Ciprian.vasca@yahoo.com 521 Suport Curs Gazon An Iii Text

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI Facultatea de Horticultura d SUPORT DE CURS DISCIPLINA GAZON PROGRAM DE STUDII DE LICENȚĂ HORTICULTURĂ, ANUL III Conf.univ.dr.ing. Diana VASCA-ZAMFIR diana.vasca@horticultura-bucuresti.ro Motto: Inchipuiti-va o lume mai putin vibrantă, un univers care nu cunoaște unduirea plăpândului fir de iarbă. Anotimpuri și anotimpuri care s-ar succede mimând bucuria tainică a vieți, pe un teren arid, gol, sterp. Același spațiu pe care atât de sensibil și atât de spectaculos |-ar putea face, transformându-l, banalul, după unii, fr de iarbă. Spunea un poet, Grigore Vieru, atât de fruuumos, și anume: “Dacă omul ar putea avea un alt nume Unul dintre ele, iarbă este… Cale-o cu inima, nu cu talpa Tu, omule, păzește Oglinda ei cea verde În care dimineața Copilul tău privește”. Daniela Balint, 2017 Cuprins Pag. CAPITOLUL 1. ROLUL GAZONULUI IN DECORUL SPAȚIILOR VERZI ȘI 3 MODALITĂȚI DE UTILIZARE A SPECIILOR DE GAZON CAPITOLUL 2. PARTICULARITATILE BIOLOGICE, MORFOLOGICE ȘI 9 ORNAMENTALE ALE SPECIILOR DE GAZON CAPITOLUL 3. RELAȚIILE SPECIILOR DE GAZON CU FACTORII DE 13 MEDIU CAPITOLUL 4. REALIZAREA SUPRAFETELORINIERBATE DIN CADRUL 24 SPAȚIILOR VERZI (GAZONAREA) CAPITOLUL 5. ALTERNATIVE LA SPECIILE DE GAZON si Bibliografie 57 CAPITOLUL 1. ROLUL GAZONULUI ÎN DECORUL SPAȚIILOR VERZI ȘI MODALITĂȚI DE UTILIZARE A SPECIILOR DE GAZON Gazonul este o componentă esențială a peisajului urban. Reprezintă elementul de bază al amenajărilor peisagistice, pe care se profilează toate celelalte formațiuni de decor din cadrul spatillor verzi: masive sau grupuri de arbori si arbuști, ronduri, rabate, pete florale, arabescuri, covoare vegetale. Definiție: gazonul este o suprafață de teren acoperită cu vegetație erbacee alcătuită din specii graminee care se mențin la o Inaltime foarte mică prin tăieri (cosin) frecvente. Strămoșul gazonului este pajistea, un teren acoperit cu specii de graminee! (Lolium, Festuca, Poa) dar si cu specii floricole, ușor de Intretinut-2 cosiri pe an, una la sfârșitul primăverii una la începutul toamnei, in principal folosit pentru pășunatul animalelor. Uneori gazonul omamental este sinonim cu peluza, suprafața înierbată din parcuri și grădini care este bine delimitată și scoate in evidență conturul amenajării respective, cromatica dendro-floricolă fiind evidențiată perfect pe verdele “covorul. De asemenea, peluze sunt și fiecare dintre cele două parti extreme ale tribunelor unui stadion, situate în spatele porților. Termenul de peluză este cunoscut din secolul al XVI-lea, când definea un spațiu deschis, poienita din pădure. O sută de ani mai târziu însemna un teren „Poaceae su Gramineae (pamiace) ote o fail de plane bac monocoedonae, ca ăia ecua. mată dn so stern, cu morecena în form de pe. (il plants care ce pst din acess mie Face ne 9 00-10.000 de speci dep ? Conform DEX, pehza- supra de ren nto grădină. it pr ee cab sears eas (i cu e: wen: ise Greece dă pr extreme ale rvnelor ust, state spiel polo tree de Je 3 acoperit cu vegetație ierboasă, iar peste încă un secol avea să devină o suprafață acoperită cu iarbă cosită. Oficial acestea au apărut în Franța, curând regăsindu-se. în Anglia și apoi peste tot în lume. André Le Notre? arhitectul palatului de la Versailles a introdus aici și o mică peluză numită covorul verde. Specile perene de graminee au beneficiat in Anglia de condiții optime pentru creștere, ploile frecvente și temperaturile moderate fiindu- le extrem de favorabile. Apariția grădinilor naturale sau romantice pe moșiile englezilor au impus un nou stil, de elită, aparținând unei mișcări de reformă nu numai în ceea ce privește grădinăritul ci și ana, literatura. Deoarece plantele aveau nevoie de o atenție și ingrijire susținute pentru un efect decorativ spori, gazonul a devenit apanajul claselor aristocrate. Această disti când grădinile și întreținut. ie a fost valabilă până în secolul XIX atunci implicit gazonul au luat amploare și devenit mai ușor de CLASIFICAREA GAZONULUI După destinație, compoziție și modul de intretinere se disting următoarele tipuri de gazon: nare Le Nae, 1 manie 1013. 1 septembrie 1700) et ța ca Amr Le Nose, [13 ot het de itl acer și incat pr a zau Lodoic al XIVele ol rane ta apecl els fot aicea Piso cae apostate Pala in Vera, a pera sa eprint punctul cum ian i iei de [formal Race son jada 8 Boga sate dea heat Verses, Le Notes clara cu Lowi Le Nai Charles Le run Ia paral de a Vane Vico Celt ute le sale ch proctre e ri parca ln Chany. Fostaneblene. Sat Cleo și Sant-Germai. Cearibaia sa hy plifewe fest. de ‘eemenensmnifemiv a Toes a tm vederea sre ves car ien deen learn Champe yee 4 – gazonul pentru parter, omamental (ocupă suprafețe întinse, alcătuite din specii de graminee cu frunzele inguste, care infratesc abundent, alcătuind un covor dens ca peria, de culoare verde intens); – gazonul pentru peluza din grădină (cu specii rezistente la trafic, tunderea la intervale mai mici, semânarea mai deasă, ingrijirea mai atentă); – gazonul de pajiște (pășunat și culturi de fânuri ca amestec de nutreț pentru animale, creștere rapidă); – gazonul decorativ, mauritan (cu flori rare, anuale, perene, diseminate natural sau cultivate); – gazonul pentru terenurile sportive (specii foarte rezistente la Calcat, creștere înceată, ingrijire susținută); – gazonul pentru aeroporturi (specii perene, fără întreținere); – gazonul utilitar, de taluz (capacitate mare de intrățire, costuri reduse de înființare, întreținere). Rolul gazonului Beard $i Green (1994)* clasifica suprafețele gazonate, în funcție de rolul pe care acestea îl îndeplinesc, în trei mari categorii: 1. Functional, care are in principal următoarele funct -imbunatatirea calității aerului, prin procesul de fotosinteză absoarbe dioxidul de carbon $i produce oxigen (5 m? de gazon produc suficient oxigen pentru a asigura necesarul unei persoane pe parcursul unei zile); “ames B Beard and Robert L Gren, Te Role of Turfarasesin Environmental Prteton and The Benes to Homan, Jounal of Exvronertal ony 2552-460, -moderarea temperaturilor, menține o temperatură scăzută la nivelul solului ( asfalt 32°-45°C, gazon 26°-28°C); “reducerea intensității luminii. “reducerea propagării focului deschis; -atenuarea zgomotului in zonele urbane; “restaurarea accelerată a solurilor degradate; -captarea $i biodegradarea compușilor organici de sinteză (poluanții gazoși ca oxidul de azot, dioxidul de sulf, dioxidul de carbon, florura de hidrogen și nitratul de peroxiacetil sunt absorbiți de frunzele de iarbă si dizolvati in compuși inofensivi); -reglator al umidității atmosferice: -imbunătățirea capacității de refacere a pânzei de apă freatică, de protejare a acesteia și un important mijloc de control al inundațiilor (materia organică acționează ca un burete ce stochează temporar apa situația apariției unor ploi abundente și ajută la prevenirea inundațiilor locale); -combaterea eroziunii solului si stabilizare a prafului. (praful, reziduurile și fumul ce se găsesc în atmosferă sunt aduși in sol de apa de ploaie, iar aici substanțele sunt dizolvate de bacterile din sol) 2. Recreativ, cu rol în principal de: – acoperire cu costuri reduse a unei suprafețe in aer liber destinate utilizarii pentru jocuri, sport si activități de petrecere a timpului liber, amenajarea suprafețelor cu gazon pentru competiti sportive: fotbal, hochei, tenis, rugby, hipodromuri; – amortizare eficientă a impactului cu solul al persoanelor pe durata utilizării acestor suprafețe gazonate, – inducere a st de bine, calm, liniște, romantism, alungarea stării de rau la contactul tălpilor cu iarba și încărcarea cu energia pământului; – imbunătățire a sanatatii psihice prin impactul terapeutic pozitiv al prezentei gazonului. 3. Estetic, prin: – sporirea frumuseții suprafețelor de teren (cartiere, grădini) și a caselor (acoperișuri verzi -inducerea efectului de mărire a spațiului in cazul suprafețelor cu tară, -completare a peisajelor sau ecosistemelor care contin flori, arbori, arbuști ornamentali. Nu incape nici o indoială că gazonul, ca de altfel tot ceea ce înseamnă amenajările peisagistice au un impact deosebit asupra oamenilor, prin îmbunătățirea calității vieții, mai ales in zonele urbane aglomerate. Există numeroase studii care au demonstrat că oamenii care lucrează în spații amenajate cu gazon prezintă mai puține semne de depresie si anxietate și au o satisfacție de viață mai mare. Mai mult, s-a observat că la oamenii care se mută în zone inverzite inducerea stării de bine este imediată și durează în timp. Este de remarcat și importanța gazonului din punct de vedere economic, este o activitate din care se obțin venituri substanțiale si se asigură locuri de muncă permanente sau sezoniere, din producerea rulourilor de gazon, producerea semințelor pentru amestecurile întrebuințate la insamantare, înființarea și întreținerea grădinilor. 7 Nu sunt de neglijat nici verigile orizontale și verticale ce au strânsă legătură cu activi de producere, întreținere a suprafețelor gazonate, de la industria mașnilor, echipamentelor și dispozitivelor specifice, până la cea substanțelor destinate nutriției și protecției fitosanitare a gazonului. Tot aici trebuie remarcat și un alt aspect important din punct de vedere economic Și anume faptul că pe piața imobiliară, valoarea unei proprietăți crește cu procecente consistente (5-15%) dacă în componența sa există și o suprafață gazonată. CAPITOLUL 2. PARTICULARITATILE BIOLOGICE, MORFOLOGICE ȘI ORNAMENTALE ALE SPECIILOR DE GAZON PARTICULARITĂȚI MORFOLOGICE ȘI BIOLOGICE Gramineele aparțin din punct de vedere sistematic. familiei Poaceae, ordinului Poales, subdiviziunea Spermatophytina, diviziunea Tracheophyta, Infraregnul Streptophyta, subregnul Viridiplantae, regnul Plantae, supraregnul Eukaryota, supradomeniul Biota. Familia Gramineae (Poaceae) este una dintre cele mai cuprinzătoare familii botanice, cu un număr impresionant de genuri si specii de ierburi întâlnite mai ales în peisajul savanelor, stepelor, preeriilor dar acestea pot fi regăsite in zone geografice diferite, de la malurile mărilor și oceanelor până pe crestele munților (3000 m altitudine). Speciile de plante din familia Poaceae incluse în “The Plant List’® aparțin unui număr de 759 de genuri. Lista plantelor cuprinde 47.428 de nume științifice de specii pentru familia Poaceae. Dintre acestea, 11.554 sunt nume acceptate (tabel 1). Tabel 1. Speciile familiei Poac Status Total Denumiri acceptate 11,554 24.4% Sinonime 32,806 69.2% Nu au asignate denumiri specifice 3 00% Neevaluate 3,065 6.5% © bape theplnt or. UbromseA (Poaceae! The Pant List (2013 Version 11 Published on the Internet po ep cap (eeesed an. 9 Gramineele sunt plante foarte apreciate și căutate astăzi, wtiizate in toate amestecurile pentru realizarea gazonului-datorită capacității mari de înmulțire dar și pentru amenajările peisagistice din parcuri și grădini grație potentialulul ornamental deosebit. Unele specii de ierburi decorative se remarcă prin habitus, frumusețea (culoarea, dimensiunea) frunzelor, altele prin mărimea, forma inflorescentelor și pot asigura decorul ca exemplare solitare sau în grupuri, în borduri mixte sau pe marginea apelor. Un gazon de calitate, o peluză deosebită cuprinde însă specii, soiuri și hibrizi obținuți în procesul de ameliorare. Sistemul radicular este bine reprezentat, cuprinde, rădăcini fasciculate de origine adventiva, numeroase, cu aspect de fascicul, se formează la nodurile bazale ale tulpinii. n sol unele specii pot prezenta formațiuni de tip stoloni sau rizomi Tulpina specifică gramineelor, numită și pai este fistuloasă, cilindrică, cu noduri și internodii scurte. Frunzele sunt sesile, înguste, liniare, pornesc de la noduri iar la punctul de insertie formează o teacă ce inveleste nodul, cu rol în sporirea rezistenței. Ligula este o formațiune membranoasă situată la baza limbului de la graminee. Aceasta impiedică pătrunderea apei sau a diferiților dăunător între teacă și tulpină. Urechiugele se intainesc tot la frunzele de graminee, fiind prelungiri ale bazei limbului, care strâng frunza in jurul tulpinii Inflorescența gramineelor este pentru majoritatea speciilor de tip spic dar poate fi si panicul. Lungimea, densitatea, gradul de flexibiitate depind de specie, varietate sau soi, Fructele, în practică se substituie semințelor la plantele din familia gramineelor si poartă denumirea de cariopse. 10 Din punct de vedere botanic rezultă dintr-un ovar monocarpelar, prezintă o singură sămânță concrescută cu fructul. Mărimea cariopselor este diferită in funcție de specie, un gram poate conține între 500 de semințe (Lollum perenne) și 17000 semințe (Agrostis stolonifera)(Tabel 2) Majoritatea speciilor utilizate in amestecurile pentru gazon au o facultate germinativa de maxim 4 ani Tabel 2. Caracteristicile semințelor Ia principalele specii de gazon Specia Nrmediude | Greutatea medie a semințe/gram 1000 semințe (9) ‘Agrostis stolonifera 17.000 0.06 ‘Agrostis tenuis 16.000 0.06 Festuca ovina tenuifoli 2.000 0,50 Festuca rubra 1.000 7,00 Lolium perenne 500 2,00 Poa pratensis 3.300 0.30 Din punct de vedere biologic, în perioada de creștere și dezvoltare a gramineelor se disting două perioade importante: -perioada vegetativă- cuprinde germinatia semințelor, formarea lăstarilor, infratirea, -perioada generativa. în care are loc alungirea lăstarilor, formarea inflorescentelor, fructelor, semințelor. Acoperirea solului, inverzirea rapidă a terenului, capacitatea rapidă de inmuttire se datorează fenomenului de infratire a lăstarilor, specific acestei categorii de plante. Această particularitate se bazează pe formarea succesivă a lastarilor, numiți frați, care împreună cu tulpina pri ipala formează o tufă. Capacitatea de infratire asigură un gazon uniform, dens, rezistent și este influențată atăt de factori externi (temperatură, umiditatea solului, fertilizare, intensitatea cosiri, inaltimea la care se execută prima tundere) cât și de factori genetici (specie, soi). O attă caracteristică a speciilor graminee o reprezintă otăvirea (capacitatea de refacere a masei vegetative după tundere). Regimul de apă din sol, conținutul azotului, faza de creștere din momentul cosirii sunt doar câteva elemente care contribuie la stimularea acestei însușiri Procesul de otăvire se caracterizează prin viteză, energie și capacitate de otăvire. După viteza și energia de otăvire gramineele pot fi grupate astfel: – otăvire rapidă – Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Lolium multilorum; – otăvire moderată – Festuca pratensis, Phleum pratense, Alopecurus pratensis, Trisetum flavescens etc.; – otăvire lentă – Agrostis stolonifera, Agrostis tenuis, Bromus erectus, Festuca ovina. Viteza de otavire si energia de otavire sunt parametri importanți de care se tine seama la alegerea amestecurilor de semințe, având in vedere cerința ca un gazon de calitate să se regenereze radid după tunderile repetate din cursul perioadei de vegetasie, pentru a-și păstra efectul decorativ la nivel ridicat Pe de altă parte, acolo unde suprafețele de gazon nu au neapărat scop principal decorativ se vor folosi specii care au acești parametri la nivel mal scăzut ((aluzuri, gazon de fixare, suprafețe netunse etc.) CAPITOLUL 3. RELAȚIILE SPECIILOR DE GAZON CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu influențează în mod direct buna funcționare a proceselor fiziologice, creșterea și dezvoltarea armonioasă a plantelor astfel incât acestea să formeze un gazon sănătos, de calitate: O sinteză a cerințelor speciilor de gazon fata de factorii de mediu este prezentată în tabelul 3. Tabel 3. Cerintele speciilor de de gazon fata de factorii de mediu” Regim termic Minim de germinare 2-5 °C Optim pentru creștere 15-16″ C Regim hidric Umiditate ridicată la germinare, înrădăcinare, înfrățire Regim de lumină | Cerințe mari, soare direct si de lungă durată Reacția solului_ | pH5.5-6,5 “dupa Rogulescu, 2077 Lumina Speciile de gazon au capacitatea de a absorbi lumina la fel pe ambele fete ale frunzelor (caracteristică a monocotiledonatelor), ceea ce conduce la o valorificare superioară a radiației luminoase, mai ales la nivelul frunzelor verticale din zona superioară a plantelor. Un factor foarte important de care trebuie să ținem cont este originea speciilor de gazon, cunoscut fiind faptul că există plante de zi scurtă și plante de zi lungă. Creșterea plantelor în conditile de lumină conforme cu originea lor favorizează o accelerare a proceselor fiziologice și biochimice cu un rezultat pozitiv asupra plantelor (înfrățire mai bună, creșterea numărului de frunze, scurtarea internodillor etc.) Din contră, evoluția în condiții de lumină neconforme cu cerințele plantelor se va transpune în efecte negative în plan fiziologic (retentia de apă, scăderea respirației, scăderea acumulării de glucide, creșterea conținutului de clorofilé etc.) Umbra: atunci cand gazonul crește la umbra acesta nu va produce sufient de multă clorofila, pentru a se asigura un nivel optim de fotosinteză. Ca urmare, gazonul va fi deficitar. in mare parte o stfel de problemă iși găsește rezolvarea in utilizarea unor amestecuri de specii tolerante la umbră și prin adoptarea unui sistem de îngrijire specific (tundere la inditimi de max. 5 cm si eliminarea tuturor resturilor vegetale, evitarea excesului de azot, regim de umiditate echilibrat, asigurarea unei stări fitosanitare corecte, aerisirea frecventă a solului, limitarea traficului la strictul necesar pentru efetuarea lucrărilor de îngrijire etc.) Temperatura Speciile de gazon, in general nu manifesta pretenții ridicate fata de acest factor de mediu. Intervalul de temperarură în care plantele își conduc vegetatia (activă primăvara-toamna ori latenta-iarna) este destul de generos, cu limite cuprinse între 0° si 50* C. speciile provenite din zonele temperate au o rezistență foarte bună la conditile aspre de iarnă, probleme putând să apoară în cazul speciilor “exotice” (cu originl în zonele: calde- tropicale). Plantele sunt mai rezistente la frig iarna și mai sensibile: la începutul primăverii (când se pregătesc de reluarea vegetației active), Temperatura minimă pe care o pot suporta în vegetație speciile de gazon este de 1-3°C. Vegetația activa (creșterea și dezvoltare plantelor) începe de la un nivel de cca. 7° C, pentru ca la infratre plantele: să aibă nevoie de un prag termic de 10-20 14 Plantele cresc și vegetează optim in intervalul de temperatură 15-25 °C în aer, respectiv 7-23 °C în sol, la nivelul rădăcinilor. Nu sunt bune pentru plante variatile de temperaturi diurne, mai ales în cazul gazonului care este tuns scurt. Speciile de gazon manifestă o toleranță bună față de temperaturile ridicate și în condiții de insolatie puternică, specifice verilor continentale si excesiv continentale: Există insă situații cand, datorită unui sistem de îngrijire deficitar, această toleranță poate să scadă, apărând astfel degradări ale gazonului. Așa se întâmplă atunci când reacția solului devine acidă, nu este menținută în intervalul de confort pentru plante (pH 5,5-6,5), când fertilizarea nu respectă raportul recomandat N:P:K ori gazonul este menținut foarte scurt fără posibilitatea de a-și crea rezerve de nutrienți, Apa Speciile de gazon sunt mari consumatoare de apă, având un coeficient de transpirație dublu compartiiv cu cerelele, în funcție de specie, fenofază, ritm de tundere, condi de creștere, În funcție de pretentile fata de apa (tabel 4), speciile de gazon se pot clasifica în: – specii xerofile (cerințe scăzute) — rispandite în zonele de stepă, silvostepă și pe coastele uscate însorite din zona de pădure: Bothriochioa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus erectus, Cynodon dactylon, Stipa sp; – specii mezofile (cerințe medii)- răspândite în zona de pădure sau în luncile râurilor din zona de stepă și silvostepă: Lolium perenne, Arhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis etc.; – specii higrofile (cerințe ridicate) – răspândite în stațiuni umede sau foarte umede: Alopecurus ventricosus, Glyceria maxima, G. fluitans, Poa palustris, Typhoides arundinacea, Beckmannia eruciformis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis. În ceea ce privește regimul de umiditate trebuie reținut că aportul de apă din irigații în exces este de regulă mai dăunător decăt lipsa de apa Tabel 4. Toleranta relativă la secetă a unor specii de gazon Nivel Specie tolerantei USAT Franta™ Excelentă ‘Cynodon dactyion ‘Cynodon dactylon Festuca ovina $3p dus Festuca arundinacea Festuca ovina Bună Festuca ovina ssp. duruscula Festuca arundinacea Festuca rubra ssp. ltoralis Festuca rubra ssp. Rubra Poa pratensis ostuca rubra sep. rubra Medio rat Festuca rubra sep. ruby Phioum sp Poa pratensis Tofiam perenne Mediocră los Lolium perenne Festuca pratensis Festuca nigrescens Lolium itlicum ‘are Agrostis stolonitera Agrostis stolontera Siaba Agrostis tenuis Agrostis canina Poa triviatis Poa trivialis Phieum sp Board, 1073 argon 73007 Solul Solul este important pentru speciile de gazon prin faptul că, pe lângă suportul de fixare mecanic, asigură regimul de aer și de nutriție necesar pentru existența plantelor. În ceea ce privește regimul de aeratie din sol, speci de gazonul au cerințe diferite. Cele mai sensibile sunt speciile stolonit re (Agrostis, stolonifera), care nu rezistă la trafic, iar cele mai rezistente sunt cele din grupa gramineelor cu port pitic prezente In gazonul pentru locuri umede: ori pe soluri grele. Cerințele fata de elementele nutritive: speciile de gazon, pentru o creștere bună, au nevoie de cantități mari de elemente nutritive (NPK). ținând cont mai ales de specificul dat de tunderile repetate. Totuși, speciile de gazon au cerințe diferite fata de elementele nutritive din sol (tabel 5). Tabel 5. Cerințele fata de N, P, K a principalelor specii de gazon” Elemental] Exigență ridicată | Exigenta medie | Exigentă redusă ‘Agrostis tenuis „| ERindacoo | Phun boron | P06 rotons Festuca rubra Prieur beroloni | Poepratensis | Festuca annanacee | Aeros tnuis Lolium perenne Festuca rubra Fostuca K | Lolium perenne | Poa pratensis arundinacea Phieum beroloni | Agrostis tenuis “(dupa LEMAIRE, 7983) Prezentăm mai jos rolul celor trei elemente esențiale pentru un regim de nutriție optim al speciilor de gazon. Normele de feriizare orientative sunt redate în tabelul 6 Azotul: determină intensitatea culorii verzi a gazonului și vigoarea plantelor, stimulează creșterile vegetative. De aceea în conditile vegetatiei active (primăvară-vară) toate substanțele nutritive administrate plantelor de gazon vor conține azot. Toamna se va reduce procentul de azot, în favoarea fosforului și a potasiului. Fosforul: stimulează creșterea și dezvoltarea | sistemului radicular, având ca rezultat un sistem radicular viguros, care explorează un volum mai mare de sol și asigură o fixare mecanică mai buna pentru plante. Plantele pornesc mal raplă primăvara iar resursele de apă și nutrienți sunt mai ușor stocate pentru perioadele deficitare din vară. Administrarea de fosfor se recomandă primăvara devreme sau toamna. Tabel 6. Norme de fertilizare orientative (kg/ha/an) Tip de gazon | Element gazon ‘axon gazon nutritiv ormamental | agrement | sportiv Thainte de semănat Azot (Ny B E) 30 Fosfor(P) 50 Ed 80 Potasiu RI 100 100 120 Gazon nou dupa semănat ‘Azot Ny 2 Ey 30 Fostor(P) 7 z Eg Potasia tk) 2 30 70 ‘Azot (Ny 00 240 300 Gazon existent | Fosfor (P) 2 35 30 Potasia (K) 40 Ey 720 *Fostorul și potasiul se recomandă a se aplica în luna Octombrie Potasii este un adevărat catalizator al sănătății plantelor (crește rezistența la boli, la efectul negativ al factorilor climatici etc.). este recomandat a se aplica o dată pe sezon, primăvara devreme ori toamna. Marea majoritatea a speciilor din compo: un sol feri, bine lucrat, permeabil, insori lipsit de buruieni, cu un pH neutru-ușor acid (6-7) ia gazonului preferă Solurile grele, lutoase se ameliorează prin amestec cu nisip (0,2- 0,3 mm). Primăvara se recomandă lucrări de aerisire (scarificare- prin care se combate in același timp și pasta) și adaos de nisip. O umiditate moderată și constantă a solului insoțită și de temperaturi moderate (15-16* C pentru creștere) asigură plantelor un mediu favorabil. Orice „detecțiune” in ceea ce privește relațiile plantelor de gazon cu factorii de mediu conduce la apariția asa numitelor dereglări fiziologice, care pot fi prezentate sintetic astfel a. Gazonul nu crește bine sau nu crește deloc – Semințele și-au pierdut capacitatea de germinare, – Semănatul necorespunzător; mașina de semănat s-a infundat. semințele au ajuns la o adâncime prea mare, – Pregătirea necorespunzătoare a terenului (pe sol prea tasat semințele nu incoltesc), – Păsările (porumbei, vrăbii etc), – Temperaturi mai mici de 5*C, – Vântul prea puternic (suflă semințele sau le usucă pe cele deja incottite), – Vremea furtunoasă, ploi în averse, – Secetă (atenție în perioada dintre umflare a semințelor și aparitle a rădăcinilor), – Umiditatea prelungită (favorizează aparija mucegaiului cenușiu-pericol pentru semințele germinate), b. Gazonul este ingălbenit și rarit Probleme legate de pământ: – Umbra este prea puternică (minim 300 lucși pentru gazon: fruta preferă semiumbra), – Pământul este prea uscat, – Terenul este expus la intemperii (ploi, zăpadă), – Pamatul este foarte tasat, – Pământ este foarte acid (ace de brad), – prezența apei stagnante, – Terenul este in pantă. Ingrijirea nespecializată: – Motosapa cu dinți neascutiti sau instalați greșit – Motocositoarea taie prea scurt, – Lipsa fertiizanțior – Udarea în perioadă cu insolație puternică. Alte cauze: – Amestec de semințe nepotrivit, = Boli, – Animale domestice (urină), – Vărsarea lichidelor acide, otrăvitoare, fierbinți. CAPITOLUL 4. REALIZAREA SUPRAFEȚELOR INIERBATE DIN CADRUL SPAȚIILOR VERZI (GAZONAREA) 4.1. Alegerea speciilor și compoziția gazonului Gazonul, indiferent de scopul pentru care este inființat, este alcătuit intotdeauna dintr-un amestec de specii fiecare dintre acestea cu însușirile și calitățile proprii astfel încât să se completeze reciproc, din punct de vedere morfologic, ecologic, tehnologic și să asigure decorul dorit cat mai repede. Deoarece nu există o specie de graminee perfectă care să răspundă tuturor cerințelor privitoare la calitatea gazonului sau la toate exigențele ecologice se apelează la un amestec din cel putin trei specii. Utilizarea unei singure specii nu satisface pretențiile de apreciere a gazonului proporția de participare a fiecărei specii în compozitia gazonului se stabilește in funcție de particularitatile: morfo-anatomice, ecologice, tehnice. în procesul de amelorare se încearcă obținerea unor exemplare cu o capacitate mare de înfrățire, cu foliaj fin, cât mai bine adaptate la acțiunea factorilor de mediu nefavorabil: secetă, îngheț si cu rezistență sporită la trafic (călcare) lerburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, conventional, dupa: inaitime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, i cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic. (Ex. Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.) Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lastarilor — scurți frați). Ex: Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc. Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, . îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor find superficiale. Ex. Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis etc. Graminee stolonifere, care sunt caracterizate printr-o rezistență scăzută la trafic, astfel incât sunt recomandate numai în anumite tipuri de gazon (gazon de fixare, placare). Acestea pot avea fie stoloni subterani (Bromus inermis, Agropyron repens, Glyceria maxima, Beckmannia eruciformis, Phragmites communis, Poa compressa, Brachypodium pinnatum etc,) fie stoloni supraterani (Cynodon dactylon, Agrostis stolonifera). Frecvent, pentru obținerea suprafețelor gazonate sunt utilizate următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonirera (iarba câmpului), Festuca rubra (păluș roșu), Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Festuca ovina, Lolium perenne (zazanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuta), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus cristatus (pieptănărița), Phleum pratense (timoftica). Mai jos sunt prezentate caracteristicile principalelor specii de gazon. Agrostis stolonifera “iarba câmpului” 0 Rezistență medie la secetă și frig, © Suportă acceptabil sărăturarea solului, Adaptare destul de bună la umbră, 1 Frunziș destul de fin, 1 Culoare verde deschis, 11 Grad de acoperire sol: foarte dens, 0 5-15 zile de la semănat la răsărit, 1 Viteză de creștere slabă, ) Perenitate bună. Agrostis tenuis “iarba vântului” © Rezistență medie la secetă, fig, ) Suportabilitate medie la sărăturare sol (1 Adaptare destul de bună la umbră, ) Frunziș destul de fin, © Culoare verde cenușiu, © Grad de acoperire sol: foarte dens, 1 7-15 zile de la semănat la răsărire, 1 Viteză de creștere slabă, (1 Perenitatea foarte bună Cynosurus cristatus 11 Frunziș mediu- grosier, (1 Grad de acoperire sol: mediu, 17 12-15 zile de la semănat la răsărit, 1 Viteză de creștere medie, © Perenitate medie. Festuca arundinacea “paius înalt” 7 Rezistenté foarte bună la secetă, bună la frig, 2 Suportă acceptabil sărăturare sol, 0 Adaptare la umbră medie, ] Frunziș mediu- grosier, 1 Culoare verde-inchis, 11 Grad de acoperire sol: destul de dens, 0 6-12 zile de la semănat la răsărit, 3 Viteză de creștere rapidă, (1 Perenitate bună-foarte bună, Festuca rubra- “paius roșu’ 7 Rezistența la secetă și sărăturare medie-bună, © Rezistența la frig buna-foarte bună, 0 Adaptare la umbră destul de buna, 0 Frunziș foarte fin, 3 Culoare verde închis, 1 Grad de acoperire sol: foarte dens, 13 12-25 zile de la semănat la răsărit, 0 Viteză de creștere slabă, 11 Perenitate foarte bună. Festuca ovina- “Paiusul oii” 1 Rezistența la secetă și frig medie-bună, (1 Rezistență la sărăturare slabă, 7 Adaptare la umbră medie-buna, 0 Frunzig fin-foarte fin, 13 Culoare verde închis, 0 Grad de acoperire sol: dens, 13 15-20 zile de la semănat la rasarire, 0 Viteză de creștere slabă, 0 Perenitate bună. Lolium perenne- “zâzanie” 1 Rezistență la secetă medie, a frig bună, 2 11 Rezistență la sărăturare slabă, 7 Adaptare la umbră medie, (1 Frunziș de la fin la grosier, 11 Culoare verde deschis strălucitor, (1 Grad de acoperire sol: mediu dens, 7 5-12 zile de la semănat la răsărire, 2 Viteză de creștere rapidă, (1 Perenitate bună spre medie Poa pratensis-“firuta” 1 Rezistență la secetă bună, © Rezistență la frig și sărăturare medie-buna, 0 Adaptare la umbră medie, (1 Frunziș mediu-grosier, 11 Culoare verde închis, 0 Grad de acoperire sol: mediu, 13 15-25 zile de la semănat la răsărit, 1 Viteză de creștere slabă spre medie, (1 Perenitate medie spre bună, Dactylis glomerata (golomat, INTENSIV”) + Talie înaltă, + Capacitate de lăstărire bună, + Creștere rapidă primăvara, + Capacitate ridicată de regenerare după recoltare + Foarte rezistent la principalele boli foliare (Puccinia sp., Erysiphe sp., Scolecotrichum graminis) + Rezistență foarte buna la secetă, – Rezistent pețurile târzii, + Plasticitate ecologică ridicată, + Foarte competitiv cu alte specii, poate fi cultivat singur sau în amestecuri complexe cu alte specii de graminee și leguminoase perene. Festuca pratensis (păiuș de livezi, TAMPA*) + Soitardiv, – Rezistență bună la boli, + Rezistență foarte bună la iernare, + Rezistență medie la cădere și secetă. Phleum pratense (timoftică, FAVORIT*) + Soitardiv, + Rezistență bună la boli (Puccinia sp., Erysiphe sp., Epychloe typhina), + Ritm rapid de creștere in primăvară și o regenerare foarte bună după ciclurile de pășunat, + Capacitate mare de înfrățire. Bromus inermis (obsiga nearistată, DOINA”) + Soi semitardiv, + Capacitate buna de regenerare după coasă, + Rezistență foarte bună la iernare, la cădere și la boli foliare. Mai jos sunt detaliate câteva tipuri de amestecuri de specii, recomandate și utiizate în practică, pentru înființarea diferitelor tipuri de peluze și gazon: Gazonul ornamental Se infințează in scop estetic pentru decorul grădinilor. și parcurilor. Caracteristici: – fire de iarbă subțiri, creștere deasă, – întreținere complexă (tundere scurtă, irigare, fertilizare, inlaturare frunze căzute), erbicidare, Ex. 1. Festuca rubra commutata (palus roșu furajer care formează tufe) 45% + Festuca rubra trichophylla (paiug roșu furajer care formează stoloni) 45%, + Agrostis capilaris 10%. 2. Festuca rubra trichophylla 67% + Lolium perenne 33%. 3. Festuca rubra commutata 30% + Festuca rubra trichophylla 25% + Lolium perenne 25% + Festuca ovina duriuscula 15% + Agrostis tenuis 5%. Gazonul de grădină este un gazon înființat in scop ornamental și de agrement, nelipsit din componența grădinilor private. Ex. 1. Lolium perenne 334% + Festuca rubra 33,3% + Poa pratensis 33,3%. 2. Festuca rubra trichophylla 50% + Lolium perenne 50% 3. Festuca arundinacea 50% + Poa pratensis 30% + Lolium perenne 20%. Gazon pentru spații verzi publice trebuie să asigure un decor de durată, să reziste unui trafic variat. Are de obicei un număr mic de specii. Ex. 1. Lolium perenne 20% + Festuca arundinacea 80%. 2. Festuca arundinacea 60% + Cynodon dactyion 40%. Gazon pentru terenuri de sport este pregătit pentru a asigura suprafața competițională, Caracteristici: – strat puternic și rezistent, – capacitate mare de regenerare, n -tundere ușoară, Ex. Fotbal: Lolium perenne 30% (2 soiuri) + Poa pratensis 30% (2 soiuri) + Festuca arundinacea 30% (2 soiuri) + Festuca ovina 10%. Rugby: Lolium perenne (2 soluri) 0% + Festuca arundinacea 40% (2 soiuri) + Poa pratensis 30% (2 soiuri) Golf: Lolium perenne (2 soiuri) 40% + Poa pratensis 40% (2 soiuri) + Festuca rubra 20%. Gazon pentru peisaj (pajiști cu flori) Funcționalizarea și estetizarea spațiilor sunt scopurile pentru care se întrebuințează acest tip de decor de pe terenuri în pantă, acoperișuri, terenuri “neglijate” (fără irigare, tunse rar. Se utiizează specii de Festuca. Ex: -pentru un gazon rezistent la călcare : Lolium perenne 40% + Agrostis alba 25% + Festuca ovina 15% + Cynosurus cristatus 10% + Poa pratensis 10%. -pentru fixarea taluzurilor: Lolium perenne 15% + Festuca ovina 40%+Festuca rubra 35%+ Agrostis tenuis 10%. -pentru terenuri insorite și uscate: Cynodon dactylon 10% + Poa pratensis 25% + Festuca ovina 65%. -pentru terenuri mai grele, partial umbrite: Lolium perenne 30% + Poa trivialis 40% + Agrostis sp. 30%. 4.2. Pregătirea terenului pentru infi area gazonului Pregătirea terenului este o lucrare esențială pentru reușita unui gazon trainic și frumos având în vedere perenitatea acestuia și lucrările: de îngrijire ce urmează a fi aplicate. Solul trebuie să fie de bună calitate, foarte bine pregătit din punct de vedere agrotehnic și finalizat cu câteva săptămâni înainte de semănat sau de placarea cu brazde precultivate. Se are în vedere asigurarea unul teren propice atât in profunzime (sistemul radicular poate atinge 30 cm adâncime) cat și a unui strat germinativ bine afanat care să asigure germinatia ser (elor și creșterea incipientă a plăntuțelor. care sunt de dimensiuni mici și foarte mici) 2. Instalarea sistemului de drenaj Lucrările de drenaj se recomandă pe terenurile grele, argiloase sau în zone cu precipitații abundente. Trebuie evitată stagnarea apei care poate duce la putrezirea rădăcinilor si implicit la moartea gazonului sau poate favoriza aparitia bolilor criptogamice. Distantele și adâncimile de instalare a drenurilor (canalelor colectoare) sunt variabile în funcție de sol și adâncimea apei freatice: – sol argilos, foarte compact: 7-9 metri adâncime, la 1-1,10 metri distanță, – sol luto-nisipos: 10-13 metri adâncime, 11-14 metri distanță, – sol nisipos: 13-15 metri adâncime, 14-16 metri distanță. 3. Corectarea texturii În cazul terenurilor — nisipoase se recomandă un aport suplimentar de materie organică pentru sporirea capacității de reținere a apei și a elementelor nutritive. ex. 500-600 kg/ha turbă, 3-6 tha gunoi de grajd proaspăt sau 2 Wha gunoi de grajd uscat, 1 Vha pământ de frunze, 5-10 cm pământ argilos administrat la suprafața solului. Corectarea texturii solurilor. grele se realizează prin adăugarea diferitelor produse: 20-30 m:/ha nisip grosier, 150-300 kg/ha calcar, 500- 600 kg/ha turbă, 2 cm la suprafața solului pământ de frunze, acid silicic și silicați (Certoplant)- complex argilo-humic. 4. Corectarea pH-ului Majoritatea gramineelor întâlnite în compoziția gazonului au nevoie de un ph ușor acid-neutru (pH 5,5-6,5 pt. Festuca și Agrostis, pH 7-1,5 pt. Poa, Cynodon, Phleum). Pe solurile acide se admnistrează calcar măcinat ( 100-400 kg/ha); nitrat de calciu, cianamidă Pentru corectarea pH-ului pe solurile alcaline se folosește sulțat de potasiu, sulfat de fier, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu, 150-200 kg/ha pentru scăderea pH-ului cu o unitate. 5. Distrugerea buruienilor Un pericol real pentru speciile de gazon Il reprezintă buruienile cu rădăcini profunde: pir, volbură, costrei. Pentru eliminarea acestora se aplică erbicidări preemergente (la pregătirea terenului), postemergente (după instalarea covorului), cu erbicide totale sau selective, 6. Mobilizarea solului Arătura se execută toamna, la adâncimea de 20-25 cm pe solurile ușoare, 25-30 cm pe solurile mijlocii, 30-35 cm pe solurile grele. Odată cu această lucrare se încorporează amendamente, îngrășăminte pentru corectarea pH-ului și materiale folosite pentru corectarea texturii. 30 7. Fertilizarea de bază Îngrășămintele pe bază de fosfor și pota: aproximativ 1-1,5 luni inainte de semănat, in raport cu gradul de fertlitate al solului, de exemplu pe un sol luto-nisipos se distribuie 400-450 kg/ha superfosfat și 120-130kg/ha sare potasica, se administreaza cu 8. încorporarea îngrășămintelor și maruntirea solului Pe suprafețe mici lucrarea se execută manual, cu sapa și grebla, tar pe suprafețe mari se intervine mecanic, cu freza și grapa. Pentru o germinatie optimă a semințelor solul trebuie să fie foarte bine mărunțit 9. Nivelarea și tasarea Aspectul general al peluzei depinde de atenta executare a nivelarii și tasării solului. Terenul trebuie să fie perfect nivelat, fără ridicături sau rigole. Se recomandă ca solul să aibă o umiditate moderată în momentul executării pentru a nu se distruge structura acestuia. Pe suprafețe mici lucrarea se realizează manual, cu grebia, iar pe suprafețe mari prin tavalugiri repetate. 10. Udarea de aprovizionare Se execută. cu 1-2 zile înainte de semănat sau de instalarea rulourilor de gazon. Normele de udare sunt in strictă corelație cu tipul de sol, epoca de Infiintare a gazonului și condițiile meteorologice concrete. 4.3. Înființarea gazonului prin semanat direct Epoca optima pentru acest procedeu de inflintare a gazonului este primăvara (aprilie-mai) sau toamna (septembrie) când temperaturile sunt moderate, EI) Temperatura optima pentru germinatie este 15-20*C in cazul majorității speciilor de gazon (excepție Lolium 10-15°C), respectarea acestor perioade dă posibilitatea plantelor să crească suficient până la venirea căldurii sau frigului. Temperaturile din acest interval fie prelungesc perioada de germinatie a semințelor fie inhiba procesul. Norma optimă de semănat este de 30-50 g/m?. O cantitate prea mică nu acoperă terenul in intregime și lasă loc buruienilor să apară și să concureze speciile de gazon iar o cantitate prea mare favorizează speciile cu germinatie rapidă, compoziția finală a gazonului nefiind cea dorită Metode de semănat Pe suprafețe mici se seamănă manual, prin imprăștiere la 30-40 cm deasupra solului, in benzi paralele, pe suprafețe mari- mecanizat, cu semănători speciale, prin 1-2 treceri perpendiculare ale semănătorii. O metodă modernă de semănat este prin proiecție hidraulică, semințele se amestecă cu un substrat lichid ce se solidifică în prezența aerului. Amestecul este proiectat din cuve speciale cu ajutorul unei motopompe. După împrăștierea semințelor, acestea se încorporează manual, cu grebla. În cazul semanatorilor mecanice, acestea sunt prevăzute, din fabricație, cu dispozitive pentru incorporat Adâncimea de semanat este cuprinsă in intervalul 0,5. pentru majoritatea speciilor în medie 1-2 cm -2,5 cm, Primele lucrări de îngrijire după semănat Udarea se aplică frecvent, la inceput cu cantități mici de apă. Pe măsură ce plantele cresc, se reduce frecvența și se mărește cantitatea de apă la o udare, Pentru o prindere foarte bună și realizarea unui contact bun al semințelor cu solul se recurge la tévalugire – când plantele au 7-8 cm. Se evită astfel golurile de aer din sol care impiedica răsărirea datorită uscării semințelor. Tunderea, pentru prima dată se execută când plantele au 10 cm înălțime, la 4-5 cm, cu cositor cu lame foarte Fertilizarea cu azot se aplică în cantități mari (500 kg/ha) în primul an, când plantele au un ritm rapid de crester, 100 kg/ha azotat de amoniu se administrează după răsărire și 150 kg/ha dupa prima tundere. 44. înființarea gazonului prin placarea cu brazde de gazon precultivat Este o metodă de infiintarea a gazonului reiativ recentă (sec.XX) chiar dacă primele încercări ale acestei metode au fost făcute în Anglia cu câteva sute de ani mai devreme. Rulourile de gazon. sunt bucăți de brazdă iarbă decupate și rulate (pentru a fi transportate) care ulterior se desfășoară si se aplică pe solurile pregătite in prealabil. Avantajele acestui sistem de înființare a gazonului sunt: – realizarea rapidă a unui gazon perfect, reducerea perioadei de stabilizare (15-20 zile), au o greutate relativ mică și sunt ușor de manipulat, – producerea rulourilor in gazoniere, pe suprafețe plane, bine nivelate, – așezarea brazdelor la locul definitiv se poate face liniar sau in Șah (se folosesc brazde cu suprafață pătrată sau rombică, cu dimensiuni în funcție de teren, pantă), 3 – în cazul terenurilor înclinate: efectul de protecție a terenului se resimte imediat Costurile mari de obținere și transportul rulourilor pe distanțe mari între producători si beneficiari reprezintă dezavantaje fata de metoda de înființare prin semănat direct, gazonul de placare fiind un produs perisabil, ferma de producere a acestuia trebuie să fie la maxim 300 km ață de locul amplasării. Acestea pot fi stocate până la 72 ore, dar este preferabil să nu fie ținute mai mult de 24 ore, mai ales in timpul verilor cu temperaturi ridicate. Păstrarea se face în locuri umbrite. Obținerea rulourilor de gazon prin semănat direct în solul gazonierei* Speciile care intra in alcătuirea gazonului pentru placare sunt aceleași ca și pentru cel semănat, alegerea făcându-se în funcție de destinația gazonului de placare (ex: agrement, ornament, teren de sport, goitetc.) Pentru producerea rulourilor se seamănă direct, într-un sol profund, sănătos, liber de buruieni și agenți patogeni. Se acordă o atenție specială tratamentelor de dezinfectie si erbicidare. Un teren prelucrat necorespunzător determină o recoltare defectuoasă a plăcilor sau rulourilor de gazon. Se parcurg toate verigile tehnologice: curățarea terenului, îndepărtarea pietrelor și a altor impurităi, instalarea drenajului și a sistemului de irigare, pregătirea căilor de acces, nivelarea. * Gavan” supra de tra ‘ern căi ma plane de dncasun eative mari compact, cu use de apă accel, ce să permit cul mecanic Avind în sere fatal că lare de gaz se recohezză npr cu sua de sl spot al idile, perie pzonera meestă complet cu amestrw de Pimint. ceea ce conrbule Î tera osti de Oiere run M Cele mai indicate sunt solurile profunde, fertile. Nu sunt recomandate solurile nisipoase, deoarece este dificilă mer umidității gi a nivelului de fertiizare adecvat, de asemenea, aceste soluri favorizează apariția de atacuri masive ale nematozilor. Metoda de semănat este identică cu cea prezentată anterior, la semănatul direct. Udarea se aplică regulat, astfel incât solul să fie reavan in momentul semanatului si plantele să beneficieze de un regim hidric constant. Frecvența irigărilor se stabilește în funcție de conditile pedo- climatice. Asigurarea regimului de nutriție este o verigă tehnologică foarte importantă atât prin administrarea elementelor necesare. in procesele fiziologice și biochimice cât si prin cantitățile și frecvența aplicării acestora. Se recomandă un raport de 6-1-3 N-P-K și administrarea de uree 20-30 kg/ha, cu 2 săptămâni inainte de livrare pentru intensificarea culorii verde a gazonului și o doză mică de microelemente (Fe). În săptămâna recoltării nu se aplică nici o substanță chimică. Tunderea de 1-2 orilsăptămână (în functie de condi ie de mediu) menține înălțimea gazonului la 1 cm. Cerințele referitoare la tundere sunt aceleași ca și pentru celelalte tipuri de gazon, astfel elementele active ale mașinilor sau utilajelor de tuns trebuie să fie bine ascuțite pentru a nu zdreli plantele. Dacă tunderea se efectuează corespunzător, are loc stimularea întrățiii, ceea ce duce la formarea unui gazon dens, cu aspect calitativ adecvat. Producerea brazdelor durează cca. 16 luni, greutatea brazdelor decopertate variază între 20-25 kg/mp. 35 Decaparea (recottarea brazdelor) este posibilă când rădăcinile împânzesc foarte bine substratul pe adâncimea de 2-3 cm. și se execută cu mașini speciale, randamentul find de 2-4 ha/oră. Perioada favorabilă pentru recoltarea brazdelor este la sfârșitul primăverii și inceputul toamnei. Momentul optim din zi este dimineața. Transportul rulourilor din gazonieră până Ia locul plantării trebuie realizat în condiții de maximă siguranță (evitarea deshidratării, creșterea temperaturii, umiditatea ridicată a substratului, prezența agentilor patogeni) Grosimea brazdelor este între 8-33 mm în funcție de specie și de modul de producere. De regulă un rulou are dimensiunea de 48-50/100 m. Există utilaje care realizează toate operatille fluxului tehnologic: tăiere, decapare, rulare, încărcare, stivuire. Instalarea rulourilor de gazon. se face cu atenție, una cât mai aproape de cealaltă, fără să fie inghesuite, fără spații tre ele, de preferat în chinconz pentru a mări gradul de stabiitate. Imediat după fixare brazdele se tăvălugesc și se udă pentru o prindere cât mai bună. Obținerea rulourilor de gazon prin semănat în substraturi speciale Există o serie de metode moderne pentru producerea rulourilor care elimină problemele legate de pregătirea solului și de combaterea buruienilor, Metoda “Gazon minute” Semințele se seamănă într-un substrat alcătuit din scoarță de conifere, compostată și neutralizată sau deșeuri de in. Prima tundere este posibilă la 3 săptămâni de la răsărire, livrarea la 6-8 săptămâni. Brazdele au o lungime de până la 25 m și o greutate de 12 kg/mp. 36 Metoda “ xa” (peluza Express) ‘Substratul de semănat se aseamănă unei țesături din 2 straturi îmbinate, unul din fibră de in, unul din fibră de polypropllen impregnat cu semințe. Durata producerii acestui tip de gazon este de cca 2 lun. Metoda “Tutt 1” Substratul pentru semănat este constituit din pământuri organice sterilizate, de obicei turbă fibroasă In care se incorporează la jumătatea grosimii o plasă de sfoară foarte subțire pentru a mări rezistența la rulare și manipulare. Durata de producere este de 6 luni. Metoda “Enkazon” Substratul este asemănător metodei anterioare, cu deosebirea că în turba fibroasă se incorporează la jumătatea grosimii o plasă de sârmă subțire tip rabitz. Metoda „Nu-Sod” presupune realizarea brazdelor de gazon prin amestecarea unei materii organice sintetice cu semințele. Metoda “spălării rădăcinilor” După decopertarea brazdelor, înainte de livrare se spală rădăcinile. Brazdele au o greutate mai mică și plantele înrădăcinează rapid. Există riscul dezintegrării ruloului în absența substratului Metoda “Tana” Este o variantă de obținere a brazdelor prin hidroculturi. Substratul de cultură este reprezentat de granule de polistiren, amplasat 1a 5 cm sub soluția nutritivă. Durata este de 3 luni, greutatea 7 kg/mp. FD În ultima perioadă a apărut gazonul hibrid, mutt utilizat pentru creșterea randamentelor la terenurile sportive de competiție sau antrenament si pentru amplasamentele destinate unor evenimente publice care presupun participarea unor mase mari de oameni. Prin această tehnică se obțin rulouri de gazon natural care sunt îmbunătățite prin introducerea (ranforsarea) unor fire din fibre sintetice la nivelul rădăcinilor, care vor crește gradul de rezistență la factorii mecanici agresivi Ca tehnică de obținere se procedează fie la cultivarea gazonului prin semănat direct în țesături sintetice fie la introducerea firelor artificiale: după montarea rulourilor. in acest caz, al gazonului hibrid de regulă se utiizează un amestec de specii compus din soiuri de Poa pratensis si Lolium perenne, in raport de 3:1 4,5. Lucrări de îngrijire a gazonului După ce a fost înfințată, indiferent de metoda pentru care s-a optat, orice suprafață va fi supusă unui complex de lucrări de ingrijire permanente, care au scopul de a asigura existența, in conditi de caliatet ridicată a gaznoului. 1. Udarea este o lucrare de îngrijre extrem de importantă aplicată gazonului stiute fiind rolurile pe care apa le îndeplinește in viata plantelor: de regiator termic pentru transpiratia plantelor, dizolvant și transportor al elementelor minerale, participant la formarea hidrocarbonatilor constitutivi ai țesuturilor. Frecvența udarilor și cantităție de apa se stabilesc în funcție de sol, specie, conditi climatice. O atenție deosebită de acordă udării chiar a8 din momentul pregătiii terenului astfel incât semințele să beneficieze de un strat reavăn în ziua semănatului. Solul trebuie menținut reavan pe adâncimea de 10 cm. Se recomandă udări mai rar, cu cantități mai mari de apă. Excesul de umiditate determină putrezirea rădăcinilor, dizolvarea rapidă și spălarea elementelor. fer antrenarea. particulelor inte, coloidale în adâncime. Udările superficiale induc o inradacinare superficială a plantelor, scăderea rezistenței acestora la secetă, căldură, fig. Momentul din zi cel mai favorabil pentru udare este dimineața devreme sau noaptea. Irigarea prin aspersie este varianta întâlnită cel mai adesea, diametrul picăturilor de apă să fie de 0,1-1 mm. 2. Fertilizarea este o lucrare deosebit de. importantă deoarece asigură plantelor elementele minerale necesare creșterii și dezvotării, cu atât mai mult având în vedere faptul că avem de îngrijt plante perene. Efectul decorativ, rezistența la factorii de mediu excesivi, la trafic depind de starea de sănătate a plantelor. Cantitatea de îngrășăminte și frecvența fertlizarilor sunt în de sol, climă, specie, starea fiziologică și gradul de dezvoltare al gazonului. Un regim de fertiizare corect cuprinde administrarea de produse ce contin azot, fosfor, potasiu dar și o serie de microelemente esențiale pentru buna desfășurare a proceselor fiziologice și biochimice care au loc în plante ( calciu, fier, magneziu, zinc, bor, mangan, molibden). func Insuficienta azotului. determină diminuarea creșterii lăstarilor, virarea culorii verde spre nuanțe gălbui, palide. Excesul azotului sensibilizeaza plantele față de căldură, secetă, frig, atacul bolilor și dăunătorilor. Frunzele, în acest caz capătă o nuanță de verde inchis. 3 Carența fosforului determină ingustarea și rasucirea frunzelor, virarea culorii spre nuanțe rogietice, închise. Carenta potasiului induce. diminuarea capacității de ramificare a plantelor, necrozarea vărtului de creștere, reducerea uniformitai Carenta calciului are drept efect diminuarea creșterii rădăcinilor, pete necrotice pe frunze. Excesul de calciu antrenează biocarea fierului, manifestată prin clorozarea frunzelor. Sultul, borul, zincul, cuprul, manganul, molibdenul au rol esențial in metabolismul plantelor. Ex: – 1,4 kg/100 mp an azot -0,45 kg/ 100mp /an fosfor -1.k9/100 mp/an potasiu 3. Aeratia, scarificarea și decompactarea Acest complex de lucrări, tratate comun, asigură accesul optim ai aerului Ia nivelul sistemului radicular, facilitează absortia apei și nutriențlor, reduc riscul apariției bolilor și dăunătorilor. Cu ajutorul utiajelor speciale (mașini de perforat) se execută incizii (perforați) în sol, se extrage solul și se înlocuiește cu nisip pe o adâncime de 5-20 cm. 4. Distrugerea “pas/e/” (materie organică nedescompusă de la suprafața solului) Dezavantajele existenței păslei sunt: = crește sensibilitatea la atacul agenților patogeni, – scade rezistența la frig, secetă căldură, – crește gradul de impermeabilitate a solului. 40 Se recomandă strângerea frecventă a materiei organice rezultate în urma tunderii 5. Tavalugirea este o lucrare recomandată in special pe terenurile nisipoase. Permite eliminarea golurilor de aer apărute ca urmare a gonflării solului în urma înghețului. Momentul propice de executare a lucrării este la sfărșitul iernii, pe sol neinghefat, cu umiditate moderată. 6. Combaterea buruienilor Odată cu răsărirea gazonului, în cele mai multe cazuri, apar și buruienile. Acestea concurează speciile de gazon în competiția pentru hrană, lumină, apă, cu efecte negative asupra aspectului omamental. Erbicidele selective distrug cele mai multe specii de buruieni dicotiledonate, apărute din semințe. Buruienile din familia gramineelor reprezintă un pericol de temut și trebuie eliminate în primul an de înființare, a gazonului, inainte de a produce semințe. De asemenea sunt periculoase: și buruienile cu stoloni sau rizomi, în număr mare se poate ajunge chiar la refacerea, reinsămânțarea gazonului. Pe suprafețe mici plivitul reprezintă o metodă eficientă de combatere, În cazul suprafețelor mari se recurge Ia instalații si echipamente de erbicidat. După aplicarea tratamentului cu erbicid se recomandă oprirea udării pentru o zi sau cel putin 6 ore. Buruienile sunt unul dintre cei mai de temut inamici ai speciilor de gazon, mai ales în situația unor suprafețe de gazon nou înființate sau depreciate, datorită concurenței masive pe care o generează în ceea ce privește accesul la resursele de hrană (lumină, apă, substanțe nutritive), 41 atăt prin viteza de creștere și înmulțire, prin rapacitate, cât și prin habitus, toate hiperamplificate. Printre cele mal rele buruieni care se regăsesc în spațiul suprafețelor gazonate amintim: Cirsium arvense- Pălăi Condiții Perioada de înflorire: lunie- Septembrie Posibilități de combatere: la eradicarea acestei buruieni odată ce gazonul a reușit să se instaleze. vorabile de apariție: soluri cultivate recent cu gazon ositul frecvent în general conduce Eventuala persistență a acestei specii se rezolvă prin aplicarea erbicidelor pe bază de Dicamba sau Mecoprop, cu repetiție la 6 săptămâni. Polygonum aviculare -Troscotul Conditii favoral P Posibilități de combatere: planta este anuală, exemplarele de aparitie: locuri de joacă si poteci ada de înflorire: Iulie – octombrie izolate pot fi eficient epărtate manual. Totusi, pentru zonele cu infestare masivă se recomandă erbicidele selective, de regula într-o singură aplicare. Potentilla anserina- Coada racului Condiții favorabile de apariție: terenuri slab drenate Perioada de înflorire: Mai — August Posibilități de combatere: grebiarea regulată și un regim de tundere joasă conduce la debilitarea plantelor. Se pot aplica și tratamente repetate cu erbicide selective. Setaria viridis- Mohorul Plantele au o inditime de 30-50 cm, formează multe semințe, cresc viguros pe perioada veri, iar buruiana dispare odată cu primul ger. Creșterea este stimulată de o densitate mică a gazonulu, tunderile joase, udările si fertilizarlle frecvente vara. Posibilități de combatere: tratamente cu erbicide la începutul primăverii Agropiron repens -Pirul târâtor Atunci când gazonul nu este supus unui regim de tundere corect poate atinge 70 cm înălțime. Sistemul radicular poate ajunge la 1.50 m adâncime într-un sezon. Florile seamănă cu cele de Lolium, iar planta prezintă un sistem de rizomi albi (care consituie principalul mijloc de înmulțire al plantei). Are un ritm de creștere rapid primăvara și toamna, favorizat de un gazon rar si subnutrit. Aproape insesizabuil primăvara, poate fi depistat ulterior datorită schimbării de culoare din timpul verii Posibilități de combatere: tratamente locale cu erbicide nonselective, aplicarea unor tunderi joase și menținerea unei densități mari a gazonului. 7. Combaterea bolilor și dăunătorilor Excesul de umiditate, fertiizarea incorectă, neaplicarea corectă si la timp a lucrărilor de întreținere sunt posibile cauze ce pot favoriza apariția bolilor și dăunătorilor în gazon. Fuzarioza de iarnă (Fusarium nivale) În gazon apar pete circulare: (2-60 mm), bleu spre gri la început, apoi roz, până la brun roșcat. a Favorizată de excesul de umezeală și azot amoniacal si de temperaturi scăzute (0-8°C), apare toamna, iarna, primăvara. Se recomandă tunderea scurtă pe parcursul toamnei și oprirea ferlizării la sfarsitul verii. Specii sensibile: Agrostis, Lolium. Fuzarioza de vară (Fusarium aestivale) ‘Se manifesta prin pete circulare (5-90 mm) care se întind rapid, centrul rămâne verde. Cauzele posibile care pot determina apariția bolii sunt: excesul de azot amoniacal, pasa, alternanța perioadelor umede cu cele uscate. Helmintosporioza (Helminthos porium sp.) Boala se manifesta prin apariția în gazon a zonelor cu nuanțe brun-roșcate, pe frunze apar pete brune aureolate de brun-violet. Se manifestă primăvara, vara, toamna. Cauzele care favorizează prezența bolii pot fi: excesul de azot nitric, alternanța perioadelor umede cu cele uscate. Patarea brună (Rhizoctonia solani) Forma de manifestare este apariția în gazon a petelor circulare (5-20 mm), înconjurate de un inel verde-violaceu. Se manifestă vara, toamna. Cauze: Temperatura și umiditatea ridicate, excesul de azot, pâsia sunt cauzele favorizante, Rugina (Puccinia sp.) ‘Se manifestă prin apariția unor mici umflaturi galbene, maro sau negre pe firul lerbii. Gazonul capătă o nuanță galbenă. Apare vara, la o temperatură de 20-30°C Pământul sărac, uscăciunea sunt posibile cauze favorizante. Speciile sensibile la atacul acestei boli sunt Poa, Lolium. Firul roșu (Laetisaria fuciformis) La inceput apar pete maronii, apoi se unesc și gazonul pare roșu, filamentele ciupercii formează o rețea vizibilă de fire roșii pe firul de iarbă. Apare vara, toamna, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi de 15-20°C. Cauzele posibile sunt tunsul prea des și scurt, lipsa apel. Combaterea acestor boli se realizează prin respectarea măsurilor. agrotehnice, pornind de la pregătirea atentă si temeinică a terenului. Aplicarea Ia timp si responsabil a lucrărilor de îngrijire tin la distanță cauzele care pot favoriza apariția acestor boli © monitorizare permanentă și atentă a suprafețelor gazonate ajută la identificarea problemelor Ia timp, la inceputul manifestării atacului patogen și luarea măsurilor de combatere imediată. Aplicarea tratamentelor cu produse fungicide se recomandă pentru combaterea eficientă a celor mai multe dinte boli Cei mai periculoși daunatori pentru gazon sunt: afidele, acarieni, tripșii, viermii sârmă, carttele, coropisnitele, limacsil (melcii fara cochilie). Împotriva acestora se aplică tratamente preventive curative în special cu produse insecticide, specifice. 8. Tunderea gazonului Tunderea sau cosirea reprezintă cea mai importantă lucrare de întreținere, amintită chiar în definiția gazonului Prin tundere se stimulează menținerea turgescentei țesuturilor, creșterea și ramificarea rădăcinilor, lăstarilor, se menține omogenitatea, densitatea, culoarea și sănătatea plantelor. 4s Prima tundere a gazonului se execută când acesta are 7 – 10 cm înălțime. Lucrarea are un grad de dificultate ridicat deoarece plantele sunt sensibile la smulgere. Înălțimea și frecvența tunderii variază în funcție de sezon, specie, utilizare, stare fiziologică. Înălțimea variază între 0,5-10 ci la câteva săptămâni Înălțimea optimă de tundere a gazonului este condiționată de categoria de folosintai (ex. hipodrom 8-10 cm, teren de golf 0,3-0,6 cm, teren de fotbal/rugby 4 cm, pentru gazon ornamental nu există o limită, iar frecvența: de la câteva zile pentru gazonul de agrement este dicată de intensitatea traficului) Prin tunderea gazonului, vegetația se va dezvolta pe orizontală și nu pe venicală, acoperind integral suprafața gazonată. Este recomandat să se taie maxim o treime din indiltimea totală a firului de iarbă. În urma unei tunderi conforme”, pornirea in vegetație a noilor frunze are loc după 3-4 inițiale. înainte de apariția mașinilor de tuns (Angila,1830%) menținerea plantelor la inaitime foarte mică se realiza prin cosit sau pășunat Lucrarea are rol fiziologic, estetic, utiitar. Aceasta lucrare se execută cu ajutorul mașinilor de tuns mecanice sau electrice; foarte mare atenție trebuie acordată cutitelor care trebuie să fe foarte bine ascuțite (daca nu sunt bine ascuțite în loc să tale acestea smulg plantele producând pagube iremediabile). , perioadă în care se dezvoltă încă frunzele Corenament gazonuu este constitu in tesitatea tunzele sale ir pin cosite se maică structura acostia, O inane mai mara reduce creația seri e a suprafta solu *Primul brevet pentru o masina de tuns gazon mecanic desanisă ca o Masind pentru cost peluze te” a est acordat pa 81 august 1630 inginerului brtane Ein Beard Budding (1765-1846) an Stroud, Gloucestershire, Anglia, 46 În timpul verii, gazonul poate fi păstrat fa o înălțime mai mare (aproximativ 5-6 cm) pentru a asigura umbra sistemului de rădăcini si stratului superior de sol, conservand umiditatea. lara, gazonul poate fi menținut la o Inaitime mai mică (2,5-3 om) pentru a lăsa lumina, caldura si aerul să pătrundă in gazon. Gazonul nu trebuie tuns cât este ud, se întrerupe jarea cu 1-2 zile înainte. Pentru un aspect plăcut al covorului se recomandă evitarea tunderii in același sens. Clasificarea sistemelor de tuns gazon: A. Mașină de tuns cu foarfece: este alcătuită din cutite sau montat pe un ax rotitor. Tale iarba frumos, asemenea unei foarfeci. Se obțin rezultate bune. B. Mașină de tuns iarba cu cuțit rotitor: lama se mișcă pe un ax orizontal, tăind astfel smocurile de iarbă. Rezultate mai putin bune comparativ cu celelalte 2 modele. C.Magina de tuns iarba cu sistem alternativ. rândul de lame mobile se mișcă pe un ax de lame fixe. Are rezuitate bune. Tipuri de mașini pentru tuns gazonul: a. Mașină manuală de tip foarfece: se recomandă pentru grădini mici, de maxim 100 m?, Tale precis, lasă o suprafață neteda. Nu se recomandă pentru iarba înaltă (max. 8 cm) și prea puternică. Este ecologică, silentioasa, ieftină, ușor de manevrat. Lamele sunt ascuțite deun specialist dar în funcție de model se pot ascuti si singure. b. Mașină de tip foarfece, pe benzină: se recomandă pentru grădini mai mari, chiar și pentru terenuri de sport, de golf. Tunde precis si a uniform. Se recomandă pentru iarba de maxim 8 cm, nu prea deasă. Este scumpă. ©. Mașină cu cuțit rotitor, pe benzină: se recomandă pentru grădinile mai mari, nu are nevoie de cablu, poate tunde Iarba de pe sub arbori, arbuști, are randament bun, taie și iarba mai inalta (15 cm). Este grea, zgomotoasă, emană substanțe nocive, în majoritatea cazurilor lamele se pot ascuti acasă. d. Mașină electrică, cu cuțit rotitor. se recomandă pentru gradini mari si mici, atata timp cât lungimea cablului permite, se folosește: pe terenuri deschise, plane, fără arbori; silentioasa, pentru iarbă de max 8 cm, lamele pot fi ascuțite acasă pentru majoritatea cazurilor. e. Mașină cu cuțit rotitor, cu acumulator. depinde de acumulator dar nu se recomandă pentru grădinile prea mari, este grea și scumpă, atenție la capacitatea acumulatorului, poate să avem unul de rezervă. f. Tractor de tuns iarba: se recomandă pentru terenuri foarte mari, estescump, necesită lucrări de întreținere, nu se recomandă pentru terenurile în pantă. 9. Mașină de tuns iarba pe pernă de aer: se recomandă pentru terenurile în pantă, este ușoară, h. Robot de tuns iarba: se recomandă pentru grădini mici sau mijecii cu suprafețe unitare, funcționează pe bază de acumulatori sau baterii solare, silențios, lucrează singur, scump. i. Mașină de tuns margini cu fir de plastic (trimer): se recomandă pentru tipurile de grădini, pentru locurile în care mașinile obișnuite nu ajung, pe margini, este zgomotoasă. Există în varianta electrică si cu motor pe benzină. Consumă mult fir de plastic. Se recomandă echipament de protecție: 48 |… Foarfece de tuns marginile: se recomandă pentru parcele foarte mici sau pentru marginile gazonului. k. Coasă: pentru maxim 200 m?, folosită doar de cei antrenați, poate fl folosită și pe terenuri în pantă sau accidentate, mărimea cozii și a lamei trebuie să fie in funcție de inaitimea utiizatorului. Ascuttul și baterea coasei cu ciocanul trebuie bine cunoscute de către utilizator. 1… Seceră: se recomandă pentru pajiști mici, inclusive marginile acestora, pentru colțuri, terenuri inclinate, lama trebuie ascuțită des. m. Mașină pentru tuns pajiști: recomandată pentru pajiști mari, peste 500 m? , de dimensiuni mari.cu motor pe benzină si roti antrenate, pentru ierburi foarte înalte, înălțimea de tăiere este reglabilă n. Motocoasă cu roți: pentru agricultură sau grădini foarte mari, pentru pajiști tunse rar, are cuțite foarte puternice, scumpă, calitatea tăierii este foarte bună, lamele se ascut doar de câtre specialiști 0. Motocoasă manuală: se recomandă pentru taluzuri greu accesibile, terenuri înclinate, și colturile paj lor, zgomotoasă și periculoasă, se folosește echipament de protecție. 10. Refacerea gazonului Covorul vegetal al gazonului are o durată de utilizare limitată în timp, influențată de conditile de infiintare, compoziția sortimentală, gradul de intensitate al exploatării, nivelul de întreținere. De regulă in câtiva ani covorul de iarbă incepe să se degradeze, apar goluri in care fie se pot instala specii nedorite, buruieni sau mușchi?, „Muschi ste o planta mica fra Moi dac pentru inion de gazon este una dintre cele mai mari putes apare n naryrea gazon Primul cr care vrbue remarcat cate latu ca muschi este doar un smplom si nu este cauza pimara care conduce la extenuarea gazonului ‘Aces lucru inseamna ca foosrea de lerbicide pent distugerea muschu nu este sutcenta lar ‘Sngura cae de a scapa delintiv do muschi consta in gasrea cauzei care genereaza apara ks remedierea cauzei ‘Locuri cu umidtate excesiva sunt esentale penru raspandrea muschiul, asadar prmavara si toamna sunt principale panoade d colonizare al mush în gazon, unda asa n aceasta penoada 9 fie solul rămâne descoperit, ambele situații nefiind de dorit din punct de vedere decorativ. Devine evident că este nevoie de readucerea suprafeței gazonate in parametri corespunzători. Acest lucru se poate obține prin aplicarea unei soluții radicale, prin desființarea intregii suprafețe gazonate și reinfiintarea sa, cu ajutorul metodelor tehnologice cele mai potrivite (în funcție de suprafețe, con de sol si climă, aspecte economice) De asemenea, se mai poate apela la soluții parțiale, care îmbunătățesc parametri decorativi ai gazonului, cum ar fi suprainsămânțarea totală sau parțială a suprafețelor, folosind un amestec de semințe identic cu cel cel initial. Se va acorda o atenție mai mare pregătirii suprafețelor alese (asigurarea unui pat germinativ optim, prin pregătirea bună a terenului, aport echilibrat de fertilizanti și aprovizionarea corespunzătoare cu apă a solului). Epoca optima de suprainsămânțare: este primăvara devreme, atunci când solul nu este zvântat în totalitate, sau la începutul toamnei, daca se poate asigura suficientă umiditate in sol. Tot o variantă de refacere parțială este și placarea cu rulouri a portiunilor degradate. Se procedează in același mod ca și la înființarea unui gazon nou, cu mențiunea că portiunile afectate se vor curăța foarte bine în prealabil ‘mai mul facto e nsc cum ar îi corpactrea, completata de un arena) insufiint. în zonele în care 2pa Dateste seroape ittdeauna apare muschiul ‘ar prea mutta umezeala nu ose singur factor ders; muschiul ste prezenta obinuta in zonele cu sal risipos si iteile cara nu retn apa, Asadar ipsa ebizari, aistatea rata, zonale umbroaae excesive sun cauze care conduc la apartia muschii Mai putin cunoscut ca factor de ise major ate Secela daoarece ipsa rector pe perioada vers conduce la aparia problemelor dela inceputul Zonal pe care testarea este mare nacesta programe de eradicare a muschu.Indepartarea cauzei varezutain apara treptata acesta i prevenirea reaparie lu. Eradcarea se poate electua ‘malrepede pin lasa de ere care aconeaza repid dr conduc a apariia unor zane descoperte Unde pana la dezvoltarea gazonuu sunt o nutatie pentru buten. Cosrealao natiune mai mca decal cea recomandata sabesta gazonut\ este un factor pncpa care conducea apari muschil Dar nic un gazon cu oinaltme mare nu ste o solute deoarece conduce Ia colonizarea gazenul cu „raling moses” Aadar solutia consta n cosrea a natimea corecta so CAPITOLUL 5. ALTERNATIVE LA SPECIILE DE GAZON Datorită numeroaselor avantaje de care beneficiem în utilizarea gazonului pentru decorul spațiilor verzi publice sau private înțelegem importanța și ponderea acestuia în amenajările peisagistice. Dar nu intotdeauna acest covor verde poate fi obținut din specille care intra in compoziția gazonului. Motivele sunt diferite și nu ne pot lipsi de acest element definitoriu al compoziției, gazonul. Există o serie de specii erbacee sau semilemnificate, floricole sau dendrologice (denumite generic specii inlouitoare de gazon) care datorită particularitatilor morfo-biologice se pretează utilizării în amenajarea peisagistică și asigură decorul inlocuind speciile graminee ce formează gazonul Avantajele utilizării acestor specii sunt: 1 costuri de infiintare și întreținere mult reduse, | eliminarea lucrărilor de tundere (cosire) și fertilizare, 1] dezvottarea buruienilor este împiedicată 0 prevenirea eroziunii solului, 1 conservarea umidității solului, (reglarea temperaturii la nivelul solului (vara scăderea temperaturii, iarna creșterea acesteia), | favorizează acumularea humusului în sol, 13 constituie un habitat bun pentru insectele benefice. Există totuși și o serie de dezavantaje așa cum sunt enumerate mai jos: 7 pot consitui adăposturi pentru reptile și alte animale de talie mică, st 11 concurează alte specii vegetale pentru resursele nutritive side apă, 11 exemplarele din specii mai viguroase pot fi un pericol pentru arbuști și arborii tineri. Pentru reușita intrebuintarii acestor specii în locul gazonului se recomandă să avem în vedere anumite reguli: © Plantațiie se infiinteaza primăvara. 0 Distanțe de plantare sunt in funcție de vigoarea speciei: 0,15- 1m 71 Majoritatea speciilor se autopropagă și acoperă rapid suprafața de teren. 0 Speciile se înmulțesc în mod natural prin rizomi, stoloni sau marcotaj. 1 Formează covoare compacte, unele devin invazive (iedera, euonymus). 1 Nu au nevoie de terenuri fertile și pot crește pe strat subțire de pământ vegetal. Factori de care se fine seama la alegerea speciei: 1 cantitatea de lumină care ajunge pe sol, © persistenta frunzelor, (3 traficul – nici o specie nu tolerează trafic intens- se instalează poteci dalate. în comparație cu multitudinea și mai ales cu frecvența anumitor lucrari de intretinere(tunderi) aplicate gazonului, aceste specii necesita lucrari de ingrijre reduse, mai ales în primii ani de cultură: 11 combaterea buruienilor (manual),in primii ani, până la atingerea densității optime, 0 1-2 cosiri/an la unele specii (arbuști, subarbuști), ) Udare frecventă în primii ani de la plantare. Specii de arbuști care pot fi utilizate ca înlocuitori de gazon: Cornus canadensis- arbust cu creștere lentă, cu o înălțime de 10-20 cm, prezintă frunze obovate, dispuse opus pe tulpină, toamna devin extreme de decorative prin coloritul în nuanțe de roșu. Rezistent la semiumbră, la ger, sensibil la secetă. Preferă un sol ușor acid. Cotoneaster dammeri- este un arbust tarator, foarte decorativ originar din China. Frunzele sunt mici, ovale, persistente, de culoare verde închis. La inceputul verii decorează prin flori albe, mici. Fructele roșii, globuloase, se păstrează mutt timp pe plantă. De interes ornamental este varietatea radicans cu înălțime redusă, alipit de sol și frunze mai mici (1- 1,5 cm), mai lucioase. Specia crește repede, marcotează natural, își mărește considerabil diametrul. Rezista la secetă si ger. Se poate planta pe taluzuri, Euonymus japonicus- arbust cu frunze persistente,obovate, lucioase, verde intens. Cultivarurile sunt exterem de decorative “albomarginatus”-frunzele au marginea alba, “aureomarginatus”-frunzele sunt bordate cu galben. Suportă tunderea. Rezistă la ger, secetă, poluare. Se simte bine la semiumbră. Euonymus fortunei- arbust cu frunze persistente, eliptice. Exemplarele tinere rămân pe sol, repente. Marcotează natural, este rezistent la poluare.Tolereaza umbra și este rustic față de sol. 3 Juniperus horizontalis-arbust tarator, cu ramificații orizontale, Iungi(până la 3-4 m). Frunze aciculare, verzi-albăstrui. Cultivarul “Glauca” are port repent, tapisant, alipit de sol (15 cm înălțime). Marcoteză natural. Juniperus communis – arbust indigen, mulitulpinal, ramificat, are frunzele aciculare, rigide, câte 3 în verticii, cenușii. Cultivarul „Repanda” este de înălțime mică, 30 cm, 1,5-2,5 m lărgime, are creștere regulată, lăstari subtir, cu frunze aciculare verzi-cenușii. Preferă un climat moderat, suportă semiumbra, rezistă bine la ger. Se cultivă numeroase varietăți, Lonicera pileata -specie originară din China, atinge o înălțime de 80 cm, are lăstari subțiri, frumos arcuiti, cu Frunze mici, lanceolate de culoare verde închis. Rezistent la semiumbră, sensibil la ger. Rezistent Ia poluare. Symphoricarpos x chenaultii Hancock- arbust rezistent la umbra, ger, poluare. Suportă tunderea. Specii de subarbuști care pot i utiizate ca înlocuitori de gazon: Hypericum calycinum- subarbust de talie mică (30cm), cu frunze persistente, eliptic-alungite, pieloase, colorate verde-intens. Florile sunt solitare, aurii, perioada de înflorire iul -septembr Are capacitate mare de drajonare, cu un grad mare de acoperire al solului. Rezistă la secetă, sensibil la poluarea atmosferică. Preferă solurile ușoare, expuse atăt la soare cât și la semiumbră. Pachysandra terminalis- specie originară din Japonia, cu talie mica (20 cm). Frunzele persistente sunt obovate, cu marginea dintata, de coloare verde-lucios. Florile mici, albe, apar primăvara, in spice | terminale. Are capacitate mare de drajonare, este rezistent la ger. Se comportă bine la semiumbră, pe soluri revene, sa Vinca minor- subarbust spontan, cu înălțimea de până la 15 cm, decorativ prin frunzele oval-eliptice, lucioase și florile albastre-iliachii care apar vara. Formează covoare frumoase datorită capacității de marcotare și lastarire. Specie rustică, rezistă la ger, tolerează bine umbra. Specii de liane care pot fiutizate ca înlocuitori de gazon: Hedera helix – lederă- lană indigenă cu capacitate: mare de întindere, cu rădăcini adventive și lăstari lungi târâtori sau agatatori (30 m) Frunzele sunt persistente, polimorte, cu 3-5 lobate pe ramurile sterile și tărătoare, romboidale întregi, pe lujeri oriteri expuși pe verticală Flonie mici, galben-verzui apar septembrie-octombrie iar fructele se matureaza in anul următor în aprile-mai. Specie rustică, rezistentă la ger dar si la secetă. Crește bine la umbră. Parthenocissus quinquefolia (Viță ornamentală)-specie originară din America de Nord, cu ramuri lungi (10-15 m). Frunzele lung petiolate sunt palmat compuse, cu 3-5 foliole, toamna devin roșii. Rezistă la ger și poluare, tolerează semiumbra dar se colorează frumos în expoziții însorite. Specii erbacee perene care pot fi utilizate ca inlocuitori de gazon: Ajuga reptans-specie cu creștere taratoare (inălțime 15-20 om). Frunzele sunt persistente, obovate, lucioase, de culoare verde-arămiu. Florile sunt grupate în inflorescențe spiciforme și au culoare bleu-mov, Infloresc la inceputul verii. Se simte bine la semiumbră, pe orice tip de sol, bine drenat Duchesnea indica-specie tapisantă, cu inălțime de cca 10 cm. Frunzele sunt alteme, pubescente, trifliate. Florile mici, au culoare galbenă și numeroase stamina. Fructele cărmoase decorează prin culoarea roșu-strălucitor. Înflorirea și fructificare se desfășoară în perioada de vară-inceputul toamnei. Specie rustică, se comportă bine atât la soare cat si la umbră, pe orice tip de sol Fragaria vesca-specie rustică, de talie mică (25 cm) cu flori albe și fructe decorative. Înflorește și fructifică din mai până în octombrie. Preferă soarele dar tolerează și semiumbra, nu are pretenții deosebite fata de sol. Hosta sp.- genul poartă numele botanistului austriac N.T. Host (1761-1834). Plantele sunt perene, cu creștere relativ lentă, înfloresc în perioada de vară-toamnă. Nu are pretenții deosebite față de factorii de mediu dar este prin excelență iubitoare de umbră. Cultivarurile panașate cu alb, galben se plantează ocuri luminoase, nu foarte umede. ‘Sedum sp-numele genului provine din limba latina (sedere= așezat) cu referire la poziția lăstarilor ce se întind pe sol. Genul cuprinde: câteva sute de specii cu lăstari și frunze suculente. În general, plantele sunt rustice, cu frunze persistente, plate sau cilindrice. Florile apar vara, în număr mare. Plantele au exigente ecologice modeste, se acomodează repede la condiții de mediu diferite. Atenție insă Ia terenurile care retin multă umezeală, Waldsteinia fragaroides- Numele genului il onorează pe contele Franz Adam von Waldstein- Wartenberg (1759-1823), botanist si scriitor austriac, Planta este asemanatoare căpșunilor, perenă, erbacee, originară din estul Statelor Unite. Prezintă flori galbene cu 5 petale care înfloresc în aprilie-mai. Frunzele sunt permanent verzi, dar în climatul rece, iarna capătă o nuanță arămie. Preferă solurile medii, ușor acide, drenate, orientate în plin soare sau la umbră parțială. s6 BIBLIOGRAFIE Daniel Boswirh -Alice Thinschmidt, Îngrijirea gazonului, Editura Casa, Oradea, 2010 Nick Christians & Ashton Ritchie, Lawns, Your Guide to a Beautiful Yard, Meredith Publishing Group, Des Moines, lowa,2002 Ana: Felicia Iiescu- Arboricultura ornamentală, Ed CERES 1998 Cristina Mănescu, Note de curs Gazon, 2011 Fiofteia Negrutiu, Spații verzi, Editura didactică si pedagogicd, Bucuresti 1980 Bogdan Rosulescu- Gazonul ed. M.AS.T.. Bucuresti, 2011 Florin Toma – FLORICULTURA $i GAZON, vol. | – ed. Criss Book Universal București, 2003 Florin Toma ~ FLORICULTURA ȘI GAZON, vol.I ~ ed. Universitas Company București, 2003 lonela-Sorina Retezan, Gazonul, USAMVBT, Timișoara, 2011 Florin Toma – Îgriirea si pregătirea pentru iam a specilorfloricole din parcuri gi grădini. ed. Lucman. Bucuresti, 2005, Ortho All About Lawns, Meredith Publishing Group, Des Moines, lowa, 2008 ‘www univagro-iasi ro www cartiaaricole ro www gazetadeagricutura info www arassfarm.co www cartiagricole ro wow greenmaster 10, hitp /hvww. aqriculturaromaneasca_ro/produse infintarea-qazonulul-622-110.him! hip vw dreamgardens co/blog/semanarea-qazonului/#prettyPhoto {dE oHWwOKadl WICQ8g=preqatirea terenuluis pentru gazon&oa= ‘enuluis Bas I=psy. ‘ab.3. 1 0130K ]0124k119.51128,60049.0.62771,40_19.4,5,5.0 1992004 0/15.16.0, 0. 16.1,64,psy-ab. 16.23.2052 0, 0.102, eRK9DOITigg#imadii=ad Tzm- RS INAM:8imarc= TSeT60aAnfsGBM: ftps: wwe. google 1o/search?biw= 1821 &bih=617&tbm=isch&sa~ 1&ei-sOuMWaD DpLPWOLWErbICA&a=fertizareatgazonuluioa=feriizarea* tga7onului =osy- ab. 3 0124415 055097 067076.0 803891 44.21.0.4.4.0 132 2008.9111,200..0..1 E164 psy- 2-28.17 1394, 0)0741)07:204110117:30k1,0 vmOviL qnrJctimadi=1_JLxKoXfy 510M &imare=Ked aiPAY2pdoM tos, ba store sofstes/defaul/fles/plantarea-qazonulu-t jog în av glissandogarden rol ce-pholes/mvemya/ Operatia pa bios /7oom.biz:news rap content uploads/20’3/08/Amenajare-gazon.cu- Toskana:Garten jpg ints /lerey.rolwp-content/uploads/2016/02/sfaturintretinere-qazon jog hb /aradinibucuresii ro’wp-contenvupioads/201//09/insamanare-gazon- instrui pa înio /scms machteamsoft roluploads/pholosoridinal/183921-erbicijpa ds i i s