CIOATĂ Adina Florina [618719]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

CIOATĂ Adina Florina

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Prof.Univ.Dr.Marian MIHAIU
Îndrumător științific:
Dr.Oana REGET

Cluj -Napoca
2016

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
DEPARTAMENTUL: CLINICI
DISCIPLINA: INSPECȚIA ȘI CONTROLUL ALIMENTELOR ȘI A
PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

CIOATĂ ADINA FLORINA
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
STUDII DE CALITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI DE
CONTAMINARE CU UNELE METALE GRELE LA
CARNEA DE VÂNAT

Coordonator științ ific
Prof.Dr.Marian Mihaiu
Îndrumător științ ific
Dr.Oana Reget

Cluj -Napoca
2016

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

STUDII DE CALITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI DE CONTAMINARE C U
UNELE METALE GRELE LA CARNEA DE VÂNAT

Autor: Adina Florina CIOATĂ
Coordonator științ ific:Prof.Dr.Marian MIHAIU
Îndrumător științific: Dr.Oana REGET
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca
Calea Mănă ștur nr.3 -5,400372, Cluj-Napoca, Româ nia
E-mail:[anonimizat]
REZUMAT
Compozi ția chimică a produselor din carne de vâ nat a devenit o problemă tot mai mare î n procesul de
evaluare a calitătii ș i a valorii alimentare.
Scopul acestei lucrări a fost de a analiza compoziția pr incipalelor specii de vâ nat destinate consumului
(mistreț , cerb si căprior); diferențierea porcului mistreț de cerb pe baza anal izei morfologice a firelor de
păr ș i de apreciere privind nivelul de contaminare cu metale grele din carnea de vâ nat.
Abordarea acestei teme înseamnă o cercetare despre sănătatea publică și despre siguranța consumatorului.
Metodele utilizate au fost cele de spectroscopie î n infrarosu, examene m icroscopice și macroscopice și
spectrometrie de absorbție atomică (AAS ). Probele au fost recoltate din zona Transilvaniei.
La noi în țară varietatea de produse din carne de vânat este limitată deși cererea este în continuă creștere.
Având în vedere aceste aspecte, metodele de identificare ale cărnii de vânat sunt puțin utilizate ceea ce
duce la înșelarea consumatorului și la defecte ecologice grave pe piața din România.
Fiecare analiză a evidențiat valoarea principală a speciilor de vânat, astfel prin analiza compozițională s -a
reușit identificarea valorii nutritive a cărnii de căprior, prin a naliza de spectrometrie de absorbție atomică
s-a reușit diferențierea celor două metale și importanța contaminării cu acestea deși valoarea nu a fost
semnificativă. Putem concluziona că metodele de identificare pot fi utilizate cu succes pentru siguranța
alimentară cât și pentru valoarea autenticității produselor din carne de vânat.

CUVINTE CHEIE: carne, metale grele, specii de vânat, sp ectrometrie de absorbție atomică

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

STUDIES OF COMPOSITION QUALITY AND HEAVY METAL
CONTAMINATION IN VENISON MEAT
Author : Adina Florina CIOATĂ
Scientific Coordinator:Prof.Dr.Marian MIHAIU
Scientific Tickler : Dr.Oana REGET
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
Calea Mănă ștur nr.3 -5,400372, Cluj-Napoca, Româ nia
E-mail:adina.cioata@yahoo.com
ABSTRACT
Chemical composition of venison meat became in the last decade, a persistent problem, mostly due to
quality evaluation and food value.
The main purpose of this study, is to analyze the meat composition of the main venison species which are
on top of the consumers choice in Romania (wild boar, stag meat, red deer). This study is focused also on
aspects which differentiate the wild boar from the stag, this aspect has been done using hair samples
morpholgy and also this study emphasis on the level of heavy metals cont amination in venison meat.
This study is meant to introduce new methods of research in important matters like public health and meat
control.
The methods which were used in this trial, were: infrared spectometry, micrological and macroscopic
examination an d atomic absorption spectometry (AAS). All the meat samples were selected only from
Transylvania region.
In our country the variety of venison products ,especially meat is quite limited, but the demand is
growing,considering this aspect the methods of iden tyfing this particular meat type are less used which
usually leads to misinformation of the consumer and ecological hazard in Romania.
Every analysis in this study focused on the main value of venison type, so through compositional analysis
we managed to i dentify the nutritional value o deer meat, and through atomic absoprtion spectometry we
realised a differential of heavy metal contamination, although the values of contamination were not
significant. In the end, we may say that the methods of identificati on the we used, can be used with succes
in public health research and also in identyfing authentic venison products.
KEY WORDS: meat, heavy metals, venison species,atomical absorption spectometry

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Cuprins

CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
CARNEA DE VÂNAT ȘI ASPECTE PRIVIND CALITATEA COMPOZIȚIONALĂ ȘI IGIENICĂ ………………………….. . 9
1.1 Considerații generale privind carnea de vânat ………………………….. ………………………….. ………………. 9
1.2 Norm e specifice de igienă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
1.3. Riscuri și pericole privind carnea de vânat ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
EVALUĂRI COMPARATIVE CU PRIVIRE LA RISCURILE CONSUMULUI CĂRNII DE VÂNAT ………………………. 14
2.1 Compoziția biochimică a cărnii provenite de la unele specii de vânat ………………………….. ………… 14
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
DETERMINARI PRIVIND NIVELUL DE CONTAMINARE A CARNII DE VANAT CU UNELE METALE GRELE …… 17
3.1 Contaminarea cu plumb ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
3.2 Contaminarea cu cadmiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 23
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
MATERIALE ȘI METODE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
5.1 Metoda de spectroscopie în infraroșu ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
5.2 Metoda de diferențiere a unor specii de vânat pe baza analizei morfologiei firelor de păr ……….. 25
5.3 Metoda analitică de determinare a metalelor grele din carnea de vânat ………………………….. ……. 26
CAPITOLUL VI………………………………………………………………………………………………………………………31
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
6.1. Rezultate și discuții privind analiza compozițională a cărnii de vânat ………………………….. ………… 31
6.2 Rezultate și discuții privind identificarea unor specii de vânat în funcție de morfologia firului de păr
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
6.3 Rezultate și discuții privind determinarea unor metale grele ………………………….. …………………….. 39
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
LISTA DE ACRONIME ȘI ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 50

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

PARTEA I
STUDIU
BIBLIOGRAFIC

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

INTRODUCERE
Carn ea reprezintă totalitatea țesuturilor și organelor de la animale care intră în hrana
omului indiferent de zona din care acestea fac parte fiind alimentul cel mai solicitat și cel mai
valoros de foarte mult timp . Carnea de vâ nat este poate printre cele mai sănă toase tipuri de carne,
reprezentând o sursă compleme ntară de carne cu valoare economică importantă.
Pentru a asigura o verificare adecvată în conformitate cu legea, carnea de vânat
introdusă pe piața comunită ții are nevoie de o inspecție veterinară oficială. Consumul de carne de
la aceaste animale este s trict asociat cu problema calită ții, a igienei, cu etapele comercializă rii
finale, astfel fiind greu de controlat (Casoli et al,2005).
În acest scop, cerințele de siguranț ă au fost abordate în regulamentele (CE)
NR.853/2004 și 854/2004 (Comisia Europeană ).
În plus Regulamentul (CE ) 178/2002 trebuie respectat cu mare atenț ie. Potrivit acestor
reglementări, vânătorii și autorităț ile de control sunt responsabili pentru siguranța cărnii ș i a
trasabilităț ii. Aceste reglementări se aplică animalelor vânate î n condiț ii sălbatice, păsări
sălbatice de crescătorie, mamifere ș i alte specii.
Vânat ul sălbatic este reprezentat de ungulatele sălbatice ș i lagomorfele, iepuri și
rozatoare precum și celelalte mamifere terestre. Dintre păsările sălbatice cele mai importante
sunt fazanul, gâsca sălbatică, cocoșul de munte, rața.
Prin urmare, posibilitatea de fraudare prin înlocuirea cărnii de vânat cu carnea provenită
de la unele specii domestice necesită o atenț ie mai în amănunt și o abordare pe viitor adecvată .
Având î n vedere ac est aspect, lucrarea de licență abordată „Studii de calitate
compozitionala si de contaminare cu un ele metale grele la carnea de vâ nat” a avut ca scop
cuantif icarea datelor privind compoziți a chi mică a cărnii de vâ nat destinate consumului.
În cele ce urmea ză carnea va fi analizată în cadrul Laboratorului d e Control Sanitar
Veterinar CSV , Institutul de Științele Vieții, USAMV Cluj Napoca privind aspectele
bibliograf ice și calitatea compozițională și î n Laboratorul de contaminare cu metale grel e din
cadrul Di rectiei Sanitar Veterinare Cluj -Napoca .

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAPITOLUL I
CARNEA DE VÂNAT ȘI ASPECTE PRIVIND CALITATEA
COMPOZIȚIONALĂ ȘI IGIENICĂ

1.1 Considerații generale privind carnea de vânat

Carnea de vânat este benefică pentru sanătatea omului, deoarece față de carnea
provenită de la animale domestice are un conținut mai mic de acizi grași saturați. În ultimii ani a
crescut consumul de carne și produse din carne de vânat. (Strazdina ș i colab.,2011). De
asemenea g ăsim și proteine de înaltă calitate datorită aminoacizilor esențiali, izoleucină, leucină,
lizină cât și aminoacizi care conțin sulf (Young și colab.,2001).
Carnea de mistreț este utilizată pentru produse alimentare și de vână toare de sport și din
punct de vedere al diversității în ultimii ani consumul a crescut semnificativ în î ntreaga lume.
Carnea de vânat sălbatic este caracterizată printr -o valoare nutritivă ridicată cu
caracteristici organoleptice deosebite (Soriano si colab.,2006,Rywot 2003).
La fel ca alte animale monogastrice, carnea acestora depinde de c ompoziția în acizi
grași a dietei furnizate (Di Matteo et al.,2003).
România poate fi considertă ca o țară bogată în privința vânatului sălbatic , dar cu toate
acestea vânatul și vână toarea reprezintă domenii în care s -au înregistrat modificări substanțiale în
ultimii ani inclusiv sub raport legislativ (Bondoc I.,2007,2013).
S-au realizat și alte investigații î n diferite laboratoare de cercetare pentru anumite
determinări a substanței uscate, proteine, grăsime intra -musculară , colesterol (tabel 1.1.1).

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabel 1.1 .1
Dete rminarea parametrilor biochimici

(după Mihaiu M.,2013)
FAO/OM S rec omandă un aport zilnic de 8,35mg/kg greutate corporală din totalul
aminoacizilor 5,8 g pentru om cu greutatea corporală de 70 kg.
Este necesa r ca aceasta carne de mistreț să fie evaluată ca sursă de proteină cu valoarea
biolog ică ridicată. Acidul gl utamic e ste cel care dă gustul principal atribuit cărnii. Comparativ cu
carnea de porc domestic, aceasta are o calitate ridicată , iar procentul de proteină este 20,88%. Cu
mare importanș ă sunt vitaminele B1, B2, B12, Fe, Zn.
În ultimele decenii unele specii cum ar fi căprioare le (Capreolus capreolus ), cerbi
(Cervus elaphus ) s-au dezvoltat crescând î n mod exceptional (Linnell si colab.,1998).
În general, noțiunea de vânat are două sensuri : un sens larg, cuprinzând mamiferele,
păsările, reptilele, peștii, amfibienii, moluștele, crustacei care sunt recoltate din natură printr -un
procedeu de împușcare, prindere și un sens mai restrâns , care se referă la mamiferele și păsările
sălbatice care sunt împușcate (Mihaiu M.,2013).
Pentru a putea fi introdusă pe piață carcasele de vânat necesită o inspecție sanitar
veterinară post -mortem (Mihaiu M.,2013). Carne de porc mistreț Deviație standard
Subst . uscată% 25,38 0,62
Proteine% 20,88 2,99
Colagen% 30,24 1,42
Grăsime i.m% 3,45 1,67
Colesterol mg. 98,11 6,27

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

1.2 Norme specifice de igienă

Regulamentul (CE) 853/ 2004 precizează că este necesar ca persoanele care vâneaz ă și
manipulează vânat sălbatic în vederea introducerii pe pia ță pentr u consum uman să posede
cunoștințe suficiente pentru a fi capabi le să efectueze o examinare iniț ială a vânatului la fața
locului privind patologia vânatului sălbatic, precum și producția vânatului după împușcare
(Mihaiu M., 2013).
Consumul de carne de la aceaste animale este st rict asociat cu problema calităț ii, a
igienei, cu etapele comercializă rii finale, altfel fiind greu de controlat (Casoli et al.,2005).
În acest scop, cerintele de siguranță au fost abordate î n regulamentele (CE) 853/2004 și
854/2004 (Comi sia Europeană ).
În plus, Regulamentul (CE)178/2002 trebuie respectat cu mare atenț ie. Potrivit acestor
reglementări, vânătorii și autorităț ile de management s unt responsabili pentru siguranța cărnii și
a trasabilităț ii. Aceste reglementări se a plică animale lor vânate în condiții să lbatice, păsări
sălbatice de crescă torie.
Vânatul destinat consumului uman are nevoie de o atenție mai specială trebuie să fie
manipulat corect și igienic la locul unde este împușcat precum și de -a lungul lanțului alim entar.
Un aspect important este și în cazul bolil or ce se pot transmite foarte ușor , amintindu -ne
că animalele să lbatice sunt verigi importante ș i rezervoare naturale pentru multe boli i nfecțioase
și parazitare majore ș i alte boli grave.
De asemenea pentru a elimina orice risc zoonotic , este necesar o examinare atentă a
viscerelor și a corpului animalului cât mai repede după împușcare dacă este posibil. Inspecția
cărnii trebuie făcută după anumite protocoale și cerinț e, iar prezenț a tuberculozei si a altor boli
trebuie verificate,de altfel monitorizarea sănătății poate fi făcută prin colectarea de probe din
ficat pentru a estima deficienț ele în condiț ii necesare.
În cazul î n care a nimalul este sacrificat la fermă, nu î n abator o inspe cție ante -mortem
trebuie făcută de că tre veterinar cu minim 72 de ore înaintea sacrificării, carnea trebuie tranșată
cel târziu la 1 oră după moarte sau t ransferată dacă este refrigerată între 0 și 4 grade Celsius și la
3 ore după moarte , toate acestea atent lucrate.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

1.3. Riscuri și pericole privind carnea de vânat

Pericole biologice reprezintă o categorie importantă din punct de vedere al bolilor
cunoscute ș i al riscurilor cunoscute sau mai puțin cunoscute. Cel mai frecvent ca boli bacteriene
întâlnim pasteureloza, antra xul, tuberculoza, paratuberculoza, leptispiroza, tularemia. (Brugere –
Picoux Jeanne ,2012 Lamarque F. și col.,2000).
De asemenea se pot întalni și zoonoze ca tuberculoza, bruceloza, febra Q sau altele .
(Astobiza I. și col.,2012 Moutou F. și col., 2011). Bolile virale sunt și ele răspâ ndite în mediul
silvatic: pseudopesta aviară, rabia, mixomatoza, pesta porcină clasică și pesta porcină africană,
parvoviroza porcina, boala lui Aujeszky. ( Krauss S. și col.,2010).
Cu impact de sănătate publică se poate afirma c ă trichineloza, pesta porcină clasică,
bruceloza, tuberculoza, boala lui Aujeszky sunt câ teva din cele mai importante. Hars J. și
colab.,(2000 ) spun că acestea pot evolua cu mari problem e de sănă tate în efectivele de porcine
domestic e.
Ca boli parazitare s e pot en umera echinococoza alveolară și multiloculară, coccidioza,
fascioloza, teniazele, trichinelozele, strongilatozele, babesioza, toxocaroza, râia, purici și alte
boli grave.
Pericole le chimice sunt reprezentate de elementele mediului înconjurător , metale grele
care se pot observa la nivelul o rganelor comestibile rinichi sau ficat. Un alt pericol chimic
reprezintă și pesti cidele utilizate în agricultură în ultima perioadă .
Pericolele fizice cum sunt așchii d e gloanțe sau alicele pot fi as ociate cu unel e pericole
chimice, iar contaminare a radioactivă este un alt pericol major. Orice abces trebuie tratat ca
suspect de tuberculoză deș i doar 0.1% din carcase au fost găsite conta minate, leziunile tipice
variază de la mici pete albicioase î n ficat sau pulmon i la abcese miliare de -a lungul carcasei
(Joseph Gracey și colab.,1988).
În regulamentul (CE) nr. 853-2004 al Parla mentului ș i Co nsiliului European se
precizează că inspecția ante -mortem să cuprindă controalele registrelor sau documentele
exploataț iei, chiar documentele privind lanț ul alimentar. Tot aici ne spun că dacă inspecția este
realizată la 3 zile î nainte de sos irea animalelor în laborator și în cazul î n care aceste animale sunt
livrate vii, va fi neces ar doar un control al identifică rii animalelor, o examinare vizuală pentru a
vedea orice risc nociv pentru sănătatea umană ș i animal ă. În țara noastră mai multe teh nici

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

despre calitatea vânatului întâlnim î n Regulamentul (CE) nr. 149/2015 privind modificarea și
completarea Legii vânătorii și a p rotecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAPITOLUL II
EVALUĂRI COMPARATIVE CU PRIVIRE LA RISCURILE
CONSUMULUI CĂRNII DE VÂNAT
2.1 Compoziția biochimică a cărnii provenite de la unele specii de vânat

Carnea de vânat este unul dintre ce le mai valoroase alimente pe plan mondial cât și în
țara noastră cu o valoare biologica ridicată din punct de vedere nutritiv și din punct de vedere al
proteinelor ușor digerabile și al conținutului scăzut de acizi grași saturați, de aceea este supusă
frecvent unor riscuri majore. (Mihaiu M.,2013).
Particularitățile morfologice și funcționale sunt în mod direct influențate de regimul de
viață al animalelor sălbatice:
– fibra musculară în comparație cu cea a animalelor domestice este mai bine
dezvoltată, cu sarcolema mai groasă, mai rigidă, iar miofibrilele sunt mai numeroase
– țesutul adipos puțin reprezentat intramuscular, lipsind feni menul de perselare și
marmorare
– proteinele țesutului conjunctiv din carnea de vânat au un înalt grad de
densificare și polimerizare
Având în vedere aceste particularități carnea de vânat are un grad mai scăzut de
digestibilitate și consistență mai fermă (Rotaru si colab.,1997).
În ceea ce privește compoziția chimică, carnea de vânat se caracterizează prin valori mai
cresc ute ale procentului de substanțe proteice și un conținut mai scăzut în grăsimi, reprezentată
în tabelul 2.1 .

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabelul 2.1

Compoziția chimică a cărnii de vâ nat, comparativ cu a animalelor domestice

Specia Apă (% ) Substanțe
azotate(%) Substanțe
grase(%) Săruri
minerale(%)
Bovine 68,16 19,80 11,58 1,00
Căprior 75,76 20,55 1,92 1,13
Porc 62,86 17,83 18,30 0,80
Mistreț 72,00 20,08 6,63 1,10
Iepure de casă 71,40 21,30 5,50 1,15
Iepure de câmp 74,20 23,41 1,97 1,19
Găină 70,00 19,00 9,75 1,00
Fazan 72,05 25,15 0,98 1,16
Rață 53,30 18,00 26,60 1,10
Rață sălbatică 71,00 23,80 3,69 0,93
Urs 75,39 21,19 1,82 1,20
(Sursa: Popa G. și Stănescu V. 1981)
Ilhlak ș i Arslan (2003) a u identificat prima dată din carne d e vită, miel, capră, porci
sălbatici folosind primeri. În mod similar, Martinez ș i Yman (1998) au studiat identificarea
cărnii crude prelucrând carnea de cal, măgar, catâr, porc, cerbi, oaie, capră cu ajutorul a 3
primeri.
Partis ș i colab.(2000) au ide ntifica t 22 specii diferite de animale, dar între timp s -au mai
identificat și alte specii.
Comercializarea de carne de vânat în sec olul 21 este un subiect de mare amplitudine și
din ce în ce mai căutat cu var iate provocări pentru industrie și pentru să nătate.
Se caută din ce î n ce mai multe informații despre vânat, importanța acestuia, sănătate,
calitate, valori nutritive. D e exemplu , carnea de vănat are de două ori mai mult conținut de fier
decât carnea de vită.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Carnea de vânat (Alces alces ), carnea d e cerb (Cervus elaphus ), căprior (Capreolus
capreolus ) sau mistreț (Sus scrofa scrofa ) a devenit în mod semnificativ o divers ificare a mai
multor mese de consum în societate.
Această practică de vânatoare este în relație cu principiile din punc t de ve dere religios
al eticii și al sănă tații. Este necesar pentru dezvoltarea unei metode mai exacte și mai rapide
pentru identificarea speciilor ADN -ului amplificat ( Lee Chang 1994, Koh ș i colab 1998).
Specificitatea cărnii de vânat este dată de gust, culoare și miros, care diferă în funcție de
specie, sex și în mod special în funcție de vârstă. Culoarea cărnii se încadreaz ă în categoria
cărnurilor roșii (Laslo și colab.,2008 ).
Carnea de vânat sălbatic este caracterizată printr -o valoare nutritivă ridicată cu
caracte ristici organoleptice deosebite (Soriano si colab,2006,Rywot 2003).
La fel ca alte animale monogastrice, carnea aceasta depinde de compoziția în acizi grași
a dietei furnizate (Di Matteo et al,2003).
Tabel 2.2
Compoziția biochimică a cărnii
Grupa Proteine% Grasime% Colesterol mg 100g
Elan 22,72 1,33 64,41
Cerb 22,36 1,90 70,57
Reo deer 22,82 1,59 67,92
Vier 22,92 2,82 95,07
(Sursa : Vita S. și Vita S.2012)
Conținutul de grăsime variază de la 1,33 la 2,82%, cu un procent foarte ridicat la
carnea de mistreț.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAPITOLUL II I
DETERMINARI PRIVIND NIVELUL DE CONTAMINARE A CARNII DE
VANAT CU UNELE METALE GRELE

O siguranță a alimentelor constituie o preocupare a fiecă ruia din tre noi, astăzi fiind una
din marile problem e cu car e se confruntă omeni rea din ce în ce mai discutată și publicată .
Metalele grele intră î ntr-o categorie de elem ente chimice foarte periculoa se pentru
organismele vii cu dezvoltarea unei def iciențe nutriționale majore dacă acestea nu ar exista.
Metalele grele se găsesc în difer ite concentrații în sol, apă, aer, alimente de origine vegetală sau
animală, în funcție de diferiți factori care determină poluarea acestora. Aceș tia ajung în
organismele vii prin intermediul hranei, a aerului și a apei, concentrația lo r crescând de -a lung ul
timpului datorită fenomenului de bioacumulare ( Lenntech L., 2004). Categoria de metale grele
include atât el emente „ esențiale” cunoscute sub denumirea de oligoelemente sau microelemente
cu semnificație ecologică, biologică , dar și elemente „neesențiale” , cunoscute ca toxice fără a
avea rol esențial în organismele vii (RUSU T., 2005).
Metalele pot fi clasificate în trei grupe principale:
a) Metale esențiale , care sunt absolut necesare organismului: cromul, fierul, fluorul,
iodul, cobaltu l, cuprul, manganul, molibden, nichel , seleniul, vanadiul și staniul;
b) Metale semiesențiale , care cu certitudine există în organism, însă funcțiile acestora
nu sunt clar determinate: aluminiul, arsenul, bromul, germaniul, siliciul, argintul,
titanul;
c) Metale neesențiale nu influ ențează funcționarea organismului și sunt toxice:
plumbul, cadmiul, mercurul. (RUSU T., 2005).

Contaminarea cărnii de vânat cu metale grele , introdus e pe lista GEMS -FOOD din
(1976) are efecte dăunătoare asupra consumatorului, în special atunci când conce ntrația în carne
depășește un anumit prag.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

De-a lungul ultimelor două decenii , termenul de "metale grele" a fost utilizat pe scară
largă . Acesta este adesea folosit ca un nume de grup pentru metale și semimetale ( metaloide )
care au fost asociate cu cont aminarea și toxicitat e potențială sau ecotoxicitate ( DUFFUS
JH.,2002).
Vasileios A. Bampidis.,2013 spune a că toate mineralele pot provoca intoxicații la
animale atunci când sunt consu mate în cantități mari și tot el spunea că marja de siguranță între
cantitatea minimă necesară pentru hrana animalelor și cantitatea care cauzează pericole este în
funcț ie de c ondiț iile predominante.
Metalele grele nu se degradează niciodată nici în mediul înconjurător, nici în cursul
transformărilor produselor alimentare și n ici în organism din care se elimină treptat ( Brădățan
G., 2007 ).
Toate aceste elemen te minerale cadmiu, plumb sunt dăună toare pe ntru sănă tatea
animalel or de aceea este nevoie de o monitorizare permanentă și o asigurare a unor concentrații
inferioare fa ța de nivelul maxim care a fost stabilit de către Uniunea Europeană (Vasileios si
colab.,2013).
Conform A sociaț iei de Standardizare din Romania ASRO, al imentele care nu prezintă
siguranță pentru consum pot avea consecințe majore asupra consumatorilor și or ganizațiilor din
întreaga lume. Acum, când produsele alimentare trec numeroase frontiere, ISO 22000 este mai
mult ca oricând indispensabil pentru siguranța lanțurilor mondiale de aprovizionare cu alimente.

3.1 Contaminarea cu plumb

Plumbul face parte di n grupa metalelor cu înalt potențial toxic. Din această cauză, limita
maximă stabilită de normele oficiale de sănătate este foarte severă: 0,1 mg/kg în cazul ț esuturilor
grase. Metalele se găsesc în toate organismele vii în cazul în care acestea joacă o va rietate de
roluri. Efectele toxice sunt cunoscute de o lungă perioadă de timp , în urma multor ani de
cercetare. (FAO/WHO 1987.Codex Alim entarius Commission).
Toxicitatea lor depinde de m ai mulți factori, inclusiv doza, calea de expunere, vârsta,
sexul , gen etica și starea de nutriție a persoanelor expuse cât și de alț i factori . Sunt considerate a
fi cancerigene pentru om, în conformitate cu Agenția de Protecție a Mediului din SUA și Agenția

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului. În ultimii a ni a existat o preocupare de
sănătate publică și ecologică la nivel mondial în creștere asociate cu contaminarea mediului de
către aceste metale . Din studiile observate pot spune că metalele sunt constituenți ai mai multor
enzime cheie și joacă un rol i mportant în diferite reacții de oxidare și reacții de reducere.
În condițiile de mediu actuale , o creștere a poluării cum ar fi cadmiu (Cd) , plumb (Pb)
și metilmercur (MeHg) trebuie să fie de așteptat . Efectele rezultate vor fi observate în special în
lanțul alimentar . Aportul zilnic de metale toxice în diferite părți ale lumii este diferit și depinde
atât de obiceiurile alimentare cât ș i de concen trația lor în produsele alimentare și de rolul pe care
acestea î l au.
Ingestia orală a acestor metale toxice p erturbă metabolismul elemente lor esențiale, în
special de zinc ( Zn), cupru (Cu) , fier (Fe) și seleniu (Se) . Compoziția elementară a țesuturilor
corpului și a fluidelor este un indicator al stării nutrițion ale și patologice ale oamenilor ( Köck
M1 și colab. ,1989).
Având în vedere nivelurile de expun ere și toxicitatea care rezultă este tot mai clar faptul
că studiile care detaliază efectele epigenetice de cadmiu asupra toxicităț ii și a bolii sunt
justificate fără alte publicații ș i documente.
Dovezi recente a rată că fragmente le de gloanțe de plumb la impact lasă particulele de
plumb mici care se distribuie în țesuturi. Riscul potențial de plumb ingerat în carnea de vânat
poate fi mai mare decât evaluările riscurilor indicate în special pentru grupurile vulner abile , cum
ar fi co pii, iar cei care c onsumă cantități mari de carne ( Paul D. Ray și colab.,2014).
Plumbul este element toxic foarte grav față de organismele vii, produce efecte
dăunătoare și se regăsește p e lista ele mentelor cancerigene, de o lungă peri oadă de timp.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Fig 3.1 Distribuția concentrației de plumb la cerbul sălbatic

(Sursa: DUFFUS ,2002)

*linia roșie reprezintă nivelul maxim de reziduuri pentru carnea de vâ nat

3.2 Contaminarea cu cadmiu

Acesta este distribuit pe scară largă în scoarța terestră la o concentrați e medie de
aproximativ 0,1 mg/kg . În Statele Unite, de exemplu , aportul zilnic de cadmiu e ste de
aproximativ 0.4μg / kg/zi , mai puțin de jumătate din doza de referință ora lă EPA S.U.A.
Expunerea la acest metal poate fi prin c onsumul de alimente contaminate sau prin alte metode de
contaminare. Cadmiul este de asemenea prezent în canti tăți infime în anumite alimente, cum ar fi
legumele cu frunze, cartofi, cereale și semințe , ficat și rinichi, crustacee și moluște ( Hallari S.,și
colab.,1998). Un traseu de distribuție importantă este sistemul circulator în timp ce vasele de
sânge sunt considerate ca fiind principalele organe de flux din punct de vedere al toxicită ții.
Cadmiul e ste un iritant pulmonar și gastro -intestinal sever care pot fi fatal în caz de inhalare sau
ingerat. După ingestia acută simptome cum ar fi dureri abdom inale, senzație de arsură, greață,
vărsături, salivație, crampe musculare, vertij, șoc , pierdere a conș tienței și convulsii apar , de

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

obicei, în termen de 15 până la 30 min ute. Conform unor studii de cercetare z incul poate reduce
efectele cancerigene și toxicitatea cadmiului. În anumite ț esuturi aceasta se poate datora inducerii
de metalotioneina ( MT ) ( Coogan., și colab., 1992).
Jackson și Alloway (1992) detaliază toxicitatea și la nivelul plantelor și nu numai a
animalelor ș i de aceea acest element tr ebuie urmărit î n sist emul sol -plante -oameni. Pe lângă alte
proprietăți aceasta are ș i puterea de a transfo rma celulele in vitro , fiind un mare cancerigen la
om. Recente date observate ne indică că animalele care au combinat expunerea la arsenic
anorga nic (As) și cadmiu (Cd ) au determinat o toxicitate renală mai pronunțată decât expunerea
la fiecare singur, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili și clarifica această
interacțiune atât de importantă pentru întreaga populație.
Putem spune din cele observate că acumularea de metale grele plumb ș i cadmiu în
ficatul animalelor nu duce la oprirea consumului de carne de vânat , deși este atâ t de necesar acest
lucru.
Oamenii pot fi expuși la aceste metale din mediu prin ingerarea de alimente contaminate
sau prin consumul de a pa contaminat ă. Toate acestea pot avea efecte dăunătoare în timp asupra
organis mului (EFSA., Metals as contaminants in food).
În Ordinul nr. 1888/2007 privind aprobarea Listei cu substanțele organohalogenate și
metale grele, precum și a limitelor maxime admisibile pentru substanțele organohalog enate și
metale grele din apă găsim mai multe informații despre valoarea maximă admisă în apa marină a
Cadmiului ș i Plumb este de 20 μg/l cât ș i despre alte norme informative pentru sănătatea
noastră , dar la fel numai în cazul ț esuturilor grase.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

PARTEA A II -A
CERCETĂ RI PROPRII

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAP ITOLUL IV
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂ RII
Asigurare a siguranței consumatorilor în ceea ce privește calitatea compozițională
constituie una dintre marile provocări ale tehnologiilor de producție ș i a sist emelor de
modernizare la nivel î nalt.
Scopul aceste i lucrări a fost identificarea unor specii de vâ nat și de apreciere a calității
compoziționale a cărnii de vânat precum ș i a gradului de contaminare cu unele metale grele.
Motivarea alegerii teme i este de a aprecia calitatea cărnii, în funcție de parametrii
compoziționali ș i nivelul de contaminare cu plum b și cadmiu.
Obiectivele lucră rii au fost:
 Determinarea cantitativă a principalilor componenț i biochimici prin tehnica de
spectroscopie în infraroș u.;
 Identificarea specie i de vânat de la care provine proba în funcție de morfologia firelor de
păr;
 Aprecieri privind nivelul de contaminare cu metale grele î ntr-un areal definit;

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAP ITOLUL V
MATERIALE ȘI METODE

Materialul supus stu diului a fost reprezentat de eșantioane de carne după cum urmează:
6 probe din carne de mistreț , 6 probe din carne de cerb, 6 probe din carne de căprior, o probă de
carne pentru determinarea metalelor și o probă formată din fire de păr de pe corpul animalelor în
studiu pentru diferenț ierea pe specii.
Probele au fost achizitionate di ntr-un areal definit din zona Transilvaniei.

5.1 Metoda de spectroscopie în infraroș u

Metoda de spectroscopie î n infraro șu este utilizat ă pentru determinarea parametrilor
biochimici compoziț ionali. Aceast ă metod ă a fost realizat ă în cadrul Laboratorului Sanitar
Veterinar și pentru Siguran ța Alimentelor din cadrul D.S.V.S.A Cluj -Napoca.
Analizatorul FoodScan Lab este un aparat rapid care este utilizat pentru controlul
produc ției și pentru analizarea materiei, av ând la baz ă un calculator extern. Operarea ne cesită o
pregătire minim ă a probei ș i un minim de instruire toate preg ătirile fiind realizate de calculator.
Operarea se realizeaz ă prin verificarea aparatului, acesta trebuie s ă fie calibrat periodic pentru o
siguran ță a rezultatelor , introducerea probei și spălarea instrumentarului.

Fig 5.1 Analizor FoodScan -Foss

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Analiza torul rapid FoodScan are la bază un mecanism de func ționare prin transmisia în
infraro șu a determin ărilor mai multor parametrii, ap ă, grăsime, protein ă, colagen și altele.

Mecanism ul de func ționare al analizatorului :

Cu ajutorul unei l ămpi cu halogen lumina este ghidat ă prin fibra optic ă în
monocromatorul din interiorul aparatului. Lumina neabsorbit ă ajunge la detector dup ă ce aceasta
a fost transmis ă prin prob ă. Acest detector m ăsoară cantitatea de lumin ă și transmite rezultatul la
procesorul de semnal. În jurul probei explorate rota ția cupei ne permite s ă analiz ăm așa numitele
subprobe situate pe un cerc, av ând posibilitatea chiar și pentru o prob ă neomogen ă.
Valorile indicate pen tru con ținutul de protein ă și con ținutul de colagen reprezint ă
practic con ținutul total din care se poate ob ține raportul colagen/substan țe proteice.
Prelucrarea probei se realizeaz ă prin omogenizare prin tocarea cu ajutorul unui aparat
Ultraturax. Se real izeaz ă analiza prin introducerea probei în tava aparatului.
Rezultatele sunt afi șate dup ă 2 minute pe ecranul monitorului av ând urm ătorii
parametrii: Ap ă%, Gr ăsime%, Proteine%, Colagen%. În urma determin ărilor, rezultatele au fost
interpretate și analizat e.

5.2 Metoda de diferen țiere a unor specii de v ânat pe baza analizei morfologiei
firelor de p ăr

Pentru diferen țierea unor specii de v ânat au fost realizate analize macroscopice și
analize microscopice privind structura și morfologia firelor de p ăr. Aces te analize au fost
realizate în cadrul laboratorului de Control Sani tar Veterinar din cadrul Facultății de Medicină
Veterinară Cluj-Napoca.
Au fost comparate fire de păr provenite de la porc mistreț și de la două specii din
familia Cervidae, respectiv cerb și căprior.
Examenul macroscopic constă î n examinarea lungimii firului de păr . S-a realizat un
examen morfologic pentru culoare, rădă cina firului de păr și prezența de ondulaț ii.
Examenul microscopic constă î n determinarea aspectelor l egate de diametrul firului de
păr, pigmentarea medularei, respectiv aspectul rădă cinii. Pre lucrarea probei a fost realizată prin
degresarea firelor de păr și introducerea în alcool absolut după care acestea au fost etalate pe

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

lame histologice a coperite cu lamele histologice și examinarea cu ajutorul microscopului optic
Olympus, obiectiv 40x.

5.3 Metoda analitică de determinare a metalelor grele din carnea d e vânat

Determinarea unor metale grele s -a realizat cu un aparat spectrofotometru.
Metoda de analiză spectrofotometric ă constă în determinarea concentrației unui element
chimic cu măsurarea unei absorbț ii la trecerea acestei a prin mediu. Reactivii utilizați ce au fost
folosiți sunt acidul azotic ș i acidul clorhidric.
Metoda de determina re prin spectrometrie de absorbție atomică (AAS) după digestie cu
microunde se aplică la diverse tipur i de produse alimentare. Această tehnică de determinare este
specifică pentru analiza metalor plumb ș i cadmiu. Un alt mod este prin spectrometrie de
absorbție atomică în flacără pentru alte elemente: Zn, Cu, Fe.
Prelevarea și pregătirea probelor s -a efectuat cu respectarea normelor prev ăzute în
standardele în vigoare și în legislația din țara noastră SR EN 14084:2003.
Probe analizate
Pentru evaluarea gradului de contaminare cu une le metale grele din carnea de vânat ,
s-au realizat investigații pe probe din aria teritorială a fondurilor de vână toare din zona
Transilvaniei.
Evaluarea nivelului de contaminare cu metale grele s -a efectuat pe un num ăr
reprezentativ de probe specifice în cadru l laboratorului de determin ări al Direc ției Sanitare
Veterinare Cluj.

Metoda de lucru:

Metoda a fost organizat ă și cercetat ă prin respectarea m ăsurilor de igienă , pregă tire,
determinare cu obținerea de informații ș i concluz ii importante. Am avut în vede re și faptul că
metalele grele sunt în cantitate minimă î n probe de aceea s -au folosit cele mai bune tehnici
standardizate. Am avut posibilitatea comparării datelor obținute cu cele efectuate în cadrul
Direcț iei Veterinare Cluj.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Probele au fost prelevate ș i transportate în laborator . Pregătirea în vederea analizei a fost
urmată de o inspecție a probei , mărunțirea și obținerea tuturor condiț iilor igienice de efectuare a
manoperelor.
Pentru un control al seriei de analize se lucre ază alături de o probă de con trol fără plumb
și cadmiu cu o concentrație cunoscută având în vedere că limita maximă admisă pentru Plumb
este 0,1 mg/kg, iar pentru Cadmiu este de 0,05 mg/kg doar pentru ț esutul gras. Această analiză se
realizează prin spect rometrie de absorbție atomic ă cu cuptor de grafit , pent ru cadmiu s -ar fi putut
aplica și spectrometrie de absorbție atomică în flacără pentru că sensibilitatea aici es te mai mare
comparativ cu celăla lt metal Plumb care are o sensibilitate mai mică .
Se lu crează cu una dintre probe în duplicat după care se fortifică proba, știind că proba
pe care am lucra t rezultatul a avut o concentrație minimă de unele metale.

Fig 5.2 Spectrometrie de absorbție atomică cu cuptor de grafit și calculator cu indici pentru carnea
de vâ nat

Se om ogenizează proba numai după recomandă rile din EN 13804. Se lasă în repaus 3
ore într-un vas descoperit, apoi se cântărește o cantitate de probă echivalentă cu 0,5 g substanță
uscată î ntr-un vas de digestie, de exemplu la 1g de probă , substanța uscată este de 0,5 g. Se
adaugă î n vasul de d igestie 10 ml acid azotic 69 % și 2 ml apă oxigenată. După ce am pus toate
acestea vasul se î nchide foarte bine pentru a fi pus în cuptorul cu microunde, reglându -se în
funcție de timp, se î ncepe cu o putere de 250 W timp d e 3 minute ca mai apoi să creș tem gradat
puterea la 630 W t imp de 5 minute prevenind apariția de creșteri bruș te de presiune .

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Figura 5.3 Aparat de omogenizare

Proba de analizat se lasă î n repaus la temperatura ca merei 30 de minute, timp în c are se va răci
și într-un balon cotat de 100 ml, se aduce la un volum de cel puțin 25 ml apă distilată . S-au
folosit tub uri albe pirolitice cu platformă . A fost programat autosamp lerul pentru furnizarea de
probă de volum că tre cuptorul de grafit. Noile m atrice s -au evaluat cu ajutorul unor curbe de
calcinare, atomizate pentru parametrii optimi.
Această tehnică cu cuptor de grafit pentru determi narea metalelor din carnea de vânat este
folosită în mod special pentru aceste două elemente: plumb ș i cadmiu. Te hnica prin
spectrometrie de absorbție atomică cu flacără în general se analizează alte elemente ca
zinc,cupru.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Fig 5.4 Preg ătirea pentru digestie în vase descoperite

Tabel 5.1
Parametrii instrumentali pentru determinare a prin spectrometrie de absorbție atomică cu cuptor
de grafit ș i cu un volum de injectie de 20 µl.
Element Lungime
de undă parametru Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4
Pb 283,3 Temp.,șC
Creștere,s
Menținere,s 130
10
30 450
15
10 1900
0
4 2500
2
2
Cd 228,8 Temp.,șC
Creștere,s
Menți nere,s 130
10
30 350
15
10 1200
0
4 2500
2
2

Curba de calibrare:
Pentru a realiza cu rba de calibrare, aparatul citește parametrii normali prevă zuti și se
citește absorb ția fiec ărei solu ții, apoi se realizează grafic în func ție de concentra ție.
Se m ăsoară și se înregistreaz ă absorbanța la fiecare după ce soluțiile au fost aspirate și
se măsoară apoi concentraț ia un eia din solutiile de calibrare și curbă standard.
În mod normal se folosește această metodă cu adaos de etalon, adaptată pe matrice,
astfel încă t să fie aceeași concentrație de matrice în soluțiile de probă . Această funcție este
prezentă î n aparatele AAS moderne.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Calcul:
Se citește concentrația elemementului din curbă , se calculează conț inutul, ca fracție de
masă a elementului de determinat, în miligrame pe kilogram:

unde
a – concentrația soluției de probă, în miligrame pe litru;
b – concentrația medie a soluției martor a reactivilor, în miligrame pe litru;
V – volumul soluției de probă, în mililitri;
m – masa probei, în grame.
Se e stimează limitele de detecție ș i limita de determinare cantitativă pentru fiecare
element conform EN 13804.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAP ITOLUL VI
REZULTATE ȘI DISCUȚ II

6.1. Rezultate ș i discu ții privind analiza compozi țional ă a cărnii de v ânat

Prima etapă a stud iului desfășurat a fost reprezentată de analiza compozițională a
probelor de carne provenite de la cele trei tipuri de carne de vânat luate în studiu, și anume
mistreț, cerb, căprior. Așa cum a fost menționat anterior î n capitolul referitor la materia le și
metode au fost luate în studiu 6 probe de la fiecare specie de vânat.
În tabelul 6.1 sunt prezentate valorile obținute la carnea de mistreț, pentru principalii
parametri compozitionali urmăriți.

Tabel 6.1
Valorile pr incipalilor parametrii compoziționali din carnea de mistreț

Nr. probei

Apă%
Grăsime%

Proteine%

Colagen%

1 60,15 5,89 22,67 2,10
2 66,25 6,61 19,55 2,65
3 62,06 6,12 18,32 3,08
4 62,45 6,94 17,61 2,70
5 66,27 7,16 21,89 2,10
6 63,60 5,29 20,98 2,08
Media (Σ) 63,46 6,33 20,17 2,45

Valorile obținute la analiza compozițională pentru cele 6 probe prezintă diferențe
semnificative pentru anumiți parametrii. Valoarea apei a avut o medie de 63,46%, cu o valoare
minimă înregistrată la proba numărul 1, 60,15% și o valoare maximă la prob a numărul 2, de
66,25.
Valoarea medie a grăsimii pentru carnea de mistreț a fost de 6,33%. În ceea ce privește
procentul de proteine conținut de carnea provenită de la mistreț, acesta a avut o medie de 20,17.
Parametrul colagen a avut o medie de 2,45 pro cente.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Figura 6.1 Variația valorilor principalilor parametrii compoziționali pentru carnea de mistreț

Analizând valorile obținute am întocmit un grafic de variație a principalilor parametrii
compoziționali (Fig. 6.1). Prin anali za comparativă a datel or obținu te pentru cele 6 probe luate
în studiu se pot observa diferențe la nivelul anumitor parametrii. Valoare obținută pentru
conținutul de grăsime a variat între 5,29% la proba cu numărul 1 și 7,16% la proba numărul 5.
Procentul de proteine a fost cup rins între 17,61% la proba 4 și 22,67% la proba 1. Referitor la
valoarea parametrului colagen, acesta a înregistrat o valoare minimă la proba numarul 5, 2,08%
și o valoare maximă la proba numarul 3, fiind de 3,08.
Valorile se î ncadrează în parametrii com pozițion ali pentru carnea de vânat după cum
urmează : protein ă 20,88%, colagen 30,24%, grăsime 3,45%.

0 10 20 30 40 50 60 70
1 2 3 4 5 6 60,15 66,25
62,06 62,45 66,27 63,6
5,89 6,61 6,12 6,94 7,16 5,29 22,67 19,55 18,32 17,61 21,89 20,98
2,1 2,65 3,08 2,7 2,1 2,08 Apă%
Grăsime %
Proteină %
Colagen %

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabel 6.2
Valorile principalilor parametrii comp oziționali din carnea de cerb

Nr.probei
Apă%

Grăsime%
Proteine%
Colagen%
1 70,10 4,01 19,66 1,45
2 70,34 4,62 19,03 1,09
3 70,21 4,91 19,06 1,72
4 70,70 4,24 19,82 1,89
5 70,91 4,86 19,00 1,44
6 70,02 4,90 19,07 1,43
Media (Σ) 70,38 4,59 19,27 1,50

În tabelul 6.2 sunt prezentate valorile principalilor parametrii compoziționali din c arnea
de cerb. Se poate observa că nu au existat diferențe semnificative între cele 6 probe luate în
studiu. Valoarea medie a apei a fost de 70,38 %, cu o minimă de 70,02% și o maximă de
70,91%. Parametrul grăsime a avut o medie de 4,59% iar proteinele au avut o valoare medie de
19,27%. În ceea ce privește parametrul colagen, acesta a înregistrat o medie de 1,50%.

Fig.6.2 Variația valorilor principalilor parametrii compoziționali pentru carnea de cerb

0 10 20 30 40 50 60 70 80
1 2 3 4 5 6 70,1 70,34 70,21 70,7 70,91 70,02
4,01 4,62 4,91 4,24 4,86 4,9 19,66 19,03 19,06 19,82 19 19,07
1,45 1,09 1,72 1,89 1,44 1,43 Apă %
Grăsime %
Proteină %
Colagen %

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

În figura 6.2 sunt prezentate comparativ valorile obținute pentru parametrii
compoziționali, la toate cele 6 probe luate în studiu. Valorile grăsimii pentru probele de carne de
cerb au variat între 4,01% pentru proba cu numărul 1 și 4,91% la proba cu numărul 3. Referitor
la valoarea proteinelor, aceasta a fost cuprinsă între 19,00 % și 19,66 %, valoare minimă fiind
înregistrată pentru proba 5 iar cea maximă pentru proba 1. Procentul de colagen a fost cuprins
între 1,09 % și 1,89 %. Având î n vedere valori le normale, procentul de proteină a ieși t mult în
scădere, iar procentul de grăsime peste limita normală .

În tabelul 6.3 se regăsesc rezulatele referitoare la principalii parametrii compoziționali ai
cărnii de căprior și anume precentul de apă, procentul de grăsime, cel al proteinelor și cel de
colagen.
Tabel 6.3
Valorile p rincipalilor parametrii compoziț ionali din carnea de căprior

Nr. probei
Apă%

Grăsime%

Proteine%
Colagen%
1 72,88 1,33 21,60 2,25
2 71,09 1,17 21,81 2,20
3 72,16 1,22 21,07 2,46
4 72,72 1,40 21,34 2,10
5 72,10 1,90 21,62 2,17
6 72,71 1,11 21,87 2,12
Media (Σ) 72,27 1,35 21,55 2,21

Din analiza tabelului 6.3 se relevă o medie a procentajului de apă pentru carnea de
căprior de 72, 27, cu valori cuprinse între 72,10 % și 72,88%. Media valorilor obținute în ceea ce
privește p rocentul de grăsime a fost de 1,35%. Referitor la valoarea medie a proteinelor din
carnea de cărprior aceasta a fost de 21,55 %. Parametrul colagen a înregistrat o medie de 2,21%.
După analiza valorilor obținute am întocmit un grafic comparativ (Fig. 6.3) pentru cele 6
probe studiate, pentru a releva valorile obținute prin analiza compozițională.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Fig.6.3 Variația valorilor principalilor parametrii compoziționali pentru carnea de căprior
Din analiza figurii 6.3 se poate observa că valoarea înregistrată pe ntru parametrul
grăsime la carnea de căprior a variat între 1,11 % pentru proba cu numărul 6 și 1,90 % pentru
proba numărul 5. Procentul proteinelor a variat între 21,07 % și 21,87%, valoare minimă fiind
înregistrată pentru proba 3 , iar valoarea maximă pe ntru proba 6. Valorile procentuale ale
parametrului colagen au fost între 2,10 % și 2,46 %. Din punct de vedere al valorilor aceasta
proba se apropie cel mai mult de normal. Având în vedere că limita pentru substanțe grase % la
căprior este de 1,92% , iar î n cazul procentului de apă valoarea normală fiind de 75,76%.
În figura 6.4 este prezentat comparativ procentul apei conținut de cele trei tipuri de carne
de vânat studiate. Valorile minimă înregistrată a fos t de 63,46% la carnea de mistreț , iar valoarea
maxima a fost de 72,27 % la carnea de căprior.

0 10 20 30 40 50 60 70 80
1 2 3 4 5 6 72,88 71,09 72,16 72,72 72,1 72,71
1,33 1,17 1,22 1,4 1,9 1,11 21,6 21,81 21,07 21,34 21,62 21,87
2,25 2,2 2,46 2,1 2,17 2,12 Apă%
Grăsime%
Proteine%
Colagen%

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

6.4 Variația procentului de apă la 3 tipuri de carne de vânat studiate

6.5 Variația parametrior compoziționali a celor 3 tipuri de carne de vânat studiate

Figura 6.5 prezintă comparativ valorile înregi strate pentru grăsime, proteine și colagen la
toate cele 3 tipuri de carne luate în studiu. În ceea ce privește procentul de proteine valoarea
minimă a fost înregistrată la carnea de cerb 19,27% iar valoarea maximă la carnea de căprior
21,55 %. Conținutul de grăsime a variat între 1,37 % la carnea provenită de la căprior și 6, 66 %
la carnea provenită de la mistreț. Rezultatele obținute pentru parametrul colagen nu au prezentat
diferențe semnificative la speciile luate în studiu și au fost de: 2,45 % la ca rnea de mistreț, 1,5 %
la carnea de cerb și 2,21 la carnea de căprior.
58 60 62 64 66 68 70 72 74
Carne mistret Carne cerb Carne căprior 63,46 70,38 72,27
0 5 10 15 20 25
Proteine % Grăsime % Colagen % 20,17
6,66
2,45 19,27
4,59
1,5 21,55
1,35 2,21 Carne de mistreț
Carne de cerb
Carne de căprior

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

6.2 Rezultate și discuț ii privind identificarea unor specii de vânat î n func ție de
morfologia firului de pă r

Identificarea unor specii de vânat în funcție de morfologia firului de pă r a avut ca scop
evidențierea unor diferențe specifice cu ajutorul cărora să fie facilitată recunoașterea speciei de la
care provine o anumită probă de păr.

Fig 6.6 Aspecte ale rădă cinii firului de la porcul mistreț

 Analiza firelo r de păr de porc mistreț
Au fost analizate din punct de vedere macroscopic. Rezultatele constatate se referă la
culoarea firului de păr, aceasta fiind de culoare brună.
Din punct de vedere microsco pic s -a constatat culoarea brună a medu larei cu diametrul
de 100,02µm și a firului de pă r de 239,08µm.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Fig 6.7 Aspec tul varfului firului de păr la porcul mistreț

 Analiza firelor de p ăr la cele dou ă specii aparț inand familiei Cervidae

Au fost analizate din punct de vedere macroscopic unde s -a cons tatat la ambele specii ,
culoarea maro cu diferite nuanț e și prezen ța unor ondula ții.
Din punct de vedere microscopic diametrul medularei este de 271,82µm și al firului de
pâr de 390,10µm.
Rădăcina la ambele specii are forma unei cupe și este mai îngust ă decât tija firului .

Figura 6.8 Aspectul rădă cinii l a căprior

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Fig 6.9 Aspectul rădă cinii la cerb

Comparâ nd morfologic r ădăcina firelor de p ăr la c ăprior și cerb observ ăm o culoare
maro închis de nuan țe diferite și cu prezen ța de ondula ții.
Se remarc ă o asem ănare între cele dou ă specii și se pot di ferenț ia cu dificultate pe baza
acestui de tip de examen. La cervidae diametrul total al firelor de păr este de 390,10 µm ș i cel al
medularei de 271,82 µm.
Având în vedere cele prezenta te anterior se pot remarca diferenț e nete, legate de
culoare, formă și dimensiune între porcul mistreț (Sus scrofa ferus) ș i cervidae (Capreolus
capreolus, Cervus elaphus) din punct de vedere microscopic .

6.3 Rezultate și discuț ii privind determinarea unor metale grele

Al treilea obiectiv al studiului a fost apr ecierea prezenței și eventual cuantificare a unor
metale grele din probele de carne de vânat luate în studiu. Acest obiectiv a reprezentat un subiect
important, de interes în țara noastră din p ricina contamină rii cu metale grele. Metalele analizate
din pr obele de carne au fost plumbul ș i cadmiul.
Materialul constituit din probe de carne de vân at provenit de la porc mistreț și cervidae
au fost analizate în cadrul Direcț iei Sanitar Veterinare C luj.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabel 6. 4
Valorile obținute pentru plumb

Nr.Crt. Matrice Specia Sex/Vârsta animalului Valoare analitică (mg/kg)
1 Țesut muscular Mistreț Femel/11 luni Valoare
nedetectabilă*(<LOD)*
2 Țesut muscular Mistreț Mascul/14 luni Valoare
nedetectabilă *(<LOD)*
3 Țesut muscular Mistreț Femel/18 luni Valoare
nedetectabilă*(<LOD)*
4 Țesut muscular Mistreț Femel/36 luni 0,06±0,01mg kg
5 Țesut muscular Mistreț Femel/48 luni Valoare
necuantificabilă*(LOQ)*
6 Țesut muscular cervidee – Valoare
necuantificab ilă*(LOQ)*

LOD* = 0,01mg/kg (limita de detecție – cantitatea minimă de metal care o pot determina în
proba mea)
LOQ* = 0,02 mg/kg (limita de cuantificare – cantitatea minimă de la care am certitudinea că este
o anumită valoare)
Nedetectabil* – dacă valoa rea este mai mică de 0,1
Necuantificabil* – dacă valoarea este mai mică de 0,2

Din analiza tabelului 6.4 se poate observa că singura probă unde cantitatea de plumb a
înregistrat o valoare destul de ridicată pentru a putea să fie detectată a fost proba n umărul 4 de
țesut muscular de mistreț, provenit de la o femelă, de 38 de luni.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabel 6. 5
Valorile obținute pentru cadmiu

Nr.Crt. Matrice Specia Valoare analitică
(mg/kg) Sex/Varsta
animalului
1 Țesut muscular Mistreț Valoare
nedetectabilă(<LOD) Femel/11 luni
2 Țesut muscular Mistreț Valoare
nedetectabilă(<LOD) Mascul/14 luni
3 Țesut muscular Mistreț Valoare
nedetectabilă(<LOD) Femel/18 luni

4 Țesut muscular Mistreț Valoare
necuantificabilă(LOQ)* Femel/36 luni
5 Țesut muscular Mistreț Valoare
nedetectabilă(<LOD) Femel/48 luni
6 Țesut muscular Cervidee Valoare
nedetectabilă(<LOD) –

LOD* =0,005 mg/kg
LOQ*=0,010 mg/kg

În urma analizei tabelului 6.5 se poate observa că valoarea cantității de cadmiu detectată
la probele din carne de vânat a fost r edusă, fiind sub limita de detecție, respectiv cuantificare.
Tabel 6. 6
Concentraț iile medii al e plumbului la carnea de mistreț

Nr.probe
Specia Concentra ția citită în mg/ kg
1 Mistreț 0,04
2 Mistreț 0,05
3 Mistreț 0,06
4 Mistreț 0,02
5 Mistreț 0,01
6 Mistreț 0,00

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Din tabelul 6.33 se pot observ a concentrațiile medii ale ț esutului muscular la
mistret.Valoriile sunt detectabile î n primele 4 probe, dar la ultima parte care cuprinde proba cu
numarul 5 ș i proba cu numarul 6 au ieșit valori nedetectabi le și mai mici decât limita de
cuantificare (<LOQ).

Fig 6.10 Variația concentrației plumbului în probele de carne de mistreț studiate

Din analiza tabelului 6.33 se observa că valorile s -au încadrat intre 0,01 si
0,06.Valorile obținute pentru țesutu l muscular nu au o limită maximă admisibilă conform R CE
1881/2006. Așa cum reiese din datele tabelului … concentraț ia medie fiind de 0,03 mg metal/kg,
cu un minim de 0,01 mg/kg ș i un maxim de 0,06 mg/kg.

0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06
1 2 3 4 5 6

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Tabel 6.7
Concentraț iile medii ale plumbulu i la cervidee

Nr.probe

Specia
Concentrația citită in mg /kg
1 cervidee 0,02
2 cervidee 0,02
3 cervidee 0,02
4 cervidee 0,02
5 cervidee 0,02
6 cervidee 0,02

În urma analizei la cervid ee, rezultatele aș a cum se pot observa din tabelul 6.3.4 sunt
mai mici decă t limita de cuantificare.
După cum se poate observa valoar ea citită este de 0,02 mg/kg (tabel 6.3.4).
Așa cum reiese din tabele (6.3.3 si 6.3.4) cele mai mari valori ale concentraț iei de Pb au
fost înregistrate î n țesutul muscular de mistreț o valoare de 0,06 mg metal/ kg.
Cele mai mici rezult ate ale concentrației de Pb au fost înregistrate tot în ț esutu l
muscular din carnea de mistreț : 0,01 mg/kg .

Tabel 6.8
Concentraț iile medii al e cadmiului la carnea de mistreț

Nr.probe
Specia Concentrația citită in mg /kg
1 Mistreț 0,007
2 Mistreț 0,001
3 Mistreț 0,002
4 Mistreț 0,001
5 Mistreț 0,001
6 Mistret 0,003

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

În tabelul 6.3.5 sunt redate valorile detectabile în urma că ruia variaț iile sunt de 10 ori
mai mici decâ t valorile de la plumb. La p rima probă rezultă că valoarea este mai mică decât
limita de cuantificare .
În ceea ce priveste conținutul de cadmiu în ț esutu l muscular din carnea de mistreț , se pot
observa valori le maxime de 0,007 mg metal/kg și cea mai mică valoare de 0,001 mg metal/kg.

Fig 6.11 Variația concentrației cadmiu în probele de carne de mistreț studiate

În tabelul 6.3.5 sun t prezentate valorile concentrațiilor ale cadmiului . Se poate observa
concentraț ia medie a cadmiul ui 0,0025 cu un minim de 0,001 ș i un maxim de 0,007.
Prin compararea rezultatelor obținute se poate spune că valorile care sunt de tectabile
sunt mai ridicate la țesutul muscular de mistreț față de cervidee.
S-a realizat o corelație între valorile nedetectabile ș i cadmiu detectabil.
Legat de Pb acumulat în ț esutul muscular din carnea de mistreț ș i Pb acum ulat î n carnea
de cervidee printr -o interpretare grafică (fig 6.12).

0 0,001 0,002 0,003 0,004 0,005 0,006 0,007
1 2 3 4 5 6 0,007
0,001 0,002
0,001 0,001 0,003

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Din rezultatele citite de pe curba de calibrare concentrația citită la cadmiu este de 0,4
µg/l, iar concentrația citită la plumb este de 4,0 µg/l.
Aceste concentrații detaliază o atenție asupra contaminării cu aceste metale, din cauza
toxicității raportate tot mai des la oameni. Important din punct de vedere toxicologic este
monitorizarea acestora și nivelurile întâlnite în cât mai multe eș antioane.

Fig 6.12 Variația celor două tipuri d e metale în funcț ie de specie

Figura 6.12 prezintă comparativ val orile prezentate pentru cadmiu ș i plumb. Se poate
observa că toate probele s -au încadrat sub limită .
În urm a analizei se poate observa con ținutul de metale grele din carnea de vânat :
– valori le în cazul probei de mistreț sunt mai crescute sunt m ai crescute de cel putin 10 ori;
– valorile î n cazul probei de cervidee sunt minime ș i nu exista risc de contaminare ;
– în urma determinărilor realiz ate pot spune că se justifică de ce nu există o limită maximă
admisibilă pentru țesutul muscular;

0 0,005 0,01 0,015 0,02 0,025 0,03 0,035
Plumb Cadmiu 0,03
0,02 0,0025
0
Mistreț Cervidee

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

CAP ITOLUL VII
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂ RI

1. La analiza compozițională a trei specii reprezentative pentru vâ nat s-au relevat diferențe
semnificative în ceea c e privește procentele de proteină , apă și gră sime.
2. La analiza probelor din carne de mistreț s -a constatat o valoare scăzută a parametrului
de apă de 69%. Procentul de proteină are variații cuprinse între 17 ș i 23% .
3. La analiza cărnii de cerb s -a constata t o valoare medie a parametrului de apă de 70,38% ,
o valoare s căzută de colagen de 1,50% ș i o valoare mică a gră simii 4,59%.
4. La analiza probelor de că prior s -a constat o valoare a procentului de apă de 72,27 % și a
procent ului de proteină de 21,55% .
5. În ceea ce privește analiza comparativă a morfologiei firului de păr, între cele două
specii de cervidae s -au constatat numeroase asemamări ce fac dificilă diferențiera, în
schimb morfologia firului de păr la mistreț este mult diferită față de cel de cervida e.
6. Determinarea nivelurilor de plumb și cadmiu, scot î n evidența încadrarea î n lim itele de
referință pentru c arne, cu toate că, limita maximă admisă se aplică doar pentru ț esutul
gras.
7. Referențialul nu se referă la carnea de vâ nat, dar valorile determinate sunt mici, ceea ce
atestă un nivel redus de contaminare. Nivelul plumbului este mai ridicat față de cadmiu
de aproximativ 10 ori.

** Recomandă m monitorizarea cu strictețe a valorilor compozi ționa le în produsele din
carnea de vânat și în mod special a contaminării cu unele metale grele .

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

Bibliografie

1. Abdulla M., Chmielnicka J.,1990.New aspects on the distribution and metabolism of
essential trace elements after dietary exposure to toxic metals.,p.25 – 53.
2. Abshire MK.,Devor DE., Diwan BA., Shaughne ssy JD.,Waalkes MP.,1996.In vitro exposure
to cadmium in rat L6 myoblasts can result in both enhancement and suppression of
malignant progression in vivo.,p.1349 – 1356
3. Ali A.,Irfan I.,Mehmet C.,Murat K.,2005.Identification of meats using random amplified
polymorphic DNA Technique,p.37 -45.
4. Bondoc I.,2014.Controlul produselor și alimentelor de origine animală.Editura Ion Ionescu
de la Brad Iași,p.382 -419.
5. BRĂDĂȚAN G.,2007.Siguranța alimentelor, Editura „Ion Ionescu de la Brad" Iași.
6. Coogan., Bare RM., Waalkes MP.,1992.Cadmium -induced DNA strand damage in cultured
liver cells: reduction in cadmium genotoxicity following zinc pretreatment, United States of
America,p.33 – 227.
7. Craciunescu A.,Stanciu S.,Moatăr M.,2014. Research on meat quality of some wild animal
species for human consumption,Timisoara,p.80 -86.
8. Dartmouth .,2012.A Metals Primer, Research Program.,p.12 -29.
9. Deepmala Satpathy.,M. Vikram Reddy., Soumya Prakash Dhal.,2014. Risk Assessment of
Heavy Metals Contamination.
10. DUFFUS JH.,2002.Heavy metal.Pure App l Chem.,p.793 –807
11. EN 13804,Foodstuffs -Determination of trace elements -Performance criteria,general
consideration and sample preparation.
12. FAO/WHO 1987.Codex Alimentarius Commission.,p.37 -87.
13. LENNTECH L.,2014.WATER TREATMENT AND AIR PURIFICATION, Published b y
Lenntech, Rotterdamseweg, Netherlands

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

14. Hallari S., Schwartz C., Hasko A.,Morel JL.,1998. Heavy metals in soils and plants of
serpentine and industrial sites of Albania.,p.133 – 142.
15. ISO 22000
16. He ZL., Yang XE., Stoffella PJ.,2005. Trace elements in agroecos ystems and impacts on the
environment
17. Wang S.,Shi X.,2001. Molecular mechanisms of metal toxicity and carcinogenesis.,p.3 – 9.
18. Joseph G.,David S.Collins.,Robert H.Meat Hygiene,p.70 -72.
19. John H. Duffus.,2009.Heavy metals a meaningless term.vol 74,p.793 – 807.
20. Köck M1., Kosmus W., Pichler -Semmelrock FP., Sixl W.,1989. Accumulation of heavy
metals in animals. Part 1: Lead and cadmium contamination in some wild animals.
21. M.Moyes.Venison into the 21st Century,p.13 -15.11.Dransfield E., Nute G.R.,Hogg B. W.
And Walter s B.R.,1990.Animal Production,p.50,p.291.
22. Maurizio R.,Andrea A., Maria Paola P.,Claudia R.,2010.Meat from wild ungulates.Ensuring
quality and hygiene of an increasing resource,USA,p.318 – 325.
23. Mihaiu M.,2013,Controlul oficial de abator al carnii si subprodu selor,editura Risoprint,Cluj –
Napoca,p.15,82 -84
24. Mihaiu M.,2010.Igiena,calitatea si tehnologia alimentelor,Vol.I Carnea,editura
Risoprint,Cluj -Napoca,p.104
25. M. ZAHURUL ALAM CHOWDHURY.,2011. DETERMINATION OF ESSENTIAL AND
TOXIC METALS IN MEATS.,p.16 -5 172.
26. Nordberg GF., Jin T., Hong F., Zhang A.,Buchet JP., Bernard A.,2005.Biomarkers of
cadmium and arsenic interactions.,p.191 – 197.
27. Ordinul nr. 1888/2007 privind aprobarea Listei cu substanțele organohalogenate și metale
grele, precum și a limitelor maxime admisib ile pentru substanțele organohalogenate și
metale grele din apă
28. Paul D. Ray.,Andrew Yosim.,Rebecca C. Fry.,2014. Incorporating epigenetic data into the
risk assessment process for the toxic metals arsenic, cadmium, chromium, lead, and mercury:
strategies and challenges.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

29. Paul B Tchounwou., Clement G Yedjou.,Anita K Patlolla and Dwayne J Sutton.,2012.
Heavy Metals Toxicity and the Environment, United States of America. .
30. Petr D.,Alena S.,Hana B.,Ladislav S.,2012.Quality indicators of Roe Deer,vol.62,Czeck
Republic,p.185 – 191.
31. REGULAMENTUL nr.853 din 29 aprilie 2004 de stabilire unor norme specifice de igiena
care se aplica alimentelor de origine animala,Sectiunea 6
32. REGULAMENTUL nr. 149/2015 privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a
protecției fo ndului cinegetic nr. 407/2006
33. REGULAMENTUL (CE) nr.1881/2006 de stabilire a nievlurilor maxime pentru anumiti
contaminanti din produsele alimentare.,p.5.
34. Rusu T., 2005, Agrotehnică. Editura „RISOPRINT” Cluj -Napoca, Colecția Agraria, p.330 –
334
35. Sandstead, H arold H.,1995. The American Journal of Clinical Nutrition ,USA.
36. Stern B.,2010. Essentiality and toxicity in copper health risk assessment: overview, update
and regulatory considerations.,p.114 – 127.
37. Tara A.,Okuma,Rosalee S.,Hellberg., 2015.Identification of m eat species in pet foods using a
real time polymerase chain reaction PCR assay,p.9 – 17.
38. Vasileios A. Bampidis.,2013.Arsenic,Cadmium,Lead and Mercury as Undesirable
Substances in Animal Feeds, Alexander Technological Educational Institute Greece
39. Vita Straz dina,Aleksandrs Jemeljanovs, Vita Sterna, Daina Ikauniece,.2014. Nutrtional
characteristics of wild boar meat hunted in Latvia,p.32 -35.
40. Vita S., Aleksandrd J.,Vita S., Daina I.,2012. Fatty acids Composition of Elk,Deer, Roe Deer
and Wild Boar Meat Hunted i n Latvia,p.765 -768.

*** – http://referat -referate.blogspot.ro/2013/02/poluarea -cu-metale -grele.html /
*** – http://referat -referate.blogspot.ro/2013/02/poluarea -cu-metale-grele.html
*** – http: //www. efsa. europ a. eu/.

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat

LISTA DE ACRONIME Ș I ABREVIERI
LOD – limita de detecț ie – cantitatea minimă de metal ca re o pot determina în proba mea
LOQ – limita de cuantificare – cantitatea minimă de la care am certitu dinea că este o anumită
valoare
CSV – Control Sanitar Veterinar
AAS – Spectrometrie de Absorbție Atomică
USAMV – Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară

Cioată Adina Florina Studii de calitate compozițională ș i de contaminare
cu unele metale grele a cărnii de vâ nat