Ciuciu Lucian-Florin [614638]

2017

Ciuciu Lucian-Florin

Urbanism, Regenerare urbană

[
​
R
EGENERAREA
URBANĂ
A
FOSTEI
PLATFORME

INDUSTRIALE
S
OLVENTUL
​
]

Prezenta
lucrare
încearcă
să
formuleze
o
metodologie
ce
poate
fi
aplicată
oricărui
fost

sit
industrial
întru
o
regen erare,
o
revitalizare
ș
i
o
reintegrare
în
ț
esutul
urban
existent.
În
cele

din
urmă,
această
metod ologie
va
fi
utilizată
pentru
fosta
platformă
industrială
Solventul,

având acelea
ș
i scopuri ca
ș
i cele mai sus men
ț
ionate.

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

2

Cuprins

Rezumat

1

Dezvoltare urban
ă
integrat
ă

1.1

Concepte
ș
i l
ă
murir i teoretice

1.2

Planificare urban
ă
integrat
ă

2

Regenerare urban
ă
integrat
ă

2.1

Concepte

2.2

Domenii de interven
ț
ie

2.3

Regenerare urban
ă
în cadrul siturilor industriale

3

Analiza amplasamentului

4

Studii de caz

4.1

Poblenou, Barcelona – regenerare urban
ă
a siturilor post-industriale

4.2

Istanbul – regenerare urban
ă
a siturilor post-industriale

4.3

Bilbao – waterfront-ul ca
ș
i catalizator al regener
ă
rii urbane

4.4

HafenCity, Hamburg – regenerarea creativ
ă
a waterfront-ului

4.5

Bruxelles – patrimoniul industrial ca
ș
i motor al regener
ă
rii urbane

Metodologia de interven
ț
ie privind regenerarea urban
ă
a siturilor industriale

6

Strategia de regenerare urban
ă
a platformei post-industriale Solventul

6.1

Waterfront

6.2

Rela
ț
ionarea cu cal ea ferat
ă

6.3

Închiderea inelului IV de circula
ț
ie

6.4

Reconversia silozurilor existente

6.5

Restaurarea sistemului de bol
ț
i tip potcoav
ă
unic în Timi
ș
oara

Concluzii

Bibliografie

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

3

Rezumat

Lucrarea
de
fa
ț
ă
reprezintă
suportul
teoretic
al
temei
de
cercetare
​
Regenerarea
urbană

a
fostei
platforme
industri ale
Solventul
ș
i
dore
ș
te
a
prezenta,
a
defini
ș
i
a
explica
diverse

concepte
ce
duc
la
formul area
unei
metodologii
generale
de
interven
ț
ie
privind
regenerarea

urbană a fostelor situri ind ustriale.

Obiectivul
principal
al
lucrării
îl
constituie
crearea
unei
strategii
pentru
regenerarea,

revitalizarea
ș
i
reintegrare a
în
ț
esutul
urban
al
Timi
ș
oarei
a
fostei
platfome
industriale

Solventul, aplicând metod ologia men
ț
ionată în paragraful precedent.

Cuvinte cheie: Rege nerare urbană integrată, Platformă

post-industrială, Wa terfront, Dezvoltare economică, Sustenabilitate

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

4

1

Dezvoltare urba nă integrată

1.1

Concepte
ș
i lămu riri teoretice

„
​
Carta
de
la
Leipzi g
recomandă
​
folosirea
mai
frecventă
a
abordărilor
integrate
în

dezvoltarea urbană.
​
” [1]

„Această
abordare
integrată
necesită
în
primul
rând
adoptarea
unei
abordări
și
a
unui

mod
de
gândire
holistic.
Aceasta
înseamnă
înlocuirea
obișnuitei
abordări
uni-sectoriale
sau

unidimensionale
cu
noi
abordări
transversale
sau
multi-dimensionale,
aliniind
politici
și

resurse
multiple.
Implică,
de
asemenea,
considerarea
orașului
ca
un
tot
unitar:
strategiile
și

acțiunile
ar
trebui
să
fie
unitare
și
să
se
refere
la
întreaga
complexitate
a
dezvoltării
urbane,

luând în considerare rolul fiecărei părți a orașului în întreaga structură.

Această
abordare
holistică
presupune
de
asemenea
a
gândi
și
a
munci
–
în
consecință

a
aloca
resurse
–
simult an,
pe
toate
dimensiunile
multiple
ale
sustenabilității
–
economice,

sociale,
culturale
și
de
mediu
–
astfel
încât
acțiunile
realizate
la
fiecare
dintre
aceste
nivele

vor
avea
efecte
pozitive
asupra
celorlalți
sau,
cel
puțin,
vor
fi
evitate
contradicțiile
sau

efectele negative.” [1]

„Punerea
în
practic ă
a
acestei
abordări
integrate
înseamnă,
de
asemenea,
a
rezolva

conflicte,
a
depăși
discre panțe
sau
interferențe
între
efectele
pe
care
fiecare
din
aceste

dimensiuni
le
are
asupra
celorlalte
și
a
găsi
compromisuri
congruente
cu
principiile
cheie

generale care guverneaz ă orașele.” [1]

„Orașul
înseamnă
timp
și
spațiu.
Caracterul
integrat
înseamnă
a
găsi
calea
corectă

pentru
a
organiza
toate
​
coordonatele
temporale
(pe
termen
scurt/mediu/lung)
și
toate

coordonatele
spațiale
(regiune/zonă
metropolitană/orașe
mici,
medii
și
mari/cartiere,
etc.)
și
a

se ajunge în final la o con juncție între cele două tipuri de coordonate.

Din
punct
de
vedere
al
duratei
timpului
este
indicat
să
se
evite
metodele
de

management
urban
pe
termen
scurt,
prin
crearea
de
scenarii
strategice
(economice,

socio-demografice,
de
mediu,
etc.)
formulate
prin
intermediul
unei
viziuni
sau
a
unui
plan

urban
integrat,
cu
obiecti ve
și
angajamente
clare,
combinând
viziuni
cadru
pe
termen
lung
cu

o
anumită
flexibilitate
atunci
când
este
vorba
de
determinări
specifice,
pentru
a
permite
o
mai

mare
capacitate
de
adaptare,
inovație
și
evoluție
fără
rupturi
extreme,
asigurând

continuitatea acțiunilor și f olosirea eficientă a resurselor.

Dintr-o
perspectivă
spațială,
o
viziune
sau
un
plan
urban
integrat
trebuie
să
însemne

mai
mult
decât
suma
unor
acțiuni
spontane
sau
izolate,
și
în
același
timp
trebuie
să
ia
în

considerare
posibilitatea
de
implementare
a
planului
la
un
nivel
funcțional
și
administrativ.”

[1]

„Orașul
reprezintă
un
construct
social.
​
Integrat
se
referă
de
asemenea
la
​
incluziv
​
,
adică

a
munci
pentru
a
contura
​
corpul
social
al
orașului
într-un
proiect
comun
incluziv
de

coexistență, pentru a com bate excluziunea și segregarea spațială.

Caracterul
integrat
se
referă,
de
asemenea,
la
​
integrarea
părților
într-o
structură.
Acest

lucru
implică
faptul
că
gândirea
conceptuală
și
operațională
trebuie
să
aibă
la
bază
strategii

și
planuri
cu
viziuni
​
integra te
–
globale
și
comprehensive
–
ale
orașului
ca
întreg,
dar
de
cele

mai
multe
ori,
dezvolta rea
optimă
va
fi
atinsă
prin
intermediul
​
acțiunilor
teritorializate

(abordare
​
zonală
​
).
În
oraș,
unde
obiectele
(ex.:
case,
clădiri)
și
subiecții
(persoane
fizice
sau

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

5

juridice)
au
o
localizare
spațială
anume,
este
de
obicei
mai
benefic
să
se
conjuge
o
strategie

comprehensivă
sau
globa lă,
​
integrată
cu
o
dezvoltare
​
zonală
​
,
decât
să
se
acționeze
asupra

obiectelor
sau
subiecților
luați
izolat
(de
exemplu,
casă
cu
casă,
clădire
cu
clădire)
sau

nediscriminat și generic.

Practic,
abordarea
integrată
reclamă
un
angajament
comun,
asumat
pentru
livrarea

unor
rezultate
comune
în
dezvoltarea
urbană
durabilă,
dovadă
a
lucrului
în
echipă
și
a

bugetelor venite de la div erse autorități sau agenții care converg în aceeași direcție.” [1]

„Politica integrată d e dezvoltare urbană înseamnă luarea în considerare, simultană și

echitabilă, a tuturor preocu părilor și intereselor relevante pentru dezvoltarea urbană. Politica

integrată de dezvoltare ur bană este un proces în care sunt coordonate aspectele spațiale,

sectoriale și temporale ale domeniilor cheie ale politicii urbane. Implicarea actorilor

economici, a factorilor int eresați și a publicului larg este esențială.

Politica integrată de dezvoltare urbană este o condiție-cheie pentru punerea în aplicare

a Strategiei UE pentru de zvoltare durabilă. Punerea în aplicare a acestei strategii reprezintă

o sarcină de efectuat la ni vel european, care însă trebuie să ia în considerare atât condițiile

și necesitățile locale, cât și subsidiaritatea.” [2]

1.2

Planificare urbană integrată

„Se
bazează
pe
un
model
flexibil
și
integrat
de
acțiune,
caracterizat
printr-o
capacitate

de
ajustare
a
obiectivelor
definite
de
administrația
publică,
în
raport
cu
interesele
actorilor

urbani
și
față
de
mijloacel e
de
realizare
disponibile.
După
anii
‘80
acest
tip
de
planificare
a

început
să
înlocuiască
planificarea
tradițională
prin
integrarea
aspectelor
conceptuale,
a

responsabilităților
privind
planificarea
și
implementarea,
resursele
și
gestiunea
acestora,
în

contextul
descentralizării
statelor
Europei
occidentale
și
reducerii
fondurilor
publice
destinate

amenajării urbane.

În
cadrul
planificări i
urbane
se
produce
o
deplasare
a
rolului
statului
–
de
la
controlul

dezvoltării
orașelor
spre
încurajarea
inițiativei
locale.
Administrația
publică
centrală
și
locală

își
păstreaza
rolul
de
factor
major
de
decizie,
dar
soluționarea
problemelor
are
loc
ca
rezultat

al
negocierii,
în
cadrul
căreia
se
caută
un
numitor
comun
al
intereselor
actorilor
implicați.

Administrația
publică
creează
condițiile
pentru
valorificarea
potențialului
de
dezvoltare
al

orașelor – care devin acto ri cu putere de decizie.” [3]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

6

Figura 1 Clustere institu
ț
ionale ale actorilor urbani [4]

„Politica
integrată
de
dezvoltare
urbană
ne
pune
la
dispoziție
un
set
de
instrumente

care,
în
numeroase
orașe
europene,
și-au
dovedit
deja
utilitatea
în
crearea
unor
structuri
de

guvernare
moderne,
eficiente
și
deschise
colaborărilor.
Acestea
sunt
indispensabile
pentru

creșterea
competitivității
orașelor
europene.
Aceste
instrumente
facilitează
coordonarea
din

timp
a
dezvoltării
locuin țelor,
economiei,
infrastructurii
și
serviciilor,
ținând
seama,
printer

altele, de impactul îmbătrâ nirii și migrației populației și de condițiile de politică energetică.” [2]

„Planul,
ca
repreze ntare
grafică
a
soluțiilor
de
amenajare
urbană
devine
un
instrument

insuficient,
prea
rigid,
pentru
acest
nou
tip
de
planificare.
Complexitatea
acestui
tip
de

planificare
are
nevoie
de
lărgirea
cercului
actorilor
tradiționali
prin
includerea
actorilor

societății
civile
și
promot orilor
privați.
Toți
acești
actori
stabilesc
prin
negocieri,
obiectivele

proiectului
urban
și
modul
de
acțiune.
Planurile
și
regulamentele
de
urbanism
sunt

completate
și
integrate
într-un
sistem
care
să
asigure
contribuția
actorilor
locali
atât
în

procesul
de
planificare
cât
și
în
alocarea
resurselor,
implicarea
în
procesul
de
implementare

și
responsabilizarea
în
procesul
de
monitorizare
și
control;
pe
de
altă
parte,
planul
integrat
de

dezvoltare
urbană
este
etapizat
și
structurat
în
proiecte
urbane
definite
ca
spațiu,
resurse,

impact
integrat,
responsa bilități.
Această
abordare
nouă
corespunde
proiectului
integrat
de

regenerare urbană.” [3]

Figura 2 Planificare integrată și planificare corporată [3]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

7

Figura 3 Corelarea politicii urbane integrate cu documentele de planificare de pe plan local
ș
i superior [4]

În
cadrul
unei
politici
integrate
de
dezvoltare
urbană,
​
Carta
de
la
Leipzig
recomandă
ca

strategie
de
acțiune
cu
o
importanță
capitală
în
creșterea
competitivității
orașelor
europene

crearea și asigurarea unor spații publice de bună calitate.

„Calitatea
spațiilor
publice,
a
peisajelor
urbane
antropice,
a
arhitecturii
și
a

urbanismului
joacă
un
rol
important
în
condițiile
de
trai
ale
populațiilor
citadine.
Ca
factori
de

localizare
​
slabi
​
,
aceste
elemente
sunt
importante
în
atragerea
întreprinderilor
din
domeniul

industriei
bazate
pe
cunoaștere,
a
forței
de
muncă
creative
și
calificate
și
a
turiștilor.
Din

acest
motiv,
trebuie
să
se
intensifice
interacțiunea
dintre
arhitectură,
planificarea

infrastructurii
și
planificar ea
urbană,
pentru
a
crea
spații
publice
atrăgătoare,
orientate
spre

utilizator,
și
pentru
a
ajunge
la
un
nivel
înalt
în
ceea
ce
privește
mediul
de
viață,
cultura

arhitecturală
(Baukultur).
Cultura
arhitecturală
trebuie
înțeleasă,
în
sensul
cel
mai
larg
al

cuvântului,
ca
sumă
a
tuturor
aspectelor
culturale,
economice,
tehnologice,
sociale
și

ecologice
care
influențea ză
calitatea
și
procesul
de
planificare
și
de
construcție.
Această

abordare
nu
trebuie
limitată
însă
la
spațiile
publice.
O
astfel
de
Baukultur
este
necesară

pentru
oraș
ca
întreg
și
pentru
împrejurimile
sale.
Atât
orașele,
cât
și
autoritățile
trebuie
să-și

exercite
influența.
Acest
lucru
este
deosebit
de
important
pentru
protejarea
patrimoniului

arhitectural.
Clădirile
istorice,
spațiile
publice,
precum
și
valoarea
urbană
și
arhitecturală
pe

care acestea o reprezintă trebuie protejate.

Crearea
și
protejare a
unor
spații
urbane,
infrastructuri
și
servicii
funcționale
și
bine

proiectate
reprezintă
sarci ni
care
trebuie
abordate
în
comun
de
stat,
autorități
locale
și

regionale, precum și de c etățeni și întreprinderi.” [2]

2

Regenerare ur bană integrată

2.1

Concepte

„Regenerarea
urban ă
integrată
este
concepută
sub
forma
unui
proces
planificat,
care

trebuie
să
transcendă
hotarele
și
abordările
utilizate
în
mod
obișnuit
anterior
pentru
a
se

adresa
orașului
ca
un
întreg
funcțional
și
părților
sale
precum
componente
unui
organism

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

8

urban
unitar,
cu
obiectivul
de
a
dezvolta
și
echilibra
în
totalitate
complexitatea
și
diversitatea

structurilor
sociale,
econo mice
și
urbane,
stimulând
în
același
timp
o
mai
mare
eco-eficiență

a mediului înconjurător.

Acest
concept
de
​
regenerare
urbană
integrată
își
propune
să
optimizeze,
să
conserve

și
să
revalorifice
întreg
capitalul
urban
existent
(social,
mediu
construit,
patrimoniu,
etc.)
față

de
alte
forme
de
interven ție
în
care,
în
tot
acest
capital
urban,
doar
valoarea
terenului
este

prioritizată
și
conservată
prin
demolare
traumatizantă
și
prin
înlocuirea
restului
întregului

capital
urban
și
–
cel
mai
lamentabil
–
social.
Zonele
urbane
defavorizate
nu
trebuie
văzute

ca
o
problemă,
ci
ca
o
sursă
de
capital
fizic
și
talent
uman,
al
cărui
potențial
trebuie
să
fie

descătușat,
astfel
încât
să
poată
contribui
la
progresul
civic
general
și
la
creșterea

economică a orașului.

Acest
angajament
strategic
față
de
​
regenerarea
urbană
integrată
nu
trebuie
să
fie

incompatibil
cu
creșterea
urbană.
Evident,
acolo
unde
este
necesar,
planificarea
teritorială
și

urbană
ar
trebui
să
permi tă
o
suficientă
dezvoltare
a
terenurilor
încât
să
răspundă
unor
nevoi

justificate,
aplicând
termen ii
de
​
control
puternic
al
ofertei
de
teren
și
a
dezvoltării
speculative

menționați
în
​
Carta
de
la
Leipzig
​
.
Dar
este
de
asemenea
recomandabil
să
se
modeleze

creșterea
nelimitată
a
orașelor
sau
expansiunea
urbană
deoarece
–
în
societățile
cu
o

demografie
stabilă
sau
recesivă,
precum
aceea
a
multor
orașe
europene
–
noua
creștere

suburbană
este
în
mare
măsură
alimentată
–
împreună
cu
o
creștere
a
prețurilor
la
case
și

descentralizarea
angajăril or,
serviciilor
și
facilităților
–
de
sentimentul
de
declin
al
cetățenilor

și de lipsa calității vieții, în anumite părți existente ale orașului.

În
orașele
aflate
în
declin
poate
fi
de
asemenea
important
să
se
găsească
un
echilibru

între
nevoia
de
a
mențin e
vitalitatea
zonelor
lor
centrale
și
regenerarea
și
îmbunătățirea

imobilelor
de
locuințe,
evitând
unele
potențiale
efecte
secundare
precum
creșterea

procentului de locuințe ne utilizate din clădirile renovate.

Pe
scurt,
scopul
este
acela
de
a
stimula
politicile
urbane
de
bunăstare
prin
intermediul

abordărilor
urbane
comp rehensive,
care
administrează
extensia
fizică
a
orașului
ca
pe
o

necesitate
și
care
combin ă
angajamentul
față
de
regenerarea
urbană
integrată
în
țesuturile

existente
și
în
mediul
construit
cu
un
model
de
creștere
durabilă,
integrată
din
noile
dezvoltări

urbane.
Aceasta
ar
trebu i
să
se
bazeze
pe
​
conceptul
de
oraș
european
tradițional
care,
deși

este
caracterizat
prin
diversitate
(și
în
acest
fapt
constă
și
bogăția
sa),
este
recunoscut

pentru
complexitatea,
caracterul
compact,
diversitatea
funcțională,
pluralitatea
și
integrarea

socială,
având
drept
obiect iv
suprem
atingerea
unui
echilibru
mai
bun
și
a
integrării
tuturor

dimensiunilor sustenabilit ății.” [1]

2.2

Domenii de interven
ț
ie

„Problemele
cu
care
se
confruntă
orașele
diferă
de
la
un
caz
la
altul,
fie
că
este
vorba

despre
supra-populare,
creșterea
prețurilor
la
proprietățile
imobiliare,
penuria
de
pământ,

supra-aglomerarea
în
trafic
și
incapacitatea
de
a
presta
servicii
de
calitate,
fie
despre

depopulare, scăderea loc urilor de muncă și a calității vieții.” [3]

Pentru
a
cre
ș
te
gradul
de
atractivitate
al
ora
ș
ului
ar
trebui
intervenit
în
următoarele

domenii:

a)
„Mediul
natural
și
construit
–
reabilitarea
zonelor
industriale,
reabilitarea
siturilor

militare,
regenerarea
fizică
a
fondului
construit,
reabilitarea
și
crearea
spațiilor
publice
și

evitarea
afectării
spațiilor
verzi;
investiții
pentru
asigurarea
conformării
la
standardele
UE

privind
calitatea
aerului,
tratarea
apelor
uzate,
gestionarea
deșeurilor,
alimentarea
cu
apă
și

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

9

poluarea
fonică;
utilizarea
eficace
a
energiei
în
zonele
urbane
și
promovarea
formelor
de

energie regenerabilă de c ătre autoritățile municipale.” [3]

b)
„Cultura
și
ident itatea
locală
–
protejarea
ș
i
restaurarea
patrimoniului
arhitectural,

asigurarea
de
facilități
de
cultură
și
de
programe
culturale
(centre
culturale
și
științifice,

centre
istorice,
muzee,
mediateci,
biblioteci),
inclusiv
promovarea
turismului
cultural;

integrarea prin cultură a imi granților și a celor nou veniți în orașe.” [3]

c)
„Marketing
urban
–
implică
un
mod
antreprenorial
de
implementare
a
politicilor

urbane,
cu
accent
pe
potențialul
de
dezvoltare
și
pe
promovarea
unei
imagini
de
marcă
a

succesului
regenerării
urbane.
Sunt
necesare:
dezvoltarea
unei
poziții
puternice
în
rețeaua

de
orașe
și
a
unei
imagini
atractive
pentru
comunitate,
facilități
atractive
pentru
cumpărătorii

și
utilizatorii
de
bunuri
și
servicii,
furnizarea
produselor
și
serviciilor
locale
într-un
mod
eficient

și
accesibil,
promovarea
atractivității
locale
(imaginea
localității,
atracțiile
oferite
în
zonă,

accesibilitatea
și
promova rea
localnicilor)
cu
scopul
informării
și
atragerii
unui
număr
cât
mai

mare de utilizatori.” [3]

d)
„Acces
la
servici i
–
investiții
în
servicii
moderne,
eficiente
și
accesibile
pentru
toți;

oferirea
de
servicii
de
îngrijire
a
copilului;
acces
la
servicii
pentru
persoanele
din
zone
urbane

defavorizate,
pentru
imigra nți
și
categorii
de
populație
amenințate
de
excluziune
socială;

utilizarea de soluții IT pen tru serviciile de sănătate, administrație și formare.” [3]

e)
„Transport,
accesibilitate
și
mobilitate
–
utilizarea
optimă
a
infrastructurii
de

transport;
coordonarea
diferitelor
moduri
de
transport
și
promovarea
celor
mai
puțin
poluante

dintre
ele;
conectarea
orașelor
la
aeroporturi
și
la
Rețelele
Trans-europene
de
Transport;

siguranța
traficului,
reducerea
poluării
fonice
și
îmbunătățirea
calității
aerului;
creșterea

accesibilității,
eficienței
și
eficacității
sistemelor
de
transport
în
comun;
promovarea
căilor
​
soft

de
transport
(mersul
pe
jos,
amenajarea
pistelor
de
biciclete,
vehicule
cu
consum
redus
sau

bazate pe biocombustibili ).” [3]

2.3

Regenerare urbană în cadrul siturilor industriale

„În
România,
există
anumite
dovezi
ale
activită
ț
ii
de
urbanizare
ș
i
presiuni
pentru

cre
ș
tere,
precum
ș
i
probl eme
care
derivă
din
mo
ș
tenirea
sistemului
de
planificare
urbană

centralizată.
Ora
ș
ele
ș
i
municipiile
se
confruntă
cu
provocări
specifice
istoriei
ș
i
dezvoltării
lor

economice recente, iar in troducerea economiei de pia
ț
ă a adus noi provocări. Acestea includ:

a)
Declin
ș
i
restruc turare
industrială.
Multe
industrii
nu
mai
sunt
viabile
din
punct
de

vedere
economic,
iar
ț
ara
se
confruntă
cu
o
restructurare
masivă
a
sectorului
industrial,
în

vederea
modernizării
industriilor
vechi
ș
i
introducerii
unor
activită
ț
i
noi.
Multe
industrii
ș
i

activită
ț
i
industriale
au
fost
localizate
în
zone
urbane
depărtate,
care
au
rămas
cu
mo
ș
tenire

de clădiri vechi actualment e părăsite, situri industriale, în unele cazuri, contaminate;

b)
Nepotrivire
între
cererea
ș
i
oferta
de
locuin
ț
e.
Complexe
mari
de
locuin
ț
e
au
fost

construite
la
marginea
multor
ora
ș
e,
deseori
aproape
de
situri
industriale,
iar
multe
dintre

acestea
au
nevoie
urgentă
de
îmbunătă
ț
iri
ș
i
renovări.
Mai
mult,
a
existat
o
cre
ș
tere

semnificativă
în
cererea
pentru
locuin
ț
e
noi,
care
generează
dezvoltarea
unor
zone
cu

densitate scăzută a popul a
ț
iei, precum
ș
i cre
ș
terea urbană necontrolată (urban sprawl);

c)
Aspecte
de
medi u
înconjurător
care
includ
ecologizarea
/
decontaminarea
siturilor

industriale
pentru
a
putea
fi
utilizate
pentru
alte
scopuri,
revitalizarea
ora
ș
elor
istorice,
ca

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

10

centre
ale
comunită
ț
ii,
precum
ș
i
asigurarea
unor
servicii
adecvate
de
transport
public
pentru

a ra
ț
ionaliza cre
ș
terea rece ntă în de
ț
inerea
ș
i folosirea autoturismelor.” [4]

„Principiul
gestionări i
spa
ț
iale
a
ora
ș
ului
este
dezvoltarea
de
la
centru
spre
periferii.

Transpunere
directă
în
plan
spa
ț
ial
a
principiilor
dezvoltării
durabile,
acest
tip
de
abordare

urmăre
ș
te,
în
primul
rând,
economia
de
terenuri,
văzute
ca
resursă
primă
ș
i
epuizabilă,
a

oricărei
forme
de
dezvolt are.
Gestionarea
ra
ț
ională
a
acestei
resurse,
implică
preocuparea

pentru
economisirea
ei,
ș
i
pentru
asigurarea
ș
anselor
egale
de
dezvoltare
pentru
genera
ț
iile

viitoare.
În
această
notă,
zonele
restructurabile
interne
ora
ș
ului
(dezvoltare
tip
brownfield)

capătă
o
importan
ț
ă
deos ebită
ș
i
primesc
prioritate
în
fa
ț
a
extinderilor
pe
terenuri
neocupate

(dezvoltare tip greenfield) .

Regenerarea
urban ă
a
unor
teritorii
de
acest
tip
presupune
reprofilarea
ș
i
dezvoltarea

unor centre de servicii, afa ceri, cultură, comunicare / media, educa
ț
ie:

a)
Valorificarea
loca
ț
iilor
centrale
vacante
pentru
dezvoltarea
infrastructurii
necesare

sectorului
ter
ț
iar
(birouri,
institu
ț
ii,
servicii,
comer
ț
,
expo,
centre
de
conferin
ț
e,
congrese
ș
i

spectacole; etc.);

b) Reciclarea platforme lor industriale subutilizate sau neperformante;

c) Conversia suprafe
ț
elor adiacente unor foste unită
ț
i militare;

d)
Rezervarea
suprafe
ț
elor
necesare
pentru
realizarea
unor
dotări
publice
la
scară

urbană sau chiar regiona lă.” [4]

Figura
4
Schemă
de
rela
ț
ionare
a
opera
ț
iunii
integrate
de
regenerare
urbană
cu
documenta
ț
iile
de
tip
PUG

/ PUZ

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

11

3

Analiza amplas amentului

4

Studii de caz

4.1

Poblenou, Barcelona – regenerare urbană a siturilor post-industriale

Figura Cartierele Barcelonei
ș
i localizarea Poblenou [10]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

12

Figura Poblenou [10]

Figura (stânga) La Farinera del Clot – fostă moară de cereale transformată în centru cultural [10]

Figura (dreapta) Centrul cultural La Farinera – internet cafe în vechea moară de cereale [10]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

13

Figura Vapor Llull – spa
ț
ii de lucru pentru arti
ș
ti într-o fostă fabrică de tex tile [10]

4.2

Istanbul – regenerare urbană a siturilor post-industriale

Figura Valori ale siturilor post-industriale [11]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

14

Figura Clasificarea siturilor post-industriale din Istanbul [11]

Figura
Dezvoltare
urbană,
răspândirea
siturilor
post-industriale
ș
i
a
zonelor
sensibile
din
punct
de
vedere

ecologic [11]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

15

Figura Factori
ș
i actori utili în generarea
ș
i regenerarea siturilor post-industriale [11]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

16

Figura Moduri de regenerare sustenabilă a siturilor post-industriale [11]

4.3

Bilbao – waterfront-ul ca
ș
i catalizator al regenerării urbane

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

17

Figura Harta waterfront-ului din Bilbao [12]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

18

Figura Muzeul Guggenheim din Bilbao pe malul râului [12]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

19

Figura Perspectivă aeriană din Bilbao [12]

4.4

HafenCity, Hamburg – regenerarea creativă a waterfront-ului

Figura Diagrama stadiului de dezvoltare a HafenCity, Hamburg din octombrie 2012 [13]

Figura Perspectivă aeriană [13]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

20

Figura (stânga) Sectorul depozitelor Speicherstadt [13]

Figura (dreapta) Am Sandtorkai [13]

Figura Dalmannkai [13]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

21

Figura Terasele Magellan [13]

4.5

Bruxelles – patrimoniul industrial ca
ș
i motor al regenerării urbane

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

22

Figura (stânga) Sursa: M. Plissart [14]

Figura (dreapta) Sursa: Art&Build architects [14]

Figura (stânga) Sursa: http//:mapt.stadmechelen.be [14]

Figura (dreapta) Sursa: A&U, 2005 [14]

Figura Sursa: A&U, 2005 [14]

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

23

Metodologia d e interven
ț
ie privind regenerarea urbană a

siturilor industr iale

6

Strategia de reg enerare urbană a platformei post-industriale

Solventul

6.1

Waterfront

6.2

Rela
ț
ionarea cu c alea ferată

6.3

Închiderea inelului IV de circula
ț
ie

6.4

Reconversia silozurilor existente

6.5

Restaurarea sistemului de bol
ț
i tip potcoavă unic în Timi
ș
oara

Concluzii

Ciuciu Lucian-Florin

Regenerarea urbană a fostei platforme industriale

Solventul

24

Bibliografie

RADOSLAV, R.
​
Manageme nt urban pentru un ora
ș
competitiv
​
. Timi
ș
oara: Editura

Politehnica, 2012.

RADOSLAV, R.
​
Despre u rbanism
​
. Timi
ș
oara: Editura Brumar, 2004.

Regiunea Vest – Dezvoltare urbană
​
, 2014.

[1]
​
Declara
ț
ia de la Toledo privind dezvoltarea urbană
​
, 22 iunie 2010.

[2]
​
Carta de la Leipzig pen tru orașe europene durabile
​
, 24 și 25 mai 2007.

[3] GINAVAR, A., BLUM, I., MAR IN, V., POPLICEANU, E., GHERGHINESCU, O.,

VRABETE, M.,
ș
i FRENTZ , G.
​
Ghid informativ privind Regenerarea Urbană – principii
ș
i

practici europene
​
. Bucure
ș
ti: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2007.

[4]
​
Metodologie de interve n
ț
ie privind regenerarea urbană pentru anumite tipuri de teritorii –

Situri industriale dezafect ate – Ansambluri de locuin
ț
e colective – Centre istorice urbane
​
.

Bucure
ș
ti: Ministerul Dezvo ltării Regionale
ș
i Administra
ț
iei Publice, februarie 2015.

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10] GDANIEC, C. Cultura l industries, information technology and the regeneration of

post-industrial urban land scapes. Poblenou in Barcelona – a virtual city?.
​
GeoJournal
​
, 2000,

50, p. 379 – 387.

[11] TÜRER BAȘKAYA, A. Ways to sustainable brownfield regeneration in Istanbul.
​
A|Z ITU
​
,

2010, 7(2), p. 74 – 88.

[12] MARSHALL, R.
​
Waterf ronts in Post-industrial Cities
​
. New York: Spon Press, 2001.

[13] SEPE, M. Urban hist ory and cultural resources in urban regeneration: a case of creative

waterfront renewal.
​
Plann ing Perspectives
​
, 2013, 28(4), p. 595–613.

[14] LEUS, M.,
ș
i WOUTE RS, I. Unloved industrial heritage as a motor for urban

regeneration, 2009.

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]