Circuitul de Cale Ebi Track 300

INTRODUCERE

Circuitul de cale EBI TRACK 300 este de tip audiofrecventa fara joante,proiectat pentru utilizarea in zonele electrificate de curent continuu si curent alternativ unde pot exista niveluri inalte de interferenta.

EBI TRACK 300 indeplineste conditiile functionale pentru utilizarea pe liniile metropolitane,prin stabilirea clara a granitelor circuitelor de cale,adica fara zone moarte si suprapuneri minime ale detectiei trenurilor la joantele de separate. Circuitele de cale individuale pot avea lungimea intre 50 si 350 metri,cu emitatorul si receptorul aferent pana la o distanta de 2km in Sali centralizate de echipamente. Singurele echipamente cate trebuie montate de-a lungul caii sunt elementele passive aferente cuplarii la calea de rulare.

Pe langa faptul ca asigura detectia sigura a trenului,EBI TRACK 300 poate fi utilizat si pentru transmiterea datelor la tren,pe o sectiune ocpuata. Aceste date sunt introduce in emitator printr-o legatura seriala de la un controler de obiect care furnizeaza date codificate de la ATP.

Pentru a se adapta la ambele cerinte,circuitul de cale functioneaza in gama de frecvente de la 5kHz la 9 kHz si poate sa moduleze frecventa purtatoare la valori de pana la 100 Hz; aceasta este frecventa la care datele de la tren sunt furnizate la emitatorul de la controlerul de obiect.

Cand un emitator identifica absenta datelor de la cale la tren (ATP) de la interlocking,acesta genereaza modulatii in scopul detectiei trenului la o frecventa de modlatie de 20 Hz. Absenta datelor este dedusa dupa o durata minima de 200 ms fara tranzitii de nivel.

De vreme ce transmiterea cu success a datelor de la cale la tren se bazeaza pe deplasarea trenului catre emitatorul unui circuit de cale si trenurile se deplaseaza in orice directie pe un anumit fir de circulatie,capacitatea de schimbare a capatului emisie cu capatul receptie al unui circuit de cale trebuie indeplinita.

Capitolul I a.

FUNCTIONARE:

TI-21-M bidirecțional

Circuitul de cale TI21-M este un circuit de cale ce funcționează în audiofrecvență, cu ajutorul a opt frecvențe purtătoare (F1-F8).

Acest circuit de cale trebuie să realizeze trei funcții:

Separarea secțiunilor izolate, prin joanta electrică, ce e alcătuită dintr-un z-bond și două unități de acord (TU)

Detecție tren

Transmisie date

Circuitul de cale TI21-M poate funcționa, ca lungime, între 50 și 350 de metri.

Componență.

PSU – sursa de alimentare: poate alimenta un emițător (TX) la 24 V/10A, și 2 receptori la 24 V/1A (pe M1+3) sau 2 receptori la 24 V/2A pe M2. Este alimentată la 220V/4A.

Transmițătorul (TX) – funcționează emițând o frecvență purtătoare (F1-F8) pe care o modulează cu ajutorul unei frecvențe modulatoare de 20 Hz, în mod detecție tren, sau cu una de 100 Hz, în mod transmisie date. Aceste două stări sunt comandate de către INTERLOCKING, în funcție de starea circuitului de cale (liber/ocupat), pe care INTERLOCKING-UL o află controlând contactele releului TR, verificând starea lui (atras/căzut).

Receptorul (RX) – rolul său e de a fabrica o tensiune nominală de minimum 50V pentru atragerea releului de cale (TR), dintr-o tensiune furnizată de MU(RX). RX-ul funcționează, de asemenea, în baza a 8 frecvențe purtătoare (F1-F8).

Unitatea de adaptare (MU) – o regăsim în tandem cu emițătorul sau cu receptorul, în sala cu echipamente, atât TX-ului, cât și RX-ului fiindu-i alocat câte un MU. MU-ul realizează adaptarea echipamentului din sală cu cel din teren, asigurând în același timp un raport energeti optim.

TR – releul de cale: furnizează informații despre starea circuitului de cale, astfel:

– atras – circuit liber

– căzut – circuit ocupat.

DC – releul de direcție: asigură orientarea blocului de linie automat într-o direcție sau alta

SD – releul de selecție automată a buclelor

Unitatea de acord – TU: este folosită pentru transferul de energie dinspre echipamentul din sală, către teren, și, implicit, și dinspre teren, spre sală. Lucrează pe frecvența emițătorului din sală, între F1 și F8. TU-urile alcătuiesc, împreună cu z-bondul, joanta electrică ce separă circuitele de cale. Fiecare unitate de acord TU asigură cuplarea energetică între emițător (TX) și cale sau între cale și receptor (RX) la frecvența proprie de operare. Producătorul recomandă folosirea perechilor F1-F2. F3-F4, F5-F6, F7-F8, atunci când două circuite TI21-M sunt separate printr-o joantă electrică. TU-ul este folosit atât la capătul de emisie, cât și la cel de recepție al circuitului, în teren, și realizează o transformare a tensiunii de 1/10 la TX și, respectiv, 10/1 la RX.

Instalația automată de centralizare INTERLOCKING controlează, prin placa CTK, contactele releului de cale (TR) și, implicit, starea de liber și ocupat a circuitului de cale. Pentru starea de liber a circuitului de cale, INTERLOCKING-UL comandă transmițătorului TX să emită o tensiune de emisie AF (audiofrecvență) spre teren, modulată cu 20 Hz, iar când circuitul de cale prezintă ocupat (TR căzut) același INTERLOCKING comandă TX-ului să transmită în mod date telegrama conținînd cei 63 de biți, către cale, ce va fi interpretată la bordul trenului de echipamentul îmbarcat pe acesta. După ce trenul ocupă următorul circuit de cale, emițătorul acestuia va începe, la rândul lui, să emită telegrama, iar circuitul curent va retrece în mod detecție tren, dar se va elibera (cu TR atras) doar după ce va trece de el și ultima osie a trenului.

Semnalul modulat în “modul detecție”

Semnalul modulat în “modul cod”

În stare normală, circuitul de cale funcționează în “modul detecție”, emițătorul TX generând semnalul modulat cu frecvența de 20 Hz pentru detecția trenului. După ocuparea sa de către tren și căderea releului de cale (TR), sistemul interlocking deconectează de la “linie” receptorul circuitului de cale și transmite datele cale-tren (biții telegramelor) la intrarea serială a emițătorului TX, care, în 10 ms de la sesizarea prezenței acestora, trece în “modul cod” și generează semnalul modulat cu frecvența de 100 Hz.

Capitolul I b.

Montaj în teren.

Separarea circuitelor de cale TI21-M tip bidirecțional se face cu ajutorul joantelor electrice. În cazul acestui tip de circuit de cale, o joantă electrică e formată din două unități de acord (TU) și un z-bond. Lungimea zonei de acord este de 5m, +/- 0,1m.

Când se pune în funcție un circuit de cale TI21-M, trebuie avute în vedere trei obiective:

-un curent în șină de cel puțin 350 mA, necesar pentru transmiterea în cale a telegramei

-un șunt de cădere, aplicat la extremitățile TX și RX ale circuitului, care trebuie să fie cuprins între 1,5 și 2,5 ohmi la punerea în funcție, și între 1 și 3 ohmi în exploatare

-un raport energetic optim.

Pentru început, se stabilește o valoare a tensiunii de emisie care să conducă la o valoare a tensiunii din cale, la capătul TX specifică pentru frecvența circuitului respectiv și lungimea acestuia, confi’orm tabelului din documentația Bombardier. Se stabilește o setare medie inițială 6, pe MU(TX), și apoi se măsoară tensiunea din cale pentru a se verifica dacă tensiunea din cale corespunde tabelului, și se măsoară și curentul din linp la RX pentru a se verifica dacă este de cel puțin 350 mA. Se aplică apoi un șunt de 2 ohmi la RX, iar cu el conectat se măsoară, în sală, curentul pe rezistența de 1 ohm, iar în funcție de valoarea măsurată se stabilește setarea la recepție, pe MU(RX). Se verifică, apoi, șuntul la recepție pentru a se verifica dacă se află între 1,5 și 2,5 ohmi. Dacă nu se află între acești parametri, se modifică setarea la recepție cu câte o treaptă, astfel: pentru a crește șuntul, se scade cu câte o treaptă setarea pe MU(RX), iar pentru a-l scădea, se crește cu câte o treaptă. Se măsoară apoi toate celelalte valor, atât în sala cu echipamente, cât și în teren, și se completează fișa tehnică de reglaj tip TI21-M.

Schema circuitul cu functionare unidirectionala( circuit de macaz)

Capitolul II

Masuri de siguranta:

– lucrările la circuitele SCB care funcționează cu tensiuni de la 110V la 220V vor fi executate numai cu scoaterea de sub tensiune a acestor circuite.

– la panoul de siguranțe se va așeza o placă cu inscripția: „NU CUPLAȚI – SE LUCREAZĂ LA CIRCUITE”.

– părțile din instalații la care se lucrează se vor lega la pământ.

– lucrările la părțile electrice cu tensiunea de la 50 … 110V pot fi făcute cu instalația sub tensiune, cu mânuși electroizolante, cu scule bine izolate și sub supravegherea altei persoane.

– măsurătorile vor fi efectuate stând pe un covor electroizolant.

– în locurile cu tensiuni mai mari de 110V (inclusiv) se va atașa inscripția: „ATENȚIE! PERICOL!”.

– cordoanele aparatelor de măsură trebuie să fie bine izolate.

– nu se admit cu conductoare improvizate.

– este interzis a se face proba existențe tensiunii în circuite cu degetele.

– ciocanele de lipit utilizate vor fi alimentate la tensiunea maximă de 220V și vor fi prevăzute cu protecție la pământ.

– curățarea prafului de pe instalații se va face numai cu pensule cu coadă izolantă.

– scările mobile de lucru vor avea tălpile căptușite cu cauciuc dințat contra alunecării.

– încălțăminte trebuie să aibă talpa bună și uscată.

– nu este permis să se lucreze cu mâinile ude sau umede.

– în fața tablourilor de alimentare și a tablourilor de introducere și distribuție vor fi puse covoare de cauciuc electroizolante.

– nu se admit legături provizorii la bornele de alimentare ale tablourilor de introducere și distribuție sau oricare punct al instalației electrice.

– la lucrările pe semnale este interzis a se ridica sau a se coborî, piesele sau utilajele de lucru direct cu brațele sau prin aruncare, ci numai cu ajutorul frânghiilor.

– este interzis a se transporta semnalele cu brațele pe distanțe mari. Ele se vor transporta în acest caz cu drezina, vagonetul sau cărucioare speciale.

– este interzis ase începe lucrările de revizie și reparare a electromecanismelor de macaz până nu se execută:

– întrerupe circuitul de acționare a macazului la care se lucrează.

– întrerupe alimentarea circuitului de cale în care este cuprins macazul la care se lucrează.

– blocarea în poziție de acoperire a macazurilor care dau acces la macazul la care se lucrează, prin întreruperea curentului de acționare.

– măsurătorile electrice care se efectuează la secțiunile izolante, la circuitele de cale, picheți, dulapuri exterioare, semnale luminoase se vor face numai din afara căii, cu cordoane suficient de lungi și bine izolate electric.

– lucrările de întreținere și reparații la cablurile S.C.B. se executa cu scoaterea conductoarelor cablului de sub tensiune.

– la trecerea trenului peste macazuri în lucru, vor fi luate măsuri să se ridice din timp toate sculele și materialele de pe linie. Muncitorii vor părăsii lucrul și se vor așeza în locurile dinainte stabilite pentru refugiu.

– se interzice depozitarea sculelor, pieselor, utilajelor și materialelor între firele căii ferate.

Capitolul III a.

Constatare defecte

Echipamentele EBI TRACK 300 care au nevoie de alimentare sunt montate intr-o sala de echipamente aflata la distanta fata de echipamentele din teren si cuprinde emitatori si receptori pentru cel mult 30 de circuite de cale.

Constatarea defectelor incepe cu verificarea functionarii adecvate a echipamentului din sala de echipamente deoarece accesul in tunel este adesea restrictionat pe timpul circulatiei trenurilor.

Accesul in tunel,in cazul in care este o problema la echipamentul din teren,se face numai dupa primirea unor aprobari speciale si numai in cazul in care este o problema care afecteaza siguranta circulatiei si nu mai suporta amanare.

Pentru verificarea si constatarea problemelor din tunel care nu sunt de o gravitate mare,lucrarile se efectueaza dupa scoaterea tensiunii sinei a 3-a,dupa ora 00:30.

Una din principalele cauze de defectare a echipamentului din teren este amplasarea acestuia pe o infrastructura invechita unde starea caii si a balastului este proasta si poate conduce la solicitari ale conexiunii la sina.

Pentru o identificare corecta a cauzelor defectelor sunt necesare niste informatii esentiale despre circuitul de cale deoarece pot exista defecte care sunt legate de configuratiile echipamentelor.

Informatii cum ar fi referitoare istoricul recent al circuitului de cale; daca s-au schimbat echipamente sau au fost efectuate lucrari in zona circuitului de cale,daca starea liniei este buna;sa nu fi existat sina slabita sau deplasata,daca zona unde este amplasat circuitul este umeda sau inundata sau daca terasamentul este betonat si cu blocheti sau cu balast si traverse de lemn;daca starea joantelor izolante este buna( fara funii oxidate sau slabite);daca pe lungimea circuitului de cale este amplasata bobina de impedanta si daca conexiunile sunt fixate corespunzator; daca sina este sudata sau are joanta mecanica.

In cazul circuitului de cale cu functionare unidirectionala( de macaz),o posibila cauza de deranjament este intreruperea buclei de transmitere a telegramei. Intrerupere ce poate surveni in timpul unor lucrari de mentenanta sau de inlocuit parti ale macazului(inima,calcai,varf de macaz).

O alta metoda de identificare a posibilelor cauze de deranjament si care pot indica cu precizie despre ce circuit de cale este vorba,se regaseste din indicatia afisata de telegrama primita la bordul trenului: ATP FAILED,ATP 15,DEP 15,TINTA 0.

ATP FAILED – sectiunea din fata trenului

ATP 15 – sectiunea din urma trenului;

DEP 15 – sectiunea pe care se afla trenul;

TINTA 0 – sectiunea din fata trenului;

Pentru prevenirea aparitiei defectelor in cazul circuitelor de cale se aplica doua tipuri de interventie.

– Interventie preventiva;

– Interventie corectiva;

Lucrarile de interventie preventiva sunt lucrarile care au ca scop a evita sau a identifica eventualele defectiuni asupra instalatiei.

Aceste lucrari de intretinere si supraveghere a instatalatiei sunt realizate de catre personalul SCB organizat in formatii de lucru pe toate magistralele de metrou. Formatiile de lucru functioneaza in regim de tura permanenta,astfel avandu-se non-stop personal gata sa intervina in caz de deranjament.

Lucrarile de intretinere se efectueaza dupa un program stabilit astfel:

Zilnic se verifică:

– funcționarea aparatajului prin intermediul indicatorilor optici și a indicatoarelor de panou, a releelor de cale precum și starea conexiunilor interioare;

– tensiunile de emisie, recepție, releu și de referință;

– dacă tensiunile măsurate sunt mai mari sau mai mici decât cele prescrise, se va căuta cauza care a produs această dereglare și se va înlătura;

– pentru măsurarea tensiunilor se va folosi un voltmetru cu rezistența internă de cel puțin 10 kΩ/V, iar rezultatele măsurătorilor se vor nota în fișele de măsurători;

– aceste măsurători se efectuează ori de câte ori se fac lucrări cu înlocuiri de aparataj, conexiuni, lucrări de refacere a liniei sau balastului și la variații pronunțate ale condițiilor atmosferice;

– dacă tensiunile măsurate la releele de cale sunt mai mari sau mai mici decât valorile prescrise, se va înlătura cauza care le provoacă;

– starea joantelor izolante.

Bilunar

În cazul în care condițiile respective nu sunt îndeplinite, se va aviza personalul L pentru remedieri și se vor lua măsurile ce se impun pentru asigurarea siguranței circulației, cu menționarea în registrul de revizia liniilor și instalațiilor de siguranța circulației.

Bilunar se mai verifică următoarele:

– starea conexiunilor din cablul flexibil de la picheții de alimentare, neadmițându-se fire deteriorate;

– legăturile bolțurilor la șină și la pichet, care trebuie să fie bine fixate și să nu aibă joc;

– conexiunile din interiorul picheților, cutiilor de joncțiune, cutiilor cu aparataj și la regletele interioare din ramele circuitelor de cale.

– încălzirea transformatoarelor de alimentare, dacă această încălzire este anormală, se vor stabili și înlătura cauzele;

– integritatea buclelor ATP;

– șuntarea circuitelor de cale prin aplicarea șuntului prevăzut pentru tipul respectiv de circuit; aplicarea șuntului se va face fără curățarea prealabilă a șinei, de rugină;

– prinderea conexiunilor la bobinele de joantă, la cutiile de joncțiuni, la captatori și la șine; se verifică și se curăță regleta cu borne a cablului circuitului de cale, de la bobina de joantă;

– dacă poziția bobinei de joantă este corectă și nu prezintă denivelări, dacă conexiunile cablurilor la șină și barele bobinei sunt în bună stare și dacă piulițele sunt strânse; sudurile de la îmbinări nu trebuie să prezinte nici un fel de fisuri, iar cablurile nu trebuie să aibă fire rupte;

La circuitele de cale neramificate, șuntul trebuie să se verifice atât la capătul de alimentare, cât și la capătul de releu.

La circuitele de cale, de macaz ramificate, șuntul trebuie să se pună la toate capetele ramificațiilor, pentru a se verifica continuitatea acestora.

La circuitele de cale monofilare șuntul se va aplica atât la extremitățile acestora, cât și pe toată lungimea lor, după fiecare 50 m.

În cazul liniilor de garare pe care se află rame electrice de metrou sau alt material rulant pe o perioadă mai îndelungată de timp, după eliberarea liniei, înainte de executarea primului parcurs de circulație, se va verifica pe teren de către personalul de exploatare starea de liber.

În cazul când, din cauza unui strat de rugină, gheață, zăpadă presată sau de murdărie pe ciuperca șinei, circuitul de cale își pierde sensibilitatea la șuntare, se vor lua măsuri de remediere. În cazuri excepționale, când acest lucru nu este posibil, circuitul de cale se va scoate din funcțiune. Fac excepție liniile de evitare sau scăpare, precum și secțiunile izolate de macaz pe partea de acces la aceste linii, la care instalația nu permite accesul pe bază de semnal.

În cazul înlocuirii unei șine cu alta ruginită sau a executării unor lucrări având ca urmări depuneri de corpuri străine pe suprafața șinei, personalul care execută lucrarea este obligat să curețe suprafața ciupercii șinei. După terminarea lucrărilor, se va face proba de șunt și numai după aceea se va considera linia aptă pentru circulație.

Reglementările de detaliu privind măsurile ce trebuie luate în cazul circuitelor de cale cu șine ruginite sau cu depuneri de corpuri străine se vor analiza de către personalul de exploatare L și SCB din cadrul METROREX, în funcție de specificul fiecărei stații și se vor introduce în Instrucțiunile de manipulare a instalației SCB din stațiile respective.

Bianual se mai execută urmatoarele lucrările:

– măsurarea rezistenței de izolație a balastului;

– măsurarea rezistenței de izolație a înfășurărilor bobinelor de joantă între ele și față de masă, care trebuie să fie mai mare de 1 MΩ;

– măsurarea tensiunii între fiecare șină și mediana bobinei de joantă;

– înlocuirea conexiunilor degradate de la joante;

– înlocuirea cablajului degradat;

– refacerea etanșeității picheților, a bobinelor de joantă și a dispozitivului de fixare și închidere.

Reviziile bianuale ale joantelor izolante se vor face, de regulă, odată cu reviziile bianuale ale electromecanismelor de macaz.

Anual se execută reglajul circuitelor de cale conform instrucțiunilor și a tabelelor de reglaj ale producătorului.

Lucrari de intretinere si verificare a aparatajului SCB

Ramele cu relee și aparataj trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să asigure fixarea corectă a releelor și aparatajului;

– conductoarele folosite să fie lițate și să aibă secțiunea stabilită prin proiectul tehnic; conductoarele trebuie să fie susținute cu ajutorul unor inele – suporți – izolante, să fie strânse în arbore și matisate;

– siguranțele să fie calibrate și numai de tipul și valoarea prevăzută pentru tipul respectiv de instalație și circuit;

– releele și aparatajul folosit să fie de tipul prevăzut în proiect, cu caracteristicile mecanice și electrice în limitele stabilite.

Zilnic se verifică vizual starea aparatajului și cablajului, luându-se măsuri acolo unde se constată necesitatea unei intervenții, pentru aducerea instalației în stare normală de funcționare; se vor urmări și analiza cu ajutorul programelor de test avariile apărute.

Lunar se verifică îndeplinirea condiției de la art.131 și se execută următoarele lucrări:

– curățarea de praf a întregului aparataj de pe rame cu aspiratorul, bumbacul de șters și pensule cu păr moale, însă cu o deosebită atenție, pentru a nu provoca deranjamente;

– verificarea vizuală a stării aparatajului și a cablajului, luându-se măsuri acolo unde se constată necesitatea unei intervenții pentru aducerea instalației în stare normală de funcționare; totodată, se completează inscripțiile aparatajului, în urma eventualelor înlocuiri de aparataj sau modificări de scheme;

– verificarea străpungerii condensatoarelor, prin măsurarea tensiunii la bornele acestora;

– se verifică dacă toate cardurile, sunt bine introduse în socluri;

Anual se verifică efectuarea tuturor parcursurilor și a incompatibilităților precum și comutarea pe rezervă a instalației de centralizare electronică.

Se execută de asemenea verificarea tuturor punctelor de conexiune internă ale echipamentelor, care trebuie să fie stabile și bine fixate pe borne.

Se verifică prin sondaj:

– rezistența de izolație a cablajului, care trebuie să fie de cel puțin 2 MΩ;

– rezistența de izolație a elementelor de legătură față de masă și între ele, când este posibil, care trebuie să fie de cel puțin 10 MΩ;

În cadrul reparației curente se execută și înlocuirea aparatajului și cablajului necorespunzător.

Toate releele se verifică și se repară de către formațiile de laborator, aducându-se la caracteristicile inițiale.

Pe timpul verificărilor, releele vor fi înlocuite în instalație cu altele de același tip, pentru a se evita orice perturbații în funcționarea instalațiilor.

Releele care nu pot fi aduse, cu ocazia verificărilor și reparării, la caracteristicile prevăzute de normativ, vor fi înlocuite.

După verificare, releele se sigilează de către personalul care a făcut verificarea, aplicându-se în interior o etichetă în care se va menționa data verificării releului și semnătura celui care l-a verificat.

Lucrari de intretinere si reparatii la Instalații pentru protecția și conducerea automată a trenurilor

de tip ATP – ATO

Instalația pentru protecția și conducerea automată a trenurilor trebuie să îndeplinească în afara condițiilor generale prevăzute la art.67 – 68 și următoarele condiții:

– inductorii, balizele, buclele și cablurile folosite trebuie să aibă caracteristicile precizate de producător;

– în exploatare, rezistența de izolație a cablurilor să fie de cel puțin 2 MΩ;

– nu se admit cabluri înnădite sau mufate.

– Zilnic, se vor urmări și analiza avariile subsistemelor ATP și ATO din cale, cu ajutorul programelor de test.

Lunar se verifică următoarele:

– prinderea, fixarea și integritatea inductorilor, balizelor, buclelor și a cablurilor;

– conexiunile firelor din cabluri la bornele regletelor și a picheților și se refac cele deteriorate;

– verificarea configurării echipamentelor;

– starea de curățenie a aparatajului.

Bianual se execută și următoarele:

– verificarea cotelor de montaj și încadrarea aparatajului exterior în gabaritul de liberă trecere;

– măsurarea parametrilor electrici ai echipamentelor și încadrarea în limitele prescrise de fabricant;

– verificarea și reglarea liniei de comunicație între echipamentele ATO;

– verificarea și reglarea liniei de transmisie între dulapurile ATO și balize;

– măsurarea rezistenței de izolație a aparatajului și a cablurilor aferente.

În cadrul reparației curente se execută în plus vopsirea în totalitate a aparatajului și înlocuirea subansamblelor uzate.

Lucrarile de interventie corectiva au loc atunci cand intervine un deranjament.

In cazul constatarii unui deranjament,formatia de lucru care are in intretinere instalatia este obligata sa intervina in vederea solutionarii acestuia. Deranjamentele se vor consemna de către personalul care le-a constatat, în registrul de revizia liniilor și instalațiilor de siguranța circulației.

Deranjamentele se vor comunica telefonic de către formație, imediat dispecerului SCB. Secția SCB înregistrează aceste deranjamente în ordinea cronologica a raportării lor de către dispecerii SCB.

In cazul in care deranjamentul nu poate fi ridicat de personalul turei atunci acesta va aviza dispecerul SCB. Dispecerul SCB va aviza mai departe formatia Circuite de Cale care se va deplasa la fata locului in vederea solutionarii deranjamentului.

Daca deranjamentul survine in cadrul zilei,interventia se face in sala de echipamente,iar daca deranjamentul nu se solutioneaza pe timpul zilei ori se rezolva problema doar temporar, atunci o echipa din cadrul formatiei Circuite de Cale va reveni pe timpul noptii,imediat dupa scoaterea tensiunii,pentru a efectua niste verificari mai amanuntite atat in sala de echipamente cat si in calea de rulare.

In sala de echipamente trebuie respectata urmatoarea ordine de constatare a defectelor:

Dupa identificarea corecta a circuitului de cale banuit a fi defect se va masura tensiunea de alimentare a emitatorului; daca nu exista tensiune sau aceasta nu se incadreaza in plaja de 22,8V-26,4V se va verifica siguranta PSU Tx,unitatea de alimentare si cablajul PSU.

Daca tensiunea de alimentare la emitator este de aproximativ 24V c.c. se va masura tensiunea de iesire pe emitator care trebuie sa fie situata intre 40V-50V;daca nu exista nici o iesire atunci se va inlocui emitatorul.

Daca tensiunea de iesire se incadreaza atunci se va verifica pe unitatea de adaptare, MU[Tx],daca tensiunea de iesire se incadreaza intre 30V si 135V;daca nu este nici o iesire atunci se vor verifica bornele sa fie legate si stranse corespunzator,se vor verifica daca strapurile de la C10 la C5/C9 sunt conectate corespunzator reglajului,daca totul este bine atunci se va inlocui unitatea de adaptare MU.

Daca tensiunea de iesire din MU[Tx] este ok se va verifica la receptor tensiunea de alimentare si curentul de intrare pe receptor -> daca curentul este slab sau nu exista deloc se va verifica pe MU[Rx] tensiunea pe terminalele Rx1-Rx2 si Ln1-Ln4 -> daca incontinuare nu exista semnal atunci se va verifica echipamentul din calea de rulare.

Daca totul este in regula la receptor si circuitul de cale este tot ocupat atunci se va verifica la emitator frecventa purtatoare si cea modulatoare -> daca nu este bine atunci se va inlocui emitatorul.

Daca este bine atunci se va inlocui receptorul.

Daca releul este tot cazut se va inlocui,iar daca si dupa inlocuirea acestuia este tot cazut atunci se va trece la verificarea cablajelor dintre receptor si releu.

Lucrari de constatare defecte efectuate in calea de rulare

Se porneste din capatul emisie,unde se va verifica tensiunea intre sine,aceasta trebuie sa se incadreze intre 2 si 9,5V; daca aceasta este 0V si tensiunea la sina pe Tx este 0 se va verifica tensiunea de intrare la TU sau CU,aceasta trebuind sa fie similara cu iesirea MU[Tx]; se va verifica si conexiunile la sina ale unitatilor TU si CU,iar pentru CU se va verifica si joantele izolante de la granite. Daca toate sunt in regula atunci se va inlocui TU sau CU.

Daca tensiunea la sina pe Tx este joasa se vor verifica toate funiile din zona de accord,joantele izolante,bobina de impedanta(daca exista),daca exista vreun scurtcircuit intre sine sau daca TU sau CU au fost montate gresit.

Daca tensiunea intre sine este buna,se va verifica curentul la sina la capatul emisie care trebuie sa fie minim 350mA. Daca curentul este mai mare se va verifica daca exista vreun scurtcircuit intre sine sau daca sunt joante izolante care au un contact prost la sina sau exista vreo bobina de impedanta defecta sau gresit configurata.

Daca dupa toate verificarile in capatul emisie reiese ca defectul nu este de acolo,se va trece la verificarea din capatul receptive.

Aici se va verifica daca curentul este de minim 350mA; daca este 0 se va verifica tensiunea dintre sine,daca masuratoarea indica tot valoarea 0 va trebuie verificat din nou capatul emisie.

Curentul mic indica urmatoarele probleme posibile:

Starea proasta a balastului

Joante izolante cu contact imperfect,oxidate

Buloane,tirfoane care dau contact la armatura fundatiei

Pentru a identifica posibila cauza trebuie masurat din 20 in 20m curentul in sina,iar acolo unde indica valoarea cea mai mica trebuie cautat mai in amanunt daca exista una din problemele de mai sus.

Daca valoarea indicata a curentului este buna se va trece la verificarea tensiunii intre sine,care trebuie sa se situeze intre 0,20-0,30V.

Daca si aceasta tensiune este corespunzatoare atunci se va trece la verificarea conexiunilor TU/CU,verificarea tensiunii de iesire la sala de echipamente care trebuie sa se incadreze intre 0,20-0,30V.

Deoarece este un ansamblu care opereaza in conditii de umiditate, variatii de temperatura ( acolo unde circuitele sunt montate la suprafata; ex. Dep. Berceni),balast cu o rezistenta mai mare de 1Ω sau chiar sina depozitata,de-a lungul caii de rulare,care poate da masa la armatura metalica a blochetilor sau la fundatia metalica a tunelului,a fost conceput un ghid pentru a putea recunoaste si interveni mai usor asupra unor cauze care pot conduce la serioase probleme

Defectele la releele circuitelor de cale care cad pentru scurt timp pot fi dificil de constatat,aceasta cadere putand fi sesizata doar de calculatorul care monitorizeaza circuitele. Precum ghidul de simptome asa a fost elaborat si un tabel pentru identificarea eventualelor probleme:

Capitolul III b.

Verificare echipament:

Emitator (Tx)

Exista un singur emitator pentru fiecare frecventa purtatoare. Legaturile sunt realizate cu un conector cu 10 canale pe partea frontal a unitatii,codificat mechanic pentru frecventa in scopul prevenirii utilizarii unui dispozitiv incorect in frecventa.

Este amplasat în sala de relee și are următoarele caracteristici :

Tensiunea de alimentare : 24 VDC / – 5 % … + 10 % (23,6 … 26,2 VDC).

Curent de alimentare: max. 10 A (la tensiunea maximă de alimentare).

Tensiune de ieșire: 35 … 60 VAC (tipic 47 VAC / + 10 % … – 5 %)

(în condiții de variație a temperaturii și a tensiunii de alimentare de la PSU).

Putere la ieșire: 200 W (maximum).

Greutate: 5,1 kg.

Alimentare:

Cerintele pentru alimentarea emitatorului sunt de 24V – 5%+10%,desi iesirea de alimentare este de obicei stabilita la aproape 24V. Curentul de alimentare specific este de 3,5A maxim 10A.

Cand alimentarea este conectata,emitatorul este in mod detectie tren. Iesirea este modulate la 20Hz intre frecventa purtatoare -100Hz si frecventa purtatoare +100Hz.

Daca curentul este detectat la intrarea DATA,atunci modulatia interna de 20Hz este dezactivata si iesirea emitatorului este modulata prin datele de intrare. “1” logic este pe banda de inalta frecventa si “0” logic pe banda de joasa frecventa. Cand nu exista nici un curent (“0” logic) la intrarea in date timp de aproximativ 400ms,atunci modulatia interna de 20Hz este activata.

Timpul de raspuns la intrarea date <10ms,rata de date seriale este de 197,6 bit/s.

Tensiunea de iesire emitator este de aproximativ 47V. Iesirea contine armonici de inalta frecventa,tensiunea indicata va depinde de raspunsul aparatului de masura pentru frecventa. Un MTM in modul selective de frecventa va indica tensiunea adevarata. Iesirea este reglata pentru a mentine puterea aproximativ constanta in domeniul de tensiune alimentare specific,atenuand valoarea in afara acestui domeniu.

Receptor (Rx):

Exista un singur dispozitiv receptor al circuitului de cale pentru fiecare frecventa purtatoare. Conexiunile circuitului de cale sunt realizate printr-o priza cu 9 canale,montata pe partea frontal a panoului. O cheie detasabila este utilizata pentru a configura frecventa dispozitivului. Conexiunile pentru monitorizarea starii sunt realizate printr-o priza cu 9 canale de tip D, de asemenea pe partea frontal a panoului.

Pragul de sensibilitate este setat prin procesul de autosetare. Cand suntul de cadere al circuitului de cale se incadreaza in domeniul correct,pragul tipic intre 60-70% din curentul de intrare nesuntat. Receptorul are un prag superior de aproximativ patru ori pragul de sensibilitate; cand curentul de intrare este mai mare decat acesta,atunci releul nu va mai fi alimentat.

Este amplasat în sala de relee și are următoarele caracteristici :

Tensiunea de alimentare : 24 VDC / – 5 % … + 10 % (23,6…26,2 VDC)

Curent de alimentare: max. 0,5 A (la tensiunea maximă de alimentare).

Sensibilitate maximă la intrare: intrare 8,1 mA.

(în condiții de variație a temperaturii și a tensiunii de alimentare de la PSU).

Variația sensibilității la intrare: ± 5 % față de valoarea de reglaj

(în condiții de variație a temperaturii și a tensiunii de alimentare de la PSU).

Ieșire releu: 40 … 60 V DC (tipic 50 V DC, conform standard releu serie BRB 930)

(în condiții de variație a temperaturii și a tensiunii de alimentare de la PSU).

Timp de întârziere operare receptor: 1 s ± 0,25 s

(de ex., timpul de la recepția semnalului cdc până la atragerea releului de cale).

Timp de revenire receptor:: max. 50 ms

(de ex., timpul de la recepția semnalului cdc până la comutarea etajului de ieșire).

Greutate: 3,7 Kg.

Unitatea de adaptare (MU):

Unitatea de adaptare / reglare MU conține numai componente pasive și funcționează în tot domeniul de frecvențe TI 21-M. Ea este amplasată în sala de relee, fiind conectată între emițătorul TX / receptorul RX și unitățile de acord TU sau de cuplare CU din cale de la extremitatea de emisie / de recepție a circuitului de cale sau/și între emițătorul TX și unitățile de alimentare ale buclelor LFU (la circuitele de cale de macaz) prin cablurile de alimentare (linie). Ea permite ca toate componentele active ale circuitului de cale (sursa de alimentare, emițătorul, receptorul) să fie amplasate centralizat, la maxim 2 Km de extremitatea cea mai depărtată a celui mai îndepărtat circuit de cale asociat. Nivelul tensiunii ieșirea MU poate fi reglat cu ajutorul ștrapurilor (punților) de pe panoul frontal al MU.

Caracteristici :

Tensiune de intrare: 35 … 60 VCA;

Tensiune de ieșire: 20 … 110 VCA;

(ATENȚIE : tensiunea poate depăși 260 VAC în gol !)

Greutate: 4,3 Kg.

Unitate de acord (TU):

Unitățile de acord TU sunt amplasate în cale, fiind utilizate pentru transferul energiei în/din cale la extremitățile de emisie/recepție ale circuitelor de cale care sunt terminate cu joante electrice de separare. Unitatea de acord TU este specifică frecvenței circuitului de cale pe care este acordată (prin circuite LC serie), existând câte o TU pentru fiecare frecvență de operare TI 21-M (F1, F2 … sau F8). Schema utilizează numai componente pasive.

Caracteristici :

Frecvență de acord: ± 100 Hz (în condiții de variație a temperaturii; nu este afectată de nivelul de tensiune).

Domeniu tensiuni intrare: 25 … 135 V (funcție de lungime cdc și cabluri).

Domeniu tensiuni ieșire: 1,7 … 9 V (funcție de lungime cdc și cabluri).

Greutate: 16 Kg

Unitatea de accord face parte din granite zonei de accord si asigura:

Adaptarea impedantei intre cablul de alimentare si zona de accord si linie

Impedanta de pol adecvata pentru a alimenta si incheia circuitul de cale (aproximativ 1Ω)

O impedanta joasa “0” la frecventa liniei adiacente,pentru a reduce la minim alimentarea

Frecventele cele mai agreate pentru caile duble sunt F1/F2 si F5/F6.

Unitatea de acord are o pereche de terminale pentru cablurile de intrare de alimentare si doua terminale T1 si T2 pentru conexiunea la sinele curente. Unele unitati de acord sunt dotate cu terminale suplimentare LK1 si LK2 care activeaza componetele “sursa” care vor fi scurtcircuitate cand se utilizeaza unitarea de acord ca unitate de receptive,numai pentru a asigura o mai buna stabilitate a temperaturii.

UNITATEA DE CUPLARE – cu (Coupling Unit) :

Unitățile de cuplare CU sunt amplasate în cale, fiind utilizate pentru transferul energiei în/din cale la extremitățile de emisie/recepție ale circuitelor de cale care sunt terminate cu joante izolante. Unitatea de cuplare CU este specifică frecvenței circuitului de cale pe care este acordată (prin circuite LC serie), existând câte o CU pentru fiecare frecvență de operare TI 21-M (F1, F2 … sau F8). Schema utilizează numai componente pasive.

Caracteristici :

Frecvență de acord: ± 100 Hz (în condiții de variație a temperaturii nu este afectată de nivelul de tensiune).

Domeniu tensiuni intrare: 25 – 135 V (funcție de lungime cdc și cabluri).

Domeniu tensiuni ieșire: 1,7 – 9 V (funcție de lungime cdc și cabluri).

Greutate: 16 Kg.

Bobina de impedanta B3 4000:

Functia bobinei de impedanta este de a asigura un traseu pentru returul curentului de tractiune de la ambele sine curente,in timp ce minimizeaza sarcina pe circuitul de cale. Este o bobina cu miezul de ferita care are o valoare continua de 4000A,limitata de cresterea permisa de temperature. Bobina este echipata cu un modul de acord condensator,care este specific pentru fiecare frecventa purtatoare.

Instabilitate curent:

Cand curentii de la conexiunile sinei sunt stabili,nu exista un camp magnetic datorat curentului de tractiune. In practica,exista de obicei instabilitate datorita diferentei de rezistenta pe traseele intre sistemele de tractiune si bobina de impedanta. Daca instabilitatea devine excesiva,atunci miezul bobinei se satureaza ducand la scaderea impedantei. Curentul maxim admis de instabilitate este de 500A.

Dezacordare:

Bobina de impedanta are un modul de acord montat in aceasta care acordeaza bobina la frecventa specifica circuitului de cale. Daca modulul este defect,bobina va deveni dezacordata si permite pierderi mari de curent. Calitatea acordului bobinei poate fi verificata cu ajutorul unui MTM,prin masurarea tensiunii pe bobina si a curentului ce intra in bobina. Impedanta rezultata trebuie sa fie mai mare de 20Ω.

Incarcarea circuitului de cale:

Fiecare bobina de impedanta incarca circuitul de cale astfel incat lungimea maxima a circuitului de cale trebuie sa fie micsorata cu 10% pentru fiecare bobina instalata. Daca aceasta regula este incalcata,circuitul de cale nu poate functiona la parametrii de siguranta in conditii extreme de schimbare a starii balastului sau a temperaturii.

Contrasina / sina de ghidare:

Contrasina este legata la sina curenta si afecteaza parametrii electrici ai sinelor. Este recomandat sa nu se monteze zone de acord in zonele cu contrasina,

Contrasina poate de asemenea sa cauzeze instabilitatea curentului de tractiune,ducand la saturarea bobinelor de impedanta.

Instalarea zonei de acord (Z-Bond):

Performanta circuitului de cale este sensibila la dimensiunile si dispunerea zonei de acord. Inductanta sinelor si a Z-BOND-ului este o componenta esentiala in acordarea zonei de acord,astfel ca dimensiunile gresite poate duce la o instabilitate accentuata si la o performanta scazuta a circuitului.

Daca toate testele standard nu releva nici un defect si problemele persista,atunci defectul se datoareaza probabil unei pierderi excesive de curent al circuitului de cale.

Principalele cauze sunt buloanele sabotilor care ating armaturile din traversele de beton,linia se intinde pe fundatie “umeda” sau trece printr-o zona inundabila,linie invechita pe traverse de lemn fara sistem de izolatie.

In cazul pierderilor localizate si problemelor individuale la traverse,cele mai eficiente mijloace de identificare a zonei cu problem sunt prin utilizarea unui traductor de curent de sina TI21-M si un aparat de masura MTM.

Traductorul de curent este conectat la un MTM si aparatul de masura este comutat pe frecventa corespunzatoare circuitului respectiv de cale.

Curentul care circula prin circuitul de cale de la capatul unitatii terminale trebuie masurat primul.

Nivelul de curent pe fiecare sina trebuie sa fie acelasi; acest fapt trebuie verificat,deoarece o diferenta de aproximativ 5% trebuie cercetata. Diferentele intre curentii dintre cele doua sine arata faptul ca exista un al treilea traseu prin care circula o parte din alimentarea curentului de intoarcere. Acesta poate fi un traseu prin sol (balast) dar este mult mai probabil sa fie printr-o legatura de tractiune sau alte sine sau linii. Astfel de trasee trebuiesc eliminate pe cat posibil,pentru ca acestea pot reduce doar sensibilitatea circuitului de cale la sunturile trenurilor prin asigurarea de trasee alternative care nu sunt suntate.

Zonele in care curentul poate fi semnificativ diferit la fiecare sina sunt la macazuri si incrucisari. Uneori este cazul cand o sina se bifurca pentru a forma doua trasee paralele tip “Romb”. In acest caz,aproape jumatate din curentul circuitului de cale va circula prin fiecare sina si acest fapt nu va putea si modificat.

Curentul prin sina trebuie masurat la intervale convenabile, din 20 in 20m, pana cand o scadere mai mare decat normal va fi consemnata. Zona cu balast slab sau traversa de scurtcircuit va fi in acest interval. Indicatiile suplimentare nu vor fi obtinute pentru a fi ingusta zona precisa de pierdere sau traversa de scurtcircuit.

Dupa inlaturarea defectelor

Dupa ce un defect a fost inlaturat,procedura de setare trebuie efectuata pentru a asigura ca linia opereaza correct inainte de a fi redata traficului.

In functie de cauza defectului este posibil sa se sara peste unele din procedurile de setare. De exemplu, in afara cazului cand a fost inlocuit un MU.

In toate cazurile,urmatoarele verificari trebuie effectuate:

Verificare curent la sina si tensiune intre sine la Tx;

Verificare sunt de cadere;

Verificare influenta circuit de cale vecin;

Daca rezultatele acestor verificari sunt in afara limitelor premise atunci o procedura completa de setare trebuie efectuata.

Instrumente si scule

Echipamente importante

Obiecte necesare

Capitolul IV

Metode de imbunatatire a constatarii deranjamentelor

– organizarea de lectii lunare cu scopul de a discuta si invata din deranjamentele trecute;

– organizarea unei examinari anuale avand ca scop crearea unei imagini de ansamblu asupra cunostiintelor teoretice dar si practice;

– asigurarea logisticii necesare pentru constatare si inlaturare deranjament;

– crearea unui mediu nestresant la locul de munca,deoarece stresul poate influenta negativ actiunile personalului in cazul unui deranjament;

– mentinerea unei legaturi colegiale bune cu membrii formatiilor de la alte sectii pentru a avea un raspuns prompt in cazul unui deranjament la circuitele de cale,dar care nu tine de SCB; ex: blocheti care fac contact la armatura tunelului (formatia LT),portiuni de linie inundata sau infiltratii de apa (formatia EM);

Bibliografie

Manual tehnic TI21-M;

Instructia 351;

Norme de protectia muncii ;

Instructii Scoala Personalului;