Cine sunt eu Imaginea de sine [627928]

–

Casa Corpului Didactic Neamt
Anul XVI Nr. 1
2017

ẞSCOALA

MODERNĂ A

Calitate

Competitivitate

Distincție

Casa Corpului Didactic Neamț

Publicație pentru dezvoltare profesională ẟi managerială în educație

CUPRINS

Domeniul Articolul Pag.
Considerații metodice
Comportamentul copilului influențat de 4
recompense și pedepse

Contexte plastice actuale pentru 6
stimularea, formarea și dezvoltarea
creativității și originalității copilului și
tânărului

Particularitățile limbajului la școlarul mic 8

Importanța educației tehnologice în 10
orientarea școlară și profesională a
elevilor de clasa a VIII – a

Învățarea pe bază de proiect, strategie de 13
orientare în carieră
Aplicație: ”Drumul pâinii” – Vizită -lecție

Proiect de activitate 16
Consiliere și orientare în carieră
Tema : Cine sunt eu? Imaginea de sine

Proiect de activitate 18
Consiliere și orientare în carieră
Tema : Deprinderi de lucru

Proiect de activitate 20
Consiliere și orientare în carieră
Ce miros au meseriile?

Proiect de activitate 22
Consiliere și orientare în carieră –
Un viitor pentru fiecare

Proiect de activitate 24
Consiliere și orientare în carieră
E ușor să -ți alegi profesia?

1

Activități de orientare în carieră 26
în învățământul special primar

Proiect de activitate 28
Consiliere și orientare în carieră –
Explorarea carierei

Proiect de activitate 31
Consiliere și orientare în carieră –
Planificarea carierei

Proiect de activitate 34
Consiliere și orientare în carieră –
Autocunoaștere și dezvoltare personală

Proiect de activitate 38
Consiliere și orientare în carieră –
Dobândirea abilităților de explorare și
planificare a carierei

Management educațional
Proiectarea didactică în învățământul 40
preșcolar

Formarea profesională a cadrelor 44
didactice

Managementul comunicării 46

Managementul calității 49
în sistemul de învățământ preuniversitar

Managementul calitǎții în educație 52

Repere legislative cu privire la formarea 54
profesională a cadrelor didactice din
România

Metodologii instructiv –
educative
Rolul matematicii în cercetarea 56
sociologică

Studiu privind valențele educative ale 59
dramatizărilor în grădiniță

2

Metoda proiectului 62

Școală, cultură și tradiție

Contribuția jocului de mișcare la 64
creșterea eficienței orelor de educație
fizică

Alternativa educațională STEP BY STEP 68
”Născut pentru a reuși”

Le roman de Renart 70

Activități
extracurriculare
Educația interculturală – 75
O provocare pentru învățământul primar

Cercul de lectură și creație 78

Valențe educative ale activităților 80
extrașcolare

Sărbătoriții lunii: Liviu Rebreanu și Mihail 82
Sadoveanu
Parteneriat cu Casa Corpului DIdactic
Neamț

Mihăilescu Andreea -Emilia, O elevă 84
eminentă !

3

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

COMPORTAMENTUL COPILULUI INFLUENȚAT DE
RECOMPENSE ȘI PEDEPSE

Prof. înv. primar CIOBANU Roxana
Școala Gimnazială ”Nicolae Apostol” , Ruginoasa, Jud. Neamț

consecințe negative se vor Mofturi și capricii,
«Copilul este părintele manifesta cu o frecvență mai toane și negativism,
adultului.» mică. Prevenirea și încăpățânare, moduri în care
înlăturarea, după caz, a unor adesea copilul cere cu
Maria Montessori comportamente negative vehemență anumite privilegii.
trebuie realizată cu mijloace Oricât de răbdător ar fi un
În viață, fie că educaționale pozitive, adult, coarda uneori este
suntem adulți sau doar copii, inclusiv folosirea sancțiunilor, întinsă suficient de tare încât
cu toții suntem motivați de care să convingă de acesta să ajungă să utilizeze
două lucruri: pedeapsa și necesitatea unei comportări ca armă defensivă
recompensa. Orice greșeală demne, înțelepte. pedeapsa, după ce întreaga
se plătește, fie cu penalizări Recompensa colecție de avertismente,
la locul de muncă în cazul constituie un stimulent mustrări sau admonestări a
adulților, fie cu interzicerea pentru copii, iar prin fost epuizată.
desenelor preferate în cazul acordarea unei pedepse Pedeapsa nu
copiilor. Iar performanțele trebuie să se urmărească trebuie aplicată din prima
sunt răsplătite prin cadouri îndreptarea comportării clipă. După ce copilul a făcut
sau laude, indiferent de acestora și prevenirea ceva rău,
vârstă. actelor de indisciplină. părintele/învațătorul trebuie
Modificarea Recompensa dă să-i explice acestuia ce a
comportamentului prin rezultate mai bune în greșit și, în același timp, să -i
sistemul de recompense și educația copilului decât spună care era
pedepse este studiat de unii pedeapsa și are un efect comportamentul corect în
reprezentanți ai școlii pozitiv asupra personalității acea situație. De asemenea,
comportamentiste. În urma sale pe termen lung. copilul va fi atenționat că
unor experimente ei au Recompensele trebuie dacă fapta rea sau
descoperit că dacă un oferite pentru a modela comportamentul inadecvat
anume comportament este comportamentul și educația se va repeta, va trece la
urmat mereu de recompensă copilului, nu pentru a -l aplicarea unei pedepse.
există o probabilitate de a se determina în totalitate. Pedeapsa trebuie
repeta. Acest fenomen este Mult mai acordată cu grijă, deoarece o
cunoscut ca “lege a recomandate decat pedeapsă care nu a fost dată
efectului”, care afirmă că recompensele materiale sunt cu suficient discernământ
acele comportamente care lauda și încurajarea, are urmări negative. După ce
sunt urmate de consecințe deoarece copiii se simt bine s-a acordat o pedeapsă unui
pozitive vor avea tendința de când intră în grațiile celor din copil pentru abateri
a fi repetate, iar jur și sunt lăudați. disciplinare este
comportamentele urmate de recomandabil să nu i se
4

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

amintească de ea. Mânuirea
pedepsei ca mijloc de
îmbunătățire a disciplinei
copilului cere mult tact din
partea părinților și a cadrelor
didactice. Ea trebuie aplicată
numai după o analiză atentă
a abaterii disciplinare comise
de către copil. Analiza se va
face în cadrul familiei sau în
fața colectivului clasei.
Analiza are scopul de a -l
convinge pe copil despre
abaterea săvârșită de la
disciplină. Dacă nu va f i
convins de acest lucru, se va
considera nedreptățit, iar el
se va îndepărta de familie,
respectiv de învățător și în
acest caz va deschide un
nou conflict.
Acordarea unei
pedepse nu este obligatorie
după săvârșirea oricărei
abateri disciplinare.
Consemnarea abaterii și
evitarea de a se da o
pedeapsă unui copil sensibil
la observațiile
părinților/cadrelor didactice îl
determină pe copil să
reflecteze asupra propriei
sale atitudini.De aceea
trebuie luată în considerare
individualitatea copilului.
După ce i s -a arătat greșeala
pe care a săvârșit -o este
bine să i se dea posibilitatea
să reflecteze asupra
atitudinii sale în viitor.
Un copil pedepsit
foarte des va avea o imagine
de sine denaturată, se va
considera o persoană slabă,
incapabilă, iar mai târziu nu
va fi în stare să -și ducă până
la capăt acțiunile, de teamă
să nu eșueze și să nu fie
“taxat”.
Așadar,
recompensa și pedeapsa pot
fi aplicate în maniere diferite.
Copilul reușește astfel să
evalueze acțiunile lui dar și
ale celor din jur, rapo rtându –
le la normele și valorile eticii,
întărind astfel caracterul
conștient al disciplinei.
A face copiilor mici
sau mari bucurii pentru
anumite realizări este
admirabil și atât de
îmbucurător pentru copii. Dar
a face din acesta ca și din
pedeapsă o "ar mă" de
constrângere pentru a obține
anumite rezultate este
extrem de periculos.

5

Școala modernă — nr. 1/2017 Consulta ții metodice

CONTEXTE PLASTICE ACTUALE PENTRU STIMULAREA,
FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘI
ORIGINALITĂȚII COPILULUI ȘI TÂNĂRULUI

Prof. Cristina S. PETRARIU, coordonator al Cercului de Pictura II
din cadrul Palatului Copiilor din Piatra Neamț

Moto:

Arta nu e reprezentarea
unui lucru frumos, ci
reprezentarea frumoasa a
unui lucru. – I. Kant

Într-o vreme în care
ultra-tehnologizarea și
invazia agresiva a
televizualului iau copilului,
înca nepregătit pentru
acțiunea de decelare dintre
bine/rău, folositor/inutil ,
consumator de energie /
dătător de inspirație și
creativitate, și ultima brumă
de timp liber, se pare că
activitățile extrașcolare,
îndeosebi cele de creație
plastică, reprezintă „colacul
de salvare” într -un ocean de
conformism, nepăsare,
abrutizare, med iu chicist.
Este inutil să reamintim
importanța covârșitoare a
acțiunii de exprimare, de
„mărturisire” dacă vreți, a
copilului prin desen. Este, de
asemenea bineștiut că tot
copilul până în 12 -13 ani,
(uneori chiar și după această
vârstă!) descrie cu acur atețe
prin propriul său model

intern, gânduri care -l
framântă, probleme
personale sau generale
cărora simte că nu le poate
face față.
Este cazul, poate, ca
societatea civilă să privească
cu mai multă atenție si
respect și să se implice mai
mult, sprij inind munca celor
care, prin activitățile
extrașcolare/ extracurriculare
(cercuri de pictură, tabere de
arte plastice etc.), educație
nonformală așadar, se
străduiesc să modeleze
personalitati creatoare, de
vârste mai mici sau mai mari.
Tabăra de creație
plastică se înscrie în acest
nobil demers de a crea un
mediu propice dezvoltării
deprinderilor și abilităților
psihice/motrice ale copiilor
dornici să se exprime prin
desen, grafică, pictură,
icoană, artă decorativă,
sculptură, obiect, etc.
În tabără, cop ilul învață nu
numai să creeze dar și să
socializeze, să se comporte
adecvat într -o comunitate
care are reguluile ei. Tabăra
este un microcosmos, o
societate umană la scară
mică, unde copilul învață/ se

6

perfecționează în ceea ce
se numește trăitul în
comunitate.
Actul educațional este
așadar extins, iar cadrul
didactic este, dincolo de un
simplu dascăl, un reper, un
model de urmat.
Copiii dotați pot
descoperi în tabăra de
creație tehnici noi de lucru, ei
conștientizează faptul că
acolo lucrează intensiv, că
au niște obiective și că, la
sfârșitul perioadei cât au stat
și lucrat împreună cu ceilalți
copii vor avea de realizat o
expoziție cu lucrările lor care
să reflecte acumulările lor în
materie de informație despre
desen/ culoare/ compoziție,
tehnici artistice etc.
Copiii învață cu acest
prilej și să se autoevalueze
corect în raport cu propria lor
scară de valori sau în raport
cu ceilalți participanți la
expoziție.
Lucrările copiilor sunt
evaluate după o serie de
criterii cum ar fi: gradul de
complexitate și volumul de
muncă al elevului; contribuția
individuală, talentul, gradul
de originalitate și imaginația
pe care acesta le dovedește

Școala modernă — nr. 1/2017

prin lucrarea realizată;
crearea unui spațiu plastic
armonic și expresiv prin care
să fie respectate, pe de o
parte, elementele de limbaj
folosite și pe de altă parte
corectitudinea formelor și a
proporțiilor. Copilul este
direcționat spre frumos, spre
armonie, iar aceste sensuri
se vor r eflecta, conform
personalității fiecăruia în
toată viața sa viitoare.
Așa s -a întâmplat și
în taberele de creație
plastică inițiate în ultimii
nouă ani de către Palatul
Copiilor din Piatra Neamț în
parteneriat cu Asociația
Culturală „Arte.Ro”.
Obiectivel e organizatorilor
au fost îndeplinite cu succes;
copiilor li s -a dezvoltat
libertatea de expresie, a fost
stimulată activitatea de grup,
s-au îmbunătățit relațiile de
comunicare și
interrelaționare între copii și
între copii și adulți; s -au
promovat capaci tățile
creatoare ale elevilor prin
organizarea unei expoziții de
final și a unei seri a
talentelor.
S-a cultivat și valorificat
așadar, potențialul creator al
elevilor, care și -au însușiit
tehnici specifice de pictură,
desen, grafică, icoană, s -au
valorificat deprinderi
practice, neuitând însă de
scopul recreativ și distractiv
al activităților.
Ne propunem în
continuare, realizarea și a
altor tabere în viitorul
apropiat, tabere tematice, cu

tehnici de lucru specifice, a
unor week -end-uri creati ve, a
unor workshop -uri care să
înlesnească accesul copilului
la informația de care are
nevoie, și care să -l
determine și să -l motiveze
pe acesta să se
perfecționeze în domeniul
artei ales de el.
Sigur, prin activități de
acest tip se urmărește și se
obține dezvoltarea gustului
artistic și estetic al copilului
dotat pentru acest lucru, dar,
în egală măsură, trebuie
conștientizat faptul că fiecare
elev participant la o tabără
de creație reprezintă pentru
mediul lui social – fie că
acesta se numeste familie ,
clasă de colegi, parteneri de
joacă/ studiu, etc. – un vector
de transmitere a informației
și a gustului pentru
frumos/valoros/ autentic.

7 Consulta ții metodice

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PARTICULARITĂȚILE LIMBAJULUI LA ȘCOLARUL MIC

Prof. înv. primar CIOBANU Roxana
Școala Gimnazială ”Nicolae APOSTOL”, Ruginoasa, Jud. Neamț

Limbajul este
activitatea individuală de
comunicare prin intermediul
limbii, ori comunicarea
presupune vehicularea unor
semnificații între emițător și
un receptor, ceea ce nu se
poate realiza decât prin
utilizarea unor coduri care să
permită materializarea
acestor mesaje, codurile
respective putâ nd fi
semnele(cuvintele) diferitelor
limbi naturale sau limbajul
mimico -gesticular.
Comunicarea se dezvoltă în
corelație cu celelalte funcții
psihice pentru ca întreaga
activitate psihică constituie
un tot unitar prin care se
realizează interacțiunea
individului cu mediul
înconjurător. Orice progres
sau regres în evoluția
comunicării stimulează
dezvoltarea celorlalte funcții
psihice.
Limbajul este prezent
la om în orice moment al
vieții sale, fiind un mijlocitor
al tuturor celorlalte
functii:memoria, imaginația,
voința, etc, el făcând astfel
posibil fenomenul complex al
conștiinței.

La copil, înțelegerea
limbajului este mai
dezvoltată decât posibilitatea
de a scoate(omite)anumite
unități lingvistice
închegate(propoziții, fraze).
Încă din copilăria m ică, o
dată cu cu dezvoltarea
comunicării verbale, limbajul
îndeplinește tot mai activ
funcția de organizare a
activității psihice. Prin
formarea vorbirii contextuale
și creșterea volumului
vocabularului se exprimă mai
bine coerența, logica ideilor.
Bogăția vocabularului și
experiența verbală facilitează
utilizarea propozițiilor cu o
structură mai complexă și cu
semnificații diverse. În
această etapă, copilul are
posibilitatea să trensfere
cuvintele și la situațiile la
care nu au mai fost folosite
sau chi ar să creeze noi
cuvinte atunci când, în
contextul dat nu găsește
imediat corespondentul
verbal ce dorește să îl
exprime.
Odată cu intrarea în
școală, copilul își dezvoltă
vorbirea literară și
capacitatea de a discuta în
contradictoriu. Un rol

8

deosebit îl are învațarea
scris-cititului care contribuie
la organizarea intereselor
intelectuale și la stimularea
proceselor psihice.
Comunicarea începe, în
primul rând în familie. Copilul
este foarte receptiv la tot ce
se întâmplă în jurul lui.
Părinții și î n special mama
joacă un rol important în
viața copilului. El simte
imediat dacă părintele este
îngrijorat, dacă liniștea lui
ascunde intenții ironice sau
nehotărâtoare;observă
sentimentele exagerate de
bunăvoință ale părinților și le
consideră slăbiciuni;c opilul
nu îi face confidențe
părintelui dacă acesta nu se
dovedește sincer interesat
de problemele sale, dacă nu
îl va încuraja să vorbească,
de aceea părintele trebuie să
fie discret și abil în discuție,
capanil să păstreze la nevoie
un secret al copilulu i.
Dialogul familial
trebuie să fie fundamentat de
un sentiment de afecțiune și
încredere reciprocă între
membrii familiei dacă vrem
să funcționeze la nivel optim.
Pentru a exista un dialog
sincer între părinți și copii

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

este necesar ca părintele să
își încurajeze în permanență
copilul, să îi încurajeze
originalitatea manifestărilor
lui, având el însuși
manifestări proprii.
Vocabularul pe care
îl deț ine copilul are un rol
major și în formarea
personalității acestuia. Dacă
părinții lui folosesc un
vocabular bogat și corect,
copilul își va exprima mai
bine gândurile și
sentimentele, va găsi mult
mai ușor cuvintele necesare.
Datorită vocabularului ve
avea încredere în propriile
forțe, va putea conversa
alcătuind chiar fraze, va face
compoziții bune, toate
acestea constituind o latură
pozitivă a personalității sale.
În ceea ce privește
comunicarea din cadrul
școlii, trebuie urmărite
anumite aspecte: învă țătorul
trebuie să stabilească o
relație de prietenie cu elevii
săi, relație ce nu trebuie să
ducă însă la slăbirea
disciplinei sau la
nerespectarea regimului
școlar, ci trebuie să îl
consolideze, învățătorul
trebuie să folosească
exerciții de expunere și
compunere, deoarece
acestea reprezintă un mijloc
foarte eficient de legare a
învațământului cu viața.
Elevul trebuie sa valorifice
cunoștințele în practica
vorbirii și să își formeze
deprinderi. Atunci cand un
elev își ascultă colegii, el va
trăi împreună cu el aceleași
impresii, iar aceste impresii
duc la coeziunea colectivului.
Lecția trebuie să se
desfașoare în condițiile unei
atmosfere degajate, unde
elevii pun numeroase
întrebări cu privire la
materialul studiat. Nu este
admisibil din parte a
învățătorului să nu răspundă
la întrebările copiilor, chiar
dacă în următoarele lecții va
vorbi despre asta. Nu trebuie
să uităm că aceste întrebări
determină stimularea și
dezvoltarea interesului
pentru învățătură.
Comunicarea
personală între colegii de
bancă în principal, este
forma de bază a schimbului
de informații din cadrul
clasei. Acești colegi nu sunt
doar doi vecini, ci doi elevi
care își transmit informații
variate, se ajută reciproc și
se sfăutuiesc asupra
acțiunilor pe care le
desfășoară sau le vor inția,
țși comunică sentimente sau
atitudini față de valori.
Vorbitul, scrisul și
cititul evoluează împreună și
sunt o exprimare a
particularităților
psihoindividuale, în care
învățarea și maturizarea
devin factori determinanți. Pe
baza vorbirii o rale se
dezvoltă scrierea și citirea.
De obicei cititul precede
scrisul, iar componentele
exercițiului sunt mai direct
implicate.
O dată cu înaintarea
în vârstă a copilului,
comunicarea devine tot mai

9
riguroasă, procesele
intelectuale tot mai
organizate și ierarhizate,
imprimă un stil propriu în
comportamentele cognitive.
Trebuie remarcat că prin
comunicare sunt exprimate
nu numai componentele ce
țin de intelect, ci și cele
legate de afectivitate, voință,
motivație, temperament, etc.
Din ace astă
perspectivă, învățătorul
poate juca un rol esențial în
evoluția ulterioară a copilului.
El devine nu numai model,
dar și forță în determinarea
structurilor comunicării și
operaționalității intelectului.

Bibliografie:
Psihologia copilului , Gh.
Schwartz, G. Kelemen și
Olga Moldovan, Editura
Universității Aurel Vlaicu,
Arad, 2008
Pedagogie și elemente de
psihologie școlară , Elena
Joita, Editura Arves
O pedagogie pentru
învățământul primar , Anton
Ilica, Dorin Herlo, Viorel
Binchiciu, Corina Uzum și
Ana Curtean, Editura
Universității Aurel Vlaicu,
Arad 2005

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE ÎN
ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ
A ELEVILOR DE CLASA A VIII -A

Prof. GHIUȚĂ Manuela Cătălina
Școala Gimnazială Nr.1, Pildești, Jud. Neamț

față numai unei anumite facă în funcție de individ și
profesii, ci pentru întreaga sa de cerințele societății și se
Orientarea carieră profesională, în cere să fie privită în
școlară și profesională este mecanismul schimbărilor totalitatea componentelor ei
definită ca „un ansamblu de care se produc în societate. structurale: cunoașterea
acțiuni și influențe Educația pentru carieră elevilor, pregătirea lor
pedagogice, sociale, reclamă o muncă educativă psihologică, informarea
medicale ce se exercită în susținută, pe temeiul unei asupra domeniilor de
mod continuu cu scopul pregătiri temeinice teoretice activitate, asupra grupelor de
realizării de către indivizi a și practice. profesii înrudite, asupra
opțiunilor școlare și diversității profesiilor și
profesionale, în concordanță asupra profilurilor de licee și
cu particularitățile școli profesionale.
personalității lor și cu În procesul orientării
cerințele contextului social la sunt implicate trei categorii
care se raportează". de fenomene psihologice
Disciplina Educație aflate în interdependență.
tehnologică, disciplină de Cele intelectuale se referă la
trunchi comun pentru dezvoltarea aptitudinilor
învățământul gimnazial, prin Prin educație generale și speciale, a
diversitatea modulelor tratate profesională se înțelege calităților proceselor psihice
atât teoretic cât și practic, îl orice formă de pregătire sau de cunoaștere, la formarea
ajută pe tânăr să-și perfecționare în vederea unui stil individual de muncă,
găsească înclinația, desfășurării unei activități la aprofundarea cunoștințelor
chemarea, aspirația, atracția profesionale, care cuprinde elevilor despre un domeniu
către un anumit domeniu, însușirea cunoștințelor al realității. Cele afectiv –
într-un cuvânt să-și teoretice, formarea motivaționale includ tot ceea
descopere „vocația” pentru o deprinderilor și priceperilor ce ar putea constitui un
anumită activitate. practice, transmiterea mobil în realizarea opțiunii:
Problema formării și valorilor etice și de interese, năzuințe, înclinații,
educării profesionale este de comportament social preferințe, aspirații. Cele
mare actualitate în necesare unei asemenea volitiv -caracteriale sunt
societatea modernă, activități. indispensabile pentru
deoarece tânărul trebuie să Orientarea școlară și mobilizarea personalității în
fie pregătit nu pentru a face profesională trebuie să se
10

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

vederea realizării scopurilor,
dorințelor și aspirațiilor sale.

Pregătirea elevilor
pentru opțiunea profesională
trebuie să aibă în vedere
următoarele:
– domeniul activității de
pregătire pentru opțiunea
școlară sau profesiona lă
aparține educației și se
implică în toate
compartimentele și la toate
nivelurile învățământului
– caracterul interdisciplinar
al activităților de orientare
școlară și profesională
– rolul personalului didactic
în procesul orientării școlare
și profesionale
– un cadru instituțional, un
personal specializat și o
anume organizare a școlilor,
care să corespundă
obiectivelor propuse.
Educația tehnologică
formează elevii pentru
acțiune, pentru a fi apți să
explice cunoașterea
științifică în acțiune.
Ea este legată de
educația intelectuală
(educația prin și pentru
știință), deoarece tehnologia
este o dimensiune a
cunoașterii științifice.
Conținutul educației
tehnologice este constituit
din noțiunile, principiile,
legile și teoriile științifice
fundamen tale, ordonate din
punctul de vedere al
aplicabilității lor. O temeinică
educație tehnologică
constituie platforma pentru
educația profesională.
În orice profesie
există două componente:
• una culturală, cu nucleul ei
de instruire și experiență
profesională într -un anumit
domeniu al muncii;
• alta psihologică, care
definește comportamentul
muncii (calificarea
profesională pe fondul
capacităților individuale de
învățare, al intereselor și
aspirațiilor speciale)
Dezideratele educației
profesionale sunt:
• formarea orizontului
cultural -profesional;
• formarea unor capacități,
deprinderi și competențe în
plan acțional, în vederea
desfășurării unei activități
productive;
• dezvoltarea intereselor
profesionale.

Educația tehnologică
are rolul de inițiere în
profesie, perfecționarea ei se
realizează atât în școală cât
și în societăți comerciale și
în întreprinderi. Pregătirea
prin școlile profesionale și
liceele de specialitate este o
secvență a educației

11
profesionale și urmărește
inițierea în profesie,
dobândirea competențelor
necesare.
Educația profesională se
fundamentează pe toate
celelalte dimensiuni ale
educației:
– pe cunoștințele, priceperile,
deprinderile, competențele
dobândite în plan intelectual,
– pe deprinderile, priceperile,
competențele în plan moral,
acțional,
– pe comportamentele
morale și estetice,
– pe calitatea dezvoltării și
funcționarii corpului (pe
sănătatea acestuia).
a) Formarea orizontului

cultural -profesional
Orizontul cultural
profesional cuprinde
ansamblul cunoștințelor
necesare exercitării unei
profesii sau unui grup de
profesii. El se formează pe
fondul culturii intelectuale, pe
cunoștințele, priceperile,
deprinderile, competențele
dobândite în plan intelectual.
În activitatea de
predare -învățare, noțiunile,
principiile, legile și teoriile
științifice fundamentale
trebuie să fie ordonate din

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

punct de vedere al
aplicabilității lor, iar aplicarea
cunoștințelor se va face nu
numai în interiorul disciplinei
respective, ci și în alte
domenii de cunoaștere și
activitate, în funcție de
valoarea transdisciplinară a
acestora.
b) Formarea unor capacități,
deprinderi și competențe în
plan acțional, în vede rea
desfășurării unei activități
productive
Acest deziderat se
realizează preponderent în
cadrul pregătirii practice, în
cadrul practicii de
specialitate în unitățile de
profil -producție, cercetare,
proiectare. În cadrul
activităților practice, elevii își
formează priceperi și
deprinderi practice, cum ar fi:
• priceperea de a citi o
schița, un plan, o diagramă;
• priceperea de a demonta
un aparat sau o mașină;
• priceperea de a folosi
unelte și instrumente de
muncă în vederea efectuării
operațiilor de mă surare,
tăiere, de control și verificare
în condiții și situații noi.
Capacitățile pe care le are în
vedere educația profesională
sunt:
• gândirea tehnică,
• aptitudinea tehnică,
• capacitățile senzorio –
motorii
Gândirea tehnică este
o formă specifică a gâ ndirii,
care se diferențiază în
funcție de conținutul sau de
domeniul în care se aplică.
În cadrul ei distingem:
– materialul cu care operează
(reprezentări din domeniul
tehnicii);
– operațiile pe care le
folosește în vederea
rezolvării anumitor sarcini
tehnice
Aptitudinea tehnică
presupune elaborarea
prealabilă în plan mintal a
unor soluții optime care apoi
vor fi aplicate în vederea
rezolvării sarcinilor din
domeniul tehnic. Ea
reprezintă complexul de:
– însușiri psihice: gândire
tehnică conturată, capacit ăți
perceptivo -spațiale evoluate,
abilități motorii dezvoltate, și
– însușiri fizice: rezistență
fizică necesară în anumite
profesiuni.
Capacități senzorio -motorii:
– percepțiile spațiale,
– sesibilitatea analizatorilor,
– aptitudinea motrică,
– dexteritatea manuală.
c) Dezvoltarea intereselor
profesionale
Interesul apare și se
dezvoltă în cadrul activității,
fiind expresia înțelegerii și
adeziunii la anumite domenii
și forme de activitate. El se
referă la satisfacerea unor
nevoi și trebuințe individuale;
este un stimul intern al
orientării spre anumite
domenii de cunoaștere și de
activitate, generând și
întreținând motivația
necesară. Se formează și o
anumită atitudine față de
munca intelectuală și cea de
producție.
Procesul de orientare
școlară și profesională

12
implică realizarea
concordanței dintre:
– ceea ce vrea elevul –
aspirații, interese;
– ceea ce poate elevul –
cunoștintele, abilitățile
și capacitățile de care
dispune
– ceea ce trebuie să
facă – oferta de locuri
de muncă și cerințele
piețe i muncii.
Orientarea școlară și
profesională urmărește
realizarea unui echilibru
dinamic între:
• posibilitățile individului;
• cerințele profesiunilor
• nevoile de forță de muncă
Orientarea școlară și
profesională trebuie să se
facă în funcție de individ și
de cerințele societății. Ea se
întemeiază pe patru direcții
de acțiune:
• cunoașterea
personalității elevilor;
• educarea elevilor în
vederea alegerii studiilor;
• informarea asupra
rețelei școlare și a lumii
profesiilor;
• consilierea și
îndrumarea elevilor s pre
diverse studii/profesii

Bibliografie:

Alexandra Silvaș –
Consiliere și orientare , 2008,
note de curs, Univ. ,,Petru
Maior”
Costică Nițucă, Tudor
Stanciu – Didactica
disciplinelor tehnice , Ed.
Performantica, 2006

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

ÎNVĂȚAREA PE BAZĂ DE PROIECT, STRATEGIE DE
ORIENTARE ÎN CARIERĂ
APLICAȚIE:”DRUMUL PÂINII” – VIZITĂ -LECȚIE

Profesor învățământ primar Ștefania Cecilia
COBZARU Liceul Teoretic “Vasile ALECSANDRI”,
Săbăoani

Centrarea pe
subiectul învățării a
reprezentat, deopotrivă,
triumful studiilor de
psihologie și al demersurilor
experimentale pedagogice
asupra indicatorului
economic brut. Ca
paradigmă și practică
educațion ală, ea a apărut ca
rezultat a cel puțin două
categorii interdependente de
cauze: 1. un serios semnal
de alarmă al unui sistem de
învățământ de masă
anchilozat, organizat frontal,
obsedat de rezultate, de
cantitatea achizițiilor elevilor
în care profesorul deține,
autoritar, atât cunoașterea
cât și comanda și controlul
dar care nu mai asigura
rezultatele de calitate
așteptate; 2. o semnificativă
recuperare constructivistă a
individului și grupului care
învață, respectiv a modului
absolut specific în care
procesul are loc,
concomitent cu
transformarea radicală a
ipostazei profesorului în
cadrul acestui proces

(Cojocariu, 2012).
Integrându -ne în realitatea
educațională după care
centrarea pe subiectul
învățării se poate realiza la
orice nivel al sistemelor de
învățământ (dacă sunt luate
toate necesarele precauții),
atenția noastră s -a îndreptat
asupra procesului realizat cu
ajutorul învățării pe bază de
proiect. În termeni
pedagogici, învățarea pe
bază de proiect (PBL) este o
metodă didactică cen trată pe
elev, cu caracteristici
specifice, cu un profund
caracter aplicativ care,
asociindu -și mijloace de
învățământ și forme de
organizare a învățării de tip
grupal sau individual se
transformă în strategie
didactică.
Aspectul cel mai util și
mai relev ant la folosirii
metodei este că în urma
înțelegerii și aplicării
acesteia, elevul va realiza un
produs concret, care poate
îmbrăca forme extrem de
diverse, în funcție de vârsta
sa și, mai ales, de domeniul
și tema de studiu (de la o
prezentare multimedia la un
13

poem (Harel & Papert, 1991;
Kafai & Resnick, 1996)
(apud Grant, 2002), de la un
joc la o reprezentare grafică,
de la un aparat sau produs
la un dans) și care devine,
prin obiectivarea lui într -un
produs material, semnificativ
pentru ceea ce e l a învățat.
Participanți: elevi din ciclul
primar
Scop: învățarea specificului
unei profesii în mod euristic,
respectiv vizită -lecție.
Obiective:
O1: să numească cât mai
multe meserii/ ocupații/
profesii;
O2: să aleagă 2 meserii/
ocupații/ profesii pe care ar
dori să le urmeze;
O3: să analizeze meserii/
ocupații/ profesii pe care ar
dori să le urmeze.

REZULTATE AȘTEPTATE
R1: toți elevii să numească
meseria cunoscută prin
percepție directă, respectiv
prin vizită la o fabrică de
pâine; să numească cel
puțin trei meserii conexe –
care fac parte din sfera
„fabrica de pâine” – fochist,

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

modelator, administrator, 1. Cunoașterea a cât bucuriei pentru studiu,

tractorist, ș.a. . mai multe meserii/ profesii/ îmbunătățirea atitudinii față

R2: toți elevii să participe ocupații. de învățătură și față de

activ la exercițiul de analiză 2. Întâlniri cu persoane, muncă (Bell, 2010);

a profesiilor/ ocupațiilor personalități. – caracterul real și concret al

văzute/dorite. 3. Vizionări de filmulețe problemei, faptul că munca

R3: cel puțin jumătate din și discuții despre meserii. elevilor va conduce la un

profesiile dorite să fie 4. Metoda jurnalului. produs valoros care rezolvă

analizate corect și într -un 5. Follow -up cu privire la o nevoie autentică, cu

mod cât mai exhaustiv. ceea ce elevii au învățat. impact asupra oamenilor, îi

R4: să se menț ină o Când și cum putem realiza motivează pe elevi și îi

atmosferă participativă, un astfel de proiect? susține într -un efort dificil și

relaxantă, plăcută pe tot a. atunci când corespunde și relativ îndelungat

parcursul derulării activității. vine în întâmpinarea nevoii (Solomon, 2003);

REZULTATE OBȚINUTE reale de a ști a elevului – În – promovarea gândirii critice,

R1- toți elevii au știut să acest sens profesorul se va formarea unor deprinderi

numească profesii legate de preocupa de motivarea și esențiale pentru societatea

tematica activității ”Drumul implicarea elevilor generând contemporană: deprinderi

pâinii” – agricultor, șofer, contexte de captare a de gândire critică, de

morar, brutar, patiser, atenției, de intrare în proiect, rezolvare de probleme

cofetar, vânzător, de deschidere a canalelor de (apud Nation, 2008;

administrator. comunicare, de manifestare Johnson& Delawsky,

R2- aproape jumătate din a inițiativei. 2013), de colaborare și de

numărul elevilor au declarat b. atunci când creează și prezentare a rezultatelor

că nu și -ar alege o meserie valorifică superior a driving (idem);

din această arie question – Calitatea acesteia – asigură o implicare deplină

profesională, deoarece este va surprinde și va transmite a elevului în învățare

grea. esența proiectului într -un (cognitivă,

R3- doar o ocupație ( mod clar, convingător, dând comportamentală și

vânzătoarea ) a fost elevilor un sens al activității, emoțională) (idem) cu mult

analizată complet și corect, o orientare și generând o superioară procesului

deoarece 3 elevi din clasă au autentică provocare. didactic clasic;

părinți care lucrează în De ce să învățăm pe bază – asigură înțelegerea

domeniu. de proiect? superioară (apud

R4-atmosferaafost O succintă analiză și Helle,Tynjala&Olkinuora,

relaxantă, degajată, copiii au sinteză a câtorva resurse 2006) și fixarea mai

dezbătut liber și s -au implicat bibliografice asupra temeinică a conținuturilor

în desfășurare. categoriilor de resorturi care învățării, o învățare

ar trebui să susțină un profundă;

SUGESTII demers de tip PBL asigură – determină dezvoltarea

structurarea următoarei operațiilor gândirii și a

DE taxonomii: deprinderilor de muncă

OPTIMIZARE a. Motive de natură psiho – intelectuală (citire, analiză,

pedagogică: înțelegere, sinteză,

– asigură formarea și interpretare, aplicare);

stimularea motivației – asigură corelarea

învățării, a interesului și superioară a dimensiunii

14

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

teoretice cu cea practică,
transferul și transpunerea
cunoștințelor în produse cu
caracter de utilitate și
originalitate.
b. Motive de natură socio –
profesională:
– prin natura sa specifică,
forma de organizare și
realizare PBL angajează
elevii în rezolv area unor
sarcini ale lumii reale (Bell,
2010), conducând la
identificarea unor soluții
eficiente și aplicarea directă
a acestora în practică (apud
Nation, 2008), reprezentând,
între anumite limite, o
pregătire pentru lumea reală
a profesiilor;
– natura sa interdisciplinară
solicită și susține, în mod
esențial, colaborarea și
cooperarea (Nation, 2008,
Savery, 2006), munca în
echipă fără de care nu poate
fi concepută practicarea cu
succes a nici unei profesii
contemporane;
c. Motive de natură
democratică:
– asigură dezvoltarea
sentimentului de toleranța
și de respect interpersonal
dincolo de orice criterii de
natură socială, economică,
religioasă, de sex, rasă,
gen.
Cum este lesne de
înțeles, cele trei categorii de
motive se întrepătrund, se
susțin și potenț ează reciproc,
succesiv fiecare dintre ele
aparținând predominant unei
categorii de motive (de ex.
motivația ține, predominant,
de motivele
psihopedagogice) dar putând
întări celelalte categorii sau
transla către ele (motivația
superioară determină
performanță sporită în plan
profesional; motivația
intrinsecă pentru studiu trece
dincolo de criterii de ordin
social, economic, religios, de
sex, rasă, gen, întărind
toleranța și respectul).

ACTIVITATEA ÎN IMAGINI

Copiii oferind flori
muncitorilor

15

La plăcinte înainte!

Bibliografie:
Venera -Mihaela Cojocariu,
Gloria Cerasela Crișan,
Elena Nechita
Vasile Alecsandri University
of Bacău, Romania
(în volumul
Informatics.Innovative
teaching approaches, Casa
Cărții de Știință, Cluj
Napoca, 2016, p. 9 -29)

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

TEMA : CINE SUNT EU? IMAGINEA DE SINE

Prof. RUSU Carmen Constanța
Școala Gimnazială Nr. 1, Slobozia

Complexitate : Nivel I
Clasa a VII -a : 25 elevi
Durata : 50 minute

Obiective :
O1. Să identifice câteva
din propriile trăsături pozitive
și puncte slabe
O2. Să exerseze
deprinderi de autoexplorare
și autocunoaștere
O3. Să identifice
elemente pe care le au în
comun cu ceilalți
Strategie : Exercițiu de
energizare, explicația ,
conversația, exercițiul.
Resurse : foi de scris,
chestionare, instrumente de
scris
Mod de realizare a activității
: 1Exercițiu de energizare
„Ce-aș fi fost dacă … ?” – 5
minute
Diriginta le cere elevilor să -și
imagineze ce ar fi fost dacă
nu ar fi fost oameni ținând
cont de anumite c alități,
atitudini,comportamente pe
care le au în relațiile cu
ceilalți. Elevii vor fi
atenționați că nu este vorba

despre un animal, o floare,
un copac, o pasăre etc. care
le place, ci, care are calități,
defecte, trăsături, moduri de
a se comporta
asemănătoare lor.
Exemplu: Dacă nu aș fi fost
om, aș fi fost o pisică pentru
că îmi place să fiu alintată și
iubită de cei din jur. Timp de
gândire: 1 min, după care
câțiva elevi, care doresc iși
vor prezenta opțiunea în fața
clasei.

2.Aplicare CHESTIONAR –
10 minute
Elevii vor primi foi cu un
chestionar cu șapte întrebări
la care trebuie să răspundă
cât mai sincer, acest
exercițiu ajutându -i să se
cunoască mai bine.

3.Discuții pe marginea
răspunsurilor date în
chestionare – 15 minute
Discuția va avea loc cu toți
elevii astfel încât toți să -și
prezinte răspunsurile la
ultima întrebare care
evidențiază gradul de
16

autocunoaștere,
autoevaluare și
autoapreciere. Vor fi
încurajați elevii timizi și
ajutați în exprimarea
propriilor opinii. Concluziile
trebuie să accentueze faptul
că autocunoașterea ne ajută
să ne alegem o carieră
potrivită. Vor fi apreciați și
încurajați elevii care au luat o
decizie corectă în ce privește
profesia dorită și au
argumentat această alegere.

4.Aplicație STEAU A EU – 15
minute
6.Elevii vor desena, fiecare,
pe o foaie albă o stea
numită STEAUA EU , pe ale
cărei raze vor scrie calități
ale personalitățiilor.
Dupăcompletarea acestora,
elevii își vor expune
desenele pe un panou vizibil
pentru toți. Se vor citi cât mai
multe foi.

7.Încheiere – 5 minute
Elevii vor deschide Manualul
elevului nr.1 la tema
Imaginea de sine și stima de

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

sine, vor analiza împreună
cu diriginta structura acestei
teme și li se va explica
importanța rezolvării
exercițiilor de la aceasta
temă pentru a -și forma o
imagine cât mai corectă
despre ei și pentru a avea o
stimă de sine ridicată.

Anexa 1

CHESTIONAR

Acest chestionar te va ajuta
să te cunoști mai bine, să -ți
faci o imagine de sine cât
mai corectă. Nu există
răspunsuri corecte sau
incorecte. Trebuie doar să
citești cu atenție fiecare
întrebare și să răspunzi cât
mai sincer. Spor la lucru!

1.Ți s -a întâmplat vreodată
să te gândești la însușirile
tale?

DA NU

2.Dacă da, care crezi căsunt
cele mai importante calități
ale tale?
_______________
_______________

3.Ce calități apreciază cei
din jurul tău la tine?
_______________
_______________

4.Cu cine ai vrea să semeni?
De ce?
_______________
_______________

5.Care crezi că sunt punctele
tale slabe?
_______________
_______________

6.Consideri că rezultatele
obținute la școală sunt pe
măsura posibilităților tale
reale? (Analizează, dând
exemple de discipline la care
ești mulțumit de felul în care
muncești și discipline unde ai
putea mai mult.)
_______________
_______________

7.Ce meserie / profesie ți -ai
dori să ai și din ce motive?
_______________
_______________

17

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

TEMA : DEPRINDERI DE LUCRU

Prof. RUSU Carmen Constanța
Școala Gimnazială Nr. 1, Slobozia

Complexitate : Nivel II
Clasa : a VII -a 25 elevi
Durata : 50 minute

Obiective :
O1.Să definească
„deprinderea”
O2.Să exemplifice deprinderi
de lucru;
O3.Să explice cum se
dezvoltă deprinderile;
O4.Să exerseze deprinderi
de autoexplorare si
autocunoaștere;
O5.Să exerseze deprinderi
de comunicare.

Strategie : Exercițiu de
energizare, explicația,
conversația, exercițiul
Resurse : mingiuțe de culori
și greutăți diferite, manuale
sau fișe de lucru cu tabelul
din manual, foi și
instrumente de scris, culori.
Mod de realizare a activității
: 1.Exercițiu de energizare
„Mingiuțele Federale” – 5
minute
Elevii stau in picioare in cerc
și au mai multe mingiuțe de
culori si greutăți diferite.

Ei aruncă mingiuțele de l a
unul la altul, având grijă să
nu cadă pe jos. Treptat se
crește ritmul.

2.Introducere in temă – 5
minute
Li se cere elevilor să se
gândeasca la exercițiul
anterior și să spună de ce
cred că unii copii au prins
mai usor mingiuțele. Acest
lucru se î ntamplă atunci
când sunt dezvoltate
anumite deprinderi cum ar fi
cea de manipulare a
obiectelor.

3.Clarificarea termenului de
„deprindere” – 5 minute
Elevii vor răspunde la
întrebarea : „Ce deprinderi
îmi dezvolt la fiecare oră de
școală ?”.
Se vor s crie pe tablă
deprinderile dezvoltate la
fiecare disciplină. Se va
defini termenul „deprindere”
ca fiind : obișnuință, obicei,
ușurința cu care facem ceva
ce am exersat, dexteritate.

18

4.Ciorchine „ Deprinderi
căutate de angajatori” – 10
minute
Pe o foaie mare de hârtie va
fi desenată schema cu un
ciorchine în care elevii vor
scrie și denumi deprinderile
de lucru cele mai căutate de
către angajatori. Li se cere
să explice în ce constă
deprinderea respectivă.

5.Aplicație din manual – 10
minute
Elevii vor lucra tabelul de la
exercițiul din manual. Li se
va cere să gândească bine și
să completeze toate
coloanele din tabel.

6.Discuții pe marginea
răspunsurilor din fișă – 15
minute
Se vor purta discuții cu elevii
despre ce trebuie să facă
pentru a-și dezvolta anumite
deprinderi importante în
orice meserie, cum ar fi :
deprinderi de comunicare și
ascultare, deprinderi de lucru
pe calculator etc. Se va
insista asupra faptului că

Școala modernă — nr. 1/2017

orice deprindere se dezvoltă
prin exercițiu. Vor fi antrenați
cât mai mulți elevi în
prezentarea fișelor de lucru.

7.Încheiere – 5 minute
Elevii vor trebui să
spună ce deprindere ar
trebui să -și dezvolte în
primul rând și ce trebuie
să facă pentru aceasta.

Prezentarea profilului
ocupațional
muzeograf/arheolog
prin organizarea unei
excursii la Muzeul de
Istorie Bacau.

19 Considera ții metodice

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
CE MIROS AU MESERIILE?

Prof. înv. primar NISTOR Alina
Școala Gimnazială Barticești

Clasa: a III – a
Tipul lecției: activitate
integrată
Obiective de referință:
2.1 Să exerseze abilitățile de
ascultare activă
4.1 Să exemplifice jocuri,
activități în care se lucrează
individual sau în echipa
4.2 Să descrie în cuvinte
simple activitatea preferată
utilizând termeni specifici
Obiective operaționale:
Pe parcursul lecției elevii vor
fi capabili:
O1. Să identifice meseriile
apărute în poezia propusă.
O2. Să specifice domeniul
de lucru al unor meserii
cunoscute.
O3. Să deseneze meseria
preferată.
O4. Să argumenteze opiniile
proprii.
O5. Să ghicească o anumită
meserie, după mima
colegului.
Strategii didactice:
Metode și procedee:
conversația, explicația,
exercițiul,joc didactic,
conversația euristică, muncă
independența, joc de rol;

Mijloace didactice: propoziție.

calculator, PPT-uri cu Răspunsurile elevilor

imagini, ruleta meseriilor, …de brutar, tâmplar,

cartonase cu diverse meserii vopsitor, geamgiu, șofer,

Forme de organizare: cofetar, medic, pescar.

frontală, individuală

Resurse temporale: 45’ 2. Anuntarea temei și a

Evaluarea: observare obiectivelor

sistematică, proba practică, operaționale (5’)

proba orală, autoevaluare,

analiză produselor Activitatea învățătorului

 Bibliografie: M.E.C. – – Ce altemeserii mai

Programa școlară pentru cunoașteți?

clasa a III -a ; – După părerea voastră care –

1. Captarea atentiei (5’) i cea mai frumoasă meserie?

De ce?

Activitatea învățătorului -Copii, să știți că toate

meseriile sunt frumoase
Se citeste poezia”Ce miros
dacă le faci cu plăcere. Cât
au meseriile”, de Gianni
suntem copii trebuie să
Rodari

învățăm, să ne alegem din
Citirea selectivă:

timp o meserie pentru ca
Citiți propoziția în care apare
atunci când vom fi mari să o
cuvântul: „ mașină”!

putem practica.

Citiți propoziția în care apare

Activitatea elevilor

cuvântul: „scorțișoară” !

Răspunsurile elevilor

Citiți propoziția în care apare

…învățător, agricultor,
cuvântul: „scânduri” !

croitor, miner, agricultor,
Citiți propoziția în care apare
fermier

cuvântul : „brutării”!

Elevii ascultă cu interes
Ce meserii sunt prezentate
informaț iile primite.

în poezie?

Activitatea elevilor

Elevii caută cuvântul, 3. Dirijarea învățării (10’)
iar elevul solicitat citește întreaga

20

Școala modernă — nr. 1/2017

Activitatea învățătorului În orice tâmplărie

Joc de rol În sat sau la oraș,

Ruleta meseriilor – elevii A scânduri noi miroase,

împărțiți pe grupe vor A vrafuri de talaș.

completa ruleta cu meserii

cunoscute de ei și vor Un vopsitor miroase

discuta despre ele A lacuri de vopsit,

Activitatea elevilor Geamgiul întotdeauna

Discuții despre diferite Va mirosi a chit.

meserii

Șoferul are -n haina

4. Obținerea Mirosul de benzină,

performanței (10’) Un muncitor, mirosul

De uleiuri de mașină.

Activitatea învățătorului

Realizarea unui desen pe Miroase cofetarul

baza temei „Ce meserie mi – A nuci și scorțișoară

ar plăceasă am?” Iar un halat de medic

A doctorie amară!

5. Realizarea feed -back – A brazdă aromată

ului (5’) A câmp și spic bogat

Va miroși țăranul

Se discută desenele Ce merge la arat!

realizate.
Va mirosi a pește
Elevii argumentează

pro/contra Pescarul cel vânjos,

De ce îmi place / nu îmi Și numai trândăvia

place o anumită meserie? Nu are vreun miros.

6. Evaluare (5’)

Elevii vor alege imagini cu

diverse meserii și vor mima

meseriiile respective.

ANEXA 1

”Ce miros au meseriile”, de
Gianni Rodari

Orice meserie
Are un miros copii!
A pâine și a plăcinte
Miroase -n brutării.

21 Considera ții metodice

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
UN VIITOR PENTRU FIECARE

Prof. COZMA Elena Doina
Școala Gimnazială ‖ Al. I. CUZA‖, Roman

O4. să enumere elemente Editura didactică si
Clasa : a VII -a A care influențează decizia pedagogică, Bucuresti 2005
Disciplina: Consiliere și unei persoane de a se 4. Gabriela Lemeni,
orientare angaja; Mihaela Porumb -« Consiliere
Tema lecției: „Un viitor O5. să descrie activitățile si orientare –Activități pentru
pentru fiecare‖ specifice unei profesii clasele V-VIII»,Editura
Modulul: Planificarea carierei cunoscute; ASCR,Cluj -Napoca 2011
Tipul lectiei: dobândire de O6.să identifice cerințe
noi cunoștințe/dezbatere specifice ale unor profesii 1.Moment organizatoric:
Durata : 50 ` cunoscute. -se notează absențele;
Competențe specifice : Metode și procedee: -se pregătește materialul
1. identificarea relației convorbirea, dezbaterea, pentru lecție.
dintre planificarea carierei și jocul de rol, tehnica florii de 2. Reactualizarea
planificarea vieții ; lotus, instruire asistată de cunoștințelor :
2. să elaboreze calculator, experimentul. -se verifică tema cantitativ si
portofoliul personal, pentru Forme de organizare: calitativ. Elevii au avut de
conturarea unui traseu activitate frontală și alcătuit o listă cu ocupațiile
educațional și profesional; individuală. /meseriile cunoscute.
3. identificarea factorilor Mijloace si procedee : DEX – 3.Captarea atenției: Voi
implicați în deciziile legate de ul, fișe de lucru, prezentări propune elevilor realizarea
cariera și planificarea vieții ; power -point, plicuri, coli, unui interviu cu un părinte
4. utilizarea unor surse markere, etc. (doctor) invitat să vorbească
diverse de informare pentru Bibliografie : despre meseria sa :
conturarea unei imagini 1. Adriana Baban – 1.De ce v -ați ales această
realiste asupra profesiilor. ―Consiliere educatională, meserie ?
Obiective operationale: la ghid metodologic pentru 2.Cine v -a influențat în
sfarșitul lecției elevii vor fi orele de dirigentie‖,Ed, alegerea ei ?
capabili să: ASCR,Cluj -Napoca, 2011 3.Ce doreați să deveniți când
O1. să denumească termeni 2. Mariana Chirila -« erați de vârsta mea?
ca :profesie, carieră, Viitorul incepe azi – Consiliere 4.Ce rol a jucat pasiunea în
meserie, funcție; si orientare scolară alegerea profesiei ?
O2. să recunoască meserii »,Ed.Taida,Iasi 2012 5.Ce profesii erau la modă
vechi și noi; 3. Traian Cosma -« Ora pe atunci?
O3. să se informeze înainte de dirigeție în gimnaziu »
să-și aleagă o meserie;
22

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

6.Ce abilități trebuie să ai
pentru a face această
meserie ?
7.Ce vă place cel mai mult la
munca dumneavoastră ?

4.Anunțarea temei și a
obiectivelor -,, Un viitor
pentru fiecare‖
5.Desfasurarea lectiei :
Cu ajutorul DEX -ului vom
explica termeni ca : funcțe,
meserie, carieră, ocupație.
Le propun elevilor să jucăm
jocul : « Cand voi fi mare voi
fi… »prin care își vor aminti
ce profesi e doreau să
urmeze la 4 ani ; la 7ani, la 9
ani, dar în prezent ?
Îi voi ruga să motiveze
profesia aleasă acum printr –
un chestionar din care vor
alege motivul:
-Pasiunea pentru profesia
aleasa;
-Salariul motivant; –
Continutul muncii atractive; –
Oferă ma i mult timp liber; -E
o profesie nobila; -Asigură
perfecționare profesională;

-Este o tradiție de
familie; -Nu știu.
Reflectați asupra meseriei
alese dând răspuns
următoarelor cerințe:
-cerințe educaționale;
-ce aptitudini/abilități
vizează;
-sarcini de lucru;
-programul;
-mediul în care veți
lucra; -salariul;
-posibilități de avansare.
Voi citi elevilor un text:
,,Ciobanul și morarul’’, apoi pe
baza textului citit vor avea
de argumentat: ,, Profesia
cea mai frumoasă este cea
care ți se potriveste cel mai
bine‖.
Prin tehnica florii de lotus
prin care am încercat să
reprezint tipologia Holland îi
voi ruga să – și aleagă
categoria în care se
încadrează, iar apoi să
descopere ce meserie li se
potrivește deschizând plicuri
de aceeași culoare cu petala
aleasă conform aptitudinilor,
hobby -urilor și
caracteristicilor personale.
Printr -un filmuleț vom
descoperi meserii care au
fost și îi voi pune să se
gândească la o meserie a
viitorului.
6.Asigurarea feed -backului :
Le voi citi un anunț dintr -un
ziar care caută recepționeri (
la un hotel) pentru angajare
și îi voi întreba: Ce abilități
sunt vizate? Ce competențe
sunt necesare? Ce șanse
cred că vor avea pentru a se
angaja?
7.Evaluare:
-Voi ruga elevii să dezbată o
situație care ar putea să li se
întample în viitor : « Matei a
terminat liceul cu medie
mare, a urmat cursurile
Facultății de Istorie, dar nu -și
găseste un post
corespunzător. Ce ar putea
face?
a) Să profeseze o altă
meserie?
b) Să fie șomer?
c) Să lucreze în străinătate
necalificat?
d) Să urmeze o ală
facultate?

23
7. Temă pentru acasă: –
Elevii vor avea de redactat
un eseu cu tema : ,,Factorii
care pot influența luarea
deciziei privind cariera ‖.

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
E UȘOR SĂ -ȚI ALEGI PROFESIA?

Prof. GAVRILOAE Sînzîiana
Școala Gimnazială Grumăze ști

dirijată, analiza Swot, săptămână înainte de
explicația,dezbaterea desfășurarea activității,
Tipul lecției : lecție de Mijloace didactice : fișe cu elevii, grupati cate trei, au
consolidare domenii profesionale, flip- cules informații despre o
Scop : Formarea unui sistem chart, marker, fișiere PPT profesie aleasă si au realizat
de atitudini și valori adecvate Bibliografie: un afis despre acea profesie.
pentru realizarea unor – Băban, A., Consiliere Pot prezenta profesia chiar și
planuri de carieră realiste educațională – ghid prin spot publicitar, mini
Valori și atitudini : metodologic pentru orele de scenete, poezii, etc. S -a
Responsabilitate, ambiție și dirigenție și consiliere, Ed. urmărit informarea cu privire
interes pentru decizii și Psinet, Cluj -Napoca, 2001 la diverse profesii: avantaje,
acțiuni privind cariera. – Jigău, M. Consilierea dezavantaje, calități
Capacitate de comunicare și carierei, Editura Sigma, necesare, sprijin necesar,
autocunoștere București, 2001. studii, posibile bariere,
Competențe derivate : Pe – Lemeni, G., Porumb, posibilități de reorientare(
parcursul lecției elevii vor : M., Consiliere și orientare. profesii înrudite), îndatoririle
C1 – defini noțiunile de Activități pentru clasele V – postului, instrumente /
«vocație » și «carieră» VIII, Editura ASCR, Cluj, echipamente folosite.
C2 – argumenta alegerile 2011 Realizarea sensului
ocupaționale și profesionale – Puia, M., Comșa, E ușor să -ți alegi profesia?
C3- determina propriile F.,M., Îndrumar de dirigenție, Prezentarea etapelor
interese și aptitudini, EdituraNiculescu, București, tehnologiei de-a lungul
avantajele, dezavantajele si 2007 istoriei
calitățile necesare pentru http://europass.cedefop.eu.in Interpretarea chestionarelor
practicarea unei meserii t http://www.mmuncii.ro privind interese și aptitudini
C4- identifica profesia care li Ai un plan de viitor în ceea
se potrivește în concordanță Activitatea profesorului și ce privește cariera ta
cu propria vocație a elevilor profesională? Ce -ți reproșezi
C5-selecta informații Evocare în ceea ce privește relația ta
relevante despre diverse Reactualizarea cunoștințelor cu școala?
meserii, profesii Explicarea sensului Crezi că este important să
C6- identifica pașii necesari cuvintelor: ocupație, obții un rezultat bun la
în alegerea unei profesii meserie, carieră și vocație examen?
Metode și procedee : jocul Expunerea rezolvării sarcinii • Te-ai gândit ce liceu ai vrea
didactic, exercițiul,discuția de lucru: Timp de o să urmezi? Este dorința ta în
24

Școala modernă — nr. 1/2017

acord cu nivelul la care te Alcătuiți arborele profesional

situezi acum? al familiei precizând pentru
• Ce factori te -au influențat cel fiecare membru al familiei

mai mult în alegerea liceului 

profesia/ ocupația pe care o

(prietenii, școala, pă rinții, alți au sau au avut-o. Identificați

factori)? dacă profesia pentru care vă

Ce părere ai despre tinerii pregătiți se regăsește la

care pleacă în străinatate vreunul din membrii familiei.

pentru a se realiza? Ai alege

să pleci în străinătate? Recunoașteți profesia

Crezi că o carieră colegului – joc de rol/mimă.

profesională depinde de

calitățile și performanțele Credeți că alegerea profesiei

omului sau de relați/bani? este definitivă?

Reflecție Etapele alegerii profesiei

Factori ce intervin în (după Ginsberg)

alegerea meseriei: Etapa fanteziei: 6 – 11 ani

Factorii economico -sociali Etapa încercărilor: 12 – 18

Interesele – ,,ceea ce vreau” ani interesele și aptitudinile

Aptitudinile – ,,ceea ce pot’’ Etapa realistă: după 18 ani

Instruire teoretică și practică acordul intereselor și

în diferite forme de aptitudinilor cu realitățile

învățământ economico -sociale

Influența familiei Studiu de caz; Filmuleț –

Satisfacția dată de profesie Lenea și munca; Curiozități

Condițiile materiale

Alegerea profesiei în funcție

de tipul de temperament

ARGUMENTAȚI PRO/

CONTRA:

 valoarea mea ca persoană

depinde de cariera mea;

 trebuie să aleg între a avea o

carieră și o familie;

 trebuie să mă decid asupra

profesiei înainte de

finalizarea școlii;

Experții recomandă ca părinții știu cel mai bine ce


alegerea să fie făcută pe trebuie să fac;

baza a trei factori importanți: 

nu poți să planifici viitorul,
1. Analiza pieței forței de

muncă viața se schimbă.

2. Analizacapacităților  „Lucrurile nu sunt greu de
profesionale făcut. Ceea ce este cu
3. Preferințe adevărat greu este de a ne
25 Considera ții metodice

pune în starea de a le face.”
(C.Brâncuși)
„Munca este principalul
motor al vieții omenești.”
(G.Marinescu)

Concluzii : Toate deciziile
pentru viitor trebuie să fie
bine gândite, relativ
planificate. Orice meserie
aduce satisfacții dacă e
făcută cu pasiune.
Extindere
Loteria meseriilor : Fiecare
va extrage câte un bilet pe
care este scrisă o meserie.
Apoi își vor imagina că se
află într -o barcă ce
naufragiază. Există
posibilitatea ca 10 persoane
să debarce pe o insulă
pustie, așa că vor încerca să
arate cu argumente că
meseria fiecăruia e
importantă pe insulă sau să
propună o singură meserie
care nu se regăse ște pe
biletele celorlalți.

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

ACTIVITĂȚI DE ORIENTARE ÎN CARIERĂ
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL PRIMAR

Prof. Ștefan GRIGORIU
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Târgu Neamț

Clasa: a IV -a
Disciplina: Consiliere și
orientare
Subiectul lecției: Ce pot face
două mâini dibace
Tipul lecției: lecție de
sistematizare și consolidare
a cunoștințelor
Obiectiv general:
 consolidarea
cunoștinț elor despre
meserii și identificarea
preferințelor, a
intereselor pentru 
diferite meserii.
Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi
capabili:
O1. să recunoască meserii
pe bază de imagini și/sau
unelte;
O2. să asocieze imaginea
care sugerează o meserie cu
unelte/imaginea uneltelor
necesare în desfășurarea ei;
O3. să identifice răspunsul
corect la ghicitori referitoare
la meserii;
O4. să formuleze propoziții
referitoare la diverse meserii,
utilizând cuvinte date;
O5. să -și exprime op țiunea
pentru o anumită meserie,
alcătuind un text scurt.

O6. să comenteze proverbul:
„Meseria este brățară de
aur.”
Metode și procedee
didactice:
 conversația euristică,
problematizarea, 
explicația, observația,
exercițiul.
Mijloace de învățământ:
 fișe de lucru/evaluare,
imagini, unelte pentru
meserii diverse, 
foarfece, lipici.
Resurse temporale:
 45 minute.
Forme de organizare:  
 frontală, individuală. 

SCENARIU DIDACTIC:

Moment organizatoric
Activitatea profesorului
– se asigură condițiile
psihopedagogice necesare
bunei desfășurări a lecției;
– notează în catalog
eventualele absențe.
Activitatea elevilor
– își ocupă locurile în bănci și
se pregătesc pentru lecție;
– elevul de serviciu comunică
eventualele absențe.
Captarea atenției
Activitatea profesorului
– aduce în fața elevilor o
cutie în care se află mai

26

multe unelte, specifice
anumitor meserii;
– prezintă elevilor imagini cu
anumite meserii la care sunt
utilizate uneltele din cutie;
– cere elevilor, pe rând, să
scoată câte o unealtă din
cutie, să o denumească și să
precizeze cărei meserii îi
este specifică, așezând -o
sub imaginea respectivei
meserii.
Activitatea elevilor
– vin în ordine să extragă
câte o unealtă din cutie;
– denumesc unealta aleasă
și o așează corespunzător
meseriei.
Comunicarea obiectivelor
Activitatea profesorului
– le comunică elevilor că vor
discuta despre meserii,
despre unelte
corespunzătoarelor, despre
care sunt preferințele lor în
alegerea și practicarea unei
meserii și despre importanța
meseriilor.
Activitatea elevilor
– sunt atenți la profesor și
participă la o discuție
introductivă despre meseriile
cunoscute și despre ce
meserii își doresc să învețe.
Dirijarea învățării
Activitatea profesorului

Școala modernă — nr. 1/2017 Consid erații metodice

– explică cerințele fișei de -formulează concluziile repară, Cismarul, pantof, un.
lucru și ajută elevii să le lecției. client, servește, nou,
rezolve; Activitatea elevilor Ospătarul, un.
– numește elevi care să – răspund solicitării; 3.Completați propozițiile
citească un text compus de – comentează proverbul ales; folosind cuvinte potrivite:
ei înșiși. – stabilesc împreună cu Șoferul conduce
Activitatea elevilor profesorul concluziile lecției. …………………………….. este
– elevii completează fișa de Încheierea activității condus de pilot.
lucru, realizând sarcinile Activitatea profesorului Bucătarul face
date: deduc corespondența – solicită elevii să se ………………………………
între unelte și meserii, autoevalueze și să facă Chiuveta a fost montată de
ordonează cuvintele pentru a inter-aprecieri. …………………………….
obține propoziții cu sens, Activitatea elevilor Zugravul a terminat de văruit
completează propoziții – răspund solicitării. ………………………….
lacunare, alcătuiesc un scurt Bibliografie: …….a fost reparat de către
text cu titlul „Ce vreau să Cosma, T. – „Ora de electronist.
devin” (Anexa 1) dirigenție în gimnaziu”, 4.Alcătuiți un scurt text cu
– câțiva elevi, numiți de Editura Didactică și titlul „Ce vreau să devin”:
profesor citesc textul Pedagogică, București,
compus. 2008. ANEXA 2
Evaluarea performanței Fișă de evaluare
Activitatea profesorului ANEXA 1
– explică modul de Fișă de lucru Cine te ascultă și -ți prescrie
completare al fișei de Cum să iei o doctorie?
evaluare; 1.Realizați corespondența (…………………………………….. )
– face aprecieri asupra între denumirea meseriei și Cumpăna și cu mistria
corectitudinii cu care elevii unealta corespunzătoare: Îi arată meseria!
au completat fișele de lucru grădinar (…………………………………….. )
și de evaluare. șofer În clasă pe orișicine
Activitatea elevilor doctor Îl învață ce e bine!
– elevii citesc ghicitorile de învățătoare (……………………………………. )
pe fișă (Anexa 2); frizer
– găsesc răspunsurile electrician Toată ziua el vopsește
corecte și le scriu sub Pereții îi împodobește.
ghicitori; stetoscop (…………………………………….. )
– decupează imaginile și le greblă Cu arome îmbietoare
lipesc corespunzător. foarfece Pâinea rumenă apare
Asigurarea feed -backului camion Din cuptorul dogorit
Activitatea profesorului patent Cine o scoate mulțumit?
– le cere elevilor să se abecedar (…………………………………….. )
gândească și să spună Cine coase cu mult spor
proverbe despre meserii; 2.Ordonați cuvintele în Stofa, pânza și mătasea
– selectează proverbul propoziții: În folosul tuturor?
„Meseria este brățară de pâine, face, Brutarul, cornuri, (…………………………………….. )
aur.” și.
– îi ajută pe elevi să construiește, frumoase,
comenteze acest proverb; Zidarul, case.
27

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
EXPLORAREA CARIEREI

Prof. MĂTĂLICĂ Paula
Școala Gimnazială Gherăești, Jud. Neamț

– educarea capacității Mijloace didactice: imagini,
de autocunoaștere și fișe de lucru, videoproiector
Clasa: a VIII -a a cunoașterii celorlați
Subiectul lecției: Obiective operaționale: Moment organizatoric
Explorarea carierei  să identifice Activitatea profesorului
Tipul de lecție: aptitudinile și Se pregătesc materialele
mixtă deprinderile necesare pentru începerea activității.
Scopul lecției: Cunoașterea oricărei meserii în Se asigură un climat propice
tipurilor de meserii și a parte; pentru buna desfășurarea a
importanței lor  să descopere activității.
a) obiectiv cognitiv: respectul față muncă; Activitatea elevului
dezvoltarea personală și  să înțeleagă cerințele Se pregătesc pentru lecție.
înzestrarea elevului cu unei piețe de muncă Captarea atenției
cunoștințe și abilități flexibile și Activitatea profesorului
necesare pentru realizarea imprevizibile, într-o Prezint elevilor activitățile pe
unui continuă schimbare; care mi le -am propus și
management eficient al  să cunoască explic cerințele ce vor
propriei cariere importanța diferitelor apărea pe parcursul orei.
b) obiectiv afectiv: tipuri de meserii; Activitatea elevului
cunoașterea cerințelor  să-și cultive Ascultă și sunt atenți
locurilor de muncă care încrederea în forțele Anunțarea temei
evoluează în permanență proprii. Activitatea profesorului
c) obiectiv comportamental:  să se implice cu Anunț subiectul lecției și
dobândirea unor competențe interes, în toate obiectivele învățării. Astăzi
care permit exercitarea unui activitățile propuse de vom afla mai multe despre
control asupra propriei profesor în cadrul meserii și importanța lor. Îi
dezvoltări lecției. solicit pe elevi să mă ajute în
Obiective de referință: Resurse umane și materiale: descoperirea diferitelor tipuri
– identificarea și Forma de lucru: frontală și de meserii cerute astăzi pe
afirmarea individuală piața muncii.
preferințelor, a Metode și procedee: Activitatea elevului
intereselor pentru conversația, expunerea, Sunt atenți la cele
diferite tipuri de explicaț ia, descrierea, prezentate.
meserii exemplul, aprecierea Desfășurarea activității
– clarificarea verbală, deprinderi Activitatea profesorului
aspirațiilor profesionale Îi provoc pe elevi să -mi
vocaționale explice de unde pot obține
28

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

informații despre meseriile
care îi interesează, ce
întrebări pot adresa celor din
jur pentru a fi cât mai bine
informați despre aceste
meserii. O informare atentă
și amănunțită asupra
meseriilor poate ajuta în
orientarea spre o carieră de
succes. Metodele prin care
pot obține astfel de informații
sunt diverse: vizionând filme
despre carieră sau despre
meserii, urmărind felul în
care-și desfășoară
activitatea profesională
părinții, prietenii, vecinii,
cunoscuții, citind materiale,
reviste, broșuri, articole,
despre diverse ocupații sau
meserii.
Sugerez elevilor să deschidă
un jurnal al meseriilor, în
care să noteze tot cea flă
despre o meserie, o ocupație
sau un post. Acest jurnal va
fi util atunci când elevul ca
trebui să decidă ce meserie
va alege dintre cele notate în
jurnal.
Evaluarea
Activitatea profesorului
Relatez elevilor că indiferent
de meseria pe care doresc să
o practice în viitor, ar fi bine
să știe: ce cursuri sau școli
trebuie urmate, ce sarcini și
atribuții trebuie îndeplinite, ce
posibilități de dezvoltare
personală există, ce resurse
sunt necesare (materiale,
financiare, de timp) pentru a
urma cursurile sau școlile
care se cer, dacă -ți asigură
resursele de care ai nevoie, îți
permite stilul de viață dorit, îți
oferă timp
suficient și pentru familie și
alte activități specifice
timpului liber. Explic elevilor
că pentru a ajunge în câmpul
muncii trebuie parcu rși trei
pași:terminarea
învățământului obligatoriu,
parcurgerea învățământului
liceal sau profesional,
terminarea studiilor
postliceale, universitare sau
postuniversitare. Există
meserii pentru care te poți
califica urmând cursuri de
calificare profesiona lă
organizate de către Agențiile
Județene de Ocupare și
Formare profesională prin
Centrele de Formare
profesională. Se dau
exemple de astfel de
meserii: zidar, instalator,
bucătar, ospătar, mecanic
auto, tâmplar, agent de pază
și ordine, confecționer,
lucrător în comerț, maseur,
contabil. Se ia ca exemplu
meseria de contabil și se
parcurge traseul educațional
pentru această profesie. Se
folosește vidoeproiectorul
pentru a realiza acest lucru.
Încheierea activității
Activitatea profesorului
Se aplică elev ilor fișe de
lucru despre tema discutată.
Se aplică elevilor
chestionare referitoare la
diferite meserii de pe piața
muncii.
La final, elevii vor discuta
despre meseriile pe care ar
dori să le aibă când vor
deveni adulți.
Se fac aprecieri finale asupra
modului în care au participat

29
elevii la activitatea
desfășurată.
BIBLIOGRAFIE:
Băban Adriana, Consiliere
educațională, Ed. S.C.
Psinet SRL, Cluj -Napoca,
2003
Marinela Elena Gulei, Adela
Serea, Orientarea și
Consilierea în Carieră, Ed.
Spiru Haret, Iași, 2011
Balan B., Cosmovici A.,
Cozma T., Psihopedagogie,
Ed.Polirom, Iași, 1998

Anexa 1

CHESTIONAR

Pe parcursul lecției de
astăzi, ai aflat multe lucruri
interesante. Acum poți să -ți
evaluezi singur progresele.
Trebuie doar să citești
fiecare afirmație și să notezi
cu o singură cifră (pe o scară
de la 1 la 4, unde 4 este
maxim și 1 este minim)
fiecare afirmație:
Am înțeles că trebuie să am
cât mai multe informații
despre meseriile care mă
interesează
Știu ce întrebări pot adresa
celor din jur pentru a afla cât
mai multe informații despre
meseriile care mă
interesează
Am învățat cum pot să -mi fac
un jurnal al meseriilor pe
care să îl folosesc când va
trebui să decid ce carieră voi
urma
Știu că există mai multe
trasee educaționale și
profesionale pe care le pot

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

urma pentru cariera pe care
mi-o doresc
Sunt convins că o informare
atentă și amănunțită asupra
meseriilor care mă
interesează mă va ajuta în
orientarea spre o carieră de
succes
Interpretare
Cu cât ai mai multe
răspunsuri de 4 puncte cu
atât este mai bine! Ai
parcurs cu seriozitate toate
provocările din lecția de azi.
Felicitări! Chiar dacă nu ai
reușit să ai toate
răspunsurile de 4 puncte, nu
te descuraja! Fă o listă cu
lucrurile pe care nu le -ai
înțeles. Discută cu colegii,
părinții, profesorul diriginte
sau consilierul școlar. Cel
mai important este să cauți
răspunsuri! Mult succes în
continuare!

Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU

1.Imaginează -ți că ai
terminat cursurile pe care ți
le-ai propus și te ptegătești
să-ți cauți un loc de muncă.
Ce pași ar trebui să faci
pentru a -l găsi? Enumeră cel
puțin 6 pași.
……………………………

2.Realizați folosind lucrul pe
echipe, un anunț sau un afiș
dat de o firmă angajatoare,
pentru meseriile de
reprezentant vânzări și
inginer constructor. Trebuie
să aveți în vedere cerințele
acestor posturi, ce se oferă,
avantaje și dezavantaje
pentru cel ce se angajează,
ce trebuie să conțină CV -ul,
precum și datele de contact
ale firmei angajatoare.

30

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
PLANIFICAREA CARIEREI

Prof. NOHAI Oana -Alexandra
Școala Gimnazială, Comuna Păstrăveni

O6 – să facă analiza, pe Luând în considerare
baza anumitor criterii, a faptul că ora trecută de
Clasa: a VII -a meseriilor mimate la dirigenție tema luată spre
Modulul: Planificarea carierei începutul lecțiilor; discuție a fost centrată pe
Tema: Consiliere și orientare O7 – să identifice factorii pasiunile copiilor, profesorul
în carieră care influențează orientarea le propune un joc didactic,
Tipul lecției: mixtă lor în carieră. reprezentând metoda R.A.I.
Obiective de referință: Strategii didactice: El roagă elevii să-și
O1 – Să analizeze diferite a) Metode și procedee: reamintească pasiunile
meserii și ocupații din conversația, metoda precizate de ei ora
perspectiva cerințelor R.A.I., anterioară, iar în funcție de
educaționale; problematizarea, acestea, să identifice,
O2 – Să își analizeze dezbaterea, totodată, ce meserie ar
propriile opțiuni privind expunerea, lectura. urma. Va începe prin a
diferite meserii/ocupații, b) Forme de organizare: arunca o minge unui copil, îi
utilizând diferite criterii. frontală, pe grupe. va pune întrebarea, acesta
Obiective c) Resurse materiale: va răspunde, iar la rândul
operaționale: fișe de lucru, coli de său va trebui să arunce
O1 – să coreleze pasiunile și hârtie, markere. mingea mai departe și să
preferințele lor cu Desfășurarea lecției adreseze aceeași întrebare.
eventuale/posibile 1. Moment Ex. (Profesorul):
ocupații/meserii din viitorul organizatoric Daniel, ce îți place cel mai
profesional; Profesorul salută mult să faci și ce meserie ți –
O2 – să recunoască numele elevii, face prezența și ai alege?
meseriilor -ocupațiilor mimate poartă o scurtă conversație (Daniel): Îmi place
prin intermediul unui coleg; organizatorică. De tare mult să o ajut pe mama
O3 – să participe activ și asemenea, sunt luate spre în bucătărie și mi -ar plăcea
conștient la exercițiile discuție problemele care au să devin bucătar.
propuse; survenit în colectivul de (Daniel aruncă
O4 – să problematizeze elevi. mingea și adresează aceeași
fiecare dintre cele două Forme de organizare: întrebare pusă de profesor).
situații propuse, specifice frontală Forme de organizare:
temei luate spre discuție; Metode și procedee: frontală
O5 – să dezvolte sentimentul conversația Metode și procedee: metoda
de responsabilitate în ceea 2. Reactualizarea R.A.I.
ce privește alegerea carierei; cunoștințelor 3. Captarea atenției
31

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

Pentru acest moment
al lecției, profesorul -diriginte
îi invită pe elevi să joace un
joc adorat de tineri, și
anume: mima. Astfel, copiii
vor trebui să extragă dintr -o
cutiuță câte un bilet și vor
reprezenta prin mimă
imaginea extrasă, care va
ilustra o anumită
meserie/ocupație (Acestea
vor fi: profesor, medic,
constructor, scriitor, contabil
și dansator profesionist) .
După epuizarea tuturor
biletelor, cadrul didactic
anunță tema orei de
dirigenție: Orientarea și
consilierea în carieră .
Forme de organizare:
frontală
Metode și procedee: jocul
didactic
4. Desfășurarea
lecției
În continuare,
profesorul distribuie în sala
de clasă câte o fișă fiecăruia,
fișă care conține două texte –
povestioare. Adresând mai
multe întrebări, dirigintele va
monitoriza o mică dezbatere
împreună cu elevii, plecând
de la acele texte. ( A se
vedea Anexa 1).
Pentru primul text, întrebările
propuse de diriginte sunt:
a) Oare este cu adevărat
îndreptățit copilul să
fie supărat pe ai săi
părinți? De ce
consideră el că este
vina părinților pentru
disputa dintre ei?
b) Copilul tratează cu
seriozitate tema
discuției dintre el și
părinți cu referire la
ceea ce își dorește să
urmeze pe viitor?
c) Credeți că dă dovadă
de responsabilitate
atunci când el afirmă
că prezintă mai multe
interese și are de
unde alege? Dacă nu,
ce ar fi scris în jurnal
cu privire la subiectul
deschis de părinți?
d) Cum considerați că ar
trebui motivat copilul
pentru a se gândi la
ocupația/meseria din
viitor?

Pentru cel de -al doilea text,
profesorul -diriginte va
propune următoarele
întrebări:
a) Din ce motiv Tudor nu
este motivat să se
gândească serios la
meseria spre care va
opta să acceadă?
b) După atitudinea avută,
credeți că va da
dovadă de
responsabilitate în
afacerea pe care tatăl
său i -o va lă sa spre
conducere?
c) De ce, în schimb,
Matei se arată foarte
motivat și interesat de
cariera sa? Care sunt
persoanele care îl
motivează cel mai
mult?
d) Cu care dintre cei doi
copii empatizați?
Argumentați -vă
alegerea!
e) Plecând de la cazul
discutat acu m de noi,

32
considerați că familia
este un factor care
influențează alegerea
meseriei de către un
copil?
După dezbaterea celor
două situații, elevii se vor
forma șase grupe a câte trei.
Fiecare grupă își va alege
una dintre meseriile mimate
și va trebui să completeze un
tabel compus din patru
coloane, care vor cuprinde
următoarele aspecte: 1.
Puncte tari; 2. Puncte slabe;
3. Aptitudini pentru
meseria/ocupația respectivă;
4. Responsabilități. Prin
urmare, timp de 7 minute,
elevii se vor gândi la cele
patru aspecte pentru fiecare
meserie aleasă. Apoi, liderul
fiecărui grup va prezenta
într-un minut soluțiile găsite.
Forme de organizare:
frontală, pe grupe
Metode și procedee:
conversația, lectura,
problematizarea,
dezbaterea, expunerea
5. Fixarea noț iunilor
Profesorul va
concluziona împreună cu
elevii cele discutate. Așadar,
ei vor observa că, în
orientarea lor în carieră,
pilonul primordial este
asumarea responsabilității,
că principala dificultate în
abordarea temei este vârsta
adolescenților, etap ă cu o
puternică amprentă a
personalității copilului, că
motivația este extrem de
importantă în reușita unei
cariere de succes. De
asemenea, elevii vor găsi ca

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

factori în orientarea în
carieră aptitudinile, pasiunile,
interesele, dar și familia.
Forme de organizare:
frontală
Metode și procedee:
conversația
6. Evaluare Dirigintele
va aduce
aprecieri tuturor copiilor
pentru frumoasa participare
și implicare la lecție.

Anexa 1

Textul 1 – o pagină
din jurnalul personal al unui
elev din clasa a VII -a; 13 ani.

Dragă jurnalule,

Încep prin a -ți scrie astăzi cu
supărare în suflet… La masă, am
avut o discuție mai ,,neplăcută’’
cu ai me i părinți. Da, știu, ne -am
certat iar, dar nu din cauza mea,
ci a lor.
De ce să mă întrebe de pe –
acum ce carieră voi urma?! Ei
spun că la anul voi fi în clasa
a VIII -a și va trebui să mă
gândesc foarte bine ce voi
face în viitor, pentru a ști la ce
liceu mă voi înscrie. Dar eu
consider că încă mai am timp
suficient să mă gândesc, nu
am încă vârsta lor. Știi că am
multe interese din această
privință, așa că am de unde
voi alege… Nu m -am hotărât
încă. Până atunci, mă duc să
mă mai joc puțin pe
calculator. Te salut!
unul mai necăjit, Matei, după
ora de dirigenție:

Tudor: Vai, ce oră
plictisitoare! Să asculți
meseriile pe care colegii vor
să le urmeze pe viitor și
argumentele fiecăruia…
Credeam că nu se mai
termină.
Matei: De ce spui asta? Mie
mi s -a părut chiar
interesantă… Și mi -a plăcut
faptul că ai noștri colegi au
argumentat foarte bine de ce
ar vrea să urmeze acea
carieră.
Tudor: Mie îmi este
indiferent. De ce să mă mai
gândesc, dacă tata oricum
mi-a promis afacerea lui?
Viitorul meu e asigurat .
Matei: Te poți considera un
norocos că tatăl tău te ajută.
Eu, însă, va trebui să mă
descurc de unul singur și
sunt conștient că seriozitatea
și munca sunt cei doi piloni
din viața mea. După moartea
tatălui, mama s -a îmbolnăvit,
iar unicul meu sprijin v ine din
partea fraților mei mai mari.
Ei sunt un model de
perseverență pentru mine și
știu că și eu am să pot
ajunge ceea ce -mi doresc.
Mama m -a învățat că nu
banii ne fac fericiți, ci un trai
frumos, sănătos și să facem
cu multă dragoste și pasiune
toate cele câte ne propunem.
elevi și profesori ,
Editura Epigraf, 2011.
2. Cosmovici Andrei,
Iacob Luminița,
Psihologie școlară ,
Editura Polirom, 1999.
3. Programa școlară
pentru Aria curriculară
Consiliere și orientare,
clasa a VII -a.

Bibliografie
Textul 2 – conversație 1. Garștea Nina, Ora de
între un copil bogat, Tudor, și dirigenție: Ghid pentru
33

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Prof. Antoneta SÎRBU
Școala Gimnazială ― I. Gr. TEODORESCU‖, Ruseni

schimbări pe care Exercițiu de spargere a gheții
Clasa : a VII -a vor să le facă; DIN FERICIRE / DIN
Modulul tematic :  O5- să dezvolte NEFERICIRE
Autocunoaștere și dezvoltare încrederea în sine; Elevii sunt așezați în cerc.
personală  O6- să Primul jucător începe
Subiectul : Imaginea și stima conș tientizeze povestirea cu: „din fericire,
de sine propriile strategii cândm -amtrezitazi
Obiectiv cadru : rezolutive, dimineață era frumos…‖. Al  Dezvoltarea concomitent cu o doilea continuă „din
capacității de situație dată; nefericire, liniștea gândurilor
autocunoaștere și a Valori și atitudini : mi-a fost tulburată de……Al
atitudinii pozitive față  respect și treilea continuă „din
de sine încredere în sine și fericire…‖ și tot așa
Obiective operaț ionale : în ceilalți; procedează și restul
 aprecierea grupului.
 O1- să unicității fiecăruia ca 3. Anunțarea titlului
definească concepte persoană unică și și a obiectivelor
cheie: imagine de valoroasă operaționale (1 min.)
sine/stimă de sine; Metode și procedee : 4.Desfășurarea
 O2- să ofere o conversația, expunerea, lecției:
imagine corectă munca în grup, PASUL 1. Elevii sunt rugați
asupra propriei problematizarea, exercițiul să lucreze în grup pentru a
persoane; de opțiune. defini cele trei concepte:
 O3- să numească Resurse materiale : foi imagine de sine,stimă de
beneficii ale imaginii colorate,lipici, instrumente de sine si încredere în sine.
de sine pozitive/ scris, flip -chart, fișe de lucru, Se discută apoi răspunsurile
consecințe ale Resurse de timp : 50 elevilor facându -se o
imaginii minute prezentare detaliată privind
 de sine Scenariul didactic: cele trei concepte. (5 min.)
negative; 1.Moment
 O4- să ofere organizatoric: salutul, PASUL 2.Elevii sunt invitați
informații despre absenții, pregătirea celor să completeze o rețea
calitătile, defectele si necesare începerii privind beneficiile imaginii de
abilitățile,pasiunile, lecției;elevii se împart în 4 sine pozitive precum și
ultimele grupe a câte 5 elevi. (2 min.) consecințele unei imagini de
reușite, eventualele 2. Capatarea atenției sine negative. De asemenea,
(2 min.) se prezintă modalități de
34

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

manifestare a unei imagini
de sine pozitive/negative.
(15 min.)

A. IMAGINEA DE
SINE  este modul în care o
persoana își percepe
propriile caracteristici
fizice, cognitive,
emoționale, sociale și
spirituale; 
 este o reprezentare
mentală a propriei
persoane, un ―tablou‖
în care sunt incluse

cunoștințe despre
sine (abilități,
comportamente,
emoții, cunoștințe,
valori, etc.) și care ne
ajută să ne reglăm
comportamentul în
societate.

Consecințe ale imaginii de
sine negative / pozitive

Imagine de sine
pozitivă:
• Creșterea performanțelor
școlare (persoana își
estimează corect resursele,
își asumă responsabilități în
conformitate cu cerinț ele și
resursele proprii);
• Relații armonioase în
cadrul familiei (respectul de
sine determinat de o imagine
de sine pozitivă favorizează
manifestarea respectului din
partea celorlalți; rezolvarea
conflictelor este mai simplu
de realizat în condițiile în
care cei implicați în conflict
nu se autoînvinovățesc și nu
îi învinovățesc pe ceilalți);

Relații bune cu colegii și negativă
prietenii de aceeași vârstă compensează
(elevii își pot pune în atacând sursa
evidentă calitățile fă ră a le frustrării (îl ironizează
devaloriza pe ale celorlalți) pe un coleg care a
luat o notă mai mare);
Imagine de sine • compensare – un
negativă: elev care nu are
• Scăderea performanțelor succes la unele
școlare sau la locul de materii, le
muncă, datorită subestimării minimalizează
resurselor, neasumării importanța și încearcă
responsabilităților; să aibă succes la
• Relații nearmonioase în altele, pe care ajunge
cadrul familiei (lipsa de să le considere mai
respect față de sine importante;
favorizează lipsa respectului • motivație scăzută –
manifestat față de ceilalți un elev cu o imagine
membri din familie; în timpul de sine negativă va
conflictelor se învinovățesc manifesta lipsă de
excesiv sau îi critică pe încredere în forțele
ceilalți); proprii. În consecință,
• Relații deficitare cu cei de el va fi mult mai puțin
aceeași vârstă (elevii vor să motivat să inițieze sau
își mențină stima de sine să se implice în
crescută impunându -se, însă diverse activități,
fac acest lucru nerespectând deoarece nu se va
drepturile celorlalți și simți în stare să le
valoarea lor, ceea ce finalizeze cu succes;
afectează relaț iile cu aceștia. • rezistența – elevii
încearcă să își
Modalități de ―conserve‖ imaginea
manifestare a imaginii de de sine și manifestă
sine negative: rezistență la
• evitare – atitudine schimbări, chiar dacă
de genul ―dacă nu aceste schimbări pot fi
încerci, nu greșești‖. în beneficiul lor. Elevii
Retragerea și cu o imagine de sine
comportamentele negativă sunt mai
timide, de evitare a rezistenți la
confruntării cu schimbare, reducând
problemele sunt indici astfel riscul unui eșec
ai imaginii de sine în situații dificile.
negative;
• agresivitate B. STIMA DE SINE
defensivă – un elev  dimensiunea evaluativă a
cu o imagine de sine imaginii de sine se referă la
35

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

modul în care ne considerăm
ca persoane în raport cu
propriile așteptări și cu
ceilalți;  evaluarea imaginii de sine
diferă radical de evaluarea
comportamentelor; 
 eșecul adulților în a

diferenția între
comportament și persoană
au frecvent drept consecință
formarea unei stime de sine
scăzute;  perceperea unui eșec ca
simptom al lipsei de valoare
este nu doar injustă, ci ș i
foarte dăunătoare persoanei.
Valoarea unei persoane nu
decurge din performanțele
realizate de aceasta într -un
anumit domeniu, ci din
ansamblul tuturor
comportamentelor, acțiunilor
și potențialităților sale
trecute, prezente și viitoare
pe toate palierel e vieții. Un
elev poate avea note mici la
școală însă să fie în același
timp o persoana altruistă,
respectoasă și săritoare,
trăsături pentru care merită
respectul nostru.

PASUL 3 – Elevii sunt invitați
să folosească caietele de
lucru și să completeze
arborele imaginii de sine cu
lucruri pe care știu să le
facă(ex. Să mă joc la
calculator,să merg cu
bicicleta etc).

(2 min)
PASUL 4. “EU-L PUZZLE”(
10 min.)
Este un exercițiu – mozaic
prin care copiii se vor
reconstitui ca identitate prin
diferite forme și culori,
completând pe elementele
puzzle: calități, defecte,
abilități, interese (pasiuni),
ultimele reușite și ceea ce
doresc să schimbe la ei.
Concepte – cheie:
– calități
– defecte
– abilități
– interese, pasiuni
– reușite
Materiale necesare : hârtie
colorată, foarfece, lipici,
cartonașe albe (coli A4),
creioane colorate

Scenariul activității:
Fiecare grup va primi câte un
săculeț cu ―resurse
personale‖ din diferite hârtii
colorate (cu mărimi, forme
variate), și foarfece. Fiecare
membru al grupului își va
construi ―EUL -PUZZLE‖.
Acest ―Eu‖ poate lua diferite
forme în funcție de identitatea
sa. Pe fiecare element puzzle,
participantul are ca sarcină să
scrie calitățile și defectele,
abilitățile (―ce știu eu să fac
cel mai bine‖), pasiunile, ce
vor să schimbe la ei și ultimele
reușite. ―Eul -Puzzle‖ va fi
lipit pe un carton (coala

A4), va fi prezentat în grupul
mare și analizat. La sfârșitul
activității vor fi afișate
―construcțiile‖ pentru o
cunoaștere în grup.

PASU L 5 USA ( 10 min)
Reprezintă un exercițiu unde
subiectul se află în fața unei
uși imaginare întredeschise.

36
Are ca scop conștientizarea
strategiilor pe care fiecare le
foloseste în anumite situații
de viață, confuze, limitative,
frustrante sau dimpotrivă,
strategii active, directe și
independente. Prin această
tehnică este posibilă
conștientizarea propriilor
strategii rezolutive
concomitent cu descrierea
imaginii de sine în situații ce
implică decizie, primind din
partea grupului sprijin
efectiv.
Concepte – cheie:
– încredere în sine
– oportunitate
– inițiativă/ blocaj
– independență/ dependență
– anxietate
– strategii rezolutive
Materiale necesare:
flipchart, foi de hârtie pentru
copiator, model -imagine de
ușă întredeschisă desenată
pe o foaie de flipchart
Scenariul activității:
Fiecare grup va primi un
desen cu o ușă
întredeschisă. Dirigintele o
expune si pe flipchart.
Participanții se proiectează
în mod imaginar în fața
acestei uși care va însemna
ceva pentru fiecare.
1) ―Vă aflați în fața unei uși
întredeschise. Ce poate
reprezenta ea? Cum vă
simțiți în fața
ușii?‖
2) ―Ce credeți că se află
dincolo de ușă? Vizualizați!‖
3) ―Ce vă vine să faceți?‖
4) ―Spuneți și acționați ca
și cum vă aflați în fața ușii!‖

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

Pe rând, fiecare își va
conștientiza propria strategie
rezolutivă împreună cu
descrierea emoțiilor, imaginii
de sine, încrederii în sine,
blocajelor/ inițiativelor,
dependenței/independenței,
anxietății, atitudinii generate
de situație. Prin această
provocare în imaginar,
membrii grupului vor
descoperi propriile
oportunități, strategii de
rezolvare a unei situații,
modalitatea de a se
experimen ta pe sine,
descoperind resurse și
devenind mai încrezători în
sine.

Evaluare si concluzii (5
min.):
Elevii iși vor exprima opiniile
cu privire la noțiunile noi
întâlnite în tema de astăzi și
ce le -a plăcut mai mult la
această temă.
Concluzii:
„Cel care cunoaște pe alții –
e învățat.
Cel care se cunoaște pe sine
e înțelept.”
Lao Tse – filosof chinez

Bibliografie:
Neculau A. , 26 de teste
pentru cunoașterea celuilalt ,
Editura Polirom,2003;
Mruk, C. J., Self-Esteem
Research, Theory, and
Practice: Toward a Positive
Psychology of Self -Esteem ,
3rd Edition, Springer
Publishing Company, Inc.,
New York,2006;
Zlate, M. – Eul si
personalitatea – Editura Trei
2004;
Ilut, P. – Sinele și
cunoașterea lui (Teme
actuale de psihosociologie) –
Editura Polirom 2 001

37

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

PROIECT DE ACTIVITATE
CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ
DOBÂNDIREA ABILITĂȚILOR DE EXPLORARE ȘI
PLANIFICARE A CARIEREI

Prof. BANCU Lucreția
Liceul Tehnologic Adjudeni

explicația, problematizarea, APTITÚDINE, aptitudini, s. f.
jocul de rol. Însușire psihică individuală
MODULUL: Planificarea Resurse materiale: fișă de care condiționează
carierei lucru pentru elevi, material îndeplinirea în bune condiții
SCOPUL ACTIVITĂȚII: informative. a unei munci, a unei acțiuni;
Dobândirea abilităților de Resurse organizatorice: APTITUDÍNE, aptitudini, s. f.
explorare și planificare a individual, în perechi, frontal, Dispoziție naturală, înclinare;
carierei pe grupuri. posibilitate, pricepere de a
TIPUL LECȚIEI: mixt EVOCAREA: face ceva.
OBIECTIVE Asigurarea materialelor și a APTITÚ DINE ~i f. Atracție
OPERAȚIONALE: Pe atmosferei corespunzătoare. înnăscută (spre o anumită
parcursul și la finalul lecției, Trezirea activitate); dispoziție
elevii vor fi capabili: interesului pentru activitate, firească; înclinație; vocație.
O1: Să identifice captarea atenției.
trăsături temperamentale Elevilor li se împart B) Discuții libere despre
diferite pentru aceeași cartoane colorate și fiecare aptitudini
situație concretă; își notează o însușire ce -l Observarea activității
O2: Să analizeze ce reprezintă. oamenilor permite
este nativ și dobândit în ( responsabil, cu simț al constatarea că în timp ce
formarea aptitudinilor; datoriei, muncitor, blând, unii oameni obțin cu ușurinț ă
O3: Să recunoască la sensibil, calm, cu simț al succese într -unul sau mai
propria persoană cel puțin o umorului, răbdător, multe domenii, alții depun
aptitudine; neatent, zăpăcit, uituc, loial, eforturi mult mai mari pentru
O4: Să precizeze cel creativ, curios, chibzuit, aceleași rezultate sau chiar
puțin un mod în care ar curajos, tolerant, util, practic, nu reușesc obținerea acelor
putea să o valorifice; indisciplinat, rezultate. Gradul de reușită
O5: Să participe activ rebel, certăreț, sociabil, în activitățile desfășurate
și conștient la desfășurarea inteligent,disciplinat,comunic este datorat și unor însușiri
lecției. ativ, pasionat de …., iubitor de personalitate grupate sub
de …., dinamic, etc.) numele de aptitudini.
STRATEGIA DIDACTICĂ: Observăm, astfel, că oamenii
Resurse procedurale: REALIZAREA SENSULUI se deosebesc și prin
conversația (euristică și de A) Definirea noțiunilor: aptitudinile lor.
fixare), expunerea,
38

Școala modernă — nr. 1/2017 Considera ții metodice

Aptitudinea este o
însușire sau un complex de
însușiri psihice și fizice care
asigură succesul, reușita
într-o activitate sau alta.
Aptitudinile sunt întotdeauna
un rezultat al dezvoltării, un
“aliaj” între elementul
înnăscut și cel dobândit prin
experiență în sens larg.

Mozart a compus un
menuet la cinci ani, Goethe a
scris la opt ani lucrări literare
cu o matur itate de adult,
Enescu a început să cânte la
vioară la patru ani, iar la
șapte ani a intrat la
Conservatorul din Viena,
Repin a manifestat aptitudini
pentru desen și pictură de la
trei-patru ani s.a.

Alături de o înzestrare
specifică, așa cum întâlnim
în exemplele citate, există și
o înzestrare generală
sugerată de existența unui
coeficient de inteligență
prezumtiv foarte ridicat. T.
Maiorescu a absolvit la
Viena Academia Theresiana
– echivalentul colegiului – la
18 ani cu premiul cel mai
mare pe școală (“Primus
Omnium”) apoi susține un an
mai târziu teza de doctorat
iar la 22 de ani ajunge
profesor universitar (era în
anii ’60 ai secolului XIX) N.
Iorga avea o lectură
deosebită înainte de a intra
în școala primară (citise V.
Hugo și alti scriitori france zi
și nu numai), studiile
universitare le -a făcut într -un
singur an, iar la 23 de ani era
profesor universitar.

Joc de rol „Telecabina”
5 elevi vor extrage
fiecare câte un bilet care
conține câte o sarcină de
interpretare pentru rolul unor
oameni care se află într -o
telecabină blocată pe vârf de
munte:
-Ești relaxat și
admiri priveliștea de sus. Ești
chiar mulțumit că -ți poți
schița un tablou.
-Ești preocupat
să repari telecabina. Ai la
îndemână trusa cu scule de
urgeță și o folosești.
-Ești optimist și spui bancuri
inveselind atmosfera.
Reușești să -i calmezi pe cei
din jurul tău.
– Ești calculat și accesezi
internetul de pe smartphone.
Reușești să te loghezi la
panoul de comandă. Din
câteva tastări rezolvi
defecțiunea.
– Ești convingător și
preiei controlul situației. Faci
conexiuni rapide și stabilești
prioritățile de moment.

La finalul jocului, se
dezbate modul în care
fiecare dintre cei cinci au
interpretat rolul și se
identifică aptitudinile fiecărui
personaj în parte. Se
desprind următoarele
aptitudini:

–
REFLECȚIA

39
Completarea unui
chestionar Aș putea fi:

Li se precizeză elevilor că:
sarcina este de a
termina fiecare propoziție;
e necesar să -și
folosească experiența și să –
și imagineze cum ar trebui
să fie fiecare meserie;
aceste propoziții
trebuie să reflecte informații
reale despre slujbă
(de exemplu: Aș putea fi
doctor pentru că pot fi plin de
compasiune față de cei care
suferă.).
BIBLIOGRAFIE:
Marinescu, S. Invitație la
educație Ed. Carminis,
Pitești, 2003.
Jinga, I. Educaț ia ca
investiție în om EDP,
București, 1981

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Prof. înv preșcolar, VACARU Angela
Școala Gimnazială nr. 1 Cordun, Jud. Neamț

învățare -dezvoltare, evaluare săptămâni în care copiii nu
formativă (individualizată și sunt implicați în nici un
Ce este unitară) realizată pe baza proiect, dar în care sunt
„Proiectarea didactică este descriptorilor de stabilite teme săptămânale
procesul de anticipare a performanță. de interes pentru copii.
obiectivelor, conținuturilor, Conferă o eficiență sporită Realizarea proiectării anuale
metodelor și mijloacelor de procesului de predare – stabileste baza de plecare,
învățare, a instrumentelor de învățare, valorificând altfel spus, a nivelului
evaluare și a relațiilor ce se potențialul de (auto) educație general de dezvoltare
stabilesc între toate aceste al fiecărui copil. intelectuală a copiilor din
elemente în contextul unei Proiectarea anuală este o grupă. Pentru aceasta
modalități specifice de proiectare eșalonată, educatoarea proiectează și
organizare a activității reprezentând perspectiva aplică, în primele două
didactice.” (Mariana întregului în ce privește săptămâni ale anului școlar,
Momanu, 1998) predarea/învățarea evaluările inițiale, pentru
Modelul curricular al disciplinelor/categoriilor de fiecare categorie de
proiectării didactice este activități și presupune activitate. Probele de
modelul modern ce asigurarea unei corelații evaluare se stabilesc prin
presupune realizarea optime între planul -cadru de raportarea la obiectivele
proiectării, pornind de la învățământ și programa terminale ale unor capitole
competențe (obiective) școlară. abordate în anul școlar
pentru a ajunge la Se materializează în anterior și se concretizează
conținuturi, metodologie și planificarea proiectelor în desfășurarea unor
evaluare, spre deosebire de tematice pentru cele 6 teme activități, jocuri sau aplicarea
modelul tradițional anuale de studiu și a unor teste, fișe de lucru.
(didacticist) care pleacă de la conținuturilor ce vor fi Rezultatele obținute cu acest
conținuturi, mergând spre asociate acestora. La nivelul prilej se consemnează într –
obiective, , metodologie și 3-5 ani se pot atinge un tabel, urmând a fi
evaluare. minimum 4 teme anuale, analizate și interpretate, în
Modelul curricular al deci minimum 4 proiecte scopul determinării mediului
proiectării didactice este tematice. Numărul maxim de adecvat de predare -învățare
propus de reforma proiecte tematice poate fi de al noilor conținuturi, al
pedagogică, care 7 cu o durată de maximum 5 adoptării unor măsuri de
promovează un învățământ săptămâni/proiect, sau un sprijinire/recuperare pentru
centrat pe aspect formativ al număr mai mare de proiecte anumiți copii, precum și al
procesului didactic tematice de mai mică stabilirii obiectivelor,
(competențe, capacități, amploare, variind între 1 -3 conținuturilor și a mijloacelor
abilități), punând accentul pe săptămâni. Pot exista și
40

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

de realizare pentru extinderi
și activități opționale;

Proiectarea semestrială
este etapa când se
repartizează pe săptămâni
proiectele tematice și temele
săptămânale în cadrul
temelor anuale.
Două forme de
proiectare alternează pe
durata unui an școlar:
proiectarea tematică pe bază
de proiect și proiectarea pe o
temă săptămânală,
ponderea numerică și
temporală mai mare fiind
deținută de proiectarea
tematică, pe bază de proiect.
Deosebirea dintre aceste
forme constă în faptul că
proiectarea tematică, pe
proiect , este un demers mult
mai elaborat, care necesită o
pregătire a cadrului didactic
în ce privește utilizarea
conceptel or și conținuturilor
științifice și că activitățile
desfășurate în cadrul
proiectului necesită
antrenarea părinților,
specialiștilor, membrilor
comunității sau a altor
factori.
Proiectarea pe o temă
săptămânală recomandat
doar în intervalele dintre un
proiect și altul, nu este o
activitate mai puțin
importantă sau mai puțin
elaborată: se realizează pe
baza unor obiective bine
stabilite, a unor resurse și
strategii adecvate, dar nu
are o asemenea amploare,
fiindcă nu obligă la
deschideri comparabile cu
cele generate de lucru pe
proiecte tematice.
Toate proiectele
tematice derulate pe
parcursul anului școlar vor
face parte din mapa grupei,
alături de caietul educatoarei
și de celelalte documente:
fișele de observații asupra
copiilor, evaluarea copiilor ,
caietul profesional.
Temele anuale de
învățare și temele proiectelor
sau temele săptămânale nu
se parcurg neapărat în
ordinea dată de Curriculum,
ci în funcție de copiii din
grupă, de perioada de an
sau alte variabile pe care
fiecare educatoare le
gestionează.
La orice tip de proiectare ne
referim, trebuie să ținem
seama de necesitatea
selectării obiectivelor pentru
întreaga perioadă a derulării
proiectului tematic sau
pentru săptămâna în care se
desfășoară activități pe o
temă (corelate cu tema
săptămâni i). Succesul
activității didactice este
condiționat de claritatea și
ordonarea obiectivelor pe
care le urmărește, procesul
de învățământ fiind orientat
spre realizarea unor
obiective, spre producerea
unor schimbări controlate și
dirijate, fiind caracteriza t prin
intenționalitate.
Planificarea activităților
reprezintă o activitate de
bază în aplicarea
curriculumului. Ea
demonstrează capacitatea
cadrului didactic de a

41
organiza toate elementele
acțiunii educaționale într -o
formă coerentă, exprimată
prin corelarea obiectivelor
educaționale cu conținuturile,
materialele și mediul
educațional. Planificarea
activităților reflectă coerența
atât pe orizontală (în cadrul
unei zile de lucru), cât și pe
verticală (pe parcursul unei
săptămâni, a unei luni) a
modului în care obiectivele,
conținuturile se corelează pe
o durată mai mare de timp,
asigurând un continuum al
acțiunii cadrului didactic în
scopul stimulării dezvoltării
copilului.
Punctul de plecare în
planificarea activităților îl
constituie obiectivele ca dru
și de referință, deoarece ele
reprezintă finalitățile tuturor
activităților care se petrec în
grădiniță (așa cum sunt ele
prevăzute în planul de
învățământ). Prin
diversitatea lor, obiectivele
cadru și de referință vizează
dezvoltarea copilului sub
toate aspectele, așa cum
sunt precizate în curriculum
prin domeniile de dezvoltare.
Dezvoltarea plenară a
copilului reprezintă scopul
primordial al educației
timpurii, de aceea prin
domeniile experiențiale
propuse de curriculum,
urmărim stimularea
dezvoltăr ii completă a
copilului.
Planificarea activităților este
condiționată în cea mai mare
măsură de specificitatea
grupului de copii pe care îl

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

coordonăm. Astfel, durata
atingerii unor obiective poate
varia de la o grupă la alta,
cum de altfel variază în mod
firesc de la un copil la altul.
Cadrul didactic este cel care
decide care obiective, cu ce
conținuturi, cu ce materiale
și care metode le va utiliza
pe o anumită perioadă de
timp (zi, săptămână, lună).
O durată prea mare de timp
(un an întreg) pentru a
realiza o planificare
amănunțită poate suporta
modificări, deoarece
planificarea activităților este
un proces ce este puternic
influențat de progresul
înregistrat de copii. De
aceea un rol foarte important
îl joacă observarea și
evaluarea progresului
copilului. Astfel, unele
obiective pentru a fi atinse
de toți copiii au nevoie de
reveniri prin planificarea altor
activități.
Este documentul
administrativ ce oferă o
imagine clară și completă a
ceea ce are de făcut
educatoarea zi de zi, în
scopul realizării
dezideratelor curriculum -ului.
Pentru planificarea
săptămânală,
– nu completăm
partea de început cu
obiective de referintă (pe
care le putem trece și
codificat dacă nu avem
suficient loc, dar având grijă
să le am printate, la
îndemână în planificare),
materialele pentru centre, ce
știm și ce vrem să aflăm
decât atunci când avem un
proiect.
-pentru temele
independente completăm
doar partea de tabel cu
activitățile de învățare și
semnătura și casetele cu
munca metodică aferente.
Noul curriculum
promovează ideea
activităților integrate, care
combină domeniile
experiențiale sub cupola a 6
teme mari. Aceste teme, în
funcție de grupa de vârstă a
copiilor, sunt adaptate pentru
atingerea obiectivelor
specifice grupei de vârstă 3 –
5 ani sau 5 -7 ani. Cadrele
didactice au libertatea de a
propune subteme,
circumscrise celor generale,
care reflectă:
– obiectivele propuse,
– interesele copiilor,
– contextul geografic, cultural
al grădiniței,
– materialele didactice de
care dispun.
Activitățile integrate vor fi
cele prezente în planificarea
calendaristică, proiectate
conform planului de
învatamant, orarului aferent
nivelului de vârsta, susținute
de experiența cadrului
didactic. Educatoarea
organizează și desfășoară
activități integrate generate
de subiecte stabile
planificate pentru tot timpul
anului. Aceste activități pot fi
desfășurate integrat după
scenariu elaborat de
educatoare ce începe cu
întalnirea de grup, iniți ată în
fiecare zi și care se poate

42
realiza sub forma unei
povestiri, a întâlnirii cu un
personaj, a vizitei unei
persoane adulte, prezența
unui animal, o întamplare
trăită sau imaginată, un
eveniment social sau
eveniment special petrecut
în familie.
Scenariul educatoarei
îi orientează pe copii să
opteze pentru diverse centre
care oferă posibilitatea
alegerii domeniilor de
învățare și a materialelor.
Varietatea acestora
încurajează copii să
manifeste, să observe, să
gândească, să -și exprime
ideile, să interpreteze date,
să facă predicții.
Copiii își asumă
responsabilități și roluri în
microgrupul din care fac
parte, participând la jocuri de
rol interesante, inițiate la
sugestia celor din jur sau
create chiar de ei.
La completarea
scenariului ne pot fi de un
real folos vizitele, plimbările,
întalnirile cu specialiști etc.
Tematica acestora este
aleasă încât prin activitățile
integrate să se înlesnească
contactul cu lumea
înconjurătoare. În atenția
echipei de educatoare se
află în permanent, într eaga
paletă de activități.
Activitatea integrată din
grădiniță ne conduce la
realizarea unui scenariu bine
gândit pentru o zi. Această
activitate presupune o
împletire de obiective care
provin de la arii curriculare

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

diferite, apelându -se la
conținuturi din diferite
domenii. Saptamanal se vor
desfășura minim 3 activități
integrate la nivelul I și 5
activități integrate la nivelul
II.
Fiecare zi poate purta un
nume astfel încât copiii să fie
motivați în activitatea de
învățare, fiind expuse pe
înțelesul lor țintele pe care ni
le dorim a fi realizate,
precum și eforturile pe care
trebuie să le facă ei. În
cadrul activității de învățare,
activitatea integrată deține
succesul pentru că într -un
mod plăcut (joc în special)
se abordează conținuturi din
diferite domenii pentru
realizarea unor obiective
comune. Prin această
modalitate copilul se implică
și învață lucrând, fără a
sesiza că această activitat e
este „impusă”.
Această modalitate de lucru
ne demonstrează că întreg
programul de lucru pe o zi
reprezintă un tot, un întreg cu
o organizare și o structurare a
conținuturilor menite să
elimine despărțirea ariilor
curriculare, având ca finalitate
realiza rea obiectivelor
propuse.
Menționăm că nu există o
rețetă după care să se
desfășoare activitătile
integrate. Aceasta depinde
de educatoare. De
asemenea ea va fi cea care
va hotărâ care activități le
integrează: toate dintr -o zi,
doar cele pe domenii
experiențiale, cele pe grupuri
mici și una pe domenii, una
pe domenii si altele din
categoria jocurilor și
activităților didactice alese .
Categoriile de activități de
învățare abordate: ( Activități
pe domenii experiențiale,
Jocuri și activități didactice
alese, Activități de dezvoltare
personală);

Bibliografie:
Curriculum pentru
învățământul preșcolar ,
Didactica Publishing House
Coordonator: Insp. Viorica
Preda, colaboratori: Gabriela
Necula, Silvia Dan, Loredana
Roman, Metodica activităților
instructive -educative în
grădinița de copii , Editura
Gheorghe Cârțu, Craiova
2009
Coordonator:prof. Rodica
Gavra, colaboratori: Bianca
Anamaria Abrudan, Ana –
Maria Nechita, Elena Miron
Boca, Elvira Chichisan,
Nicoleta Bucur, Camelia
Draghici, Maria Tarko, Maria
Micle, Alexandra Maja
Totul…..pentru copil Ghid
pentru educatoare și
directori , Editura Diana 2008
Grama Filofteia, Mioara
Pletea, Cristina Spanu,
Laurenția Culea, Rodica
Fotache, Angele Ciubotaru,
Angela Sesovici Ghid pentru
proiecte tematice – Activități
integrate pentru preșcolari (
3-5 ani) , Didactica Publishing
House, 2008
Viorica Preda, Mioara
Pletea, Filofteia Grama,
Aurelia Cocos, Daniela

43
Oprea, Marcela Calin Ghid
pentru proiecte tematice –
abordare în manieră
integrată a activităț ilor din
grădiniță , Humanitas
Educational, 2005
MECT Revista
Învățământului Preșcolar ,
nr.3-4/ 2008
Coord. Maria Mătăsaru,
Secrete metodice în
didactica modernă , Editura
Rovimed Publishers, Bacău,
2008
Cucoș Constantin, (coord.)
Psihopedagogie , Editura
Polirom, Iași, 1998
Mătăsaru Maria, Chiriloaie
Maria, Nedelcu Carmen,
Proiectarea didactică în
grădiniță, Editura Casa
Corpului Didactic Bacău,
2008

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

Director al Casei al Corpului Didactic Neamț,
Profesor Florentina MOISE

Într-o societate aflată
în continuă schimbare,
învățarea permanentă nu
mai e un lux, ci o condiție
necesară pentru adaptarea
la cerințele profesionale,
sociale, economice și
informaționale ale ariei de
activitate în care evoluează
specialiștii din fiecare
domeniu. În ultimii ani,
educația pe tot parcursul
vieții (lifelong learning) a
devenit o prioritate a
sistemelor de învățământ la
nivel global. Chiar dacă rolul
educației de bază, formale,
rămâne esențial, învățarea
permanentă, împreună cu
educația nonformală, vin să
personalizeze și să dezvolte
aptitudini cât mai aproape de
cerințele pieței și societății,
pe de o parte, și priceperea
și sufletul celui care învață,
pe de alta parte.
Politica în domeniul
învățământului și formării
profesionale a cadrelor
didactice are drept scopuri
principale asigurarea unui
nivel înalt de educație și
formare pentru toți cetățen ii,
promovarea creșterii
spirituale a națiunii și
dezvoltarea capacitații

populației de a face alegeri
independente. Școala are un
rol important ca fundație
pentru viitor și ca factor
principal responsabil cu
dezvoltarea competențelor
profesionale. În consecință,
perfecționarea continuă a
cadrelor didactice devine o
investiție superioară în
creșterea calității muncii și a
vieții
Strategia de
dezvoltare a sistemului de
formare inițială și continuă a
personalului didactic
cuprinde întreaga arie de
acțiun e pentru dezvoltarea
capitalului uman, cu impact
atât didactic, cât și
instituțional, având ca
prioritate cadrele didactice și
managerii din învățământul
preuniversitar și urmărește,
printre altele, dezvoltarea
unei „piețe educaționale a
programelor de for mare
continuă” prin intermediul
căreia cadrele didactice să
beneficieze de o gamă
variată de programe de
formare. Aceste programe
trebuie orientate spre noi
roluri și competențe pe care
trebuie să le dețină cadrele
didactice și care derivă din
extinderea r olului școlii în
comunitate, precum și din
44

elaborarea noilor standarde
pentru profesia didactică.
Dezvoltarea
competențelor și abilităților
personalului didactic implicat
în asigurarea calității în
învățământ presupune
formarea noilor competențe,
dar și adaptarea
cunoștințelor asimilate la
cerințele noilor sisteme
conceptuale de educație
pentru asigurarea unei
pregătiri psihologice și
pedagogice, didactice și
practice de înaltă calitate, în
acord cu direcțiile actuale și
de perspectivă în domeniul
educațional, al teoriei și
practicii curriculumului, al
psihologiei învățării, al
tehnologiei informației și
comunicării, al proiectării și
evaluării în condiții de
calitate și eficiență a
procesului de învățământ, se
urmărește realizarea unui
învățământ f ormativ,
modern, centrat pe elevi și
orientat pragmatic spre
nevoile reale ale școlii
românești, în contextul
integrării europene;
Întreaga activitate de
perfecționare a cadrelor
didactice constă în
implementarea măsurilor de
creștere a nivelului calitati v

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

de furnizare a serviciilor informatizate și studierea Corpului Didactic Neamț,
educaționale, propunând ca factorilor psihosociali care activitățile întreprinse de
finalitate crearea premiselor influențează instituție în acest sens având
ideale pentru îndeplinirea cu comportamentele elevilor. un real impact în creșterea
succes a actului didactic. Formarea continuă a calității serviciilor
Dezvoltarea personală și cadrelor didactice are un real educaționale la nivel local,
socioprofesională a cadrului impact asupra sistemului județean și regional,
didactic presupune educațional și favorizează contribuind la îmbunătăț irea
actualizarea competențelor relaționarea acesteia cu continuă a sistemului
de bază (pedagogice, de factorii sociali, economici și național de educație în
specialitate), însușirea de noi comunicationali, creșterea sensul adaptării la noile
competențe, aplicarea expertizei pregătirii exigențe sociale.
competențelor de bază la profesionale, instalarea
nivelul didacticii profesionalismului în
specialităților, inițierea în domeniu. Formarea și
utilizarea unor noi strategii, perfecționarea cadrelor
metode, mijloace de didactice contribuie la
predare -învățare -evaluare. realizarea schimbărilor din
Se urmăreste favorizarea sistemul educațional și
interdisciplinarității pe fondul valorificarea analitico –
valorificării conceptelor de sintetică a noilor conținuturi
bază, stimularea cercetării educaționale, facilitând
pedagogice și inovației la implementarea noilor
nivel individual și în grup sau strategii și tehnologii. Toate
echipă, aplicarea aceste demersuri converg în
paradigmelor educaționale la promovarea culturii
nivelul școlii și al clasei, educaționale, penetrarea
conform curriculumului și sistemului educațional în
noilor abordări în baza descentralizării și a
managementul educației, transferului de
precum și dezvoltarea responsabilităti și asigurarea
comportamentelor ambianței adecvate prin
psihosociale necesare diversificarea metodelor de
managementului resurselor instruire, flexibilizarea
umane. Din punct de vedere programelor de formare etc.
al cunoașterii mediului De asemenea, se facilitează
pedagogic și social accesul la reprofilare,
obiectivele specific ale omogenizarea metodologică,
acțiunilor vizează favorizarea monitorizarea implicativă,
relațiilor școlii cu diferiți participarea la colaborare și
agenți sociali: economici, parteneriatul interinstituțional
comunitari, culturali, politici, sau cu acori relevanți din
raportarea sistemului de mediul social și comunitar.
învățămînt la problematica În concluzie, formarea
socio -economică, adaptarea și perfecționarea continuă a
la schimb ările socio -culturale cadrelor didactice reprezintă
specifice societății o prioritate esențială a Casei
45

Școala modernă — nr. 1/2017 Managementul educa țional

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

Prof. PÎCĂ Despina
Școala Gimnazială Nr. 1 Pildești

emoțională (mesaj facilitează, sau pot să
ectosemantic); blocheze eficiența
Competența d) gândirea logică, comunicării.
comunicațională a sistematizată și • Deprinderile de
profesorului este într -o divergentă; comunicare eficientă se
oarecare măsură e) spirit de observare dobândesc și se
înnăscută, dar mai ales dezvoltat, curiozitate perfecționează continuu;
dobândită, prin voință și științifică și inițiativă; • Înainte de a comunica
efort pedagogic. Iată f) imaginație un mesaj, anticipați
câteva caracteristici: constructivă, trebuie moduri de receptare,
a) inteligența, ca să facă din lecții și din efecte posibile;
instrument de activitățile educative • Întrebați -vă dacă veți fi
cunoaștere, un act de creație, cu înțeles de către toți
înțelegere, invenție și deschidere spre elevii, cât, in ce mod,
reușită în rezolvarea problemele vieții; cum și adaptați -vă
problemelor sau a g) atenția concentrată, discursul sau alternați,
situațiilor de instruire dar și distributivă în 4 combinați tipurile de
și educaționale; părți: conținutul comunicare;
b) memorie – manifestată comunicării, forma • Căutați, sesizați
în rapiditatea întipăririi expunerii, ritmul diferitele ecouri ale,
și stocării informațiilor, vorbirii adecvat comunicării asupra
în recunoașterea și auditoriului și reacț ia elevilor, chiar în timpul
producerea acestora acestuia la mesaj; desfășurării ei și reglați
într-o formă selectivă; h) dicția: pronunțarea acțiunea. Solicitați chiar
c) capacitatea de corectă și clară a aprecieri ale lor;
comunicare cuvintelor, accente • Când comunicați
manifestată în fluența logice pe ideile de informații, mesaje,
vorbirii (bogăția bază și scurte pauze autoverificați -vă,
vocabularului), fluența psihologice, pentru a autoapreciați -vă cu
asociativă (asociația sublinia esențialul. obiectivitate calitatea,
rapidă a ideilor), Comunicarea organizarea,
fluența ideațională didactică constituie baza diversificarea,
sau curgerea logică a pe care se desfășoară accesiabilitatea celor
ideilor, fluența procesul de predare – transmise;
expresivă sau vorbire învățare – evaluare. În • Atunci când proiectați
cu atribute estetice, cazul interacțiunii comunicarea prevedeți
încărcătura didactice se creează mai ce reacții doriți de la
multe tipuri de relații, care elevi, ce să rețină, ce să
46

Școala modernă — nr. 1/2017 Managementul educa țional

simtă, ce să facă, cum
să facă, ce să răspundă,
ce nivel de receptare au,
ce i-ar interesa, cum i -ați
putea motiva pentru
audiere;
• Pentru ca elevii „să
vadă" ideile expuse și
să-i atrageți, să -i
convingeți, să le
mențineți concentrarea
atenției, ajutați -vă de
exemple concrete,
analogii, imagini
cunoscute, suport
audiovizual, dar și de
gestică, mimică,
accent, ton;
• Faceți ca elevii să se
simtă egali cu
dumneavoastră, ca
parteneri în rezolvarea
problemelor, explicare,
interpretare;
• Nu limitați comunicarea
numai la transmiterea
informațiilor în partea
clasică a lecțiilor, ci în
toate etapele ei, pentru
aprofundare, reluare,
aplicare, corelare;
• Evaluați rezultatele,
efectele și în timpul
actului comunicării, nu
numai la sfârșit sau mai
târziu tocmai pentru a
vedea dacă trebuie să
faceți schimbări;
• Exersați cu elevii,
avantaje ale ascultării
atente, întărindu -le
motivele: devin mai
informați, evită
consecințe negative,
devin mai inteligenți,
pot schimba atitudini,
obțin succes, înțeleg
mai bine. Dezbateți și
efectele negative;

• Exersați cu elevii
procedee de ascultare
atentă: prin tăcere,
fixarea unor obiective,
punerea întrebări,
corelarea cu semnalele
nonverbale și
paraverbale,
autostăpânirea reacțiilor
negative, evitarea
răspunsurilor imediate
ce întrerup, ignorarea
factorilor perturbatori;
• Evitați să utilizați argoul,
jargonul, eufemismele,
trivialitățile,
pleonasmele, limbajul
abstract, exprimarea
vagă sau incompletă,
clișeele, neologismele
inaccesibile, ironia;

• Exersați cu elevii
interpretarea
transmiterii de m esaje
fără cuvinte prin
expresia ochilor, feței,
ținutei, posturii,
gesturilor, mimicii, vocii,
mișcărilor;
• Orientați sau dinamizați
discursul, apelând la
expresii de atenționare:
„Vedeți…", „Imaginați –
vă -.”, „Ascultați…”, „Ce
surprinzător!”, „Ce
frumos!”;
• Evitați modalitățile
greșite de argumentare:
generalizarea pripită,
argumentarea relativă
la persoană, utilizarea
lipsei de cunoaștere a
problemei de către

47
elevi, argumentul autori –
tății, repetarea într -o altă
formă a argumentului
inițial, argumentul „In
cerc” ori „sau -sau”,
ocolirea problemei de
demonstrat, argumentul
compătimirii , argumentul
forței, utilizarea unei
cauze false, analogii
neconcludente, utilizarea
ambiguității;

• În timpul comunicării
mențineți un contact
vizual permanent cu
elevii, realizați o
expunere liberă,
manifestați -vă firesc
pentru detensionare,
elevii să simtă pasiunea
în expunere;
• Utilizați analogii, un
limbaj accesibil,
punctați ideile
principale, formulați
ipoteze și întrebări
deschise, evitați
divagațiile și cliș eele
verbale;
• În timpul expunerii
verificați înțelegerea
adresând întrebări de
control, de explicare,
de dezvoltare, de
interpretare;
• Cereți elevilor să
formuleze și ei
întrebări, să coreleze
cu informații deja știute,
să formuleze întrebări –
problemă sau judecăți
de valoare, să
reformuleze; .
• Utilizați alternative în
modul de prezentare a
noilor probleme, folosind

Școala modernă — nr. 1/2017 Managementul educa țional

criteriul problemă –
soluție (întâi se prezintă
problema și se
descoperă apoi soluția)
sau criteriul cauză –
efect, criteriul
cronologic, criteriul
slab-tare (prin
comparare), criteriul
cerință – realizare ș.a.;
• Alternați modul de
structurare a
conținutului comunicării:
fie prezentând la
început tema și scopul
și apoi detalierea lui, fie
prezentați la sfârșit
tema și scopul; fie prin
analogie cu teme
cunoscute, fie prin
căutarea răspunsurilor
la formularea ei ca
situație -problemă, fie pe
secvențe și concluzii
parțiale, fie ca răspuns
la întrebăr i inițiale și
anunțate ca plan, fie
prin combinarea cu
mijloace auxiliare de
informare "și susținere
demonstrativă etc;
• Controlați -vă modul
cum comunicarea
nonverbală și
paraverbală însoțește
discursul: varierea
volumului vocii,
adecvarea ritmului
vorbiri i, claritatea
pronunțării, gestica de
aprobare și
dezaprobare, utilizarea
tăcerii semnificative;
• Învățați să ascultați
elevul, după cum le
cereți și dumneavoastră
același lucru: orientați –

vă atenția către el,
stimulați -i prin
nonverbal, manifestați Bibliografie:
răbdare, nu interveniți
des, nu adresați Bougnaux, D., Introducere în
„expresii ucigașe", științele comunicării , Ed.
puneți întrebări de Polirom, Iași, 2000;
clarificare în final, oferiți Joița, Elena, Managementul
unele puncte de sprijin educațional , Ed. Polirom,
pe parcurs, lăsați -i să Iași, 2000.
folosească surse de
informare, subliniați
aspectele pozitive,
sugerați posibilități de
aprofundare ulterioară.
Liant primordial al
societății omenești,
comunicarea reprezintă
astăzi emblema prin
excelență a lumii în care
trăim. Familiarizarea cu
principiile și strategiile ei a
devenit nu numai o
necesitate ci și o șansă
pentru mai buna noastră
integrare în fluxul vieții și al
culturii contemporane.
Cadrul didactic trebuie
să fie suficient de sensibil
pentru a detecta semnalele
transmise de aceștia și să fie
apt să-i dirijeze în
comunicare. Toate acțiunile
școlare trebuie armonizate
cu acest obiectiv: înzestrarea
copilului cu acele cunoștințe
capacități și atitudini care să
stimuleze raportarea efectivă
și creativă la mediul social și
natural, la soluționarea
problemelor de orice natură,
școlară sau socială și să
permită continuarea
procesului de educație.

48

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

MANAGEMENTUL CALITĂȚII
ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Profesor -metodist CURPĂNARU Gabriela Livia
Casa Corpului Didactic Neamț

Fundamente teoretice
„Doing the Right
Things Right, First Time‖
(Să facem ceea ce trebuie,
de prima dată și la timp) –
Principiu TQM
„Nicio instituție nu poate
supraviețui dacă are nevoie
de genii ș i superoameni
pentru a o manageria.
Trebuie să fie organizată în
așa fel încât să fie capabilă
să funcționeze sub un
leadership compus din
oameni normali, de statut
mediu."
„Procesul următor este
clientul‖ – M. Imai
„Learning to know, learnig to
do, lear ning to be, learning
to live together‖ – Să
învățăm să cunoaștem, să
învățăm să aplicăm (ceea ce
învățăm), să învățăm să fim,
să învățăm să trăim
împreună (în comunitate). –
Jacques Delors.
Modelul Balanced
Scorecard
Balanced Scorecard este un
cadru str ategic de
management al
performanței, care a fost
proiectat pentru a ajuta o

organizație să monitorizeze
performanțele sale și de a
gestiona executarea
strategiei sale. Într -un studiu
recent la nivel mondial
asupra instrumentelor de
management utilizate ,
Balanced Scorecard s -a
dovedit a fi al șaselea
instrument de management
cel mai utilizat pe scară largă
în întreaga lume, care a
avut, de asemenea, unul din
cel mai înalt grad de
satisfacție.
Perspectivele Balanced
Scorecard

Definiț ia pentru cele patru
perspective Balanced
Scorecard :

Perspectivă financiară
acoperă obiectivele
financiare ale unei organizații
și permite managerilor să
urmarească succesul

49

financiar și valoarea
acționarilor.
Perspectiva clientului se
referă la obiectivele legate
de client, cum ar fi satisfacția
clienților, obiectivele cotei de
piață, precum și caracteristici
de produse și servicii.
Perspectiva proces intern
acoperă obiectivele
operaționale interne și
prezintă procesele -cheie
necesare pentru a r ealiza
obiectivele legate de
perspectiva clientului.
Perspectiva Învățarea și
Dezvoltarea acoperă
purtători intangibili de succes
în viitor, cum ar fi capitalul
uman, capitalul
organizațional și capitalul
informațional, inclusiv
competențe, formare
profesională, cultură
organizațională, leadership,
sisteme și baze de date.

Cercetările au arătat că
organizațiile care folosesc o
abordare Balanced
Scorecard au tendința de a
depăși organizații fără o
abordare formală a
managementului
performanței la nivel
strategic.

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

Principalele avantaje de a
folosi un BSC includ:

O mai bună planificare
strategică – Balanced
Scorecard oferă un cadru
puternic pentru construirea și
comunicarea strategiei.
Modelul de business este
vizualizat într -o hartă de
strategie care obligă
managerii să se gândească
la relații de tip cauză -efect.
Procesul de creere a unei
hărți de strategie asigură
faptul că se ajunge la un
consens bazat pe un set de
obiective strategice
interdependente.
Aceasta înseamnă că
rezultatele de performanță,
precum elemente -cheie sau
factori de performanță
viitoare (cum ar fi cele
intangibile) sunt identificate
pentru a crea o imagine
completă a st rategiei.
Îmbunătățirea strategiei de
comunicare și de execuție –
Faptul că strategia cu toate
obiectivele interdependente
este mapat pe o bucată de
hârtie permite companiilor să
comunice cu ușurință
strategia pe plan intern și
extern. Știm de mult timp că
o imagine face cât o mie de
cuvinte. Acest ―plan pe o
pagină‖ faciliteaza
înțelegerea strategiei și ajută
angajarea personalului și a
acționariatului în livrarea și
revizuirea strategiei. În cele
din urmă, este imposibil de a
executa o strategie care nu
este înțeleasă de toată
lumea.
Un management mai bun al
informației – Abordarea
Balanced Scorecard forțează
organizațiile să proiecteze
indicatori cheie de
performanță pentru diferitele
lor obiective strategice. Prin
acest lucru se asigură că
societățile masoară ceea ce
contează de fapt. Cercetările
arată că companiile cu o
abordare BSC au tendința de
a raporta informații de
management de calitate
superioară și obtin beneficii
în crestere, prin modul în
care aceste informații sunt
folosite pentru a ghi da
managementul și luarea
deciziilor.
Îmbunătățirea raportării
performanțelor – companii ce
folosesc o abordare
Balanced Scorecard au
tendința de a produce
rapoarte de performanță mai
bună decât organizațiile fără
o astfel de abordare
structurată a
managementului
performanței. Creșterea
nevoilor și cerințelor de
transparență poate fi
îndeplinită în cazul în care
companiile vor crea rapoarte
de gestiune semnificative și
tablouri de bord pentru a
comunica performanța atât
pe plan intern cât și extern.

50
O mai bună aliniere
strategică – organizații cu un
Balanced Scorecard sunt
capabile de a alinia mai bine
organizația lor cu obiectivele
strategice. În scopul de a
executa bine un plan,
organizațiile trebuie să se
asigure că toate unitățile de
afaceri și de sprijin lucrează
înspre aceleași obiective.
Divizarea Balanced
Scorecard în aceste unități
va ajuta realizarea acestora
și în același timp leagă
strategia de operațiuni.
O mai bună aliniere
organizațională – Un
Balanced Scorecard bine
implementat ajută de
asemenea, să se alinieze
procesele de organizare,
cum ar fi bugetarea,
managementul riscului și
analiza cu prioritățile
strategice. Acest lucru va
ajuta pentru a crea o
organizație cu adevărat
concentrată pe strategie.
Ideea Balanced Scorecard
este simplă, dar extrem de
puternică dacă va fi
implementată bine. Atâta
timp cât folosim ideile de
bază ale BSC -ului pentru (a)
a crea o strategie unică și
vizuala într -o hartă ―cauză –
și-efect―, (b) alinierea
organizatiei și a procese lelor
sale cu obiectivele
identificate în harta
strategică , ( c) proiectarea
indicatorilor cheie de
performanță semnificativi și
(d) să fie utilizați pentru a
facilita învățarea și
îmbunătățirea luarii deciziilor;

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

astfelorganizația are un Balanced Scorecard Institute
instrument puternic, care ar (2010), disponibil la:
trebui să conducă la o mai http://www.balancedscorecar
bună performanță. d.org/bscresources/aboutthe
Dar practica educațională nu balancedscorecard/tabid/55/
operează la modul ideal cu default.aspxeabgroup(2010),
dihotomii operaționale Performance Management –
teoretice, ci le actualizează Balanced Scorecard,
contextual: evaluarea implică disponibil
atât elemente normative, cât la: http://www.eabgroup.com.
și elemente criteriale. În plus, au/en/section/performance –
atât instrumentele normative, management/balanced –
cât și cele criteriale trebuie scorecard -i18.html
să fie proiectate în baza unor
obiective de evaluare.
De asemenea, performanța
poate fi judecată și în funcție
de rezultatele, anterioare,
urmărindu -se evoluția în
timp.
In fine, interpretarea
rezultatelor, obținute în urma
aplicării unui instrument de
evaluare proiectat conform
specificațiilor de tip
preponderent normativ sau
criterial va fi realizată în
consecință.
Utilizarea Balanced Score
Card – în vederea
dezvoltării principalelor
procese din cadrul
organizației: în numărul
următor.
Bibliografie:
Balanced Scorecard
Collaborative (2010),
Learning Centre Section,
FAQs and Glossary,
disponibil la:
https://www.bscol.com/bsc_o
nline/learning/faqs/index.cfm
?id=D84E0D4C -BDC5 -11D4 –
A8C400508BDC96C1

51

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

MANAGEMENTUL CALITǍȚII ÎN EDUCAȚIE

Prof. înv. preșcolar, VACARU Angela
Școala Gimnazială Nr.1 Cordun, Jud. Neamț

Problema asigurǎrii și
menținerii calitǎții serviciilor
educaționale este una
deosebit de importantǎ cu un
impact imediat , dar și pe
termen lung asupra
beneficiarilor direcți ai
acestora -copiii, cât și asupra
beneficiarilor in direcți –
comunitatea si societatea .
Calitatea și asigurarea
acesteia nu se întâmplǎ, nu
este opționalǎ, ci este o
cerințǎ imperativǎ a timpului
pe care îl trǎim din cel puțin
patru motive: moral (copiii
sunt cei cǎrora trebuie sǎ li se
asigure o educație care sǎ fie
,,cea mai bunǎ”, contextual
(școlile sunt într -o interacțiune
dinamicǎ și continuǎ cu
societatea și comunitatea
cǎrora le aparțin
. Contextul în care acestea
își desfǎșoarǎ activitatea
este într -o continuǎ luptǎ
pentru calitate, ceea ce
impune pentru toate
instituțiile o creștere a
interesului pentru calitate.),
supraviețuirea (societatea de
azi este una concurențialǎ),
responsabilitatea -școlile
sunt supuse în mod constant
aprecierii și evaluǎrii celor pe
care îi servește. Școala este
un bun a l comunitǎții și va
trebui sǎ dea socotealǎ
pentru ceea ce face, motiv
care impune existența unor
strategii interne de asigurare
și menținere a calitǎții.
Școala româneascǎ
trebuie sǎ iasǎ din normele
stricte ale ideii de transfer de
cunoștinte cǎtre elevi, idée
care încǎ mai stǎ ca temei
de bazǎ a tot ceea ce școala
face sau trebuie sǎ facǎ.
Școala sǎ fie locul unde
copiiii primesc informații, dar
accentul sǎ nu cadǎ pe
dimensiunea informativǎ, ci
din ce în ce mai mult pe
formare, integrare,
relaționa re.
Valorile instituționale
și viziunea sunt importante
deoarece ele dau direcție și
sens instituției, asigurǎ
consecvența în acțiune,
motiveazǎ și promoveazǎ
angajații, pun bazele culturii
școlii.
Iată destule motive
pentru a acorda o mai mare
atenție a ctivitǎții didactice în
vederea obținerii unui
învǎțǎmânt de calitate.
Conceptul de calitate
a fost asociat cu un anume
nivel sau grad de excelențǎ ,
valoare sau merit, deci cu
valorile explicite și implicite
ale culturii unei comunitǎți
sau unei națiuni. Un concept
propriu al calitǎții ar trebui sǎ
52
se fundamenteze pe :
cultura, tradițiіle și valorile
naționale, cultura și valorile
pe care dorim sǎ le
promovǎm prin politicile și
strategiile dezvoltǎrii sociale
și economice durabile.
Calitatea educaț iei
poate fi privitǎ ca un
ansamblu de caracteristici
ale unui program de studiu și
ale furnizorului acestuia prin
care sunt îndeplinite
așteptǎrile beneficiarilor,
precum și standardele de
calitate . Beneficiarii și clienții
educației de calitate (copiii,
pǎrinții, societatea) ar fi de
dorit sǎ fie consultați
permanent în ceea ce
privește satisfacția lor fațǎ de
serviciile educaționale de
care beneficiazǎ.
Imbunǎtǎțirea calitǎții
educației presupune
evaluare, analizǎ și acțiune
continuǎ din partea
organizației furnizoare de
educație, bazatǎ pe
selectarea și adoptarea celor
mai potrivite procedee ,
precum și pe alegerea și
aplicarea celor mai relevante
standarde de referințǎ.
Metodologia asigurǎrii
calitǎții educației precizeazǎ
cǎ asigurarea calitǎții
educației este centratǎ
preponderent pe

Școala modernă — nr. 1/2017 Management educa țional

rezultatele învǎțǎrii.
Rezultatele învǎțǎrii sun
exprimate în termeni de
cunoștințe, competențe,
valori, atitudini care se obțin
prin parcurgerea și
finalizarea unui nivel de
învǎțǎmânt sau program de
studiu.
Calitatea în educație
este asiguratǎ prin
urmǎtoarele procese:
planificarea și realizarea
efectivǎ a rezultatelor
așteptate ale învǎțǎrii,
monitorizarea rezulta telor,
evaluarea internǎ a
rezultatelor, evaluarea
externǎ a rezultatelor și prin
îmbunǎtǎțirea continuǎ a
rezultatelor în educație.
Calitatea este
dependentǎ de valorile
sociale în care funcționeazǎ
sistemul respectiv de
educație. Calitatea se
realizeazǎ pe un anume
subiect, pentru un anume
beneficiar, dupǎ anumite
interese. Valorile calitǎții în
educație: democrația,
umanismul, echitatea,
autonomia intelectualǎ și
moralǎ, calitatea relațiilor
interpersonale, comunicarea,
îmbogǎțirea comunitǎții,
inserția optimǎ socialǎ și
profesionalǎ, educarea
individului ca membru critic
și responsabil al grupului.
Calitatea educației este
datǎ de calitatea actului
de comunicare. Existǎ o
multitudine de factori care
pot constitui bariere de
comunicare. Toate aceste
bariere trebuie depǎșite
printr -o educatie a
comunicǎrii care presupune:
favorizarea autocunoașterii
prin resursele de
comunicare, familiarizarea
cu toate formele procesului
de comunicare, descoperirea
resurselor de comunicare ale
celorlalți, activarea
aptitudinilor de comunicare ,
descoperirea disponibilitǎților
personale latente, folosirea
optimǎ a multiplelor canale
de emitere și receptare
didacticǎ, valorizarea
comunicǎrii integrale.
In vederea realizǎrii
eficiente a comunicǎrii
pentru educație și a
educației prin comunicare ,
sunt necesare unele sugestii
care pot avea rol orientativ:
-schimbarea
mentalitǎții privind procesul
educativ, de la obiective și
conținuturi pânǎ la
organizare și evaluare;
-trecerea de la
caracterul dominant
instructiv la educația propriu –
zisǎ, de la infomativ la
formativ;
-necesitatea unei
reforme reale a
învǎțǎmântului, la toate
nivelurile;
-abordarea
interdisciplinarǎ a instrucției
și educației;
-introducerea unor
discipline noi, axate pe ideea
de comunicare și educație
alǎturi de discipline clasice;
-conceperea unor noi
modalitǎți de evaluare, în
conformitate cu cerințele și
exigențele omului modern;

53
-utilizarea, în
continuare, în procesul
instructiv -educativ de
mijloa ce tehnice moderne,
specifice erei electronice;
-structurarea și
derularea modelǎrii
educaționale pe modalitați
întrunite și coordonate
Școlile sunt foarte
diferite în ceea ce privește
premisele și resursele puse
în joc. Ca urmare, la eforturi
egale, rez ultatele obținute
vor fi foarte diferite.
Unitǎțile școlare vor fi
clasificate în categorii de risc
în funcție de condițiile de
funcționare, iar judecarea
rezultatelor unei unitǎți
școlare se va realiza numai
prin comparare cu media de
referințǎ a categor iei
respective.” (Titus Filipaș,
2007)

Bibliografie:
Ciolan Lucian – Proiectarea
temelor integrate în cadrul
curriculum -ului la decizia
școlii, în revista
,,Invǎtǎmîntul primar” nr. 1 -2,
1999
Tribuna învǎtǎmântului nr.
884, 2007
Josan, Simona, Lecții de
management și calitatea
educației , Tribuna
învǎtǎmântului nr. 649 , 2005
Perspective interdisciplinare
în învǎțǎmântul românesc
(studii de specialitate),
Botoșani, 2004
Filipaș, Titus, 2007, www
www.edu.ro/index.php/article
s/c356

Școala modernă — nr. 2/2017 Management educa țional

REPERE LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA FORMAREA
PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA

Prof. Elena -Roxana IRINA
Casa Corpului Didactic Neamț

Analiza politicilor
europene și naționale
privind formarea
profesională continuă
permite identificarea unei
coerențe între
reglementările programatice
de la nivelul Uniunii
Europene și cele adoptate
de România.
―Potrivit
reglementărilor legale în
vigoare, cadrele didactice
reprezintă grupul cheie în
realizarea reformei
educaționale, având o dublă
calitate, de proprietari și de
agenți ai reformei, care le
oferă o nouă perspectivă
educațională, precum și
posibilitatea adoptă rii unei
strategii didactice.
Participarea personalului
didactic, didactic auxiliar și
nedidactic la activitățile de
formare profesională
continuă este reglementată
prin Legea 1/2011‖1 .
Formarea continuă a
cadrelor didactice cuprinde

1http://ccd.satma r.ro/documente/analiz
a_nevoi_ccdsm_2015_2016.pdf

dezvoltarea profesională și
evoluția în carieră .
Conform Legii 1 din 5
ianuarie 2011 a educației
naționale(Legea 1/2011)‖,
art. 244,Ministerul Educației
Naționale stabilește
obiectivele și coordonează
formarea continuă a
personalului didactic la nivel
de sistem de învățământ
preuniversitar, în
conformitate cu strategiile și
politicile naționale.‖2
Unitățile și instituțiile
de învățământ
preuniversitar, pe baza
analizei de nevoi, stabilesc
obiectivele s i formarea
continua, inclusiv prin
conversie profesionala,
pentru angajații proprii.
Acreditarea și
evaluarea periodica a
furnizorilor de formare
continua si a programelor
de formare oferite de
aceștia, metodologia -cadru
de organizare și
desfășurare a formării
continue sunt realizate de
Ministerul Educației
Naționale, prin direcțiile de
specialitate.

2Legea educației naționale nr.1/2011

 beneficiarul de
formare este reprezentat de
către orice persoană sau
orice instituție care alocă
resurse financiare, umane,
informaționale și de timp, în
scopul achiziționării de
servicii de formare
profesională.
 „formarea profesională
este proces de instruire de tip
formare continuă, destinat
dezvoltării de competențe
determinate, in vederea
îmbunătățirii calității
activităților profesionale
individuale desfășurate de
salariați‖3
Casa Corpului Didactic
reprezintă „principalul
organizator și furnizor de
programe de formare
continuă a personalului
didactic‖4 ,care inițiază și
organizează periodi c,
programele proprii de
formare propuse anual prin
Oferta de formare, activități
științifice, metodice,
educative cu impact pozitiv
asupra beneficiarilor;

3http://www.geoagiu.ro/index.php/prim
aria/a paratul -propriu/regulament -de-
functionare -rof

4 Ordin MEN nr.5554/2011
54

Școala modernă — nr. 2/2017 Management educa țional

„Participarea la
programele de formare
profesională a salariaților se
finanțează din bugetul unității
școlare. Participarea la
programele de formare se
realizează cu respectarea
planului întocmit în cursul
lunii ianuarie a fiecărui
an,pentru anul curent, plan
întocmit în funcție de
evaluările performanțelor
profesionale individuale a
salariaților.
Anexa privind numărul de
salariați care pot participa la
programele de formare
profesională, pe tipuri de
programe, finanțate din
bugetul școlii se afișează la
avizierul instituției și pe site –
ul instituției. Necesarul de
formare profesională
identificat pe baza evaluării
performanțelor profesionale
se completează cu necesarul
de formare profesională
rezultat din modificările
legislative, în domeniile de
competență ale salariatului
precum și din eventualele
modificări substanțiale ale
atribuțiilor prevăzute în fișa
postului."5
„Personalul didactic
titular care din proprie
inițiativă solicită să se
specializeze/să continue
studiile are dreptul la
concediu fără plată. Durata
totală a acestuia nu poate
depăși 3 ani într -un interval
de 7 ani. Aprobările în aceste
situații sunt de competența
unității școlare prin consiliul
de administrație, dacă se
face dovada activi tății
respective.‖6 (art 279 Legea
1/2011)
„Nu constituie forme de
perfecționare profesională și
nu sunt finanțate din bugetul
unității școlare studiile
universitare sau studiile de
doctorat.‖7 (Legea 1/2011)
Responsabilul cu
formarea continuă din
unitățile școlare va avea
următoarele coordonate:
informare,
organizare/coordonare,
consiliere – consultanță,
formare, monitorizare,
evaluare în ceea ce privește
domeniul formării continue a
personalului din unitățile
școlare din învățământul
preuniversitar.
Dezvoltarea personală și
profesională a cadrelor
didactice se face prin:
 actualizarea
competențelor de bază  
 competențe noi; 
 aprofundarea
didacticii;  
 noi metode didactice. 
Ameliorareacalității 
sistemului de educație, a
cursurilor oferite, a culturii
organizaționale și a practicii
pedagogice a cadrelor
didactice prin:
 Interdisciplinaritate și
lucru în echipă  
 inovație;
 managementul clasei
de elevi, negociere și
management de conflict  
 pedagogii alternative; 
 managementul
resurselor umane.  
Cunoaș terea mediului social
și ambiental prin: 
 O legătură între
sistemul educațional și
economic; 
 Studiul factorilor
sociali și de mediu, care pot
să influențeze
comportamentul tinerilor
 O mai bună adaptare la
schimbările culturale și
sociale;

Bibliografie/Webgrafie:
http://ccd.satmar.ro/do
cumente/analiza_nevo
i_ccdsm_2015_2016.p
df
http://www.geoagiu.ro/
index.php/primaria/ap
aratul –
propriu/regulament –
de-functionare -rof
http://documents.tips/d
ocuments/plan –
formare –
profesionala.html
 Legea educației
naționale nr.1/2011 
 Ordin MECS
nr.5554/2011 

5http://documents.tips/documents/plan – 6Legea 1/2011
formare -profesionala.html 7 ibidem
55

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

ROLUL MATEMATICII ÎN CERCETAREA SOCIOLOGICĂ

Prof. Maria CAMPĂU, Școala Gimnazială „Vasile ALECSANDRI‖ Roman
Prof. Alexandra POENARU, Liceul Teoretic „Vasile ALECSANDRI‖ Săbăoani

„Aportul la cultura
generală a fiecărei discipline
se exprimă nu prin ceea ce
este specific ci prin ceea ce
are în comun, generalizator,
transferabil, de la un
domeniu la altul‖ spunea
Louis Croft.
La nivelul cunoașterii
științifice interdisciplinaritatea
are un loc aparte și a fost
definită în diferite moduri.
Așadar, între numeroasele
definiții ale acestui concept
amintim:
 „interdisciplinaritatea
implică un anumit grad de
integrare între diferitele
domenii ale cunoașterii și
diferite abordări, ca și
utilizarea unui limbaj comun
permițând schimburi de
ordin conceptual și
metodologic‖(G. Văideanu,  
1988);
 "interdisciplinaritatea
este o formă a cooperării
între discipline dif erite cu
privire la o problematică a
cărei complexitate nu poate
fi surprinsă decât printr -o
convergență și o combinare
prudentă a mai multor
puncte de vedere." (C. 
Cucoș, 1996). 

Pornind de la aceste
definiții putem considera că
interdisciplinaritatea apare
ca o necesitate de a depăși
granițele dintre discipline
din diverse arii curriculare.
Organizarea
interdisciplinară propune un
alt mod de integrare a
conceptelor și
metodologiilor. „Ea
reprezintă o evoluție
epistemologică importantă
în știința conte mporană,
postulând nevoia
cunoașterii fenomenelor din
realitate într -o manieră
sintetică, integrativă, holistă,
prin aportul mai multor
științe și discipline‖ (F.
Frumos, 2008). Totodată,
interdisciplinaritatea
reprezintă o modalitate
esențială de organizare a
conținuturilor, promovată și
de principiile noului
Curriculum Național din
România.
Ca modalități concrete,
interdisciplinaritatea se
poate realiza sub formă de
combinare, de integrare a
conținuturilor unor discipline
în tratarea unor teme.
Interdisciplinaritatea impune
renunțarea la o abordare
56

disciplinară, specializată, de
tip expert, în favoarea unei
abordări transdisciplinare,
ce are în vedere un transfer
de cunoștințe și
metodologii, deci, pierderea
specificului disciplinar.
În cadrul acestui demers
ne-am propus să
demonstrăm nevoia și
importanța matematicii în
vederea realizării unei
cercetări sociologice. La
nivelul simțului comun nu ar
putea fi identificată o
corelație imediată între
aceste două discipline.
Pe de o parte, s ociologia
ca știință a fost definită de -a
lungul timpului în diferite
moduri. Cel care a folosit
pentru prima dată termenul
de sociologie a fost filosoful
francez Auguste Comte în
anul 1822 (el a folosit la
început termenul de „fizică
socială‖). Au urmat apoi
diverse încercări de definire
a sociologiei printre care:
 „știință a faptelor
sociale― (E. Durkheim); 
 „studiul vieții sociale
umane, a grupurilor și a
societăților‖ (A. Giddens); 
 „sociologia este știința
fenomenelor sociale totale, 

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

care are drept obiect studiul
global al relațiilor sociale,
societatea ca integralitate
de raporturi―( G. Gurvitch);
între cele două. Dacă
sociologia studiază
societatea în ansamblul ei,
matematica are în vedere
vom calcula un eșantion
reprezentativ pentru
populația școlară totală sau,
altfel spus, de câte
 „sociologia este știința studiul măsurii, propriet ăților chestionare avem nevoie 
realităților sociale― (D.
Gusti);
 „sociologia studiază în
mod obiectiv, în primul rând,
existența socială sub
aspectul ei static -structural,  
și apoi sub aspectul dinamic –
funcțional al ei, arătând
fazele și tipurile sociale
realizate―(P. Andrei); 
 „sociologia este știința
societăților omenești, este o
disciplină ce se ocupă cu
studiul vieții sociale, al
fenomenelor de comunicare
umană, de conviețuire
socială―( T. Herseni).  
Pe de altă parte,
„matema tica este în general
definită ca știința ce
studiază relațiile cantitative,
modelele de structură, de
schimbare și de spațiu; în
sens modern, matematica
este investigarea structurilor
abstracte definite în mod
axiomatic folosind logica
formală‖ (I. Oprea, 2007). În
linii mari, matematica este  
știința ce are în vedere
studiul măsurii, proprietăților
și relațiilor cantităților și
mulțimilor, folosind numere  
și simboluri; este știința
despre cantități, dimensiuni
și forme, explicate prin
numere și semne.  
Pornind de la definițiile 
celor două științe menționate
mai sus putem evidenția
faptul că, aparent, nu ar
putea exista vreo legătură și relațiilor cantităților și
mulțimilor, folosind numere și
simboluri. Cu toate acestea,
între sociologie și
matemat ică se poate stabili o
legătură la nivelul unei
cercetări sociologice. Printre
etapele unei cercetări
sociologice se numără și
stabilirea eșantionului sau
determinarea populației de
studiat. Așadar, pentru a
putea aplica formulele
specifice eșantionării ap are
nevoia evidentă de
cunoștințe matematice.
Stricto senso, cunoștințele
matematice intervin atunci
când trebuie să realizăm o
serie de calcule în vederea
stabilirii eșantionului
cercetării. Pentru a
demonstra acest fapt vom
apela la un exemplu.

Să consi derăm că ne -am
propus să realizăm o
cercetare sociologică în
cadrul Școlii Gimnaziale
„Vasile Alecsandri‖ Roman
pentru a vedea care este
percepția elevilor asupra
importanței proiectelor cu
specific ecologic. În această
direcție am apelat la
cercetarea can titativă pe
bază de chestionar. Întrucât
sunt înscriși în jur de 1040
de elevi în școala (este
relativ costisitoare aplicarea
și centralizarea unui număr
atât de mare de chestionare)

57 pentru a putea generaliza
datele. Formulele prezentate
în această lucrare sunt
preluate din suportul de curs
numărul 6 Eșantionarea în
cercetarea de
piață/publicitate elaborat de
conf.univ. dr. Adrian Netedu
din cadrul Facultății de
Filosofie și Științe Social –
Politice, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza‖ din
Iași.

În vederea stabilirii
eșantionului am apelat la
formula:
n= t² * p * (1 -p) / e², unde:
n= mărimea eșantionului;
t= valoarea teoretică a
probabilității acceptate ( se ia
de regula t=1,96 pentru un
nivel al încrederii de 95%);
p= procentul în care
populatia d eține
caracteristica de eșantionare
(de regulă =0,50);
e= eroarea limită de
reprezentativitate admisă (se
acceptă valori între 1% și
maxim 5%) – în cazul nostru
am considerat eroarea limită
de 3%.

n= 1,96² * 0,5*(1 -0,5)/ 0,03²
n= 3,841*0,5*0,5/ 0,0009
n= 1066,9
n= 1067
După aplicarea
acestei formule, eșantionul
obținut va trebui corectat în
funcție de mărimea

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

populației totale după cum
urmează:
n1= n/ [1+ (n -1)/N] unde:
n1= mărimea eșantionului
corectat
n= mărimea eșantionului
obținut mai sus
N= populația totală

n1= 1067/ [1+ (1067 –
1)/1040]
n1= 1067/1.025
n1=104
Astfel, aplicând
formulele de mai sus, pentru
Școala Gimnazială „Vasile
Alecsandri‖ Roman cu un
număr de 1040 elevi, eroare
admisă de 3 % și un nivel al
încrederii de 95% rezultă un
eșantion de 104 respondenți.

Pornind de la aceste
considerente teoretico –
aplicative putem afirma că
matematica are un rol
esențial în cadrul unei
cercetări sociologice la
nivelul stabilirii eșantionului
reprezentativ. Această
influență derivă din faptul că,
pentru a stabili numărul de
respondenți, intervin
competențele matematice de
calcul. Totodată, în vederea
rezolvării celor două formule,
menționate în acest material,
sunt necesare competențe
ce privesc ordinea efectuării
unor operații matematice.

Concluzionând,
abordarea interdisciplinară
este utilă la nivelul
procesului educativ întrucât
favorizează asimilarea unor
concepte, fenomene din mai
multe perspective și unghiuri
prin metode variate și cu
efecte calitativ diferite.
Scopul unei astfel de
abordări presupune o
educație modernă, atractivă,
centrată pe elev, racordată la
actualitate în sensul formulat
la nivel european. De
asemenea, scopul unei
abordări interdisciplinare mai
are în vedere schimburi de
ordin conceptual și
metodologic între diferite
domenii ale cunoașterii,
intersectarea diferitelor arii
curriculare, formarea unor
competențe, atitudini, valori
transversale și transferabile
utile pentru dezvoltarea
personală a elevilor, etc.

Bibliografie:

Andrei, P., Sociologie
generală , Editura Polirom,
Iași, 1997
Cucoș, C., Pedagogie ,
Editura Polirom, Iași, 1996
Durkheim, E., Sociologia.
Regulile metodei
sociologice , Editura
Științifică și Enciclopedică,
București, 1974
Frumos, F., Didactica.
Fundamente și dezvoltări
cognitiviste , Editura Polirom,
Iași, 2008
Giddens, A., Sociologie ,
Editura ALL, București, 2000
Herseni, T., Sociologie.
Teoria generală a vieții
sociale , Editura Ș tiințifică și
Enciclopedică, București,
1982

58
Netedu, A., Eșantionarea în
cercetarea de
piață/publicitate , suport de
curs nr. 6
Oprea, I., Pamfil, C.,G.,
Radu, R., Zăstroiu, V., Noul
dicționar universal al limbii
române , Editura Litera
Internaț ional, 2007
Văideanu, G., Educația la
frontiera dintre milenii ,
Editura Didactica si
Pedagogica, București, 1988

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

STUDIU PRIVIND VALENȚELE EDUCATIVE ALE
DRAMATIZĂRILOR ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșc. CARAIMAN Ionela – Laura Școala
Gimnazială ,,Carmen SYLVA”, Horia, Jud. Neamț

Motto :
„Teatrul pentru copii
este fantezie, creativitate și joc.
Este fundația pe care
construiești valorile,
sensibilitatea și personalitatea
adultului de mai târziu, chiar
dacă acestea nu strălucesc
imediat ”. (Adriana Teodorescu,
teatrolog)

Preșcolaritatea este
perioada formării inițiale a
personalității, perioada
apariției primelor relații și
atitudini ce constituie un
nivel superior de organizare
a vieții psihice a copilului.
Jocul de creație cu subiecte
din poveste și ansamblul
activităților desfășurate în
grădiniță urmărește:
– contribui la fixarea operei
literare cu car e copiii s -au
familiarizat anterior;

– dezvoltare a capacității
copiilor de a reproduce
conținutul operei literare
respective, prin folosirea
dialogului;
– formarea și dezvoltarea
capacității de a -și comunica
gândurile și sentimentele, nu
numai prin intermediul
cuvântului, dar mai ales prin
mimică și gesticulație.
Jocul de creație cu
subiect din poveste,
desfăsurat în grădinița de
copii, cuprinde două forme:
jocul-dramatizare și
dramatizarea.
a). Jocul -dramatizare
apare în viața copiilor sub
influența poveștilor sau a
basmelor, dar mai ales sub
influența teatrului și a filmului
pentru copii. Este o formă
aparte de activitate
organizată care contribuie la
grăbirea dezvoltării
multilaterale a preșcolarilor.
b). Dramatizarea se
corelează în special cu
activitatea de povestire,
întrucât ea rezolvă anumite
sarcini didactice raportate la
dezvoltarea vorbirii micuților
preșcolari.

59

Arta are o mare forță
educativă. Ea înnobilează
sentimentele copilului
preșcolar și le dirijează spre
aspectele pozit ive ale vieții.
Prin activitățile desfășurate
în grădiniță, activitățile care
apelează la tehnici
împrumutate din teatru, prin
dramatizările și jocurile –
dramatizări și prin
dramatizările puse în scenă
cu prescolarii mei am
câștigat, cel puțin, viitori
spectatori educați sau poate
chiar viitori actori.
Sunt mândră de copiii
care au interpretat cu maxim
de devotament fiecare
nuanță a personajelor jucate
și le mulțumesc pentru tot ce
m-au învățat: Educatorul
trebuie să fie un actor
desăvârșit!
Particularităț ile de
vârstă ale micilor spectatori:
Experimentul a
cuprins trei etape:
1.Prima etapă a
experimentului a fost etapa
de constatare a nivelului
vorbirii copiilor, a dezvoltării
sensibilității lor estetice și a
comportamentului lor
civilizat:

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

a) dezvoltarea vorbirii
coerente a copiilor;
b) dezvoltarea sensibilității
estetice;
c) formarea și educarea unui
comportament civilizat la
copii.
2. Cea de -a doua
etapă a avut caracter
formativ, desfășurându -se cu
toată grupa, pe tot parcursul
anului:
a) notarea evolutivă a
rezultatelor;
b) problemele ivite pe
parcurs și modul cum au fost
rezolvate;
c) contribuția acestor jocuri –
dramatizare la dezvoltarea
multilaterală a copiilor.
3) Etapa a treia a
experimentului este etapa de
verificare și constatare a
rezultatelor experimentului:
a)compararea
seturilor de rezultate;
b)demonstrarea
importanței povestirilor și a
dramatizărilor în dezvoltarea
unei vorbiri l ibere și coerente
la preșcolari.
Cercetarea s -a
efectuat având ca suport
activitatea opțională pentru
dezvoltare personbală,
activitate denumită ,,Teatru
pentru copii – SUS
CORTINA!” (Tipul
opționalului: Opțional
transdisciplinar – îmbinarea
domeniilor experiențiale:
Educarea limbajului, Om și
societate, Estetic și creativ,
cu durata de un an școlar).
Constatări:
– s-a verificat nivelul la care
s-a prezentat vorbirea
copiilor la începutul și la
finalul grupei mari;
– s-a urmărit corectitudinea
vorbirii copiilor din punct de
vedere fonetic, lexical și
gramatical;
-s-a testat volumul
vocabularului copiilor,
folosirea dialogului și
expresivitatea limbajului,
precum și fluiditatea și
expresivitatea acestuia;
– activitatea educativă
trebuie să se axeze pe
familiarizarea copiilor cu
normele de conduită, cu
regulile de purtare și
respectarea lor, cu
consecvență în viața de
toate zilele;
– s-a constat nivelul
reprezentărilor noțiunilor și
atitudinilor de sinceritate,
dreptate, hărnicie,
întrajutorare și perseverență
a preșcolarilor din grupa
mare;
– pentru colectarea datelor
necesare s -a folosit ca
metodă de bază
chestionarul;
– influența pozitivă a
dramatizărilor asupra
copilului se oglindește în
comportamentul și în
atitudinea copilului;
– tehnica de reali zare, de
mânuire și de folosire a
materialului necesar
dramatizării se însușește de
către copii în cadrul jocului –
dramatizare și a atelierului
de măști și marionete;
– respectând particularitățile
de vârstă și individuale ale
copiilor, am căutat, ca pentru
jocul-dramatizare, să

60
folosesc un bogat și variat
material;
– pentru o bună desfășurare
a jocului -dramatizare și a
dramatizării este necesar să
pregătim un cadru adecvat
unei asemenea manifestări
și anume un spațiu larg
pentru a permite mișcarea
liberă a actorilor;
– de la siluete din carton,
până la marionete
confecționate din linguri de
lemn sau dovleci decorativi,
colecția de marionete
realizate pentru copii și
împreună cu aceștia, este
foarte variată.
– la vârsta preșcolară mare,
imaginația repr oductivă și
creatoare este calitativ
superioară față de vârstele
anterioare, lucru care se
reflectă limpede în joc, în
desen, în modelaj, în
povestiri, în dramatizări;
– teatrul de
păpuși/dramatizarea este
însă mai mult decât un
instrument de divertisment;
– spectacolele cultivă gustul
pentru frumos, îi învață ce e
binele și răul, le oferă
modele și contribuie la
devenirea lor intelectuală;
– la grădiniță dramatizarea
este o metodă euristică,
bazată pe utilizarea
adecvată a mijloacelor și
procedeelor artei dramatice;
– scopul este participarea și
implicarea tuturor copiilor în
vederea stimulării
comunicării și favorizării
inter-relaționării, împărtășirii
cu ceilalți și formării

Școala modernă — nr. 1/2017

comportamentului empatic la
preșcolari;
– limbajul este nu numai un
mijloc de comunicare între
oameni, ci și un veritabil
instrument al gândirii.

Concluzii:
Folosind un limbaj
comun, teatrul și copilul
reprezintă o echipă în care
partenerii reușesc să se
educe reciproc. Teatrul este
considerat, într -o tot mai
mare măsură, un puternic
instrument al schimbării
sociale. Acesta poate da o
mare forță afectivă și
psihologică mesajelor
transmise și oferă un mijloc
credibil și atragător prin care
se pot explora probleme
importan te și foarte delicate.

61 Metodologii instructiv -educative

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

METODA PROIECTULUI

Prof. COSTANDACHE Cristina -Diana
Liceul cu Program Sportiv Roman

Profesorul sec. XXI a înțeles
că elevii devin mai implicați
în procesul de învățare
atunci când au posibilitatea
de a analiza, de a cerceta
probleme complexe,
provocatoare, care se
aseamănă cu cele din viața
reală. În î nvățarea bazată pe
proiecte profesorii mai
degrabă „antrenează” și
„modelează”. Ei trebuie să
fie pregătiți pentru a accepta
„abaterile de la direcție” care
pot interveni pe parcursul
desfășurării unui proiect
(Intel, 2003). Prin proiecte,
elevii își asum ă roluri active
— cel care rezolvă
problema, cel care ia
decizia, cel care efectuează
investigații, responsabilul cu
documentarea.
În practică, am aplicat
metoda proiectului la
predarea unității de învățare
”Mărimi proporționale”, cl. a
VI-a.
Pe parcur sul acestei
unități de învățare, elevii au
aflat ce sunt rapoartele,
proporțiile, mărimile direct,
respectiv invers
proporționale, au identificat
exemple concrete din
cotidian în care se aplică
regula de trei simplă și
împărțirea unui număr în
părți direct sau invers

proporționale cu niște
numere date.
Ei au lucrat probleme cu
aplicații practice în viața lor
și a părinților și au întocmit
un portofoliu. Elevii au lucrat
atât individual, cât și în
echipă pentru a face produse
multimedia în care să
sintetizeze cunoștințele
învățate (prezentare Power
Point, pliante) și au
descoperit mijloace moderne
de comunicare în mediul
digital. Acestea vor avea un
impact pozitiv asupra lor
întrucât vor conștientiza
importanța cunoașterii
mărimilor direct, respectiv
invers proporționale în viața
de zi cu zi.
Portofoliul pe care l -a
realizat fiecare dintre elevi
conține: fișele de lucru de pe
parcursul unității de învățare,
testul scris, caietul de teme
cu temele rezolvate pe
parcursul acestei unități,
chestionare de autoevaluare
și interevaluare, jurnal de
reflecție, o prezentare Power
Point (comună) „Cum ne
ajută matematica?”
Concret, sarcina de lucru
a prezentării „Cum ne ajută
matematica?” le cere să îi
ajute pe unii membri ai
familiei (tata, mama, bunica),
oferindu-le metode simple și
sigure de calcul. Pentru a
realiza prezentarea, elevii s –
62

au împărțit în mai multe
grupe: echipa „teoreticienilor”
(au sintetizat partea teoretică
a unității de învățare
parcurse), echipa
„constructorilor” (pentru tata:
cum să calculeze amestecul
de materii prime pentru
producerea porțelanului),
echipa „croitorilor” (pentru
mama: cum află cât plătește
clienta), echipa „nepoților”
(pentru bunica: cum împarte
bomboane nepoților).
„Provocările” primite de
echipele de elevi au fost:
1) Tata este muncitor la o
fabrică de produse din
porțelan. Știind că la
fabricarea porțelanului se iau
24 de părți de argilă albă, 2
părți nisip, o parte gips și 17
părți apă, cât ar trebui să ia
tata din fiecare pentru a
realiza 132 kg de amestec
din care se face porțelan?
2) Mama este
croitoreasă. Luna trecută i -a
confecționat unei cliente o
fustă pentru care a folosit 0,8
m lungime de stofă. Acest
material a costat 12 lei, iar
manopera 20 lei. Acum,
clienta i -a cerut mamei să -i
confecționeze o pereche de
pantaloni pentru care sunt
necesari 1,2 m din aceeași
stofă. Cât va plăti clienta de
această dată, știind că
manopera este aceeași ?

Școala modernă — nr. 1/2017 Metodologii instructiv -educative

3) Bunica are trei nepoți
cu vârstele de 4, 9, respectiv
12 ani. Ea își iubește foarte
mult nepoții și, pe lângă
mâncarea delicioasă pe care
le-o pregătește, îi răsfață și
cu dulciuri. Știe că cel mai
mic dintre cei trei nepoți ai
săi mănâncă cele mai m ulte
dulciuri, iar cel mai mare
nepot, cele mai puține.
Bunicuța are o cutie cu 32
de bomboane fondante și,
având în vedere preferințele
lor pentru dulciuri, ar vrea să
le împartă, pe toate, celor
trei nepoți, invers
proporțional cu vârstele lor.
Câte bomb oane va primi
fiecare nepot?
Folosind cele studiate pe
parcursul acestui capitol,
elevii au răspuns la întrebări
și au realizat materialul
power point.

– echipa „constructorilor”
despre vocația de
constructor a omului și cele
șapte minuni ale lumii:

– echipa „croitorilor” despre
cele mai vechi pânzeturi:
(Imaginile prezentate sunt
din materialul realizat de
elevi.)
Profitând de faptul că
profesorul de matematică
este și dirigintele respectivei
clase, părinții au vizionat și ei
materialul respectiv,
urmărindu -se astfel
implicarea și a unor
reprezentanți ai comunității
sau experți din exterior, care
să asigure un context pentru
învățare. Invitațiile părinților
au fost făcute sub forma
unor pliante realizate și
distribuite de elevi.

Prin această metodă, elevii
pot prezenta ceea ce au
învățat unui public real, pot
face legătura cu resursele
comunității, pot apela la
experți în domeniul respectiv
sau pot comunica prin
intermediul tehnologiei.

Fiecare echipă a căutat
să trezească interesul
privitorilor prezentând și
câteva curiozități legate de
tema primită:
– echipa „teoreticienilor”
despre proporția de aur:
Bibliografie:
– echipa „nepoților” despre http://educate.intel.com/ro/Pr

istoria ciocolatei: ojectDesign/Design/ProjectC

haracteristics/Benefits_of_Pr

ojectBased_Learning.htm

http://www.elearning.ro/resur

se/intelteach_prezentare_ele

arningromania.pdf

63

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradiție

CONTRIBUȚIA JOCULUI DE MIȘCARE LA CREȘTEREA
EFICIENȚEI ORELOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ

Prof. dr. VACARU Leonard
Colegiul Tehnic ,,Danubiana” Roman, Jud. Neamț

Educația fizică este
activitatea care valorifică
sistematic ansamblul
formelor de practicare a
exercițiilor fizi ce în scopul
măririi în principal a
potențialului biologic al
omului în concordanță cu
cerințele sale și exigențele
societății. Angajează elevii
într-un proces dinamic de
dezvoltare a capacităților de
acțiune, proces care
contribuie la formarea
conștiinței de sine, la
afirmarea eului și exprimarea
personalității. În educația
fizică important este câștigul
pe care îl are elevul în planul
personalității sale, al
echilibrului acestuia. Omul
modern înțelege necesitatea
formării deprinderilor motrice
pentru rezolvarea diverselor
situații la locul său de muncă
sau în viața cotidiană. Viața
demonstrează că prin
practicarea educației fizice
organizate rațional, începând
cu cea mai fragedă vârstă se
cristalizează calitățile de
suplețe, agerime, abilitate,
rapiditate, spontaneitate,
iscusință. Educația fizică
educă curajul, ambiția,
emulația, atenția distributivă,
hotărârea, fermitatea,
disciplina, calmul,
sentimentul de ocrotire al
individului de către colectiv,
precum și multiple trăsături
de voință și de caracter.
Jocurile de mișcare
constituie un mijloc important
prin care se realizează o
parte importantă din sarcinile
ce revin educației fizice. Ele
dezvoltă la elevi pe lângă
bagajul mare de deprinderi
motrice elementa re, simțul
colectivității, al inventivității
și mai ales al cunoașterii.
Prin aplicarea judicioasă a
jocurilor există posibilitatea
de a contribui în mare
măsură la realizarea uneia
din sarcinile educației și
anume: de a forma din copil
o ființă care să conviețuiască
în armonie cu colegii săi,
care să se comporte corect
și civilizat. În cadrul jocurilor
de mișcare, pe lângă
însușirea și perfecționarea
nenumăratelor deprinderi
motrice de bază, elevul este
nevoit să le aplice în situațiile
mereu sch imbătoare din
teren, iar prezența
elementului de întrecere în
majoritatea cazurilor
presupune eforturi pentru
realizarea cu succes a
acțiunilor, ceea ce permite
atât dezvoltarea calităților
motrice cât și a calităților
morale și a voinței. Educația
64
fizică fiind un proces
pedagogic, învățătorului i se
crează posibilitatea de a
rezolva această problemă
complexă, angajând
deopotrivă, experiența,
tactul, măiestria proprie cât
și inițiativa , independența și
responsabilitatea
elevilor.Este cunoscut că
noțiunile, trăsăturile
caracteriale, deprinderile și
atitudinile morale se
formează într -un lung proces
educativ. Învățătorului îi
revine sarcina să
urmărească atent
comportamentul elevilor,
manifestările acestora în
cadrul activității și să
intervină cu tact pentru
soluționarea unor conflicte
sau manifestări
necorespunzătoare.
Datorită influenței
multilaterale asupra întregii
personalități a copilului
jocurile de mișcare constituie
unul dintre mjloacele de
bază ale educației fizice. În
cadrul activității de educație
fizică, jocul de mișcare își
aduce contribuția la
realizarea următoarelor
sarcini:
– formarea și
consolidarea deprinderilor
motrice de bază;

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradiție

– dezvoltarea calităților
motrice necesare în viață;
– formarea unor
cunoștințe utile, prin lărgirea
sferei reprezentărilor despre
lume;
– dezvoltarea spiritului
de colectivitate și a calităților
morale și de viață.
Prin particularitățile
sale specifice, jocul de
mișcare se deosebește de
celelalte mijloace ale
educației fizice datorită
faptului că favorizează
formarea și consolidarea
simultană a deprinderilor
motrice de bază (mers,
alergare, săritură, aruncare
și prindere), dezvoltarea
calităților motrice (viteză,
rezistență, forță și
îndemânare), precum și a
însușirilor și deprinderilor
moral -volitive. Caracteristic
jocurilor de mișcare este
întrecerea, element ce
sporește interesul elevilor
pentru activitate, le
mobilizează forțele și îi
stimulează.
Jocul de mișcare
poate fi folosit în toate
momentele lecției,
contribuind la realizarea
obiectivului propus. Mai
poate fi folosit și în celelalte
forme prin care educația
fizică este realizată în
școală, în pauzele
organizate, în excursii sau
plimbări. Pentru ca jocul de
mișcare să contribuie la
îndeplinirea sarcinilor
educaței fizice este necesar
ales cu discernământ.
Alegerea jocului se va face
în funcție de:
– sarcinile de realizat;
– locul jocului în lecție;
– particularitățile
morfo -funcționale și psihice
ale copiilor;
– nivelul dezvoltării și
pregătirii fizice precum și
starea de sănătate;
– condițiile materiale
privind locul de desfășurare
și inventarul de materiale;
– condițiile
atmosferice.
În cadrul organizării
jocurilor trebuie avut
permanent în vedere faptul
că interesul pentru joc există
în sarcina noastră, a
educatorilor, de a -l menține
și de a da satisfacție copiilor.
Interesul va fi menținut sau
dezvoltat prin crearea noului
în joc, prin stabilirea unor
cerințe mereu crescânde,
fiindcă un joc care n u
prezintă interes și nu -l
solicită suplimentar pe elev
este lipsit atât de valoarea
educativă cât și de efectele
biomotrice scontate.
În partea
pregătitoare a lecției se
folosesc jocuri pentru
captarea atenției, ridicarea
stării emoționale și jocuri
pentru orientarea în spațiu.
Indicații metodice:
– să nu necesite organizare
care să ducă la cheltuială
mare de timp;
– să fie simple, cu reguli
puține, să nu necesite multe
explicații;

65
– execuția să fie vioaie, să nu
dureze mai mult de 2 -3
minute.
Aceste jocuri au ca
urmare o mai ușoară și
gradată angajare a
organismului în efort.
În partea
fundamentală jocurile alese
vor ajuta la îndeplinirea
sarcinilor lecției care se
rezolvă în această parte a
lecției.
Indicații metodice:
– se aleg jocuri care s ă
formeze sau să întărească
deprinderile motrice de bază,
jocuri care să contribuie la
educarea sensibilității (ritm,
echilibru) și a calităților
motrice de bază (viteză,
îndemânare, forță);
– sarcinile se pot realiza
numai prin joc sau parțial
prin joc;
-timpul afectat jocului este
variabil, 10 -30 minute.
În partea de
încheiere se folosesc jocuri
cu caracter liniștitor care să
restabilească marile funcțiuni
și să capteze atenția.
Indicații metodice:
– nu trebuie să dureze mai
mult de 1 -2 minute;
– să fie s imple și ușor de
realizat de către elevi.
Durata jocului este
determinată de următorii
factori:
– locul jocului – jocurile din
partea pregătitoare și de
încheiere vor dura mai puțin
decât în partea
fundamentală;
– numărul participanților – cu
cât numărul participanților

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradiție

este mai mic cu atât durata
jocului va fi mai mică.
– vârsta jucătorilor – elevii de
vârstă școlară mică să nu fie
prea multă vreme ț inuți
încordați;
– ritmul de joc – cu cât este
mai rapid cu atât durata este
mai mică (întrecere în
torent).
Practica a dovedit cât
de mult înseamnă pentru un
elev de 7 -8 ani ora de
educație fizică. Dacă după o
oră de matematică presărată
cu exerciții, probleme diverse
și chiar probleme distractive
elevii pășeau pragul clasei
discutând până la ieșirea în
curte și apoi uitând de
acestea, nu același lucru se
poate spune despre o oră de
educație fizică. Jocurile și
ștafetele folosite în oră, au
fost discut ate până acasă,
iar în grupurile mai mari de
copii chiar practicate în
timpul liber. După oră li se
putea citi pe față
entuziasmul, mulțumirea
pentru reușită, legăturile de
prietenie și preferențiale.
Creșterea eficienței
educației fizice se poate
realiza prin folosirea jocurilor
de mișcare și a ștafetelor
dacă acestea sunt bine
selecționate, organizate și
conduse cu tact de către
învățător. Produc o nivelare
a diferențelor între elevii
dotați fizic și motric și cei mai
puțin dotați și toți elevii pot
contribui în egală măsură la
succesul echipei,
potențându -și încrederea în
forțele proprii.
La clasa unde s -au
folosit jocurile de mișcare în
toate momentele lecției, pe
tot parcursul anului școlar, s –
a observat un real progres în
ceea ce privește creșterea și
dezvoltarea fizică a elevilor.
Deși rolul determinant al
acestei creșteri se pune de
obicei pe seama factorilor
interni, a condițiilor de viață
și de mediu, acestea
asociate cu practicarea
jocurilor de mișcare și a
ștafetelor duc la întărirea
sănătății și la dezvoltarea
corectă și armonioasă a
organismului.
Prin joc se realizează
mai ușor sarcinile lecției, se
asigură densitatea ei, creând
bună dispoziție. Activitățile în
care se folosesc jocurile de
mișcare sunt atractive și
îndrăgite de copii, datorit ă
caracterului emoțional pe
care îl dă întrecerea.
Jocurile de mișcare își
aduc contribuția la formarea
capacităților organizatorice,
de control și autocontrol prin
angrenarea elevilor la
amenajarea traseelor, pentru
a scurta momentul
organizatoric, iar p rin
folosirea unor ajutoare în
desfășurarea întrecerilor sau
chiar prin prezentarea celor
necesare jocului li se lasă
libertatea de a crea jocul.
Desfășurarea sub formă de
concurs, cu împărțirea pe
echipe îi determină să se
gândească atunci când
acționeaz ă nu numai la
propria persoană ci și la
ceilalți, la victoria propriei

66
echipe dezvoltându -le astfel
spiritul de colaborare. În joc
se formează o serie de
trăsături de caracter:
respectul față de coechipieri
și adversari, exigența,
atitudinea corectă față de
joc, combativitatea, inițiativa,
sinceritatea, cinstea și
modestia. Ele înlătură stări
de apatie, momente de
rutină, oboseală fizică sau
nervoasă, supraefort fizic
sau intelectual. În aceste
situații, folosirea lor a dus la
reechilibrarea stărilor
emoționale, la relaxare,
optimizare, revitalizare și
refacere a forțelor fizice,
intelectuale și morale.
Greutățile întâmpinate
de elevi în jocurile ce au în
componența lor sărituri de pe
aparate sau peste aparate le
dezvoltă voința,
perseverența și atunci când
aceste greutăți sunt învinse,
încrederea în forțele proprii.
Multor elevi, care nu sunt
agreați de colegi în jocurile
desfășurate în pauze,
jocurile de mișcare le redau
încrederea în forțele proprii,
îi mobiliz ează, obligându -i în
același timp la o participare
activă. Mai mult, pe unii elevi
care la venirea la școală sunt
total izolați, jocurile de
mișcare îi ajută să
stabilească relații de
prietenie.

Bibliografia
Epuran Valentina – Jocuri de
mișcare , București , I.E.F.S.
1973

Școala modernă — nr. 1/2017

Zapletal Milos – Mica
enciclopedie a jocurilor ,
București, Editura Sport –
Turism, 1980

67 Școală, cultură și tradiție

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP BY
STEP ”Născut pentru a reuși”

Prof. înv. primar Elena -Cristina ANTONIU
Școala Gimnazială ”Nicu ALBU”, Piatra -Neamț

educațională s -a extins în faptul că elevii participă activ
aproape toate județele țării. și cu plăcere la propria
Ce este Step by Parcurgând aceeași formare. În același timp, se
Step ? – ar întreba unii. Cei programă școlară ca și urmărește să se dezvolte
străini de educație vor spune învățământul tradițional, Step copiilor creativitatea, îi învață
că alternativa aceasta oferă by Step aduce ca noutate : să aibă o gândire critică, să
o șansă pentru pă rinții foarte  Un învățământ după facă alegeri, să aibă
ocupați : copilul stă la nevoile și posibilitățile inițiativă, să -și identifice
școală, supravegheat timp copilului, desfășurat problemele și să le
de 8 ore, fără prea multe într-o atmosferă caldă rezolve.Pentru a obține
implicații. Se poate crede și și plăcută; aceste rezultate, procesul
asta, și totuși … .  Nu încurajează didactic este unul specific.
Această alternativă concurența, pentru că Programul este de 8 ore,
promovează metodele de la această vârstă timp în care alternează
predare -învățare, centrate pe copilul nu poate să predarea și consolidarea,
copil, care favorizează înțeleagă și să programele de relaxare și o
implicarea familiei și a suporte competiția pauză de masă.Sistemul
comunității în procesul fără urmări negative; este bine structurat și
instructiv -educativ. A apărut  Sistemul de notare corespunde atât intereseloer
pentru prima dată în SUA, în prin calificative, din și nevoilor de grup cât și
anii ’60. În România ea a învățământul celor individuale, incluzând și
debutat în 1994, sub numele tradițional, este îndrumările necesare pentru
de Head Start și s -a aplicat înlocuit cu alte observarea și evaluarea
în special la nivel preșcolar, instrumente de progreselor fiecărui copil.
axându -se pe practici evaluare specifice Într-o clasă în care învățarea
educaționale centrate pe ritmului de dezvoltare se realizează conform
copil, pe valorile copilăriei și al fiecărui copil. programului Step by Step,
ale jocului, ale individualizării Alternativa respectă elevul se dezvoltă într -o
și planificării orientate după Curriculum Național pentru atmosferă de încredere,
necesitățile copilului. În anul învățământul primar, așadar permite acestuia să-și
1995 , au apărut primele abilitățile și cunoștințele asume diferite rolur, ceea ce
două clase de învățământ achiziționate pe parcursul îl ajută să atingă mai ușor
primar, sub o formă celor cinci ani sunt aceleași scopurile stabilite:
experimentală. Treptat ca și în învățământul Ca prieten : elevul va
treptat alternativa tradițional. Diferența constă învăța să aibă
în metodele utilizate și în
68

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

încredere și să se
îngrijească de ceilalți;
Ca partener : va
învăța să colaboreze,
să ia în considerare și
punctele de vedere
ale celorlalți;
Ca ascultător : va
învăța să devină un
bun auditor, atent la
public;
Ca organizator : își va
planifica propriul
studiu, asumându -și
răspunderea pentru
propriile decizii;
Ca gânditor : va
reflecta la acțiunile lui,
va face conexiuni
între cunoștințele
vechi și noi;
Ca interlocutor : își va
formula și exprima
propriile păreri:
Ca persoane ce
rezolvă o problemă , el
va crea soluții
alternative la
obstacolele întâlnite
în cale.
Cu toate că stilul de lucru
cu elevii într-o clasă Step by
Step pare mai tolerant,
având în centru motivarea
copilului prin descopeire,
cultivarea responasibilității
personale și a capacității de
a decide în cunoștință de
cauză ocupă un loc central
în educație.
Clasele amenajate pentru
desfășurarea activităților din
cadrul acestei alternative
educaționale, oferă un mediu
familial creând copilului o
stare de bine, de comfort. Un
astfel de mediu dă ocazia
celor două cadre didactice
(cadre didactice ce nu sunt
plătite de părinți) de a crea o
atmosferă care să înlăture
orice barieră psihologică,
socială și emoțională.
Toate formele de
activitate școlară ce se
desfășoară de -a lungul unei
zile : întâlnirea de dimineață,
activitatea pe centre,
evaluarea, activitățile
recreative, se desfășoară
într-o atmosferă bazată pe
încredere, cooperare și
toleranță. La baza principiilor
Step by Step stă o credință
fermă în principiile
democrației.

Cu gândul că alternativa
educațională Step by Step
nu este mai bună sau mai
rea decât o alta, încercăm să
fim o alternativă potrivită, să
fim ”o fereastră deschisă
spre prietenie”.

69

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

Le Roman de Renart

Prof. Alexandru MÎȚĂ
Liceul Teoretic ―Mihail KOGĂLNICEANU‖, Vaslui

Personnages:

Renart – le goupil
Hermeline – la renarde,
femme de Renard
Ysengrin – le loup
Dame Hersent – la louve,
femme d’Ysengrin
Grimbert – le blaireau, le
seul ami de Renart Grymbart
– la renarde, sœur de Renart

Noble – le lion
Fière – la lionne
Bruno – l’ours
Beaucent – le sanglier
Belin – le bélier
Ermelyne – la brebis
Baudoin – l’âne – secrétaire
du Roi Noble
Couard – le lièvre
Eme – le singe époux de la
guenon
Dame Rukenawe – la
guenon Tibert – le chat
Ticelin – le corbeau
Chanteclair – le coq
3 poules (dont Pinte, la
plus grosse)
2 paysans
2 paysannes
Episode 1er
Renard et Chanteclair
(Renard, les paysans, les
poules, Chanteclair)
Jour d’été dans la basse –
cour paysanne. Les poules
picotent dans la cour. Le coq

Chanteclair dort sur un pieu
d’une haie. Renart se faufile
au pied de la haie et flaire, le
nez au vent, son futur
déjeuner. Comme Renart se
glisse, la haie bouge et les
poules commencent à
glousser, inquiètes.

Chanteclair: Hé, ho, co -co-
ricoo ! Qu’est -ce que ça
signifie? Pourquoi osez -vous
de troubler mon précieux
sommeil ? J’en ai assez de
vous écouter en vantant vos
œufs ! Et, d’ailleurs, ce ne
sont pas à vous, ce sont les
miennes ! Que se passe -t-il !
Hein ?
Pinte : Ho, ho, le père
Chanteclair ! Faut pas
exagérer! On n’a pas voulu
te réveiller. On s’est
effrayées à cause de la haie
qui tremblait…
Les autres poules : Ma foi,
qu’elle tremblait…
Chanteclair : Et quoi encore
? Pinte, êtes -vous soûles ?
Pendant que je dormais,
vous faisiez la fête et alors, il
me parait tout à fait naturel
que vous voyez les haies
trembler… Allez, moins
d’eau -de-vie, pas de
visions… Fichez -moi la paix !
Pinte : De quelle eau -de-vie
parles -tu alors ? Puisqu’on te
dit que la haie tremblait

70

comme si Renart ou
Ysengrin nous guettaient…
Chanteclair : Va plutôt voir
les poussins ! Jamais à midi
on n’a vu patte de loup ou de
renard dans mon basse -cour
! Ils sont loin, dans la forêt…

Pinte : Si je te dis ! Et c’est
pas mon tour de garder les
poussins ! Moi, il faut me
protéger ! Je ponds les œufs
les plus gros, en as -tu oublié
? Eu puis…
Chanteclair : Et puis… quoi
encore ?
Pinte (extrêmement
effrayée) : Si c’est la terrible
bête des bois ?!
(les autres poules gloussent
affolées)
Chanteclair : Assez ! Je
veux dormir ! Il n’y a pas de
Renard ou d’Isengrin par là !
Ni de bête de la forêt ! Dans
ce cas, la bête, c’est vous –
mêmes ! Allez picorer et
surtout, touchez plus à cette
eau-de-vie !
Pinte : C’est carrémen t
impoli de ne pas nous faire
confiance ! Nous ne voulions
que t’avertir sur le péril !(les
poules protestent « quelle
honte », « de quelle eau -de-
vie parle -t-il ? », « cot -cot-cot
», en gloussant, et
s’éloignent ; soudain, la haie

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

tremble de nouveau parce
que Renard s’y glisse)
Pinte (crie fort) : Oh, tenez, je
le vois, je le vois !(les autres
poules crient fort, à leur tour)
Pinte : Je viens encore de
l’apercevoir !
Chanteclair (distrait et
ensommeillé, mais
dérangé) : Vous, encore ?
Pinte : Oui, au moins ai -je
vu remuer la haie et trembler
les feuilles de chou sous
lesquelles il se tient caché !
Chanteclair (fièrement) :
Taise -toi, sotte que tu es!
Comment un renard, un
putois même pourrait -il
entrer ici : la haie n’est -elle
pas trop serrée ? Allez,
dormez tranquilles; après
tout, je suis là pour vous
défendre !
Pinte : Me défendre… ah,
ça, c’est du jamais vu !
(les poules vont de l’autre
côté de la basse -cour;
Chanteclair d’endort sur son
pieu mais, dans son
sommeil, il voit Renart qui
est déjà entré dans la
basse -cour et se réveille,
effarouché)
Chanteclair (crie) : Pinte,
ma belle Pinte !
Pinte (arrive au bout de
souffle avec ses poules) :
Chanteclair, qu’est -ce qu’il
t’est arrivé ?
Chanteclair : Oh, Pinte…
J’ai fait un rêve… ou plutôt
un songe… J’ai cru voir
arriver à moi je ne sais
quelle chose portant une
pelisse rousse, bien taillée
sans trace de ciseaux…
Pinte :… Ah, bon… et quoi
encore ?
Chanteclair : Et cette chose
là avait des dents blanches
comme des ivoires… Et
quand j’ai vu ses dents, je
me suis réveillé.
Pinte : Voyons !
Chanteclair : Toi, qui es si
sage, dis, qu’est -ce qu’il faut
penser de tout cela?
Pinte : Hé-hé, le défenseur
de la basse -cour ! Ce n’est
que songe et tout songe,
c’est mensonge ! Ca doit
être Renard et sa fourrure à
col blanc qui se léchait les
dents en te voyant, puisqu’il
te voyait déjà dans son
ventre !
Chanteclair (offensé) :
Allons, Pinte, comment
peux -tu supposer que moi, je
me laisse prendre par une
bête cachée dans notre
basse -cour? Toi, toujours si
folle et moi, je serais d’autant
plus si je t’écoutais !
Pinte : Si je te dis …
Chanteclair : On en a assez
babillé ! Allons picorer
quelque chose !(pendant
qu’il picorent, Renard
s’élance et veut voler
Chanteclair ; il rate son coup,
mais encercle Chanteclair
autour d’un fumier)
Renard (d’une voix douce):
Ah ! mon Dieu, Chanteclair,
vous vous éloignez comme
si vous aviez peur de votre
meilleur ami. De grâce,
laissez -moi vous dire
combien je suis heureux de
vous voir si dispos et si agile.
Noussommes cousins
germains, vous
71
savez !(Chanteclair lance
son cocorico) Renard : Votre
père Chanteclin, avait une
voix bien plus haute et plus
claire ! Si tu étais vraiment
son fils, tu chanterais
vraiment bien…

Chanteclair : Tu te moques
de moi !
Renard : Moi, me moquer
d’un si proche parent ? Je
veux seulement vous
écouter chanter votre plus
belle chanson ! Je n’aime
rien que la bonne
musique !(pendant son
discours, Renard s’approche
lentement de Chanteclair)
Chanteclair : Si tu y tiens
vraiment, garde tes
distances ! (il
chante)(Renard fais un pas
en arrière)
Renard : Franchement, ta
chanson n’a rien de vraiment
remarquable ; mais celle de
ton père: ah, quelle
différence !(Chanteclair,
énervé, oublie sa garde et
commence à chanter.
Renard s’y précipite et le tien
dans son museau)
Pinte (crie) : Au secours !
Renard vole mon époux !
(les paysans apparaissent)
Une paysanne (la première
qui apparaît) : Haro, haro, au
Renard, au voleur ! Renard
emporte mon coq ! (pendant
qu’ils courent, Chanteclair
parle d’entre les dents de
Renard)
Chanteclair : Pourquoi
laisses -tu ces vilains
paysans pester comme ça
contre toi ? A ta place, pour

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

ne pas perdre mon respect,
je leur dirais pour me venger
« Oui, j’emporte Chanteclair
à votre nez et malgré
vous ! »
Renard (Chanteclair dans
son museau) : Quelle bonne
idée ! Enfin de compte, tu
n’es pas seulement
savoureux, mais t’es aussi
génial, de temps en temps.
(Il s’arrête et crie vers les
paysans qui s’arrêtent à leur
tour)
Renard : Oui, vilains, je
prends votre coq, et malgré
vous, parce que suis le sage
et vous êtes les
sots !(Comme il ouvra le
museau pour parler,
Chanteclair s’en échappe et
s’envole ; les pays ans rient
alors et Renard se sauve)
Chanteclair : Ha-ha-ha, mon
beau cousin, voilà le temps
venu pour réfléchir sur les
changements de fortune !

Pinte : Té, te voilà plus
adroit, finalement !
Chanteclair : Pardon, ma
Pinte ! Je ne rirai jamais plus
de t es paroles ni de tes
visions !
Pinte : C’est bien temps que
les poules chantent dans
notre basse -cour !
Chanteclair : Alors, alors…
Pinte : Chut !
(au loin, on voit Renard
qui court)
Renard (s’arrête et conclut) :
Maudit soit, la bouche qui
s’aventure de parler quand
elle doit se taire !(cortine)
2e épisode
Renard et les anguilles
(dans la première scène :
Renard, deux paysans –
marchands de poissons ;
dans la deuxième : Renard
et les deux paysans ; dans
la troisième : Renard,
Hermeline, Ysengrin ; dans
la quatrième: Renard,
Ysengrin et deux paysans)
1ère scène
(dans le creuser de Renard
; Renard et Hermeline)
Hermeline : Va-t-en, mon
cher ! Comment veux -tu
qu’on vive sans manger ? Je
n’ai pas besoin de ce
ménage !
Renard : Mais, voyons, je
t’aime ! Et en plus, il fait
froid, ça gèle, pas de pied ni
patte dans la forêt !
Hermeline : Je m’en passe
de ton amour ! Moi, j’ai faim,
tu m’entends ? Lis sur mes
lèvres : J’AI FAIM ! Et, si
aujourd’hui tu ne m’apportes
rien à manger, je vais te
quitter. Ysengrin, lui,
m’attend avec impatience !
Renard : Ysengrin, de
nouveau !? Tu me menaces
? Tu n’oseras pas !
Hermeline : Attends un peu
!
(elle fait semblant de
s’en aller)
Renard : Hermeline,
Hermeline ! Pardonne -moi,
je suis si bête ! Je vais
procurer des vivres, je te le
jure ! Tout de suite !
Hermeline : J’ai perdu toute
ma patience ! Je reste ici
seulement pour une heure, si
tu ne m’apportes pas de
bonne bouffe, je me sauve !

72
Renard : Mais comment,
mais comment, Hermeline !
J’y serai de retour tout de
suite avec tout ce qu’il faut !
A très bientôt !
2e scène
(en hiver, Renard erre en
marge de la forêt, il a
très faim)
Renard : Rien que le froid et
la neige ! Quoi faire ? C’est
la fin de Renard, sans
doute, il est venu temps
pour moi de payer pour mes
duperies…
(un chariot plein de
poissons, conduit par deux
paysans, approche)
Renard : C’est quoi, cette
chimère? Je rêve ! Ou bien,
je suis mort et on m’a
accepté au Paradis ! Un
chariot aux anguilles ! Vite,
mon inspiration di vine,
montre -moi quoi faire ! Ah,
j’ai trouvé, j’ai trouvé !
(il s’allonge comme s’il
était mort, sur la route,
devant le chariot)
Le paysan 1 : Arête,
Jeannot ! Oh, là -là ! Ti !
Regarde ici !
Le paysan 2 : C’est ben
quoi, père Jacques ? Qu’est –
ce qu’ on a ?
Jacques : Je ne me trompe
pas, c’est un renard ou un
blaireau !
Jeannot : C’est bien un
renard ! Emparons -nous -en !
Jacques : Mais que peut
valoir sa fourrure ?
Jeannot : Peut-être quatre
livres…
Jacques : Dites cinq… et
vois sa gorge, comme elle
est blanche… C’est la bonne

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

saison et c’est bien la
chance qui nous sourit !
Jeannot : Père Jacques,
jette-le ici, à côté des
poissons…
Jacques : Hop, le voilà qui y
arrive ! A bon chat, bon rat !
Jeannot : Hé, hé, voilà
comment se font les affaires
!
(pendant qu’ils discutent,
derrière eux, Renard
mange avidement et jette
des poissons sur la route)
Renard : Hé-hé… les
délicieuses ang uilles ! Ce
que je ne peux pas manger,
je vais jeter sur la route et
ensuite emporter chez ma
belle Hermeline… Et hop ! (il
saute du chariot, ensuite
recueille le poisson et le met
dans un sac)

Renard(crie après les
paysans) : A vos souhaits,
Messieurs et merci bien pour
le déjeuner gratuit !
3e scène
(Hermeline, Renard,
puis Isengrin et les deux
paysans)
Hermeline (caresse Renard)
: Allons, donc, mon beau, tu
aimes encore ta petite
Hermeline ?
Renard : Mais oui, bien sûr !
Mais va plutôt fermer la
porte pour que personne ne
nous dérange ! Je ne veux
pas faire la charité pour tous
les affamés du faubourg !
Hermeline : Et dire que
c’était nous les affamés, il y
a peu de temps…
(ils rient ; on frappe à
la porte )
Renard : Qu’est -ce qu’il y a ?
Hermeline : Je vais voir qui
c’est ! C’est Ysengrin, le
loup…
Renard (à voix basse): Oh…
le salaud ! (à Hermeline) :
Ne lui ouvre pas ! On parlera
par la fenêtre ! (à haute voix)
Mais que faites -vous donc,
Monsieur Ysengrin, quel vent
vous emporte s ur ce temps
mauvais ? Venez -vous en
mendiant ?
Ysengrin (flaire la bonne
odeur de poisson cuit): Je
viens en hôte, savoir de vos
nouvelles !
Renard : Volontiers mais,
quoi faire, les Frères sont à
table maintenant !
Ysengrin : Quels Frères ?
Renard : Il y a des moines
chez moi. Ils m’ont reçu dans
leur Ordre des Enfants de
Saint Benoit !
Ysengrin : Mes félicitations !
Je veux faire leur
connaissance ! Vous
m’hébergez aujourd’hui,
n’est -ce pas ? Et vous me
donnerez quelque chose à
manger ? Un petit bou t de
viande grassouillette ?
Renard : De tout notre cœur.
Mais vous devez d’abord
savoir que les Frères ne
mangent pas de viande, mon
cher ! Vous savez bien qu’en
religion, ils font vœu de
renoncer à la chair et à ses
délices…
Ysengrin : Et alors, qu’e st-
ce qu’ils mangent, vos
Frères ? Rien que du
fromage ?
Renard : Non pas
précisément ; mais de gros

73
et gras poissons. Notre père
saint Benoît recommande
même de choisir toujours les
meilleurs.
Ysengrin : Mmmiam, vous
m’avez ouvert l’estomac…
Mais enfin cela ne doit pas
vous empêcher de m’ouvrir
et de m’accorder refuge pour
cette nuit. C’est votre preuve
de bon chrétien !
Renard : Oh, mon cher… je
voudrais bien, mais il m’est
totalement défendu ! Pour
entrer chez moi dorénavant,
il faut être moine !
Ysengrin : Quelle
malchance… Que puis -je
faire maintenant ? Ah, la
belle odeur des anguilles…
Renard : Pour devenir
moine, vous devez
premièrement vous raser…
pour vous faire la sainte
tonsure !
Ysengrin : Et comment ?
Renard (lui montre la petite
fenêtre -viseur) : Vous y
mettez votre tête et je vous
rase…
Ysengrin : Merci bien, mon
frère…
(Ysengrin introduit sa tête
dans la fente et Renard et
Hermeline y jettent de
l’eau bouillie et le rasent)

Hermeline : Allez, un peu
d’eau chau de pour mouiller
la chevelure !
Renard : Et maintenant, la
tonsure…
Ysengrin : Aïe, que ça
brûle… et que ça pique !
Renard : Il faut souffrir pour
être dévot, vous n’avez

Școala modernă — nr. 1/2017 Școală, cultură și tradi ție

jamais entendu parler des
saints martyrs de l’église ?
Ysengrin : Si, si, mais pas si
fort que ça ! C’est tout ?
Renard : Non, encore un
petit détail : vous devez
maintenant aller pêcher
vous -même les anguilles.
Ysengrin : Mais… comment?
Renard : Je descends et je
vous montre tout de suite…
4e scène
(Renard, Ysengrin, puis
deux paysans et deux
paysannes ; dans la forêt, à
côté d’un lac glacé)
Renard : Voilà, tu y introduis
ce seau que tu attaches à ta
longue queue et tu attends
que les anguilles viennent !
Ysengrin : Rien de plus
simple ! Ça c’est tout ?
Renard : Justement ! Et
maintenant, vous n’avez
qu’à patienter une heure ou
deux… et surtout, n’oubliez
pas de prier le bon Dieu pour

que la pêche soit chanceuse
!
Ysengrin : Merci, merci,
mille fois merci ! (à voix
basse) : Je prends toutes les
anguilles et je me passe de
votre religion et de votre
confrérie !
Renard : A bientôt alors !
(rusé) Je viens vous
rejoindre bientôt ! Le sceau
sera si lourd d’anguilles, que
vous ne puissiez pas
l’amener tout seul !
Ysengrin (rit, pour soi) : Et
comment ! Je vais vous
donner la peau des fesses
de mes poissons ! Je ne
peux plus mouvoir ma
queue, elle doit être déjà
lourde de poissons (à haute
voix) Alors, ça alors… que se
passe -t-il (effrayé) Eh, je ne
peux plus extraire ma queue
d’ici… A l’aide !

Renard :Ah, je lui joue
maintenant, le joli tour ! (à
haute voix) Je vais appeler
mes Frères moines, on va
t’aider…
Ysengrin : Merci bien, cher
ami ! (pour soi) : On verra
qui prendra les poissons…
Renard : Glouton, je vais te
les montrer, tout de suite, tes
anguilles ! Ce que j’aime de
jouer de ces tours !
(Renard court vers les
maisons paysannes et crie)
Renard : Ohé, ohé, le loup !
Au secours, le loup va

74
manger toutes vos bêtes, il a
déjà mangé trois veaux et
douze poules !
(les paysans sortent avec
des fourches et des bâtons ;
ils bâtonnent et crient au
loup ;
Ysengrin laisse sa queue
dans le lac)
Ysengrin (en courant) : Ah,
tu m’as eu, tu m’as eu… je
me vengerai, tu verras !

Renard (au public) : Je vois
ce que c’est ; mais à qui la
faute ? Ysengrin en a voulu
trop prendre, et le vilain a
raison de le dire : Qui tout
désire, tout perd.

(rideau)

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ –
O PROVOCARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Prof. înv. primar, BORDEIANU Mihaela
Școala Gimnazială “Mihai EMINESCU”, Roman

,, Cunoscându -i pe alții, mă
cunosc mai bine și pe mine”.

Educația interculturală
constituie o opțiune
ideologică în societățile
democratice și vizează
viitorii cetățeni să facă cea
mai bună alegere și să se
orienteze în contextul
schimbărilor intervenite în
sistemele de valori. Ea
trebuie să devină o
constantă a pregătirii
cadrelor didactice și să -și
pună amprenta asupra
programelor școlare și
materiilor de învățământ,
asupra priorităților educative,
asupra criteriilor d e evaluare
a competențelor și
comportamentelor, asupra
relațiilor cu părinții și
comunitatea, permițând
formarea comportamentelor
creative în comunicare,
cooperare și încredere în
cadrul grupului; respect
reciproc, toleranță față de
opinii diferite.
Școala, ca instanță
de transmitere a valorilor, se

va centra pe pluralitatea
culturilor pe care mediul
multicultural îl presupune.
Trebuie evitată instituirea
primatului unei culturi asupra
alteia. Acest obiectiv
presupune două aspecte: pe
de o parte, vizea ză
adaptarea educatului la
mediul propriu, al regiunii,
orașului, culturii sale
particulare, cu toate
trăsăturile, iar pe de altă
parte, acest tip de școală îi
propune să asigure
adaptarea educatului la
mediu în condițiile
coexistenței mai multor
grupuri c ulturale. Se cer a fi
vizate atât culturile familiale,
cât și cele înconjurătoare,
ambientale. Trebuie vegheat
ca școala să nu defavorizeze
o cultură sau alta în numele
unor relativisme explicite.
Educația interculturală
trebuie să țină cont de
diferitele stiluri de viață, să
se adapteze la nevoile și
interesele fiecăruia dar să și
fie elaborată și configurată
pe principiul participării egale
a tuturor celor implicați în
procesul educativ.
Egalitatea diferențelor
trebuie să fie baza educației

75

interculturale. Pentru a
acorda oportunități și
posibilități egale tuturor
culturilor, pentru dezvoltarea
fiecărei culturi și identități
educația interculturală
trebuie să respecte
diferențele și să promoveze
egalitatea. Acest lucru
contribuie la depășirea
inegalităților sociale.
Programa trebuie să
conțină o abordare
interculturală, bazată pe
valori ca solidaritatea,
egalitatea și respectul față
de diversitate. Din acest
punct de vedere, educatia
interculturală trebuie să
constituie baza luptei
împotriva ras ismului.
Educația interculturală
promovează atitudini
tolerante, deschise, de
acceptare și înțelegere
firească a raportului ,,eu –
celălalt” și a noțiunii de
străin, recunoașterea și
respectarea diferențelor
culturale prin valorificarea
pozitivă a relațiilo r de
egalitate între oameni și nu
prin aplicarea polarității
superior -inferior. De
asemenea presupune
promovarea unor politici

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

școlare care să permită
egalizarea șanselor în
educație și a unor strategii
de valorificare a diferențelor
culturale pentru a le
transforma în resurse
pedagogice.
Școala este
principalul spațiu al învățării
pluralității culturale prin
prețuirea diversității, a notei
distincte aduse de cultura
fiecărui actor social
participant. Ea trebuie să
formeze deprinderea prețuirii
valorilor pluriculturale, nu
există valori superioare și
inferioare, ci există valori
specifice care trebuie
judecate. În școală este
necesară ,,modelarea ”
orgoliului etnic al majorității
și întărirea încrederii în sine
a minorității.
Educația interculturală
nu trebuie să se limiteze în
mod exclusiv la transmiterea
unor conținuturi specifice în
cadrul unei discipline
particulare, consolidarea
abordării sal e
interdisciplinare este
fundamentală; nu poate fi
concepută doar pentru
mediul școlar, ci și în
legătură cu extrașcolarul
(familie, grupuri sociale,
instituții, comunități, mass –
media). Se remarcă și o
schimbare a rolului
profesorului, care depășește
funcția de a comunica
modele și programe, acesta
trebuind să acorde o mai
mare atenție spiritului de
inițiativă și creativității,
centrarea întregii acțiuni fiind
pe elev.
Școala are misiunea
de a permite fiecărui copil să
crească, să -și dezvolte
spiritul, corpul și inima, deci
inteligența, sensibilitatea,
creativitatea; să permită
copiilor să învețe să trăiască
împreună, unii cu alții, cu
persoane diferite, să -și poată
ocupa progresiv locul în
societate, să poată deveni
cetățeni activi.
Interculturalitate a este
înainte de orice respectul
diferențelor. Cadrele
didactice sunt garanții
acestor rigori ale spiritului
care veghează asupra
diferențelor, pentru a învăța,
a cunoaște și a înțelege
ceea ce ne leagă, ceea ce
ne face asemănători, ceea
ce ne apropie. S untem
diferiți, dar nu înseamnă că
unul este mai bun decât
celălalt, cu toții avem un
potențial valoric egal. Toți
avem o cultură
asemănătoare dar în același
timp și culturi diferite.
Acestea țin de religiile
noastre, de grupul nostru
etnic, de valorile po litice,
sociale, de familiile
noastre.Unica posibilitate ca
oamenii să devină solidari
este recunoașterea și
estimarea acestor diferențe
și similitudini.
Experiența de zi
cu zi mă determină să afirm
că nouă, cadrelor didactice,
ne revine un rol deosebit de
important în crearea unei
atmosfere prietenoase, plină

76
de respect între copii și între
părinți, pentru a se evita
unele neînțelegeri sau
conflicte interrasiale. Este
imperios necesară toleranța,
indiferent din ce familie
provin copiii clasei din p unct
de vedere etnic, religios,
social,etc. În activitatea mea
m-am confruntat cu situații
când au venit copii din medii
total diferite: familii foarte
sărace, familii de religii
diferite, copii din medii
profesional diferite, cu culturi
diferite sau de et nii diferite,
situație în care obiectivul
meu principal a fost acela de
a-i determina pe acești copii
să nu simtă sau să simtă cât
mai puțin felul provenienței
lor, ferindu -i de fenomenul
frustrării care ar putea avea
repercursiuni asupra
personalității în formare a
copilului mic.
Învățarea simultană a
măcar două limbi străine,
difuziunea simbolurilor
general -umane, accentuarea
valorilor care mai degrabă
unesc oamenii decât îi
divizează, participarea
tineretului la gestionarea
comunității școlare,
integrarea școlilor în relații
de înfrățire la nivel european
sunt alte mijloace de sporire
a valențelor culturale ale
activităților educative.
Interculturalitatea este o
componentă a realității
zilnice din școală. Tot modul
de învățare este organizat
din perspec tivă
interculturală, permițând
învățarea prin colaborare,

Școala modernă — nr. 1/2017

comunicare și nicidecum de
marginalizare a unor copii.
Deschiderea spațiului școlii
către comunitate și specificul
ei, organizarea unor întâlniri,
excursii, serbări cu specific
intercultural dar nu în
detrimentul majorității,
urmărește realizarea
obiectivelor de egalizare a
șanselor în educație.

BIBLIOGRAFIE:
● Ciolan, Lucian, Pași către
școala interculturală,
Colecția Sanse Egale , Ed.
Corint, 2000;
● Cucoș, Constantin,
Educația. Dimensiuni
culturale și interculturale, Ed.
Polirom, Iași, 2000;
● Malița, Mircea, Zece mii de
culturi, o singură civilizație,
București, Editura Nemira,
1998

77 Activită ți extracurriculare

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

CERCUL DE LECTURĂ ȘI CREAȚIE

Prof. ANDREI Petronela
Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra -Neamț

Timpul petrecut cu
cartea este cu adevărat cel
mai folositor și de aceea
lectura trebuie să devină o
oază de destindere … Așa
cum mintea și mâinile
pricepute îl ajută pe meșter
să realizeze obiecte unicat,
tot așa un adevărat dascăl
trebuie să știe că, p entru a
modela personalitatea,
gustul estetic, artistic și
literar al elevului, este nevoie
de … o metodă interactivă
care să mențină vie flacăra
lecturii, a învățării și a
curiozității.
Ideea de a crea un
Cerc de Lectură și Creație al
Școlii Gimnazial e Daniela
Cuciuc a izvorât din dorința
transparentă de a călăuzi
pașii învățăceilor mei spre
fascinantul tărâm al
cuvintelor, spre imaginarul
artistic! Am ales să îi
împrietenesc cu textul literar
…
Cercul de lectură
îmbracă, săptămânal, o
diversitate de veșminte …
căci, nu -i așa, interesul
pentru lectură trebuie stârnit
prin provocarea imaginației,
trăirilor afective ale cititorului,

libertății de exprimare, forței
creative a cromaticii.
Obârșiile acestui
proiect educativ extrașcolar
sunt ascunse în jovialitatea
orelor de Invitație la lectură
desfășurate în anul școlar
anterior, 2015 -2016. Îmi
amintesc cu drag de o
,,altfel” de oră , atât de
îndrăgită de copiii clasei a V
– a A comemorarea a 179 de
ani de la nașterea
povestitorului hum uleștean,
Ion Creangă. Cu prilejul
activității A fost odată ca
niciodată … de 1 Martie,
elevii au pătruns, iscoditori,
în lumea amintirilor,
poveștilor și povestirilor
talentatului scriitor. Cititorii
cu drag de carte și -au testat
lectura scrierilor lui Creangă
printr -un concurs interactiv,
relatând diferite episoade
consacrate din creația
clasicului literaturii române și
asociind personaje diverse ,
situații, proverbe, zicători sau
valori etice cu textul
corespunzător. La finele orei
de curs , desfășurat ă în
ambianța caldă a bibliotecii
școlii noastre , m -a frapat
interogația frumoșilor mei
elevi „Doamna , nu ne mai
dați de citit?”

78

A fost minuta decisivă
în concretizarea Cercului de
Lectură și Creație … A fost
nevoie de o serie
inepuizabilă de metode
interactive pentru a
conserva, constant și
eficace, văpaia lecturării și
curiozității …
Mereu împreună, am
pătruns într -o incursiune
radioasă, săptămână după
săptămână …Textele literare
receptate cunosc o
diversitate de forme: Întâiul
drum de Ion Agârbiceanu,
Un om necăjit de Mihail
Sadoveanu, Palatul de
cleștar de B. Șt.
Delavrancea, Scormon de
Ioan Slavici, Bubico de I. L.
Caragiale, Pădureanca de
Ioan Slavici, D-l Goe … de I.
L. Caragiale, Puiul de Ioan
Alexandru Brătescu -Voinești,
Poveste de sărbători de
Mihail Sadoveanu, Gura
satului de Ioan Slavici,
Budulea Taichii de Ioan
Slavici, Fabule de Grigore
Alexandrescu, Fefeleaga de
Ion Agârbiceanu, Ploaie cu
șiroaie de Ion Agârbiceanu,
Premiul întâi de I. L.
Caragiale, Triumful talentului
de I. L. Caragiale, Comoara
de Ioan Slavici și multe altele
…

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

Una dintre
generoasele întâlniri în
spațiul ocrotitor al
imaginarului literar a vizat
interiorizarea semnificației a
numeroși termeni livrești,
selectați în urma parcurgerii
pilduitoare a textelor literare.
Am ales decorațiuni felurite și
intens colorate, conturate în
chip de fluturași voioși,
floricele zâmbitoare sau
steluțe selenare. Figurinele au
fost acompaniate de sensul
cuvintelor, aleatoriu
repartizate cercetașilor mei.
Etapa a doua a însușirii
acestor termeni valoroși a
valorificat energia, joaca,
jocul, emulația și provocarea.
Progresiv, s -a remarcat un
biruitor al Tolbei cuvintelor.
„Simfonia toamnei” a
dezvăluit avântul făuritor de
generoase descrieri artistice.
Sincretismul a jucat un rol
definitoriu în decursul
activității: literatura s -a
interferat cu muzica și
pictura. Micii artiști au scris
olograf felurite gânduri, idei,
atitudini inspirate din infinita
măiestrie a naturii
înconjurătoare, un adevărat
refugiu și confident al
oamenilor de pretutindeni!
Pe decorațiuni specifice
toamnei, minuțios decupate,
talentații elevi au însemnat
câteva din ideile lor cura te …
Și-au dovedit abilitățile de
oratori în fața auditoriului
pretențios. Ulterior, creațiile
lor subiective au fost
găzduite într -o expoziție care
reliefează specificul
anotimpului tomnatic.
O provocare a
dovedit -o și întâlnirea cu
Înțeleptul lumii! Elevii au
investigat bilețelele
buclucașe cu băgare de
seamă și au descoperit
sarcina ce aveau s -o ducă la
îndeplinire. Oferind replică
întrebărilor de tipul „Dacă te –
ai întâlni cu Înțeleptul lumii,
ce l-ai întreba?”, „Înfățișează
trei dorințe pe care Mar ele
Înțelept ți le -ar putea
materializa!”, ucenicii citirii își
desăvârșesc gândirea critică,
spontaneitatea,
originalitatea, competențele
de exprimare scrisă și orală,
își consolidează stima de
sine. Momentul a îmbrăcat
forma dialogului, captând
atenția ș i interesul micilor
cititori. De asemenea, a fost
momentul oportun pentru
valorificarea experiențelor
anterioare de lectură, prilejul
literar -artistic căpătând
rezonanțe pilduitoare.
Spiritul jovial,
mesajele cu tâlc care
transpar în împrejurări
cotidiene , educarea gustului
pentru lectură, argumentarea
justificată și coerentă a
punctelor de vedere , privirile
cordiale ale meșteșugarilor
cuvintelor inspirate de
fascinanta lume a cărții iată
rodul măreț al unui proiect
educațional extrașcolar
derulat pe pa rcursul anului
școlar 2015 -2016, respectiv
2016 -2017. Îmbucurător este
faptul că numărul de
participanți a înregistrat un
progres vizibil, iar copiii sunt
atât elevi ai școlii noastre cât

79
și elevi din alte unități de
învățământ.
Cu satisfacție deplină,
VĂ FELICIT CU MARE
DRAG pentru tenacitatea de
care ați dat dovadă, de
munca temeinică și
consecventă, de plăcerea și
entuziasmul cu care ați
îmbrățișat această idee încă
de la început!
Cercul de lectură ne
călăuzește în labirintul
cunoașterii, î n tărâmul
personajelor fantastice. Ne
ajută să ne dezvoltăm
limbajul expresiv, plastic,
invitându -ne în grădina
basmelor (Samoilă Iulia –
Oana)
Vă invităm în
Caravana Lecturii, alături de
echipa veselă și vom
parcurge împreună în lumea
magică a cărților!
(Asârboae Elena -Delia)
Suntem exploratori în
tărâmul inepuizabil al
Lecturiadei!
(Șcheuleac Ramona -Elena)

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

VALENȚE EDUCATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

Prof. înv. preșc. CARAIMAN Ionela – Laura Școala
Gimnazială ,,Carmen SYLVA”, Horia, Jud. Neamț

afirmări și recunoaștere a ca fiind prima dintr -un șir de
Motto: aptitudinilor. colaborări între grădiniță și
,,Să-i educăm pe Activitățile școala, preșcolari și elevi.
copiii noștri pentru lumea de extrașcolare au caracter Mulțumim pentru călduroasa
azi. Această lume nu va mai ocazional și iau forme foarte primire și sperăm că v -au
exista atunci câ nd ei vor fi variate. Modernizarea și plăcut darurile noastre!
mari și nimic nu ne permite perfecționarea procesului
să știm cum va fi lumea lor. instructiv -educativ impun
Atunci, să -i invățăm să se îmbinarea activității școlare
adapteze.” (Maria cu activități extracurriculare
Montessori) ce au numeroase valențe
formative.
Complexitatea Cadrul didactic poate
finalităților educaționale organiza diverse acțiuni
impune îmbinarea pentru educarea spiritului
activităților curriculare cu creativ în cadrul activităților Festivalul Toamnei : cântece
cele extracurriculare. extracurriculare. Iată câteva și poezii dedicate
Activitățile extracurriculare dintre activitățile desfășurate, anotimpului, parada
organizeate la clase au în acest sens, de către costumelor
conținut cultural, artistic, preșcolarii de la grupa mare realizate din materiale
spiritual, științific, tehnico – – Fluturașii, in primul naturale specifice toamnei,
aplicativ, sportiv sau sunt semestru al anului școlar degustare de fructe și
simple activități de joc sau 2016 – 2017: legume de toamnă, expoziție
de participare la viața și Micuții preșcolari de la grupa de lucrări artistico – plastice
activitatea comunității locale. mare – Fluturașii (prof. înv. în ton cu tematica activității.
Activitățile extracurriculare preșc. Caraiman
de masă reprezintă activități Ionela – Laura), au marcat
care cuprind aproape Ziua Mondiala a Educației
întreaga masă a copiilor printr -o vizită în palatul
dintr-o clasă sau mai multe Educației – școala. Au fost
clase. Aceste activități le întâmpinați cu bucurie de
oferă copiilor destindere, către elevii clasei a IV -a,
voie bună, satisfacțiile împreună cu doamna prof.
atmosferei de grup, iar unora înv. prim. GÎRBEA Tatiana.
dintre ei posibilitatea unei Activitatea a fost concepută
80

Școala modernă — nr. 1/2017

Ziua Națională a României :
spectacol literar – artistic în
care preșcolarii au
prezentat cântece și poezii
patriotice, dansuri populare
și sceneta ,,România
dodoloață”, având invitați de
seamă: elevii clasei a IV -a
împreună cu d -na prof. înv.
prim. Gîrbea Tatiana, d -na
prof. Gheorghiță Magdalena
(Clubul Copiilor – Roman),
d-na dir. Munteanu Maria –
Ramona, precum și
numeroși părinți ai
preșcolarilor.

În așteptarea Crăciunului : preșcolarii l -au întâmpinat
pe Moș Crăciun cu tradiții și obiceiuri specifice
sărbătorilor de iarnă (colinde, ,,Steaua”, ,,Plugușorul”,
,,Sorcova”, ,,Jocul caprei”, ,,Jocul ursului”) și au pus
în scenă piesa de teatru ,,Nașterea Lui Iisus”. Activită ți extracurriculare

Ziua Eminescu : pentru a
marca ziua în care s -a
născut marele nostru poet
Mihai Eminescu, preșcolarii
au memorat poezia
,,Somnoroase păsărele”, iar
mai apoi au întocmit o carte
cu tablourile poeziei,
desenate cu multă migală de
către fiecare în parte. La
final, fiecare preșcolar s -a
putut mândri cu minunata
cărticică.

Desfășurarea
activităților școlare și
extrașcolare permite și
manifestarea creativității de
grup, a relațiilor creative. În
acest cadru și educatorul î și
poate afirma spiritul novator,
creativitatea didactică.

81

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

SĂRBĂTORIȚII LUNII: LIVIU REBREANU ȘI MIHAIL SADOVEANU
PARTENERIAT CU CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMȚ

Prof. ANDREI Petronela
Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra -Neamț

Fascinația carții se
înfiripă de la cea mai fragedă
vârstă … Ea începe odată cu
primii pași în lumea poveș tilor
citite de părinți sau bunici și
se continuă în anii de școală,
lectura îmbogățind
considerabil cunoștințele
elevilor. De asemenea, ea
produce satisfacții deosebite
școlarului prin trăirea
întâmplărilor care sălășluiesc
în carte, deprinzându -l să
deosebească răul de bine,
cultivându -i gusturi,
convingeri, sentimente alese.

Activitatea cultural –
științifică Sărbătoriții lunii:
Liviu Rebreanu și Mihail
Sadoveanu s-a desfășurat în
parteneriat cu Casa Corpului
Didactic Neamț și a pornit de
la dorința de a-i determina
pe elevii mei să iubească
lectura, conștientizându -i că
timpul cel mai folositor este
cel petrecut cu cartea. Am
optat pentru conceperea și
organizarea acestei activități
sub alte forme decât „lecția
obișnuită”, oferind copiilor
posibilități multiple de

exprimare, specifice vârstei
și preocupărilor lor.
La comemorarea a
136 de ani de la nașterea
celui ce a fost supranumit
Ștefan cel Mare al literaturii
române , elevii clasei a V -a A
ai Școlii Gimnaziale Daniela
Cuciuc, îndrumați de prof.
Andrei Petronela, și -au
exprimat stima și
considerația față de
scriitorul, prozatorul,
academicianul Mihail
Sadoveanu, care a lăsat
moștenire, atâtor și atâtor
generații, o impresionantă
operă literară.
Debutul întâlnirii
literare a stat sub semnul
brainstormingului, al unei
explozii de răspunsuri, dar și
al cromaticii. Am optat pentru
simbolul anotimpului
autumnal, frunza. După ce
multe, multe frunzulițe de
hârtie colorată au fost cu
meticulozitate decupate,
elevii, captivați de bucuria
jocului, au înse mnat, pe
fiecare dintre ele, titlul unei
opere literare aparținând lui
Sadoveanu. Următorul pas a
fost împrietenirea frunzelor
divers colorate. Frunza
aferentă unei opere

82

sadoveniene menționată de
un copil avea să fie afișată
pe panoul ce urma să
găzduiască expoziția „Cu și
despre Sadoveanu”.
Entuziasmați de fantezie și
culoare, micii părtași la ora
de literatură și -au arătat
interesul în ceea ce privește
creația prozatorului Mihail
Sadoveanu.

Textele prin care mi –
am propus să atrag elevii
înspre plăcerea literaturii
sunt Dumbrava minunată,
Un om năcăjit, Cetatea
Neamțului, În pădurea
Petrișorului, Domnu'
Trandafir, Poveste de
sărbători. Pentru a dovedi
înțelegerea acestora, am
ales o altfel de povestire, o
povestire care a generat
încântar e, curiozitate,
creativitate, dinamism și, în
cele din urmă, creație. Cu
alte cuvinte, grupe de câte
doi elevi au selectat un text
îndrăgit și au gândit un joc
de rol. Reporterul a adresat
diverse întrebări
personajului -intervievat, care
a demonstrat cu d esăvârșire
receptarea mesajului textului
literar, dar și competențe de

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

exprimare orală. Am
remarcat jovialitatea unor
elevi de clasa a V -a, deși
subiectul tratat aparține
domeniului literaturii, un
domeniu cu care nu toți
copiii reușesc să se
întovărășească. S -au simțit
liberi, voioși, detașați de
strictețea impusă uneori de
tradiționala lecție și de
inevitabilitatea unei note
proste, experimentând
posibilități multiple de
exprimare. Spre
exemplificare, Lizuca este
rugată de cititorul anului
2016 care, lecturând, poate
călători în orice ținut și
epocă, să se prezinte, să
vorbească despre părinții ei,
despre necazurile sale sau
despre petrecerea timpulu i
liber.
Exploratorii textelor
literare și -au exprimat
recunoștința muncii de -o
viață prin care Sadoveanu a
lăsat moștenire opere
despre viața țărănească din
Moldova, natură, vânătoare,
pescuit, istorie. În semn de
elogiere pentru tezaurul
literar lăsat î ntregului popor
român, micii cititori au scris
câteva scrisori prozatorului
sărbătorit: „Ai lăsat
succesorilor tăi adevărate
comori spirituale ce
modelează și șlefuiesc
caractere; Prin operele tale
transmiți lecții de viață și îl
faci pe cel care le citeșt e să
simtă o serie de sentimente,
stări și trăiri.”(Chioacă
Iustina, clasa a V-a A).
„Cuvintele dumneavostră mă
vor călăuzi și lumina toată
viața: Cărțile ne sunt prieteni
statornici, ne sunt sfetnici, nu
ne contrazic. Pentru mine
cartea a fost mângâ ierea
vieții.” (Ailuțoaiei Călin, clasa
a V-a A). Cu drag și prețuire,
copiii au dat și un aspect
plăcut scrierii lor.
A urmat apoi un
concurs literar care a
evidențiat atât spiritul de
echipă cât și spiritul de
emulație al cititorilor bobocei.
Cele patr u echipe au primit
aceleași întrebări, respectiv
formulări lacunare privind
viața și opera prozatorului.
Aflând că vor oferi fiecare
răspuns prin ridicarea
stegulețului „Eu știu”, felurit
colorat, și că fiecare răspuns
corect va fi răsplătit cu câte o
frunză care va stabili
clasamentul echipajelor, am
constatat cu satisfacție că
simplul concurs literar se
transforma, sub ochii mei,
într-o dorință sinceră și
nestăpânită de a acorda cât
mai multe
soluții. Au așteptat cu sufletul
la gură momentul numărării
frunzelor fiecărei grupe, deci
al punctelor mult râvnite.
Grupa care a adunat cele
mai multe decorațiuni a fost
declarată învingătoare.
Doamna bibliotecar
de la Casa Corpului Didactic
Neamț, prof. Ana Macovei, a
expus copiilor școlii o
prezentare Power P oint cu
informații și fotografii cu și
despre Mihail Sadoveanu,
dar și diverse creații plastice

83
care ilustrau fragmente din
textele sadoveniene.
După o trecere în
revistă a acestor forme de
desfășurare a unei ore de
invitație la lectură,
sentimentul stăruitor este
acela de satisfacție că, și
după această întâlnire în
universul literaturii, la auzirea
altui text propus spre citire,
elevii mei se grăbesc spre
biblioteca școlii, cu puritate și
candoare copilărească,
astfel încât să fie siguri că
vor fi posesorii unei … cărți!
Nu e alta mai
frumoasă și mai de folos în
toată viața omului zăbavă
decât cetitul cărților,
spunea atât de convingător
cronicarul Miron Costin.

Școala modernă — nr. 1/2017 Activită ți extracurriculare

MIHĂILESCU ANDREEA -EMILIA, O ELEVĂ EMINENTĂ!

Prof. ANDREI Petronela
Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra -Neamț

Tăria minții vine prin exercițiu
și nu prin repaos

(Alexander Pope)

Anul școlar 2015 –
2016 a reprezentat pentru
cariera mea didactică o nouă
provocare … o școală nouă,
elevi și colegi noi! Am pășit
în școala noastră cu mult
entuziasm și o dorință
acerbă de a face cunoștință
cu școlarii mei …
Clasa care mă
întâmpina în capătul holului
de la etajul I era clasa a VI -a
A. Încă din prima clipă am
știut că am de -a face cu un
colectiv unit și frumos. Pe
chipurile învățăceilor se
întrezărea o lumină
ștrengărească, dar și o
năzuință străvezie de a
purcede în călătoria tainică a
cunoașterii!
O privire sfioasă,
candidă mă urmărea,
iscoditor parcă … Era
Andreea, fata cu părul bălai
… Din primele răspunsuri,
evaziv replicate, transpărea
o personalitate puternică, un
caracter frumos clădit, o
elevă capabilă de biruință!
Mereu în concurență cu ea
însăși, Andreea și -a depășit
propriile limite. În răstimpul
orelor de limba și literatura
română, răspunsurile corect
chibzuite deveneau ,
progresiv, omniprezente.
Așa se face că munca
temeinică, consecventă,
consistentă de mai bine d e
un an a dat un rod de
excepție obținerea unui
rezultat de 115 puncte dintr –
un maximum 120 de puncte,
respectiv calificarea la etapa
națională a Concursului
Transcurricular de Lectură
și Interpretare ,,Ionel
Teodoreanu”, Ediția a XII –
a, Iași, mai 2017, clasa a
VII-a. Este rezultatul de
excepție al unei eleve
eminente, Mihăilescu
Andreea -Emilia clasa a VII -a
A!
Te felicit, iubita mea
Andreea -Emilia! Ai dat
viață, datorită fanteziei, forței
și sensibilității tale creatoare,
atâtor zeci de creații lite rare,
atent cumpănite. Cu
determinare, stăruință și
tenacitate ai cutreierat
fascinanta modelare a
limbajului literar, puternic
metaforizat.
Te felicit, iubita mea
Andreea -Emilia! Ai însuflețit
cu talentul tău artistic vaste
foi deșarte, pastelând fiecare
vocabulă cu măiestrie și
84
iscusință! Ești un exemplu
de înțelepciune, succes și
modestie! Adresez urări de
bine și părinților care ți -au
insuflat iubirea de bine,
frumos și adevăr.
Îmi exprim
gratitudinea de a fi lucrat, în
tandem, prin meandrele
limbii și literaturii române! Te
încurajez, cu ireproșabilă
mândrie, spre culmile
sublime ale reușitei!

Școala modernă — nr. 1/2017

DRAGI CITITORI,

Următorul număr al revistei ȘCOALA MODERNĂ va apărea în luna iunie 2017.
Revista poate cuprinde lucrări din diferite domenii, cum ar fi: management
educațional; metodologii instructiv -educative; parteneriate și proiecte; alternative
educaționale; școală, cultură și tradiție; sprijin, suport și as istență educațională și
psihologică; cercetări, studii etc.

Materialele vor fi trimise până la data de 20 iunie 2017, pe adresa
alfa.ccdnt@gmail.com

Cerințe de tehnoredactare:

 Se trimit doar documente WORD, de maximum 3 pagini, denumite cu titlul lucrării; 
 Font Arial nr. 12; 
 Spațierea paragrafelor va fi de 1.0 rânduri; 
 Textul trebuie să fie redactat obligatoriu cu diacritice și să conțină la final numele și
titlul didactic al autorului, ș coala și localitatea la care predă acesta; 
 În cazul în care au fost folosite surse bibliografice, în mod obligatoriu acestea trebuie
precizate la finalul materialului.

Număr realizat de:
Lăcrămioara TINCĂ – profesor -metodist
Ovidiu MÂȚĂ – informatician

SCOALA MODERNA – publicatie trimestriala editata de C. C. D. Neamt
Director: Florentina Vasiliu -Moise
florentina.vasiliu.moise.ccdnt@gmail.com

Colectivul de redactie : prof.
Florentina Vasiliu -Moise
prof. metodist Elena -Roxana Irina – roxana.irina.ccdnt@gmail.com prof.
metodist Lacramioara Tinca – lacramioara.tinca.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Gabriela Livia Curpanaru – gabriela.curpanaru.ccdnt@gmail.com prof.
metodist Tania Mihaila – tania.mihaila.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Mioara Rosu – mioara.rosu.ccdnt@gmail.com
bibliotecar Ana Macovei – ana.macovei.ccdnt@gmail.com
informatician Ovidiu Mata ovidiu.mata.ccdnt@gmail.com
Adresa redactiei: Piatra -Neamt, str. Petru Rares, nr. 24, tel. 0233 -223885 E -mail:
alfa.ccdnt@gmail.com
ISSN 2069 -4504

Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine
exclusiv autorilor.