CINEMATOGRAFICĂ I.L. CARAGIALE BUCUREȘTI FACULTATEA DE [608077]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI
CINEMATOGRAFICĂ „I.L. CARAGIALE” BUCUREȘTI FACULTATEA DE
FILM
SPECIALIZAREA: MULTIMEDIA (MONTAJ -SUNET)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
prof. univ. dr. Laura Baron

Absolvent: [anonimizat]

2019
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI
CINEMATOGRAFICĂ „I.L. CARAGIALE” BUCUREȘTI FACULTATEA DE
FILM
SPECIALIZAREA: MULTIMEDIA (MONTAJ -SUNET)

VIDEOCLIPURILE AWGE

Coordonator:
prof. univ. dr. Laura Baron

Absolvent: [anonimizat]

3
Cuprins

CUPRINS ………………………………………………………………………………………… …….. ………… ………..pag.3
INTRODUCERE …………………………………………………………………………. …………. …….. …………..pag.4
CAPITOLUL I Istoria Videoclipului Muzical ……………………………….. …….. ……………….pag.6
1.1 Aparitia conceptului de videoclip muzical ……………………………… ……………… ……pag.6
1.2. Perioada MTV ………………………………………………………………….. ……………. …..pag.9
1.3. Perioada Youtube ………………………….. ……………………………. …………… ………….pag.10
CAPITOLUL II Tipuri de Videoclipuri ………………………………………… ………………….. …….pag.11
2.1. Videoclipul narativ …………………………………………………………… ……………… …..pag.11
2.2. Videoclipul c lasic……………………………………………………….. ……………… ………..pag.11
2.3. Videoclipul c onceptual ……………………………………………. ………………… ………… .pag.12
CAPITOLUL III Montajul in Videoclipuri …………………………………………… …….. …………..pag.13
CAPITOLUL IV Studiu de caz ………………………………………………………….. ……………. ………pag.16
4.1. ASAP MOB – Money Man/Put That On My Set …………………….. ……………. …….pag.16
4.2. ASAP Rocky – Kids Turned Out Fine …………………………………. ………………. …..pag.19
4.3. ASAP Rocky – LSD…………. ……………………………………………… ………………… ..pag.22
4.4. ASAP Rocky – ASAP Forever …………………………………………… ……………… ……pag.26
4.5. ASAP Rocky – Babushka boi ………………………………………………. ……………. …..pag.28
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………….. …………….. …….pag.30
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………. ……………. ………….pag. 31
FILMOGRAFIE ………………………………………………………………………………. ……………. …………..pag.31
WEBOGRAFIE ………………………………………………………………………………… …………. …………….pag.31

4
Introducere

Cel mai probabil v ă întreba ți ce este AWGE și ce înseamn ă. AWGE este o asocia ție
înfiin țată în anul 2015 de c ătre rapperul american ASAP Rocky , membru al trupei ASAP MOB,
și coordonat ă de către artistul vizual Robert Gallardo.
Aceast ă companie a fost creat ă cu scopul de a aduna arti ști din diferite domenii, dispu și
să colaboreze pentru a creea con ținut autentic și original în materie de muzic ă, mod ă și
videoclipuri , toate fiind realizate sub aceea și estetic ă. Deși aceast ă grupare a beneficiat de o
popularitate ridicat ă încă din momentul înfiin țării ei, nu se știu prea multe date legat e de modul
în care membrii ac ționea ză.
Inspirat din filmul Fight Club (1999, regizat de David Fincher) , AWGE are dou ă reguli
de baz ă prezente pe site -ul lor oficial. Prima fiind „Niciodata nu dezv ălui ce înseamn ă AWGE ”,
iar a doua „Când ai dubii, întoarce -te la regula 1 ”1.
„Money Man/Put That On My Set” a fost primul videoclip produs de ei care mi -a atras
atenția datorit ă modului în care s -au folosit de tr ăsăturile specifice scurt -metrajului
experimental , în scopul de a spune o poveste în tandem cu melodia.
Cu timpul, ASAP Rocky a început s ă lanseze din ce în ce mai multe videoclipuri pentru
piesele sale, toate fiind în colaborare cu AWGE, păstrând stilul avangardist de exprimare
vizual ă în care estetici vechi sunt reinve ntate și reinterpretate , un stil care îmi place foarte mult
cand vine vorba de videoclipuri muzicale.
Faptul c ă produc țiile AWGE sunt inspirate din filmele mele preferate, și anume „La
Haine” (1995, regizat de Mathieu Kassovitz) , „Enter The Void” (2009, regizat de Gaspar Noe) ,
„Kids” (1995, regizat de Larry Clark) sau „Gummo” (1997, regizat de Harmony Korine) , m-a
facut s ă mă îndrăgostesc și mai mult de aceste videoclipuri. Datorit ă lor pot spune că am ajuns
să îi apreciez mai mult muzica lui ASAP Rocky, urcând în topul arti știlor mei favori ți.

1 https://www.awge.com/#about

5
Primul capitol con ține un scurt istoric cu scopul de a clarifica motivul pentru care a ap ărut
videoclipul muzical și modul în care acesta a evoluat și s-a adaptat de -a lungul vremii , fiind
influen țat de platforma digital ă prin intermediul căreia a fost difuzat.
În capitolul al d oilea sunt definite cele trei mari categorii de videoclipuri , împreuna cu
caracteristicile specifice fiec ărui gen.
Cel de -al treilea capitol prezint ă rolul montajulului și al sunetului în videoclipul muzical
și modul în care cele dou ă elemente lucreaz ă împreun ă pentru a creea un concept audio -vizual.
În ultimul capitol ce reprezintă studii de caz, am analizat cinci dintre videoclipurile mele
preferate produse de AWGE ,cu scopul de a prezenta trăsăturile lor definitorii în creearea unui
stil propriu.

6
Capitolul I. Istoria Videoclipurilor

1.1.Apari ția conceptului de videoclip muzical
Muzica a fost mereu o component ă de baz ă în cultura oamenilor. S -a schimbat și s-a
adaptat de -a lungul anilor, ajung ând în punctul în care orice hit din ziua de azi este acompaniat
de un videoclip.
Prima reprezenta ție artistic ă în istoria videoclipului muzical dateaz ă încă din anul 1894.
Compozitorii Edward Ma rks și Joe Stern decid s ă îl angajeze pe electricianul Thomas George
pentru a le promova c ântecul „The Little Lost Child”. Thomas a fotografiat mai mul ți oameni
ce interpretau firul narativ al melodiei, dup ă care a developat pozele pe diapozitive de sticl ă,
urmând să le picteze manual pe fiecare în parte. Acesta s -a folosit de a șa numita „lantern ă
magic ă” pentru a proiecta imaginile statice pe un ecran, simultan cu reprezentarea live a
melodiei.
Primul concert a fost un dezast ru din cauza imaginilor r ăsturnate și incrorect încadrate,
strârnind r âsul în rândul spectatorilor. A doua oara, Thomas și-a corectat gre șelile realiz ând un
spectacol impecabil, las ând pe toata lumea cu gura cascat ă. Datorit ă acestei inova ții, melodia
„The Little Lost Child” a beneficiat de un succes notabil , reușind s ă vândă peste dou ă milioane
de copii.
În scurt timp se na ște o întreag ă industrie, peste 10 000 de teatre încep s ă adopte acest gen
de spectacol cu melodii ilustrate, fiind o min ă de aur pentru compozitori.
Următorul pas important în istoria videoclipului muzical a fost dezvlotarea sunetului în
film. În 1922, Lee De Forrest a creat „phonofilmul”, ad ăugând un tub de sunet sistemului audio
ce con ținea sunet pe film , amplific ând astfel mai u șor sunetul din difuzoarele cinematografelor.
Acest sistem este asem ănător cu cel întalnit și în zilele noastre în sălile de cinema.
Rivalul phonofilmului a fost „vitaphon -ul” (sunet pe disc), un sistem creat de compania
Warner Brothers, ce const ă în redarea imaginilor filmate, împreun ă cu sunetul de pe ni ște
discuri mari înregistrate în format fonografic. Aceast ă tehnologie a permis filmelor s ă aibă mai
mult dec ât o simpl ă acompanie de pian.

7
Primul hit a l acele perioade a fost “Charmaine” , și făcea parte din primul film „talkie”
de lungmetraj “The Jazz Singer” (1927) ce prezenta dialog, efecte sonore si muzic ă. Tot în anii
‘20, folosind aceea și tehnic ă, Max Fleischer cre ează o serie de scurtmetraje animate numite
„Screen Songs” prin care îndemna publicul s ă cânte melodii populare acelei perioade , un fel
de karaoke al zilelor noastre. Și Walt Disney a contribuit la ideea de videoclip, filmele sale de
animatie „Silly Simphonies” și “Fantas ia” prez entând o construc ție narativ ă în jurul unor
melodii simfonice.
La începutul anilor ‘30, compania Warner Brothers a produs o serie de scurtmetraje
muzicale numite „Spooney Melodies” (1930 -1931) ce au fost realiza te cu ajutorul vitaphon –
ului. Ele prezentau un amestec de anima ții art-deco și cadre cu interpretul ce c ânta live , având
o abordare stilistic ă prezent ă și în videoclipurile de azi. Art-deco este un curent artistic vizual
și arhitectural, ap ărut în Fran ța înainte de Primu l Razboi Mondial ce a avut o influen ță mare
asupra designului obiectelor uzuale cum ar fi radioul sau aspiratorul, având ca scop
modernizarea aspectului. Din păcate, din seria „Spooney Melodies” a supravie țuit doar „Crying
for the Carolines ” (1930) , restul s-au deteriorat în timp.
Filmul muzical nu era prezent doar în cinematografe. În anii ‘40, în Statele Unite ale
Americi au apărut “Soundies”, ni ște clipuri filmate pe pelicul ă de 16mm, ce con țineau secven țe
de dans av ând o durat ă de trei minute. Acestea puteau fi vizionate introduc ând un nickel într-
un jukebox video numit „Panoram ”. Filmul ețele erau redate în sincron cu melodia aleas ă, între
anii 1940 -1946 au fost create peste 1800 de astfel clipuri muzicale. Bazat pe aceleasi princip ii
a fost inventat și în Fran ța (anii ‘50) un astfel de jukebox video, numit „Scopiton”, adus ulterior
și în SUA prin investi ția lui Francis Ford Coppolla.
În anii ‘50, musical -urile rock n roll au explodat, introduc ând astfel publicului conceptul
de „band performance” . Deși la început a fost considerat un film de categoria B, „Rock Around
the Clock” s -a num ărat printre marile hit -uri ale anului 1956. Filmul este compus din
interpret ările muzicale ale mai multor arti ști sau trupe precum: Bill Haley, The Platers, Freedy
Bell and The Bell Boys.
Apar emisiuni muzicale dedicate adolescen ților, precum „Top of Pops ” în Marea
Britanie , American Bandstand în SUA sau Beat Club în Europa. Apariția acestor show -uri au
provoca t transform ări în cultura tineretului p ână la finalul anilor ‘50, cresc ând num ărul de
vânzări în rândul muzicii populare din acea perioad ă.

8
În anii ‘60, The Beatles au avut o influen ță mare asupra industriei muzicale. Membrii
trupei au jucat în dou ă filme ce prezentau tehnici specifice videoclipurilor muzicale (numeroase
unghiuri de filmare neobi șnuite, prim planuri ce alterneaz ă cadre largi cu t ăieturi pe muzic ă):
„A Hard Day’s Night” (1964) și „Help!” (1965). Din cauza programului încărcat, cei de la The
Beatles nu puteau ajunge s ă interpreteze live melodiile în emisiune, a șa că trimiteau clipuri
deja filmate pentru a fi difuzate la televizor.
În anul 1965 apare „Subterranean Homesick Blues” , primul videoclip muzical din istorie.
Este un sing le compus de solistul Bob Dylan ce con ține un filmulet în care apare interpretul
ținând în mână cartoane cu versurile melodiei, unele din ele fiind scrise inten ționat gre șit pentru
a stârni amuzamentul publicului . Spre exemplu, atunci c ând în melodie se aude cuv ântul
„succes”, Bob Dylan ține în mână un carton pe care scrie „sucksess” sau atunci cand se aude
„eleven dollars bills ” pe carton scrie „20 dollar bills”. Filmule țul respectiv face parte din
documentarul „Don’t look back”, un documentar despre turneul din Marea Britanie al lui Dylan
din 1965.
Ulterior și ceilalti arti ști au început treptat să se foloseasc ă de acest gen de videoclip pentru
a-și promova melodiile, p ână atunci mulțumindu -se doar cu interpretările live ale melodiilor ,
realizate la cererea producătorilor de show -uri.
Încep ând cu anii ‘70, videoclipurile cap ătă o importan ță major ă în cultura muzical ă,
crescând din punct de vedere calitativ, dezvoltându -se într-o întreag ă industrie. Artiști precum
Duran Duran, Adam and the Ants, Spandau Ballet și Culture Club au acordat la fel de multă
atenție videoclipului cât și muzicii, ba chiar mai multă uneori , ceea ce a provocat apariția unui
canal de televiziune dedicat difuz ării lor, și anume MTV.

9
1.2. Perioada MTV

Prima transmisie a MTV -ului a fost pe 1 august 1981, primul videoclip difuzat fiind
„Video Killed The Radio Star” al trupei The Buggles, regizat de Russel Mulcahy. Acest
eveniment a marcat începutul perioadei MTV.
Generația MTV a eclipsat predecesorul său, radioul, majoritatea vânzărilor caselor de
discuri fiind datorate descoperirii melodiilor prin intermediul programului TV. Videoclipul
muzical a devenit o nou ă ramur ă media, despre care toat ă lumea vorbea și nu p ărea să fie uitat
cu timpul in analele istoriei precum Panoram -ul sau Scopiton -ul. Aceast ă nouă platform ă a
permis artiștilor s ă își extind ă audien ța. Arti ști britanici precum Billy Idol, D uran Duran sau
Bonnie Tyler au avut parte de un succes major în Statele Unite ale Americii .
Industria clipurilor muzicale a avut parte de o revelație în momentul în care s -a aflat c ă
videoclipul de 14 minute al melodiei „Thriller” al lui Michael Jackson, a avut un buget de 800
000 de dolari. Videoclipul a promovat at ât de bine albumul „Thriller” încât au fost v ândute 40
de milioane de copii. Tot Michael Jackson a lansat videoclipul „Bad” (1987), fiind primul clip
cu un pot ențial mesaj ideologic și social.
MTV -ul s-a extins de -a lungul anilor cu MTV Video Music Awards (1984), VH1
(1985), Yo! MTV Raps (1988) si MTV2 (1996) . Alte canale TV au început s ă imite stilul MTV,
iar canalele de muzic ă au început s ă se răspândeasc ă la nivel mondial .
Videoclipurile muzicale și-au păstrat popularitatea datorit ă investi țiilor din ce in ce mai
mari în produc ția lor. Clipul „Money for Nothing” (1985) al trupei Dire Straits a fost inovator
în ceea ce prive ște anima ția computerizat ă.
Cu timpul, stilul hollywoodian acapareaz ă treptat industria videoclipurilor muzicale .
Produc țiile mari se axeaz ă din ce în ce mai mult pe modelul „star system” în care artistul este
produsul principal, rezultând într -o canonizare . Pe de alt ă parte, regizori precum David Fincher,
Spike Jonze sau Mark Romanek își creează propriul lor stil de videoclip muzical, ajung ând mai
târziu s ă lucreze în cinematografie , regizând filme de lung -metraj.

10
1.3. Perioada Youtube

Apari ția Youtube -ului în 2005 a determinat o schimbare în ceea ce prive ște videoclipul
muzical. Acest site a devenit în scurt timp cea mai folosit ă platform ă online de a viziona clipur i,
ocup ând locul al doilea ca num ăr de acces ări pe internet.
Artiștii beneficiaz ă de o promovare mai extins ă față de cea televizat ă, oamenii încep s ă
posteze film ări de la concerte, arhive cu videoclipuri din emisiuni, montaje amatoricesti cu
artiștii lor preferati etc , astfel Youtube schimb ă percep ția asupra videoclipului popular, fiind
un mod mai accesibil și inovativ de a viziona clipuri. Conținutul avea caracteristica de a fi
exclusiv, permițând vizitatorilor site -ului să acceseze videoclipul la câteva minute de la
lansarea acestuia . De asemenea, posibilitatea de a reurmări videoclipul era o facilitate pentru
care noua platformă urma să devină reprezentativă pentru această generație.
În anul 2009, în Statele Unite ale Americi i se înfiin țează Vevo, prima companie din
industria v ideoclipurilor muzicale ce monetizeaz ă numărul de vizualiz ări de pe Youtube,
Youtube -ul permite dezvoltarea unei noi estetici și anume estetica DIY (Do It Yoursel).
Acest stil const ă în produc ția scăzută din punct de vedere al calit ății tehnice, d ând impresia c ă
poate fi realizat chiar de audien ță. Artiști celebri încep s ă abordeze aceast ă estetic ă, Moby fiind
printre primii care livreaz ă astfel de videoclipuri low -budget pentru pia ța de pe Youtube.

11
Capitolul II. Tipuri de videoclipuri

Videoclipul muzical începe s ă se dezvolte considerabil datorit ă popularita ții sale, astfel
se poate observa în timp apari ția a trei stiluri de baz ă bine definite .

2.1. Videoclipul narativ
Se aseam ănă mai de graba cu un scurt -metraj, de cele mai multe ori acest gen de videoclip
nu prezint ă cadre lip-sync, în schimb ilustreaz ă într-un mod subtil versurile melodiei.
Videoclipul narativ eviden țiează dorin ța artistului de a crea o poveste pentru audien ța sa.
„Plot-ul” este de obicei simplu pen tru ca spectatorul s ă poată urmări cu u șurință firul
narativ al clipului . Astfel privitorul este încurajat s ă acorde o aten ție mai mare videoclipului
pentru a înțelege povestea, nu doar s ă asculte melodia.
Pe de alt ă parte, pentru realizarea unui videoclip narativ este nevoie de o produc ție mai
mare fa ță de alte genuri, deoarece este nevoie de echipament mai performant, mai multe loca ții,
actori, mai mul ți oameni pe set etc.

2.2. Videoclipul clasic
Acest tip de videoclip ilustreaz ă presta ția live a melodiei , ceea ce perm ite audien ței o
apropiere mai mare fa ță de artistul sau trupa respectiv ă. Această metodă poate atrage v ânzari
mai mari c ând vine vorba de turnee sau concerte, datorit ă experie nței pe care o ofer ă videoclipul
clasic.
Spre deosebire de videoclipul narativ, cel clasic este mult mai u șor și ieftin de realizat
nefiind nevoie de aparatur ă sofisticat ă sau loca ții diversificate, dar aici montajului are un rol
important. Pentru a nu plictisi, monteur -ul folose ște de o gamă largă de efecte vizuale precum:
speed -uri, slow -uri, suprapuneri de imagini, jump -cut-uri, cadre cu unghiula ții neobi șnuite etc.

12
Este des int âlnită combina ția între videoclipul narativ și videoclipul clasic, deoarece
interpretul poate ap ărea în clip ca personaj sau ca observator la desfa șurarea ac țiunii.

2.3. Videoclipul conceputal
Este foarte diferit fa ță de cel narativ și clasic, dat fiind faptul c ă nu are un fir narativ clar
și nici nu ilustreaza versurile în vreun fel. În acela și timp prezint ă o poveste micu ță sau o
interpretare, dar doar at ât cât audien ța să poată viziona clipul f ără să fie prea confuz ă.
Caracteristicile de baz ă ale videoclipului conceptual sunt creativitatea și unicitatea, de
aceea rămâne rapid întipărit în mintea spectatorului , astfel c ele mai memorabile clipuri fac
parte din aceast ă categorie .
Pe de alt ă parte trebuie dozat ă aceast ă unicitate și creativitate, deoarece videoclipul risc ă
să fie ne înțeles și să pară doar o adunatur ă de cadre aleatorii f ără sens.

13
Capitolul III. Montajul și sunetul în videoclipul muzical

Deși montajul și sunetul sunt reg ăsite în toate genurile cinematografi ce, videoclipul
muzical are o abordare aparte asupra lor. Fiind un produs de avangard ă nestandardizat,
montajul în videoclipuri beneficiază de un nivel mai ridicat de creativitate în comparație cu
produsele cinematografi ce.
În clipuri, montajul nu doar c ă influen țează modul în care este perceput ă narațiunea, dar
poate sublinia structuri vizuale non -lineare din punct de vedere narativ și le poate transforma
în structuri de sine st ătătoare. Precum „editingul ” în film ajut ă la conturarea caracterului
personajelor, în videoclipuri poate eviden ția iconografia pop -starului.
Majoritatea particularit ăților stilului de montaj folosit în videoclip se bazeaz ă pe modul
în care acesta este construit în raport cu melodia. Astfel prin t ăieturi sunt puse în eviden ță
aspecte ale c ântecului precum ritmul și caracteristica timbrului, anumite fraze din versuri, dar
în mod special structura melodiei. Deoarece își poate stabili un profil ritmic propriu, montaj ul
poate asigura un contra -punct cu privire la structura muzical ă a cântecului.
Un lucru foarte important pe care trebuie s ă îl aibă în vedere un monteur în momentul în
care editeaza un videoclip este s ă se asigure c ă niciun element (nara țiunea, decorul, star -ul,
versurile, melodia) nu iese mai mult în eviden ță. Regizorii de videoclipuri se bazeaz ă pe montaj
ca acest echilibru să fie tinut în frâu, fiecare din elemente av ând la randu lor , în mod egal,
momentul s ău de glorie. Spre exemplu, o imagine prea puternic ă trebuie suficient dozat ă încât
să nu strice fl uxul de informa ții construit. Prin urmare, punctul culminant al videoclipului este
păstrat prin montaj, ținând privitorul în prezent. Un montaj alert permite celui ce priveste s ă
digere mai u șor o înșiruire de cadre neobi șnuite sau cu un impact emotional puternic ,
Postul de televiziune MTV a pus bazele unui nou stil de montaj nonconformist, ce constă
în prezentarea unei acțiuni prin tăieturi rapide sărind prin timp și spa țiu fără să respecte regulile
de continuitate specifice filmului. În scurt timp acest tip de montaj a fost adoptat și în
cinematografie. Filme de lung metraj precum „Flashdance” (1983) sau „Footloose” (1984)
prezintă secvențe filmate și montate în stilul v ideoclipului muzical, întrucât montajul MTV

14
reprezintă un mod multifuncțional pentru noile generații obișnuite cu procesarea foarte rapidă
a informației vizuale.
În videoclip, montajul permite dezvoltarea mult mai complex ă a unei emo ții, dat fiind
faptul c ă nu este constr âns de continuitate, spre deosebire de celelalte ramuri cinematografice .
„Arunc ând” cadre aparent la întâmplare , spectatorul este for țat să foloseasc ă toate cuno ștințele
necesare pentru a înțelege asocierea imaginilor , astfel percep ția se extinde peste ce este
prezentat , nu doar din punct de vedere vizual și auditiv.
Videoclipul muzical îmbin ă sunetul și imaginea în așa fel încât privitorul s ă nu
conștientizeze relația sincretică dintre cele dou ă componente de baz ă. În cinematografie,
sunetul și muzica sunt al ăturate imaginii pentru a oferi o experien ță completa, în videoclipurile
muzicale imaginea este cea care vine și completeaz ă linia melodic ă pentru a ajuta spectatorul
să vizualizeze structura melodică.
Pentru a construi o structur ă în ordinea cadrelor și a montajului unui videoclip muzical,
este nevoie de cateva tehnici narative specifie filmului. Continuitatea st ă la baza montajului în
ceea ce prive ște filmul , dar este mai rar întalnit ă în videoc lip.
Continuitatea în film include regula de 180 de grade a axului, ce permite men ținerea
direc ției privirilor, precum și regula de 30 de grade, ce împiedic ă apari ția efectului de jump –
cut. Aceste reguli mentin o naturale țe în ceea ce priveste mi șcarea de la un cadru la altul .
Montajul bazat pe continuitate caut ă să păstreze cursul trecerii timpului și a orientarii
spațiale, având ca scop principal crearea unei direc ții clare în universul filmului. Deoarece
videoclipul muzical nu are tot timpul o traiectorie clar ă, continuitatea în montaj este reg ăsită în
secven țe izolate . Probabil acest tip de editare este evitat în videoclipuri pentru c ă ar oferi
imaginii un rol mai important dec ât cel al sunetului. Ținta unui clip este de a atrage aten ția
spectatorului asupra melodiei și de a -l convinge în cele din urm ă să o cumpere.
Scopul videoclipului muzical este de a prezenta un „puzzle ”. Adesea imaginea este relativ
discontinu ă. Timpul se desfasoar ă într-un mod imprevizibil f ără a oferi vreun punct de
referin ță. Spațiul este prezentat încet și incomplet. Un videoclip țintește spre starea sau dorin ța
personajului, dar nu le dezv ăluie niciodat ă în totalitate. Rareori putem vedea o ac țiune
complet ă, mișcarea este de obicei t ăiată prin montaj. Pove știle sunt sugerate, dar nu prezentate
complet.

15
Modul disjunctiv în care este folosit montajul în videoclip îl face pe privitor s ă se
acomodeze cu structura melodiei ce este într-o continu ă schimbare. Deși acest gen de montaj,
la prima impresie poate crea un soi de dezechilibru , el îndeamn ă spectatorul s ă se concentreze
pe construc ția audio -vizual ă. În cele din urm ă, privitorul își recap ătă sensul orient ării în
narativitatea și configura ția clipului .
Edward Branigan, Michel Chion si Walter Ong au fost teoreticienii care ne reamintesc c ă
sunetul și imagin ile au propriet ăți diferite. Trăsăturile cinematografice ale mise -en-scenei
videoclipului muzical precum unghiula țiile neobi șnuite a le camerei , cadre cu urm ărire de
personaj, pan -uri și til-uri, ac țiunea din interiorul cadrului , suprafe țe sclipitoare, lumina care
pâlpâie – reflect ă propriet ăți experimentale ale sunetului.
Deși predomin ă, muzica nu este singurul element sonor prezent în anumite videoclipuri.
Pentru o atmosfer ă mai cinematografică , se reg ăsesc sunete diegetice precum pa și, ambian ță,
replici etc. O astfel de abordare din punct de vedere al sunetului în videoclipuri, îmbog ățește
coloan a sonor ă, oferind o experient ă audio -vizuală mai complex ă.

16
Capitolul IV. Studii de caz

4.1. ASAP M OB – Money Man/Put That On My Set

„Money Man/Put That On My Set” , regizat de Dexter Navy, a fost primul videoclip
produs de AWGE care mi -a atras aten ția și mi-a stârnit curiozitatea fa ță de aceast ă casă de
produc ție.
Cele dou ă melodii prezente în clip sunt single -uri extrase de pe albumul „Cozy Tapes 1”
al trupei ASAP MOB. Videoclipul a ap ărut pe data de 22 octombrie 2016, cu nou ă zile înainte
de lansarea albumui . Având o lungime de douăsprezece minute, con ținte tr ăsăturile unui film
de scurt -metraj prin stilul narativ aborda t, prezent ând tragica poveste a unei fete pe nume Rina,
blocat ă într-o lume vicioas ă, plină de violen ță
și trafic de droguri.
Videoclipul – filmat în trei zile în nord –
vestul Londrei – îl are ca invitat special , în rolul
lui „Money Man” , pe Said Taghmaoui , unul din
cei trei protagoni ști ai filmului franțuzesc „La
Haine” din 1995 , în regia lui Mathie u
Kassovitz.
Sunetul de pornire a reportofonului marcheaz ă începutul videoclipului. Astfel,
spectatorul întelege că monologul Rinei este o arhiv ă personal ă înregistrat ă, asta și datorit ă
distorsului și a zgomotului de fond specific aparatului analog de captat sunet aplicat pe voce.
Imaginea men ține aceast ă estetic ă de arhiv ă prin modul amatoricesc de filmare (aspectul
tremurat al cadrului, zoom -uri, pan -uri ha ndheld) , cadrele av ând o colorizare specific ă peliculei
alb-negru (granula ție ridicat ă, zgârieturi) , la care sunt ad ăugate voil-uri și fotografi i analog pe
film.
Din monologul Rinei afl ăm că povestea se desfa șoară într-un loc fictiv numit Butterfly
Canal , unde fratele ei este un patron de club ce de ține monopolul aspura traficului de droguri
din cartier. Acesta este poreclit „Money Man”, numele s ău adevarat fiind Said , acela și cu al

17
personajului din „La Haine”. De aici rezult ă că videoclipul este o continuare a filmului, fac ând
parte din acela și univers fictiv.
Rina poveste ște despre u n drog psihedelic puternic, aripi de fluture infuzate în vopsea
acrilic ă, venin de scorpion și polen de fluture , ce este vândut de c ătre fratele ei, Money Man și
partenerul s ău Money Man Flacko (ASAP Rocky) . Ea viseaz ă să scape din acest cerc vicios,
dar descrie Butterfly Canal ca fiind un loc în care visele nu devin niciodat ă realitate.
Imaginea susține monologul Rinei printr -un stil experimental de montaj de fotografii și
cadre filmate ce ilustreaz ă stilul de via ță al personajelor prezentate , pentru a înțelege mediul
din care ea provine . Ritmul t ăieturilor nu respect ă întotdeauna metrica monologului, montajul
are un ritm propriu ce se desfasoar ă în paralel cu vorbele fete i.

În momentul în care Rina își termin ă monologul, videoclipul abordeaz ă un stil narativ
specific filmului. Încep s ă apară replici, iar montajul ține cont de continuitate . Firul narativ
continu ă din punctul în care ASAP Rocky , însoțit de doi prieteni, vine pentru prima oar ă la
Money Man acas ă pentru a face afaceri. La ușă îi deschide Rina, reprezent ând primul contact
dintre cei doi. După ce Said si ASAP Rocky b at palma, începe prima melodie din videoc lip,
numit ă reprezentativ „Money Man”.
Montajul renunt ă la continuitatea specific ă filmului, de data asta t ăieturile puncteaz ă
ritmul alert al melodiei , la care sunt ad ăugate din nou inser ții de fotografii . Narativitatea
continu ă să se dezvolte, dar pe mai multe planuri ce alterneaz ă între ele. Este prezentat modul
în care ASAP Rocky și Money Man fac bani frumo și din traficul de aripi psihedelice de fluturi ,
lasând în urm ă multe cadavre și multi c onsumatori deveni ți dependen ți de acest drog. Gașca
petrece dans ând, arunc ând bani și trăgând în aer cu pistolul .

18
A doua melodie prezent ă în videoclip, „Put That On My Set”, ilustreaz ă povestea de
dragoste dintre ASAP Rocky și Rina. Money Man afl ă de acest lucru și o considera o tr ădare,
nefiind de acord ca sora lui s ă umble cu unul din partenerii s ăi de afacer i. La club are loc o
ceart ă între ASAP Rocky și Money Man, urmat ă de un schimb de focuri în care Rina cade
victim ă. Ea este împușcată de fratele ei mai mic, poreclit „Lil Money” pe care spera sa îl
protejeze de violen ța și drogurile ce îi înconjurau via ța.
Videoclipul se termin ă cu aceea și fraz ă cu care începe monologul Rinei , în care spune c ă
viseaz ă des cel mai negru scorpion pe care l -a văzut vreodat ă înțepând cel mai frumos fluture
pe care îl poți vedea. Aceast ă replic ă este o mantr ă folosit ă pe post de copert ă de început și de
final al videoclipuilui.
Fluturele și scorpionul simbolizeaz ă în videoclip dragostea, respectiv frica ; cele doua
componente ce men țin echilibrul , doar c ă în cazul de fa ță fluturele este omor ât de c ătre
scorpion .
Antiteza pronun țată dintre alb și
negru care se observ ă în mai multe
planuri (videoclipul alb -negru, fluturele
pur și scorpionul negru) se întrege ște în
antiteza dintre cele dou ă melodii
prezente în videoclip. Prima melodie
vorbe ște despre bani, violent ă și droguri,
valori cu conota ție negativ ă asociate
scorpionului negru, pe c ând a doua
melodie prezint ă tema dragostei și a
speran ței, valori asociate fluturelui. Acest aspect se reg ăsește și în diferen ța de ritm dintre cele
două parti ale videoclipului . „Money Man” are un ritm alert în care cadrele sunt sc urte și rapide,
cu un con ținut explicit și de impact, în schimb „Put That On My Set” are un ritm mai lent, în
care cadrele sunt l ăsate mai lungi.
Melodia nu este singurul sunet ce se face remarcat în coloana sonoră . Videoclipul
prezint ă sunet diegetic, spre exemplu împușcăturile de pistol, casa de marcat banii sau sunetul
de aripi în mișcare. Aceast ă abordare stilistic ă creeaz ă o legatur ă mai strans ă între imagine și
sunet, depinz ând una de cealalt ă în construc ția unui întreg.

19
4.2. ASAP R ocky – Kids Turned Out Fine

ASAP Rocky nu a ascuns niciodat ă impactul drogurilor psihotrope asupra muzicii sale.
Vorbe ște sincer despre asta în interviurile lui, av ând și o melodie numita LSD , în care descrie
efectele și modul de g ândire pe care i le provoaca drogul. Videoclipul piesei , regizat de Dexter
Navy, exploreaz ă și mai mult aceasta influen ță.
„Kids Turned Out Fine” este o melodie folk/rap, extras ă de pe cel mai recent album al
său, „Testing” , apărut pe data de 25 mai 2018. Piesa are influen țe rock din anii 60’ combinate
cu hip hop, un stil pe care ASAP Rocky îl experimenteaz ă încă de pe albumul „At Long Last
ASAP” din 2015. Rocky s -a distan țat tot timpul de ideea de rapper tradi țional, încerc ând să
abordeze mereu estetici diferite și să readuc ă la via ță stiluri vechi într-o form ă nouă și
inovatoare.
Din punct de vedere vizual, videoclipul
invită spectatorul într-o călătorie psihedelic ă
prin mintea artistului aflat sub influen ță.
Prima secven ță îl arat ă pe ASAP Rocky c um
își pune z âmbind un timbru de LSD pe
limbă, în timp ce un pick -up pe vinyl ruleaz ă
pe fundal, introduc ând astfel treptat
progresia muzical ă a melodiei.
Următoarele secven țe ilustreaz ă copii problem ă din suburbiile americane surprin și
comi țând ac țiuni ilicite precum b ătaia sau fumatul din bong. Personajele sunt prezentate ca
fiind înghe țate în timp și spațiu , doar camera se misc ă de la o situa ție la cealalt ă. Aceast ă
tehnic ă de „editing ” dă sensza ția privitorului de galerie de figurine din ceară.
Versurile sunt în strans ă legatur ă cu imaginea ce ilustreaz ă într-un mod sugestiv, pe
alocuri tautologic, cuvintele melodiei. Spre exemplu c ând în pies ă apare versul „A girl kissed
a girl”, video clipul arată două fete s ărutandu -se, dar acest lucru se întampl ă din c ând în când,
doar ca s ă reaminteasc ă privitorului s ă asocieze imaginea cu sunetul.
Universul fictiv al videoclipului este și de data aceasta inspirat din film. După stilul
vesti mentar al personajelor, estetica compozitional ă a cadrelor și a ac țiunilor personajelor,

20
putem asocia clipul ca fiind un tribut regizorilor Larry Clark și Harmony Korine ce
experimentau acelea și zone ale cinematografiei.
Ideea de copii rebeli si de vacant ă de var ă care nu se mai termin ă niciodat ă, îmbinat ă cu
violen ța și viciile specifice adul ților sunt reg ăsite și în „Kids Turned Out Fine”. Ca filme de
referint ă se regasesc influen țe din „Kids” (1995 , regizat de Larry Clark ) și „Gummo” (1997 ,
regizat de Harmony Korine ), ambele av ând un stil punk de abordare cinematografic ă.
În videoclip, ASAP Rocky poart ă o pălărie cu urechi de iepure, fac ând o trimitere clar ă
către personajul „Bunny Boy ” din „Gummo ”.
„Zgârieturile” de lumin ă ce se pot
observa pe tot parcursul cadrelor statice, aduc
aminte de videoclipu l experimental și
avangardist „Thunder” din anul 1982 , realizat
de regizorul japonez Takashi Itoh .
Datorit ă tehnologiei post -productiei,
cadrele sunt îmbinate între ele folosind t ăietura
mascat ă. Acest efect subliniaz ă conceptul de
trip halucinogen și de stare de visare, în care firul narativ nu este niciodat ă întrerupt de taietur ă,
el ruleaz ă incontinuu p ână când melodia începe s ă prezinte distorsii.
Merg ând pe premisa c ă imaginile fac parte din tripul vizual al artistului, în momentul în
care se face trecerea spre cea de -a doua melodie prezent ă în videoclip și anume „Changes”,
extrasă tot de pe albumul „Testing”, stilul e stetic abordat are parte de o schimbare major ă.
În climaxul videoclipului, Rocky se afl ă pe un scaun în fața unui aparat plin de lumini,
ce pare c ă este conectat la creierul artistului în stilul filmului „Matrix ” (1999, regizat de Lana
Wachowski) .
Pe aceast ă secven ță de tranzi ție dintre cele dou ă melodii , îl putem auzi pe Rocky spun ând
că se simte ca un manechin folosit în testele de accident – o persoana dornic ă să se sacrifice în
scopul inova țiilor, de aici putem in țelege titlul albumui s ău “Testing” și conceptul din spatele
lui.
Montajul cadrelor alb negru din aceast ă secven ță ce ilustreaz ă pupile dilatate, seringi ,
pastil ă efervescent ă în pahar cu ap ă, celule în mișcare etc. fac trimitere c ătre faimoasa secven ță

21
din filmul „Requiem For A Dream” (2000, regizat de Darren Aronofsky ) în care este prezentat ă
rutina consumului de droguri .
În momentul în care începe cea de -a doua melodie, imaginea cap ătă o form ă
caleidoscopic ă compus ă parcă dintr -un colaj de pelicul ă pe film. Acestea par a fi imaginile
proiectate de mintea lui Rocky, vizualizate cu ajutorul aparatului la care este conectat
Dinamica acestui colaj este în continuare în strans ă legatur ă cu linia melodic ă, scot ând astfel
în evident ă metrica și caden ța versurilor.
În finalul videoclipului, Rocky poate fi observat cum distruge mașinăria la care este
conectat, simboliz ând ie șirea sa din Matrix.
„Kids Turned Out Fine” men ține stilistica specific ă AWGE. Imaginea are în continuare
o estetic ă de film pe pelicul ă. Acest procedeu pune în evident ă subiectul nostalgic al melodiei,
aduc ând aminte de o perioad ă de mult apus ă, ilustr ând felul în care artistul percepe copilaria.

22
4.3. ASAP Rocky – LSD

Pentru a înțelege mai bine r ădăcinile stilului AWGE, voi analiza primul lor videoclip ,
lansat pe data de 25 mai 2015 , regizat de Dexter Navy.
„LSD” îmbin ă toate cele trei tipuri de videoclip muzical (narativ, clasic și conceptual) ,
întrucat exist ă o nara țiune de baz ă despre întâlnirea unei femei în Tokyo , cu toate acestea,
povestea este umbrit ă de suprasaturarea de efecte vizuale, în special în momentul tranzi ției
dintre cadre, prezent ând și o secventa în stil clasic de lip sync.
Loca ția videoclipului, Tokyo, capitala Japoniei, este reprezentat ă în videoclip ca fiind un
oraș aglomerat, luminos, cu via ță de noapte activ ă. Efectele le vizuale ad ăugate în post –
produc ție amplific ă ideea de univers suprarealist în care luminile neoanelor sunt intensificate
pe ritmul melodiei.

În genera l, mise -en-scena ilustreaz ă Tokyo ca fiind un ora ș pozitiv, aleg ând să elimine
orice fel de ac țiune ilicit ă ce ar putea avea loc în capitala Japoniei, în afar ă de, evident,
consumul de LSD. Asta pentru c ă videoclipul se invarte în jurul drogului ce altereaz ă percep ția
asupra realita ții consumatorului. Scenografia se focuseaz ă pe culoare , mai exact pe culorile
strălucitoare ale luminilor , scoțând în eviden ță avansul tehnologic al Tokyo -ului.
În ceea ce prive ște costuma ția, personajele din videoclip sunt văzute purt ând haine ce pot
fi considerate în fruntea modei urbane, Tokyo fiind printre cei mai mari producatori de haine
streetwear la nivel global , deținând numeroase m ărci de succes. Acest factor prezint ă Tokyo
ca fiind un oraș foarte la mod ă și cu gust .

23
Videoclipul pentru „LSD” are o nara țiune de baz ă despre „un băiat care întâlnește o fat ă”
ce se desf ărșoară pe tot parcursul clipului , cu toate acestea structura este nonlinear ă, întruc ât
nu spune povestea în ordine cronologic ă, aleg ând să taie între imagini aparent far ă legatur ă,
dar care prezint ă o simetrie estetic ă pentru a face trecerea mai fluent ă.

Lipsa unei structuri narative sus ține teoria autoarei Carol Vernallis conform c ăreia
videoclipul muzical nu incorporeaz ă narațiuni complete și nu transmit pove ști finite. Aceast ă
teorie s e aplic ă și în videoclipul melodiei „LSD”, întruc ât povestea celor doi îndrăgosti ți ce se
plimb ă prin Tokyo, nu este prezentat ă în întregime, iar finalul videoclipului în care fata pare
că dispare, sugereaz ă că a fost doar o halucinatie. Carol Vernallis mai sus ținea c ă videoclipul
muzica l se bazeaz ă pe abordarea sugestiv ă a unui subiect , întruc ât „LSD” face o compara ție
între efectul drogului și dragoste, f ără să spun ă o poveste coerent ă.
În prima secvent ă se stabile ște
conven ția dup ă care se dezvolt ă întreg
videoclipul. Îl vedem pe ASAP Rocky
fumând LSD printr -o mi șcare în form ă de
spiral ă de camer ă. Efectele speciale,
mișcările de aparat, luminile, montajul,
tranzi țiile între cadre, structura nonlinear ă a
narațiunii, toate acestea induc spectatorului
faptul că videoclipul este o reprezentare vizual ă a efectelor drogului pe care le resimte
protagonistul.

24
Următoarea secven ță conține un montaj rapid de cadre ce îl arat ă pe Rocky cum o
întâlnește pe Yoon (numele real al protagonistei) în ceea ce pare a fi un bar, dup ă care se plimb ă
prin Tokyo cu ea. Prin acest procedeu stilistic timpul este condensat, dezorient ând audien ța,
probabil pentru c ă acesta este modul în care își aduce aminte Rocky de întâlnirea propriu -zisă,
aflat sub influen ță.
Cei doi sunt surprin și sărutându-se pe balocon, dup ă care urmeaz ă o serie de cadre în care
îi vedem separa ți pe cei doi. Aceast ă juxtapunere poate sugera c ă a trecut ceva timp de la primul
lor sărut, pana în momentul în care și-au dat seama c ă vor s ă se vad ă din nou .
Amândoi exploreaz ă după un subsol luminos din Tokyo, înainte ca Rocky s ă aibă, ceea
ce este conceput s ă pară, un vis indus de LSD. Montajul, sunetul, mi șcările de aparat în aceast ă
secven ță sugereaz ă o apropiere c ătre fa ța artistului ce pare c ă are o privire goal ă, urmat de un
cadru în care Rocky st ă cu spatele , facând trecerea spre cea de -a doua melodie a v ideoclipului,
Următoarea piesă muzicală se nume ște
„Excuse Me”, extras ă după albumul „At Long
Last ASAP” din anul 2015. Ea este introdus ă ca
fiind un flashback și con ține un cadru secven ță în
care Rocky c ântă aplecat în fața unei oglinzi
zgâriate, prima strof ă a melodiei. Artistul sus ține
într-un interviu oferit celor de la Noisey faptul că
ideea respectiv ă i-a venit în timpul film ărilor2.
Rocky v ăzând oglinda zg âriată și scenografia din jurul ei, a dorit s ă tragă un cadru , care în final
a ajuns s ă apară în videoclip.
Finalul videoclipului în care Yoon pare c ă dispare, creeaz ă o nara țiune aproape circular ă,
pe masur ă ce artistul începe videoclipul singur și îl încheie singur. Acest lucru creeaz ă o
perspectiv ă sumbr ă asupr a consumului de droguri, deoarece de și este distractiv c ât timp își fac
efectul, acest sentiment nu dureaz ă la nesf ârșit, așa cum și femeia dispare în momentul în care
efectul LSD -ului trece.
Influen țele videoclipului sunt clare. „LSD” face trimitere c ătre filmul „Enter The Void”
din 2009, în regia lui Gaspar Noe. Clipul folose ște acelasi tip de montaj, acela și mod de

2 https://www.youtube.com/w atch?v=tZ3glVNVvOg

25
utilizare a efectelor speciale induc ând spectatorului o senza ție de trip psihedelic. Chiar și
începutul filmului este similar, ambele personale sunt ilustrate singure fum ând.
Videoclipul con ține o secvent ă care caut ă în mod particular s ă facă o referin ță filmului ,
alegând aceea și loca ție în care a fost filmat și „Enter The Void” . Este vorba de clubul Ai din
Tokyo . Compozi ția cadrelor fiind similar ă, face clar ă influen ța puternic ă pe care a avut -o filmul
asupra videoclipului muzical.

(fotogrfie din videoclipul melodiei LSD) (fotografie din din filmul „Enter The Void”

„LSD” fiind primul videoclip semnat AWGE, nu con ține toate caracteristicile pe care
aceast ă casă de produc ție a urmat s ă le dezvolte, de și se reg ăsesc c âteva din modal itățile
stilistice de abordare. Spre exemplu t ăietura mascat ă, folosirea efectelor speciale sau prezen ța
a dou ă melodii îmbinate într-un singur videoclip. De data aceasta, imaginea nu prezint ă o
estetic ă retro, deoarece cadrele surpind Tokyo -ul ca fiind un ora ș futurist și dezvoltat din punct
de vedere tehnologic.

26
4.4. ASAP Rocky – ASAP Forever

Videoclipul pentru „ASAP Forever” , regizat de Dexter Navy, a apărut cu o lun ă înainte
de ieșirea pe pia ță a albumului „Testing” de pe care e extras ă melodia, fiind primul promo al
proiectului c e avea s ă fie lansat pe data de 25 mai 2018. Clipul s -a bucurat de un entuziasm
puternic din partea fanilor, asta pentru c ă ASAP Rocky nu a mai scos niciun videoclip timp de
trei ani de zile, predecesorul s ău fiind videoclipul pentru „LSD” , lansat în 2015.
O alt ă surpriz ă este colaborarea cu Moby, un celebru producator de muzic ă electronic ă
de la sfârșitul anilor 90’ – începutul anilor 2000 . „ASAP Forever” con ține un sample puternic
din melodia „Porcelain” din anul 1999 ce îi apar ține lui Moby.
New York -ul joac ă un rol important în videoclip, fiind ora șul în care ASAP Rocky s -a
născut și și-a creat un nume, sus ținând în melodie c ă a pus ora șul pe hart ă. Piesa este mai de
grabă un imn în care termenul de „ASAP” este ridicat în slăvi de c ătre artist.
Prima secven ță a videoclipului este delimitat ă de mi șcarea de aparat ce pare c ă graviteaz ă
în jurul personajelor din cadru , mișcare ce este prezent ă pe tot parcursul intro -ului. Acest gen
de filmare a fost abordat și în serialul „Atlanta” în anul 2018, folosit în promo -ul pentru sezonul
al doilea.

Urcând din p ământ și cobor ând înapoi în pământ, aceast ă stilistic ă sugereaz ă ciclicitatea
și trecerea timpului. Aceast ă mișcare de camer ă ce se repet ă pe tot parcursul secven ței
accentueaz ă ideea de perpetuare continuă , reprezentat ă și în titlul piesei „ASAP Forever” , la
care se adaug ă și tranzi ția dintre cadre ce se face prin t ăietura mascat ă, creând un loop vizual.

27
În momentul în care începe prima strof ă a melodiei, se schimb ă și tipul de efect stilistic
obținut în post-productie. Camera se îndeparteaz ă constant, fiecare cadru ajung ând să facă parte
din decorul urmatorului cadru, cre ând o experien ță vizual ă impresionant ă din punct de vedere
al modului de ilustrare a imaginii în raport cu structura muzical ă. Pe parcusrul acestei secven țe
se pot observa oameni apropia ți artistului și a grupui ASAP Mob, surprin și pe străzile din New
York, strofa respectiv ă fiind dedicat ă lor.

Pe secven ța de pre -refren și refren apare din nou mi șcarea rotativ ă de camer ă ce surprinde
gașca numeroas ă a artistului, dar treptat cadrele construiesc venirea serii.
Bridge -ul melodiei aduce o schimbare în ceea ce prive ște ritmul montajului. Precum în
videoclipul melodiei „LSD”, camera îl surprinde pe Rocky st ând pe spate și fum ând,
apropiindu -se lent de ochiul s ău în care este proiectat ă urmatoarea secven ță.
Pe outro -ul melodiei, Rocky este
surprins plutind în uniforma sa de manechin
folosit pentru teste ce face parte din
conceptul albumui, Pe el sunt proiectate
cadre cu New York -ul, ba chiar se poate
observa și Moby, singura sa apari ție în
videoclip . Momentul grandios construit este
întrerupt de o ma șină ce se izbe ște într-un zid (specific testelor de siguran ță), marc ând finalul
videoclipului.

28
4.5. ASAP Rocky – Babushka boi

Este cel mai recent videoclip produs de AWGE, lansat pe data de 28 august 2019. Regizat
de Nadia Lee Cohen, „Babushka boi” are o abordare comic ă asupra imaginii , personajele fiind
caricaturizate în stilul filmului „Dick Tracy”, produs de Disney și regizat de Warren Beatty în
anul 1990.
Deși termenul de “babushka”, tradus în limba rus ă înseamn ă “femeie în varst ă” sau
„bunic ă”, în videoclip, acest cuvant cap ătă o conota ție diferit ă, referindu -se la baticul pe care
îl poart ă Rocky , abord ând o estetic ă est-european ă. Inspirat din re alitate, artistul purta acest
accesoriu pentru a își ascunde o cicatrice c ăpătată în urma unui accident. În scurt timp a devenit
un trend, din ce în ce mai multe brand -uri faimoase au început s ă comercializeze baticuri.
„Babushka boi” conține o imagine suprarealist ă, creând o estetic ă parcă venit ă din lumea
desenelor animate. Machiajul exagereaz ă trăsăturile personajelor, ilustr ând poli țiștii ca fiind
niște porci humanoizi , ASAP Rocky și gașca sa sunt prezenta ți drept ni ște personaje negative
cu trăsături individual caricaturizate .

Videoclipul ilustreaz ă conflinctul dintre Rocky acompaniat de gașca lui de r ăufăcători și
polițiștii jumătate om, jum ătate porc ce sunt încontinuu pe urmele lor.

29
„Babushka boi” începe cu un cadru parc ă desprins dintr -un basm, în care camera se
apropie încet spre o dub ă de poli țiști aflat ă pe vârful unui deal . Pe fundal se reg ăsesc sunete
diegetice precum c ântatul coco șului, greieri, muget de vac ă, acompaniate de un crescendo de
clarinet , toate acestea fiind dup ă tăiate, încep ând melodia videoclipului.

Urmeaz ă cadre în care ga șca de r ăufăcători este costumat ă în haine de prizonier și
urmarit ă de poli țiști prin p ădure, rezult ând faptul că aceștia au antecedente infrac ționale și
prezint ă un pericol de mare risc dat fiind faptul ca au reu șit să evadeze din închisoare și să
scape.
Povestea continu ă cu grupul infrac țional care d ă spargere unei banci , urmat ă de o
urmărire clasic ă de ma șini în care poli țiștii încearc ă să îi prind ă. Se poate observa antiteza
dintre cele dou ă tabere , gașca lui Rocky s ărbătorind și arunc ând cu bani pe geam ul mașinii și
oamenii legii furio și că nu pot s ă îi prind ă. Aceast ă antitez ă este prezent ă pe tot parcursul
videoclipului cu scopul de a denigra organele de poli ție, o caracteristic ă specific ă
videoclipurilor hip -hop.
După ce gang -ul scap ă de urm ăritori,
are loc o secven ță de împușcături ca pe
vremuri. Ambele tabere stau fa ță în față,
doar c ă gașca lui Rocky detine arme reale,
pe cand poli țiștii țin în mână niște pistoale
mici cu ap ă. de nota c ă „porcii ” nu au nicio
șansă în fața lor, împușcăturile fiind incorporate în ritmul melodiei. Polițiștii urmeaz ă să fie în
mod sugestiv transforma ți în hot-dogi de c ătre grupul infrac țional și servi ți tot poli țiștilor.

30
Concluzi i

Pentru mine, videoclipul muzical este un gen cinematografic fascinant prin simplul fapt
că poți vedea reprezentarea artistic ă ilustrat ă în imagini a unei melodii. Îmi place videoclipul
în mod special, fa ță de alte ramuri ale filmuilui , deoarece beneficiaz ă de o libertate aparte de
exprimare vizual ă, libertate care se face sim țită într-un mod evident în stilul abordat de AWGE.
Ceea ce deosebe ște A WGE de alte case de produc ție ce se ocup ă cu realizarea
videoclipurilor, este modul în care îmbină esteticile mai multor culturi cre ând astfel un stil
experimental și avangardist în industria clipurilor muzicale.
Colorizarea specific ă peliculei, mișcări de camer ă complexe, tranzi țiile neconven ționale
dintre cadre sau impregnarea aerului psihedelic sunt c âteva dintre caracteristicile defini torii pe
care le -am observat în urma analizelor realizate în lucrarea mea de licen ță. Faptul că aceste
videoclipuri sunt inspirate din filmele mele preferate, a reprezentat un criteriu major în alegerea
subiectului abordat de mine.
Totodată trebuie menționat faptul că AWGE a influențat industria videoclipurilor
muzicale la nivel mondial. Am observa t cum artiști din diferite zone de pe glob încearcă să
abordeze acest stil ce s -a transformat treptat într -o nouă modă printre creeatorii de videoclipuri.
Pot spune că AWGE mi -a sporit pasiunea pentru videoclipuri muzicale, convingându -mă
să vreau să profesez la rândul meu în această zonă experimentală și creativă a industriei
cinematografice ce se află într -o continuă evoluție datorită avansului tehnologic și o mai ușoară
accesibilitate a platformelor ce oferă conținut video.

31
Bibliografie

1. Catherine Elwes – Video Art A Guided Tour; IB Tauris 2006
2. Genevieve Nario -Rivera – Music Video or Short Film: The Use of Diegetic Sounds in Narrative
Music Videos 2009
3. Joachim Wichman Strand – The Cinesthetic Montage of Music Videos ; Curtin University of
Technology 2006
4. Marsha Kinder – Music Video and the Spectator: Television, Ideology and Dream ; Film
Quarterly 1984
5. Pat Aufderheide -The Look Of The Sound; Journal of Communication 1986

Filmografie

1. Darren Aronofsky – Requiem For A Dream, 2000
2. David Fincher – Fight Club, 1999
3. Donald Glover – Atlanta, 2016
4. Gaspar Noe – Enter The Void, 2009
5. Harmony Korine – Gummo, 1997
6. Lana Wachowski – Matrix, 1999
7. Larry Clark – Kids, 1995
8. Mathieu Kassovitz – La Haine, 1995
9. Warren Beatty – Dick Tracy, 1990

32
Webografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Music_video
2. https://web.archive.org/web/20100104220832/http ://pbskids.org/wayback/tech1900/music/i
ndex.html
3. https://www.awge.com/#home
4. https://www.epikmu sicvideos.com/blog/72 -how-to-make -a-narrative -music -video -the-
fundamentals.html
5. https://www.highsnobiety.com/2017/08/31/what -is-awge -asap-mob/
6. https://www.slideshare.net/Khaulafaisal/types -styles -of-music -videos
7. https://www.youtube.com/watch?v=BNzc6hG3yN4
8. https://www.youtube.com/watch?v=FUQI -o02JYU
9. https://www.youtube.com/watch?v=KViOTZ62zBg
10. https://www.youtube.com/watch?v=tZ3glVNVvOg
11. https://www.youtube.com/watch?v=wQ274umjhFY
12. https://www.youtube.com/watch?v=yEG2VTHS9yg