Clasificarea Structurilor de Primire Turistica
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………….4
CAPITOLUL I
TURISMUL ȘI STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ…………………………………..7
Defniția turismului în societatea contemporană…………………………………………………………8
Definiții formulate în cadrul unor organisme internaționale………………………………………..9
Turismul ca activitate umană…………………………………………………………………………………11
Turismul ca fenomen social- economic ………………………………………………………………….13
Structuri de primire turistice …………………………………………………………………………………13
Industria turistică…………………………………………………………………………………………………14
Turismul rural în România…………………………………………………………………………………….16
Specificitatea turismului românesc…………………………………………………………………………18
Agroturismul ca opțiune economică……………………………………………………………………….19
CAPITOLUL II
CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ.
CRIETRII DE CLASIFICARE…………………………………………………………………………………………………22
2.1 Caracteristicile funcțional-comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni cazare…………………………………………………………………………………………………………………22
2.1.1 Structuri de cazare principale………………………………………………………………………………22
2.1.2 Structuri de cazare secundare……………………………………………………………………………..29
2.2 Clasificarea structurilor de primire turistică pe categorii de comfort………………………….34
2.3 Procedura de clasificare a structurilor de primire turistică…………………………………………35
CAPITOLUL III
LEGISLAȚIE APLICATĂ ÎN DOMENIU………………………………………………………………38
3.1 Condițiile și criteriile pentru elaborarea și radierea certificatelor de clasificare……………39
3.2 Procedura de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare…………44
3.3 Condiții generale de funcționare în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare…………………………………………………………………………………………………………………48
3.4 Procedura de retragere și restituire a certificatului de clasificare pentru
structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare………………………………………………..54
CAPITOLUL IV
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………..56
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………….61
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………………..63
LISTĂ ABREVIERI
Art. – articol
P. – pagină
O.M.T- Organizația Mondială a Turismului
H.G- Hotărârile Guvernului
D.G.A.C- Direcția Generală de Autorizare și Control în turism
P.S.I- Prevenirea și Stingerea Incendiilor
TV- televizor
Alin.- alineat
Art.- articol
CAEN- Clasificare Activităților din Economia Națională a României
Nr.- număr
MDRT- Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
INTRODUCERE
„Un călător fără cunoaștere e ca o pasăre fără aripi” (Kotler, Philip)
În introducerea lucrării de față s-a urmărit prezentarea scopului acestui lucrări și a importanței temei alese, a motivării structurii studiului și oferirii unui curs logic subiectului ales, precum și relevării modalității de atingere a obiectivelor și a motivelor pentru care am avut aceste opțiuni.
Turismul reprezintă prin rolul și conținutul său, un fenomen caracteristic civilizației actuale, constituie un component major a vieții economice și sociale ce concentrează interesul mai multor țări. Deschis la evoluția lumii actuale, turismul evoluează sub incidența acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin posibilităților nemărginite umane și materiale pe care îl antrenează în dezvoltarea sa, ca și prin rezultatele favorabile asupra domeniilor cu care se interferează, turismul acționează ca un factor mobilizator al progresului.
Prezentat ca un fenomen social-economic, creator de beneficii importante, turismul a fost definit în mai multe variante: „arta de a călători pentru propria plăcere” (M.Peyromarre Debord); „activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute” (Jan Medicin); „ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor” (Walter Hunziker). Conform Organizației Mondiale ale Turismului (O.M.T), activitatea turistică este privită ca o „formă a manifestărilor cultural-educative și de recreere ale societății moderne”.
Cu integritatea temei se poate vorbi astăzi de o industrie a turismului care include activitatea întreprinderilor hoteliere, structurilor de primire turistică și de alimentație publică, firmele de transport pentru turiști, activitatea agențiilor și asociațiilor care pregătesc activitățile, promovarea și executarea prestațiilor de servicii turistice.
Crearea ofertei turistice, respectiv organizarea programelor destinate turiștilor străini, este acțiunea care necesită o cercetare constantă în aria preferințelor turiștilor pentru ca aceasta să devină prin cuprins atractivă și valorificabilă.
Organizatorii de călătorii turistice redactează oferta de programe și prestații destinate turiștilor sosiți în România, atât pe baza contractelor externe cât și pe cont propriu sau cu diverse motivații, trebuie luate în considerare cerințele călătoriilor, interesele de vacanță, vârsta, sexul, profesia, bugetul.
Apreciind că turistul este mai educat, mai selectiv, mai revendicativ, organizatorii produsului turistic sunt nevoiți să țină cont de „calitate la standardele cele mai înalte”.
Industria turistică va fi competent să câștige procesul înglobării într-un context turistic durabil numai dacă oferta va fi în deplin acord cu tedințele energice ale cererii.
Tema lucrării mele de diplomă este „ Structurile de primire turistice și legislația aplicată în domeniu”, care este elementul de bază, elementul principal care conduce la dezvoltarea turismului.
Adevărata cauzare a subiectului ales a constituit-o încă de la început, pe lângă alegerea unui domeniu atât de multilateral și expresiv cum este turismul, alăturarea termenului de structuri de primire turistice. Acesta reprezintă un termen greu de surprins ca urmare a procesului permanent de definire în care se află și pe care îl vom explica sintetic în capitolul al II-lea al acestei lucrări și mai ales prin greutatea operaționalizării și transpunerii sale în practică.
Termenul de structură de primire turistică a constituit astfel o adevărată provocare prin prisma intenției de a examina științific, sever o noțiune care părea de la început mai mult teoretic.
Răsfoirea literaturii de specialitate din țară și mai ales din țările cu o tradiție în activitățile pentru acest subiect și ale unităților de referință în domeniu m-au convins treptat de faptul că această noțiune poate fi tradus în realitate și în practică.
În realizarea acestei lucrări am avut ca surse principale cunoștințele de la cursuri și seminarii, amabilitatea profesorilor și mai ales profesoarei coordonatoare.
Prezenta lucrare de licență cuprinde o bibliografie bazată pe cărți din cadrul Bibliotecii Universității din Oradea, Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai, surse electronice, documente oficiale, site-uri web, cursuri, seminarii, articole de specialitate.
Lucrarea de față care include în structura sa trei capitole începe în mod firesc cu o analiză a noțiunii de structură de primire turistică în care se face referire la încercările de a-l defini, la alte concepte și noțiuni pe care acesta le presupune.
În primul capitol al acestei lucrări este prezentat turismul din mai multe puncte de vedere al literaturii de specialitate. Sunt prezentate multe definiții ale truismului de către specialiștii noștrii și de către cei din străinătate. Au existat mulți cercetători, care au încercat să definească turismul și activitatea turistică ca activitate umană, ca fenomen social-economic, pe lângă aceste elemente importante mai sunt prezentate industria turistică în funcție de mai multe criterii, structurile de primire turistică care este elementul de bază al acestei lucrări. Dintre cercetătorii principali amintim: Hans Poser, Evan Hunziker, Kurt Krapf, Dimitrie Oancea, Ion Velcea, Alexandru Ungureanu. Tot în acest capitol am vorbit și despre importanța turismului rural și al agroturismului.
În al II-lea capitol am dezbătut tema structurilor de primire turistică în funcție de caracteristicile funcțional- comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare. Am prezentat structurile de cazare principale și pe cele secundare, pe fiecare în parte. Am făcut o clasificare a structurilor de primire turistice pe categorii de confort. În această parte mai este descris și procedura de obținere a certificatului de clasificare.
În ultimul capitol este prezentat legislația aplicată în domeniul turismului și mai ales cea aplicată pentru structurile de primire turistice, toate organizațiile guvernamentale, hotărârile, legile.
Luând în considerare importanța subiectului dezbătut, cred că nu mai trebuie să motivez dorința mea de a lua această temă. Fiind o problemă de mult mediatizată, atât pe plan național cât și pe plan internațional, am considerat o adevărată invitare să-mi încep lucrarea de licență cu acest titlu.
CAPITOLUL I
TURISMUL ȘI STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ
Dinamismul, profunzimea și amploarea transformărilor din toate domeniile vieții economice și sociale – ca trăsături definitorii ale evoluției contemporane – se reflectă între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanță cu cerințele progresului științifico- tehnic, cu exploatarea rațională a întregului potențial de resurse și sporirea eficienței, cu exigențele îmbunătățirii calității vieții.
Turismul se manifestă ca un element al economiei, are o prezență tot mai activă în viața economică și socială, participă semnificativ la progresul general, este un promotor al globalizării și un factor al dezvoltării durabile. Turismul este astăzi una din cele mai dinamice ramuri economice din lume. Este un lucru pe care l-au înțeles deja organizațiile de turism, guvernele, asociațiile profesionale și chiar turiștii însăși.
Turismul este, „ o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”; presupune „ mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”, în foarte multe cazuri implică efectuarea unor cheltuieli cu efect asupra economiilor zonelor vizitate.
Turismul se manifestă ca un fenomen economico-social complex, exprimat prin ansamblul activităților, relațiilor, măsurilor determinate de organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement, este vorba despre activitatea din hoteluri, restaurante, agenții de voiaj, transporturi și alte domenii angajate pentru servirea clienților.
În acest domeniu sunt utilizate mai multe termeni și concepte cum ar fi noțiunile de turism, turism intern și internațional, turist, cerere turistică, ofertă turistică, industrie turistică. Principalul organism internațional care a propus mai multe definiții pentru acești termeni este Organizația Mondială a Turismului (OMT), pe lângă această organizație internațională și legislația românească propune o serie de termeni și definițiile lor, prin H.G. 58/1998, care corespund normelor europene.
Cea mai cuprinzătoare definiție a turismului este dat de profesorul elvețian doctor Walter Hunziker, acceptat pe plan mondial: „ turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”.
Specialiștii în domeniu spun că această definiție este prea generală și nu exclude anumite forme de deplasări fără scopuri turistice sau cu caracter limitativ care exclud o serie de manifestări cu conținut turistic: congrese, reuniuni, deplasările oamenilor de afaceri.
Dicționarul Explicativ al Limbii Române propune următoarea definiție: „ turismul este o activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând în parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor regiuni pitorești sau interesante dintr-un anumit punct de vedere.”
Definiția turismului în societatea contemporană
Tursimul are o importanță majoră asupra societății contemporane, mulți economiști, geografi, sociologi din diferite domenii au încercat să analizeze acest fenomen, au descoperit multe tipuri și forme ale turismului.
Mulți cercetători au consemnat numeroase încercări ale turismului și a activității turistice, dintre care amintim: Hans Poser (1939), Walter Hunziker și Kurt Krapf (1941), Julg (1965), Cazimir Swizewski și Dimitrie Oancea (1977), Ion Velcea și Alexandru Ungureanu (1993), Pompei Cocean (1996), Ionel Muntele și Corneliu Iațu (2003).
Poser a încercat o diferențiere a tipurilor de turism în 5 categorii: de tratament, recreere de vară, sporturi de iarnă, recreere la distanță scurtă și turism de tranzit. Walter Hunziker și Kurt Krapf adaugă în procesul de diferențiere a tipurilor de turism o serie de forme specifice. Cazimir Swijewski și Dimitrie Oancea diferențiază alte criterii structurale, dinamice și staționare, arătând practic multitudinea modalităților de desfășurare a activităților recreativ- curative. Ion Velcea și Alexandru Ungureanu (1993) propun o clasificare mai simplă, care ține cont mai ales de motivația deplasărilor turistice: turism balnear maritim, turism montan și pentru practicarea sporturilor de iarnă, turism sportiv, turism de reuniuni și congrese, turism cultural, turism festivalier, turism de afaceri.
Geograful clujean, Pompei Cocean (1996), a propus o clasificare care are o diferențiere clară între formele și tipurile de turism. Pompei Cocean distinge patru tipuri de turism, și anume: turism de recreere și agrement, turism de îngrijire a sănătății, turism cultural, turism polivalent.
Una dintre clasificările apărută în literatura geografică românească aparține geografilor ieșeni Ion Muntele și Corneliu Iațu (2003) care propun următoarele tipuri și criterii de clasificare a turismului:
criteriul temporal: week-end, sejur, tranzit, croazieră
criteriul localizării și al motivației: turism litoral, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial, turism citadin, turism rural-etnografic, turism cultural, turism frontalier
criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de masă, turism expediționar, turism cinegetic, pelerinajul, turism cultural- sportiv
criteriul geografic: tipuri de turism specific climatului temperat, polar sau tropical.
Definiții formulate în cadrul unor organisme internaționale
De asemenea, nu lipsite de interes sunt definițiile formulate în cadrul unor organisme internaționale. Astfel, Eduard Guyer-Freuler în lucrarea “Manual de economie populară elvețiană” publicată în anul 1905, arată că turismul este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețiile naturii. Se observă ușor că o mare pondere a fondului turistic, cea de proveniență antropică, este neglijată ceea ce a condus autorul la formularea unei definiții, evident, incompletă.
Geograful german, Hans Poser propune că turismul reprezintă o concentrare regională sau locală a străinilor, care au caracter temporar și care sunt generatoare de interrelații cu populația autohtonă.
Walter Hunziker și Kurt Krapf apreciază turismul ca totalitatea relațiilor și fenomenelor generate de deplasarea și sejurul unor străini locului care nu au ca efect întemeierea de așezări și activități de câștig. Observăm că formularea crește în concizie fiind reliefate două coordinate de bază ale fenomenului turistic: mobilitatea și lipsa motivației economice directe ( ea aparținând firește locuitorilor din locul vizitat).
George Chabet afirmă că geografia și turismul sunt doi termeni predestinați a fi alăturați, căci orice geograf trebuie să fie dublat, în mod necesar de calitățile turismului, iar în fiecare turist este un geograf care se ignoră. Prin această afirmare a lui George Chabet turismul se integrează ca un fenomen social în sfera științelor geografice.
Nicolae Alexandru Rădulescu este primul geograf român, care are părerea că fenomenul turistic este el însuși un raport între elemente ale mediului și nu este o categorie independentă de acesta.
Avem mai multe definiții ale turismului care sunt și mai profunde, din ele reținem cea elaborată de Cazimir Swiezwski și Dimitrie Oancea conform căreia “geografia turismului este o ramură a geografiei economice care studiază turismul ca fenomen social, în cadrul relațiilor interdependente dintre mediul geografic și societate, sub raportul genezei, repartiției și consumului produsului turistic, a consecințelor fenomenului turistic asupra peisajului în cadrul unor unități teritoriale definite”. Definiția vizează aspectul economic pe lângă cel social al turismului și confuzia între mediul geografic ca suport al societății umane și mediul natural neafectat de prezența acesteia.
Astfel, fenomenul turistic conține totalitatea activitățiilor și motivațiilor cu caracter recuperator și recreativ care sunt desfășurate într-un moment și teritoriu dat.
Avem trei entități ale turismului: infrastructura, resurse atractive, fluxul turistic.
Activitatea turistică se rezumă la fluxul de persoane spre obiectivele cu funcție atractivă, în această operațiune se realizează consumul produsului turistic.
Turismul ca activitate umană
Turismul este o activitate umană fără prezența factorului antropic. Omul devine elementul principal. Desfășurarea fenomenului turistic are pe lângă recreere și recuperarea fizică și o importantă consecință de ordin economic. Se realizează venituri importante prin consumul produsului turistic, și dacă este vorba de atracții turistice ale fondului sau de elementele infrastructurii.
Turismul este o industrie fără fum și devine o ramură importantă în economie.
Turismul ca activitate umană se adresează populației de diferite profesii, vârste, condiții materiale și sociale. Numai după atingerea condițiilor sociale și economice începe să practice turismul.
Cele mai intens utilizate noțiuni ale turismului sunt: turist, turism, fond turistic, infrastructură turistică, potențial turistic, ofertă și cerere turistică, flux turistic, produs turistic.
turist și turism sunt două noțiuni în strânsă legătură, turistul este elemental, principal al fenomenului turistic, iar turismul este rezultatul final al activității. Prin turist se înțelege orice persoană care se deplasează înafara domiciliului său pentru un interval de timp nedefinit, cu scopul principal al recreerii și refacerii fizico-psihice.
infrastructura turistică: este baza tehnico-materială a turismului, turismul nu se poate dezvolta în mod corespunzător doar dacă se oferă posibilități suficiente de masă, cazare, agrement. Practica turistică internațională are multe cazuri plin de obstacole ale dezvoltării turismului și anume cele care sunt generate de insuficiența ofertelor, nivelul calitativ sau structura serviciilor, sunt datorate faptului că dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice nu urmează cantitativ și calitativ ritmurile creșterii cererii servicilor turistice. Infrastructura turistică cuprinde:
structurile de cazare și alimentație public
căile și mijloacele de transport turistic
dotări pentru recreere și cură
dotări auxiliare.
potențial turistic: este rezultatul asocierii dintre fond turistic și infrastructura turistică. Potențialul turistic este sinonim cu oferta turistică, este un indicator de maximă importanță.
flux turistic: presupune o deplasare temporară a persoanelor dinspre ariile de proveniență spre cele receptoare care sunt influențate de dimensiunea cererii și de potențialul turistic, de accesibilitate, distanța la care se găsește. Fluxurile turistice reprezintă activitățiile turistice.
produsul turistic: cuprinde totalitatea bunurilor și serviciilor care ajută la o desfășurare bună a activitățiilor de agrement și recuperare fizico-psihică. Produsul turistic include și elementele fondului turistic, care aparține cadrului natural sau antropic. Din sfera produsului turistic nu fac parte doar elementele care se consumă, care se reciclează prin economia turismului, care are formă bănească sau financiară dar și elementele atractive ale fondului turistic, natural sau antropic.
oferta și cererea turistică: oferta turistică este exprimată prin produsul turistic, este o noțiune care include fondul turistic, infrastructura și produsul turistic. Cu cât oferta este mai diversificată va atrage fluxuri de turiști mai importante. Cererea turistică este un element sensibil și variabil. Mărimea cererii turistice este o funcție a unui ansamblu de factori demografici, psihologici, economici și sociali.
O mare diversitate de opinii și controverse se înregistrează și în ceea ce privește noțiunea de turism. Unele dintre acestea au fost deja descrise anterior ca suport în ceea ce privește domeniul de studiu al geografiei turismului. Mai adăugăm acestora definiția dată de către M.F. Vandenborre (1968) “turismul este o formă vie a umanismului, o coordonată de bază a contemporaneității, o dominantă a timpului nostrum” și Olaf Rogalewski (1970) “turismul este un fenomen spațial, care constă din călătoria în afara locului domiciliului stabil, de regulă în concedii și vacanțe sau în zile de sărbătoare, în scopul odihnei, cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe, prin folosirea și transformarea mediului geografic în mod corespunzător nevoilor participanților la mișcarea turistică”.
Turismul ca fenomen social-economic
Turismul este un fenomen social-economic care este generat de nevoia umană de cunoaștere, recreere într-o civilizație solicitantă, care are posibilități materiale superioare pentru majoritatea populației.
Turismul este o ramură a economiei naționale cuprinzând activități complexe și eterogene.
Turismul este un fenomen social-economic care cuprinde relațiile ce au loc în societate în timpul utilizării timpului liber în interiorul fiecărei țări sau în circuitul schimbului de valori între alte țări.
Structuri de primire turistice
Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau loc amenajat, destinat conform proiectării și executării, pentru cazarea turiștilor, sau servirii a mesei pentru turiști împreună cu servicii specifice aferente.
Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare este acea structura care pune la dispoziția călătoriilor camere sau spații, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane , mai numeroase decât o simplă familie, toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administrație comercială comună, chiar dacă este o unitate non profit ( cu scop nelucrativ).
Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale și maritime care dispun de spații de cazare, sate de vacanță, pensiuni, pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare, unitățiile de alimentație din incinta acestora.
Structurile de primire turistică cu funcție de cazare se clasifică pe stele și respectiv pe flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor. Clasificarea structurilor de primire turistică are ca scop principal protecția turiștilor și reprezintă o formă codificată de prezentare a nivelului de confort și a ofertei de servicii.
Structurile de cazare turistică nu include tipul de unitate “camere de închiriat în locuințele familiale”, indiferent de numărul de locuri- pat existente în aceste unități.
Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în actul de recepție, clasificare al structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică existente la 31 decembrie, aflate in stare de funcționare.
Structurile de cazare reprezintă vectorii fundamentali ai desfășurării actului turistic, dată fiind însușirea de bază a acestora, respective eficiența în plan economic. Prin intermediul lor, se adaugă componenței sociale (nevoi de destindere recreere) o componentă economică ( încasările rezultate în urma prestării unei categorii specifice de servicii) ceea ce duce la conturarea fenomenului turistic în ansamblul său.
Industria turistică
Termenul de industrie turistică devine din faptul că turismul ca orice activitate economică este influențat de legile pieței, încasările din turism au un rol principal. Analiza rezultatelor activității de cazare se face după anumiți indicatori: cheltuiala medie pe loc de cazare, încasarea medie pe loc de cazare, productivitatea muncii activității de cazare, rata profitului în unitățile de cazare.
Managerii unitățiilor de cazare turistică au în vedere creșterea eficienței activității de cazare, și vizează mai multe acțiuni: dezvoltarea serviciilor oferite de unitățiile de cazare; diversificarea serviciilor; îmbunătățirea raportului calitate-preț; sporirea numărului de servicii fără plată/ cu plată; creșterea gradului de ocupare; pregătirea personalului din structurile de cazare turistică. Turismul se poate dezvolta în condiții satisfăcătoare numai atunci dacă sunt destule posibilități pentru cazarea și odihna turiștilor. Structurile de primire turistică reprezintă un element caracteristic bazei tehnico- material turistice.
În literatura de specialitate întâlnim multe criterii diverse care delimitează mai multe tipuri de structuri de cazare. Se ține seama de următorii parametrii: structură, confort, mărime, funcționalitate, tipul de turism deservit, perioadă de utilizare:
în funcție de structura rețelei de cazare se detașează: baze de cazare principale
(ce cuprind hotelurile, motelurile, vilele, cabanele, hanurile) și baze de cazare secundare (ce cuprind pensiunile, fermele agroturistice, spațiile de cazare private, adăposturile și refugiile montane, campingurile)
în funcție de capacitatea de primire se disting: structuri de cazare mari, de tipul complexelor turistice ( cu o capacitate ce depășește 1000 locuri), mijlocii (200-400 locuri) , mici (20-40 locuri)
în funcție de perioada de utilizare a structurilor de primire turistică, acestea au o activitate permanentă ( în situația în care funcționează pe tot parcursul anului) sau sezonieră (în situația în care unul dintre anotimpuri impune întreruperea temporară a activității)
în funcție de durata sejurului avem mai multe tipuri de unități de cazare: unități
de transit (întâlnite în centrele urbane, în vecinătatea gărilor, aerogărilor, porturilor), unități de sejur (unitățile de cazare din stațiunile balneoclimaterice), unități mixte (care deservesc atât turismul de sejur, cât și pe cel de transit).
Turismul rural în România
Organizația Mondială a Turismului definește turismul rural că este„ Formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice”. Definiția are la bază o serie de trăsături specifice ce caracterizează activitățile de turism rural.
Turismul rural poate fi considerat un răspuns la nevoința micii exploatări agrare, cu probleme de continuitate, care aprobă familiilor de agricultori să ajungă la un nivel de viață care echilibrează dificultățile vieții rurale și aduce o anumită libertate față de sfera agroindustrială.
Există un complex de argumente în favoarea dezvoltării turismului rural, care rezidă în efectele imediate sau pe termen lung, de natură economică, socială, culturală create de organizarea intelectuală a spațiilor rurale.
Mediul ambiant și comunitățile locale sunt elementele sale de bază și, de aceea, sunt drept implicate în receptarea de câștig și costuri.
Evoluția turismului trebuie să se facă treptat, fără să producă vreun impact. Trebuie să se bazeze pe aplicarea susținută a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe înglobarea populației locale și pe o dezvoltare programată și supravegheată care să nu ducă la apariția unui fenomen de masă, care să aibă un impact redus și să fie susținută.
Un lucru important care apare atunci când se pune problema turismului rural este susținerea, mai exact capacitatea de a îndeplini cererea, asigurând o menținere în timp a ofertei.
Necesitatea turismului rural corespunde unei triple perspective:cea a operatorilor, în măsura în care diversificarea ofertei poate schimba creșterea competitivității zonei; cea a turiștilor, pentru că se oferă răspunsuri potrivite privind satisfacerea noilor necesități de recreere și cea a organelor publice, fiindcă aplică strategii de remediere calitativă a turismului, atât în timp, cât și în spațiu. Orice decizie de planificare a turismului rural presupune două direcții mari de acționare. Pe de o parte, realizarea infrastructurilor indispensabile pentru ca impacturile fizice negative ale turismului să fie minimale, pe de altă parte , educația factorilor implicați în turismul rural.
Motivațiile specifice turismului rural sunt următoarele:
reîntoarcerea la natura nemodificată, motivația valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, socio- profesionale, statut social, rezultat al trebuinței de conversare, sănătate, confort fizic și spiritual, ce demonstrează ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viață, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului funcțional
cunoașterea și adeziunea temporară la grupurile de apartenență specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativă, grupul de muncă, grupul folcloric. În acest cadru, turistul își recapătă condiția de membru al comunității, reputația, prestigiul, considerația celorlalți, precum și posibilitatea de a participa la acțiuni comune creatoare
cunoașterea, înțelegerea, inventarea și elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale comoarei istoriei naționale, ale folclorului, ocupațiilor tradiționale și obiceiurilor populare transformă vacanțele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi și numeroase cunoștințe și de dobândire a unor deprinderi ce dau turiștilor satisfacții personale și sentimentul utilității. În același timp, prin inițierea în meșteșuguri și ocupații tradiționale locale, turiștii își pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieșind din monotonia și rutina activitățiilor cotidiene
motivații estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalețe, ce îndeamnă pe majoritatea turiștilor să se considere privilegiați pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul și farmecul lor
curiozitatea, satisfăcută prin informații asupra ospitalității populare, obiceiurile gastronomice, artizanatul și ritualurilor sătești
sportul, vânătoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile și drumețiile, care capătă o notă autentică, lasând loc suficient inițiativei, imaginației și înclinațiilor individuale.
Există o multitudine de argumente în avantajul dezvoltării turismului rural, care
constă în efectele rapide sau pe termen lung, de natură socială, culturală și economică, care sunt induse de organizarea rațională a zonelor rurale.
Urmare a intensificării circulației turistice se evoluează activitățile economice pe plan local (prelucrarea materiilor prime, agricultura, industria ușoară, meșteșugurile), satisface o cerere sporită de produse agricole și neagricole. Asigură direct sau indirect creșterea numărului locurilor de muncă pe plan local.
Pe baza experienței internaționale, a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt considerate ca propice dezvoltării turismului zonele montane, Delta Dunării, litoralul, prin acțiunile desfășurate de asociațiile care au ca obiect de activitate agroturismul și turismul rural, numărul localităților și zonelor rurale atrase în circuitul turistic a crescut.
Dupa 1990, prin înțelegerea importanței agroturismului, turismului rural și corespunzător cu emiterea unor reglementări legate de dezvoltarea acestora, primele gospodării au fost înființate în zona montană.
Specificitatea turismului rural românesc
Turismul rural românesc, fiind un produs turistic în curs de fundamentare, organizare, delimitare, conceptele teoretice și instrumentele metodologice poartă încă discuții.
În principiu, turismul rural conține toate activitățile care se desfășoară în această ambianță. Este prezentat de așezările rurale situate într-un mediu nepoluat, caracterizate prin valorile etnofolclorice și culturale, care păstrează tradițiile sătești sau cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor economice, administrative, culturale proprii, îndeplinesc pe tot parcursul sau sezonier și funcția de primire și adăpostire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur.
Mulțumită resurselor sale naturale și antropice deosebit de bogate, țara noastră reprezintă o disponibilitate mare pentru turismul rural. Prin tot ce deține (dealuri împădurite, munți, câmpii întinse, Delta Dunării, litoralul Mării Negre, monumentele culturale și istorice de aptitudine universală, osptalitate, artizanat, România satisface preferințele celor mai pretențioși turiști români și străini.
Valoarea și varietatea peisagistică a mediului natural, diversitatea în teritoriu cu precădere în mediul rural a patrimoniului cultural- istoric, asigură condiții de desfășurare de peste 60% din teritoriul țării, și reprezintă un mare avantaj față de alte țări.
Cu aceste condiții favorabile, turismul în România, ca formă organizată de dimensiune mare se practică de puțin timp. Experiența noastră, față de alte țări europene în organizarea turismului rural este mai redusă. Specialiștii din acest domeniu specifică anii 1973-1974 un moment semnificativ în dezvoltarea turismului rural, când s-a indentificat 33 de sate turistice din zonele etnografice și reamenajarea gospodăriilor țărănești pentru activități turistice. Această mișcare nu a fost însă finalizată, doar de Lerești (Argeș), Sibiel (Sibiu), fiind angajate în turismul rural. Prin urmare, abia după 1990 s-au inițiat acțiuni coerente de odin organizatoric și legislativ de avansare a turismului rural.
Față de alte forme, turismul rural nu cere investiții mari pentru amenajările de infrastructură sau pentru utilare și nu produce aglomerări care crează diferite probleme pentru localitățile urbane. Pentru structurile de cazare, pe lângă gospodăriile unor săteni, se mai pot folosi fermele și pensiunile agricole.
În raport cu agricultura, care rămâne activitatea principală a satelor, turismul rural constituie o activitate complementară și nu o alternativă sau o substituție a acesteia.
1.9. Agroturismul ca opțiune economică
Agroturismul este activitatea de primire și ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociați precum și de familiile lor utilizând propria întreprindere (gospodărie, exploatație) sau una închiriată astfel încât activitatea desfășurată să fie într-un raport de complementaritate cu activitățile aferente cultivării terenului, silviculturii și creșterii animalelor, acestea trebuind să constituie și în continuare activității principale.
Sub aspect economic, activitatea agroturistică se prezintă ca una dintre modalitățile de existență , o formă complementară de folosire optimă a resurselor din gospodăria rurală și din zonă, combinată cu un complex de servicii, în interiorul și în exteriorul gospodăriei, orientând producția agricolă în scopul realizării dezideratelor unui agroturism eficient și modern.
Agroturismul trebuie înțeles ca o activitate economică de dezvoltarea agriculturii, de sprijinirea a altor activități de amenajare a peisajului rural și de protecție a mediului.
În țările Europene, numărul de locuri de cazare agroturistice întrece 600.000.Când agroturismul prezintă o oportunitate în multe regiuni, trebuie să știm că printre condițiile succeselor sale se numără: rentabilitatea și nivelul investițiilor în zonă, profesionalismul în obiectul de ospitalitate, înglobarea în rețelele locale și naționale de comercializare și de promovare a produsului turistic, dezvoltarea activităților turistice noi în legătură cu alte structuri locale.
Este un concept relativ de dată recentă. Agroturismul este o formă specifică de turism rural. Este o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce constituie o soluție complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natură economică cât și socială, ce presupune contactul turistului cu activitățile gospodărești, și asigurarea parțială a hranei din produse locale. Agroturismul este practicat de micii proprietari din zonele rurale:
de obicei, ca activitate secundară
activitatea desfășurată în gospodăria/ferma proprie- principala ocupația și sursă de venit.
În majoritatea cazurilor, gazdele pun la dispoziția turiștilor:
spațiul locuibil excedentar
cel dezafectat și amenajat ori construit special pentru astfel de activități.
În pensiunile agroturistice proprietarii au o mică gospodărie,grădină și animale.Oferă turiștilor produse naturale, ecologice, din producție proprie sau de la alte ferme din sat.
Premisele opțiunii pentru agroturism:
crearea unei activități noi, schimbarea strategiei de exploatație și introducerea unei activități noi, sunt decizii care pot fi aplicate în practică numai după analiza nevoilor
alegerea agroturismului, ca activitate complementară, în cadrul exploatației agricole prevede analiza unor elemente esențiale:
resursele excedentare de spațiu locativ, spațiu de cazare, pentru servirea mesei și pregătirea acesteia
resursele excedentare de timp de muncă la nivelul familiei
resursele excedentare de produse agricole.
Aceste elemente alcătuiesc premisele fundamentale ale alegerii agroturismului. Dacă aceste resurse sunt disponibile, agroturismul constituie o soluție ideală
pentru o bună valorificare a lor în cadrul gospodăriei.
CAPITOLUL II
CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ.
CITERII DE CLASIFICARE
Structurile de primire turistice alcătuiesc, împreună cu fondurile atractive și căile de transport, componentele principale ce definesc turismul ca activitate umană. Explicația econimcă a actului turistic admite contur numai odată cu prezența și funcționarea structurilor de cazare, pentru că diminuarea turismului la exploatarea însușirilor curative și de agrement ale fondurilor este sinonimă cu realizarea elementelor sociale a fenomenului, care nu are nici o eficacitate pe planul încasărilor.
Tipologia structurilor de cazare are la esență unele criterii diverse. În definirea tipurilor se ține cont de niște parametrii: mărime, confort, funcționalitate, timpul de utilizare, tipul de turism. Există două categorii mari de structuri de cazare și anume:
structuri de cazare principale, în care simbolurile turistice sunt caracteristice
structuri de cazare secundare, cuprinse domeniului turistic provizoriu și la un nivel de funcționabilitate.
2.1. Cracteristicile funcțional-comerciale ale principalelor categorii de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare
2.1.1. Structuri de cazare principale
Ele formează o grupă specială din care fac parte hotelurile, motelurile, cabanele, vilele, hanurile.
Hotelurile
Hotelurile au apărut ca structuri de cazare la sfârșitul evului mediu, iar manifestarea lor numai în secolul XX. Domeniul hotelier este o parte vitală a industriei ospitalității. Principala funcție a fiecărui hotel este cea de cazare, care vizează delimitarea condițiilor și liniștea pentru odihna călătoriilor. Hotelul este o structură de măsură a gradului de creștere a turismului într-o zonă, este respectat în unele țări ca un reper al stadiului atins în economie în condiții generale. Din aceast motiv hotelurile îndeplinesc un rol promoțional.
În procedura turismului modern, este produsul a ceea ce desemnează industria hotelieră, este o parte care cuprinde activitățile desfășurate în spațiile de cazare și prestațiile propuse turistului în timpul șederii lui în unitatea hotelieră. Reprezintă forma cea obișnuită de cazare a industriei hoteliere, care posedă ponderea cea mai mare în totalul unităților de cazare.
Există și o altă explicație a hotelului și anume că poate fi o structură care oferă servicii de masă și cazare fiecărei persoane care este dispus să plătească tariful pentru serviciile prezentate, fără existența unui contract.
Specialiștii din industria hotelieră cred că este atât de important să avem o definiție corectă a hotelului, dar contează imaginea pe care o are în rândul clienților lui.
În România hotelul este considerat o structură de primire turistică care este amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care oferă turiștilor camere, garsoniere, apartamente dotate corespunzător, care garantează prestări de servicii specifice, dispune de recepție și spații de servire a mesei în incinta lor. Această definiție include elemente indispensabile înțelegerii corecte a noțiunii de hotel și anume:
este vorba de o structură comercială, al cărei produs principal este cazarea
faptul că avem de-a face cu o structură ospitalieră specializată
nu orice amenajare poate oferi serviciul de cazare.
Pe lângă sarcina de cazare, a cărei valoare se reflectă în dotările și serviciile particulare, hotelurile moderne se potrivesc tipurilor de turism practicate în sfera lor de putere. Astfel, în cazul turismului cultural, aceste fundamente vor fi dotate cu săli de conferințe și proiectare, cu spații expoziționale, pentru reuniuni științifice. Dacă hotelul este amplasat într-o zonă particulară turismului de recreere, din compoziția sa nu vor lipsi piscinele, terenurile de tenis, cluburi, baruri. Ansamblul acestor dotări au ca scop ramificarea ofertei și menținerea turiștilor un număr cât mai mare de zile în zonă. Marile hoteluri își completează serviciile oferite cu dotări și activități secundare (birouri de schimb valutar, agenții de bilete, magazine). Dintre structurile de alimentație publică vor fi omniprezente restaurantele, barurile, cofetăriile.
Clasificări ale hotelurilor
Clasificarea hotelurilor are o multitudine de avantaje: clasificare oficială care procură canale directe de promovare, asigurarea că standardele corespund așteptărilor clienților. Ierarhizarea stabilește standarde cu privire la optimizarea calității și formează o imagine de siguranță a destinației.
Clasificarea hotelurilor se face după mai multe criterii:
în funcție de capacitatea lor de primire:
hoteluri mici (20-40 locuri)
hoteluri mijlocii (200-400 locuri)
hoteluri mari (400-1000 locuri)
în funcție de amplasare:
hoteluri amplasate în centrul orașelor
hoteluri amplasate în periferie
hoteluri amplasate în aeroporturi
hoteluri amplasate pe marile artere de deplasare
hoteluri situate în stațiunile de destinație.
în funcție de tipul pasagerilor:
hoteluri comerciale, care asigură servicii particulare oamenilor de afaceri
hoteluri turistice, se adresează celor aflați în vacanță
hoteluri situate în stațiuni, sunt amplasate în stațiuni litorale și montane
în funcție de serviciile oferite:
hoteluri cu servicii complete (masă, cazare, room-service, spălătorie, închirieri birouri)
hoteluri budget, care oferă servicii restrânse de cazare și masă
hoteluri self-catering, care oferă numai servicii de cazare de bază.
în funcție de modul de administrare:
hoteluri independente, ele sunt hoteluri mici de categorie inferioară, cu două stele
hoteluri afiliate la lanțuri voluntare
lanțuri înglobate.
în funcție de tipul produsului prezentat:
hoteluri cazinou
hoteluri apartament
hoteluri care fac parte din cadrul centrelor de conferințe.
în funcție de preț:
hoteluri budget (din categoria economic)
hoteluri standard
hoteluri de lux.
Funcțiile hotelului
Pe lângă funcția principală de cazare, hotelurile împlinesc și alte funcții, care asigură îndeplinirea cererii clienților pe durata sejurului. Aceste funcții sunt următoarele:
funcția de odihnă și igienă- care oferă o cazare confortabilă pentru clienți
funcția de alimentație- în care clientul nu are numai nevoi de odihnă și igienă dar și nevoi pentru consumarea hranei, acesta este o nevoie fiziologică, care stă la baza piramidei lui Maslow
funcții de producție- acesta cuprinde serviciile prestate de hotel (curățătorie chimică, întreținere, spălătorie, cofetărie)
funcții suplimentare- ele includ prestațiile destinate petrecerii plăcute
funcții comerciale- susține aprovizionarea și desfacerea unor bunuri indispensabile clienților
funcții de comunicare- aceste funcții se desfășoară pe două planuri: comunicare internă pe calea legăturilor ierarhice, comunicare externă (hotel- client, client-hotel)
funcția de informare- vine în primirea clienților.
Structura organizatorică a hotelului
În apropierea serviciului de cazare se grupează organizarea respectiv subîmpărțirea compartimentelor și sectoarelor unui hotel. Pentru o prezentare cât mai completă a structurii organizatorice, este utilă studierea modelului unui hotel de capacitate mare și de una cu categorie medie sau superioară, fiindcă pe măsură ce dimensiunile și categoria se micșorează, are loc o concentrare și deci o integrare a mai multor zone și funcții sau posturi specific hoteliere.
Structurarea esențială modernă a hotelului mai sus recomandat spre examinare impune astăzi o convingere nouă a poziționării diverselor compartimente operative, a sectoarelor si funcțiilor. Ea implică abandonarea modelului piramidal de dependență și a vechii politici de centralizare a controlului. Organizarea piramidală, aplicată până la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut în hotelăria internațională punea pe un piedestal greu abordabil figura directorului de hotel; din turnul său, apreciat unica bază de plecare a dispozițiilor, hotărârilor, procedurilor și inovațiilor, directorul își exercită puterea.
Motelurile
Se compară structural și funcțional cu hotelurile, singura deosebire majoră constând în subordonarea lor de turismul de tranzit ( în special cel automobilistic). Așa se justifică apariția lor în SUA, o țară cu localități amplasate adesea la mari distanțe unele de altele, cu o intensă practicare a transportului rutier.
Adaptarea motelurilor la pretențiile cererii se face prin:
declararea puternică a funcției de servire în detrimentul celei de cazare, datorită cererilor mai reduse în ultimul caz ( turistul preferă să se cazeze într-un loc liniștit, nu în vecinătatea unor artere intens circulate și poluate)
introducerea în structura bazei a unor servicii noi, cum ar fi: stațiile PECO, service auto, stații de spălare a autovehiculelor, garaje, locuri de parcare mai extinse
situarea motelurilor la distanțe cuprinse între 50-200 km între ele sau în legătură cu centrele populate. Densitatea poate crește în condițiile existenței unor resurse atrăgătoare numeroase în regiunea de tranzit.
Selectarea locului de amplasare va fi impusă de îmbinarea câtorva factori de ordin economic ( prezența rețelelor de electricitate, a resurselor de alimentare cu apă, un trafic turistic intens, lipsa concurenței în vecinătate) sau natural ( climat de adăpost, peisaj cât mai pitoresc). Neobișnuit de spectaculoase sunt însă și motelurile construite, deasupra secțiunilor de autostrăzi.
Dintre toate tipurile de unități de cazare, în cazul motelurilor perioada sejurului este cea mai scurtă.
Vilele
Vilele sunt structuri turistice de caracter tradițional, specifice îndeosebi secolului
XIX și începutului secolului XX. Ca destinație, ele servesc turismul curativ și de recreere de durată medie și lungă. Din acest motiv le vom întâlni situate, în stațiunile balneare sau balneoclimaterice. Principala lor caracteristică, ca spațiu de cazare, este intimitatea. Ea se asigură prin volumul redus a edificiului, ambianța creată de amplasarea lor și prin echipările interioare. Spre deosebire de moteluri, în cazul vilelor predomină calitatea de cazare, care este adesea exclusivă. Sunt absente bazele de alimentație și alte accesorii menite actului turistic (restaurante, baruri, cofetării, piscine). Aceste baze sunt structurate și deservesc un număr neînsemnat de vile.
Fiind un patrimoniu a trecutului, vilele, prin amplasarea lor în stațiuni cu o mare tradiție, sunt folosite de turismul organizat, ceea ce micșorează mult amplitudinea sezonalității.
O versiune modernă a vilelor este cea a caselor de odihnă, construite și gestionate de instituții sau organizații speciale. Caracterul social al turismului utilizat se reflectă și în ușurințele oferite salariaților sau membrilor acestora în ceea ce privește costul serviciilor. Capacitatea caselor de odihnă este mare, în structura lor sunt încorporate unități de deservire a mesei.
Vilele încearcă să se mențină printre bazele de cazare cerute intens prin completarea funcției de cazare cu componentele indispensabile confortului turistic, chiar dacă proporția și varietatea acestora este limitată ( baruri, săli de recepție, cluburi).
Cabanele
Constituie o grupă de structuri de cazare foarte răspândite și legată aproape în exclusivitate de activitățile turistice. Ele convocă, în maniere diferite, atributele hotelurilor și vilelor.
Implantarea cabanelor în regiune este foarte mozaicată întâlnindu-se astfel de baze atât în zonele de câmpie, cât și în cele de deal sau munte. Densitatea maximă se menționează în ariile muntoase. Le vom găsi localizate, de-a lungul râurilor, în apropierea lacurilor, dar și pe versanții sau crestele alpine. Cabanele apar frecvent în zona preorășenească sau lângă obiectivele turistice izolate. Diversitatea amplasării are la origine rolul de pionierat pe care ele îl au în întinderea spațiului turistic. Nu putem neglija însă rolul posibilităților de acces sau locul de origine a cererii turistice. Prin inițierea în exploatare, cabanele vor fi un model pentru viitorul turismului în regiune aferentă, suprasolocitarea lor indicând exigența edificării unei infrastructuri mai complexă.
Capacitatea de cazare a cabanelor este variabilă. În general variază între 20-100 locuri. Se întâlnesc și cabane a căror capacitate poate fi multiplicată ad- hoc prin ajustări ocazionale.
Rolul turistic a cabanelor este și ea cât se poate de expresivă. Cabanele situate la frontiera spațiului turistic (în zonele montane, la periferia suprafețelor nelocuite) vor avea o caracteristică de cazare predominantă. Funcția de deservire, exercitată prin intermediul structurilor de alimentație publică este și ea prezentă, dar mult sub nivelul de participare a cazării. Dimpotrivă, pentru cabanele din regiunea preorășenească, destinate a exploata efectul de margine, funcția de cazare se micșoreză mult în favoarea serviciilor. Apropierea turiștilor de locuința proprie sau de alte locuri de cazare superioare ca și confort justifică această inversare a sarcinii.
După nivelul de confort, cabanele se împart în trei categorii : superior, mediu și inferior ( I, II, III). Coinciderea celor din prima grupă cu domeniul turistic tradițional nu este întâmplătoare, însă decurge din adaptarea lor în preferințele cererii.
Funcționarea cabanelor se diferențiază în timp, ca urmare a tipului de turism deservit și a resurselor atrăgătoare exploatate. Cabanele din zonele montane, favorabile sporturilor de iarnă și drumețiilor estivale vor funcționa la nivele ridicate de solicitare iarna și vara; cabanele din zona preorășenească ating aceleași cote vara, iar cabanele din preajma izvoarelor cu ape minerale sau termale au o funcționare continuă.
Prin tarifele mai modeste și prin singularitatea lor în zonă, cabanele se adresează unui mare număr de turiști, îndeosebi autohtoni.
Hanurile
Hanurile sunt unități de cazare și alimentație publică tradiționale, fiind predecesorul motelurilor de astăzi. Unele dintre ele, chiar prin conversarea însușirilor vechi se mențin ca entități de habitat turistic individual. Au apărut în secolele XVII-XVIII și avea rolul de a adăposti negustorii, așezarea tipică era la răscrucea drumurilor sau de-a lungul acestora ( Hanul Ancuței). În prima fază multe hanuri s-au construit în interiorul localităților mai intens populate ( Șerban Vodă, Crețulescu- în București).
Funcției de cazare ( 10- 50 locuri) i se asociază cea de deservire. Prin vechimea și arhitectura lor hanurile îmbracă și o funcție atractivă, transformându-se în obiective turistice de rezonanță ( Hanul lui Manuc).
Considerăm că pentru țara noastră hanul poate fi dobândit, prin modernizare și adaptare funcțională, motelurilor din alte țări, păstrându-se astfel bogate tradiții arhitecturale și spirituale.
2.1.2. Structuri de cazare secundare
Îndeplinesc o funcție de structuri „pionere”, fie un rol de conjunctură în desfășurarea activităților turistice. Dintre aceste unități menționăm: adăposturile și refugiile, pensiunile, campingurile, bungalouri, căsuțe, sat de vacanță, popasuri turistice, camere de închiriat, nave maritime și fluviale.
Adăposturile și refugiile
Sunt structuri de cazare cu statut turistic inițial, în care exploatarea economică este practic inexistentă. Corespunde în exclusivitate laturii sociale a turismului, prin garantarea unui minim de condiții ( și pentru o scurtă perioadă) vizitatorilor surprinși pe traseu. Sunt lămurite cu predilecție în zonele muntoase înalte și accidentate, cu densități reduse a unităților de cazare din celelalte categorii. Dotările sunt reduse ( adăpost, surse de încălzire, rezerve de hrană), sunt întreținute de organismele implicate în promovarea generală a turismului.
Pensiunile și spațiile de cazare private
Pune la dispoziția turiștilor anumite servicii, de calitate ridicată, în regiunile locuite, în care lipsesc celelalte structuri.
Nota carateristică a pensiunilor este intimitatea și validitatea serviciilor. Ambele se realizează prin numărul scăzut al locurilor de cazare ( 2-10), amenajate în apartamente familiale și solicitarea la ospitalitatea tradițională. Gastronomia regională, ambianța originală a efectuării actului recreativ, introducerea turiștilor în ritmurile vieții de zi cu zi a locuitorilor regiunii, au pentru vizitatorii proveniți din sfera urbană o tentă indiscutabilă de vie originalitate. Se asigură rentabilitatea pensiunilor prin formarea unei clientele stabile timp îndelungat.
Localizarea pensiunilor denotă un indice superior pentru așezările regiunilor montane din Alpi sau Pirinei. Prin intermediul pensiunilor și al turismului asistăm astăzi la o nouă umanizare a zonei montane. În Franța sunt cunoscute fermele turistice provenite din modificarea unor gospodării ale agricultorilor și adaptarea lor la solicitările actului recreativ.
Pentru Carpații românești, avansarea turismului trebuie să aibă în vedere și acest tip de structuri de cazare, cu atât mai mult cu cât numărul localităților și densitatea populației atinge valori importante în Munții Apuseni, Poiana Ruscă, Munții Banatului și Carpații Orientali.
În orașe stau la dispoziția călătorilor, spații de cazare cu caracter privat. Perioada sejurului este scurtă, turiștii nu apelează la alte servicii prestate de proprietari.
Pensiunile turistice
Sunt structuri de primire turistice, au o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând 30 de locuri în mediul rural, și până la 20 de camere în mediul urban, funcționează în locuințele cetățenilor sau în clădiri separate, care asigură în spații amenajate individual, cazarea turiștilor și condiții de preparare și servire a mesei.
Pensiunile agroturistice
Sunt pensiuni turistice care asigură o parte din alimentația turiștilor cu produse din producția, din ferma proprie.
Campingurile
Au avansat mult în utimii ani, datorită necesitățiilor crescute de cazare și investițiilor reduse indispensabile amenajării lor. Caracterul de conjunctură explică varietatea modului de organizare și funcționare. Așadar forma cea mai stabilă este cea a campingului alcătuit din căsuțe și bungalouri, cea mai mobilă este campingul alcătuit din corturi sau rulote.
Organizatoric, campingul cuprinde formele de cazare din tipul sus precizat cu dotările secundare strict necesare (chiar dacă presupun o utilizare în comun) și unele structuri de alimentație publică. Intervalul de funcționare a campingurilor este limitat la anotimpul favorabil, vara și toamna timpurie.
Localizarea campingurilor este dependentă de direcția fluxurilor turistice, raportul spațial dintre structurile de cazare constante existente, morfologia terenului, prezența surselor de apă, vegetației. O grupă anumită o constituie campingurile de la marginea marilor orașe și a stațiunilor balneare sau balneoclimaterice menite a prelua fie vârfurile de cerere a infrastructurii, fie masa de turiști cu venituri mici pentru care unitățile principale sunt inaccesibile.
Nivelul de folosire al campingurilor se ridică în cazul transformării lor, momentan, tabere de vacanță pentru elevi și studenți.
Printre celelalte forme de cazare auxiliare amintim căminele și internatele care, în perioada vacanțelor, oferă spații de cazare turistică în marile orașe. Dotările simple reduc limitele prețurilor înregistrate, ceea ce le face convenabile celor cu venituri reduse, special elevilor și studenților.
Satul de vacanță
Este totalitatea clădirilor, de regulă vile sau bungalouri, sunt amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare și de alimentație, o gamă largă de prestații turistice suplimentare (agrement,sportive, culturale).
Popasul turistic
Reprezintă o structură de primire turistică cu capacitate redusă, alcătuită din căsuțe și/sau bungalouri situate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare și alimentație, precum și posibilități de parcare auto.
Dotarea și serviciile aferente sunt asemănătoare cu ale campingurilor de aceeași clasă, cu excepția faptului că popasurile turistice indispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor și a rulotelor.
Spațiile de campare în gospodăriile populației
Sunt structuri de primire turistice compuse din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare situate pe un teren bine delimitat în incinta curții sau grădinii aferente unei proprietăți, din zona rurală sau urbană. Suprafața parcelelor și dotarea sanitară sunt asemănătoare cu cele ale campingurilor din aceeași clasă, pentru capacitățile de până la 5 parcele, grupul sanitar poate fi comun cu cel al gospodăriei respective fiind acceptate totodată chiuvete sau dușuri în aer liber și WC-uri uscate.
Apartamentele sau camerele de închiriat în locuințe familiale sau în clădiri cu altă destinație
Sunt structuri de primire turistice, compuse dintr-un număr limită de spații, care oferă servicii de cazare și posibilitatea pregătirii hranei în bucătăria folosită de turiști sau în comun cu locatarul. Se pot înființa și spații special amenajate pentru pregătirea hranei destinate exclusiv turiștilor.
Navele maritime si fluviale
Sunt folosite pentru cazarea triștilor pe durata călătoriei sau ca hoteluri plutitoare, se clasifică pe stele in funcție de calitatea serviciilor si a dotărilor pe care le oferă. La navele de categorie ridicată este indispensabilă asigurarea posibilităților pentru agrement, sport, banchete, festivități și distracții.
Clasificarea structurilor de primire turistice cu funcție de cazare se realizează ca urmare a îndeplinirii unor criterii minime.
Structurile de primire turistice vor deține firme exterioare, în conformitate cu certificatul de clasificare, în ceea ce privește denumirea, numărul de stele și tipul, respectiv flori pentru structura respectivă. Pentru categoriile 5, 4, 3 stele, firmele vor fi luminoase.
În spațiile de cazare și în grupurile sanitare (cu excepția WC exterioare) se va asigura în anotimpul rece o temperatură minimă de 18 C.
La grupurile sanitare din camere se va asigura in continuu apă caldă și rece.
Construcțile trebuiesc realizate în așa fel încât să se evite deranjarea turiștilor cu factori de poluare-zgomote și noxe.
Nu sunt acceptate spațiile de cazare de la subsol sau fără aerisire, lumină naturală directă.
Podeaua grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmură sau alte materiale estetice, ușor lavabile și de calitate bună. Pentru clasa de 1 stea se acceptă și pardoseala din mozaic lustruit.
Pereții grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmură, materiale estetice de calitate bună și ușor lavabile, pe întreaga suprafață. La categoria de 2 stele se admit si placări parțiale până la înălțimea de 180 cm, la categoria de 1 stea pereții pot fi acoperiți cu zugrăveli lavabile.
Lenjeria de pat, halatele și prosoapele vor fi de culoare albă. La categoriile de 3, 4, și 5 stele materialele folosite vor fi numai din bumbac de o calitate ridicată sau din mătase. Acestea trebuiesc schimbate după fiecare turist.
Situația generală de curățenie, salubritate, igienă trebuie asigurată obligatoriu.
2.2. Clasificarea structurilor de primire turistică pe categorii de confort
hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele
hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele
moteluri de 3, 2, 1 stele
hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele
hosteluri de 3, 2, 1 stele
vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele
bungalouri de 3, 2, 1 stele
cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele
sate de vacanță de 3, 2 stele
campinguri de 4, 3, 2, 1 stele
spații de campare organizate în gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele
popasuri turistice de 2, 1 stele
pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele
pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete)
apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă destinatie de 3, 2, 1 stele
structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
2.3. Procedura de clasificare a structurilor de primire turistice
Clasificarea unităților de primire turistice reprezintă o formă codificată de prezentare concisă a nivelului de confort și a calității serviciilor ce trebuie oferite.
Scopul este:
– informarea turiștilor
– protecția acestora.
Clasificarea structurilor de primire turistice se efectuează de către Ministerul de Resort (în prezent Ministerul Transpoturilor, Construcțiilor și Turismului) care emite "Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" și eliberează certificatul de clasificare. În lipsa acestuia nici o structură de primire turistică nu poate funcționa.
Conform OMT 510/2002 (Organizația Mondială A Turismului), structurile de primire turistice din România se clasifică pe stele (atât cele cu funcțiuni de cazare, cât și cele cu funcțiuni de alimentație) și, flori în cazul pensiunilor turistice rurale.
Procedura de obținere a certificatului de clasificare:
redactarea unei documentații de către agenții economici care posedă sau administrează structuri de primire turistice care să demonstreze faptul că acestea obțin criteriile minime obligatorii acordării categoriei de clasificare
depunerea împreună cu o cerere de solicitare a clasificării, la Ministerul de Resort, respectiv la "Direcția Generală de Autorizare și Control în turism" (D.G.A.C.)
controlarea pe teren de către D.G.A.C. a formei în care sunt respectate condițiile minime necesare încadrării în categoria cerută
eliberarea certificatului de clasificare în cel mult 60 de zile de la primirea documentației întregi de la agentul economic
vizarea de către D.G.A.C. a certificatelor de clasificare eliberate, din 3 în 3 ani.
D.G.A.C. controlează periodic starea și funcționarea echipărilor, calitatea serviciilor și respectarea normelor de igienă și a altor criterii care au stat la baza clasificării structurii. Nerespectarea acestor criterii atrage după sine declasificarea sau, retragerea și abrogarea certificatului de clasificare.
Certificatul de clasificare și autorizația de funcționare se retrage de către personalul din domeniu din cadrul D.G.A.C. în caz în care nu se respectă statutul sau mai multe dintre următoarele condiții minime care influențează nemijlocit protecția turiștilor:
întreținerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcționare și curățenie
garantarea apei calde la grupurile sanitare și în spațiile de producție din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu
asigurarea unei temperaturi de minim 18 grade C, în timpul sezonului rece în spațiile de cazare și de servire a mesei
deținerea autorizațiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu și de evitare și stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unităților pentru care, potrivit legii, este obligatorie deținerea acestora
programul de funcționare a discotecelor sau unităților cu program muzical, organizate în aer liber, să nu depășească ora 1:00 noaptea
funcționarea unităților de primire turistice numai în clădiri curate, cu exterioare zugrăvite și bine întreținute
prevenirea poluării fonice, în sensul respectării gradului maxim de zgomot stabilit prin reglementări caracteristice
respectarea legilor în vigoare ce privesc activitatea desfășurată prin unitatea de primire turistică
punerea la loc vizibil a firmei cu denumirea, tipul unității și insigna privind categoria de clasificare.
Înapoierea certificatului de clasificare retras se face după ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constată corectarea deficiențelor semnalate. D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în cazul în care observă nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.
La ansamblul structurilor de primire turistice sunt obligatorii:
*afișarea la loc vizibil pentru turiști a nr. de telefon ale conducerii agentului economic proprietar sau administrator al unității, ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru menționarea eventualelor nemulțumiri cu privire la serviciile oferite turiștilor.
*expunerea la recepțiile structurilor de 1-5 stele și în camere din strucurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maxime, exprimate în euro
*păstrarea ordinii, liniștii publice, moralității, curățeniei și respectarea cu severitate a normelor sanitare și a celor de prevenire și stingere a incendiilor
*garantarea de personal calificat și cu comportament ireproșabil
*oferirea unei game diversificate de servicii auxiliare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat, astfel: la unitățile de 4,5 stele cel puțin 18 servicii, la unitățile de 3 stele cel puțin 15 servicii, la cele de 2 stele cel puțin 10 servicii, iar la unitățile de 1 stea cel puțin 5 servicii
*instrucțiuni de folosire a telefonului
*tarifele interne și internaționale pentru convorbiri telefonice
*listă room-service
*listă cu serviciile suplimentare prestate, cu indicarea modalităților de solicitare a serviciului de cameră
*programul TV pentru săptămâna în curs
*informații tristice privind zona sau localitatea
*hărți cu localizarea structurii de primire turistice pentru unitățile de 3, 4 și 5 stele
*chestionare pentru aflarea opiniei turiștilor cu privire la serviciile oferite.
Pentru hotelurile de 3, 4 si 5 stele produsele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spațiu de cazare sau prin afișare electronică.
CAPITOLUL III
LEGISLAȚIA APLICATĂ ÎN DOMENIU
Actualele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu schimbările și completările ulterioare inclusiv cele prevăzute de H.G. nr. 121/2013 – intitulată în continuare hotărâre, sunt obligatorii și stabilesc metodologia, clauzele și criteriile privind: ierarhizarea tuturor tipurilor de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică din România, eliberarea licențelor de turism pentru operatorii economici care desfășoară activități specifice agențiilor de turism precum și acordarea brevetului de turism.
În sensul actualelor norme, termenii de mai jos au următorul înțeles:
a) operator economic: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau familială, societatea comercială sau altă persoană juridică constituită conform legii, care derulează activități economice definitorii agențiilor de turism, respectiv activități de cazare, alimentație publică și alte servicii caracteristice în structuri de primire turistice ca proprietar și/sau administrator al acestora
b) structură de primire turistică cu funcțiune de cazare: hoteluri, hoteluri-apartament, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, sate de vacanță, campinguri, popas turistic, căsuțe tip camping, apartamente și camere de închiriat în locuințe familiale, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice
c) structură de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică: unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare (inclusiv cele care deservesc acestora), unități de alimentație publică cuprinse în stațiuni turistice, precum și cele administrate de societăți comerciale de turism, restaurante, baruri, unități de fast food, cofetării, patiserii și care sunt atestate conform legii
d) certificat de clasificare: este un document, eliberat de către instituția publică principală responsabilă în domeniul turismului, care reprezintă o formă codificată de prezentare concisă a nivelului de confort, a calității dotărilor și a serviciilor efectuate în mediul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare sau alimentație publică. Certificatul de clasificare este însoțit de fișa privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii sau de fișa privind încadrarea și organizarea spațiilor în structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, alcătuind parte integrantă a acestuia
e) agenție de turism – orice unitate specializată, persoană juridică, care organizează, oferă și vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, în calitate de mediator între prestatorul de servicii turistice (cazare, alimentație publică, transport, tratament balnear, agrement) și consumatorul final. În România agențiile de turism pot fi de două tipuri: touroperatoare sau detailiste
f) licență de turism – este un document eliberat de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin care confirmă posibilitatea unei persoane juridice, titularul licenței, de a comercializa servicii turistice în condiții de calitate și siguranță pentru turiști/consumatori finali
g) anexa licenței de turism – este un document eliberat de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului prin care se confirmă capacitatea unei persoane juridice, titularul licenței, de a comercializa servicii turistice în condiții de calitate și siguranță pentru turiști/consumatori finali, prin sedii secundare, cu sau fără personalitate juridică
h) brevet de turism – este un document eliberat de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin care se confirmă capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care garantează conducerea agențiilor de turism și/sau a structurilor de cazare.
3.1. Condițiile și criteriile pentru eliberarea și radierea certificatului de clasificare sau încetarea temporară a activității
Potrivit art. 3 se înțelege că structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică se clasifică pe stele și respectiv, margarete în cazul pensiunilor turistice și agroturistice, în funcție de proprietățile constructive, dotările și calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit stării și criteriilor minime obligatorii și suplimentare cuprinse în anexele nr. 1, 1.1, 1.1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7, 1.8, 2 și 7 care fac parte constitutivă din norme metodologice de aplicare a legii.
Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop principal protecția turiștilor, constituind o formă codificată de prezentare concisă a nivelului de confort și a ofertei de servicii.
Clasificarea structurilor de primire turistice se face, potrivit prevederilor din hotărâre și a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind structurarea și desfășurarea activității de turism în România, acceptată și modificată prin Legea nr. 755/2001 cu modificările și completările posterioare, de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, instituție autorizată să desfășoare activități de autorizare în domeniul turismului.
Documentația necesară pentru eliberarea și preschimbarea certificatului de clasificare sau modificarea fișei anexe, este după caz:
1) eliberare certificat de clasificare – în concepția scoaterii certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari și/sau administratori de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică depun la sediul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, documentația cu următorul conținut:
a) cerere standardizată, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la actualele norme metodologice;
b) certificat constatator (forma extinsă) elaborat de Oficiul Registrului Comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, cu transformările și completările ulterioare, din care să rezulte activitățile autorizate a fi desfășurate la punctul de lucru și codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind reducerea formalităților la înscrierea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările posterioare. În cazul instituțiilor publice, organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor, cultelor religioase – copia documentului de constituire (hotărâre de guvern, hotărâre instanță), copia documentului de înregistrare fiscală, statutul sau documentul care atestă posibilitatea desfășurării activității de cazare și documentul din care să rezulte dreptul de administrare (proprietate, comodat, închiriere sau alt drept de folosință) a structurii de primire turistică precum și adresa unității respective
c) fișă standardizată privind angajarea nominală a zonelor de cazare pe categorii și tipuri, conform anexei nr. 4 la actualele norme metodologic
d) dovada înregistrării contractelor de muncă în registrul general de evidență a salariaților a personalului minim necesar garantării funcționării structurii de primire turistice (conducere operativă, șef recepție cazare și/sau șef producție și servire pentru unitățile de alimentație publică, după caz) și a documentelor care confirmă pregătirea profesională a fiecăruia, conform anexei nr. 7 la actualele norme metodologice, celelalte documente privind încadrarea cu personal autorizat vor fi prezentate la data verificării la fața locului a structurii de primire turistice supuse procedurii de clasificare
e) copia avizului de specialitate formulat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 31/1996 pentru admiterea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului de instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului asupra documentațiilor tehnice privind situarea, urmarea și funcționalitatea construcțiilor noi cu scop turistic sau pentru documentațiile tehnice privind localizarea, conformarea și funcționalitatea construcțiilor existente în circuitul turistic dependente lucrărilor de modernizare, reamenajare, dezvoltări sau altor lucrări care schimbă funcția turistică a acestora sau în cazul construcțiilor prezente ce urmează a fi schimbate structural și funcțional în scopul primirii unei funcționalități cu configurație turistic, după caz.
2) Reclasificare unitate la un alt tip de structură și/sau categorie de clasificare – în vederea reînnoirii certificatului de clasificare elaborat pentru același operator economic, în situația reclasificării unității la un alt tip de structură și/sau categorie de clasificare:
a) cerere standardizată, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la actualele norme metodologice
b) memoriu justificativ de reclasificare
c) fișă standardizată privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii și tipuri, conform anexei nr. 4 din norme metodologice
d) fișă standardizată privind încadrarea și înființarea spațiilor în structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, conform anexei nr. 5 din norme metodologice, după caz
e) certificatul de clasificare elaborat precedent însoțit de fișa anexă, în original
f) dovada înregistrării contractelor de muncă în registrul general de evidență a salariaților a personalului minim necesar asigurării funcționării structurii de primire turistice (conducere operativă, șef recepție cazare și/sau șef producție și servire pentru unitățile de alimentație publică) și a documentelor care denotă pregătirea profesională a fiecăruia, conform anexei nr. 7 din norme metodologice, celelalte documente privind încadrarea cu personal calificat vor fi însemnate la data controlării la fața locului a structurii de cazare supuse procedurii de clasificare
3) Schimbare titular al certificatului de clasificare – în cazul înlocuirii operatorului economic, titular al certificatului de clasificare, care decurge activitate de cazare prin intermediul structurii de primire turistice în cauză, documentația va cuprinde:
a) cerere standardizată, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la actualele norme metodologice
b) certificat constatator (forma extinsă) elaborat de Oficiul Registrului Comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, cu schimbările și completările posterioare, din care să se desprindă activitățile calificate a fi desfășurate la punctul de lucru și codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004. În situația instituțiilor publice, organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor, cultelor religioase și alte asemenea – copia documentului de înființare (hotărâre de guvern, hotărâre instanță), copia documentului de înregistrare fiscală, regulamentul sau documentul care confirmă posibilitatea parcurgerii activității de cazare și documentul din care să derive posibilitatea administrării (proprietate, comodat, închiriere sau alt drept de folosință) structurii de primire turistică precum și adresa unității respectivă
c) fișă standardizată privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii și tipuri, conform anexei nr. 4 la prezentele norme metodologice, după caz;
d) dovada înregistrării contractelor de muncă în registrul general de evidență a salariaților a personalului minim indispensabil convingerii funcționării structurii de primire turistice (conducere operativă, șef recepție cazare și/sau șef producție și servire pentru unitățile de alimentație publică, după) și a documentelor care confrimă pregătirea profesională a fiecăruia, potrivit anexei nr. 7 la prezentele norme metodologice, celelalte documente privind încadrarea cu personal autorizat vor fi prezentate la data controlării la fața locului a structurii de primire turistice dependente procedurii de clasificare
4) Schimbare denumire structură de primire turistică – în situația modificării denumirii structurii de primire turistice, operatorul economic, titular al certificatului de clasificare, depune la centrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentație cu următorul cuprins:
a) cerere de schimbare a denumirii structurii de primire turistice în cauză, din care să denote noua denumire
b) certificatul de clasificare și fișa anexă elaborată anterior – în original
5) Eliberare duplicat certificat de clasificare/fișă anexă – în vederea emiterii unei copii al certificatului de clasificare/fișei anexe, în cazul pierderii sau deteriorării/distrugerii acestora, operatorul economic, titular al certificatului de clasificare/fișei anexe, depune la centrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentație cu următorul conținut:
a) cerere privind emiterea unei copii al certificatului de clasificare/fișei anexe
b) înștiințarea din presă privind dovada publicării pierderii/distrugerii certificatului de clasificare/fișei anexe, declarate nule
6) Modificare fișă anexă – în vederea emiterii unei noi fișe anexe a certificatului de clasificare, în cazul în care au intervenit schimbări în structura spațiilor cu funcțiuni de cazare, operatorul economic proprietar și/sau administrator de structuri de primire turistice depune la centrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului o documentație cu următorul conținut:
a) cerere privind emiterea unei noi fișe anexe
b) fișă standardizată privind încadrarea nominală a structurilor de cazare pe categorii și tipuri, potrivit anexei nr. 4 la actualele norme metodologice sau fișa standardizată privind încadrarea și structurarea spațiilor în structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, conform anexei nr. 5 la prezentele norme metodologice
c) fișa anexă emisă precedent – în original
d) memoriu justificativ de reclasificare, dacă este cazul.
Radiere certificat de clasificare – operatorul economic, titular al certificatului de clasificare, în cazul întreruperii definitive a activității în structura de primire turistică, depune la centrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, o documentație cu următorul conținut:
a) cerere privind radierea certificatului de clasificare
b) certificatul de clasificare și fișa anexă elibarată anterior – în original.
3.2 Procedura de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare
În conformitate cu art. 6 cererea solicitantului este studiată și soluționată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acesteia însoțită de documentația completă.
În situația unei documentații incomplete, instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului informează solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, printr-o consemnare, cu privire la utilitatea transmiterii de documente complementare, precum și cu privire la rezultatele asupra termenului de explicare a documentației.
Dacă în termen de 6 luni de la data emiterii notificării, documentația prevăzută nu este completată, aceasta se clasifică.
Potrivit art. 7 pentru situațiile prevăzute la art. 4 și art. 5, operatorul economic, titular al certificatului de clasificare, are sarcina să anunțe în momentul în care întrerupe activitatea. Nerespectarea acestei obligații se sancționează potrivit prevederilor din hotărâre.
În art. 8 este prezentat procedura de elaborare a certificatelor de clasificare și a fișelor anexe pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în cazul documentațiilor redactate potrivit prevederilor art. 4, este următoarea:
1) Instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin personalul calificat, în termenul prevăzut la art. 6, verifică documentația predată și emite solicitantului o autorizație temporară de funcționare, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 14 la prezentele norme metodologice, prin care se asigură că documentația este completă și prin care se aprobă operatorului economic dreptul de a funcționa până la data verificării la fața locului a structurii de primire turistice
2) În termen de 90 de zile de la data eliberării autorizației temporare, instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, are sarcina de a controla structura de primire turistică supusă procedurii de clasificare, prin autorizarea personalului de specialitate cu obligații în acest sens, intitulată în continuare "comisia"
3) Comisia execută verificarea doar în prezența reprezentantului legal al operatorului economic, care are atribuția să prezinte comisiei autorizația temporară de funcționare – în original. Constatările rezultate în urma verificării, se înregistrează într-o notă de verificare – denumită în continuare "NOTĂ DE CLASIFICARE" redactată în trei exemplare. Nota de clasificare va include tipul și categoria de clasificare la care se încadrează efectiv structura de primire turistică, potrivit condițiilor și criteriilor prevăzute de prezentele norme metodologice
4) În cazul în care la data verificării la fața locului se observă deficiențe minore care pot fi îmbunătățite în regim de urgență, comisia poate acorda un termen scurt de îmbunătățire de maxim 7 zile lucrătoare, făcând mențiune în nota de clasificare cu privire la aceste aspecte. Operatorul economic are sarcina ca după remedierea deficiențelor, fără să depășească termenul acordat, să facă dovada îmbunătățirii deficiențelor prin transmiterea de documente doveditoare (cu titlu exemplificativ, fără a fi limitativ: facturi fiscale, fișe de inventar, note de intrare recepție, proces verbal de recepție, extras REVISAL, contracte de prestări servicii) la centrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului. În această situație, certificatul de clasificare se emite în termenul de 15 zile prevăzut de art. 4, din hotărâre. În cazul în care operatorul economic nu comunică documentele justificative în termenul acordat, certificatul de clasificare nu se emite, operatorul economic fiind notificat în acest sens. În notificare se va menționa faptul că operatorul economic trebuie să reia întreaga procedură de clasificare precum și faptul că nota de clasificare își întrerupe orice acțiune
5) În cazul clădirilor cu valoare de patrimoniu, în funcție de condițiile concrete observate în structura de primire turistică verificată se pot recomanda, în mod neobișnuit, derogări pentru caracteristicile constructive care constituie norme obligatorii în vederea acordării categoriei de clasificare. Aceste derogări vor fi studiate sub aspectul oportunității și acceptate de conducătorul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, în baza unor documente justificative. Propunerea pentru derogare se menționează în nota de clasificare și se consemnează în mod deosebit în fișa anexă a certificatului de clasificare
6) Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puțin condițiile și criteriile pentru categoria minimă (cu excepția celor prevăzute la art. 8 din prezentele norme metodologice) nu se clasifică și în consecință, nu pot desfășura activitate de cazare și/sau alimentație publică. În acest caz, motivația neclasificării se menționează în nota de clasificare. Autorizația temporară de funcționare își încetează valabilitatea, fiind reținută de către comisie
7) În situația în care la instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului sunt înregistrate sesizări/reclamații cu privire la activitatea operatorului economic (administrator al unei structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică) ce se află în procesul de clasificare iar la data înregistrării sesizării/reclamației operatorul economic în cauză funcționează în baza autorizației temporare de funcționare, personalul calificat din cadrul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului rezolvă sesizarea prin verificarea la fața locului a aspectelor prezentate în cuprinsul reclamației odată cu terminarea procedurii de clasificare, prin redactarea notei de clasificare și reținerea autorizației temporară de funcționare
8) Un exemplar al notei de clasificare se comunică solicitantului.
Conform art. 9 este prezentat procedura de emitere a certificatelor de clasificare și a fișelor anexe pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în cazul documentațiilor întocmite potrivit prevederilor art. 4, este următoarea:
pentru documentația întocmită potrivit art. 4 instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin personalul calificat, în termenul prevăzut la art. 6, verifică documentația depusă emite solicitantului un nou certificat de clasificare cu noua denumire a structurii de primire turistice în cauză
pentru documentația redactată potrivit art. 4 instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin personalul de specialitate, în termenul prevăzut la art. 6, verifică documentația depusă și emite solicitantului un nou certificat de clasificare și/sau o nouă fișă anexă, cu mențiunea "DUPLICAT"
În cazul în care au intervenit modificări în structura spațiilor cu funcțiuni de cazare, în baza documentației prevăzute la art. 4 instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, prin personalul calificat, în termenul prevăzut la art. 6, verifică documentația depusă și emite solicitantului o nouă fișă anexă, conform solicitării operatorului economic
Dacă în noua structură a spațiilor cu funcțiuni de cazare, prevăzută la art. 9, există și spații clasificate la o categorie de clasificare imediat superioară, operatorul economic menționează printr-un memoriu justificativ de reclasificare, criteriile minime obligatorii privind suprafața și dotările în spațiile respective efectiv îndeplinite, comparativ cu gradul de confort (categoria) înscris în certificatul de clasificare.
Potrivit art. 10, la documentațiile întocmite potrivit prevederilor art. 4 și art. 5 sau pentru îndeplinirea procedurii de clasificare prevăzute la art. 8 și art. 9, instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, în cazul în care judecă necesar, poate solicita operatorului economic și alte documente complementare justificative sau poate dispune verificări la fața locului, prin personalul de specialitate, a condițiilor și criteriilor îndeplinite.
În conformitate cu art. 11, după îndeplinirea procedurii privind verificarea documentației predate de operatorul economic, verificarea la fața locului a structurii de primire turistice și întocmirea notei de clasificare, în termen de 15 zile de la data întocmirii notei, instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului elaborează certificatul de clasificare însoțit de fișa privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii și tipuri sau de fișa privind încadrarea și organizarea spațiilor în structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică – după caz, conform machetelor prezentate în anexele nr. 9, 9.1 și 9.2 la prezentele norme metodologice sau elaborează o notificare în cazul în care condițiile de clasificare prevăzute la art. 8 nu sunt realizate în termenele acordate.
În articolul 12 vorbim de obligația intrării în posesie a autorizației temporare de funcționare și a certificatului de clasificare în format original revine numai operatorului economic titular și se emite doar la cererea solicitantului, în varianta acceptată de acesta, după cum urmează:
a) de la sediul instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, reprezentantului legal sau prin autorizarea scrisă a unui alt reprezentant al operatorului economic solicitant
b) prin servicii de curier rapid național sau prin alte servicii poștale, la adresa de destinație indicată de solicitant, cu plata ramburs.
3.3 Condiții generale de funcționare în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare
Potrivit articolului 13 operatorul economic proprietar și/sau administrator de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare are următoarele sarcini:
a) să asigure buna menținere și funcționalitate a dotărilor pe toată perioada de funcționare inclusiv prin amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, a zonelor de agrement, terenurilor înconjurătoare și altor dotări exterioare (anexe) aflate în administrare, proprietate, concesiune, închiriere, comodat sau alt drept de folosință, după caz, acestea făcând parte constitutivă a structurii de primire turistice
b) să afișeze la recepție sau în holul de primire – după caz, tarifele maximale de recepție practicate, stabilite pentru structura de primire turistică de cazare. În situația în care în aceeași structură de primire turistică există spații de cazare clasificate la o altă categorie decât cea înscrisă în fișa anexă a certificatului de clasificare, acestea se vor afișa diferit împreună cu tarifele aferente
c) să garanteze în permanență apă caldă și rece la grupurile sanitare din cadrul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică
d) să asigure în spațiile de cazare ocupate, în spațiile de servire și în cele comune, o temperatură minimă de 21 grade C iar pentru structurile de primire turistice în care echiparea cu sistem de climatizare este obligatorie, o temperatură maximă de 25 grade C
e) să asigure personal de specialitate, potrivit specificațiilor din prezentele norme metodologice. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică stabilită de operatorul economic în cauză, deosebit în funcție de condițiile de executare a activității și ecuson cuprinzând cel puțin prenumele și funcția, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activității
f) să asigure condițiile necesare astfel încât turiștii să nu fie deranjați de zgomotele produse de instalațiile tehnice ale clădirii sau de alți factori de poluare
g) să asigure în spațiile de cazare cu lumină naturală directă și aerisire
h) spațiile de cazare să nu fie amplasate la subsolul clădirilor
i) să afișeze la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul și însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice
j) să expună vizibil și citeț în recepție, în holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepție și în spațiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, certificatul de clasificare și fișa anexă a acestuia sau autorizația temporară de funcționare, în copie, numărul de telefon "TEL VERDE – 0800868282" al instituției publice centrale responsabile în domeniul turismului, pentru a fi cunoscute de turiști
k) să procure informații reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare și serviciile prestate, în toate materialele de promovare, conform autorizației temporare de funcționare sau certificatului de clasificare obținut
l) să păstreze în permanență, în original, în structura de primire turistică în cauză, autorizația temporară de funcționare sau certificatul de clasificare și fișa anexă a acestuia
m) să asigure o gamă diversificată de servicii complementare, fără plată sau cu plată separat, potrivit listei orientative prezentate în anexa nr 1.1.1 astfel:
1. la unitățile de 4 și 5 stele/margarete – cel puțin 15 servicii
2. la unitățile de 3 stele/margarete – cel puțin 12 servicii
3. la unitățile de 2 stele/margarete – cel puțin 8 servicii
4. la unitățile de 1 stea/margaretă – cel puțin 5 servicii
n) să asigure în spațiile de cazare materiale scrise, realizate estetic și tipărite în limba română și în cel puțin două limbi de circulație internațională (la categoria 3, 4 și 5 stele/margarete) respectiv o limbă de circulație internațională (la categoria 1 și 2 stele/margarete), care include informații necesare pentru turiști cu privire la:
– explicații de folosire a telefonului
– tarifele interne și internaționale pentru convorbiri telefonice
– lista care include serviciile suplimentare oferite și tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităților de solicitare a serviciului în cameră
– lista de prețuri cu preparatele room-service
– lista cuprinzând prețurile produselor din minibar
– instrucțiuni de folosire TV, instalație aer condiționat/climatizare
– informații turistice privind zona sau localitatea
– orice alte informații ce ar putea face atrăgător sejurul turistului.
La hotelurile de 4 și 5 stele, materialele vor fi prezentate în mape personalizate, în fiecare spațiu de cazare sau prin afișare cu mijloace electronice (prin intermediul sistemului TV cu circuit închis).
o) să asigure menținerea ordinii, liniștii publice, moralității și să îndeplinească normele legale în vigoare privind siguranța și securitatea turiștilor din structurile de primire turistice
p) să asigure conectarea la sistemul integrat de evidență a turiștilor, în termen de 60 zile de la introducerea și operaționalizarea acestuia
q) să expune vizibil în camerele de baie, în cel puțin două limbi de circulație internațională, mesajul "Pro Natura", referitor la alegerea fiecărui oaspete asupra duratei de utilizare a acelorași lenjerii și prosoape
r) să posede exclusiv pentru orice structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare (cu excepția apartamentelor și camerelor de închiriat) sau pentru structura de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificată la o categorie de 3, 4 sau 5 stele pe care o are în proprietate și administrare, minim o adresă de e-mail și un site web pe care să fie afișate datele sale de identificare, adresa și numărul certificatului de clasificare.
Obținerea autorizației temporare de funcționare sau a certificatului de clasificare, nu exonerează operatorul economic de respectarea prevederilor Legii nr. 359/2004 privind simplificarea procedurilor la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la delegarea funcționării persoanelor juridice, cu schimbările și completările ulterioare, respectiv, de primirea autorizațiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de securitate la incendiu, mediu și protecția muncii.
În conformitate cu articolul 14 potrivit normelor metodologice, în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:
a) hotel de 5, 4, 3, 2, 1 stele
b) hotel-apartament de 5, 4, 3, 2 stele
c) motel de 3, 2, 1 stele
d) hostel de 3, 2, 1 stele
e) vilă turistică de 5, 4, 3, 2, 1 stele
f) bungalow de 3, 2, 1 stele
g) cabană turistică de 3, 2, 1 stele
h) sat de vacanță de 3, 2 stele
i) camping, popas turistic, căsuțe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele
j) pensiune turistică și pensiune agroturistică de 5, 4, 3, 2, 1 margarete
k) apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele
l) structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave maritime și fluviale de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, poate exista următoarea structură a spațiilor de cazare:
a) cameră cu pat individual (un loc): reprezintă spațiul menit folosirii de către o singură persoană. Lățimea patului individual este de minimum 90 cm
b) cameră cu pat matrimonial (un loc sau două locuri): marchează spațiul destinat folosirii de către o persoană (la cameră cu un loc) sau două persoane (la cameră cu două locuri) . Lățimea patului matrimonial este de minimum 140 cm
c) cameră cu pat dublu (două locuri): reprezintă spațiul destinat folosirii de către două persoane . Lățimea patului dublu este de minimum 160 cm
d) cameră cu două paturi individuale (două locuri)
e) cameră cu trei paturi individuale (trei locuri)
f) cameră cu patru paturi individuale (patru locuri)
g) camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale
h) cameră cu priciuri: marchează spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spațiu de 100 cm lățime pentru fiecare turist
i) garsonieră: este un spațiu alcătuit din dormitor pentru două persoane, salon și grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi separat de salon și printr-un glasvand sau alte mijloace care permit o limitare estetică
j) apartament: reprezintă spațiul alcătuit din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi), antreul și echipare sanitară proprie. La categoria de clasificare 5 stele/margarete există un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele/margarete, precum și la restul categoriilor, există minimum un grup sanitar la 4 locuri
k) suită: este ansamblul compus din două camere, care pot funcționa împreună sau separat, cu condiția respectării sarcinilor privind așezarea grupurilor sanitare aferente acestora (comun sau propriu) în funcție de categoria de clasificare la care sunt încadrate cele 2 camere
l) duplex: reprezintă ansamblul alcătuit din două spații aparte legate printr- o scară interioară, unul cu destinația de cameră de zi, având în structură și grup sanitar, precum și un spațiu de dormit, situat la etaj
m) pat suplimentar: reprezintă patul individual (pliant, fotoliu extensibil sau cu alt mecanism asemănător – ușor demontabil) care se montează exclusiv la solicitarea turistului sau la solicitarea agenției de turism și doar pentru perioada sejurului pentru care a fost solicitat.
Lungimea patului din locurile de cazare este de minimum 200 cm în cazul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de 3, 4 și 5 stele/margarete și de minimum 190 cm în cazul structurilor de 1 și 2 stele/margarete. Se scoate patul suplimentar ale cărui dimensiuni pot fi mai mici.
Conform art. 15, activitățile desfășurate în mediul structurilor de primire turistice (cazare, alimentație, agrement, tratament, comerț ) alcătuiește un tot unitar, fiind părți structurale ale produsului turistic, care necesită asigurarea corelației dintre categoria structurii de primire și calitatea celorlalte servicii.
Potrivit art. 16 structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare pot avea în structură spații de cazare clasificate la cel mult două categorii, cu situația ca diferența dintre aceste categorii să fie de cel mult o stea/margaretă. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care sunt încadrate majoritatea spațiilor de cazare din cadrul acesteia, dar nu mai puțin de 65% din totalul spațiilor de cazare. În situația în care nu este obținut acest procent minim de 65%, structura de primire turistică va fi clasificată la categoria inferioară.
În situația prevăzută la alin. (1) al articolului sus mentionat, operatorul economic – prin hotărârea administratorului (reprezentant legal), poate valorifica spațiile de cazare clasificate la categoria superioară (prevăzute în fișa anexă) fără a aduce atingere echipării și calității serviciilor prestate în acestea, la categoria inferioară (prevăzută în fișa anexă) cu tariful corespunzător categoriei inferioare. Această hotărâre poate fi luată numai în cazul în care spațiile de cazare clasificate la categoria inferioară sunt nesatisfăcătoare pentru cazarea unui grup organizat de turiști și trebuie confirmat cu documente justificative.
Potrivit art. 17 nu se aprobă organizarea unor activități de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităților. Astfel de activități pot fi organizate doar în spații distincte.
Din contextul prevederilor art. 18 se înțelege că, la structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare, accesul în camerele de dormit și la grupurile sanitare se face direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.
Conform art. 19, la hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, apartamente sau camere de închiriat precum și la navele maritime și fluviale de 3, 4 și 5 stele nu sunt acceptate paturi suprapuse în spațiile de cazare, cu excepția patului suplimentar montat temporar (la cerere) în condiții de siguranță.
În art. 20, pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate la categoriile de 4 și 5 stele se utilizează lenjerie din materiale de calitate superioară.
Art. 21, pentru toate tipurile și categoriile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare se folosește lenjerii de pat și prosoape de culoare albă, rezistente la procesele termice/chimice de spălare și sterilizare, care se schimbă în mod obligatoriu la eliberarea camerei, iar pentru sejururile mai lungi, potrivit specificațiilor din tabel sau ori de câte ori este nevoie, potrivit prevederilor art. 13:
Potrivit art. 24, introducerea în circuitul turistic și implicit primirea certificatelor de clasificare este necesară pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, astfel cum sunt determinate de Ordonanța nr. 58/1998 privind organizarea și executarea activității de turism în România, cu modificările și completările posterioare si de actualele norme metodologice.
3.4 Procedura de retragere și restituire a certificatului de clasificare pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare
Conform art. 27, instituția publică centrală responsabilă in sfera turismului controlează regulat starea și funcționalitatea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă și a celorlalte principii care au stat la baza clasificării unității.
Nerespectarea acestora crează contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 16 din hotărâre, precum și cu măsuri de retragere a certificatului de clasificare sau declasificare sau a autorizației temporare de funcționare.
Potrivit art. 28, certificatul de clasificare se poate retrage de către personalul de specialitate din cadrul instituției publice centrale responsabile în sfera turismului, în cazul în care se observă comiterea contravenției prevăzute la art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010, cu schimbările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 9 din hotărâre, sau se poate dispune îmbunătățirea deficiențelor în cel mai scurt termen.Termenul se apreciază în funcție de complexitatea remedierii deficiențelor și nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice.
În situația în care condițiile și normele minime obligatorii specifice pentru tipul și categoria de clasificare înregistrate în certificatul de clasificare nu pot fi remediate, personalul calificat din cadrul instituției publice centrale responsabile în sfera turismului dispune prin actul de control, retragerea certificatului de clasificare însoțit de fișa anexă și reîncadrarea unității și a spațiilor de cazare la tipul și/sau categoria de clasificare efectiv realizate, după caz. În baza procesului verbal însoțit de certificatul de clasificare și anexa acestuia în original, se elaborează noul certificat de clasificare sau fișa anexă, la tipul sau categoria de clasificare precizate în conținutul procesului verbal.
Conform cu art. 29, în situația în care deficiențele au fost remediate după retragerea certificatului de clasificare, operatorul economic cere reînceperea activității de cazar printr-o cerere scrisă.
Restituirea certificatului de clasificare retras se face după ce personalul calificat din cadrul instituției publice centrale responsabile în sfera turismului, controlează îmbunătățirea deficiențelor observate. se menționează într-o notă de constatare, realizate în trei exemplare, dintre care un exemplar se înmânează operatorului economic iar în cazul în care se constată remedierea în totalitate a deficiențelor semnalate, se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare retras.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
„Turismul rural este un concept care cuprinde activtatea turistică organizată și condusă de populația locală, având la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural și uman” (H. Grolleau, 19870)
Turismul este o activitate umană, nonlucrativă, care se desfășoară temporar (minim 24 ore, maxim 4 luni), la libera alegere, în afara zonei de reședință, având ca scop principal refacerea sănătății, agrementul, realizarea unor misiuni (culturale, religioase), cu scop de afaceri.
Ca domeniu nou de cercetare, turismul reprezintă o complexitate în continuă creștere, pe plan economic sintetizând rezultatele unui număr mai mare de activități, iar pe plan psiho- social constituindu-se ca modalitate ridicată de organizare a timpului liber, în care recuperează energiile cheltuite în procesul muncii, dar are loc și dezvoltarea personalității umane, sporirea capacității creative.
Turismul este un fenomen care s-a dezvoltat în timp, iar mai ales pentru țările din Uniunea Europenă, acest fenomen nu reprezintă o noutate. Turismul s-a practicat, într- o manieră spontană s-au organizată, dar a prins, în ultimul timp, o dezvoltare deosebită, în strânsă legătură cu expansiunea fenomenului urban, cu posibilitățile crescute de circulație și nu în ultimul rând cu fondurile financiare ale populației.
Turismul rural este o activitate economică, studiat prin prisma faptului că este o parte componentă a ramurii economice (turismul), dar reprezintă și o parte a bazei economice a așezărilor rurale. Este și o modalitate de conservare a calităților naturale, umane ale unui spațiu geografic, este un mod de educație și de creșterea calității vieții pentru persoanele care practică această activitate.
Această formă de turism prezintă o serie de avantaje: valorifică resursele naturale, patrimoniul cultural, spațiile agricole, tradițiile sătești, produsele agricole, creează locuri de muncă, produce schimburi între veniturile urbane și cele rurale, îmbunătățește infrastructura.
Există o mulțime de motive economice, sociale, culturale care propune dezvoltarea inițiativelor turistice în mediul rural ca și stimulator al economiei rurale.Aceste motive sunt privite ca principalele tendințe motivaționale a cunoașterii activității de turism, în situațiile existente în România a unor posibilități importante de derulare a acestui tip de turism, demonstrate prin prezența resurselor naturale și antropice într-un mediu rural românesc cu multiple tradiții folclorice, muzee, monumente culturale și istorice.
Zonele rurale și așezările mici, simt lipsa unui sistem de conducere sofisticat, cum se aplică la firmele din mediul urban, sau la nivel guvernamental, iclude mai puține resurse și altfel de cunoștințe tehnice în cercetare, planificare, management și marketing operațional.
Trebuie accentuat faptul că cercetarea și organismele decizionale de nivel local, județean și departamental au puține informații, obținute prin deducții, nu printr-o înregistrare riguroasăși sistematică. Nu există în prezent informații directe despre întreaga activitate de turism dar, în schimb, avem informații indirecte, incomplete, care în mod frecvent nu sunt obținute în timp util. Acum nivelul de cunoștințe, de informare, de practici manageriale ale gospodarilor români este unul scăzut și acest și acest fapt se resimte în procesul de stabilire a deciziilor și de derulare a activității lor. Din acest punct de vedere credem că actuala cercetare este necesară și importantă pentru revitalizarea turismului și a structurilor de primire.
Literatura de specialitate din țara noastră nu cuprinde date suficiente referitoare la structurile de primire din turismul rural. Structurile de primire rurală nu-și pot menține beneficiul concurențial pe piață, decât printr-un management competent, care antrenează resursele umane într-o acțiune de flexibilizare și ramificare a produselor și serviciilor turistice, realizate la parametri calitativi pentru satisfacerea exigențelor turiștlor.
Există două tendințe în opinia unor autori din Uniunea Europeană:
când beneficiile realizate din activitatea turistică revin comunității
locale, se folosește noțiunea de turism rural sau turism la țară, iar dacă acestea aparțin în exclusivitate fermierilor se folosește termenul de agro- turism
a doua dispoziție se bazează pe diversitatea elementelor ce constituie oferta turistică. Se aplică termenul de turism rural când culttura din mediul rural reprezintă componentul principal al produsului turistic care se oferă. În funcție de componentul care posedă ponderea cea mai mare se folosesc și noțiunile de agro-turism, turism verde/ ecologic, gastronomic, nautic, cultural, istoric.
Rezultă, că turismul rural este o formă de turism care aigură un contact l turistului cu mediul antropic și fizic din mediul rural, îi oferă acestuia posibilitatea de a cunoaște și a asista la viața cotidiană a populației locale. Are o vocație culturală și educațională puternică, precum și o deosebită importanță pentru menținerea valorilor și a identității culturale a comunităților rurale.
Ca definiție generală acceptată, turismul este un tip de servicii turistice în mediul rural, de cazare și servire a mesei, definit printr-o ofertă de servicii localizate în mici centre rurale. Casele au o capacitate redusă, prezintă interes arhitectonic. Conferă o atenție deosebită gastronomiei locale tradiționale, de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial.
Conceptul de pensiune turistică rurală și agroturistică sunt determinate prin Legea nr. 145/1994, reactualizat în 1999 prin urmare a Ordinului Autorității Naționale pentru Turism nr. 61, pentru redefinire într-o singură noțiune de „pensiune turistică rurală” după prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1267/2010 referitor la eliberarea certificatelor de clasificare, a brevetlor, licențelor de turism, o hotărâre care se aplică prin Ordinul MDRT nr.1051/03.03.2011 pentru consimțirea Normelor metodologice privind emiterea certificatelor, de clasificare, a brevetelor și licențelor de turism. Ordinele anterioare au fost abrogate cu intrarea lui în vigoare, erau Ordinul 899/09.02.2011 și Ordinul nr 1296/2010, după care s-a abrogat la Ordinul 636/2008, referitor la clasificarea structurilor de primire turistice.
Cartea oensiunii turistice rurale desemnează o necesitate obiectivă în scopul înțelegerii stării fenomenului pentru organizarea activității în funcție de datele concrete. Așadar, Cartea reprezintă un document referitor la activitatea de turism rural, executată de pensiunile și gospodăriile turistice, într-o perioadă de timp, respectiv un an de zile.
Dacă urmărim dezvoltarea numărului de pensiuni turistice din Romănia, se poate constata o creștere continuă a acestuia în perioada 2004-2009, mai exact în 2005 numărul pensiunilor se înalță cu 64 de unități ceea ce reprezintă o creștere cu 7,2%; în 2006 se observă cea mai mare înălțare, o creștere cu 367 de unități și anume cu 38,4%.
Site-urile existente in acest sector pentru pensiunile rurale sunt încă la început, dar cu orientări mai bune de perspectivă, nu se poate spune că sunt site-uri de acest gen concepute în cazul realizării unor afaceri, și reprezintă o oprtunitate. (Alecu, 2006)
La nivelul sectorului rural românesc în actuala etapă este practic greu de conceput o activitate care este exercitată la un nivel de coordonare. Tuturor unităților de cazare din sectorul rural ar trebui introdus un sistem de prestații adaptat pensiunii agroturistice, care necesită existența unui calculator cu o memorie abordabilă volumului de ca: acel sistem permite un dialog între calculator și reprezentantul unității agroturistice, care se concretizează în colecțiile de date ce ar fi exploatate posterior, pentru obținerea diferitelor cauze și calculul indicatorilor statistici. (Alecu, 2006)
În scopul protecției turiștilor serviciile de alimentație publică și cele de cazare se asigură numai în structuri de primire turistice clasificate.
Prin structuri de cazare turistice clasificate se înțelege orice construcție și amenajare destinată, prin inventare și execuție, servirii mesei sau cazării pentru turiști.
Clasificarea se face de către Ministerul Turismului, care emite certificatul de clasificare.
Operatorul economic, administratorul sau proprietar de structuri de primire turistice, solicită clasificarea acestora de către Ministerul Turismului cu minim 30 de zile înainte de darea lor în funcționare.
În 30 de zile de la data înregistrării cererii și a documentației întregi necesare, Ministerul Turismului execută verificările și emite certificatul de clasificare. În situația în care nu sunt satisfăcute criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul Turismului are obligația de a comunica operatorului economic motivul pentru care nu poate fi clasificat structura de primire turistică.
Certificatele de clasificare a structurilor de primire turistice sunt valabile până la reformarea criteriilor și condițiilor de clasificare pentru care se acordă.
Din punct de vedere al fondurilor naturale și al fondurilor turistice antropice, România este bine reprezentată, cele mai importante atracții turistice o reprezintă elementele de folclor, cele etnografice, arta populară, stațiuni balneoclimaterice, rezervații naturale, fondul cinegetic românesc.
În ceea ce privește structurile de cazare turistice România are o imagine suficient de bună pentru viitor, dar ar fi loc și pentru mai bine, asemenea are în vedere construirea unor structuri noi, și modernizarea celor vechi.
Structurile de cazare și de tratament sunt bine prezentate în comparație cu cele de agrement, care nu sunt destul de dotate din privința bazei tehnico- materiale. Acestea necesită modernizări masive, dar și implementarea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii.
Manifestarea cererii turistice în România și dinamica acestuia sunt stabilite de o serie de factori organizatorici, demografici, psihologici, care practică un rol hotărâtor în mediul diferitelor segmente de turism.
Pentru o dezvoltare complexă a turismului posibili clineți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul diferitelor surse, mass- media, internet, TV.
Concluzia care se rezultă este aceea că, mediul rural al fiecărei țări trebuie să asigure dezvoltarea armonioasă și coexistența întregii populații, agricole și neagricole.
Pentru România, rolul acestuia este destul de important, ținând seama de elementele de dezechilibru și deranjamente care pot apare în echilibrul și unitatea mediului rural, cu consecințe negative pentru întreaga societate.
BIBLIOGRAFIE
I.Doctrina
Cursuri, cărți, studii, monografii
Minciu Rodica, Ispas Ana, Economia Turismului, Universitatea Transilvania Brașov, 1994
Bratucu, G., Dima. (coord) Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002
Erdeli G. Gheorghilaș A., Amenajări turistice, Editura Universitară, București 2006
Glavan V., Turismul în România, Editura Economica, București 2000
Cosmescu Ioan, Turismul, Editura Economica, București 1998
Dr. Ionescu Ion, Turismul ca fenomen social economic și cultural, Editura Oscar Print, București 2000
Lupu Nicolae, Hotelul- Economie și management, Editura All, București 2002
Minciu Rodica, Economia turismului, Ed. Uranus, București, 2001, p. 9
Țigu Gabriela, Ed Uranus, București, 2003, p. 7
Holloway, J.Ch., The Business of Tourism, Ed.IV, Pitman Publishing, London 1994, pag 1, citat în Rodica Minciu, op.cit.p. 11
citat în Rodica Minciu, op.cit.p. 12
Definiție formulată de Hunziker W. și Krapf K., Manual general de turism, citat de O.Snak, P.Baron și N. Neacșu în Economia turismului, Ed Expert, București, 2001, p. 21
Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ed. Științifică, București, 1989, p. 981
Aurel Gheorghilasș, Geografia turismului metode de analiză în turism, Editura Universitară București 2011, p. 56
Pompei Cocean, Geografia turismului, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca 1993, p. 3-4
Negoescu B., Geografia generală a turismului, Ed. Meteor Press, București, pg 166
Neacșu N,. 2001, Economia turismului, Ed. Expert, București, p. 322
II. Pagini internet
www.gorjulturistic.ro
http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/agroturism/Agroturism.pdf
http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/agroturismul-si-turismul-rural-agronomie-201531.html
http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/agroturismul-si-turismul-rural agronomie-201531.html
www.scribd.com/doc/109204970/licenta-turism
studiimoldova.info/noutati/stiri-specialitati/turismul-cel-mai-dinamic-sector-al-economiei
usamvcluj.ro/files/teze/2011/tirpe.pdf
www.adrvest.ro/attach_files/turism-mai2013.pdf
www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2013/noi/23_13_01_317_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf
www.scritub.com/geografie/turism/LUCRARE-DE -LICENTA-STRATEGII-D12163114.php
ro.scribd.com/doc/79329021/Marketingul-Strucutrile-de-Primire-Turistica#scribd
III. Acte normative
Ordinul nr. 56 pentru aprobarea Normelor Metodologice și a criteriilor privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de primire turistică, în Monitorul oficial al României, nr 220 din 25 septembrie 1995
H.G. nr. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice
H.G. nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare
Legea nr. 755/2001privind structurarea și desfășurarea activității de turism
H.G. nr. 31/1996 pentru admiterea Metodolgiei de avizare a documentațiilor
Ordinul nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eilberarea certificatelor de clasificare.
ANEXE
ANEXA nr. 1
ANEXA nr.2
Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare
1. Servicii de poștă, telecomunicații și publicitate:
– convorbiri telefonice;
– acces internet;
– fax;
– antenă satelit;
– program video intern,
– TV cablu;
– vânzări de cărți poștale, ilustrate, timbre poștale, reviste;
– vânzări de materiale de promovare turistică (CD-uri, DVD-uri, albume, ghiduri, pliante).
2. Servicii personale:
– frizerie;
– coafură;
– cosmetică;
– manichiură;
– pedichiură;
– gimnastică de întreținere;
– exerciții fizice și cură pentru slăbire;
– spălătorie și curățătorie;
– curățat încălțăminte.
3. Închirieri de:
– CD-uri, DVD-uri
– laptopuri
– frigidere;
– televizoare;
– pături suplimentare;
– jocuri distractive (rummy, table, șah);
– echipament și materiale sportive;
– săli de recepție, simpozioane etc.;
– birouri pentru firme;
– birouri pentru oameni de afaceri;
– instalații pentru traducere simultană;
– locuințe pentru reprezentanți de firme;
– locuri de garaj;
– biciclete și triciclete;
– ambarcațiuni (șalupe, bărci);
– articole de ștrand și plajă (umbrele, șezlonguri, cearceafuri);
– autoturisme cu/fără șofer (rent-a-car);
– terenuri de sport;
– articole de uz gospodăresc pentru campinguri;
– inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în campinguri;
– mașini de călcat;
– mașini automate de spălat rufe în campinguri.
4. Servicii de educație fizică și sport:
– înot;
– patinaj;
– schi;
– echitație;
– popice;
– gimnastică;
– alpinism;
– tenis de câmp;
– tenis de masă;
– tir cu arcul;
– schi nautic;
– școli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.
5. Servicii de cultură și artă:
– organizare directă și procurare de bilete pentru:
– spectacole de teatru;
– concerte;
– carnavaluri.
6. Diverse alte servicii:
– room-service;
– spălat și călcat lenjerie;
– spălat, călcat, curățat obiectele turiștilor;
– comisionar-curier;
– lucrări de secretariat;
– multiplicări de documente;
– rezervări de locuri la hoteluri în alte localități;
– rezervări de locuri în unități de alimentație;
– parcare auto;
– supraveghere copii, bătrâni;
– grădiniță pentru copii;
– procurări bilete de tren, avion;
– transport hotel – aeroport;
– piscină, saună;
– sală de fitness;
– solar;
– masaj;
– organizare de banchete, recepții, mese oficiale, nunți;
– ghid de turism autorizat;
– tratamente geriatrice și reumatismale;
– tratamente prin metode românești (Gerovital, Amar etc.) și străine;
– asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu;
– organizarea de partide de pescuit;
– abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
– bilete pentru mijloacele de transport în comun;
– plimbări cu căruța, trăsura, sania etc.;
– schimb valutar;
– vânzări de mărfuri – puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri, ziare, flori etc.);
– vânzări de excursii pe trasee interne și externe;
– vânzări de locuri la diferite acțiuni specifice (festivaluri, seri folclorice, degustări de vinuri etc.).
7. Servicii gratuite:
– informații privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;
– încărcarea, descărcarea și transportul bagajelor;
– trezirea turiștilor la ora solicitată;
– obținerea legăturilor telefonice;
– păstrarea obiectelor de valoare;
– transmiterea de mesaje;
– predarea corespondenței turiștilor;
– expedierea corespondenței turiștilor;
– asigurarea de ziare, reviste în holuri;
– acordarea de medicamente și materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente;
– păstrarea obiectelor uitate și anunțarea turiștilor;
– păstrarea bagajelor;
– comenzi pentru taximetre;
– expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea turiștilor;
– facilitarea cazării pasagerilor în alte spații de cazare din localitate;
– oferirea de materiale de promovare și informare turistică;
– servicii de parcare și garare.
ANEXA nr.3
ANEXA nr.4
CERERE STANDARDIZATĂ
PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CLASIFICARE
În temeiul prevederilor art. 4, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism cu modificările și completările ulterioare,
Subsemnatul(a) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,C.N.P |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, act de identitate seria ____ nr. ______ în calitate de (se bifează cu x căsuța corespunzătoare):
□ Administrator/asociat (în sensul Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare) sau titular pentru:
□ Persoană fizică autorizată
□ Întreprindere familială
□ Întreprindere individuală
□ Altă formă juridică
□ Mandatar (prin procură notarială atașată) pentru:
Denumire operator economic: (SC, PFA, etc.) _________________ cu sediul social în localitatea ___________, str. _________ nr. _______ bl. _____ sc. _____ et. _____ ap. _____ județ/sector _________ telefon fix _________ telefon mobil ___________ fax __________ e-mail ____________, adresa web _________________ solicit acordul pentru începerea activității, introducerea în circuitul turistic și eliberarea certificatului/certificatelor de clasificare pentru:
1) Denumire unitate:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Tipul de unitate: (ex: hotel, pensiune turistică, restaurant, bar de zi, etc). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Categoria de clasificare: (stele/margarete). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
2) Denumire unitate: . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Tipul de unitate: (ex: hotel, pensiune turistică, restaurant, bar de zi, etc). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Categoria de clasificare: (stele/margarete). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
3) Denumire unitate:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Tipul de unitate: (ex: hotel, pensiune turistică, restaurant, bar de zi, etc). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Categoria de clasificare: (stele/margarete). .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Adresă unitate/unități: localitate. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .str. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .nr. .. .. .jud. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
Date de contact: unitate/unități: telefon. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..fax. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .e-mail. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..web. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Conducerea operativă este asigurată de:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..telefon mobil. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
Atașez prezentei cereri următoarele documente (se bifează cu x):
1. Certificatul constatator emis de O.R.C. în original □ sau copie legalizată □
2. Fișa standardizată privind încadrarea spațiilor structurii/structurilor de cazare □ și/sau alimentație publică □
3. Certificatul(e) de clasificare și fișa(ele) anexă(e) a/ale acestuia(ora), în original (după caz) □
4. Extras REVISAL (vizat pentru conformitate) și copii ale documentelor de calificare pentru personalul minim necesar angajat, conform prevederilor cap. II art. 4 din normele metodologice (după caz) □
5. Avizul tehnic de specialitate emis conform prevederilor H.G. nr. 31/1996, (după caz). □
DECLAR PE PROPRIA RĂSPUNDERE că am luat cunoștință de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare, precum și de prevederile Normelor metodologice de aplicare ale acesteia și consider că sunt îndeplinite în totalitate condițiile și criteriile prevăzute în Normele metodologice pentru structura/structurile de primire turistice nominalizată/e mai sus, inclusiv cele privind încadrarea personalului, condiții și criterii pe care mă oblig să le respect pe toată durata funcționării, pentru tipul și categoria de clasificare menționate în prezenta cerere și pentru structura înscrisă în formularele tip ale fișei/fișelor privind încadrarea spațiilor de cazare și/sau alimentație publică anexate acesteia. În cazul în care se constată contrariul celor declarate, voi suporta consecințele și înțeleg să-mi fie aplicate reglementările legale în vigoare.
ANEXA nr.5
FIȘĂ STANDARDIZATĂ
privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii și tipuri
Tipul de unitate _____________________________________
Denumirea unității ___________________________________
Adresa ___________________________________________
ANEXA nr.6
DECLARAȚIE*)
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 11, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 cu modificările și completările ulterioare în cazul eliberării licenței de turism/anexei licenței de turism
Subsemnatul ______________,C.N.P |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, act de identitate seria ______ nr. ___________ în calitate de (se bifează cu x căsuța corespunzătoare):
□ Administrator/asociat (în sensul Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare)
sau
□ Reprezentant legal pentru: _____________________________________ (denumirea operatorului economic care desfășoară activități specifice agențiilor de turism) cu sediul social în localitatea ___________, str. ___________ nr. ___________ bl. ___________ sc. ___________ et. ___________ ap. ___________ județ/sector ___________,
solicit eliberarea licenței de turism □ anexei licenței de turism □ pentru agenția de turism/reprezentanța situată în localitatea ___________ ___________, str. ___________, nr. ___________ bl. ___________ sc. ___________ et. ___________ ap. ___________ județ/sector ___________, tel. ___________ fax ___________, e-mail___________ web site/pagină web ___________
și cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal privind falsul în declarații, DECLAR PE PROPRIA RĂSPUNDERE că am luat la cunoștință de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Normelor metodologice de aplicare ale acesteia și că sunt îndeplinite în totalitate condițiile și criteriile de funcționare prevăzute în anexele la Normele sus-menționate, pe care certific că le îndeplinesc și mă oblig să le respect pe toată durata funcționării agenției de turism menționate mai jos, pentru tipul declarat.
Agenția de turism (nume comercial): ________________________
de tip:
TOUROPERATOARE □
DETAILISTĂ □
cu vânzare exclusiv online □
fără vânzare directă la public**) □
Conducerea operativă este asigurată de:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..telefon mobil. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
Atașez prezentei declarații următoarele documente:
1. Certificatul constatator emis de O.R.C. în original □ sau copie legalizată □
2. Copie a poliței de asigurare □
3. Copia contractului care atestă dreptul de proprietate/alt drept real sau de utilizare asupra spațiului □
4. Licența de turism***) □ și/sau anexa licenței de turism***) □
5. Copia licenței de turism (în cazul înregistrării unei filiale/sucursale/sediu secundar/reprezentanțe □
6. Certificat de cazier fiscal □
7. Dovada înregistrării contractului de muncă în registrul general de evidență a salariaților însoțit de documentul care atestă pregătirea profesională a persoanei care asigură conducerea operativă a agenției de turism sau filialei/sediului secundar aparținând acesteia □
ANEXA nr.7
Criterii minime obligatorii privind încadrarea cu personal și pregătirea profesională în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică
I. Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică trebuie să fie angajată cu contract individual de muncă, înregistrat în registrul de evidență a angajaților, cu excepția cazurilor în care conducerea operativă este asigurată de unul dintre asociați sau acționari care deține documentele de calificare conform punctului 1 din tabelul de mai jos.
ANEXA nr.8
Macheta certificatului de clasificare
ANEXA nr.9
FIȘĂ privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii din unitatea
(se completează cu tipul unității și denumirea acesteia)
(se completează cu adresa unității) (se menționează denumirea operatorului economic)
ANEXA nr.10
AUTORIZAȚIE PROVIZORIE DE FUNCȚIONARE
ANEXA nr.11
FORMULAR DE INFORMARE
În baza art. 10 alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 privind prestarea în regim transfrontalier a serviciilor specifice agențiilor de turism
1. Date de identificare ale reprezentantului legal al operatorului economic:
1.1. Prenume și nume:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
1.2. Naționalitate:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
1.3. Data nașterii: . .. ../. .. ../. .. ../. .. ../. .. ../. .. ../. .. ../. .. .. (D D M M Y Y Y Y)
1.4. Pașaport/carte de identitate: . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..emis în statul . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
1.5. Telefon mobil:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
ÎN CALITATE DE REPREZENTANT LEGAL PENTRU:
2. Date de identificare ale operatorului economic în statul membru de stabilire:
2.1. Numele operatorului economic:. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
2.2. Statul membru de stabilire (selectați prin încercuire):
2.3. Adresa (completă): . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
2.3.1. Telefon: . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..fax. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . e-mail. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .adresă web. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
2.4. Licență de turism nr.(**). .. .. .. .. .. .. .. .. .data emiterii. .. .. .. .. .. .. .. .. .perioada de valabilitate. .. .. .. .. .. .. .. .. autoritatea emitentă. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .statul. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
2.5. Asigurare de răspundere profesională/asigurare de răspundere civilă în caz de insolvabilitate sau de faliment serie/număr. .. .. .. .. .. .. .. .. .. data emiterii. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .perioada de valabilitate. .. .. .. .. .. .. .. .. . suma asigurată/valoarea poliței de asigurare. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..moneda. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . numele companiei de asigurare. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .statul. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
2.6. Alte informații despre garanții financiare/asigurări în caz de insolvabilitate sau de faliment: . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
informăm instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului, privind prestarea în regim transfrontalier a serviciilor specifice agențiilor de turism, pe teritoriul României. Am atașat la prezentul formular de informare: copie a cărții de identitate/pașaport a reprezentantului legal al operatorului economic, copie a licenței de turism/autorizației(**), copii ale polițelor de asigurare și copii ale altor documente relevante.
(*) Prezenta informare se reînnoiește în cazul în care au apărut modificări asupra datelor înscrise în aceasta sau în documentele anexate acesteia
(**) Sau oricare alt act/document în temeiul căruia operatorul economic prestează legal activitatea de servicii în statul membru de stabilire.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Clasificarea Structurilor de Primire Turistica (ID: 137626)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.