Circumplexul Interpersonal Si Raspunsul la Expresiile Faciale ale Emotiilor

Cuprins

Introducere asupra conceptelor de comportament agentic si comportament de comuniune

1.1Circumplexul interpersonal

2. Emotiile

2.1Scurt Istoric

2.2Definire

2.3Clasificare

3. Emotiile si sanatatea

3.1Emotiile daunatoare si emotiile benefice

4. Expresiile faciale ale emotiilor

4.1Tristețea

4.2Furia

4.3Surpriza

4.4Frica

4.5 Dezgustul

4.6 Dispretul

5.Demersul experimental

5.1Scopul si obiectivele cercetarii

5.2Ipoteze

5.3Variabile

5.4Instrumente utilizate

5.5Lotul de subiecti

Concluzii

Anexe

Bibliografie

-Knutson, B. (1996). Facial expressions of emotion influence interpersonal trait inferences. The Journal of Nonverbal Behaviour, 20, 165–182. doi:10.1007/BF02281954

-Fournier, M. A., Moskowitz, D. S., & Zuroff, D. C. (2002). Social rank strategies in hierarchical

relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 83, 425–433. doi:10.1037//0022-

3514.83.2.425

-( Vingershoets,2000)

-(Sternberg,1990)

-eckman

-dalai lama

-monica

-articolul

1.Introducere asupra conceptelor de comportament agentic si comportament de comuniune

Conform lui Bakan(1966) conceptual de agentic se refera la conditia de a fi un individ diferentiat ,iar aceasta diferentiere este sporita prin tendinta spre autoritate si putere.Comuniunea se refera la conditia de a face parte dintr-o entitate sociala sau spiritual mai mare si se manifesta prin tendinta spre uniune si solidaritate cu o entitate mai mare.

De la un nivel foarte abstract si filosofic pana la un nivel mult mai concret [recum masurarea personalitatii,conceptele de agentic si comuniune au un character vital.

Conceptele de agentic(A) si comuniune (C) au aparut de multe ori ca procese duale simbolizand doua modalitati fundamentale ale experientei umane dar care fac parte din acelasi intreg.

In scrierile voluminoase ale autorilor … se gasesc diferite concept care sunt legate de agentic si comuniune.(anexa-tabel).Asadar,constructele agentic si comuniune ar trebui sa serveasca drept coordinate conceptual de evaluare a comportamentului interpersonal.

1.1Circumplexul interpersonal

Circumplexul interpersonal este un model de organizare si evaluare a comportamentului interpersonal.Acest model este format din doua axe ortogonale,o axa vertical si o axa orizontala.O axa indica comportamentul de comuniune si variaza de la rece sau neprietenos la stanga,la cald sau prietenos la dreapta.Cealalta axa indica comportamentul agentic si variaza de la increzator sau dominat in partea de sus,la neincrezator sau supus in partea de jos.

Circumplexul interpersonal s-a dovedit a fi folositor in multe situatii precum si in studierea interactiunilor sociale incluzand indivizii diagnosticati cu tulburari psihice.(Fournir et all)

Modelul a fost folosit pentru a caracteriza expresiile emotiilor faciale(Knutson,1996)

2. Emotiile

2.1Scurt Istoric

2.2Definire

2.3Clasificare

3. Emotiile si sanatatea

Emotiile pot influenta deciziile pe care le luam,dar si atitudinea pe care o adoptam fata de ceilalti.Unele sunt placute,iar altele ne provoaca stres si ne afecteaza sanatatea.

Emotiile sunt o componenta esentiala in functionarea noastra fiziologica, derulandu-se continuu in corpul nostru.Ele ne impregneaza memoria,ne nuanteaza atitudinea fata de viata,ne influenteaza modul de a relationa si de a ne evalua experientele.Emotiie ne modifica fara incetare starea interioara,informandu-ne despre ceea ce se petrece in profunzimile corpului nostru,despre felul in care ne afecteaza mediul nostru inconjurator.Dat fiind faptul ca participa la reglarea tensiunii interne,emotiile sunt responsabile de confortul sau de disconfortul nostru sufletesc.

Emotiile au functii multiple dar toate vizeaza o mai buna adaptare la viata de zi cu zi.

Emotiile folosesc la evaluarea rapida a unei situatii date,la aintuirea pericolului sau a potentialului confort sufletesc pe care ni-l confera aceasta si la manifestarea unei reactii prompte.Chiar si atunci cand apar fara sa constientizam stimulul care le-a declansat,emotiile sunt totusi rezultatul modului cum apreciaza creierul nostrum lumea exterioara si realitatea interioara si actioneaza ca niste semnale de alarma pentur a ne ghida comportamentul.Emotiile sunt,de asemenea,motivanti puternici care stau la baza faptelor noastre,fie ca suntem sau nu constienti de actiunea lor.

Emotiile sunt esentiale pentru comunicare.Ele apar spontan si se manifesta la nivel corporal de indata ce,in contactul cu semenii nostri,ceva de suscita interesul.Atat organele interne cat si scheletul si musculature sunt puse in miscare.

Creierul nostru este apt sa declanseze o gama de procese care vizeaza reglarea homeostazieie,adica mentinerea unui nivel al tensiunii interne aproximativ constant si cat mai scazut posibil pentru garantarea unei senzatii de bine si de calm.(anexa)

Emotiile noastre sunt adaptate situatiei care le provoaca si,fara ele,adaptarea noastra la lume ar fi in mod serios afectata.

Fiinta umana prezinta o mare complexitate;factori numerosi,atat fizici cat si psihici,interactioneaza in mod constant penturu a amplifica sau a inhiba efectul benefic al obiceiurilor sanatoase.Printre acesti factori se numara si emotiile.Fiinta umana este alcatuita dintr-un corp animat de o minte si cele doua sunt mult mai profund imbinate una cu alta decat se banuieste.Datorita emotiilor care servesc drept punte de legatura,cele doua se afla in permanenta comunicare.Prin urmare,emotiile se afla in miezul sanatatii nostree,iar modul in care ne impacam cu ele joaca un rol important in echilibrul homeostatic al organismului.

3.1Emotiile daunatoare si emotiile benefice

Desi sistemul imunitar ne supravegheaza corpul in permanenta,acesta este expus constant actiunii microbilor sau celulelor care incep sa se transforme in tumori.Ereditatea si mediul sunt doua factori importanti care trebuie luati in considerare.Modificarile existente in mediu,cum ar fi poluarea aerului pot cauza diferite boli.

Un alt factor important descoperit in ultimii ani este reprezentat de starea psihica a individului.Noile descoperiri afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular.Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetarte din punct de vedere stiintific.Conform studiilor,din punctul de vedere ai sanatatii,emotiile sunt daunatoare si benefice.Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea,despresia,care nu include doar tristetea,ci si autocompatimirea,sentimentul de vinovatie si disperarea,stresul,.Cele benefice sunt:calmul,optimismul,increderea,bucuria si bunavointa iubitoare.

Dr.Redford Williams,de la Universitatea Duke a studiat cu atentie calitatea particulara a furiei care pare sa conduca la o moarte timpurie,descoperind ca aceasta are trei componente.O stare psihica importanta din punctul de vedere al urmarilor nedorite pentur sanatate este depresia,care consta in tristete,autocompatimire si disperare.Dovezile in cazul despresiei sunt mai solide in ceea ce priveste influentarea insanatosirii dupa o boala grava decat referitor la cauza initiala a bolii.De asemenea reprimarea este o alta emotie intens studiata pin prisma efectelor sale negative..Studiile au aratat ca cei care “reprima” pot fi mai sensibili la astm,hipertensiune si raceli.In cazul femeilor suferind de cancer la san care isi reprima starea de tensiune,tumoarea poate recidiva.

4. Expresiile faciale ale emotiilor

Emotiile declanseaza atat schimbari interne,pe care nu le putem auzi ori vedea,cat si schimbari ale comportamentelor exterioare. O serie de schimbari interne e data de incercarea de a regal sau ajusta comportamentul emotional.Din categoria comportamenteor exterioare survenite in timpul emotiilor sunt semnalele(expresiile faciale,vocea,impulsurile emotionale),actiunile si schimbarile in SNA(transpiratia,respiratia,activitatea cardiac,temperature pielii).

Charles Darwin a pus bazele studiului stiintific al expresiilor faciale prin lucrarea sa din anul 1872 "Expressions of the Emotions in Man and Animal”.Asadar el este considerat intemeietorul cercetarii moderne asupra expresiilor faciale.Charles Darwin este primul care a considerat expresiile faciale universale,apartinand speciei.

In anii ’70 un important psiholog,Paul Ekman a realizat o cercetare ampla e expresiilor faciale impreuna cu ai sai colegi. Cercetarile sale s-au bazat,in principal,pe studierea grupelor de muschi ce participa la realizarea unei expresii.Astfel,rezultatele sale au demonstrat ca anumite emotii sunt insotite intotdeauna de anumite expresii.

Paul Ekman și Wallance V. Friesen au identificat treicomponente ale feței in comunicarea

emoțiilor. Prima componentă este reprezentată de partea de sus a feței, fruntea și sprâncenele. A doua, partea de mijloc: urechile, ochii și pomeții obrajilor. Infine, cea de-a treia componentă, partea de jos a feței, nasul, gura și bărbia. Toate acesteailustrează șase tipuri de emoții: furia, dezgustul, teama, bucuria, supărarea, satisfacția șisurprinderea, recunoscute ca fiind universale.

Cercetarile care au avut ca obiect de studiu fata umana au demonstrat ca expresia fetei influenteaza de multe ori comportanemtul,decizia sau evolutia multor lucruri in diferite situatii in care indivizii interactioneaza.

4.1Tristețea

Tristetea este una din cele mai durabile emotii.Una din fctiile si scopurile expresiei tristetii este de a chema dupa ajutor,de a impune suferinta proprie asupra celorlalti astfel incat cei din urma sa ofere ajutor.

Fiecare expresie comunica o serie de mesaje associate.Mesajele pentru tristete si agonie orbiteaza in jurul lui “sufar,alinati-ma si ajutati-ma”.Lacrimile pot fi de cele mai multe ori prezente pe chipul persoanelor triste.Insa in culturile vestice lacrimile sunt acceptabile la copii si femei si sunt considerate semn al slabiciunii la barbatii adulti.Lacrimile nu sunt unice doar in cazul tristetii si al agoniei.Ele pot aparea si in timpul trairii altor emotii precum bucurie sau in crizele de ras,desi literature de specialitate atesta ca cele mai multe cazuri de plans au fost descoperite la adultii neajutorati.( Vingershoets,2000)

este o emoție declansata de o pierdere, pierdere ce s-a produs deja și asupra căreia nu mai avem niciun control.

Expresii la nivelul fetei:

colturile buzelor sunt orientate spre jos, iar in unele cazuri pot chiar tremura

partea interioara a sprancenelor este mai retrasa

pleoapele de sus sunt lasate sa cada

colturile interioare ale sprancenelor sunt ridicate

privirea in jos

Senzatiile pe care le are o persoana trista sunt foarte neplacute:pleoapele se ingreuneaza,obrajii incep sa se ridice,ochii se umezesc iar gatul incepe sa doara.Aceste sunt cateva dintre reactiile normale la tristete pe care le putem resimti atat in cazul propriei tristeti cat si atunci cand empatizam cu tristetea altcuiva.

Un semn de incredere care poate sugera tristetea celorlati este unghiul cu varful in sus dintre colturile interioare ale sprancenelor.Acest semn poate fi considerat foarte puternic si de incredere deoarece putini oameni pot realiza in mod involuntar aceasta miscare,asa incat reproducerea deliberate este foarte rara.Chiar si in momentele in care oamenii incearca sa ascunda ceea ce simt

4.2Furia

Furia reprezinta chipul atacului sau ai violentei.

Cea mai eficienta metoda pentru a genera furia la copii este actiunea fizica,prinderea mainilor copiilor fara ca ei sa si le poate elibera.(Sternberg,1990)

Una dintre cele mai periculoase aspect ale furiei este ca furia naste furie,iar ciclul escaladeaza rapid.Cuvantul “furie”se aplica multor situatii inrudite dar distinct.Exista o intreaga paleta a semtimentelor de furie,de la enervarea usoara la mania violenta.Diferentele sunt nu doar intre intensitatile acestor sentimente ci si intre tipurile de furie.Studiile arata ca rareori simtim mai multa vrema doar furie deoarece adesea frica precede si urmeaza furia.

Furia este emotia cea mai periculoasa,intrucat atunci cand o resimtim incercam sa facem rau obiectului furiei.Fiecare persoana este diferita din punctual de vedere al intensitatii la care simte emotiile iar expresiile furiei nu depend doar de impulsivitate ci si de capacitatea exploziva a fiecaruia.

Expresii la nivelul fetei:

colturile interioare ale sprancenelor sunt trase in jos

pleoapele de sus se imping in sprancenele coborate

narile poti fi dilatate

privirea fixata

buzele impreunate si incordate

Senzatiile pe care le resimte o persoana furioasa implica sentimente de presiune,tensiune,caldura,pulsul cardiac este crescut,presiunea sangelui urca si fata se poate inrosi.De asemenea poate exista o tendinta de a musca puternic,strangand din dinti si impingand barbia inainte.

4.3Surpriza

Surpriza este o emotie de foarte scurta in durata si se manifesta brusc. Ea poate varia in intensitate in functie de factorul care a provocat-o, iar daca persoana are timp sa se gandeasca, aceasta manifestare poate lipsi.

Expresii la nivelul fetei:

Sprancenele si pleoapele superioare sunt ridicate, fapt ce determina si incretirea fruntii

Uneori, gura poate fi intredeschisa

Partea inferioara a falcii este usor coborata

Obrajii sunt mai retrasi

Capul este usor lasat pe spate

4.4Frica

Frica este o emotie innascuta manifestandu-se printr-o reactie a organismului la o primejdie care a fost perceputa.

Expresii la nivelul fetei:

Pupilele sunt dilatate

Sprancenele sunt mai ridicate, si aduse inspre centru

Buza superioara este ridicata

Gura usor deschisa

Pleoapa superioara este ridicata, iar cea inferioara este incordata

4.5 Dezgustul

Studiile arata ca pana la varsta de patru ani exista antipatie,respingerea lucrurilor neplacute ,insa nu exista dezgust.

Sunt doua forme de dezgust.Cel care a facut diferenta intre cele doua forme ale dezgustului,interpersonal si de baza, este Rozin.Potrivit acestuia exista patru grupe de factori declansatori invatati:factorul bizar,factorul de boala,factorul accidental,factorul de viciere morala.

Un alt fel de dezgust,cel din saturatie ,este sugerat de descoperirile psihologilor John Gottman,Erica Woodin si Robert Levenson.

O functie importanta a dezgustului este inlaturarea lucrurilor care ne revolta, iar dezgustul social pune distant intre noi si ceea ce ni se pare inacceptabil.

Expresii la nivelul fetei:

Buza superioara este ridicata la maximum

Buza inferioara este ridicata si ea iesind putin in afara

Pleoapa superioara este usor impinsa in sus

Incretitura care porneste de la nari formeaza un U rasturnat

Senzatiile produse de dezgust sunt neplacute,ducand la greata,ceea ce arata ca este o emotie negative.O persoana care simte dezgustul are o senzitivitate crescuta in buza superioara si nari.

4.6 Dispretul

Dispretul este una dintre cele mai subtile expresii si se poate exprima prin manifestarea superioritatii in raport cu elementul care a determinat acest sentiment.

Dispretul este o emotie care prezinta dificultate in privinta remarcarii acesteia.

Expresii la nivelul fetei:

Unul din colturile buzelor este ridicat

Narile usor dilatate

Similar Posts

  • Efecte Cognitive ale Influentei Media Persuasive

    CUPRINS Introducere………………………………………………………………………………………………………… I. Jurnalismul clasic versus jurnalis online……………………………………………………………. 1.1. Istoric. Definiții………………………………………………………………………………………….. 1.2. Medii de comunicare …………………………………………………………………………………. 1.3. Genuri și stiluri jurnalistice în presa scrisă, radio și tv…………………………………… 1.4. Știrea, instrumentul principal în jurnalismul clasic……………………………………….. 1.5. Blogul, portalul de știri…………………………………………………………………………….. II. Persuasiune în media ………………………………………………………………………………….. 2.1. Definiții ale persuasiunii…………………………………………………………………………….. 2.2. Efecte ale media……………………………………………………………………………………… 2.3.Influență sau himeră?…

  • Utilitatea Social Media In Activitatea Unui Consilier In Cariera

    Utilitatea social media în activitatea unui consilier în carieră CUPRINS Argument Capitolul 1 Utilitatea tehnologiei informației în activitatea unui consilier în carieră Tipuri de programe informatice utilizate în activitatea de consiliere Evoluția tehnologiei informațiilor în activitatea de consiliere Instrumente ale tehnologiei informației Tipologia activităților de consiliere la distanță Factori care influențează conceperea și desfășurarea programelor…

  • . Repere Teoretice Pentru Dezvoltarea Capacitatii DE Autocontrol A Militarilor

    CUPRINS INTRODUCERE Deoarece procesele formatoare sunt cele care particularizează în mod dramatic posibilitățile de manifestare ale oamenilor și care pot face diferența dintre obținerea de performanțe și posibilitatea eșecului, consider de maximă importanță problematica dezbătută pe parcursul acestei lucrări. Am investigat îndeosebi capacitatea de autocontrol a omului deoarece aceasta este cea care poate duce la…

  • Desenul Metoda de Psihodiagnoza Si Recuperare la Deficientii de Auz

    LUCRARE DE LICENȚĂ DESENUL – METODĂ DE PSIHODIAGNOZĂ ȘI RECUPERARE LA DEFICIENȚII DE AUZ CUPRINS Introducere Capitolul 1. Desenul – conduită de tip semiotic 1.1 Considerații asupra funcției simbolice 1.2. Desenul-formă de expresie psihologică a persoanei 1.3. Semantica desenului 1.4. Valoarea psihologică a desenului 1.5. Legile desenului și ale funcției plastice 1.6. Ontogeneza desenului 1.7….

  • Factori Psihologici Care Modereaza Optimismul Comparativi In Perceptia Riscului De Imbolnavire

    Cuprins Argument I. PARTEA TEORETICĂ Capitolul 1. Riscul și percepția riscului 1.1. Riscul 1.1.1.Accepțiuni ale conceptului de „risc”………………………………….………..p.5 1.1.2.Evaluarea riscului……………………………………………………………….……p.7 1.2. Percepția riscului 1.2.1.Definirea conceptului………………………………………………………………….p.8 1.2.2. Euristici cognitive implicate în percepția riscului….……………………..p.11 Capitolul 2. Optimismul comparativ 2.1. Delimitări conceptuale 2.1.1.Optimism dispozițional……………………………………………….…..……….p.17 2.1.2.Optimism nerealist…………………………………………………………………..p.18 2.2. Optimismul comparativ 2.2.1.Definire și caracterizare……………………………………………………………..p.19 2.2.2. Modalități de măsurare a optimismului…