Clasele Ix Xii 22 11 2014 Rezolvare Si Barem [621787]

OLIMPIADA DE LINGVISTICĂ
CLASELE IX-XII
ETAPA JUDEȚEANĂ
22.XI.2014

REZOLVARE

SUBIECTUL 1
1.
mbèlembò:tómu
mbas á:
ndìkonési
ndòketá:
palàsitá:
terènisìsit á:

2.
Accentul principal:
Se grupeaz ă cuvintele în funcție de poziția accentului principal:

Penultima silabă Ultima silabă
láko seŋái
tálo kilá:
βináka nrè:nré:
atómi mìnisìterí:
perèsiténdi paràimarí:
mbàsik ètepólo ndàirekitá:
mbè:léti
taràus ése
parò:karámu
mì:sìniŋgáni

Reguli :
R1: Accentul principal cade pe ultima silabă, dacă acea sta conține un diftong sau o vocală
lungă.
R2: Dacă ultima silabă nu conține un diftong sau o vocală lungă, atunci penultima silabă
primește accentul principal.

Accentul secundar:
R3: Accentul secundar cade pe celelalte silabe rămase, care conțin un diftong sau o vocală
lungă, și pe celelalte silabe care nu conțin un diftong sau o vocală lungă, numărând de la
dreapta la stânga și lăsând întotdeauna o silabă neaccentuată:
Exemplu: pa-rài-ma-rí:
pe-rè-si-tén-di /

R4: Dacă, după marcarea accentului principal, următoarea silabă alăturată (de la dreapta la
stânga) conține o vocală lungă sau un diftong, atunci aceasta primește accentul secundar fără
să se mai respecte regula unei silabe neaccentuate între alte silabe accentu ate (cu accent

principal sau secundar) ( ). Acest lucru se poate deduce anali zând cuvintele nrè:nré:,
mbè:léti și m ì:sìniŋgáni.

SUBIECTUL 2
Observație preliminară : asocierea semantică dintre concepte cuvinte și culori, asociere
bazată pe cultura jap oneză, din care provin cuvintele și expresiile date.

1. Corespondențele corecte:
hóng = roșu
míngbái = a lămuri
báishì = înmormântare
huáng = galben
hēishì = piață neagră
shìqing huángle = faliment
yăn = ochi
yănhóng = gelozie
hóngshì = nuntă
hóngyán = tânără
hēihuà = codificare
báiyăn = a displăcea
báihuà = decodare
hēibái fēnmíng = e scris negru pe alb
yán = față
hēibái = alb -negru
huángle = eșec

2. Cuvântul báishì poate avea două sensuri în limba japoneză:
Báishì înseamnă înmormântare , dar și piață al bă (prin analogie cu piața neagră, hēishì ).

3. Explicații:

Pasul 1: Se grupează cuvintele și expresiile din limba japoneză, după criteriul compozițional,
observând faptul că sunt patru cuvinte autonome care intră în compoziția altor cuvinte
compuse:

hóng huáng yăn yán
hóng shì shìqing huáng le yănhóng hóng yán
yănhóng huáng le báiyăn
hóng yán

Se observă faptul că hóng apare de patru ori: o dată singur și de trei ori în structura altor
cuvinte. Cuvântul huáng apare de trei ori: o dată singur și de d ouă ori în structura altor
cuvinte, la fel și cuvântul yăn care apare o dată singur și de două ori în structura altor cuvinte,
iar cuvântul yán apare de două ori: o dată singur și o dată în structura altui cuvânt.

Pasul 2: Se grupează cuvintele din română după culori și după cuvinte al căror sens nu se
poate descompune:

alb negru roșu galben
față tânără

ochi a displăcea gelozie
alte cuvinte de
bază înmormântare nuntă eșec?1
alb-negru alb-negru faliment?
piață neagră
e scris negru pe a lb e scris negru pe alb
a lămuri
decodare codificare

Se observă faptul că ideea de alb s-ar combina cu 6 cuvinte/expresii, deci acest segment ar
apărea de 6 ori; negru s-ar combina cu patru cuvinte expresii și ar apărea de 4 ori; roșu apare
în trei cuvinte și o dată singur, ca un cuvânt autonom (în comparație cu negru ), iar culorii
galben îi asociem celelalte concepte rămase. De aici rezultă că segmentul care apare de trei
ori într -o combinație și o dată singur este hóng. Așadar, hóng = roșu . Segmentul care apare
de 6 ori în combinație cu alte segmente este bái, iar în română alb are cele mai multe
posibilități combinatorii. Presupunem că bái = alb.
Pasul 3: Dacă hóng = roșu , atunci putem descompune semantic cuvintele asociate cu ideea
de roșu:
– tânără: „față” + „roșu”
– gelozie: „ochi” + „roșu” („durere” + „plâns” = „ochi roșii”)
– nuntă: „eveniment” + „roșu”
Hóng ar trebui să se mai combine cu două segmente care nu se pot descompune, adică cu
ochi și cu față: hóng yán și yănhóng . De aici rezul tă că:

hóng yán = tânără
yănhóng = gelozie

Apoi, știind că bái = alb, nu putem asocia fața cu alb, ci ochii cu ideea de alb (așadar , yăn=
ochi), asociere care exprimă ideea de ceva neplăcut = „a vedea ceva alb”) → báiyăn = a
displăcea .
Din punct de veder e cultural , se știe că în cultura japoneză înmormântarea este asociată cu
ideea de alb, iar nunta este asociată cu ideea de roșu. Prin analogie, hóngshì = nuntă. Știm
deja că bái = alb , așa că putem spune că, dacă hóngshì = nuntă , atunci báishì =
înmormânt are.

Pasul 4: În șirul de cuvinte și expresii din limba română apare asocierea alb-negru, căreia i -ar
corespunde hēibái (știm că bái = alb). De aici rezultă că hēi = negru . Atenție! shi nu poate fi
negru pentru că el intră în combinație cu hóng și, prin a nalogie cu báishì care înseamnă
înmormântare și cu hóngshì care înseamnă nuntă, putem prespune că prin shi se exprimă
ideea de eveniment .
De asemenea, mai apare încă o dată asocierea alb -negru în expresia e scris negru pe alb . În
limba japoneză o expresie care conține asocierea hēibái este hēibái fēnmíng . Descompunând
sensul, rezultă că fēnmíng conține ideea de clar. Ideea de claritate mai apare într -un alt cuvânt
din limba română, și anume a lămuri , pe care l -am asociat cu ideea de alb. Un cuvânt compus
în japoneză cu ideea de alb și ideea de claritate (pe care o putem descompune din fēnmíng )
este míngbái. Așadar, míngbái = a lămuri . Bái mai apare într -o singură structură din limba

1 La început, vor rămâne cuvintele faliment și eșec pe care nu știm cu ce să le asociem (presupunem că ar putea fi
asociate cu galben ).

japoneză: báihuà, iar în limba română cuvântul rămas pe care l -am asociat c u ideea de alb
este decodare : báihuà = decodare . Printr -o relație de antonimie, putem identifica codificare ,
cuvânt asociat semantic cu ideea de negru : hēihuà = codificare . Singura sintagmă rămasă cu
segmentul hēi este hēishì pe care o asociem cu singura e xpresie din limba română care mai
conține ideea de negru : piață neagră : hēishì = piață neagră (negru implică astfel și ideea de
ilegalitate ). Prin analogie cu hēishì , báishì poate însemna și piață albă (adică ideea de
legalitate ) – răspuns pentru cerința 2 : báishì = înmormântare , dar și piață albă .
Pasul 4: Cuvintele și expresiile rămase în japoneză și în limba română sunt:
huáng galben
huángle eșec
shìqing huángle faliment

Se observă că ideea de eșec, faliment este asociată cu galbenul → cuvântul au tonom huáng =
galben , huángle = eșec , iar falimentul se poate descompune în afacere + eșec, shìqing
huángle = faliment , unde shìqing presupunem că înseamnă afacere .

SUBIECTUL 3
Cerința 1:
1. Kojow lij l əintə məshafoččun w əssədəw.
2. Nəgəstoččaččən doroččaččəhun bəlluw.
3. Nəgustu lənəgəstu tələk lam gəzzəw.
4. Wedimačč əhu kəwəny doroččun w əssədəw.
5. Metfow lijagarad l əsetu resawn s əttəččiw.

Cerința 2:
1. Tu ai mâncat merele noastre.
2. Vaca frumoasă a venit de la râu.
3. Fetele voastre au văzut cas ele frumoase.

Cerința 3:
PAȘII REZOLVĂRII

Verbul
1. Comparând 2 cu 9, 4 cu 8 și 7 cu 10, se poate observa că verbul în limba amharică
apare la sfârșitul enunțului. Se mai observă de aici că terminațiile verbelor sunt diferite
(probabil din cauza faptului că în limba amharică verbele au terminație diferită în funcție de
persoana gramaticală a verbului):
hədəčč ayyəw wəssədkuw
hədə ayyəhiw wəssəduw

2. Pentru a găsi desinențele verbale pentru fiecare persoană, se pot grupa verbele în
funcție de persoan a, numărul și genul subiectului din enunț. Rezultă următorul tabel:

3 sg. m. 3 sg. f. 3 pl. m. 3 pl. f. 1 sg. 2 sg.
gəzz-ə-w
ayy-ə-w
həd-ə həd-əčč
mətt-əčč
bəll-əčč-i-w wəssəd-u-w sətt-u-w wəssəd-ku-w ayy-əh-i-w

3. Înainte de a extrage terminațiile v erbale, încercăm să explicăm de ce apare w la
șapte dintre verbe la sfârșit fără legătură cu numărul și persoana verbului. Comparăm
traducerile în română ale enunțurilor în care apare w și observăm că acesta însoțește verbul
numai dacă în propoziție exist ă un complement direct. Deducem de aici că w marchează
complementul direct, dacă acesta apare în propoziție.

4. Pentru 3 sg. m. elementul comun este ə, iar pentru 3 sg. f. – əčč, de unde deducem
că acestea sunt desinențele verbale de pers. 3 sg. m. și 3 sg. f. Pentru a găsi celelalte desinențe
comparăm:
wəssəd-u-w (3 pl. m.) ayy-ə-w (3 sg. m.)
wəssəd-ku-w (1 sg.) ayy-əh-i-w (2 sg.)
Wəssəd- și ayy- sunt rădăcinile verbelor la care se adaugă terminațiile de persoană și
marca de obiect direct, acolo u nde este cazul. Din perechile minimale de mai sus se observă
că apare u pentru 3 pl. m., ku pentru 1 sg. și əh pentru 2 sg. Pentru verbele la persoana a 3 -a
pl. f. desinența de persoană este u. La persoana 3 pl. nu se marchează genul.

Notă: Se acceptă dou ă variante de segmentare a verbului: (1) cu ə făcând parte din
rădăcina verbului, de unde ar rezulta că la 3 sg. m. desinența este ø, la 3 sg. f. – čč, la 2 sg –
h; (2) cu ə făcând parte din desinență.

Sintetizăm observațiile în următorul tabel:
3 sg. m. -ə (ø)
3 sg. f. -(ə)čč
3 pl. m./f. -u
1 sg. -ku
2 sg. -(ə)h

6. Observăm că la verbele bəlləčč-i-w și ayyəh-i-w apare i între desinența de
persoană, număr și gen a verbului și marca obiectului direct -w (la celelalte verbe marcate cu
w nu apare i). Întrucât prima desinență se termină în consoană (sunetul čč), iar w este tot o
consoană, se inserează i, care nu are nicio valoare gramaticală (probabil o regulă ce ține de
sistemul fonetic al limbii respective). Excepție face cuvântul wəssəd-ku-w. Aici nu se
inserează i, deoarece -ku se atașează direct rădăcinii verbului, formând grupul consonantic dk,
care în limba amharică reprezintă un singur sunet, la fel ca grupurile de consoane amintite în
cerință.

Substantivul
7. Observăm că substantivelor din limb a amharică le sunt atașate o serie de mărci care
pot fi interpretate, în funcție de situație, ca mărci de plural, articol, posesie, caz etc. Înainte de
a ne da seama ce marchează fiecare afix, încercăm să alcătuim un vocabular minimal pe baza
cuvintelor ca re se repetă. Astfel avem: wedim e – wedimočč (în 1 și 10), bet – bet (în 1 și 9),
kojo – kojow (în 1 și 3), k ətərara – təraroččaččənin – tərara (în 3, 4 și 8), l əlijaččən −
lijoččaččəhun (în 6 și 10), ținând cont numai de elementul comun, adică de rădăcina
cuvântului:
wedim = frate
bet = casă
kojo = frumos, -oasă
tərara = munte
lij = copil

8. Comparând 2 cu 3, putem deduce că nəgustu = regele , iar nəgəstačč əhu = regină
(am luat cuvântul ca atare, nesegmentat, deci, deocamdată, nu putem spune exact care part e
din cuvânt înseamnă regină ).
9. Pe baza vocabularului minimal, se poate deduce că enunțurile din amharică încep cu
subiectul, de unde rezultă că dorow = găina , setočču = femeile , inə = eu, intə = tu, sewu =
bărbatul .
Excepție fac enunțurile 3 și 10, unde adjectivul precedă substantivul -subiect. Această
observație este susținută de exemplul 1, unde apare kojo bet (literal, frumoasă casă ). Știind
că kojo = frumos (2 și 3) și wedim = frate (1 și 10), completăm vocabularul cu lijagarad ,
care înseamnă fată și tələku, care înseamnă mare. Tot așa putem traduce și metfow lamoččin
(vacile rele ) din exemplul 8, unde metfow = rele, lamoččin = vacile .
10. Știind că ordinea în propoziție este Subiect – Obiect (Complement) –Verb, pot fi
traduse și celelalte cuvinte. În situația în care sunt două complemente în propoziție (exemplele
6 și 7), observăm că obiectul indirect precedă obiectul direct. Știind că lij este copil, rezultă că
məshafun = cartea . La exemplul 7 kəgəbaya = de la maga zin, ballasočč = mere .
11. Pentru a găsi mărcile de plural, extragem toate substantivele care sunt la plural:
română amharică
munții
femeile
mere
vacile
copiii
frații təraroččaččənin
setočču
ballas očč
lamoččin
lijoččaččəhun
wedim očč

Observăm elementul comun očč, de unde rezultă că acesta este marca de plural atașată
substantivului, indiferent de genul acestuia.

12. Dacă comparăm enunțurile în care apare munte (kə-tərara (ex. 3), tərar-očč-
aččənin (ex. 4), tərara (ex. 8), observăm că la tərar-očč-aččənin lipsește vocala a înainte de
marca de plural. Deducem de aici că atunci când očč este atașat unui substantiv care se
termină în vocală, aceasta dispare, fiind înlocuită de prima vocală a desinenței atașate.
tərara + očč = təraročč

Această regulă va fi aplicată atunci când se va traduce găinile, unde se va păstra o
singură vocală o. Știind că doro = găină și očč = marcă de plural, rezultă că doročč = găinile.

13. Pentru a găsi marca de posesie, extragem toate substantivele cu adjectiv posesiv
din română și corespondentele lor:
română amharică
1 sg. fratele meu wedime
1 pl. munții noștri
copilului nostru təraročč -aččən-in
ləlij-aččən
2 pl. regina voastră
copiii voștri nəgəst-aččəhu
lijočč -aččəhu-n

Observăm că substantivele care în română sunt însoțite de nostru/noștri au în amharică
în structura lor elementul aččən, iar cele însoțite de voastră/voștri – aččəhu. Deci aččən (1
pl.) și aččəhu (2 pl.) sunt mărcile de posesie în limba amharică. Știind că wedim este frate
(conform observațiilor de l a 1) și că posesivul se atașează substantivului la sfârșit, rezultă că e
de la wedime este pentru meu.

13. Încercăm să ne dăm seama dacă în limba amharică articolul hotărât și sau
nehotărât se marchează într -un anume fel. Pentru aceasta analizăm exemplul 1 din amharică,
unde avem kojo bet, adică o casă frumoasă și observăm că articolul nehotărât nu este marcat,
la fel și în exemplul 7 unde apare nemarcat cu articol ballasočč (mere). Deducem de aici că
articolul nehotărât în limba amharică nu se marchează.

14. În ceea ce privește articolul hotărât, acesta poate fi identificat în felul următor: îl
analizăm pe set-očč-u (femei le) din exemplul 6. Știm deja că očč marchează pluralul, deci u
de la sfârșit marchează articolul. Această observație poate fi susținu tă de u din nəgust-u
(regele), sew-u (bărbatu l), məshaf-u-n (carte a). În exemplul 5 substantivele găina și
cadavrul apar și ele articulate cu articol hotărât. Cum în dorow (găina) și resawin (cadavru l)
nu există u, presupunem că w marchează articolul hotăr ât. Faptul că în doro -w și resa-w-in
articolul se marchează cu w și nu cu u se explică în felul următor: pentru substantivele care se
termină în vocală, articolul hotărât este w, pentru cele care se termină în consoană, articolul
hotărât este u.

15. Obser văm că în exemplele 3, 8 și 10 substantivele, deși articulate în traducerile lor
din română, nu apar marcate cu articol în amharică. Se observă însă că adjectivele care le
precedă au o marcă asemănătoare: w dacă acestea se termină în vocală ( kojo -w și metf o-w) și
u dacă se termină în consoană ( tələk-u).

16. În urma acestor observații, putem formula următoarele reguli pentru articol:
– în limba amharică articolul nehotărât nu se marchează;
– mărcile pentru articolul hotărât sunt: -u, dacă substantivul se t ermină în consoană și -w, dacă
substantivul se termină în vocală;
– dacă substantivul este însoțit de un adjectiv, articolul hotărât se atașează adjectivului
conform regulii de mai sus;
– substantivele care au în structura lor marca de posesie nu se articu lează.

Complementul
17. Analizând toate substantivele care apar pe poziția de obiect observăm următoarele: toate
substantivele care sunt marcate cu articol hotărât sau cu marcă de posesiv se termină în n,
cele nearticulate nu au nicio marcă specială.

subst. art. subst. neart.
tərar-očč-aččən-i-n (munții noștri)
resa-w-i-n (cadavrul)
ləlij-aččə-n (copilului nostru)
məshaf-u-n (cartea)
lam-očč-i-n (vacile)
lij-očč-aččəhu-n (copiii voștri) bet (casă)
wəny (râu)
kətərara (de la munte)
tərara (munte)
ballasočč (mere)
kəgəbaya (de la magazin)

Deducem de aici că n este marca de obiect direct atașată substantivelor articulate cu
articol hotărât sau care au în structura lor marca de posesiv, iar substantivele nehotărâte nu au
o marcă specială pentru obiectul d irect.

Notă: Prezența lui i în tərar-očč-aččən-i-n, în lam-očč-i-n și în resa-w-i-n se explică
prin faptul că n (marcă de obiect direct) nu poate fi atașat direct unei consoane, fiind nevoie
de inserția vocalei i.

18. Observăm că în structurile cu dativu l (exemplele 1 și 6) apare segmentul lə, deci lə
este marcă de dativ:
lə-inə (Dativ + eu)
lə-lij-aččə-n (Dativ + copilul nostru )
Ți- din Copilul frumos ți-a luat cărțile (cerința 1.a.) este lə + intə (Dativ + tu), adică
ləintə, iar reginei (cerința 1.b .) lə-nəgəst-u, unde lə este marcă de dativ, iar u este articolul
hotărât.

19. A rămas netradusă structura wədə din exemplele 2, 8 și 9 și a rămas de explicat ce
marchează prefixul kə-. Wədə poate fi dedus prin comparația enunțurilor în care apare;
observăm că elementul comun în traducerile din română este prepoziția la. De aici rezultă că
wədə corespunde prepoziției la din limba română.
Referitor la prefixul kə-, acesta corespunde prepoziției compuse de la , întrucât apare
numai în acele enunțuri din amh arică care au în traducerile din română prepoziția de la .
română amharică
la râu
la munte
acasă wədə wəny
wədə tərara
wədə bet
de la munte
de la magazin kə-tərara
kə-gəbaya

Pornind de la aceste date, pot fi traduse enunțurile din cerințele 1 și 2.

Cerința 1 (cuvintele din traducerea de mai jos sunt date segmentat pentru a urmări mai ușor
mărcile gramaticale )

1. Copilul frumos ți -a luat cărțile. = Kojo -w lij l ə-intə məshaf-očč-u-n wəssəd-ə-w.
2. Reginele noastre au mâncat găinile voastre. = Nəgəst-očč-aččən dor -očč-aččəhu-n bəll-u-
w.
3. Regele a cumpărat reginei o vacă mare. = Nəgust-u lə-nəgəst-u tələk lam g əzz-ə-w.
4. Fratele vostru a luat de la râu găinile. = Wedim -aččəhu k ə-wəny dor -očč-u-n wəssəd-ə-w.
5. Fata rea i -a dat femeii cadavrul. = Metfo -w lijagarad l ə-set-u resa -w-n səttəčč-i-w.

Cerința 2.
1. Intə ballas -očč-aččən-i-n bəll-əh-i-w. = Tu ai mâncat merele noastre.
2. Kojo -w lam k ə-wəny m ətt-əčč. = Vaca frumoasă a venit de la râu.
3. Lijagarad -očč-aččəhu kojo -w bet -očč-i-n ayy -əčč-i-w. = Fetele voastre au văzut casele
frumoase.

OLIMPIADA DE LINGVISTICĂ
CLASELE IX -XII
ETAPA JUDEȚEANĂ
22.XI.2014

BAREM

SUBIECTUL 1
1. Se acordă 1,5 puncte pentru fiecare accent poziționat corect (accentul principal sau accentul
secundar), în total 19,5 punct e.
2. Se acordă 2,5 puncte pentru explicarea coerentă și schematică, din care să rezulte pașii
rezolvării și 8 puncte pentru enunțarea regulilor de accentuare (4 reguli x 2 puncte fiecare = 8
puncte), în total 10,5 puncte. Nu se punctează folosirea termino logiei lingvistice.

SUBIECTUL 2
1. Se acordă câte un punct pentru fiecare corespondență corectă: 1 x 17 = 17 puncte.
2. Se acordă 3 puncte pentru numirea celor două sensuri ale cuvântului báishì .
3. Se acordă 10 puncte pentru explicarea coerentă și schema tică a pașilor rezolvării, precum și
pentru propunerea unor traduceri aproximative pentru alte segmente identificate ( shì, shìqing ,
ming): se acordă 4 puncte pentru gruparea cuvintelor din japoneză și română sub formă
tabelară, 3 puncte pentru observația c ulturală a faptului că înmormântarea este ascociată cu
alb, iar nunta este asociată cu roșu; se acordă 3 puncte pentru identificarea și traducerea
aproximativă a 3 segmente:
shì = ideea de eveniment , dar și ideea de piață economică
shìqing = ideea de afacere
ming = ideea de claritate
Orice altă metodă folosită, susținută prin argumente logice, va fi punctată.

SUBIECTUL 3
Cerința 1
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare propoziție tradusă corect (5 x 2 = 10 puncte). Se scad
câte 0,2 puncte pentru fiecare c uvânt de bază tradus greșit. Dacă cuvântul a fost tradus corect,
însă a fost greșită și sau omisă marca gramaticală, se scad 0,1 puncte pentru fiecare marcă
gramaticală greșită sau omisă.
Cerința 2
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare propoziție tradusă c orect (3 puncte). Dacă a fost
recunoscut cuvântul, însă categoria gramaticală a fost tradusă greșit se scad câte 0,1 puncte
pentru fiecare greșeală de acest gen.
Cerința 3
Se acordă 17 puncte pentru explicații, dintre care:
– 1 punct pentru orice tip de ob servație corectă legată de ordinea cuvintelor în enunț;
– 2,5 puncte pentru desinențele verbale (câte 0,5 puncte pentru fiecare desinență);
– 1 punct pentru observarea mărcii de complement direct la verb ( -w);
– 1 punct pentru explicarea inserției vocalei i între două consoane (câte 0,5 puncte pentru
explicarea inserției vocalei i între două consoane la verb și la substantiv);
– 1 punct pentru observații legate de marca de plural ( 0,5 puncte pentru recunoașterea mărcii
de plural ( -očč), 0,5 puncte pentru ob servarea faptului că vocala din rădăcina substantivului
dispare atunci când este atașată marca de plural);
– 1,5 puncte pentru recunoașterea mărcilor posesive (câte 0,5 puncte pentru fiecare marcă).
– 1 punct pentru mărcile de articol (câte 0,5 puncte pentru fiecare marcă);

– 1 punct pentru recunoașterea mărcii de acuzativ la substantiv ( -n);
– 1 punct pentru recunoașterea mărcii de dativ ( lə-);
– 1 punct pentru traducerea corectă a prepozițiilor la și de la (wədə și kə-);
– 5 puncte pentru o explicație coe rentă din care să rezulte pașii rezolvării.
Nu se punctează folosirea terminologiei lingvistice.