă instrument — metodă standardizată datorită coațivtuli tsmuui. ‘conditilor de administrarea modalității de evaluare a răspunsurilor și modului de interpretare a rezultatelor Servește la diazpez psihologică: servește la predica unor comportamente: „m evaluează toate comportamentele datorită impui strict delimitat de aplicare ci doar a uni esantion de comportamente: Testele putem spune că st utilizate pentu a ua cele mai bune decizii in: a orienta subiecți in alegerea uni cariere: a esi persoana potrivită la Jocul potsvit in selecția profesională: pentru diagnoza psîologică: pentru evaluarea cognsivă a intveaței diferitelor modiicări asupra relailor interpersonale itrapensonale: pentru muociioașere: pentr ajuta la dezvoltarea diferitelor cercerări n Cont de utizae Testele psihologice pot fi utlizate doar de perscane calificate. În tara noastră prin Statutal psibologulsi se precizează că doar psihologit pot efectua testări psitologice “Tesarea psihologică efectuată de alte persoane poste cauza interpretări eronate cu efecte negative atit pentm subiect cât și penmu cel care a cerut ‘Clasficarea testelor Testele se pot clasifica după mai mute criterii: =. după modul de execurare a sarcinii de cite subiect «teste orale + cer răspunsuri verbale: de pertormanță = necesită o dotare complexă cu materiale. instrumente. aparanură in condiții de Iaborator. unde subiecții por f atent controlaț și supravegheați e cupă gradul de utilizare a limbajul în rezolvarea sarcinilor impuse de test, ‘avem-teste verbale — cer răspunsuri orale teste noaverbale – în care wrilizarea limbajului este redusă: de exemplu teste non-verbale în care numai răspunsul este te scrise ~ în care răspunsul se dă în seristeste timp ce instructaj testului a fost te nonverbal și î instrucțiuni, în care prezentara sarcinii se intelege de cine subiect. vplicat cu voce tare de cre e cupă modul de procesare implicat pute intânii-teste de eficieaț în care sat snalizateaptidini generale — teste de întelieenpă-aptinudini speciale (tehnic muzică et.) — teste de aptindiniaptinidiai mulplenivelu de cunostinge ans ~ teste de cunoștințe in achiziia de formați: stimularea situailrreale~ teste sitaonale; mivelu atins in anumite profeti – probe de Iver teste de penonaliate Inchudchestionare de personalitate chestionare de adapta, chestionare de interese chestionare de aitdini teste proietive ~folosit la identificarea componentelor de personalitate teste obiective de personalitate e după modu in care variază coaținunul tenului de fa o aministrare în alta test cu conpint fix — ales special pet subiect, teste cu conținut variabil generate în momen examinari subiectului în funcție de comportarea acestuia din categoria cărora care fhe parte testele idiografice și testele adaptative e după modul de administrare distingem cin fimctie de ipul de execuție este de vitez teste de randament — cu imită de timp: 8 limite de timp:după numărul perscanelor examinate, teste individuale este de mp Teste individuale Prin testele individuale o Sing persoans poate fi supusă unei analize minurioase Est necesar un singur examinator Care va aplicainstructajul standardizat al est ile necesare, iar după ce oavins că suit a înțeles despre ce ete vorba poate porni ronomerul dacă e vorba de prob cu limit de timp. În cele mai multe teste individuale. examinatorul ‘caut să elimine nervozitatea,spaima, nesooperarea subiecnui incurajindu-. Marele Acesta va comunica pe un fon calm toate indic avantaj al testele individuale este acela de a permite examinatoruhi observarea decta a subigcni. a comporamenti acesmia in simți standardizare. Sunt folositein special în psbodiagnoza cinic i consiliere Teste de emp Examenul în cadrul acestor teste este stict netandardizat. Coodțile de cdestșurare trbuie 3 fe aceleași pentr tot participați În urna aplici scestor teste se obțin nm timp relatie seat o Caite mare de date, dar mu se po face aprecieri individuale a mod de adoprar la sain. implicare, obosea, et: Marle avant a etlo de grup ste sosul scant doowece ints imp cun pot examina mai muți subiecți Tele de rup sunt wiizate i coli cee, de asemeni extinse în domeniul militar, duse, et. Pot 6 utlizate ln selecții profesionale vocaieale pent a depăși diferite bia specifice pentru ocuparea ‘unui pos în mumeroase domenit. Scone joase objaut la testele de grup pot fi indicators unei imelegeri defecmoase a insucunilor ipsa de experiență sau abia scz a examinarii de a expic saci n care sun sui subiecți DI intees scăzut din partea subiecților, probleme de ordin emoțional Standardizarea, est caracteristica principală a testelor care exprim fprul Că proba este idei atit din punctul de vedere al continual, a forme de prezeatae, a modului de aplicare și modului decorare… Libertatea examinatorului ese eiminată, acestuia fiindu-i permise doar: instnitaju. demonstrarea și observarea. Scorarea și interpretarea sunt mini ianuența fctoilor exter, cbinându- e pot fi aplicate pe wn numtr mare de oameni se um grad mare de obiectiviate Tes imam tmp relaiv seu și ca costuri minime. Calta psomenice Fidelitatea — reprezită caracteristica importantă a testul în urma cănia indiferent d exainiorul prezent se bine aceleași coruri a aceeap persoană. Validiatea testi ~ este dats de gradul in Care acel test misoară ceea ce i-a propus să măsoare. În cazu în cae testul conține un număr de itemi are acoperă cât ‘mai bine domeniul ca valiittea de conținut. Vali ea de construct refectă ‘modalitatea în care scorurile unui tet sunt în acord cu unitatea măsurată. Validittea în raport cu un criteriu reprezintă măsura n care scorurile corelează cu o ară misură directă și independents pe care testul este construit s o moare, În cazul in care pe ‘baza unui test se poate prezice © performanță. rescie. comportament, avem validitatea predictivă. Seusibilitatea ~ reprezintă capacitatea test ealizată pe baza itemilor ce selectează componente pentr diferențierea de finețe a subiecților. Sconu la un test est inluenfat de variabila pe care testul o măsoară dar și de ali factori ce acționează ca agenți penurbatori. cum ar fi: caracteristicile simaței în care are loc testarea. disporițile sibiectlui, modul de adminisrare a testului, istrutaju, sarcina impusă, Eroarea este rezultanta acțiunii unor fetor care induenjeazi măsurarea și mu pot fi recunoscuți nici ineley, afectând scorurile obvinute la teste și interpretarea acestora (Albu, M. 1998). Camzele errilor de măsurare în testsile psihologice: – starea de oboseală: starea de boală: stresul anxitaten generată de situapia de testare! motivația subsecmai: medi in cae are Jo testarea: forma de prezentare a tes, “4 item testali contin cuvinte prtenfioase inaccesibile subiectului: fornularea itemilor cu cuminte polisemaatice … subiectul la inelegerea corectă a sensului dort de examinatr, itemi cu răspuns sugerat sin fonmularea vemului sunt prezentate: două mite întrebi “Tipuri de design experimental Cele mai itizate tipari de design-uri uilzate în experimente su designul multigrup și el monogrup. “Grupurile sunt selectate în scopul de a manifesta aceleași caracteristici aste încât diferența de comportament să fie datorată doar variabilei independente și nu Caracteristicile intrinseci diferentiatoare ale populației de studiu. Acest tip de ‘experiment presupune respectarea a două conditi prima în care varabila independentă se aplică de două ori având intensity diferite și a doua eu care masurarea diferențelor de reacție corespund evoluției variabilei dependente. Gropurile sun formate in Anei de caracteristicile variabilei independente. Eantionarea alestoare corespunde selecției unuia sau mai multor grupuri de subiecți din aceeași populație. Se asigură in acest fel validitatea internă a ‘experimentulaiprocum și calitatea rezultatelor. asigurinduse reprezentatvitatea ‘grupuslor. Este specifică psihologiei descriptive ce își propune cunoașterea unei pepulaii prin cercetarea usor segmente ale acesteia. Esantionarea mulistndială presupune o selecție a persomnelor ce fomnează eșantion pe baza selecției anterioare ‘din grupurile cărora le-au apaținut Acest tip de esantionare ese specifics psiologiei experimentale. Este de preferat ca grupul de stbieci 3 rămână constant pe ‘cmuze naturale (subiectul are un accident și n mai poate fl apt pentru a paticipa mutarea în ath los +g parcursul cercetării. Numărul de subiecți din grup poate fi variabil fe din tate, decesul) fe din cauza cercettorului care mu selectat optim. erupul de subiecți (persoanele din grup sunt nereprezenative) Design-ul erupurilor corespondeste Numar subiecților din cadrul grupurilor experimentate tebuie sa fie să se incadreze în media suflcient de mare asfel încât diferențele indivi 4s pesformanfelor rupi. În acest caz aver designul grupurilor. În cadrul grupurilor ‘corespondente selectia subiecților se face fir se apela la tenici de eșationare Utilizindu-se corespondenței (asemănării) sau similarități subiecților. Se mai pot selecta subiecți prin tebnica prestări în cadrul căreia subiecții sm supuși unui ‘examen preliminar, asfel incât să se fciiteze alegerea ltrioară a persoanelor. Acest ip de desing poate prezenta ca dezavantaje: + dezacordul subiecților de a6 supuși misi multor testări: – grupal ales datorit similaritagt mu poate fi reprezeatat populație: Design grupurilor naturale + se bazează pe varisbilele-subiet considerate ca variabile pentru iateaea lowe caracteristicile subiectului și performanțele sale, Rezultatele obrinute in wma acesui tip de desien mu pent raționamente de nerență Design-uri menogrup în cadrul uiizări unui singur grup de subiecti putem vorbi de desen-uri monogrup.Ca avantaje prezintă o simplictate în alegerea subiectilo. Datorită aprut ‘ch numărul de subiecți este uni se poate forma mai ușor grupul experimental și int ‘un timp mai scurt. Desigarul monogrup are și anumite limite generate de necesitatea în cadrul experimentelor de a se aplica repetat aceleași puri de probe. conducând Ia erori generate de oboseală. învățare, pierdere interesului. În cadrul design-urilor ‘monogrup se diferențiază : design-uri monograp complet și design-uri monozrap incomplet. Design-rile monogrup complet se destșoară sub acțiunea unei singure variabile independente a câei niveluri de intensitate variază. Design-ul monogrup incomplet presupune anularea erorilor prin aplicarea difeitelornivelu ale variabilei independente pe subiecți diferiți Desien-uri complexe Cei mai des utilizate deoarece promit evaluarea simultan’ a două sau mai multe variabile. Ca avantaje menționa posibilitatea veritrii practice a teoriei și 46 crearea. posit maior variabile asupra comportamentul Experim Definirea metodei experimentale: Metoda experimeatard ese in esență o modalitate de iavestigare provocară în Came cercetatorul conmlează variabilele pentmu depistarea relailor diane ete. Indiferent de modalitatea de definire a experimenmiui acesta apare ca procedeu de investigare a acestor variabile e iniveațesză rezultatele. Coairolul ~ stnează condiție necesare pentru asigurarea repetitii renultateloe indiferent de câte ori se rein cercetaren și independent de persoana cereetitoralui, Vizează Betorii introdusi în experiment care contibuie declanșarea „unor comportamente specifice dary fictori a eior influenS urmează a fi eliminată. ilor dimre o cated și un efest, iar esențial constă în controlul sents experimental in sting este dată de capacitatea de a exercita controlul asupra variabilelor care influențează rezuitele experimental Variabila reprezintd o fuență misurabilă asupra comportamentulsi. O caracteristică importantă a variabile ete aceea de af perceptibilă ase încât să fica posibtă determinarea sau măsurarea ei legând în acest fe planul mital de cel real. ‘Vasiabilele po i clasificate în diverse moduri: oii (experimentale, inter) ~ dependente san independente, raportate doar la plant! experimental, credad conexiunea dinte cauza și efct. Se disting două tipuri de variable: dependente ~ variabile ce depind de alte variabile, care sunt variabile independente. Varabilele independente sum date de factorii inwwodusi in experiment de citre cercetatori, a căror paramerii sunt modificați în timp: intensitate, durată fieevență ete. Variabilele dependente a valori diferite aorta influent asupra Jor a variabilelor independenre. În uma modificarilor produse de variabilele independente asupra celor dependente se pot eliza intereațe simțitice valide. = Variabile expl n ‘Allen L. Edward a iatrodus distincția cantitativ-calitaiv pentru varibizele ‘explanatori, Cele cautitative vanază in Cantitate iar cele calitative sunt neordonabile unidimensional + Variabile exterioare controlate = adue în prim plan un at aspect al situate experimental. în aa fctoritr ce și modică parumerii exist o sere de ai factor, exterior relației care po intervent yi trebuie control = variabile exterioare coatrotte – Vanabile exterioare mecoatolate-Datorită mumii mare de factor exteriori cercetătorul omite iatenionat unele variabile a căror menținere la același nivel este mai diferita darortă diverselor cauze. Acestea sunt și surse de eroare ce sunt direct proporționale cu umărul varabielo neha în calcul = Variabile exerioare pecoanolate care dau erori randomizate, în care! imtiveca în experiment e face să se anuleze reciproc Mol poate fi Adăugată la cele ‘ptr puri de variabile si variabila de intervene relieată de B. D. Smith (1998) ce leagh în manieră ipotetică presupunerea cercettorului asupra modalității de conexiune dint variabilele independente de cele dependente. Experimenml deal ar trebui să aba toate variabilele externe coatroate ‘Coatolul variabielor- Variabila dependentă Un bua experiment presupune ca varitila dependentă să aibă grad mare de stabilite. adică repetarea experieanui in condi identice să conducă a aceleași renulate să fe sensibilă la variație variabilei indepedeate, să fe wyor de definit por măsurabil, iar efectele ei să fe statomice în timp, adică să dea dovadă de bitte “Grupul experimental cuprinde otaiatea subiecților asupra cltora cercetatorul acționează variabila independentă. Grup de contol ~ este grup martor ce servește ‘pentru compararea rezultatele și asupra căruia au acționează variabila independent Simatia experimentală cuprinde toraliatea subiecților participanți la experiment: cercetători. personal auxiliar: împreună cu apararura necesară producerii și înregistrări reacților precum și condiile desfyurtit experiment 4s Tipuri de experimente: experimentul natural în care situatia este oferită de matură și experimentalatificial in care sian ese ceată special de cre cercetător ‘experiment proiecta = in care cercetătorul Creează sinaia și experiment = ex post facto in care siuația fumizară de nanură servește 1a analiza feeduri cauzale dinte variabile care mu au fos introduse în experiment, Se mai int te experimental de ‘ern in care Cercetătorul manevreazs o variabild independentă int-o situate socială ‘real având două tipuri: experimental de teen pasiv, in care cereettorul se limiteaza dos Ia sesizarea situail și inregistrarea resților subiceilor si experiment de teren ‘activ, caracterizat prin menipularea variabilelor în condi: anale. Alegerea variabilelor explmnatorii urmează etapei de stabilire a problemei supusă ‘experimentuli, în funcție de variabilele alese se optează penru experiment de laborator sau de trea. Se stabilese subiecții participanți în grupele experimentale i de conto unmind desfiyurarea experimentului prin mărirea variabilelor. Datele ‘experimentale Obține urmează a prelucrate statistic și redactarea raportului de cercetare. Studin de caz Prezenta ca una din cele mai provocatoare eforturi de cercetare după Yin Robert, metoda permite cercetătorilor să abordeze caracteristicile evenimentelor din visa reală schimbările intervenite pe parcursl timpului. atăt î ceca ce privește viata socială căt și influenfele acestea asopra subiectului ete. Avantajele metodei precum naiul siaților raze și atipice, testarea de noi tenet de psihoterapie. modificarea ‘mor teorii general acceptate. Nu trebuie omis că poate fi o Să de idei pentr alte stoi, În vederea reaiziii nui studin de caz cât mi obiectiv posibil se poate recurge la prelungitea perioadei de culegere a datelor. concluzie se pot amâna până ta apariția unor fate relevane, Pent elimina cât mai mult posibil subiectivitatea cercetătorilor se pot efectua verificări prin mai mute surse ce acționează in paralel. Meroda sudiului de caz este wilizată cu succes în domeniul afcerior, management economie, știe politic, asistență social. psihologie, sociologie. » Se pot întăi: studi de caz iatriasec— ră tendințe de generalizare: studii de caz instrumental = în care pentr anus un aspect mai general, cazul particular este analizat în amănunt studi de caz multiple (eoective) vederea înțelegeri unui fenomea social (Stoke 1994), St caz est o metodă prin care se investighează fenomenul in Contextul sin social și care investigarea este efectuata minutos, des d presupune o sategie atotcuprinzătoare de cercetare, incluzând cursul logic al designului temicile de colectare a datelor și analiza acestora. Desiguusile de cessetare cuprind succesiuni logice ae dferitelo etape în ua cora cercetătorul poate formula conc zile sale, avansând aste del intrebarile de smudi, la ipoteze. ta uniiile de analiză. la modul în care se leagă acestea de ipotezele formulate și ‘alia datelor obținute în vederea conturi concluziilor finale. Designul de caz individual ste justificabil in următoarele simți ceste crucial pentru o teorie existent; o sinuaie ară sau unic: analizează un caz veprezenttiv: are Scopuri revelatoare: face obiecnul unei cercetări longitudinale (de-a tungul timpi) Designorile pentru studiile pe cazuri mutipe solicită mai mite nesure simp mai indelungat. Dovezile acestora Sunt considerate mai convingătoare si de aci i impresia de rigurozitate crescută. Folosirea desigului pentra studi pe cazari muliple trebuie să urmeze o logich de replicare, adică de a replica rezultatele prin realizarea unui al doilea. a wellea .. sau a mai multor experimente cercet vnezicare Protocolul nui stdin de caz coatribuie a obținerea unei idetsăți crescute a investigate și serveyte ca ghid în colectarea datelor. Datele Ia care se apelează într- ‘um studiu de caz pot proveni din aumeroase sure: documente, arhive. interviuri, fotografi casete audio video, observație direct participativă, artefacte zice, ete Metoda blograttca Metoda biografică implică analiza tutuor datelor referitoare la trecutul unei persoane, ecoastiuind de fapt istoria personală a acesteia. Metoda implică studierea uuror fptelor și evenimentelor importante. astfel inet inlinuirea lor cronologică oferă o cit mai eală interpretare. Este un mud al trecumui unei persoane în care so avem indici importa care au dus în timp Ia modelarea i comurarea personalității individu, Suc prezentate de asemenea și relație cu membrii fume, evenimente care sat intr fl sau tal comportamentul persoanei O metoda ce vine in sprijin biografiei este metodaproduseor activității Metoda produselr activitații Omul poate 6 supus cercetării și prin ceea ce face. Însuirile, capacitațile psiice se exeririzează și în compuneri. desene. construcții propa, redecorări interioare activități ștințiice et. Univers copilului Sau tânărului este mai ușor de dezvăluit prin nteravediu propriilor produse, Printre producție sale două au suscitat interesul: desenul ~ cu fencie psihodinan ‘comnti și prod coastiale un limba) privilegiat. copilul în desenul stu povestește realitatea fd a include cuvintele. Desenele vorbesc prin linie lor continue, discontinue, fine. ea rica sub aspect dual proietiv — Iiterae diane care mentioadm compunerile și jurul. Desenul omisiuni. culori siptoare sou pale. amonice sau dizamonce. Desenul ca funqie Psbhodagnostc s-a impus in Tesml desenul omulephi™ elabort de F. Goodenough, „Tesu casei” a Îi Rant, „Test familiei”, mevioind doo teva a probele de inteligență 1 copi Testa de desen Goodenou anis misoare motuitate itelecală percepție. abstrctie și generalize. Se adresesză Wiser 3 ~ 15 ani dar de preferat 3 = 10 ani Este unul din cle ma simple, mai rapide și mai ue de administrat Are cost e ear bai simplă de hari, neliniară și mn creion, Sarcina subiectul este de a desena um onmle În Cotare sunt prevăzte 73 de itemi (ȘI propay de Goodenough și 22 adauga de Mai) Colonie uilizate au ile fete psbiodiagnstc Desenaea casei reprezintă un miloc de redescopeie a persoualidii și cuaceruui copii. Conție mumeroase simbol: adipos, căldură familială, deschidere spre Iumea exerioară Orice consti din punc de vedere a capilor posedă o fă. o gură urechi fincții diverse și chiar și un sut. Copiii desenează casa ca pe perseană exprimându-și prin intermedi ei construcția prop urmărește să mecesitind ca materiale de ent s