Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1 [601556]

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
1
Ideile lui Vladimir Ilici Lenin î n regimul
lui Nicolae Ceauș eșcu

Tema prezentei lucrări constă în analiza ideologică și descifrarea teoretică a
leninismului și aplicarea acestuia în perioada comunistă din România (1948 -1989).
Leninismul reprezintă o teorie politică și economică care are la bază
marxismul. Din secolul XX acesta a reprezentat ramura dominantă a marxismului. În
principal, a fost dezvoltat de liderul partidului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care de
altfel l -a și pus in practică după Revoluția Rusă. Teoriile pe care Lenin le -a elaborat,
au reprezentat o s ursă de controverse încă de la început, conținând critici atât
dinspre stânga (exemplu: anarhiștii, alti marxiști etc.), dinspre centru (exemplu:
liberalii) și dinspre dreapta (exemplu: fasciștii, conservatorii etc.)
„Leninismul este marxismul epocii imper ialismului și a revoluției proletare. Mai
precis: leninismul este teoria și tactica revoluției pro letare în general, teoria și tactica
dictaturii proletariatului în special. Leninismul a devenit arma invincibilă a tuturor
oamenilor muncii în lupta lor pen tru eliberarea de robia capitalistă, pentru democrație
și socialism, pentru pace în întreaga lume.”1
Jowitt a fost printre puținii politologi care au înțeles atracț ia spre leninism ca
fiind direct legată de apariția unui „partid de avangardă ": „Leninismul ș i nazismul au
fost, fiecare în chip diferit, încercări perverse de a menține și restaura o viață și un
ethos eroice în opoziț ie cu un sistem l iberal burghez individualist… Principiul
definitoriu al leninismului este de a face ceea ce este ilogic, deci de a face
impersonalul charismat ic. În mod tipic, charisma este asociată cu un sfâ nt ori un
cavaler, cu un atribut personal, iar ceea ce Lenin a r ealizat este remarcabil. El a făcut
exact ceea ce a anunțat că va face: a creat un partid de tip nou. A fă cut partidul
charismatic. Oamenii au murit pentru partid."2

1 „Dicționarul limbii române literare contemporane”
2 „The Individual, Charisma, and the Leninist Extinction ”, A Conversation with Ken Jowitt, Berkeley, Institute of
International Studies, 2000

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
2
Definiția dată de Jowitt leninismului leagă componentele ideologice,
organizaționale și emoționale într-o structură comprehensiv -dinamică: „… leninismul
poate fi cel mai bine conceput ca un sindrom istoric si organizațional, î ntemeiat pe
impersonalism ch arismatic: o strategie bazată pe o «eroare ingenioasă» conducând
la industrializare/colectivizare; și un bloc internaț ional condus de un regim dominant,
cu aceeași definiție ca și părțile sale componente, acționând ca lider, model ș i
suport."3
Relația dintre marxism și leninism este una delicată și intens dezbătuta. A pus
Lenin în practică esenialul ideilor marxiste, sau le -a distorsionat? Mulți dintre noi
înclină spre a doua variantă, deși nimeni nu neagă că există o descendență
categorică între Marx și Lenin. În primul rând, ar trebui să încercăm să înțelegem
faptul că Mar x a fost un filozof german orientat spre acțiune care a rămas doar în
acest stadiu, în timp ce Lenin nu a fost doar un politician incult. Filozofia lui Marx a
fost una deschisă, autoreflexivă, bazată pe analize empirice, cu un puternic mesaj
moral și socia l, în timp ce ideologia lui Lenin a fost închisă, indiferentă și amorală,
dogmatică, respingând dialogul, compromisul și negocierile și care subminează
conștiința revoluționară a proletariatului. Trebuie amintit faptul că, spre deosebire față
de Marx, Leni n a făcut parte dintr -un grup de intelectuali cu idei radical -democratice,
numit intelighenția (denumire recunoscută doar în Europa și Rusia țaristă ce definea
un grup de intelectuali judecați despre regimul politic, neînțeleși și respinși de
societate.
Lenin este de părere că proletariatul nu poate atinge conștiința revoluționară
decât prin eforturile unui partid comunist. Acesta adăuga că un asemenea partid nu –
și putea atinge scopurile decât prin intermediul unei bune organizări cunoscută drept
centralism politic. Pe lângă toate acestea, leninismul susține că imperialismul este
ultima formă a capitalismului, iar capitalismul nu poate fi dat jos de la putere decât
prin intermediul unor mijloace revoluționare. Distrugerea statului c apitalist se va face
prin înlocuirea democrației burgheze cu dictatur a proletariatului ș i nu în ultimul rând
prin dictatura proletariatului.
În urma cu peste 100 de ani, în anul 1903, Partidul Social Democrat al
Muncitorilor din Rusia era alcătuit din: grup area moderată, cond usă de Iulius Martov

3 Ken Jowi tt, „New World Distorder; The Leninist Extinction ”, Berkeley, University of California Press, 1992, p. 49

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
3
și amicii acestuia, menșevicii , iar de cealaltă parte, Lenin, liderul absolut al facțiunii
radicale, bo lșevicii. Textul care a încifrat motivele rupturii a fost lucrarea lui Lenin
„Ce-i de făcut? ”, publicată în 1902. Aceasta a fost o schismă cu implicații de
anvergură pentru natura politicului în secolul XX.
Nicolae Ceaușescu a fost un leninist român, incontestabil cel mai important,
un zelot al doctrinei bolșevice pe care a îmbrățișat -o din tinerețe . Întreaga carieră
revoluționară a lui Ceaușescu, cea de dinainte de 1944, apoi cea de activist în
ascensiune al unui partid c are a ajuns la putere, începând din martie 1945, a fost una
de militant leninist . Esența chestiunii ține de sistemul în care a avansat Ceaușescu
până când a devenit lider suprem, un set de instituții, valori, atașamente, nostalgii și
emoții. La un moment dat, Ceaușescu s -a mutat de la bolșevismul de extremă stânga
la ace la de extremă dreapta . A plasmuit un set de mituri în care se înfrățea
stalinismul im penitent cu mitul națiunii aflată mereu în primejdie, amenințată de
dușmani externi și interni.
Regimurile comu niste au fost dictaturi bazate pe supremația ideologiei.
Partidul comunist juca rolul de emisar divin, deținător al adevărurilor ultime despre
natură, om și societate. Acest sistem și -a găsit în Nicolae Ceaușescu un exponent
devotat, zelos, entuziast .
Bolșevismul fiind o soteriologie seculară, un mesianism revoluționar,
Ceaușescu a crezut cu pasiune în necesitatea revoluționării condiției umane, deci a
plăsmuirii Omului Nou. Dorința de a crea Omul Nou, ființa perfectă visată Lenin și de
Troțki, de Mao și de Che Guevara, reprezintă un indicator esențial al aspirațiilor
politico -ideologice ale acestor sisteme. Noul cetățean urma a fi total politizat, extrem
de dedicat și loial deținătorilor puterii din reflex. Urma a pune interesele societății
deasupra alor sale, punând astfel capăt, prin saltul din imperiul necesității în acela al
libertății, multimilenarul ui conflict dintre Eu și Lume. „Sfârșiți od ată cu trecutul
negru”4, versul „Internaționalei”5, era pentru Ceaușescu literă de evanghelie .
În plan cultural, Ceaușescu a fost rudimentar, simplist și tezist. A rămas
convins că literatura și artele trebuie să fie subordonate princ ipului leninist al

4 Romulus Rusan, „Sfârșiți odată cu trecutul negru! Sistemul represiv comunist din România ”, Fundația
Academică Civi că, București, 2010
5 https://www.yout ube.com/watch?v=YapPZVsei3U , accesat la 16.04.2016

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
4
partinității . Nu accepta concesii ideologice. „Tezele di n iulie 1971″ nu au fos t doar
efectul contaminării cu morbul Revoluției Culturale maoiste ori al ideologiei „juche”6
din Coreea de Nord, ci al propriei sale panici că liberalizarea din România, timidă și
făcută fără tragere de inimă , putea duce la pră bușirea socialismului. Nu a susținut
Primăvara de la Praga pentru că simpatiza cu ideea socialismului cu chip uman, ci
din rațiuni conjuncturale, legate de obsesia sa privind suveranitatea națională și
neamestecul în treburile interne .
A întreținut relații de prietenie cu unii lideri eurocomuniști, în primul rând cu
secretarul general al PC Spaniol, Santiago Carrillo, dar nu a sprijinit viziunea semi –
plural istă a acestora. Deși a susținut printr -un discurs public în 1976 că P CR renunță
la teza necesității dictaturii proletariutului, o poziție eurocomunistă, nu a întreprins
nimic pentru demolarea structurilor represive, în primul rând a aparatelor ideologice
și a Securității .
Internațional ismul lui Ceaușescu era de natură leninistă și presupunea
solidarit atea cu toate forțele anti -imperialiste . Se simțea fericit în compania liderilor
mișcărilor de eliberare națională din Lumea a Treia. Treptat, a ajuns să savureze și
relațiile cu dictatori precum Jean -Bédel Bokassa și Mobutu Sese Seko. Ceaușescu
acționa simultan ca lider leninist și ca o căpetenie tribală .
Mitul în care s -a format Ceaușescu a fost, înainte d e toate, acela al certitudinii
lui Stalin, perceput drept protagonist al științei . În primăvara anului 1956, când Miron
Constantinescu a trăit șocul legat de revelațiile lui N ikita Hrușciov din „Raportul
Secret”, Ceaușescu a continuat să fie rapsodul ideologic al stalinismului. În ultimul
său interviu cu un ziarist o ccidental, în 1989, îl elogia pe Stalin pentru triumful din
război și c onstruirea unei UR SS puterni ce. În forul său interio r, a adorat Uniunea
Sovietică . Asemeni lui Dej sau Enver, a fost revoltat de atacul lui Hrușciov împotriva
mitului stalinist. A devenit antisovietic din rațiuni de stalinis m.
Leninist fiind, Ceaușescu a avut o Weltanschauung7 binară, exclusivistă,
intolerantă. Împărțea lumea în prieteni și dușmani. Concepea lupta politică asemeni

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Juche , accesat la 17.04.2016
7 WÉLTANSCHAUUN G s. n. Concepție despre lume; fel de a privi lumea ,
https://dexonline.ro/definitie/weltanschauung , accesat la 17.04.2016

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
5
unui război permanent, conform principului leninist kto-kogo8, „care pe care”. Așa a
privit Revoluția Maghiară în toamna anului 1956, așa a privit greva din Valea Jiului
din august 1977 și protestele d e la Brașov din noiembrie 1987 , așa a răspuns marii
sfidări a Timișoarei și apoi a protestarilor din București în decembrie 1989 .
A murit î mpușcat, de mână cu soția sa, cântând „Internaționala”9. Un sfârșit
glorios pentru acest leninist din Balcani, prizonier al miturilor care au drogat generații
de comuniști în veacul lagărelor de concentrare și al camerelor de tortură. Până în
ultima clipă, Ceaușescu a c rezut în cuvintele lui Stalin: „Leninismul este marxismul
epoc ii imperialismului și a revoluțiilor proletare”10. Cine vrea să vorbească despre
leninism și implicațiile lui în România , trebuie să vorbească și despre Nicolae
Ceaușescu .

8 http://revistatimpul.ro/emanuel.copilas/militantism -crestin -si-nu-numai -sfantul -pavel -si-radicalitatea –
evenimentiala -a-universalului/ , accesat la 17.04.2016
9 https://www.yout ube.com/watch?v=YapPZVsei3U , accesat la 17 .04.2016
10 http://www.sferapoliticii.ro/sfera/160/art15 -Tompea.php , accesat la 17.04.2016

Ciubuc Adrian -Ștefan Științe Politice , An II Grupa 1
6

BIBLIOGRAFIE
1. Academia Română, „Dicționarul explicativ al limbii Române ”, Univers
Enciclopedic Gold , 2012
2. Besançon Alain , „Originile intelectuale ale leninismului ”, București,
Huma nitas , 1993 .
3. Ken Jowi tt, „New World Distorder; The Leninist Extinction ”, Berkeley,
University of California Press, 1992
4. Lenin V. I, „Ce-i de făcut? ”,București: Editura Partidului Comunist Român ,
1946 .
5. Lenin V. I, „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului ”, București:
Editura Partidului Comunist din România , 1945 .
6. Lenin V. I , „Statul și revoluția ”, în V.I. Lenin, Op ere vol.25, Editura p entru
Literatură Politică, 1954.
7. Moraru Constantin , „Politica externă a României ”, București, Editura
Enciclopedică , 2008.
8. Romulus Rusan, „Sfârșiți odată cu trecutul negru! Sistemul represiv comunist din
România ”, Fundația Academică Civi că, București, 2010
9. Shafir Michael , „Xenophobic communism: the case of Bulgaria and
Romania” , Situation Re port (Ro mania), nr. 112, Arhiva 1989 .
10. „The Individual, Charisma, and the Leninist Extinction ”, A Conversation
with Ken Jowitt, Berkeley, Institute of International Studies, 2000

WEBGRAFIE
1. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/160/art15 -Tompea.php , accesat la 17.04.2016
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Juche , accesat la 17.04.2016
3. http://revistatimpul.ro/emanuel.copilas/militantism -crestin -si-nu-numai -sfantul -pavel -si-
radicalitatea -evenimentiala -a-universalului/ , accesat la 17.04.2016
4. https://dexonline.ro/definitie/weltanschauung , accesat la 17.04.2016