CIRCULA ȚIA ILEGAL Ă A SUBSTAN ȚELOR NARCOTICE, [625401]

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT
FACULTATEA PROTEC ȚIE, PAZ Ă ȘI SECURITATE
CATEDRA DREPT
TEZA DE LICEN ȚĂ
TEMA :CIRCULA ȚIA ILEGAL Ă A SUBSTAN ȚELOR NARCOTICE,
PSIHOTROPE SAU A ANALOAGELOR LOR CU SCOP DE ÎNSTR ĂINARE
Autor: student: [anonimizat]:
Chișinău 2017

3Cuprins
ITRODUCERE………………………………………………………………………………………..5
CAPITOLUL I. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND CIRCULA ȚIA
SUBSTAN ȚELOR NARCOTICE, PSIHOTROPE, SAU ANALOAGELOR
LOR ÎN SCOP DE ÎNSTR ĂINARE. ………………………………………………………. 10
1.1 Studiul terminologic asupra no țiunilor utilizate în sfera circula ției
substan țelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor în scop de înstr ăinare …. 10
1.2 Reglementari interna ționale si comunitare in materia circula ției ilegale a
substan țelor narcotice, psihotrope, sau analoagelor lor in scop de înstr ăinare…. 20
CAPITOLUL II. PROBLEMATICA STABILIRII ELEMENTELOR
CONSTITUTIVE ALE COMPONENTEI INFRACTIUNII PREVAZUTE LA
art.217¹CP RM. …………………………………………………………………………………….. 28
2.1 Obiectul infrac țiunii prev ăzute la art. 217¹ CP RM………………………………. 28
2.2 Subiectul infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ CP RM. ……………………………… 34
2.3 Latura obiectiva a infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ CP RM…………………… 37
2.4 Latura subiectiva a infrac țiunii prev ăzute la art. 217¹ CP RM. ……………….. 55
CAPITOLUL III. CALIFICAREA INFRAC ȚIUNILOR SAVÂR ȘITE IN
SFERA CIRCULA ȚIEI ILEGALE A SUBSTAN ȚELOR NARCOTICE,
PSIHOTROPE SAU ANALOAGELOR LOR ÎN SCOP DE ÎNSTR ĂINARE
…………………………………………………………………………………….61
3.1 Calificarea infrac țiunii prev ăzuta la art. 217¹ CP RM……………………………. 61
3.2 Delimitarea infractiunii prevazuta la art. 217¹ CP RM de contraventiile
administrative similare………………………………………………………………………….. 65
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………… 70
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………… 74

4A B R E V I E R I
1.CP RM – Codul penal al Republicii Moldova
2.CPP RM – Codul procesul penal penal al Republicii Moldova
3.CCA RM – Codul contraven țional al Republicii Moldova
4.MO RM – Monitorul Oficial al Republicii Moldova
5.CEDO- Curtea Europen ă a Drepturilor Omului
6.CSJ- Plenului Cur ții Supreme de Justi ție
7.Art. – Articolul
8.Alin. – Aliniatul
9.Pct. – Punctul
10.Lit. – Litera
11.Nr. – Num ărul
12.Pct. – Punctul

5INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate. Continua modificare a rela țiilor sociale în
permanen ță impune dezvoltarea unui cadru legislativ eficient și corespunz ător, care
ar asigura buna evolu ție a societ ății. Un rol important în acest domeniu il joac ă
normele dreptului penal, aplicarea corect ă a cărora este menit ă să stopeze cre șterea
criminalit ății, care afecteaz ă din ce in ce mai mult via ța social ă.
Un pericol deosebit pentru societatea contemporan ă prezint ă expansiunea
necontenit ă a fenomenului narcomaniei. In Republica Moldova practic nu au mai
rămas regiuni, unde nu s-ar fi depistat narcomani sau infrac țiuni legate de circula ția
ilegal ă a drogurilor. Se constat ă o cre ștere semnificativ ă a num ărului
consumatorilor de droguri, indeosebi tineri, cît și a persoanelor implicate in
furnizare. Re țelele de trafican ți sunt mai extinse, avand conexiuni la nivel regional,
național și interna țional. Criminalitatea organizat ă a luat sub controlul s ău aceast ă
ramur ă a activit ății infrac ționale și se arat ă extrem de interesat ă în lărgirea pie ței de
desfacere a drogurilor, inclusiv și în Republica Moldova.
Asigurarea unor mijloace eficiente de drept penal de combatere a crimelor
legate de circula ția ilegal ă a drogurilor a fost și este actual ă, mai ales, luînd in
considera ție profundele schimb ări economice, sociale, politice și culturale prin care
trece Republica Moldova.
Studiul cadrului juridico-penal cu privire la infrac țiunile legate de fenomenul
narcomaniei se impune și din motive pur practice, deoarece țările noastre i și
modific ă in permanen ță legisla ția penal ă in acest domeniu. In prezent m ărimea
amenin țării drogurilor este apreciat ă mai obiectiv. Cardinal se regandesc formele și
metodele de lupt ă cu narcomania.
Astfel omenirea a devenit con știentă de pericolul acestui fenomen, odat ă cu
amplificarea traficului ilicit de droguri și precursori și descoperirea efectelor
nocive ale acestora asupra organismului, fapt pentru care cauzele și consecin țele

6lui sunt ast ăzi pe agenda forurilor organiza țiilor interna ționale (in primul rand, ale
Organiza ției Na țiunilor Unite), men ționandu-se multiplele efecte nefaste ale
drogurilor. Astfel, in Declara ția cu privire la contracararea traficului ilicit de
droguri și abuzului de substan țe narcotice, adoptat ă de Adunarea General ă a ONU
la 14.12.1984, se men ționeaz ă, printre altele, c ă comunitatea mondial ă exprim ă
nelini ște in leg ătură cu faptul c ă traficul ilicit de droguri și abuzul de substan țe
narcotice impiedic ă bunăstarea fizic ă și moral ă a popoarelor, in special a tinerilor.
In Declara ția cu privire la principiile directoare de reducere a cererii in privin ța
drogurilor, adoptat ă de Adunarea General ă a ONU la 10.06.1998, se men ționeaz ă
că abuzul de droguri și traficul lor ilicit au consecin țe devastatoare pentru toate
țările, implicand: impactul funest asupra s ănătăț ii oamenilor; cre șterea
infrac ționalit ății, a violen ței și a corup ției; epuizarea resurselor umane, naturale și
financiare care puteau fi folosite pentru progresul social-economic; pierderea de
vieți omene ști, dezagregarea familiilor și comunit ăților; sl ăbirea structurii politice,
culturale, sociale și economice.
Scopul si obiectivele lucrarii. Scopul principal al acestei investiga ții
constituie studierea concep țiilor științifice referitoare la esen ța reglement ărilor
naționale cu privire la criminalitatea legat ă de circula ția ilegal ă a drogurilor,
analiza multilateral ă a legisla ției penale in vigoare a Republicii Moldova in sfera
dată cu elaborarea concluziilor corespunz ătoare, particularit ăților calific ării
infrac țiunilor legate de circulatia ilegala substantelor narcotice psihotrope sau
analoagelor lor, relevarea tendin țelor pozitive și negative ale dezvolt ării normelor
juridico-penale in domeniu, inaintarea propunerilor de perfec ționare a lor.
Pentru a realiza acest scop, au fost stabilite urm ătoarele obiective :
– determinarea conceptelor de baz ă formînd sistemul de referin țe in
investigarea fenomenului circula ției ilegale a substan țelor narcotice, psihotrope,
sau analoagelor lor cu scop de înstr ăinare art.217¹ CP RM;
– studierea experien ței altor țări in ce prive ște prevenirea și combaterea
traficului ilicit de droguri și precursori;

7– proiectarea unor noi direc ții ale politicii penale in vederea ap ărării
circula ției legale asubstan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor și precursorilor
acestora;
– formularea regulilor de calificare a infrac țiunii prev ăzute la art.217¹
CP RM;
– analiza juridic ă a elementelor constitutive ale infrac țiunii prev ăzute la
art.217¹ CP RM;
– determinarea gradului de compatibilitate dintre normele penale și
normele extrapenale de referin ță aplicate in procesul de ap ărare a ordinii de drept
impotriva traficului ilicit de droguri și precursori;
– atestarea deficien țelor normei penale privind infrac țiunea de circula ție
ilegal ă a substan țelor narcotice psihotrope sau analoagelor lor cu scop de
instrăinare, precum și formularea de recomand ări menite s ă contribuie la
perfec ționarea ei.
Obiectul cercet ăriiî-l constituie problemele r ăspunderii penale pentru
infrac țiunea s ăvarșită în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor cu scop de înstr ăinare. De asemenea, cercet ării au fost supuse
temeiul real al r ăspunderii penale pentru infrac țiunile prev ăzute la art.217¹ CP RM
– faptele prejudiciabile legate de traficul ilicit de droguri și precursori – precum și
temeiul juridic al r ăspunderii pentru infrac țiunile consemnate, constand in
componen țele de infrac țiuni corespunz ătoare.
Noutatea științifică a rezultatelor ob ținute . Prin prezenta lucrare, a fost
întreprins ă încercarea de a cerceta în complexitate problemele privind r ăspunderea
penal ă pentru infrac țiunea prev ăzută la art. 217¹ CP RM, încercare avînd ca
finalitate formularea de concluzii și recomand ări teoretice în scopul îmbun ătățirii
calitative continue a legisla ției.
În acest sens: 1) s-a efectuat studiul terminologic asupra conceptelor utilizate
în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, sau al analoagelor lor; 2) s-a
stabilit c ă substituentul adecvat al no țiunii „substan ță narcotic ă” este no țiunea

8„stupefiant”, caracterizat ă prin admisibilitate și oportunitate în planul dreptului
interna țional; 3) s-a constatat c ă nici în Legea nr.382/1999, nici în 7 Legea
nr.713/2001 no țiunii „drog” nu-i este atribuit un în țeles adecvat; 4) a fost explicat ă
corela ția no țiunii „drog” cu no țiunile complementare sau subsecvente „stupefiant”,
„substan ță psihoactiv ă”, „substan ță narcotic ă”, „substan ță psihotrop ă”, „plant ă care
conține substan țe narcotice sau psihotrope”, „substan ță euforizant ă”, inhalant
chimic toxic”; 5) s-a stabilit importan ța criteriului juridic pentru operarea, în
contextul dreptului penal, cu no țiunile „substan ță narcotic ă” și „substan ță
psihotrop ă”; 6) a fost determinat gradul de implementare în dreptul penal al
Republicii Moldova a reglement ărilor din dreptul interna țional penal cu privire la
circula ția ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope, sau al analoagelor lor; 7) s-a
identificat obiectul juridic special și obiectul material (imaterial) pentru
infrac țiunea prev ăzută la art.217¹ CP RM; 8) a fost identificat momentul de
consumare a infrac țiunii de la art. 217¹ CP RM; 10) au fost identificate criteriile de
delimitare a infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ CP RM de contraven țiile
administrative similare etc.
Baza teoretico-metodologic ă a studiului . Pentru realizarea scopului și
obiectivelor lucr ării, ca metode de cercetare au fost folosite metoda logic ă, metoda
juridic ă comparativ ă, metoda istoric ă, metoda sistematic ă etc. Investiga țiile
efectuate se bazeaz ă pe studierea doctrinei, legisla ției și a practicii judiciare
existente în domeniul dat. La realizarea studiului, ca punct de reper a servit
legisla ția penal ă a Republicii Moldova și a altor state (România, Ucraina, Federa ția
Rusă etc.).
Printre oamenii de știință autohtoni și str ăini care și-au adus aportul
proeminent la elaborarea concep ției teoretice de solu ționare a problemelor privind
răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor
narcotice, psihotrope, a analoagelor și precursorilor lor se num ără: A.Boroi,
D.Croitoru, M.Hotc ă, N.Neagu, V.Pa șca, O.Pop, V.Radu-Sult ănescu, (România);
A.Barb ăneagr ă, A.Borodac, V.Bujor, V.Holban, V.Stati (Moldova); L.A.

9Andreeva, S.P. Didkovskaia, R.M. Gotlib, E.H. Hasanov, L.V. Inogamova, M.M.
Kadârov, B.F. Kalacev, T.M. Klimenko, V.P. Koneaev, A.A. Kriukov, V.V.
Kuharuk, V.B. Malinin, N.A. Miro șnicenko, , L.A. Prohorov, M.L. Prohorova,
S.V. Raceeva, L.I. Romanova, V.A. Safarov, P.N. Sbirunov, (Rusia) etc. Lucr ările
acestor autori consacra ți constituie baza teoretic ă a investiga ției. Prezentul studiu
vine s ă întregeasc ă studiile întreprinse anterior în domeniu, eviden țiind unele
tendin țe și aspecte noi, specifice pentru etapa actual ă de dezvoltare a societ ății.
Volumul și structura tezei. Lucrarea este structurat ă în felul urm ător:
introducere, trei capitole, șapte paragrafe, concluzii și bibliografie.

10CAPITOLUL I. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND CIRCULA ȚIA
SUBSTAN ȚELOR NARCOTICE, PSIHOTROPE SAU ANALOAGELOR
LOR ÎN SCOP DE ÎNSTR ĂINARE
1.1 Studiul terminologic asupra no țiunilor utilizate în sfera
circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor
în scop de înstr ăinare
Unul din principiile fundamentale în toate sferele vie ții sociale îl constituie
principiul suprema ției legii. În acest sens trebuie de men ționat ca pentru realizarea
acestui principiu este necesar ă înțelegerea corect ă a sensului și con ținutului legii de
către beneficiarii și destinatarii acesteia. Astfel în acest sens juristul german E.
Schmidt-Abmann afirm ă: „Atat puterea executiv ă, cat și cea judec ătoreasc ă se
supune legilor și Constitu ției. Este imperativ ă aplicarea strict ă a actelor normative
in vigoare și, respectiv, este interzis ă orice deviere de la textul legii”.1 Devierea de
la textul legii este interzis ă, deoarece în țelegerea limbajului legislativ are o
semnifica ție deosebit ă pentru stabilirea limitelor libert ății persoanei în raport cu
statul. Stabilim ca problema studiului terminologic în contextul legii penale se
impune prin importan ță. Acest principiu metodologic este aplicabil în deplin ă
măsură la cercetarea naturii juridice a fenomenului circula ției substan țelor
narcotice, psihotrope, a analoagelor și precursorilor acestora, deoarece fenomenul
reliefat este marcat de un dinamism pronun țat, adoptând noi și noi tr ăsături
calitative și parametri cantitativi, iat ă de ce este necesar ă denotarea denominativ ă
a noilor aspecte ale numitului fenomen, fiind necesar ă corectarea termenilor
utiliza ți sau, chiar, introducerea în lexic a unor termeni noi.2
Însă în practic ă stabilim aplicarea și folosirea inadecvat ă a no țiunilor din
sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, de c ătre
destinatarii legii. Aceste neclarit ăți fiind cauzate de anumi ți factori, cum sunt:
1 Schmidt-Abmann E. Staatrecht. – Isensee, Kirchhof, 1987, p. 34.2 Igor Hadîrc ă „Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor și precursorilor acestora” , p.16, Chi șinău 2009.

11·prima cauz ă datorîndu-se exprim ării obscure din partea legiuitorului.
Adic ă legiuitorul întrebuin țează termeni care într-un anumit context
are un în țeles impropriu, ca urmare aceasta ducînd la o interpretare în
mod diferit de c ătre destinatarii legii, la momentul oper ării cu ace ști
termini.
·O alt ă cauz ă rezid ă în utilizarea imprecis ă de c ătre legiuitor a unor
termeni și expresii, avind loc în momentul determin ării insuficiente,
de către legiuitor, a obiectului de referin ță sub aspectul cantitativ și
calitativ. Ca exemplu poate fi prezentat ă corelarea cantit ăților mici cu
cantit ățile mari ale plantelor, care con țin substan țe narcotice sau
psihotrope specificate în Hot ărârea nr.79 din 23.01.2006 a Guvernului
Republicii Moldova. Astfel, confruntarea expresiilor „pân ă la
cantitatea indicat ă” (în cazul cantit ăților mici) și „de la – pân ă la” (în
cazul cantit ăților mari) ne determin ă să consider ăm că în afara
câmpului juridic r ămân: o (una) plant ă de coca, kat sau efedr ă; dou ă
plante de cânep ă; cincizeci de plante de mac.
·O a treia cauz ă se exprim ă în caracterul duplicitar al unor termeni sau
expresii. De exemplu, în Legea Republicii Moldova privind controlul
și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de
droguri și de alte substan țe psihotrope, adoptat ă de Parlamentul
Republicii Moldova la 6.12.2001, se pune semnul egalit ății între
noțiunile: „drog” și „substan ță psihotrop ă”; „substan ță psihotrop ă” și
„substan ță toxic ă”. În acela și timp, echivalen ța semantic ă a no țiunilor
menționate nu rezult ă din con ținutul Legii Republicii Moldova cu
privire la circula ția substan țelor narcotice și psihotrope și a
precursorilor, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la
6.05.1999, și, respectiv, al Hot ărârii nr.7 din 1.12.1998 a Comitetului
Permanent de Control asupra Drogurilor cu privire la substan țele
narcotice, substan țele psihotrope, care se afl ă sub control interna țional

12în corespundere cu conven țiile ONU din anii 1961, 1971 și 1988 pe
teritoriul Republicii Moldova.
Este adev ărat că asist ăm la un proces de îmbog ățire terminologic ă reciproc ă
a diferitelor domenii de cuno ștințe. De exemplu, astfel de concepte ca „substan țe
narcotice” și „narcomanie” s-au încet ățenit nu numai în vocabularul medicilor, dar
și în lexicul juri știlor, psihologilor, sociologilor etc. În continuare ajungem la ideea
că esen ța noțiunilor fundamentale și con ținutul lor logic trebuie s ă fie uniforme
pentru toate științele care au în vizor sfera circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora.
Definirea no țiunilor de c ătre legiuitor este expresia actului de interpretare
legal ă (autentic ă). Astfel, în art.134¹ CP RM sunt definite no țiunile „substan ță
narcotic ă sau psihotrop ă”, „analog al substan ței narcotice sau psihotrope” și
„precursor”. No țiunile din sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor și precursorilor acestora î și găsesc interpretarea legal ă nu doar în
cadrul legii penale. Astfel, în Legea nr.382/1999 sunt definite no țiunile „drog”,
„substan ță narcotic ă (stupefiant)”, „substan ță psihotrop ă”, „preparat”, „precursor”
și „circula ție a substan țelor narcotice și psihotrope și a precursorilor”. De
asemenea, în Legea nr.713/2001 sunt definite no țiunile „narcomanie” și „consum
ilicit de droguri și de alte substan țe psihotrope”.
În continuare vom examina no țiunile cu care opereaz ă legiuitorul referitor la
infrac țiunea de circula ție ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope, sau
analoagelor lor cu scop de înstr ăinare.
Legiuitorul define ște no țiunea „substan ță narcotic ă” în felul urm ător:
substan ță de origine natural ă sau sintetic ă și preparatul con ținând o astfel de
substan ță, care provoac ă deregl ări psihice și dependen ță fizic ă la consumul lor
abuziv. Aceast ă defini ție este formulat ă atât în art.1 al Legii nr.382/1999, cât și în
alin.(1) art.134¹ CP RM. Dezavantajele acestei defini ții sunt urm ătoarele:

131) ea desemneaz ă nu o singur ă noțiune – „substan ță narcotic ă”, dar dou ă
noțiuni –„substan ță narcotic ă” și „substan ță psihotrop ă”. De aceea, nu este clar
care este diferen ța specific ă dintre cele dou ă noțiuni desemnate prin aceea și
defini ție;
2) defini ția dat ă cuprinde sintagma „ și preparatul con ținând o astfel de
substan ță”. Deci, preparatul con ținând o substan ță narcotic ă este considerat a fi,
prin procedeul fic țiunii juridice, substan ță narcotic ă. Îns ă, în defini ția no țiunii
„drog” , conceptele „substan ță narcotic ă” și „preparate con ținând o substan ță
narcotic ă” sunt prezentate ca no țiuni care nu se intersecteaz ă. De aceea, pentru a
elimina aceste confuzii și evocând argumentele prezentate anterior, opt ăm pentru
excluderea sintagmei „preparate con ținând o substan ță narcotic ă” din defini ția
noțiunii legale „substan ță narcotic ă”;
3) în defini ția dat ă se face referire la criteriul fizic al substan ței narcotice –
„substan ță de origine natural ă sau sintetic ă” și la criteriul medicinal al substan ței
narcotice – „care provoac ă deregl ări psihice și dependen ță fizic ă la consumul lor
abuziv”, îns ă în nici un fel nu se ia în considera ție criteriul juridic al substan ței
narcotice.
În ce prive ște criteriul juridic al substan ței narcotice, acesta se exprim ă în
faptul c ă substan țele, care ac ționeaz ă asupra sistemului nervos central, pot fi
considerate având statutul de substan țe narcotice numai dup ă o fixare juridic ă
corespunz ătoare a acestui statut. Importan ța acestui criteriu rezid ă în aceea c ă
permite defalcarea, din rândul substan țelor având efect narcotizant, numai a acelor
substan țe a c ăror manipulare ilegal ă implic ă răspunderea penal ă3. Î n a c o r d c u
aceste exigen țe, unii autori, definind no țiunea „substan țe narcotice”, invoc ă just și
criteriul juridic4. Ceea ce spore ște aplicativitatea defini ției respective.
3 Майоров А.А ., Малинин В.Б . Наркотики : преступность и преступления . – Санкт Петерсбург , 2002, p.100.4 Brînz ă S., Ulianovschi X. Drept Penal. Partea special ă. – Chi șinău: Cartier, 2005, p.362.

14Deasemenea juristul Igor Hadîrc ă propune disjungerea defini ției legale a
noțiunii „substan ță narcotic ă” de defini ția legal ă a no țiunii „substan ță psihotrop ă”
și ne propune, pentru defini ția legal ă a no țiunii „substan ță narcotic ă”, urm ătoarea
formul ă: „substan ța de origine natural ă sau sintetic ă, care provoac ă deregl ări
psihice și dependen ță fizic ă la consumul ei abuziv, dac ă aceast ă substan ță este
indicat ă în lista substan țelor narcotice, aprobat ă de Guvern”.5
Lista substan țelor narcotice din Hot ărârea nr.79/2006 a Guvernului include
denumirea a 139 de substan țe narcotice. Varietatea acestora condi ționeaz ă
clasificarea substan țelor narcotice, adic ă gruparea obiectelor în clase dup ă unele
criterii, într-o ordine ierarhic ă și într-un tot unitar și organic, astfel ca fiecare clas ă
să ocupe un anumit loc, în conexiune cu celelalte clase. În Anexa la Legea
nr.382/1999, clasificarea substan țelor narcotice se face în func ție de dou ă criterii:
1) gradul de pericol pentru s ănătatea omului prin consecin țele grave generate
de consumul abuziv al substan țelor narcotice;
2) posibilitatea de utilizare a substan țelor narcotice în scopuri medicale.
Astfel, dup ă primul criteriu, substan țele narcotice se clasific ă în: 1) substan țe
narcotice care prezint ă un pericol deosebit pentru s ănătatea omului prin
consecin țele grave generate de consumul lor abuziv; 2) substan țe narcotice care
prezint ă pericol pentru s ănătatea omului prin consecin țele grave generate de
consumul lor abuziv. Din prima clas ă fac parte urm ătoarele substan țe: rășina,
extractul și tinctura din cannabis, heroina etc. (substan țe narcotice inutilizabile în
scopuri medicale); metadonul, morfina etc. (substan țe narcotice utilizate în scopuri
medicale). Din cea de-a doua clas ă fac parte: acetildihdrocodeina, etilmorfina,
norcodeina etc. din componen ța unor preparate. Toate substan țele narcotice din
aceast ă clasă sunt utilizate în scopuri medicale.
5 Igor Hadîrc ă „Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor și precursorilor acestora” , p.32, Chi șinău 2009.

15În func ție de originea lor, substan țele narcotice se clasific ă în: substan țe
narcotice naturale și substan țe narcotice sintetice și semisintetice. Astfel, din prima
clasă fac parte: marijuana uscat ă sau verde, ha șișul, paiele de mac somnifer uscat
sau verde, extractul din macul somnifer, cocaina, efedronul etc. Din cea de-a doua
clasă fac parte: metadonul, fentanilul, alfa-metilfentanilul, sufentanilul etc. În
funcție de impactul psihofarmacologic, substan țele narcotice se clasific ă în:
1) substan țe narcotice depresive (psiholeptice);
2) substan țe narcotice stimulente (psihoanaleptice);
3) substan țe narcotice perturbatorii (psihodisleptice).
Din prima clas ă fac parte: opiul, morfina, heroina etc. Din cea de-a doua
clasă fac parte: cocaina, kat (fol) etc. Din cea de-a treia clas ă fac parte: LSD-25,
cannabisul etc. A șa cum arat ă practica, de cele mai dese ori, în Republica
Moldova, în traficul ilicit se depisteaz ă marijuana.6 Alte substan țe narcotice
depistate constituie: opiumul acetilat, extractul de mac somnifer, paiele de mac
somnifer etc.
În literatura de specialitate este demonstrat c ă noțiunea generic ă drog
cuprinde nu numai no țiunea “substan ță narcotic ă”, dar și noțiunea complementar ă
acesteia – “substan ță psihotrop ă”.
Conform Dic ționarului explicativ al limbii române no țiunea “psihotrop”
înseamn ă: “medicament care ac ționeaz ă asupra psihicului” sau “medicament cu
acțiune asupra psihicului”.
Conven ția asupra substan țelor psihotrope semnat ă la Viena la 21.02.1971 (în
vigoare pentru Republica Moldovadin 16.05.1995),7 în art.1 expresia “substan ță
psihotrop ă” se refer ă la orice substan ță, fie c ă este de origine natural ă, fie de
origine sintetic ă, sau la orice produs natural din tabelele I, II, III sau IV.
6 Sentin ța Judec ătoriei Ciocana, mun Chi șinău, din 15.03.2007. Dosarul nr. 1-130/2007.7 Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.8. – Chi șinău Moldpres, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1999, p.181-213.

16Deasemenea Conven ția ONU contra traficului illicit de substan țe stupefiante și
substan țe psihotrope: “Expresia “substan ță psihotrop ă” desemneaz ă orice substan ță
de origine natural ă sau de sintez ă sau orice produs din tabelele I, II, III sau IV ale
Conven ției din 1971cu privire la substan țele psihotrope”.
În legisla ția Republicii Moldova defini ția legal ă acceptat ă este prev ăzută în
art.1 al Legii nr. 382/1999 și la alin. (1) art.134¹ CP RM. În ambele cazuri prin
“substan ță psihotrop ă” se are în vedere substan ța de origine natural ă sau sintetic ă și
preparartul care con ține o astfel de substan ță, care provoac ă deregl ări psihice și
dependen ță fizic ă la consumul ei abuziv.
Lista substan țelor psihotrope din Hot ărârea nr.79/2006 a Guvernului include
denumirile a 127 de substan țe psihotrope.
În func ție de gradul de pericol pentru s ănătatea omului prin consecin țele
grave generate de consumul abuziv al substan țelor psihotrope, aceste substan țe se
clasific ă în:
1) substan țe psihotrope care prezint ă un pericol deosebit pentru s ănătatea
omului prin consecin țele grave generate de consumul lor abuziv;
2) substan țe psihotrope care prezint ă pericol pentru s ănătatea omului prin
consecin țele grave generate de consumul lor abuziv.
Astfel, reie șind din prevederile Anexei la Legea nr.382/1999, din prima
clasă fac parte: brolamfetamina, catinonul, eticiclidina, amfetamina, fenciclidina
etc. Din cea de-a doua clas ă fac parte: amobarbitalul, catinul, barbitalul,
diazepamul, fenobarbitalul etc.
În func ție de posibilitatea de utilizare a substan țelor psihotrope în scopuri
medicale, acestea se clasific ă în:
1) substan țe psihotrope inutilizabile în scopuri medicale;
2) substan țe psihotrope utilizabile în scopuri medicale.

17Trebuie de men ționat c ă în legea penal ă se ține cont de acest criteriu de
clasificare. Astfel, la lit.c) alin.(3) art.217 și la lit.c) alin.(3) art. 2171 CP RM se
folose ște formula „cu utilizarea substan țelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor, a c ăror circula ție în scopuri medicale este interzis ă”.În aceste
ipoteze, formulele specificate desemneaz ă o circumstan ță agravant ă: dac ă
substan ța, care reprezint ă obiectul material al infrac țiunii, este inutilizabil ă în
scopuri medicale, exist ă temeiul agrav ării răspunderii penale. În acest sens,
reieșind din prevederile Anexei la Legea nr.382/1999, din prima clas ă fac parte:
brolamfetamina, catinonul, eticiclidina, psilocibina, tenociclidina etc. Din cea de-a
doua clas ă fac parte: amfetamina, fenetilina, fenciclidina, catinul, alobarbitalul,
diazepamul, nitrazepamul, fenobarbitalul, tetrazepamul etc.
În func ție de originea lor, substan țele psihotrope se clasific ă în: substan țe
psihotrope naturale și substan țe psihotrope sintetice și semisintetice. De exemplu,
mescalina este o substan ță psihotrop ă natural ă. Pe de alt ă parte, amfetamina este o
substan ță psihotrop ă sintetic ă.
În func ție de impactul psihofarmacologic, substan țele psihotrope se clasific ă
în:
1) substan țe psihotrope depresive (psiholeptice);
2) substan țe psihotrope stimulente (psihoanaleptice);
3) substan țe psihotrope perturbatorii (psihodisleptice).
Din prima clas ă fac parte: fenobarbitalul, barbitalul, metilfenobarbitalul,
metaqualonul etc. Din cea de-a doua clas ă fac parte: brolamfetamina,
tenamfetamina, dexamfetamina, levamfetamina, metamfetamina, amfetamina etc.
Din cea de-a treia clas ă fac parte: fenciclidina, mescalina, psilocibina etc.
În lexicul juridico penal al Republicii Moldova, prin legea privind
modificarea și completarea Codului cu privire la contraven țiile administrative, a
Codului penal al Republicii Moldova și a Codului de procedur ă penal ă al

18Republicii Moldova, adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la 4.11.2005 (în
continuare – Legea nr.277/2005)8, a fost introdus ă expresia “analog al substan ței
narcotice sau psihotrope”.
Astfel, conform alin.(2) art.134¹ CP RM, prin „analog al substan ței narcotice
sau psihotrope” se în țelege substan ța care, conform componen ței sale și efectului
pe care îl produce, se asimileaz ă cu substan ța narcotic ă sau psihotrop ă.
Ca model legislativ pentru aceast ă defini ție a servit defini ția similar ă din
Legea Federa ției Ruse cu privire la mijloacele narcotice și substan țele psihotrope
din 10.12.1997: „substan țele de origine natural ă sau sintetic ă, interzise pentru
circula ție în Federa ția Rus ă, care nu sunt incluse în Lista mijloacelor narcotice,
substan țelor psihotrope și precursorilor acestora, ce sunt susceptibile de control în
Federa ția Rus ă, ale c ăror structur ă chimic ă și calit ăți sunt asem ănătoare cu
structura chimic ă și calit ățile mijloacelor narcotice și substan țelor psihotrope, a
căror ac țiune psihoactiv ă ele o reproduc”.9
Într-o manier ă apropiat ă, noțiunea „analoage ale substan țelor narcotice sau
psihotrope” este definit ă în legisla ția altor state: „substan țe de origine natural ă sau
sintetic ă, interzise pentru circula ție în Turkmenistan, care nu sunt incluse în lista
mijloacelor narcotice, substan țelor psihotrope și precursorilor, ce sunt supuse
controlului în Turkmenistan, care dup ă structura chimic ă și calit ăți sunt similare cu
mijloacele narcotice și substan țele psihotrope ce determin ă o ac țiune psihoactiv ă
analoag ă”.10
Sintetizând, putem men ționa c ă, pentru majoritatea din aceste defini ții, sunt
comune urm ătoarele tr ăsături ale analogului substan ței narcotice sau psihotrope:
8 Monitorul oficial al Republicii Moldova. – 2005. – Nr. 161 – 163.9 Федеральный закон “О наркотических средствах и психотропных веществах ”. – Москва : Ось-89, 2001.10 Закон Туркменистана “О наркотических средствах , и психотропных веществах , прекурсорах и мерах
противодействия их незаконному обороту ”.www.turkmenistan.gov.tm/countri/zacon/zacon-43 . html.

191) dup ă componen ța (structura) chimic ă și efectul pe care îl produce
(calit ățile pe care le are), se asimileaz ă cu substan ța narcotic ă sau substan ța
psihotrop ă;
2) nu este inclus ă în lista de substan țe narcotice și substan țe psihotrope
supuse controlului din partea statului.
Referitor la aceast ă noțiune juristul Igor Hdîrc ă se expune critic și anume:
“Consider ăm că prin utilizarea, în legea penal ă a Republicii Moldova, a no țiunii
„analog al substan ței narcotice sau psihotrope” se încalc ă principiul legalit ății și al
echit ății, ea fiind deci d ăunătoare. De aceea, aceast ă noțiune trebuie exclus ă din
Codul penal”.11
Aceast ă firma ție se bazeaz ă pe ra ționamentul ca s ă fie abolit ă practica de
operare cu no țiuni de tipul „analog al substan ței narcotice sau psihotrope”, care nu
au nici un suport de legalitate. Nu poate fi ap ărată ordinea de drept prin procedee
ilegale sau aparent legale. Iat ă de ce sa recomandat legiuitorului s ă exclud ă
expresia „analog al substan ței narcotice sau psihotrope” din textul legii penale.
11 Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor, p. 46

201.2 Reglementari interna ționale si comunitare in materia circula ției
ilegale a substan țelor narcotice, psihotrope, sau analoagelor lor
in scop de înstr ăinare
Una dintre tr ăsăturile realit ății moderne este globalizarea tuturor sferelor
vieții sociale ceea ce adus la apari ția tipurilor noi de infrac ționalitate, la cre șterea
fregven ței tipurilor tradi ționale de infrac ționalitate, la conferirea acestor infrac țiuni
a caracterului interna țional, la apari ția infrac țiunilor care afecteaz ă interesele mai
multor state, cre șterii ponderii componen ței transna ționale a infrac ționalit ății.
Datorit ă acestor factori, acele rela ții care anterior aveau un caracter exclusiv
național ast ăzi au devenit obiectul colabor ării interna ționale și al reglement ării
dreptului interna țional.
Categoriile infrac țiunilor care constituie obiectul reglement ării dreptului
interna țional sunt clasificate în func ție de gradul prejudiciabil și formele de
manifestare dup ă cum urmeaz ă: 1)infrac țiuni interna ționale; 2)infrac țiuni cu
caracter interna țional.12Spre deosebire de infrac țiunile interna ționale (genocidul,
apartheidul, folosirea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în
masă etc.), cele având caracter interna țional atrag r ăspunderea numai a persoanelor
fizice. Obiectul ap ărării penale în cazul infrac țiunilor cu caracter interna țional îl
reprezint ă nu „pacea și securitatea omenirii, dar numai valorile general umane
ocrotite de dreptul interna țional, de asemenea, trebuie de men ționat c ă infrac țiunile
cu caracter interna țional sunt s ăvârșite de c ătre făptuitori din proprie ini țiativă, în
vederea realiz ării interesului individual.
În consecin ță, apare ca un truism teza conform c ăreia contracararea eficient ă
a traficului illicit de droguri este posibil ă numai în condi țiile unei strânse
colabor ări dintre diferite state.
12 Карпец И.И . Преступления международного характера .–Москва : :Юридическая литература , 1979, p.31-35.

21Experien ța contracar ării juridice, inclusiv juridico-penale, a traficului ilicit
de droguri, care a fost acumulat ă de diverse țări, și-a găsit reflectarea în conven țiile
interna ționale în materie. La moment, sunt în vigoare patru asemenea conven ții:
Conven ția pentru pedepsirea traficului illicit de droguri d ăunătoare, semnat ă la
Geneva la 26.06.1936 (parte la care Republica Moldova nu este); Conven ția unic ă
asupra stupefiantelor ( și Protocolul de modificare a acestei Conven ții); Conven ția
asupra substan țelor psihotrope; Conven ția ONU contra traficului ilicit de
stupefiante și substan țe psihotrope.
Omenirea a devenit con știentă de pericolul traficului ilicit de droguri odat ă
cu amplificarea acestuia și descoperirea efectelor lor nocive asupra organismului,
fapt pentru care organiza țiile interna ționale au adoptat o serie de conven ții pentru
îngrădirea și chiar interzicerea traficului illicit de droguri. Necesitatea stabilirii
unui control mai rigid asupra traficului de droguri și imperiozitatea stabilirii
urmăririi penale la scar ă interna țional ă a celor care încalc ă prohibi țiile privind
drogurile au determinat semnarea la 26.06.1936, la Geneva, a Conven ției pentru
pedepsirea traficului ilicit de droguri d ăunătoare. În opinia întemeiat ă a lui
V.Cre țu, aceast ă Conven ție „constituie primul instrument juridic conven țional de
drept interna țional care sintetizeaz ă principiile reprim ării penale a faptelor interzise
prin conven țiile anterioare referitoare la controlul stupefiantelor.
Sistemul de monitorizare interna țional ă a opera țiunilor cu drogurile, creat
datorit ă semn ării Conven ției analizate, a reprezentat un pas important spre
anihilarea fenomenului traficului ilicit de droguri. Totu și, acest sistem nu a fost
dispensat de caren țe, întrucât controlul era stabilit numai asupra drogurilor ca
produse finite. Iar opera țiunile ilegale privind plantele care con țin droguri au r ămas
în afara controlului interna țional.
La 30.03.1961 a fost adoptat ă, la New York, Conven ția unic ă asupra
stupefiantelor (în vigoare pentru Republica Moldova din 17.03.1995).13Adoptarea
13 Tratate internationale la care Republica Moldova este parte. Vol.8. – Chi șinău: Moldpres, Monitorul Oficial al
RM, 1999, p.128-180.

22Conven ției unice asupra stupefiantelor trebuie considerat ă, pe bun ă dreptate, unul
dintre cele mai mari succese în istoria eforturilor comunit ății mondiale de a asigura
un control eficient asupra drogurilor.
Astfel, Conven ția în cauz ă a lărgit cadrul reglement ărilor referitoare la
controlul stupefiantelor, atât prin extinderea acestuia asupra cultiv ării plantelor din
care se extrag asemenea stupefiante, cât și prin introducerea în categoria
stupefiantelor a noilor substan țe de sintez ă chimic ă de aceea și natur ă. Ca și înainte,
era prev ăzut un control rigid asupra producerii opiului. În afar ă de aceasta,
controlul interna țional a fost propagat asupra cultiv ării plantei coca și a plantei de
cannabis.
Prin Conven ția unic ă asupra stupefiantelor se stabilesc stupefiantele supuse
controlului, cuprinse în patru tabele anexe, în func ție de exigen ța acestui control.
De asemenea, se stabile ște: un regim de evaluare și de statistic ă asupra
stupefiantelor din fiecare țară, acesta cuprinzând și informa țiile pe care fiecare țară
trebuie s ă le transmit ă Organului interna țional de control; m ăsurile ce necesit ă a fi
luate în vederea limit ării opera țiunilor ilegale privind macul opiaceu, plantele de
coca și plantele de cannabis; acordarea de licen țe pentru fabricarea,
comercializarea și distribuirea stupefiantelor; obligativitatea autoriz ării oric ărei
dețineri de stupefiante; tratamentul toxicomanilor etc.
Este important a men ționa c ă, în domeniul penal, Conven ția unic ă asupra
stupefiantelor consider ă susceptibile de r ăspundere urm ătoarele 18 fapte legate de
traficul ilicit de droguri: cultivarea, producerea, fabricarea, extragerea, prepararea,
deținerea, oferirea, punerea în vânzare, distribuirea, procurarea, vânzarea, livrarea
(indiferent sub ce form ă), mijlocirea, trimiterea, expedierea în tranzit,
transportarea, importul și exportul, dac ă acestea nu sunt conforme cu dispozi țiile
Conven ției sus-men ționate, aceast ă listă poartînd un caracter nu limitativ, dar
exemplificativ. Cât prive ște infrac țiunile concrete, con ținutul legal al acestora
trebuie s ă fie stabilit de fiecare stat-parte.

23La 25.03.1972 a fost adoptat, la Geneva, Protocolul de modificare a
Conven ției unice asupra stupefiantelor (în vigoare pentru Republica Moldova din
17.03.1995). În special, acest act se refer ă la: completarea regimului pentru
evaluarea suprafe țelor cultivate cu mac opiaceu și fabricarea stupefiantelor
sintetice; limitarea produc ției de opiu și distrugerea planta țiilor de mac opiaceu,
precum și a celor de cannabis, cultivate în mod ilegal în diferite regiuni ale lumii;
alte m ăsuri destinate a facilita procedura extr ădării trafican ților; m ăsuri vizând
prevenirea abuzului de stupefiante și asigurarea unui tratament complet și corect
pentru toxicomani, precum și măsuri adecvate de reinsertizare social ă a acestora.
Este necesar a accentua c ă Protocolul de modificare a Conven ției unice
asupra stupefiantelor introduce un amendament în sensul c ă statele-p ărți la
Conven ție pot, în loc de condamnare, sau în completarea condamn ării, s ă supun ă
consumatorii de droguri unor m ăsuri educative, de tratament, de post-cur ă, de
readaptare și reintegrare social ă. În acest fel, se manifest ă clemen ță față de
consumatorii de droguri, considera ți suferind de boal ă, și nu infractori.
Cadrul conven țional creat pentru controlul stupefiantelor și sanc ționarea
traficului cu aceste substan țe a fost completat cu Conven ția asupra substan țelor
psihotrope, adoptat ă la Viena la 21.02.1971 (în vigoare pentru Republica Moldova
din 21.02.1971). Aceast ă Conven ție adaug ă stupefiantelor, deja aflate sub control,
categoria substan țelor psihotrope, din care fac parte patru grupuri: halucinogenele,
amfetaminele, barbituricele și tranchilizantele.
Conven ția asupra substan țelor psihotrope prevede c ă fiecare stat-parte
trebuie s ă introduc ă, pe teritoriul s ău, restric ții legate de producerea, exportul,
importul, distribuirea, de ținerea stocurilor, utilizarea, vânzarea și implementarea
substan țelor psihotrope, astfel încât s ă fie asigurat ă aplicarea acestora numai în
scopuri medicale sau științifice. O importan ță semnificativ ă le comport ă acele
prevederi ale Conven ției asupra substan țelor psihotrope, care se refer ă în mod
direct la combaterea traficului ilicit de substan țe psihotrope, sub rezerva
prevederilor constitu ționale ale fiec ăreia din p ărțile la Conven ție.

24În acela și timp, în Conven ția asupra substan țelor psihotrope se prevede: un
sistem eficient de înregistrare a substan țelor psihotrope; reglementarea controalelor
asupra p ăstrării acestor substan țe; înregistrarea și activitatea laboratoarelor care
opereaz ă cu substan țe psihotrope; interzicerea publicit ății relative la aceste
substan țe; un sistem rigid de inspectare a produc ătorilor, exportatorilor,
distribuitorilor cu am ănuntul sau cu ridicata ai substan țelor psihotrope, precum și a
institu țiilor medicale și a celor științifice care utilizeaz ă aceste substan țe.
În continuare vom analiza Conven ția ONU contra traficului ilicit de
stupefiante și substan țe psihotrope adoptat ă la Viena la 20.12.1988.
În conformitate cu aceast ă Conven ție, în sfera controlului interna țional au
fost incluse substan țele utilizate pentru producerea sau fabricarea ilegal ă a
stupefiantelor sau substan țelor psihotrope, desemnate prin termenul „precursori”.
Una dintre dispozi țiile cu caracter inovator ale Conven ției, având un caracter
imperativ, se refer ă la depistarea, înghe țarea și confiscarea bunurilor și mijloacelor
financiare ob ținute de infractori în urma traficului ilicit de droguri. În acest sens,
instan țele de judecat ă ale p ărților semnatare sunt abilitate s ă ordone confiscarea
documentelor bancare, financiare sau comerciale, secretul bancar nemaiputând fi
invocat într-o asemenea ipotez ă.Demn de re ținut este c ă, drept urmare a
recomand ărilor formulate în Conven ția ONU împotriva traficului ilicit de
stupefiante și substan țe psihotrope, statele-p ărți trebuie s ă ia m ăsura armoniz ării
legisla țiilor na ționale cu prevederile conven țiilor nominalizate.
Dar, înainte de aceasta, trebuie s ă men ționăm c ă analiza celor mai
importante patru acte cu voca ție interna țional ă în materie de contracarare a
traficului ilicit de droguri ne permite s ă facem urm ătoarele concluzii: amploarea
conștientiz ării de c ătre comunitatea interna țional ă a repercusiunilor sociale nefaste
ale abuzului de droguri, precum și înțelegerea necesit ății de consolidare a
eforturilor statelor lumii depuse întru reducerea intensit ății acestui flagel, au servit
drept stimulente pentru punerea bazelor unei cooper ări juridice de durat ă în acest
domeniu; colaborarea inten ționat ă în sfera contracar ării traficului ilicit de droguri

25și-a găsit expresia suprem ă în conven țiile interna ționale care stabilesc m ăsurile de
control asupra traficului de stupefiante, substan țe psihotrope, plante care le con țin
și precursori, conven ții care statueaz ă necesitatea stabilirii r ăspunderii penale
pentru violarea prevederilor acestor conven ții; dezvoltarea cooper ării pe plan
interna țional în sfera contracar ării traficului ilicit de droguri presupune acordarea
de asisten ță juridic ă în ob ținerea datelor relevante, în urm ărirea și reținerea
trafican ților de droguri, precum și în confiscarea profiturilor ilicite; sunt aplicate
normele conven ționale privind urm ărirea penal ă a persoanelor care s ăvârșesc
faptele legate de traficul ilicit de droguri, precum și cele care recomand ă adoptarea
măsurilor de sanc ționare a acestor persoane, inclusiv a m ăsurilor alternative celor
de sanc ționare, operabile în raport cu cei care sufer ă de toxicomanie; una dintre
direc țiile de maxim ă importan ță în contracararea traficului ilicit de droguri devine
activitatea de descoperire a profiturilor ilicite rezultate din narcobusiness, precum
și activitatea de prevenire a legaliz ării acestor profituri, dar și cea de confiscare a
lor; tendin ța de dezvoltare a cooper ării interna ționale în materie de contracarare a
traficului ilicit de droguri se exprim ă în apropierea instrumentelor na ționale de cele
interna ționale care func ționeaz ă în acest domeniu, tendin ță determinat ă de
fenomenul globaliz ării și de procesele integra ționiste din spa țiul geografic de care
aparține Republica Moldova.
Din con ținutul conven țiilor interna ționale referitoare la prevenirea și
combaterea traficului ilicit de droguri se desprinde c ă fiecare stat-parte trebuie s ă
aibă astfel de m ăsuri de control asupra stupefiantelor, substan țelor psihotrope și
precursorilor, care ar fi nu mai pu țin exigente decât cele stabilite la nivel
interna țional. Cu toate acestea, remarc ăm că art.39 din Conven ția unic ă asupra
stupefiantelor, art.23 din Conven ția asupra substan țelor psihotrope și art.24 din
Conven ția ONU împotriva traficului ilicit de stupefiante și substan țe psihotrope
admit posibilitatea ca statele-p ărți să adopte m ăsuri mai rigide de control asupra
drogurilor și precursorilor, dac ă asemenea m ăsuri sunt justificate prin necesitatea
ocrotirii s ănătăț ii sau bun ăstării popula ției, ori prevenirii sau combaterii traficului
ilicit de droguri.

26În acord cu alin.(1) art.8 „Respectarea dreptului interna țional și a tratatelor
interna ționale” din Constitu ția Republicii Moldova, Carta Organiza ției Na țiunilor
Unite și tratatele la care este parte țara noastr ă, precum și principiile și normele
unanim recunoscute ale dreptului interna țional, reprezint ă o parte component ă a
sistemului juridic al Republicii Moldova. În acela și context, trebuie de men ționat
că, potrivit art.19 al Legii nr.595/1999, Republica Moldova nu poate invoca
prevederile legisla ției sale interne ca justificare a neexecut ării unui tratat la care
este parte. Pe de alt ă parte, conform art.7 al Legii Supreme, nici o lege și nici un alt
act juridic care contravine prevederilor sale nu are putere juridic ă. Doar ipotetic, în
calitate de „alt act juridic care contravine prevederilor Constitu ției” poate s ă apar ă
un tratat interna țional. Aceasta deoarece exist ă mijloace care s ă nu permit ă o
asemenea coliziune: „Intrarea în vigoare a unui tratat interna țional con ținând
dispozi ții contrare Constitu ției va trebui precedat ă de o revizuire a
acesteia”;Tratatele interna ționale la care Republica Moldova este parte,
recunoscute de Curtea Constitu țional ă ca incompatibile cu Constitu ția Republicii
Moldova, nu sunt puse în vigoare și nu sunt aplicate”.
În contextul celor enun țate men ționăm că în alin.(1) art.8 din Constitu ție este
înscris „principiul priorit ății dreptului interna țional asupra dreptului intern”.14
Totodat ă, în art.7 al Constitu ției este fixat „principiul priorit ății dreptului intern
asupra dreptului interna țional”.
Finalizând prezenta sec țiune, este necesar s ă men ționăm că, chiar dac ă la
nivel mondial au fost realizate unele progrese considerabile în ce prive ște
prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, totu și obiectivul esen țial al
conven țiilor interna ționale, dedicate prevenirii și combaterii numitului flagel, nu a
fost înc ă atins. Numeroase țări consider ă însă că acest obiectiv poate fi atins
existând în acest sens adeziunea unanim ă a guvernelor și a opiniei publice în
majoritatea țărilor lumii. O dovad ă a acestei adeziuni este faptul c ă majoritatea
14 Безверхов А.Г . О принципах взаимодействия международного и национального уго –
ловного законодательства // Международное и национальное уголовное законодатель –
ство: проблемы юридической техники . – Москва : ЛексЭст , 2004, c.323-329.

27guvernelor continu ă să considere conven țiile interna ționale sus-numite ca fiind
pertinente, angajându-se s ă le respecte pentru ob ținerea unor rezultate mai bune în
lupta contra traficului ilicit de droguri.

28CAPITOLUL II. PROBLEMATICA STABILIRII ELEMENTELOR
CONSTITUTIVE ALE COMPONENTEI INFRACTIUNII
PREVAZUTE LA art.217¹CP RM
2.1 Obiectul infrac țiunii prev ăzute la art. 217¹ CP RM
Noua societate promoveaz ă ideea statului bazat pe lege, democra ție și
respectarea drepturilor omului, în cadrul c ăruia se realizeaz ă buna convie țuire a
tuturor membrilor societ ății. Scopul legii penale devine, astfel, ocrotirea tuturor
valorilor sociale fundamentale ale societ ății bazate pe economia de pia ță, implicit,
și apărarea idealurilor noii societ ăți care promoveaz ă pluralismul, democra ția,
drepturile omului și respectarea necondi ționat ă a legii.
În context, trebuie de men ționat c ă în doctrina penal ă este pe larg sus ținută
concep ția, potrivit c ăreia obiectul infrac țiunii îl reprezint ă valoarea social ă și
relațiile sociale formate în jurul și datorit ă acestei valori, care sunt v ătămate sau
puse în pericol prin s ăvârșirea faptei socialmente periculoase.15 Astfel s ănătatea
public ă reprezint un nucleu în jurul caruia este stabilit un întreg sistem de rela ții
care sunt îndreptate spre asigurarea st ării de securitate de influen țe negative, iar
pentru a aduce atingere nucleului, infractorul trebuie s ă penetreze defensiva
constînd în variate m ăsuri adoptate de socium și de stat; exemplu, s ă eludeze
prohibi ția legal ă vizând s ăvârșirea opera țiunilor ilegale asupra mijloacelor
narcotice sau substan țelor psihotrope.16
Reieșind din denumirea Capitolului VIII al P ărții Speciale a Codului penal al
Republicii Moldova, și din concep țiile men ționate mai sus, obiectul juridic generic
al infrac țiunilor, s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor și precursorilor acestora, îl reprezint ă rela țiile sociale cu privire la
sănătatea public ă și convie țuirea social ă.
15 Bulai C. Manual de drept penal. Partea General ă. – Bucure ști: ALL, 1997, p.195.16 Прохорова М.Л . Наркотизм : уголовно-правовое и криминологическое исследование . –Санкт-Петербург :
Юридический центр Пресс , 2002, p.153.

29La intrebare ce înseamn ă „sănătate public ă”? ne r ăspunde art. 1 al Legii
Republicii Moldova privind asigurarea sanitaro epidemiologic ă a popula ției,
adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 16.06.1993,care prin „s ănătatea
public ă” înțelege sistemul de m ăsuri orientate spre prevenirea bolilor, promovarea
sănătăț ii, sporirea poten țialului fizic și psihic al omului prin canalizarea eforturilor
societ ății spre asanarea mediului de via ță, dirijarea cu bolile contagioase, educa ția
pentru s ănătate a fiec ărui individ și promovarea modului s ănătos de via ță,
organizarea asisten ței medicale și de îngrijire, des ăvârșirea mecanismului social de
asigurare fiec ărui om a accesului la un standard adecvat de via ță care asigur ă
sănătatea.
După P.S. Matâ șevski, prin „s ănătatea public ă” se în țelege s ănătatea unei
părți a popula ției, a unui grup mare de persoane, într-o localitate determinat ă.17 În
opinia lui E.H. Hasanov, prin „s ănătatea public ă” se în țelege starea și func ționarea
sferelor fizice și spirituale ale popula ției întregii țări, a unei regiuni a țării sau a
unui grup numeros de popula ție.18
Sintetizând opiniile enun țate mai sus, putem defini no țiunea „s ănătatea
public ă” ca fiind starea de s ănătate fizic ă sau psihic ă a unui grup relativ numeros
de persoane nedeterminate, reprezentând în unele cazuri o comunitate local ă sau
popula ția întregii țări.
Anume aceast ă categorie de obiect serve ște la determinarea individualit ății
unei infrac țiuni în cadrul unui grup. Obiectul juridic special în con ținutul
incrimin ării, propus ă de S.Brînz ă19, referitor la infrac țiunea prev ăzută la art.217¹
CP RM îl constituie rela țiile sociale cu privire la:
17 Матышевский П.С . Ответственность за преступления против общественной безопасности , общественного порядка и
здоровья населения . – Москва : Юридическая литература , 1964, p.53.
18 Гасанов Э.Г . Борьба с наркотической преступностью . Международный и сравнительноправовой аспекты . – Москва :
ЮрИнфоР , 2000, p172.
19 Brînz ă S. Obiectul infrac țiunilor contra patrimoniului. – Chi șinău: Tipografia Central ă, 2005, p. 87-96.

30– circula ția legal ă de plante care con țin substan țe narcotice sau psihotrope,
apărate împotriva sem ănatului, cultiv ării, prelucr ării sau utiliz ării a astfel de plante
fără autoriza ție, săvârșite în scop de înstr ăinare;
– circula ția legal ă de substan țe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor,
apărate împotriva opera țiunilor ilegale cu asemenea substan țe, săvârșite în scop de
înstrăinare, precum și împotriva înstr ăinării ilegale a substan țelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor.
Astfel obiectul juridic special al infrac țiunii în cauz ă este format din rela țiile
sociale privitoare la circula ția legal ă a substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor.
Referitor la obiectul material al infrac țiunii prev ăzute la art 217¹ CP RM,
acesta îl reprezint ă:
·Substan țele narcotice;
·Substan țele psihotrope;
·Sau analoagele acestor substan țe.
După parerea juristului moldovean Igor Hadîrc ă20 obiectul material al
infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ îl constituie:
·plantele care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, fiind
caracterizate prin propor ții mici (alin.(1) art.217¹ CP RM);
·substan țele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate
prin propor ții mici (alin.(2) art.217¹ CP RM);
·substan țele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, a c ăror circula ție
in scopuri medicale este interzis ă (lit.c) alin.(3) art.217¹ CP RM);
20Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor , p.139.

31·substan țele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate
prin propor ții mari (lit.f) alin.(3) art.217¹ CP RM);
·substan țele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate
prin propor ții deosebit de mari (lit.d) alin.(4) art.217¹ CP RM);
Analizînd con ținutul obiectului material ale infrac țiunii prev ăzute la art.217¹
CP RM denot ă că la caracterizarea acestora se utilizeaz ă urm ătoarele no țiuni:
„substan țele narcotice”, „substan țele psihotrope”, „analoge ale substan țelor
narcotice sau psihotrope”.
Astfelîn continuare le vom analiza dup ă cum urmeaz ă:
– legiuitorul define ște no țiunea „substan ță narcotic ă” în felul urm ător:
substan ță de origine natural ă sau sintetic ă și preparatul con ținând o astfel de
substan ță, care provoac ă deregl ări psihice și dependen ță fizic ă la consumul lor
abuziv. Aceast ă defini ție este formulat ă atât în art.1 al Legii nr.382/1999, cât și în
alin.(1) art.134¹ CP RM. . În ce prive ște criteriul juridic al substan ței narcotice,
acesta se exprim ă în faptul c ă substan țele, care ac ționeaz ă asupra sistemului nervos
central, pot fi considerate având statutul de substan țe narcotice numai dup ă o fixare
juridic ă corespunz ătoare a acestui statut, adic ă fixarea acestor substan țe în mod
exhaustiv în Lista nr.1 a Tabelului nr.1, în Lista nr.1 a Tabelului nr.2, Lista nr.1 a
Tabelului nr.3, aprobate prin hot ărîrea Comitetului permanent de control asupra
drogurilor(CPCD), proces-verbal nr.7 din 01.12.1988 21. Importan ța acestui criteriu
rezid ă în aceea c ă permite defalcarea, din rândul substan țelor având efect
narcotizant, numai a acelor substan țe a c ăror manipulare ilegal ă implic ă
răspunderea penal ă. În acord cu aceste exigen țe, unii autori, definind no țiunea
„substan țe narcotice”, invoc ă just și criteriul juridic, ceea ce spore ște aplicativitatea
defini ției respective;
21 Monitorul oficial al Republicii Modova, nr. 73-77, 1999.

32- Conven ția asupra substan țelor psihotrope semnat ă la Viena la 21.02.1971
(în vigoare pentru Republica Moldovadin 16.05.1995), în art.1 expresia “substan ță
psihotrop ă” se refer ă la orice substan ță, fie c ă este de origine natural ă, fie de
origine sintetic ă, sau la orice produs natural din tabelele I, II, III sau IV.
Deasemenea Conven ția ONU contra traficului illicit de substan țe stupefiante și
substan țe psihotrope: “Expresia “substan ță psihotrop ă” desemneaz ă orice substan ță
de origine natural ă sau de sintez ă sau orice produs din tabelele I, II, III sau IV ale
Conven ției din 1971cu privire la substan țele psihotrope”.
În legisla ția Republicii Moldova defini ția legal ă acceptat ă este prev ăzută în
art.1 al Legii nr. 382/1999 și la alin. (1) art.134¹ CP RM. În ambele cazuri prin
“substan ță psihotrop ă” se are în vedere substan ța de origine natural ă sau sintetic ă și
preparartul care con ține o astfel de substan ță, care provoac ă deregl ări psihice și
dependen ță fizic ă la consumul ei abuziv.
După o alta parere substan țele psihotrope sunt definite ca substan țe de
origine natural ă sau sintetic ă sau preparatele con ținînd astfel de substan țe, care
provoac ă deregl ări psihice și dependen ță fizic ă la consumul lor și care sunt
nominalizate în mod exhaustiv în Lista nr.2 a Tabelului nr.1, în Lista nr.2 a
Tabelului nr.2, Lista nr.2 și 3 a Tabelului nr.3, aprobate prin hot ărîrea Comitetului
permanent de control asupra drogurilor(CPCD), ca exemple de substan țe
psihotrope men ționăm: mescalina, psilocibina, amfetamina, fenciclidinaetc.22
În cele ce urmeaz ă vor fi examinate no țiunile „propor ții mari” și „propor ții
deosebit de mari”. Prima no țiune se folose ște la caracterizarea parametrilor
cantitativi ai obiectului material în cazul faptei incriminate la lit.f) alin.(3) art.217¹
CP RM. La rândul s ău, no țiunea „propor ții deosebit de mari” este utilizat ă pentru
caracterizarea parametrilor cantitativi ai obiectului material în cazul faptei
incriminate la lit.d) alin.(4) art.217¹ CP RM.
22Brînz ă S., Ulianovschi X., Stati V. și alții. Drept penal. Partea Special ă. – Chi șinău: Cartier,
2005. , p.363.

33Legiuitorul nu caracterizeaz ă expres parametrii cantitativi ai obiectului
material în cazul faptelor incriminate la alin.(1) art.217¹ și la alin.(2) art.217¹ CP
RM. Aplicând argumentul ex silentio și utilizând metoda interpret ării sistemice,
ajungem la concluzia c ă ace ști parametri sunt cifra ți la propor ții mici.

342.2 Subiectul infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ CP RM
Subiect al infrac țiunilor s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora este persoana fizic ă
responsabil ă, care la momentul comiterii infrac țiunii, a atins, de regul ă, vârsta de
16 ani. Ca excep ție, vârsta minim ă a răspunderii penale de 14 ani este stabilit ă
pentru subiec ții infrac țiunilor prev ăzute la lit. d) alin.(4) art.217¹ CP RM. Vârsta
minim ă a răspunderii penale de 18 ani este stabilit ă pentru subiec ții infrac țiunilor
prevăzute la lit.a) alin.(4) art.217¹ CP RM.
Trebuie de specificat c ă se utilizeaz ă formula, la lit.a) alin.(4) art.217¹ CP
RM: „de o persoan ă care a atins vârsta de 18 ani în privin ța sau cu atragerea
minorilor”.
Astfel “cu atragerea minorilor” – se presupune o anumit ă conexiune dintre
subiect și minor.În aceast ă ipotez ă, minorul apare ca persoan ă care ia parte la
săvârșirea infrac țiunii (dar nu neap ărat ca participant). Ipoteza „cu atragerea
minorilor” este un caz special în raport cu ipoteza „de dou ă sau mai multe
persoane”.
În contextul circumstan ței agravante „de dou ă sau mai multe persoane”, este
suficient ca doar una dintre persoanele care comit infrac țiunea s ă aibă semnele
subiectului infrac țiunii. Aceasta deoarece, în conformitate cu pct.25 din Hot ărârea
Plenului Cur ții Supreme de Justi ție „Cu privire la practica judiciar ă în procesele
penale despre sustragerea bunurilor” , nr.23 din 28.06.2004, s ăvârșirea sustragerii
de către o persoan ă care întrune ște semnele subiectului infrac țiunii, în comun cu
una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste semne, intr ă sub inciden ța
circumstan ței agravante „de dou ă sau mai multe persoane”.
Sintagma „de dou ă sau mai multe persoane” nu desemneaz ă vreo form ă de
p a r ti ci p a ți e . În c on tr a st , a șa c u m r e zu l t ă di n a rt .4 3 , 4 6 și 4 7 CP RM, si n t ag m el e
„grup criminal organizat” și „organiza ție (asocia ție) criminal ă” desemneaz ă dou ă

35forme distincte de participa ție. Specific ăm aceasta, deoarece, conform lit.b) alin.(4)
art.217¹ CP RM, r ăspunderea se agraveaz ă, dac ă infrac țiunea e comis ă de un grup
criminal organizat sau de o organiza ție criminal ă ori în favoarea acestora.
De asemenea, în ipoteza unor infrac țiuni s ăvârșite în sfera circula ției
substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora,
făptuitorul trebuie s ă aibă calit ățile unui subiect special. Cât prive ște subiectul
special, în cadrul componen ței de infrac țiune el îndepline ște dou ă func ții:
caracterizeaz ă pericolul social al faptei și faciliteaz ă identificarea obiectului
apărării penale. Persoanele c ărora li s-au acordat atribu ții speciale, precum și
drepturi și obliga ții speciale, poart ă răspundere nu pentru aceste drepturi, obliga ții
și atribu ții, dar pentru faptele prejudiciabile s ăvârșite în virtutea acestora. În afar ă
de aceasta, subiectul special, descoperind caracterul rela țiilor și valorilor sociale
lezate în rezultatul s ăvârșirii infrac țiunii, face posibil ă stabilirea obiectului ap ărării
penale.
La fel, f ăptuitorul trebuie s ă aibă calit ățile subiectului special în cazul
infrac țiunilor lit.d) alin.(3) și lit.c) alin.(4) art.217¹ CP RM. În toate aceste cazuri
este vorba de s ăvârșirea infrac țiunii cu folosirea situa ției de serviciu. În aceast ă
ordine de idei, consemn ăm că, în ipoteza escrocheriei sau delapid ării averii str ăine
săvârșite cu folosirea situa ției de serviciu, ca subiect poate s ă apar ă „numai o
persoan ă cu func ție de r ăspundere sau o persoan ă care gestioneaz ă o organiza ție
comercial ă, obșteasc ă sau alt ă organiza ție nestatal ă”.23 Reie șind din regula înscris ă
la lit.e) art.19 din Legea 780/2001, doar o asemenea persoan ă poate fi subiectul
infrac țiunilor s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora, cu folosirea situa ției de serviciu. Prin
„folosirea situa ției de serviciu” se în țelege s ăvârșirea unor ac țiuni sau inac țiuni
care decurg din atribu țiile de serviciu ale f ăptuitorului și care sunt în limitele
competen ței lui de serviciu.
23Brînz ă S., Ulianovschi X., Stati V. și alții. Drept penal. Partea Special ă. – Chi șinău: Cartier, 2005, p.364.

36De asemenea, în doctrina penal ă se vorbe ște despre eroarea asupra calit ăților
speciale ale victimei. În contextul temei analizate, despre calit ățile speciale ale
victimei este cazul s ă vorbim în ipoteza în care infrac țiunea este s ăvârșită de o
persoan ă care a atins vârsta de 18 ani în privin ța (nu și cu atragerea) minorilor
(lit.a) alin.(4) art.217¹ CP RM). În alt context, este necesar a men ționa c ă subiect al
infrac țiunii este recunoscut ă persoana care a comis o fapt ă prev ăzută de legea
penal ă și care, gra ție faptului c ă posed ă toate semnele prev ăzute de lege pentru
aceast ă categorie de subiec ți, este pasibil ă de r ăspundere penal ă.24
24 Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor, Chi șinău 2009, p.176.

372.3 Latura obiectiv ă a infrac țiunii prev ăzute la art.217¹ CP RM
Latura obiectiv ă reprezint ă unul dintre cele patru elemente ale componen ței
infrac țiunii și const ă în totalitatea condi țiilor cerute de norma de incriminare
privitoare la actul de conduit ă pentru existen ța infrac țiunii.25
Latura obiectiv ă a infrac țiunii prev ăzute la alin.(1) art.217¹ CP RM const ă în
fapta prejudiciabil ă exprimat ă în ac țiunea de sem ănat sau cultivare de plante care
conțin substan țe narcotice sau psihotrope, de prelucrare sau utilizare a astfel de
plante, f ără autoriza ție.
Astfel în ipoteza infrac țiunii prev ăzute la alin.(1) art.217¹ CP RM, ac țiunea
respectiv ă se prezint ă sub oricare din urm ătoarele modalit ăți normative alternative:
1) sem ănatul f ără autoriza ție;
2) cultivarea f ără autoriza ție;
3) prelucrarea f ără autoriza ție;
4) utilizarea f ără autoriza ție.
Privitor la modalitatea „cultivarea f ără autoriza ție” este necesar s ă
determin ăm înțelesul no țiunii „cultivare”. Literalmente, prin „cultivare” se în țelege
acțiunea de a sem ăna plante; a îngriji și a recolta plante agricole. Aproximativ în
aceea și manier ă noțiunea „cultivare” este definit ă în literatura de specialitate:
„însămânțarea, r ăsădirea, îngrijirea și recoltarea plantelor care con țin substan țe
narcotice sau psihotrope”26; „ac țiunea de a îns ămânța, răsădi, îngriji plante care
conțin substan țe stupefiante, a lucra p ământul, precum și recoltarea acestor
plante”27 etc. În aceast ă ordine de idei, trebuie de men ționat c ă, potrivit Hot ărârii
25 Botnaru S., Șavga A., Grosu V., Grama M. Drept penal. Partea General ă. – Chi șinău: Cartier, 2005, p.156.26Brînz ă S., Ulianovschi X., Stati V. și alții. Drept penal. Partea Special ă. – Chi șinău: Cartier,
2005. , p. 363.27 Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului
și consumului ilicit de droguri. – Bucure ști: Rosetti, 2001, p.57.

38Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
reglementarea activit ăților de cultivare a plantelor care con țin substan țe narcotice
sau psihotrope, nr.1382 din 8.12.2006, prin „cultivare” se în țelege ansamblul
lucrărilor ce țin de sem ănatul, producerea, cultivarea, prelucrarea, p ăstrarea și
utilizarea culturilor folosite la producerea substan țelor narcotice sau substan țelor
psihotrope. Iar prin prisma prevederilor alin.(1) art.217¹ CP RM, prin „cultivare”
se are în vedere r ăsădirea, îngrijirea și recoltarea plantelor care con țin substan țe
narcotice sau psihotrope.
Întrucât no țiunea „sem ănat” este utilizat ă în alin.(1) art.217¹ CP RM, apare
ca deosebit de important ă problema delimit ării precise a no țiunilor „sem ănat” și
„cultivare”.
În doctrina penal ă se consider ă că „sem ănatul” înseamn ă introducerea
semin țelor în stratul superior al solului, adic ă introducerea lor într-un sol
permanent. Nu exist ă nici un temei pentru a interpreta atât de restrictiv no țiunea
„sem ănat”. De aceea, introducerea semin țelor într-un sol provizoriu trebuie
considerat ă nu preg ătirea de sem ănatul plantelor care con țin substan țe narcotice
sau psihotrope. Aceast ă activitate reprezint ă infrac țiunea consumat ă. Concluzia se
desprinde din interpretarea literar ă a no țiunii „r ăsad”, prezentat ă mai sus, conform
căreia r ăsadul cre ște din s ămânță în ser ă sau în r ăsadni ță (adic ă în sol provizoriu),
urmând apoi a fi plantat într-un sol permanent. Dac ă am recunoa ște că introducerea
semin țelor într-un sol provizoriu constituie preg ătirea pentru sem ănatul plantelor
care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, atunci, pe cale de consecin ță, ar
trebui s ă recunoa ștem c ă răsădirea constituie preg ătirea pentru cultivarea plantelor
care con țin numitele substan țe. Ceea ce ar fi conceptual incorect.
Astfel din momentul punerii în p ământ – în condi ții naturale sau în condi ții
artificiale – a semin țelor de plante care con țin substan țe narcotice sau psihotrope,
indiferent dac ă acestea au încol țit sau nu, infrac țiunea prev ăzută la alin.(1) art.217¹
CP RM (atunci când se exprim ă în sem ănatul de plante care con țin substan țe
narcotice sau psihotrope, f ără autoriza ție) trebuie considerat ă consumat ă.

39Noțiunile „prelucrare” și „utilizare” sunt folosite pentru caracterizarea faptei
prejudiciabile în cazul infrac țiunii prev ăzute la alin.(1) art.217¹ CP RM.
Prin „prelucrare” trebuie de în țeles tratarea, cu ajutorul unor agen ți chimici,
fizici, mecanici etc. a plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope.
Pot fi eviden țiate urm ătoarele modalit ăți faptice ale prelucr ării: 1) rafinarea
(separarea plantelor de impurit ăți); 2) m ărirea în plante a concentra ției de substan țe
narcotice sau psihotrope ori a efectului lor (fierberea lor cu alcool, o țet etc.); 3)
acțiunile îndreptate spre ob ținerea preparatelor ce nu con țin substan țe narcotice sau
psihotrope.28
Prelucrarea plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope trebuie
deosebit ă de aducerea acestor plante într-o form ă mai comod ă de a le consuma. În
acest din urm ă caz nu are loc nici m ărirea concentra ției de substan țe narcotice sau
psihotrope, nici separarea plantelor de impurit ăți. În consecin ță, fapta nu poate fi
calificat ă potrivit alin.(1) art.217¹ CP RM. Aducerea plantelor într-o form ă mai
comod ă pentru a le consuma reprezint ă preg ătirea de contraven ția administrativ ă
prevăzută la art.44 din Codul cu privire la contraven țiile administrative, deci este
exceptat ă de sanc ționare.
Referindu-ne la no țiunea „utilizare”, trebuie s ă recunoa ștem c ă anterior am
echivalat-o cu no țiunea „consum” adic ă prin „utilizare” trebuie de în țeles folosirea
plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, în procesul de produc ție.
Într-adev ăr, nu trebuie s ă uităm că, în conformitate cu alin.(2) art.4 din
Legea nr.780/2001, actul legislativ trebuie s ă fie în concordan ță cu cadrul juridic
existent. Iar, potrivit alin.(2) art.2 al Legii nr.382/1999, utilizarea de plante care
conțin substan țe narcotice sau psihotrope se afl ă sub controlul statului și este
dirijat ă de el prin Comisia Interdepartamental ă de Combatere a Narcomaniei și
Narcobusinessului. Ab absurdo sensu, statul nu poate dirija consumul de plante
28 Hadîrc ă I. Activit ăți ilegale cu plante ce con țin substan țe narcotice sau psihotrope // Analele Științifice ale USM.
Seria „ Științe socioumanistice”. Vol.I. – Chi șinău: CEP USM, 2004, p.264-268.

40care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, deoarece în Republica Moldova nu
este legalizat consumul nemedical de droguri.
Ca cerin ță esen țială pentru întregirea laturii obiective a infrac țiunii prev ăzute
la alin.(1) art.217¹ CP RM apare ilegalitatea ce caracterizeaz ă acțiunea ce poart ă
asupra plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope. Se are în vedere c ă
semănatul, cultivarea, prelucrarea, utilizarea sau alte opera țiuni cu plantele
specificate sunt realizate în lipsa autoriza ției eliberate de CPCD, deci contrar
prevederilor Legii nr.382/1999 (în special, prevederilor art.9 și 10 din aceast ă
lege).
În cele ce urmeaz ă vom supune analizei latura obiectiv ă a infrac țiunii
prevăzute la alin.(2) art.217¹.Latura obiectiv ă a infrac țiunii prev ăzute la alin.(2)
art.217¹ CP RM const ă în fapta prejudiciabil ă exprimat ă în ac țiunea de producere,
preparare, experimentare, extragere, prelucrare, transportare, distribuire sau alte
opera țiuni ilegale cu substan țe narcotice, psihotrope sau analoagele lor, ori în
înstrăinarea ilegal ă a acestor substan țe.
În cazul acestei infrac țiuni, fapta prejudiciabil ă este alc ătuită din mai multe
modalit ăți normative alternative:
1) producere ilegal ă;
2) transportare ilegal ă;
3) preparare ilegal ă;
4) experimentare ilegal ă;
5) prelucrare ilegal ă;
6) extragere ilegal ă;
7) transformare ilegal ă;
8) distribuire ilegal ă;

419) prelucrarea ilegal ă;
10) procurarea ilegal ă;
11) p ăstrarea ilegal ă;
12) expedierea ilegal ă;
13) transportarea ilegal ă;
14) alte opera țiuni ilegale.
Noțiunea „producere” se utilizeaz ă în alin.(2) art.217¹ CP RM. În diferite
surse, aceast ă noțiune este definit ă în mod diferit. Astfel, în Legea Federa ției Ruse
cu privire la mijloacele narcotice și substan țele psihotrope, prin „producere a
mijloacelor narcotice sau substan țelor psihotrope” se în țelege ac țiunea îndreptat ă
spre ob ținerea în serie a mijloacelor narcotice sau substan țelor psihotrope din
substan țe chimice și (sau) plante. Exact în aceea și manier ă, noțiunea amintit ă este
definit ă în Legea Republicii Kârgâze cu privire la mijloacele narcotice, substan țele
psihotrope și precursori.
În acela și timp, A.Boroi, N.Neagu și V.Radu-Sult ănescu sus țin că prin
„producere de droguri” se în țelege realizarea printr-o activitate oarecare
(amestecare, topire, fierbere, ardere, combinare etc.) a unuia din compu șii chimici
care sunt cuprin și în aceast ă categorie.29 De men ționat c ă aceia și autori afirm ă că
fabricarea presupune producerea drogurilor în serie și în cantit ăți mari, prelucrând
materiile prime și obținând astfel substan țe ilicite. Cu alte cuvinte, ei în țeleg prin
„fabricare” ceea ce, în Federa ția Rus ă și în Republica Kârgâz ă, se în țelege ca
„producere”.
Însăaplicabile în contextul legii penale a Republicii Moldova no țiunile
enumerate mai sus nu este niciuna. Aceasta deoarece ele neglijeaz ă prevederile
conven țiilor interna ționale în materie de prevenire și combatere a traficului ilicit de
29Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea nr.143/2000 privind
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. – Bucure ști: Rosetti, 2001, p.57.

42droguri. La concret, conform lit.t) art.1 din Conven ția unic ă asupra stupefiantelor,
adoptat ă la New York la 30.03.1961, prin „producere” se în țelege opera țiunea care
const ă în culegerea opiului, a frunzei de coca, a cannabisului și a r ășinei de
cannabis din plantele care le produc. Potrivit lit.n) din art.1 al aceleia și Conven ții
prin „fabricare” se în țelege toate opera țiunile, altele decât producerea, care permit
obținerea stupefiantelor și care cuprind purificarea, precum și transformarea
stupefiantelor în alte stupefiante. În art.1 din Conven ția asupra substan țelor
psihotrope, adoptat ă la Viena la 21.02.1971, nu este definit ă noțiunea „producere”.
În schimb, este definit ă noțiunea „fabricare”: toate opera țiunile care permit
obținerea de substan țe psihotrope și care cuprind purificarea și transformarea
substan țelor psihotrope în alte substan țe psihotrope; aceast ă noțiune cuprinde, de
asemenea, fabricarea preparatelor, altele decât cele efectuate pe baz ă de prescrip ție
medical ă, într-o farmacie.
În mod regretabil, în Republica Moldova no țiunea „producere” (ca și
noțiunea „fabricare”) nu și-a g ăsit interpretarea oficial ă nici în legisla ție, nici în
practica judiciar ă.
Iată de ce, prin „producerea substan țelor narcotice, psihotrope, sau a
analoagelor acestora” trebuie de în țeles opera ția care const ă în culegerea
substan țelor narcotice, psihotrope, sau a analoagelor acestora din plantele care le
produc.
Menționăm c ă noțiunea „procurare” este deasemenea folosit ă pentru
caracterizarea laturii obiective a infrac țiunii prev ăzute la alin.(2) art.217¹ CP RM.
Ad litteram, prin „procurare” se în țelege ac țiunea de a face rost de ceva, a
obține ceva. Totu și, aceast ă accep ție este prea general ă pentru a clarifica sensul
dispozi ției incriminatoare aplicabile. De aceea, vom apela la instrumentul de
interpretare oficial ă a no țiunii legale „procurare”. Astfel, în acord cu pct.3 al
Hotărârii Plenului Cur ții Supreme de Justi ție „Despre practica aplic ării de c ătre
instan țele judec ătorești a legisla ției privind infrac țiunile legate de mijloacele

43narcotice și substan țele cu efect puternic și toxic”, nr.12 din 27.03.199730,
procurarea de substan țe narcotice const ă în ob ținerea lor printr-o tranzac ție ilicit ă
(cump ărare, primirea cu titlu de împrumut, de plat ă în contul unei datorii, de cadou
sau în schimbul altor m ărfuri și obiecte etc.), în urma c ăreia f ăptuitorul devine
posesorul acestor substan țe.
Practic, în aceea și manier ă, noțiunea „procurare” este definit ă în știința
dreptului penal na țional. A.Boroi, N.Neagu și V.Radu-Sult ănescu în țeleg prin
„procurare” ac țiunea de a face rost, de a ob ține substan țe aflate sub control
național; nu are relevan ță modalitatea faptic ă prin care se realizeaz ă procurarea.31
În mod similar, no țiunea „procurare” este definit ă în pct.6 al Hot ărârii Plenului
Judec ătoriei
Supreme a Federa ției Ruse „Cu privire la practica judiciar ă în cauzele
referitoare la infrac țiunile legate de mijloacele narcotice, substan țele psihotrope, cu
efect puternic sau toxice”, nr.14 din 15.06.200632. Numai c ă, printre modalit ățile
faptice ale procur ării este men ționat ă și primirea mijloacelor narcotice,
substan țelor psihotrope sau analoagelor acestora ca mijloc de recompens ă pentru
munca efectuat ă. De asemenea, ca procurare se consider ă recoltarea nu a oric ăror
plante care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, dar numai a plantelor
spontane de acest fel.
Sub inciden ța noțiunii „procurare” cade și efectuarea cump ărării unui lot de
substan țe narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, ca m ăsură
operativ ă de investiga ție. Totu și, aceast ă procurare nu poate avea un caracter
ilegal, a șa cum se sus ține just în literatura de specialitate. Persoana care
30 Hotărârea Plenului Cur ții Supreme de Justi ție a Republicii Moldova „Despre practica aplic ării de c ătre instan țele
judec ătorești a legisla ției privind infrac țiunile legate de mijloacele narcotice și substan țele cu efect puternic și
toxice”, nr.12 din 27.03.1997 // Culegere de hot ărâri ale Plenului Cur ții Supreme de Justi ție (mai 1974- iulie 2002).
– Chi șinău, 2002, p.360-366.31Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea nr.143/2000 privind
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. – Bucure ști: Rosetti, 2001, p.58.32 Постановление Пленума Верховного Суда Республики Беларусь «О судебной практике по делам о
преступлениях , связанных с наркотическими средствами , а также с сильно – действующими и ядовитыми
веществами » (ст.327-334 Уголовного кодекса ), № 1 от 26 марта 2003 г. // Судов i вестник . – 2003. – №2. –
C.11-16.

44inten ționeaz ă să procure o substan ță narcotic ă, psihotrop ă, un analoag sau
precursor al acestora, ori materiale sau utilaje, dar care a ob ținut în posesie un bun
„neutru”, trebuie tras ă la răspundere pentru tentativa la infrac țiunea prev ăzută la
alin.(2) art.217¹ CP RM.
De una singur ă, posesia este suficient ă pentru a confirma c ă a fost s ăvârșită
procurarea. Aceast ă pozi ție este sus ținută, pe bun ă dreptate, în pct.3 al Hot ărârii
Plenului Cur ții Supreme de Justi ție a Republicii Moldova nr.12 din 27.03.1997,
conform c ăruia procurarea, în care se concretizeaz ă infrac țiunea, se consider ă
consumat ă din momentul trecerii substan țelor narcotice în posesia f ăptuitorului.
În concluzie, prin „procurare” trebuie de în țeles ob ținerea în posesie a
substan țelor narcotice, psihotrope, sau a analoagelor precursorilor acestora, ori a
materialelor sau utilajelor, în urma unei tranzac ții ilicite, gratuite sau compensate
(cump ărare, primire în schimbul altor bunuri, primire cu titlu de împrumut,
acceptare ca dar, primire în contul unei datorii, primire ca recompens ă pentru
munca efectuat ă, obținere în gaj pentru garantarea execut ării unei datorii etc.) sau
în urma însu șirii acestor substan țe, materiale sau utilaj, care sunt g ăsite, sau în baza
altor asemenea temeiuri de procurare.
În cele ce urmeaz ă vom supune analizei no țiunea „p ăstrare”. Care este
folosit ă pentru caracterizarea laturii obiective a infrac țiuni în cauz ă.
Literalmente, prin „p ăstrare” se are în vedere ac țiunea de a ține la loc sigur,
păzit cu grij ă, a pune bine; a ține în bun ă stare, a avea grij ă, a pune bine; a ține în
bună stare, a avea grij ă de …; a ține în posesiunea sa.33 Conform pct.3 din
Hotărârea Plenului Cur ții Supreme de Justi ție, nr.12 din 27.03.1997, prin
„păstrare” se în țelege ac țiunea legat ă de aflarea mijloacelor narcotice în posesia
făptuitorului (asupra sa, în ascunz ătoare sau în alt loc), într-un mod asem ănător
fiind definit ă și în doctrina penal ă autohton ă.
33 Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.766.

45În dreptul penal român, în locul no țiunii „p ăstrare” se utilizeaz ă noțiunea
„deținere”. Ceea ce corespunde cu textul conven țiilor interna ționale relative la
prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri. La concret, prin „de ținere” se
are în vedere fapta unei persoane fizice de a ține, la domiciliul s ău ori în orice alt
loc știut de ea, substan țe stupefiante, indiferent dac ă este sau nu consumatoare de
stupefiante și dac ă acestea îi apar țin ei sau altei persoane.
Practic, în aceea și manier ă, noțiunea „p ăstrare” este definit ă în pct.7 al
Hotărârii Judec ătoriei Supreme a Federa ției Ruse „Cu privire la practica judiciar ă
în cauzele referitoare la infrac țiunile legate de mijloacele narcotice, substan țele
psihotrope, cu efect puternic sau toxic”, nr.14 din 15.06.2006: „ac țiunea legat ă de
posesiunea ilegal ă asupra mijloacelor narcotice, substan țelor psihotrope sau a
analoagelor acestora, inclusiv pentru propriul consum (de ținerea asupra sa, în
încăpere, în ascunz ătoare sau în alte locuri)
Unii autori prezint ă și alte exemple, care contribuie la concretizarea no țiunii
„alte locuri”: acareturi sau locuri în afara acestora, locul de munc ă etc. În acela și
sens, J.Dr ăgan, Gh.Alecu și N.Țipișcă consemneaz ă cu drept cuvânt: „F ăptuitorul
nu poate cere absolvirea de r ăspunderea penal ă motivând de ținerea pentru alt ă
persoan ă, chiar și atunci când substan țele stupefiante nu au fost g ăsite la domiciliul
ori re ședința sa, deoarece se presupune c ă are tot timpul reprezentarea mental ă atât
a posesiei, cât și a caracterului ilegal al acesteia”.34
Așadar, nici locul p ăstrării, nici distan ța de la acest loc la f ăptuitor nu
influen țează în niciun fel asupra calific ării infrac țiunii. Important este ca, de facto,
substan țele narcotice, psihotrope, analoagele sau precursorii acestora, ori
materialele sau utilajele s ă se afle în sfera de st ăpânire a f ăptuitorului.
Păstrarea poate fi atât ascuns ă, cât și deschis ă. Păstrarea ascuns ă are loc
atunci când substan țele narcotice sau psihotrope, analoagele sau precursorii
acestora, ori materialele sau utilajele sunt t ăinuite în diferite ascunz ători, în
34 Drăgan J., Alecu Gh., Țipișcă M. Elemente introductive în dreptul drogurilor.– Constan ța: Dobrogea, 2001, p.119.

46locuin ță, în preajma locuin ței, la locul de munc ă ori în alte locuri. P ăstrarea
deschis ă are loc atunci când f ăptuitorul p ăstreaz ă numitele bunuri f ără a le t ăinui.
Bineîn țeles, la calificarea infrac țiunii, caracterul – ascuns sau deschis – al p ăstrării
nu poate conta. În schimb, acesta trebuie luat în calcul la individualizarea pedepsei.
De asemenea, la calificare, nu are importan ță dac ă cel care p ăstreaz ă
substan țele narcotice, psihotrope, analoagele sau precursorii acestora, ori
materialele sau utilajele, anterior le-a produs, preparat, extras, transformat etc. sau
le-a procurat.
În concluzie, prin „p ăstrare” trebuie de în țeles aflarea substan țelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, ori a materialelor sau
utilajelor – în mod ascuns sau deschis –în sfera de st ăpânire a f ăptuitorului (asupra
sa (dac ă nu are loc transportarea concomitent ă), în locuin ță sau în alt ă încăpere, la
locul de munc ă, pe terenul din preajma casei, în ascunz ătoare etc.), indiferent dac ă
posedarea se face pentru sine sau pentru alt ă persoan ă, precum și indiferent dac ă
făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc.
substan țele narcotice, psihotrope, analoagele sau precursorii acestora, ori
materialele sau utilajele) ori a procurat de la altcineva bunurile specificate. Atunci
când posedarea se face pentru sine, f ăptuitorul este consumator de substan țe
narcotice, psihotrope sau de analoage ale acestora.
Adoptând forma de p ăstrare, infrac țiunea prev ăzută la alin.(2) art.217¹ CP
RM este o infrac țiune continu ă. Deci, se consider ă consumat ă din momentul
încet ării păstrării sau datorit ă survenirii unor evenimente care împiedic ă păstrarea.
În context, este nevoie de a consemna c ă infrac țiunea continu ă nu poate fi
confundat ă cu infrac țiunea prelungit ă, nici cu infrac țiunea repetat ă. Astfel,
infrac țiunea prelungit ă se caracterizeaz ă prin episoadele care alc ătuiesc
infrac țiunea. În contrast, infrac țiunea continu ă presupune o activitate infrac țional ă
neîntrerupt ă. Totu și, atât infrac țiunea continu ă, cât și infrac țiunea prelungit ă,
constituie infrac țiuni unice. Spre deosebire de repetarea infrac țiunii, care reprezint ă

47de facto pluralitatea de infrac țiuni. În conformitate cu alin.(1) art.31 CP RM, se
consider ă „repetare a infrac țiunii” s ăvârșirea a dou ă sau a mai multor infrac țiuni
identice ori omogene, prev ăzute de aceea și norm ă penal ă, cu condi ția că persoana
nu a fost condamnat ă pentru vreuna din ele și nu a expirat termenul de prescrip ție.
De notat, c ă circumstan ța „repetat” determin ă agravarea r ăspunderii penale în
ipoteza prev ăzută la lit.a alin.(3) art.217¹.
În continuare vom supune examin ării no țiunea „expediere”. Aceast ă noțiune
este folosit ă pentru caracterizarea laturii obiective a infrac țiunilor prev ăzute la
alin.(2) art.217¹ CP RM.
Ad litteram, prin „expediere” se în țelege ac țiunea de a trimite prin po ștă,
prin mesageri etc. scrisori, bani, pachete etc. la o anumit ă adres ă.35
Unii autori definesc no țiunea „expediere” ca trimitere a mijloacelor
narcotice sau a substan țelor psihotrope prin po ștă, bagaj sau curier, f ără a indica
însă faptul deplas ării ulterioare a respectivelor mijloace sau substan țe. O asemenea
interpretare este prea larg ă, deoarece, de exemplu, trimiterea prin po ștă sie îns ăși a
substan țelor narcotice sau psihotrope reprezint ă nu expedierea acestor substan țe,
dar o form ă voalat ă a păstrării lor.
În alt context, în doctrina penal ă este exprimat ă opinia c ă expedierea
substan țelor narcotice sau psihotrope peste frontiera vamal ă reprezint ă contrabanda
cu substan țe narcotice sau psihotrope. Într-adev ăr, potrivit art.1 al Codului vamal
al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 20.07.2000,
prin „trecerea frontierei vamale” se are în vedere introducerea și scoaterea de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova de m ărfuri și mijloace de transport, inclusiv
prin expedieri po ștale interna ționale, prin conducte și prin linii de transport
electric. Iar la alin.(2) art.248 „Contrabanda” al Codului penal se men ționeaz ă
tocmai despre „trecerea peste frontiera vamal ă a Republicii Moldova a substan țelor
35 Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.766, p.358.

48narcotice, psihotrope…”. În al ți termeni, în ipoteza analizat ă, alin.(2) art.248 CP
R M s e p r e z i n t ă c a o n o r m ă s p e c i a l ă î n r a p o r t c u a l i n . ( 2 ) a r t . 2 1 7 ¹ C P R M . Î n
concluzie, expedierea substan țelor narcotice sau psihotrope peste frontiera vamal ă
a Republicii Moldova urmeaz ă a fi calificat ă potrivit alin.(2) art.248 CP RM, f ără
calificarea suplimentar ă conform alin.(2) art.217¹ CP RM.
În concluzie, prin „expediere” trebuie de în țeles trimiterea substan țelor
narcotice, psihotrope, sau a analoagelor acestora, a mijloacelor sau utilajelor c ătre
destinatar, prin po ștă, bagaj, cu utilizarea transportului sau a animalelor, prin curier
(atunci când acesta nu cunoa ște despre con ținutul m ărfii pe care o înso țește, nici nu
este în în țelegere cu proprietarul ei) etc., dac ă trimiterea se face în interiorul
teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Următoarea no țiune care va fi supus ă analizei este no țiunea „transportare”.
Aceasta fiind folosit ă pentru caracterizarea laturii obiective a infrac ții prev ăzute la
alin.(2) art.217¹ CP RM.
Potrivit pct.3 din Hot ărârea Plenului Cur ții Supreme de Justi ție nr.12 din
27.03.1997, prin „transportare” se în țelege „permutarea substan țelor narcotice
dintr-un loc în altul, atât asupra sa, cât și cu utilizarea oric ăror mijloace de
transport, indiferent de locul p ăstrării mijloacelor sau substan țelor str ămutate”. În
principiu, acela și punct de vedere este sus ținut în literatura de specialitate.
În concluzie, prin „transportare” trebuie de în țeles deplasarea dintr-un loc în
altul (îns ă în interiorul teritoriului vamal al Republicii Moldova), asupra sa ori cu
utilizarea oric ăror mijloace de transport, a substan țelor narcotice, psihotrope, sau a
analoagelor acestora, ori a materialelor sau utilajelor.
În alt ă ordine de idei, va fi examinat ă noțiunea „preparare”.
Literalmente, prin „preparare” se are în vedere ac țiunea de a preg ăti din timp
ceva, a face ca ceva s ă fie gata (în vederea unei ac țiuni sau a unei prelucr ări

49ulterioare).36 Însă, aceast ă accep ție e prea general ă pentru a servi la interpretarea
semnifica ției no țiunii „preparare” din textul legii penale. Din aceste motive,
consider ăm necesar ă definirea și a unor no țiuni care deriv ă din no țiunea
„preparare”. Astfel, prin „preparator” se în țelege persoana care combin ă anumite
materiale etc. spre a ob ține un produs nou, a îmbun ătăți calitatea unor produse etc.
De asemenea, prin „preparat” se în țelege produsul rezultat dintr-o opera ție de
preparare. Amintim, c ă noțiunea „preparat” este definit ă în Legea nr.382/1999:
„amestec de substan țe în orice stare fizic ă, ce con țin una sau mai multe substan țe
narcotice ori psihotrope”.
M.A. Liubavina în țelege prin „preparare” fabricarea preparatelor con ținând
substan țe narcotice sau psihotrope, în farmacii, în baza re țetei.37 În fine, A.Boroi,
N.Neagu și V.Radu- Sult ănescu în țeleg prin „preparare” combinarea a dou ă sau a
mai multor substan țe, în final ob ținându-se una din substan țele prev ăzute ca drog.38
Din cele men ționate mai sus consider ăm că prin „preparare” trebuie de
înțeles combinarea a dou ă sau a mai multor substan țe narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora, pentru a se ob ține un preparat nou. Tocmai
obținerea unui preparat nou, ca produs al infrac țiunii, este ceea ce deosebe ște
prepararea de producere, transformare, experimentare etc., în urma c ărora poate
rezulta nu un preparat nou, dar o substan ță nouă având la baz ă o alt ă substan ță (și
nu un amestec de substan țe).
Infrac țiunea prev ăzută la alin.(2) art.217¹ CP RM, evoluând sub forma
prepar ării, trebuie considerate consumate din momentul combin ării substan țelor
narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora. Ob ținerea
preparatului nou, ca urmare a acestei combin ări, marcheaz ă momentul de epuizare
36 Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.843.37 Любавина М.А . Уголовно-правовое противодействие незаконному обороту наркоти – ческих средств
(части 1-4 ст.228 УК РФ ): Диссертация на соискание ученой степени кандидата юридических наук . – Санкт –
Петербург , 2000, p.83.38Любавина М.А . Уголовно-правовое противодействие незаконному обороту наркоти –
ческих средств (части 1-4 ст.228 УК РФ ): Диссертация на соискание ученой степени
кандидата юридических наук . – Санкт-Петербург , 2000, p.57.

50a infrac țiunii, deci dep ășește cadrul laturii obiective. Aceast ă precizare se impune
datorit ă faptului c ă legiuitorul utilizeaz ă noțiunea „preparare”, nu „ob ținerea
preparatului”.
În alt context, vom supune analizei no țiunea „experimentare”. Ad litteram,
prin „experimentare” se în țelege ac țiunea de a încerca, a verifica prin experien ță.39
Prin „experimentare” trebuie de în țeles verificarea prin experien ță a
propriet ăților pe care le au substan țele narcotice, psihotrope, analoagele sau
precursorii acestora, prin încercarea lor în diferite condi ții, în variate propor ții sau
asupra diferi ților subiec ți.
Ca subiect de experimente poate fi f ăptuitorul însu și sau o alt ă persoan ă. În
ultimul caz, se are în vedere c ă persoana î și exprim ă consim țământul de a fi subiect
de experimente. În caz contrar, cele s ăvârșite trebuie calificate conform art.217/6
CP RM, ca introducere ilegal ă inten ționat ă în organismul altei persoane, împotriva
voinței acesteia, a substan țelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora.
Subiectul experimentelor î și poate exprima consim țământul, îns ă este posibil
să nu fie întrunite condi țiile necesare efectu ării test ării unei substan țe narcotice sau
psihotrope, utilizabile în scopuri medicale. Aceste condi ții sunt stabilite în art.9-12
din Legea Republicii Moldova cu privire la medicamente, adoptat ă de Parlamentul
Republicii Moldova la 17.12.1997 [13], precum și în art.14 al Legii Republicii
Moldova cu privire la drepturile și responsabilit ățile pacientului, adoptat ă de
Parlamentul Republicii Moldova la 27.10.2005. În aceast ă ipotez ă, experimentarea
are un caracter ilegal, intrând sub inciden ța alin.(2) art.217¹ CP RM.
În cele ce urmeaz ă vom examina no țiunea „prelucrare”. În practica judiciar ă,
prelucrarea, ca modalitate normativ ă a infrac țiunilor analizate, se confund ă cu
prepararea, o alt ă modalitate a acestor infrac țiuni. Ceea ce denot ă lipsa unei
percep ții unitare a con ținutului no țiunii „prelucrare”.
39Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.358.

51În sens literar, prin „prelucrare” se în țelege ac țiunea de a modifica forma,
dimensiunile, constitu ția sau aspectul unui material (pentru a ob ține produse finite,
materii prime etc.).40
Însă, aceast ă defini ție apare ca fiind restrictiv ă, dac ă ne aducem aminte c ă,
prin „prelucrare”, ca no țiune ce caracterizeaz ă latura obiectiv ă a infrac țiunilor
prevăzute la alin.(2) art.217¹ CP RM, am desemnat tratarea, cu ajutorul unor agen ți
chimici, fizici, mecanici etc., a plantelor care con țin substan țe narcotice sau
psihotrope.
Sintetizând cele enun țate în defini țiile prezentate mai sus, consider ăm că
prin „prelucrare” trebuie de în țeles tratarea cu ajutorul unor agen ți chimici, fizici,
mecanici etc. a substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor
acestora (de exemplu, rafinarea (separarea de impurit ăți) a amestecului con ținând
una sau mai multe substan țe narcotice, psihotrope, analoage sau precursori ai
acestora; sporirea în preparat a concentra ției de substan țe narcotice sau psihotrope;
obținerea în baza substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor
acestora a altor substan țe care nu sunt substan țe narcotice, psihotrope, analoage sau
precursori ai acestora; amestecarea cu alte substan țe farmacologic active în vederea
sporirii efectului asupra organismului etc.).
De aceea, drept moment de consumare a infrac țiunii, evoluând sub form ă de
prelucrare, trebuie considerat momentul trat ării chimice, fizice, mecanice etc. a
substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, astfel
încât s ă fie modificat ă structura chimic ă a acestora.
Următoarea no țiune, c ăreia îi vom acorda aten ție, este no țiunea „extragere”.
În sens literar, prin „extragere” se în țelege ac țiunea de a scoate o substan ță
dintr-un material, de a separa o substan ță de alta prin diferite procedee.41 În
40 Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.841.41Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.361.

52literatura de specialitate, prin „extragere” se în țelege separarea substan ței narcotice
din plantele sau materialele ce o con țin.
Dar s ă analiz ăm o alt ă opinie, potrivit c ăreia, prin „extragere” se are în
vedere, corect, ob ținerea substan țelor corespunz ătoare din plante.42 Acest punct de
vedere îl confirm ă prevederea notei 1 la Hot ărârea nr.79/2006 a Guvernului,
conform c ăreia „cultivarea plantelor specificate (se au în vedere plantele care
conțin substan țe narcotice sau psihotrope) este periculoas ă nu numai din punct de
vedere c ă sunt folosite ca materie prim ă pentru extragerea substan țelor narcotice
(sublinierea ne apar ține – n.a.), dar și ca ac țiune ilegal ă”. Se au în vedere „plantele
verzi nerecoltate”. Or, conform aceleia și hot ărâri de Guvern, marijuana verde,
frunzele de coca și paiul verde de mac somnifer sunt considerate substan țe
narcotice, și nu plante care con țin substan țe narcotice. De aceea, dac ă, de exemplu,
din paiul verde de mac somnifer se ob ține extractul de mac somnifer, vom fi în
prezen ța prelucr ării, ca modalitate normativ ă distinct ă. Aceasta deoarece dintr-o
substan ță narcotic ă se ob ține o alt ă substan ță narcotic ă, sporindu-se astfel efectul
acesteia asupra organismului. Din aceste considerente, nu putem sus ține afirma ția
conținută într-o spe ță din practica judiciar ă: „… s-a stabilit c ă opiul acetilat
depistat a fost ob ținut prin … extrac ția din capsule de mac cu ajutorul unei solu ții
lichide” [88]. Dintr-o substan ță narcotic ă – paiul verde de mac somnifer – se ob ține
o altă substan ță narcotic ă – opiul acetilat. Aceast ă activitate se produce nu asupra
plantei de mac, în câmp, dar la domiciliul f ăptuitorului, dup ă recoltarea plantei
respective. Deci, se atest ă nu „extragerea”, dar „prelucrarea”.
În alt ă ordine de idei, vom analiza no țiunea „transformare”. Literalmente,
prin „transformare” se are în vedere ac țiunea de a schimba înf ățișarea, a da alt
aspect, alt ă form ă.43 În doctrina penal ă român ă, prin „transformare” se în țelege
modificarea, schimbarea unor elemente caracteristice unei substan țe considerate
42 Ibidem, p.36543 Dicționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. –Bucure ști: Univers
enciclopedic, 1998, p.1104.

53drog, ob ținânduse în final o alt ă substan ță, de aceea și natur ă, având îns ă efecte
diferite.44
Prin „transformare” se în țelege schimbarea formei substan țelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora (de exemplu, pentru a face dificil ă
identificarea lor), astfel încât s ă nu fie modificat ă structura chimic ă a acestor
substan țe. Se are în vedere schimbarea culorii, consisten ței, mirosului, aspectului
exterior etc. prin camuflarea sub forma altor bunuri (f ăină, zah ăr, condimente etc.).
Pe cale de consecin ță, pentru a readuce substan țele narcotice, psihotrope sau
analoagele acestora în forma necesar ă consumului lor, transform ării trebuie s ă-i
urmeze prelucrarea. Astfel încât s ă se fac ă separarea de impurit ăți.
În alt context, vom analiza no țiunea „distribuire”. În sens literar, prin
„distribuire” se are în vedere ac țiunea de a împ ărți ceva în mai multe locuri sau la
mai multe persoane, dând fiec ăreia una sau mai multe p ărți. Atribuind acela și
înțeles no țiunii „distribuire”, O.Pop adaug ă: „Nu conteaz ă dacă distribuitorul este
însuși proprietarul bunului, caz în care distribuirea constituie o vânzare, sau este
doar un mijlocitor între vânz ător și cump ărător. În primul rând, nu putem confunda
distribuirea cu înstr ăinarea, ca modalitate normativ ă distinct ă. Distribuitorul nu
poate vinde substan țele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora
consumatorului, pentru c ă în acest caz suntem în prezen ța înstr ăinării. În al doilea
rând, distribuitorul nu poate fi mijlocitor între vânz ător și cump ărător. Mijlocitorul
este tras la r ăspundere fie pentru complicitate la înstr ăinare (dac ă reprezint ă
interesele celui care înstr ăineaz ă), fie pentru complicitate la consum (dac ă
reprezint ă interesele consumatorului). În ambele cazuri, se exclude r ăspunderea
pentru distribuire.
În acest context, mult mai potrivit ă apare opinia, conform c ăreia prin
„distribuire” se în țelege ac țiunea de împ ărțire, repartizare a drogurilor în mai multe
44 Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului
și consumului ilicit de droguri. – Bucure ști: Rosetti, 2001, p.58.

54locuri și la mai multe persoane, acestea urmând ca, la rândul lor, s ă le pun ă în
vânzare și să le vând ă efectiv.45
Adaptând aceast ă defini ție rigorilor alin.(2) art.217¹ CP RM, prin
„distribuire” trebuie s ă înțelegem împ ărțirea substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor acestora în mai multe locuri și la mai multe persoane, acestea urmând,
la rândul lor, s ă le înstr ăineze efectiv. Reie șind din aceast ă formulare, drept
moment de consumare a infrac țiunii prev ăzute la alin.(2) art.217¹ CP RM, când
aceasta ia forma distribuirii, urmeaz ă a fi considerat momentul trecerii substan țelor
narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora în st ăpânirea persoanei care urmeaz ă
să le înstr ăineze efectiv.
45 Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului
și consumului ilicit de droguri. – Bucure ști: Rosetti, 2001, p.58.

553.3 Latura subiectiv ă a infrac țiunii prev ăzute la art. 217¹ CP RM
Prin „latura subiectiv ă a infrac țiunii” se în țelege atitudinea psihic ă a
făptuitorului fa ță de fapta s ăvârșită și urm ările ei, motivul și scopul infrac țiunii.
În cea mai mare parte, din punctul de vedere al laturii obiective, infrac țiunile
săvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau
precursorilor acestora sunt infrac țiuni inten ționate. În ce prive ște tipul inten ției, în
doctrina penal ă este exprimat punctul de vedere c ă infrac țiunea prev ăzută la
alin.(1) și (2) art.217¹ CP RM sunt s ăvârșite cu inten ție direct ă.
Pentru argumentarea acestei lu ări de pozi ție, apel ăm la opinia lui N.F.
Kuzne țova și I.M. Teajkova: „La s ăvârșirea infrac țiunilor, în cazul c ărora
legiuitorul le fixeaz ă momentul de consumare în momentul comiterii ac țiunii sau
inacțiunii, inten ția indirect ă nu este posibil ă”.46 Într-adev ăr, cum poate f ăptuitorul
să admit ă conștient c ă săvârșește o ac țiune (inac țiune) prejudiciabil ă? Odat ă ce el o
săvârșește, rezult ă în mod inevitabil c ă o și dore ște. O alt ă concluzie ar intra în
contradic ție cu regulile logicii.
Latura subiectiv ă a infrac țiunii o caracterizeaz ă nu numai atitudinea psihic ă
a făptuitorului fa ță de fapta s ăvârșită și urm ările ei, dar și motivul și scopul. O
deosebit ă aten ție merit ă examinarea problemei scopului de înstr ăinare, adic ă a
scopului infrac țiunilor prev ăzute la alin.(1) și (2) art.217¹ CP RM.
Trebuie de men ționat c ă, în practic ă, stabilirea scopului de înstr ăinare
comport ă dificult ăți considerabile. Aceasta deoarece organele judiciare fie c ă
subestimeaz ă probele acumulate, fie c ă constat ă prezen ța scopului de înstr ăinare
numai în baza descoperirii la f ăptuitor a unei cantit ăți apreciabile de substan țe
narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, ori de plante care con țin asemenea
substan țe.
46 Кузнецов И.Н ., Купрейчик С.К . Наркотики : социальные , медицинские и правовые аспекты . – Минск :
Новое знание , 2001, p.313.

56În context, este necesar s ă consemn ăm că, potrivit pct.13 din Hot ărârea
Plenului Judec ătoriei Supreme a Federa ției Ruse „Cu privire la practica judiciar ă în
cauzele referitoare la infrac țiunile legate de mijloacele narcotice, substan țele
psihotrope, cu efect puternic sau toxice”, nr.14 din 15.06.2006, despre scopul de
înstrăinare pot m ărturisi, în prezen ța unor temeiuri suficiente: procurarea,
fabricarea, prelucrarea, p ăstrarea sau transportarea mijloacelor narcotice,
substan țelor psihotrope sau a analoagelor acestora de c ătre o persoan ă care nu le
consum ă; cantitatea mijloacelor narcotice, substan țelor psihotrope sau a
analoagelor acestora; amplasarea acestor substan țe în recipiente care faciliteaz ă
înstrăinarea; existen ța unei în țelegeri cu consumatorii etc. A șadar, pentru stabilirea
scopului de înstr ăinare este necesar ă identificarea tuturor acestor circumstan țe în
ansamblu, și nu doar a uneia din ele.
Despre lipsa scopului de înstr ăinare poate indica, de exemplu, faptul c ă
persoana, care a fabricat, a p ăstrat, a procurat, a transportat etc. substan țe narcotice,
psihotrope, analoagele acestora sau plante care con țin asemenea substan țe, sufer ă
de narcomanie. De regul ă, asemenea personae nu sunt implicate în activitatea de
înstrăinare, deoarece distribuitorii au temerea c ă ar putea fi descoperi ți mai u șor
prin intermediul acestora.
Conform paragrafului 2 art.3 din numita Conven ție, „sub rezerva principiilor
sale constitu ționale și conceptelor fundamentale din sistemul s ău juridic, fiecare
parte adopt ă măsurile necesare pentru a-i conferi caracterul de infrac țiune în
conformitate cu dreptul s ău intern, atunci când actul a fost comis inten ționat,
deținerii și cump ărării de stupefiante și substan țe psihotrope, și cultiv ării de
stupefiante destinate consumului personal…”. Aceast ă prevedere trebuie raportat ă
la dispozi ția paragrafului 1 art.3 al Conven ției ONU contra traficului ilicit de
stupefiante și substan țe psihotrope, în care se contureaz ă componen ța traficului
ilicit de droguri, care este penal pedepsibil: „Fiecare parte adopt ă măsurile
necesare pentru a conferi caracterul de infrac țiuni, în conformitate cu dreptul s ău
intern, atunci când actul a fost comis inten ționat:

57a) I) producerii, fabric ării, extragerii, prepar ării, oferirii, punerii în vânzare,
distribuirii, vânz ării, livr ării în orice condi ții, expedierii, expedierii în tranzit,
transport ării, importului sau exportului oric ărui stupefiant sau oric ărei substan țe
psihotrope, înc ălcându-se dispozi țiile Conven ției din 1961, ale Conven ției din
1961, cum apare ea modificat ă, sau ale Conven ției din 1971;
II) cultiv ării macului opiaceu, plantei de coca sau plantei de cannabis, în
scopul producerii de stupefiante, înc ălcându-se dispozi țiile Conven ției din 1961 și
ale Conven ției din 1961, cum apare ea modificat ă; deținerii sau cump ărării oric ărui
stupefiant sau oric ărei substan țe psihotrope, în scopul uneia din activit ățile
enumerate la subalin.I) de mai sus”.
În contextul studiului asupra laturii subiective a infrac țiunilor prev ăzute la
217¹ CP RM prezint ă interes examinarea problemei privind eroarea de fapt.
Aceast ă supozi ție este confirmat ă de punctul de vedere al lui M.Boier, conform
căruia „eroarea exist ă când f ăptuitorul nu a cunoscut sau a cunoscut gre șit în
momentul ac țiunii sau inac țiunii o împrejurare din realitatea înconjur ătoare de
natur ă să confere faptei o anumit ă gravitate sau caracter penal. Capacitatea psihic ă
a făptuitorului nu a ac ționat eficient, el nu și-a dat seama de natura faptei sale,
având o imagine deformat ă a realit ății în momentul în care a ac ționat ori s-a ab ținut
de la o ac țiune”.47
În doctrina penal ă nu este analizat ă problema erorii asupra parametrilor
cantitativi ai obiectului material. Iar în contextul studiului de fa ță analiza acestei
probleme prezint ă interes, deoarece parametrii cantitativi ai obiectului material al
unor infrac țiuni, s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora, se caracterizeaz ă prin no țiunile „propor ții
mari” sau „deosebit de mari”. În contextul infrac țiunii examinate, eroarea asupra
parametrilor cantitativi ai obiectului material este o eroare esen țială, deci
influen țează asupra calific ării infrac țiunii.
47 Boier M. Buna-credin ță în dreptul penal // Revista de drept penal. – 2005. – Nr.3. – P.67-70.

58Răspunderea penal ă trebuie aplicat ă în func ție de orientarea inten ției. Îns ă,
trebuie de avut în vedere și tipul inten ției, în func ție de concretizarea acesteia:
inten ția determinat ă și inten ția nedeterminat ă. Manifestând inten ție determinat ă,
făptuitorul dore ște să săvârșească o fapt ă care poart ă asupra unei cantit ăți precise
de substan țe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, ori plante con ținând
asemenea substan țe. În cazul în care f ăptuitorul manifest ă inten ție nedeterminat ă,
cantitatea dat ă nu poate fi stabilit ă cu precizie.
De asemenea, în doctrina penal ă se vorbe ște despre eroarea asupra calit ăților
speciale ale victimei. În contextul temei analizate, despre calit ățile speciale ale
victimei este cazul s ă vorbim în ipoteza în care infrac țiunea este s ăvârșită de o
persoan ă care a atins vârsta de 18 ani în privin ța (nu și cu atragerea) minorilor
(lit.a) alin.(4) art.217¹ CP RM). În alt context, este necesar a men ționa c ă subiect al
infrac țiunii este recunoscut ă persoana care a comis o fapt ă prev ăzută de legea
penal ă și care, gra ție faptului c ă posed ă toate semnele prev ăzute de lege pentru
aceast ă categorie de subiec ți, este pasibil ă de răspundere penal ă.48
Subiect al infrac țiunilor s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora este persoana fizic ă
responsabil ă, care la momentul comiterii infrac țiunii, a atins, de regul ă, vârsta de
16 ani. Ca excep ție, vârsta minim ă a răspunderii penale de 14 ani este stabilit ă
pentru subiec ții infrac țiunilor prev ăzute la lit. d) alin.(4) art.217¹ CP RM. Vârsta
minim ă a răspunderii penale de 18 ani este stabilit ă pentru subiec ții infrac țiunilor
prevăzute la lit.a) alin.(4) art.217¹ CP RM.
Trebuie de specificat c ă se utilizeaz ă formula, la lit.a) alin.(4) art.217¹ CP
RM: „de o persoan ă care a atins vârsta de 18 ani în privin ța sau cu atragerea
minorilor”.
48 Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor, Chi șinău 2009, p.176.

59Astfel “cu atragerea minorilor” – se presupune o anumit ă conexiune dintre
subiect și minor.În aceast ă ipotez ă, minorul apare ca persoan ă care ia parte la
săvârșirea infrac țiunii (dar nu neap ărat ca participant). Ipoteza „cu atragerea
minorilor” este un caz special în raport cu ipoteza „de dou ă sau mai multe
persoane”.
În contextul circumstan ței agravante „de dou ă sau mai multe persoane”, este
suficient ca doar una dintre persoanele care comit infrac țiunea s ă aibă semnele
subiectului infrac țiunii. Aceasta deoarece, în conformitate cu pct.25 din Hot ărârea
Plenului Cur ții Supreme de Justi ție „Cu privire la practica judiciar ă în procesele
penale despre sustragerea bunurilor” , nr.23 din 28.06.2004, s ăvârșirea sustragerii
de către o persoan ă care întrune ște semnele subiectului infrac țiunii, în comun cu
una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste semne, intr ă sub inciden ța
circumstan ței agravante „de dou ă sau mai multe persoane”.
Sintagma „de dou ă sau mai multe persoane” nu desemneaz ă vreo form ă de
p a r ti ci p a ți e . În c on tr a st , a șa c u m r e zu l t ă di n a rt .4 3 , 4 6 și 4 7 CP RM, si n t ag m el e
„grup criminal organizat” și „organiza ție (asocia ție) criminal ă” desemneaz ă dou ă
forme distincte de participa ție. Specific ăm aceasta, deoarece, conform lit.b) alin.(4)
art.217¹ CP RM, r ăspunderea se agraveaz ă, dac ă infrac țiunea e comis ă de un grup
criminal organizat sau de o organiza ție criminal ă ori în favoarea acestora.
De asemenea, în ipoteza unor infrac țiuni s ăvârșite în sfera circula ției
substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora,
făptuitorul trebuie s ă aibă calit ățile unui subiect special. Cât prive ște subiectul
special, în cadrul componen ței de infrac țiune el îndepline ște dou ă func ții:
caracterizeaz ă pericolul social al faptei și faciliteaz ă identificarea obiectului
apărării penale. Persoanele c ărora li s-au acordat atribu ții speciale, precum și
drepturi și obliga ții speciale, poart ă răspundere nu pentru aceste drepturi, obliga ții
și atribu ții, dar pentru faptele prejudiciabile s ăvârșite în virtutea acestora. În afar ă
de aceasta, subiectul special, descoperind caracterul rela țiilor și valorilor sociale

60lezate în rezultatul s ăvârșirii infrac țiunii, face posibil ă stabilirea obiectului ap ărării
penale.
La fel, f ăptuitorul trebuie s ă aibă calit ățile subiectului special în cazul
infrac țiunilor lit.d) alin.(3) și lit.c) alin.(4) art.217¹ CP RM. În toate aceste cazuri
este vorba de s ăvârșirea infrac țiunii cu folosirea situa ției de serviciu. În aceast ă
ordine de idei, consemn ăm că, în ipoteza escrocheriei sau delapid ării averii str ăine
săvârșite cu folosirea situa ției de serviciu, ca subiect poate s ă apar ă „numai o
persoan ă cu func ție de r ăspundere sau o persoan ă care gestioneaz ă o organiza ție
comercial ă, obșteasc ă sau alt ă organiza ție nestatal ă”.49 Reie șind din regula înscris ă
la lit.e) art.19 din Legea 780/2001, doar o asemenea persoan ă poate fi subiectul
infrac țiunilor s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora, cu folosirea situa ției de serviciu. Prin
„folosirea situa ției de serviciu” se în țelege s ăvârșirea unor ac țiuni sau inac țiuni
care decurg din atribu țiile de serviciu ale f ăptuitorului și care sunt în limitele
competen ței lui de serviciu.
49Brînz ă S., Ulianovschi X., Stati V. și alții. Drept penal. Partea Special ă. – Chi șinău: Cartier, 2005, p.364.

61CAPITOLUL III. CALIFICAREA INFRACTIUNILOR SAVIRSITE IN
SFERA CIRCULATIEI ILEGALE A SUBSTANTELOR
NARCOTICE, PSIHOTROPE SAU ANALOAGELOR LOR
IN SCOP DE INSTRAINARE
3.1 Calificarea infrac țiunii prev ăzute la art. 217¹ CP RM
În acord cu art.114 CP RM, calificarea infrac țiunilor, în cazul unui concurs
de infrac țiuni, se efectueaz ă cu invocarea tuturor articolelor sau alineatelor unui
singur articol din legea penal ă care prev ăd faptele prejudiciabile s ăvârșite.
Totodat ă, în conformitate cu art.115 CP RM, concuren ța normelor penale
presupune s ăvârșirea de c ătre o persoan ă sau de c ătre un grup de persoane a unei
fapte prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispozi țiile a dou ă sau a mai multor
norme penale și constituind o singur ă infrac țiune; alegerea unei norme din normele
concurente, care reflect ă cel mai exact natura juridic ă a faptei prejudiciabile
comise, se efectueaz ă în condi țiile art.116-118 CP RM.
Importan ța oglindirii concursului de infrac țiuni și a concuren ței de norme în
cazul calific ării infrac țiunilor, prev ăzute la art.217¹ CP RM, reiese chiar din
preambulul Conven ției ONU contra traficului ilicit de stupefiante și substan țe
psihotrope. Printre altele, conform acestuia, se stabile ște că sunt recunoscute
legăturile dintre traficul ilicit de stupefiante și substan țe psihotrope și alte activit ăți
criminale organizate, conexe, care submineaz ă bazele economiei legitime și
amenin ță stabilitatea, securitatea și suveranitatea statelor.
În context, este necesar a men ționa c ă în special la alin.(1) și (2) art.217¹ CP
RM constituie infrac țiuni principale în raport cu infrac țiunea sp ălarea banilor
(art.243 CP RM). Potrivit lit.e) art.1 din Conven ția privind sp ălarea banilor,
depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea
infrac țional ă din 8.11.1990 (ratificat ă de Republica Moldova la 15.03.2002),
expresia „infrac țiunea principal ă” desemneaz ă orice infrac țiune în urma c ăreia sunt
generate veniturile provenite din activitatea infrac țional ă fiind susceptibile de a

62deveni obiect al unei infrac țiuni conform art.6 „Infrac țiuni de sp ălare a banilor” al
Conven ției men ționate.
Astfel, de exemplu, dac ă persoana s ăvârșește ac țiunile orientate spre
atribuirea unui aspect legal sursei și provenien ței mijloacelor b ănești, a bunurilor
sau a veniturilor ob ținute de c ătre ea ilicit în urma înstr ăinării ilegale a substan țelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, cele s ăvârșite urmeaz ă a fi
calificate conform alin.(2) art.217¹ CP RM și art.243 CP RM. Aceasta deoarece
infrac țiunea de înstr ăinare ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor acestora formeaz ă concursul real cu infrac țiunea sp ălarea banilor
De asemenea, traficul de persoane se poate conecta cu infrac țiunile s ăvârșite
în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau
precursorilor acestora. Într-adev ăr, unul dintre scopurile traficului de fiin țe umane
const ă în folosirea victimei în activit ăți criminale. Acest scop se poate concretiza în
folosirea victimei la înstr ăinarea ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor acestora. Adic ă, în instigarea victimei la infrac țiunea prev ăzută la
alin.(2) art.217¹ CP RM. Deci, în ansamblu (dac ă scopul respectiv se realizeaz ă),
cele s ăvârșite constituie un concurs real de infrac țiuni, urmând a fi calificate
conform art.165, alin.(4) art.42 și alin.(2) art.217¹ CP RM. Scopul folosirii victimei
în activitatea criminal ă este indicat și în art.206 CP RM, cu referire la traficul de
copii. Dac ă acest scop se realizeaz ă, exprimându-se, de exemplu, în înstr ăinarea
ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, cele
săvârșite formeaz ă un concurs de infrac țiuni. Iar calificarea urmeaz ă a se face
potrivit art.206, alin.(4) art.42 și alin.(2) art.2171 CP RM. Dac ă subiectul traficului
de copii execut ă nemijlocit și înstr ăinarea ilegal ă a substan țelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora, având vârsta de 18 ani și atrăgând victima
minor ă la s ăvârșirea acestei fapte, calificarea trebuie s ă fie alta: art.206 și lit.a)
alin.(4) art.217¹ CP RM. Preciz ăm că, potrivit alin.(4) art.206 CP RM, victima
traficului de fiin țe umane (a traficului e copii) este absolvit ă de răspunderea penal ă
pentru infrac țiunile s ăvârșite de ea în leg ătură cu aceast ă calitate procesual ă.

63Î n a l t ă o r d i n e d e i d e i , c o n s e m n ăm că l a l i t . d ) a l i n . ( 2 ) a r t . 1 7 1 C P R M s e
prevede r ăspunderea pentru violul s ăvârșit prin drogarea sau otr ăvirea prealabil ă
inten ționat ă a victimei. Termenul „prealabil ă” din dispozi ția de la lit.d) alin.(2)
art.171 CP RM denot ă că administrarea substan țelor narcotice sau psihotrope nu
face parte din componen ța violului. Deci, este necesar ă calificarea prin concurs. În
aceast ă ipotez ă, substan țele narcotice sau psihotrope pot fi administrate ilegal, dar
cu consim țământul victimei. De regul ă, o asemenea fapt ă este considerat ă
înstrăinare ilegal ă a substan țelor narcotice sau psihotrope. Deci, în ansamblu, cele
săvârșite trebuie calificate conform alin.(2) art.217¹ și lit.d) alin.(2) art.171 CP
RM.
În alt context, men ționăm că săvârșirea infrac țiunii de o persoan ă care a atins
vârsta de 18 ani cu atragerea minorilor determin ă agravarea r ăspunderii penale
conform lit.a) alin.(4) art.217¹ CP RM. Este oare necesar ă în aceste cazuri
calificarea suplimentar ă conform art.208 „Atragerea minorilor la activitate
criminal ă sau determinarea lor la s ăvârșirea unor fapte imorale” din Codul penal?
Consider ăm că nu. Or, art.208 CP RM apare ca norm ă general ă în raport cu lit.a)
alin.(4) art.217¹ CP RM (care apare ca norm ă special ă). De aceea, în virtutea
prevederilor de la art.116 CP RM, se va aplica numai norma special ă.50
În alt registru, în art.322 CP RM se prevede r ăspunderea pentru transmiterea
tăinuită de la control sau pentru încercarea de a transmite, prin orice mijloace,
persoanelor de ținute în penitenciare inclusiv a drogurilor, dac ă aceast ă acțiune a
fost s ăvârșită în mod sistematic sau în propor ții mari. Consider ăm că art.322 CP
RM reprezint ă, în aceast ă ipotez ă, norm ă special ă în raport cu alin.(2) art.217¹ (cu
sau f ără referire la art.27 CP RM). Or, transmiterea t ăinuită de la control, prin orice
mijloace, persoanelor de ținute în penitenciare a drogurilor (inclusiv a substan țelor
narcotice sau psihotrope ) este un altceva decât un caz particular de transportare
50 Răspunderea penal ă pentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor, Chi șinău 2009 , p.240.

64și/sau înstr ăinare (sau complicitate la înstr ăinare) ilegal ă de substan țe narcotice sau
psihotrope.
Finalmente, reamintim c ă sintagma „cu folosirea situa ției de serviciu” este
utilizat ă lit.d) alin.(3) și lit.c) alin.(4) art.217¹ CP RM. Toate aceste norme
reprezint ă „întregul”, în timp ce art.327 sau 335 CP RM reprezint ă „partea”.
Aceasta deoarece abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie metoda de
săvârșire a faptelor incriminate lit.d) alin.(3) și lit.c) alin.(4) art.217¹ CP RM.
Având în vedere dispozi ția art.118 „Calificarea infrac țiunilor în cazul concuren ței
dintre o parte și un întreg” din Codul penal, în acest caz nu este necesar ă
calificarea suplimentar ă conform art.327 sau art.335 CP RM.

653.2 Delimitarea infractiunii prevazute la art. 217¹ CP RM de
contraventiile administrative similare
Ramurile de drept nu trebuie privite izolat unele de altele, ci ca p ărți
alcătuitoare ale unui sistem de drept organic, unitar, în cadrul c ăruia anumite
aspecte, cum sunt ele reglementate în unele ramuri de drept, pot fi comune mai
multor ramuri (sub rezerva derog ărilor prev ăzute de lege), conturându-se chiar
institu ții commune.51 În acest sens, aspectele r ăspunderii juridice pentru
ilegalit ățile s ăvârșite în sfera circula ției substan țelor narcotice, psihotrope,
analoagelor sau precursorilor acestora sunt comune atât ramurii dreptului penal, cât
și ramurii dreptului contraven țional.
Comunitatea acestor aspecte se datoreaz ă strânselor leg ături între
răspunderea penal ă și răspunderea contraven țional ă (administrativ ă). În aceast ă
privin ță, în literatura de specialitate se sus ține, just, c ă „răspunderea penal ă
porne ște, pentru unele fapte, din punctul în care se termin ă răspunderea
contraven țional ă”.
Unii autori consider ă chiar c ă nu poate fi vorba de o regul ă general ă privind
apartenen ța exclusiv ă a normelor de drept unei anumite ramuri de drept, deoarece
anumite elemente ale unei ramuri sunt comune și altei sau mai multor ramuri.52
Analizând critic aceast ă opinie, consider ăm că, spre deosebire de un act normativ,
o norm ă nu poate avea un caracter complex. Aceea și norm ă juridic ă nu poate
reglementa rela ții sociale de natur ă diferit ă. Nu exist ă norme penal-
contraven ționale. Iar obiectul de reglementare al acestor norme este diferit. De
aceea, apare necesitatea delimit ării infrac țiunilor prev ăzute la art.217, 217¹ CP RM
de faptele prev ăzute la art.44, 85, 86, 87 din Codul cu privire la contraven țiile
administrative. O asemenea necesitate nu ar exista dac ă una și aceea și norm ă ar
51 Eliescu M. R ăspunderea civil ă delictual ă. – Bucure ști: Editura Academiei, 1972, p.36.52 Furdui S. Argumente pro în vederea constituirii Dreptului contraven țional ca ramur ă de drept autonom ă în
sistemul de drept al Republicii Moldova // Revista Na țional ă de Drept. – 2005. – Nr.9. – P.27-33.

66forma, în acela și timp, partea constituent ă a ramurii de drept penal și a ramurii de
drept contraven țional.
Astfel, se consacr ă ideea c ă „dac ă pericolul social al faptei a disp ărut, fapta
nu mai poate fi sanc ționat ă (sanc ționat ă penalmente – n.a.), deoarece nu mai
constituie infrac țiune… Prin concept, legea penal ă incrimineaz ă numai acele fapte
care sunt socotite c ă aduc atingere sau pun în pericol valorile sociale de baz ă ale
grupului social”.
Trasarea unei limite între ilicitul penal și ilicitul contraven țional reprezint ă o
sarcin ă a politicii penale și a politicii administrative pe care le promoveaz ă statul.
Tocmai stabilirea corect ă a gradului de protec ție juridic ă a fenomenului, supus
influen țării din partea statului, constituie una dintre cele mai dificile opera țiuni pe
care legiuitorul trebuie s-o realizeze la o anumit ă etap ă istoric ă. Rezultatul acestei
opera țiuni îl reprezint ă evaluarea precis ă a gradului și a caracterului de pericol
social pe care îl prezint ă infrac țiunile și contraven țiile administrative. Dac ă aceast ă
evaluare reu șește, nu apar dificult ăți la delimitarea infrac țiunilor de contraven țiile
administrative.
Mai întâi, vom aborda ipoteza în care delimitarea infrac țiunilor de
contraven țiile administrative similare este într-un fel facilitat ă de utilizarea de c ătre
legiuitor a unor semne limitrofe ambelor manifest ări de ilicitate. Astfel, la art.44
din Codul cu privire la contraven țiile administrative se prevede r ăspunderea,
inclusiv, pentru procurarea sau p ăstrarea ilegal ă fără scop de vânzare a mijloacelor
narcotice sau psihotrope în cantit ăți mici. Pe de alt ă parte, la alin.(2) art.217 CP
RM se prevede r ăspunderea, inclusiv, pentru procurarea sau p ăstrarea ilegal ă a
substan țelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, s ăvârșite în propor ții mari
și fără scop de înstr ăinare. De asemenea, la art.105³ din Codul cu privire la
contraven țiile administrative se prevede r ăspunderea pentru cultivarea ilegal ă a
plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, în propor ții mici și fără
scop de înstr ăinare. Pe de alt ă parte, la alin.(1) art.217 CP RM se prevede

67răspunderea, inclusiv, pentru cultivarea ilegal ă de plante care con țin substan țe
narcotice sau psihotrope, s ăvârșită în propor ții mari și fără scop de înstr ăinare.
Așadar, no țiunea „cantit ăți mici” („propor ții mici”) imprim ă faptei caracterul
de ilicit contraven țional. În opozi ție, no țiunea „propor ții mari” imprim ă faptei
caracterul de ilicit penal. Cum cele dou ă noțiuni nu se intersecteaz ă și sunt precis
determinate în cadrul Hot ărârii nr.79/2006 a Guvernului, delimitarea infrac țiunilor
corespunz ătoare de contraven țiile administrative similare nu pune probleme. În
acest sens se înscrie aser țiunea din Hot ărârea Prezidiului Judec ătoriei Supreme a
Republicii Moldova din 16.06.1988 nr.4u-186/88, conform c ăreia, pentru
procurarea substan țelor narcotice în cantit ăți mici, se aplic ă răspunderea
administrativ ă, dar nu penal ă.
Revenind la tema principal ă abordat ă în sec țiunea de fa ță, men ționăm că
fapta prev ăzută la art.44 din Codul cu privire la contraven țiile administrative
urmeaz ă a fi delimitat ă, în primul rând, de infrac țiunea prev ăzută la alin.(2) art.217
CP RM. La concret, procurarea sau p ăstrarea ilegal ă fără scop de vânzare a
mijloacelor narcotice sau psihotrope în cantit ăți mici (art.44 din Codul cu privire la
contraven țiile administrative) trebuie delimitat ă de producerea, prepararea,
experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, p ăstrarea,
expedierea, transportarea sub stan țelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,
săvârșite în propor ții mari și fără scop de înstr ăinare (alin.(2) art.217 CP RM).
Astfel, obiectul material al faptei prev ăzute la art.44 din Codul cu privire la
contraven țiile administrative nu-l pot reprezenta analoagele substan țelor narcotice
sau psihotrope (spre deosebire de obiectul material al infrac țiunii prev ăzute la
alin.(2) art.217 CP RM). Rezult ă că procurarea sau p ăstrarea ilegal ă fără scop de
vânzare a analoagelor substan țelor narcotice sau psihotrope în cantit ăți mici nu este
sancționat ă nici m ăcar contraven țional. Totodat ă, preciz ăm că procurarea sau
păstrarea ilegal ă a analoagelor substan țelor narcotice sau psihotrope (ca și oricare
alte opera țiuni ilegale cu acestea) s ăvârșite în propor ții mici și în scop de
înstrăinare atrage r ăspunderea conform alin.(2) art.217¹ CP RM.

68De asemenea, trebuie de men ționat c ă, în calitate de modalit ăți ale faptei
prejudiciabile prev ăzute la alin.(2) art.217 CP RM, apar nu numai procurarea și
păstrarea. În lista acestor modalit ăți mai intr ă: producerea, prepararea,
experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, expedierea, transportarea.
Rezult ă că, de rând cu procurarea sau p ăstrarea, nici producerea, prepararea,
experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, expedierea sau
transportarea ilegal ă fără scop de vânzare a substan țelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor acestora în cantit ăți mici nu este sanc ționat ă, fie m ăcar și pe cale
contraven țional ă. În acela și timp, producerea, prepararea, experimentarea,
extragerea, prelucrarea, transformarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau
alte opera țiuni ilegale cu substan țele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor,
săvârșite în scop de înstr ăinare, ori înstr ăinarea ilegal ă a substan țelor narcotice,
psihotrope sau a analoagele lor, în npropor ții mici, atrage r ăspunderea potrivit
alin.(2) art.217¹ CP RM.
Atragem aten ția că în dispozi ția art.44 din Codul cu privire la contraven țiile
administrative este utilizat ă expresia „f ără scop de vânzare”. În opozi ție, în
dispozi ția alin.(2) art.217 CP RM este utilizat ă sintagma „f ără scop de înstr ăinare”.
Interpretând precis art.44 din Codul cu privire la contraven țiile administrative,
rezult ă că procurarea sau p ăstrarea ilegal ă, de exemplu, în scop de schimb, a
substan țelor narcotice sau psihotrope în propor ții mici nu cade sub inciden ța
acestui articol. Or, schimbul este o form ă de înstr ăinare, îns ă nu poate fi echivalat
cu vânzarea. Totodat ă, procurarea sau p ăstrarea ilegal ă în scop de schimb a
substan țelor narcotice sau psihotrope, în propor ții mici, cade sub inciden ța alin.(2)
art.217¹ CP RM.
Din alt ă perspectiv ă, men ționăm că la art.1053 din Codul cu privire la
contraven țiile administrative e stabilit ă răspunderea pentru cultivarea ilegal ă a
plantelor care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, în propor ții mici și fără
scop de înstr ăinare. A șa cum am men ționat, principalul criteriu de delimitare a
acestei fapte de infrac țiunea prev ăzută la alin.(1) art.217 CP RM vizeaz ă parametrii

69cantitativi ai obiectului material al faptei: propor ții mici (în cazul faptei prev ăzute
la art.1053 din Codul cu privire la contraven țiile administrative); propor ții mari (în
cazul infrac țiunii prev ăzute la alin.(1) art.217 CP RM).
Dar acesta nu e unicul criteriu care ajut ă la delimitarea celor dou ă fapte
confruntate. Astfel, în alin.(1) art.217 CP RM se prevede r ăspunderea nu numai
pentru cultivarea ilegal ă de plante care con țin substan țe narcotice sau psihotrope,
dar și pentru alte opera țiuni ilegale cu astfel de plante. Rezult ă că alte opera țiuni
ilegale (altele decât cultivarea ilegal ă) cu plantele care con țin substan țe narcotice
sau psihotrope, în propor ții mici și fără scop de înstr ăinare, nu atrag nici m ăcar
răspunderea contraven țional ă. În acela și timp, este necesar a men ționa c ă
semănatul sau cultivarea de plante care con țin substan țe narcotice sau psihotrope,
prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante f ără autoriza ție, săvârșite în scop de
înstrăinare, în propor ții mici, atrage r ăspunderea conform alin.(1) art.217¹ CP RM.

70CONCLUZII
Analiza complex ă a întreb ărilor, referitoare la circula ția ilegal ă a
substan țelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor marcheaz ă importan ța și
actualitatea temei alese pentru cercetare.
Luând în considera ție răspândirea tot mai larg ă a substan țelor narcotice și
psihotrope, cre șterea num ărului de consumatori de droguri, cre șterea num ărului de
infrac țiuni legate de circula ția ilegal ă a drogurilor, lipsa unui control corect asupra
circula ției drogurilor și prezenta unei legisla ții imperfecte, constat ăm că toate
acestea se reflect ă negativ asupra s ănătăț ii popula ției, precum și asupra securit ății
sociale și de stat. Pentru dep ășirea acestei st ări propunem un șir de m ăsuri, care ar
permite îmbun ătățirea radical ă a situa ției ce ține de activitatea de control asupra
circula ției substan țelor narcotice, psihotrope și precursorilor, precum și de
activitatea de prevenire și combatere a circula ției ilegale a acestor substan țe. Toate
aceste m ăsuri sunt în corespundere cu normele interna ționale, recunoscute de
Republica Moldova prin aderarea sau semnarea Conven țiilor și Acordurilor
Interna ționale.
Consider ăm binevenite efectuarea urm ătoarelor m ăsuri:
1. Supunerea controlului prin lege a circula ției substan țelor narcotice,
psihotrope și a precursorilor. În legea “Cu privire la circula ția substan țelor
narcotice, psihotrope și a precursorilor”, pe care am propus-o anterior și o
propunem în prezent, socotim necesar de a include urm ătoarele compartimente:
Compartimentul I, în care s ă fie enumerate listele de substan țe narcotice,
psihotrope și precursori, clasificate conform:
– gradului de risc asupra s ănătăț ii omului la consumarea sub-stan țelor
narcotice și psihotrope;
– utiliz ării substan țelor narcotice și psihotrope în scopuri medicinale și
utiliz ării precursorilor pentru producerea ilegal ă a acestor substan țe;

71- propriet ăților substan țelor narcotice, psihotrope dup ă cum urmeaz ă:
A. Substan țele narcotice:
– Lista 1 Substan țelor narcotice de înalt risc neutilizate în scopuri
medicinale;
– Lista II. Substan țele narcotice de înalt risc utilizate în scopuri medicinale.
– Lista III. Substan țele narcotice de risc utilizate în scopuri medicinale,
B. Substan țele psihotrope:
– Lista I. Substan țele psihotrope de înalt risc neutilizate în scopuri
medicinale;
– Lista II. Substan țele psihotrope de înalt risc utilizate în scopuri medicinale;
– Lista III. Substan țele psihotrope de risc utilizate în scopuri medicinale.
C. Precursorii;
– Lista I; – Lista II.
Compartimentul II, în care ar fi stabilite restric țiile de circula ție a
substan țelor narcotice, psihotrope, precursorilor; licen țierea și autorizarea
activit ăților legate de circula ția substan țelor narcotice, psihotrope și precursorilor.
Compartimentul III, prin care ar fi desemnat Comitetul de Control al
Drogurilor ca organ independent guvernamental responsabil de:
– implementarea mecanismului de circula ție a substan țelor narcotice,
psihotrope și a precursorilor;
– controlul și supravegherea asupra circula ției drogurilor pe teritoriul
Republicii Moldova;

72- licen țierea și autorizarea activit ăților legate de circula ția drogurilor pe
teritoriul Republicii Moldova.
2. Crearea în Republica Moldova a Comitetului de Control al Drogurilor și
supunerea controlului circula ției legale a substan țelor narcotice, psihotrope și
precursorilor în corespundere cu cerin țele legii indicate.
3. Elaborarea și adoptarea legii “Cu privire la combaterea circula ției ilegale a
substan țelor narcotice, psihotrope” reie șind din legea “Cu privire la circula ția
substan țelor narcotice, psihotrope și a precursorilor” și din Conven ția ONU din
1988. Aceasta, la rândul ei, ar impune urm ătoarele:
– răspunderea administrativ ă și penal ă diferen țiată în dependen ță de
clasificarea substan țelor, gradul de risc asupra s ănătăț ii omului, securit ății sociale
și de stat, utilizarea substan țelor narcotice, psihotrope și precursorilor, tipul de
activit ăți legate; de circula ția ilegal ă a acestor substan țe, utilizarea precursorilor la
producerea ilegal ă a substan țelor narcotice și psihotrope;
– măsuri și mijloace de prevenire și combatere a fenomenului de “sp ălare a
banilor” dobândi ți din circula ția ilegal ă a substan țelor narcotice, psihotrope și
procurorilor, precum și răspunderea administrativ ă și penal ă pentru activitatea
ilegal ă legat ă de “sp ălarea banilor”;
– măsuri de depistare, sechestrare și confiscare a drogurilor, precum și a
produselor, mijloacelor dobândite în rezultatul circula ției ilegale a drogurilor;
– utilizarea metodelor “cump ărături de control” și “livr ări supravegheate” ca
metode de prevenire și combatere a circula ției ilegale a substan țelor narcotice,
psihotrope și precursorilor.
4. Comasarea tuturor structurilor de combatere a infrac țiunilor droguri din
diferite organe într-o structur ă unic ă cu denumirea “ANTIDROG” cu
subdiviziunile sale teritoriale în structura de combatere a crimei organizate în
cadrul poli ției cu scopul combaterii eficiente a infrac țiunilor legate de circula ția

73substan țelor narcotice, psihotrope și precursorilor, precum și cu scopul utiliz ării
eficiente a for țelor și mijloacelor în corespundere cu schema:
Experien ța interna țional ă demonstreaz ă că serviciul de combatere a
circula ției ilegale a drogurilor activeaz ă în cadrul poli ției (structurii de combatere a
crimei organizate) și efectueaz ă activit ăți de combatere a tuturor infrac țiunilor
droguri prev ăzute de lege, inclusiv a traficului și contrabandei do droguri cu
aplicarea metodelor livr ării supravegheate” și “cump ărăturii de control”.
5. Pentru efectuarea activit ății de combatere a infrac țiunilor droguri în
teritoriu propunem utilizarea sectoarelor de poli ție ca form ă eficient ă de organizare
a activit ății de combatere a criminalit ății în teritoriu. Aceast ă form ă a fost introdus ă
încă la începutul anilor 90 și pe parcursul a mai multor ani s-a ar ătat a fi o form ă
eficient ă de organizare a activit ății. Men ționăm c ă sectorul de poli ție se
organizeaz ă în dependen ță de num ărul popula ției și dimensiunile teritoriului
deservit. Efectivul sectorului de poli ție necesit ă să cuprind ă reprezentan ți ai
subdiviziunilor poli ției judiciare, economice, anchetatori, colaboratori pe
problemele minorilor, sectori ști, etc.
Acceptarea tuturor m ăsurilor indicate va contribui la:
– circula ția și controlul asupra circula ției drogurilor în corespundere cu
Conven țiile Interna ționale;
– utilizarea optimal ă a for țelor, mijloacelor materiale, tehnice și financiare,
– activitatea eficient ă de prevenire și combatere a circula ției ilegale a
substan țelor narcotice și psihotrope.
Cele din urm ă inevitabil vor contribui la stoparea tendin ței de cre ștere a
numărului de consumatori droguri, la ridicarea drogurilor din circula ția ilegal ă,
curmarea activit ății ilegale cu drogurile, adic ă la ocrotirea s ănătăț ii omului,
asigurarea securit ăți sociale și de stat.

74BIBLIOGRAFIE
Izvoare normative
1. Constitu ția Republicii Moldova (adoptat ă de Parlamentul Republicii
Moldova la 29.07.1994) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. –
Nr.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova (adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova la 18.04.2002) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2002. –
Nr.128-129.
3. Legea Republicii Moldova privind asigurarea sanitaro-epidemiologic ă a
popula ției (adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la 16.06.1993) //
Monitorul Parlamentului Republicii Moldova. – 1993. – Nr.9.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la circula ția substan țelor narcotice și
psihotrope și a precursorilor (adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la
06.05.1999) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1999. – Nr.73-77.
5. Legea Republicii Moldova privind tratatele interna ționale ale Republicii
Moldova (adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la 24.09.1999) // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. – 2000. – Nr.24-26.
6. Legea Republicii Moldova privind controlul și prevenirea consumului
abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substan țe psihotrope
(adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova la 06.12.2001) // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. – 2002. – Nr.36-38.
7. Legea Republicii Moldova privind actele legislative (adoptat ă de
Parlamentul Republicii Moldova la 27.12.2001) // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 2002. – Nr.36-38.

758. Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea Codului cu
privire la contraven țiile administrative, a Codului penal al Republicii Moldova și a
Codului de procedur ă penal ă a Republicii Moldova (adoptat ă de Parlamentul
Republicii Moldova la 04.11.2005) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –
2005. – Nr.161-163.
9. Legea privind Codul vamal al României, nr.141 din 24.07.1997 //
Monitorul Oficial al României. – 1997. – Nr.180.
10. Legea României nr.143 din 26.07.2000 privind combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri // Monitorul Oficial al României. – 2000. – Nr.362.
11. Legea României nr.300 din 17.05.2002 privind regimul juridic al
precursorilor folosi ți la fabricarea ilicit ă a drogurilor // Monitorul Oficial al
României. – 2002. – Nr.409.
12. Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la instituirea
Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei și Narcobusinessului,
nr.585 din 19.06.2000 // Vasiliev T., Stoiev I. Narcomania. Situa ția medico-social ă
și judiciar ă în Republica Moldova. – Chi șinău: Pontos, 2001, p.286-288.
13. Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei
substan țelor narcotice, psihotrope și a plantelor care con țin astfel de substan țe
depistate în trafic ilicit, precum și cantit ățile acestora, nr.79 din 23.01.2006 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2006. – Nr.16-19.
14. Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Cerin țelor tehnice fa ță de înc ăperile și obiectivele în care se p ăstreaz ă substan țele
narcotice, psihotrope și/sau precursori, nr.128 din 6.02.2006 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 2006. – Nr.28-30.
15. Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova privind tranzitul pe teritoriul
Republicii Moldova al substan țelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr.216
din 27.02.2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2006. – Nr.39-42.

7616. Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la reglementarea activit ăților de cultivare a plantelor
care con țin substan țe narcotice sau psihotrope, nr.1382 din 8.12.2006 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. – 2006. – Nr.189-192.
17. Hot ărârea Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al
Republicii Moldova „Cu privire la substan țele narcotice, substan țele psihotrope,
care se afl ă sub control interna țional în corespundere cu conven țiile ONU din anii
1961, 1971 și 1998 pe teritoriul Republicii Moldova”, nr.7 din 01.12.1998 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1999. – Nr.16-18.
18. Conven ția pentru ap ărarea drepturilor omului și a libert ăților
fundamentale, încheiat ă la Roma la 04.11.1950 și semnat ă de c ătre Republica
Moldova la 13.07.1995 (în vigoare pentru Republica Moldova din 12.09.1997) //
Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.1. – Chi șinău:
Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, p.341-358.
19. Conven ția unic ă asupra stupefiantelor, adoptat ă la New York la
30.03.1961, și Protocolul de modificare a acestei Conven ții, adoptat la Geneva la
25.03.1972 (în vigoare pentru Republica Moldova din 03.11.1994) // Tratate
interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.8. – Chi șinău: Moldpres,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, p.128-180.
20. Conven ția asupra substan țelor psihotrope, adoptat ă la Viena la
21.02.1971 (în vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995) // Tratate
interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.8. – Chi șinău: Moldpres,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, p.181-213.
21. Conven ția ONU contra traficului ilicit de stupefiante și substan țe
psihotrope, adoptat ă la Viena la 20.12.1988 (în vigoare pentru Republica Moldova
din 16.05.1995) // Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte.
Vol.8. – Chi șinău: Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999,
p.214-247.

7722. Conven ția privind sp ălarea banilor, depistarea, sechestrarea și
confiscarea veniturilor provenite din activitatea infrac țional ă din 08.11.1990
(ratificat ă de Republica Moldova la 15.03.2002) // Moldinfolex.
Monografii și manuale
23. Barb ăneagr ă A., Berliba V., Gurschi C. și alții. Codul penal comentat și
adnotat. – Chi șinău: Cartier, 2005.
24.Brînz ă S., Stati V. Drept penal. Partea special ă. Vol.I, Vol.II. Chi șinău,
2015.
25. Borodac A. Manual de drept penal. Partea Special ă. – Chi șinău:
Tipografia Central ă, 2004.
26. Boroi A., Neaga N., Radu-Sult ănescu V. Infrac țiuni prev ăzute de Legea
nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. –
Bucure ști: Rosetti, 2001.
27. Botnaru S., Șavga A., Grosu V., Grama M. Drept penal. Partea General ă.
– Chi șinău: Cartier, 2005.
28. Bu șuleac M. Not ă informativ ă la proiectul Codului penal // Codul penal
al Republicii Moldova. Proiect. – Chi șinău: Garuda-Art, 1999.
29. Bulai C. Manual de drept penal. Partea General ă. – Bucure ști: ALL,
1997.
30. Dic ționarul explicativ al limbii române / Sub red. lui I.Coteanu, L.Seche,
M.Seche. – Bucure ști: Univers enciclopedic, 1998.
31. Dobrinoiu V., Pascu I., Molnar I. și alții. Drept penal. Partea General ă. –
Bucure ști: Europa Nova, 1999.

7832. Dongoroz V și alții. Explica ții teoretice ale Codului penal român. Partea
Special ă, vol.IV. – Bucure ști: Editura Academiei, 1971.
33. Hasanov E.H. Lupta împotriva infrac ționalit ății legate de droguri.
Aspecte de drept interna țional și comparat. – Bucure ști: Paideia, 2002.
34. Hadîrc ă I. „R ăspunderea penal ăpentru infrac țiunile s ăvîrșite în sfera
circula ției substan țelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor”, Chi șinău:CEP
USM ,2009
35. Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.1. –
Chișinău: Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998.
36. Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.8. –
Chișinău: Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999.
37. Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.22. –
Chișinău: Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999.
38. Tratate interna ționale la care Republica Moldova este parte. Vol.23. –
Chișinău: Moldpres, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999.
39. Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal. Partea Special ă. – Bucure ști: ALL
Beck, 2002.
40. Гасанов Э.Г . Борьба с наркотической преступностью .
Международный и сравнительно – правовой аспекты . – Москва : ЮрИнфоР ,
2000.
41. Гасанов Э.Г . Ответственность за преступления , связанные с
незаконным оборотом наркотических средств и психотропных веществ :
сравнительно-правовой и уголовно – правовой аспекты . – Москва : ЮрИнфоР ,
2002.

7942. Гасанов Э.Г . Уголовно-правовые и криминологические проблемы
борьбы с преступ – лениями , связанными с наркотиками (антинаркотизм ):
Диссертация на соискание уче – ной степени доктора юридических наук . –
Баку , 2000.
43. Майоров А.А ., Малинин В.Б . Наркотики : преступность и
преступления . – Санкт – Петербург : Юридический центр Пресс , 2002.
Articole
44. Boier M. Buna-credin ță în dreptul penal // Revista de drept penal. –
2005. – Nr.3. – P.67-70.
45. Hadîrc ă I. P ăstrarea, transportarea și expedierea ilegal ă a substan țelor
narcotice // Analele Științifice ale USM. Seria „ Științe socioumanistice”. Vol.I. –
Chișinău: CE USM, 2002, p.218-221.
46. Hadîrc ă I. Evolu ția cadrului juridic interna țional vizând lupta cu traficul
de droguri // Analele Științifice ale USM. Seria „ Științe socioumanistice”. Vol.I. –
Chișinău: CE USM, 2003, p.141-147.
47. Hadârc ă I. Fabricarea și extragerea substan țelor narcotice, psihotrope sau
a precursorilor ca form ă de s ăvârșire a infrac țiunii prev ăzute la art.217 CP RM //
Analele Științifice ale USM. Seria „ Științe socioumanistice”. Vol.I. – Chi șinău:
CEP USM, 2005, p.320-322.
48. Hadîrc ă I. Angajamentele interna ționale ale Republicii Moldova în
planul combaterii traficului ilicit de droguri și precursori // Revista științifică a
USM „Studia Universitatis”. Seria „ Științe sociale”. – 2007. – Nr.3. – P.148-152.
4 9 . H a d î r c ă I . I m p l e m e n t a r e a î n d r e p t u l p e n a l a l R e p u b l i c i i M o l d o v a a
reglement ărilor din dreptul interna țional penal cu privire la circula ția ilegal ă a

80substan țelor narcotice, psihotrope, a analoagelor și precursorilor acestora // Revista
Național ă de Drept. – 2007. – Nr.5. – P.54-57.
50. Hadîrc ă I. R ăspunderea penal ă pentru traficul ilicit de droguri și
precursori în legisla ția român ă și ucrainean ă // Revista Na țional ă de Drept. – 2007.
– Nr.7. – P.56-62.