Cine stie castiga [625822]

CERCETARE PE TEMA “VALENTELE FORMATIVE ALE
BASMELOR SI POVESTIRILOR IN DIRECTIA
IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR”
1. SCOPUL CERCETARII
Învă ământul pre colar, ca prima treapta de învă ământ, are ca obiectiv majorț ș ț
pregătirea copilului pentru coala. Aici copilul începe sa fie educat de la primele sale ș
confruntări cu necunoscutul, satisfăcându-si curiozitatea si repetatele întrebări “cum” si “de
ce”.
Pre colarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grădini aș ț
contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul
de via a si instruire in cadrul colectivită ii de copii. ț ț
Când va intra in coala, copilul care a frecventat grădini a va poseda un bogat volum ș ț
de cuno tin e despre mediul înconjurător dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din ș ț
punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta îl va ajuta sa-si exprime gândurile,
nevoile, bucuriile.
Pregătirea lor pentru coala se realizează printr-o serie de activită i specifice ș ț
învă ământului pre colar, un rol important avandu-l literatura pentru copii, prin care seț ș
lărge te orizontul copiilor cu cuno tin e noi, care îl vor ajuta sa se orienteze mai u or in ș ș ț ș
realizarea propriilor lui trebuin e. ț
O importanta deosebita o are dezvoltarea gândirii copilului pre colar iar acest aspect ș
nu trebuie neglijat întrucât nu tine cont de acest parametru înseamnă a lasa goluri de la
început in intelectul viitorului colar, goluri ce cu greu vor putea fi înlăturate ulterior. ș
Un rol important in dezvoltarea gândirii copilului îl are limbajul, care constituie un
instrument al gândirii. Intre limbaj si gândire exista o strânsa interdependenta.
Dezvoltarea gândirii copilului pre colar nu se poate face fără însu irea limbii de către ș ș
ace tia. Nu este suficient ca pre colarii sa pronun e numai cuvintele, fără sa le cunoascăș ș ț
sensul pentru ca le vor folosi gre it in diferite contexte, iar gândirea lor nu va avea o ș
desfă urare corecta. ș
1

Însu irea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecareș
pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilal i ț
copii.
Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea și
precizarea locului și rolului basmelor si posvestilor în stimularea comunicării orale a
preșcolarilor, ca formă de activitate în grădiniță și ca metodă de predare-învățare-evaluare,
găsirea și evidențierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valențelor
instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.
2. IPOTEZA CERCETARII
In condi iile actuale in care învă ământul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in ț ț
tara noastră învă ământul pre colar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult ț ș
perfec ionarea metodelor si procedeelor didactice si totodată modernizarea întregului proces ț
informativ.
Acest proces informativ se traduce in învă ământul pre colar prin activitatea de ț ș
transmitere a cuno tin elor pe tot parcursul zilei respective. ș ț
Grădini a joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit ț
superficial, mai ales ca de la vârsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l înconjoară,
la orice informa ie. ț
Paralel cu acest scop învă ământul trebuie sa aibă si are o finalitate formativa in ț
sensul de a modela fiin a umana in raport cu posibilită ile anatomo-fiziologice de care ț ț
dispune.
Pentru a facilita opera ia de cunoa tere profunda a psihologie pre colarilor, trebuie sa ț ș ș
cream condi ii prielnice preîntâmpinării sau atenuării crizei de adaptare a copilului, fenomen ț
determinat de sentimentul insecurită ii personale la intrarea intr-un mediu străin. ț
Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in
mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.
Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise
pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.
Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii
deosebite in succesul sau insuccesul scolar.
2

Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din
urmatoarele considerente:
Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea
sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala;
Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o
receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea
personalitatii copilului;
Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile
functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.
Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de
lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o
presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational,
conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice
si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului
educational studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este:
„Daca basmele si povestile ajuta în stimularea comunicării la prescolari, fiind
integrate și utilizate preponderent în toate tipurile de activități de educare a limbajului
(activități comune, alese, pe arii de interes și recreative), atât ca formă de activitate, cât și ca
metodă de predare-învățare-evaluare , atunci capacitățile de comunicare ale preșcolarilor se
formează și se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivație sporită, asigurând
îmbunătățirea rezultatelor preșcolarilor.
3. VARIABILELE CERCETARII
Studiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta
exprimata de basm, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.
Variabila dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor,
cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.
3

4. OBIECTIVELE CERCETARII
Ca orice strategie, strategia cercetării pedagogice se subordonează unor
intenționalități/ finalități, respectiv unor obiective formulate operațional. Obiectivele
cercetarii de fata sunt:
O1: evaluarea obiectivă a cunoștințelor, capacităților proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilităților de comunicare dobândite de preșcolari până la debutul grupei
pregătitoare;
O2: înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor obținute la probele inițiale,
formative și sumative, urmărind evidențierea progresului realizat de preșcolari;
O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive,
bazate pe basm, ca factor determinant al dezvoltării capacităților de comunicare la preșcolari,
reflectate în progresul și îmbunătățirea performanțelor acestora;
O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice
ulterioare.
5. COORDONATELE CERCETARII

5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
Subiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu
program normal nr.9, cu un efectiv de 19 copii.
5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT

Din gama variata de basme prezentzte in gradinita, ele constituie una dintre cele mai
eficiente forme de munca cu prescolarii.
Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel
instructiv, basmul ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca
treptat formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in
4

care se exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii
care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre
notiuni.
Basmele au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind
dirijata in mare masura de programa.
In munca cu prescolarii, se pot citi basme ori de cate ori este necesara constatarea
masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea sensului
cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.
Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o vorbire
corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune
rezultate.
5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII
Testarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea unui experiment
pedagogic in cursul anului scolar 2013/2014, pe perioada primului semestru, in cadrul
Gradinitei cu program normal nr. 9.
5.4. METODOLOGIA CERCETARII
Legarea scolii de cercetarea tiin ifica asigura cadrului didactic o men inere in ș ț ț
problematica tiin ei pedagogice si a disciplinelor de predare; adică o autoperfec ionare ș ț ț
profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea tiin ifica. ș ț
Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine tiin ifica fata de realitatea ș ț
educa ionala nemijlocita ajutând cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate ț
practica, sa privească in mod practic situa iile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze ț
sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de învă ământ. ț
In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in
problema investigata.
Dintre acestea, cel mai des se recurge la:
observarea pedagogica
5

experimental pedagogic
convorbirea
studiul de caz
analiza produselor
Oricât de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a
acestora, ele nu pot înlocui imagina ia cercetătorului manifestata in interpretarea datelor, in ț
analiza lor teoretica.
De aceea, sunt necesare acumularea de experien a in cercetare si exersarea ț
permanenta a imagina iei creatoare. ț
In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea,
experimentul, convorbirea, analiza produselor activită ii, am încercat sa adun cat mai multe ț
date privitoare la pregătirea copiilor pentru un debut colar in bune condi ii. ș ț
Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor
rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.
Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor
realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar
in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.
METODA OBSERVARII
Termenul “observa ie” provine din latina, de la cuvântul “servare”, căruia se adăuga ț
prefixul “ob” conferindu-i-se semnifica ia de “a avea înaintea ochilor”, “a cerceta”. ț
Ca metoda de colectare a datelor in cercetările pedagogice observa ia consta in ț
urmărirea inten ionata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de ț
fenomene educa ionale, dintr-o anumita perspectiva, in condi ii obi nuite de existenta si ț ț ș
desfă urare (fără nici o interven ie din partea cercetătorului), in scopul explicării, în elegerii ș ț ț
si ameliorării.
Reconsiderarea metodologica a metodei observa iei a condus la cristalizarea unei ț
metode alternative de evaluare didactica, denumita “observa ia sistematica a activită ii si a ț ț
comportamentului elevilor in clasa” care ii permite profesorului colectarea de informa ii ț
diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilită ile si competentele disciplinare- ț
intelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei
metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos,
F.Ciomos, 2001).
6

Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care
sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.
Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice
moment date precise si clare.
Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea
ce este caracteristic si esential.
In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate
folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se
noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate
intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I,
constituind un ghid pretios pentru invatator.
Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin
activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.
Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile
de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.
Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de
dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:
CATEGORIA ACTIVITATII – Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.
MIJLOC DE REALIZARE – Jocul didactic
GRUPA – Mica 3-4 ani
TEMA – „Focul si vantul”
SARCINA DIDACTICA – Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor
sunete din componenta unor cuvinte.
-Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale:
„c”, „f”, „v”, „s”, „j”
CONDITII INITIALE -Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii
pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le
inlocuiesc
CONSTATARI -Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta
si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect
consoanele vizate.
Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand
vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,
altii participa la imitarea zgomotului („vaj-vaj”), dar
7

nu pronunta si cuvantul.
Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate
rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: „f”, „v”, „s”, „j”.
O caracteristica de baza a observării este individualitatea. Este greu sa se poată
observa întreaga grupa simultan sau 2-3 copii odată, de i la unele activită i comune este ș ț
posibil.
Folosirea metodei observa ii furnizează date importante si permite cunoa terea ț ș
individualită ii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv, ț
asigurând o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si
dezvoltare a pre colarilor. ș
Datele observării pedagogice ne-au demonstrat ca educa ia intelectuala a copiilor de ț
vârsta pre colara, se realizează in primul rând, sub aspectul dezvoltării proceselor psihice de ș
cunoa tere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in ș
mediul înconjurător.
Masuri luate pe tot parcursul corectării, datorita metodei observării, au contribuit la
înlăturarea defectelor vorbirii, la cre terea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea ș
pozi iei si rela iilor copiilor in cadrul activită ii.ț ț ț
Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate
celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale fenomenelor.
METODA EXPERIMENTULUI
,,Prin experiment, fenomenele urmărite sunt provocate de către cercetător, acesta
modificând condi iile lor de producere in conformitate cu scopurile urmărite.” ț
Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau
procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,
factorii care le influenteaza, le determina.
Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la
descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara
celorlalte metode de cercetare.
Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care
doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi
conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut
profund si vast.
Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.
8

Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite
rezultate;
observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale
(copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat);
compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii
modificate si invers.
METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa
in care interven iile educatoarei sunt hotărâte pentru ob inerea datelor cu reala valoare pentru ț ț
cercetarea întreprinsa.
La originea convorbirii, stau datele de inute pentru observare precum si efectele unor ț
masuri pedagogice întreprinse de educatoare.
In ob inerea datelor si informa iilor necesare in cercetare, se tine cont de următoarele ț ț
cerin e ale convorbirii: ț
sa aibă un scop precis formulat si concretizat
convorbirea se efectuează atunci când educatoarea a dobândit deja si alte date
rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci când intre cercetător sic el cercetat s-au
realizat condi ii de acceptare reciproca a dialogului ț
tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunzătoare scopului
propus
sa fie reluata sistematic, urmărind sau mic orând sfera dialogului, in func ie de ș ț
nevoile cercetării
sa îmbine scopurile cercetării cu cele de ac iune pedagogica propriu-zisa, urmărind da ț
fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoa terea lumii înconjurătoare. ș
Convorbirile libere, fără o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme
nestânjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.
Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoa te fiecare ș
copil.
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA
9

In cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma
de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul
experimentului.
Etapa a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conținut variat, sub formă de
jocuri-exercițiu, orale și scrise, centrate pe următoarele conținuturi:
1.gradul de cunoaștere și operare cu elementele componente ale unor structuri
gramaticale: „propoziția”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul ”;
2. exprimarea gramaticală corectă;
3. nivelul vocabularului
PROBA DE EVALUARE NR. 1
UNITATEA DE CONȚINUT : exprimarea gramaticală corectă.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ :
să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței personale
și/sau a relațiilor cu ceilalți ;
să formuleze propoziții corecte, integrând cuvintele în contexte adecvate.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.1. Să asocieze cuvintele pronunțate oral cu imaginea la care se referă, sesizând
diferența singular-plural.
O.2. Să formuleze propoziții corecte, realizând intuitiv acordul între subiect și
predicat.
O.3. Să construiască propoziții, cu ajutorul imaginilor, realizând acordul corect între
subiect și atributul genitival.
CONTINUTUL ITEMILOR:
I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!

10

I.2. Citește imaginea și spune : ce face? ce fac?

I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile perechi! Încercuiește imaginile
la care ai folosit cuvântul “ ale”
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
ITEMI SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE
I.1. Numeste corect
obiectele din imagini,
asociind cuvantul
adecvat formei de
singular/plural;
comite doua greseli
in construirea formei
cerute.Numește corect
obiectele din imagini,
asociind cuvântul
adecvat formei de
singular/plural;
comite o greșeală în
construirea formei
cerute.Numește corect
obiectele din imagini,
asociind cuvântul
adecvat formei de
singular/plural,
construind corect
forma cerută.
I.2. Construiește
propoziții care redau Decodifică conținutul
imaginilor, se Formulează
propoziții care redau
11

conținutul imaginilor,
frecvent face
dezacorduri
(folosește aceeași
formă a verbului în
ambele propozițiiexprimă cu mici
ezitări în propoziții,
folosește intuitiv
acordul între părțile
principale și
secundare de
propozițieconținutul imaginilor,
folosește intuitiv
acordul între părțile
principale și
secundare de
propoziție
I.3. Construiește corect,
realizând acordul
corect între subiect și
atributul genitival în
2 propoziții Construiește corect,
realizând acordul
corect între subiect și
atributul genitival înConstruiește corect,
realizând acordul
corect între subiect și
atributul genitival în
4 propoziții
III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS
În această etapă, a fost promovată o manieră de lucru atractivă, sub semnul jocului,
îmbinându-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se
jocurile didactice în activități inter și transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante,
atractive.
Prin jocul “Păcăle te-mă pe mine!” ș – copii au fost solicita i sa găsească cuvinte care ț
sa se deosebească de cuvântul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronun a ț
cuvântul “ rac”, iar copii substituie sunetul “r” cu sunetul “l”- rezultând cuvântul “lac” (loz-
roz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfă ura fără material, având in vedere ca nivelul ș
grupei (6-7 ani) este corespunzător, întrucât copiii au frecventat patru ani grădini a. ț
Pentru în elegerea no iunii de propozi ie, pentru a forma deprinderea copiilor de a se ț ț ț
exprima corect, se pot desfă ura jocuri in care se folosesc ilustra ii care sa-i ajute sa în eleagă ș ț ț
faptul ca, pentru a alcătui o propozi ie, este necesara o înlăn uire, o rela ie logica intre ț ț ț
cuvinte.
Pentru îmbogă irea vocabularului, pentru a-i obi nui pe copii cu o exprimare corecta, ț ș
pot fi antrena i intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijând observa ia copiilor ț ț
spre legăturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicări.
tiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltareaȘ
capacita ii de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrena i in jocuri de sortare a imaginilor ț ț
12

după anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dându-le de fiecare data alte sarcini.
Astfel, copiii î i îmbogă esc vocabularul cu cuvinte pe care le raportează la imaginile ș ț
corespunzătoare.
In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimării corecte, se organizează jocuri
didactice de completare a propozi iilor cum sunt: ț
-“ Continua i ce spun!”; ț
-“Fii atent si completează!”;
-“Ce cuvânt lipse te?”. ș
Se urmăre te astfel o omogenizare a grupei de copii, având in vedere particularită ile ș ț
individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.
Exerci iile de completare a propozi iilor se fac gradat, începând cu cele care cer un ț ț
efort mai mic ( găsirea subiectului, predicatului), trecând apoi la cele mai pu in dificile ț
(complement, atribut).
După consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propozi ii, se efectuează ț
exerci ii pentru sensului cuvintelor, explicându-le ca unele cuvinte se pronun a la fel, dar au ț ț
în elesuri diferite chiar in aceea i propozi ie sau in propozi ii diferite.ț ș ț ț
Prin jocul didactic “Spune mai departe” se urmăre te respectarea acordului intre ș
subiect si predicat, activizarea gândirii logice prin găsirea cuvintelor corespunzătoare ca sens
si rapiditatea in gândire.
In acest sens, se poate folosi textul povestirii “Alba ca Zăpada si cei apte pitici” din ș
care, inten ionat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa aten ie, ț ț
ascultând povestea, pentru a găsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin
participarea activa a copiilor, este de în eles ca ei cunosc foarte bine con inutul povestii si, in ț ț
mod special, dialogurile dintre Alba ca Zăpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca
Zăpada, dintre pitici si Alba ca Zăpada.
Prin jocul didactic “De-a coala” se urmăre te evaluarea nivelului de dezvoltare a ș ș
limbajului si a comunicării orale a pre colarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical, ș
expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemnează anumite obiecte,
cerându-le sa denumească cuvinte, sa spună cu ce sunet începe cuvântul, sa despartă cuvântul
in silabe, sa alcătuiască cu cuvântul respectiv o propozi ie. Pentru unele cuvinte se solicita ț
copiilor sa găsească omonime cu ajutorul imaginilor afi ate pe panou. Pentru a folosi corect ș
substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: „Eu spun una tu spui multe”.
Elementele de joc ( mânuirea materialului, ac iunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in ț
desfă urarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa ș
13

deseneze sub imaginea de pe fisa tot atâtea liniu e cate silabe are cuvântul, iar cu o culoare ț
ro ie sa încercuiască silaba care începe cu sunetul “m”.ș
Se tie ca la vârsta pre colara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.ș ș
Pentru ca întreaga grupa de copii sa aibă o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea
urmăre te sa le formeze următoarele deprinderi: ș
deprinderea de a reproduce cu u urin a povesti cunoscute fără deviere de la subiect, ș ț
păstrând o nota de originalitate;
deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunzător con inutului; ț
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de
copii cat mai mult, sa-i în eleagă, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea ț
unor povestiri sau întâmplări, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gândurile si sa se
manifeste liber in activitate.
Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cuno tin e si deprinderi necesare unei ș ț
însu iri logice a unor idei prin povestire, se poate desfă ura jocul didactic ș ș “Sa facem o
poveste”. Pentru desfă urarea jocului ca mijloace de învă ământ se pot folosi o serie de ș ț
jetoane corespunzătoare unei ilustra ii mai mari, pus ape panou, rugându-i pe copii sa ț
povestească, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activită i. ț
Ca elemente de joc, se folosesc: întrecerea, aplauzele, mi carea, mânuirea jetoanelor. ș
Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunzător
ilustra iei răspunde. ț
Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zăpada, la indemnul
“Sa facem o poveste după imaginea care corespunde jetonului tău”, merge la panou, unde se
afla ilustra ia corespunzătoare imaginii de pe jetonul sau si răspunde: “Omul de zăpada l-au ț
făcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna”. Răspunsul corect dat de
copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustra iile de pe ț
panou. Al i copii formulează si alte propozi ii. Astfel, se pot folosi in continuare toate ț ț
ilustra iile afi ate pe panou si toate jetoanele copiilor. ț ș
Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cuno tin ele si deprinderile necesare ș ț
unei însu iri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alcătuirii de ș
propozi ii, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legătura cu tema jocului si ț
cu con inutul sau. ț
14

Intr-o alta variantă, copiii pot fi solicita i sa înlăn uie o serie de propozi ii care sunt ț ț ț
formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afi ează pe ilustra iile mai mari de la ș ț
panou, cerându-le sa dea un titlu povestirii alcătuite de ei.
Jocurile se pot desfă ura cu to i copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot ș ț
fi grupa i in activită i cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa răspundă ț ț
la activită ile de joc didactic. ț
La început se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorin a copiilor ț
de a fi asculta i, educatoarea poate sa reu ească sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i ț ș
încuraja mai mult pe ace ti copii, ca sa-si exprime cu u urin a gândurile prin formulare de ș ș ț
propozi ii si fraze, educatoarea poate valorifica cuno tin ele copiilor însu ite in diferite forme ț ș ț ș
din mediul social, in etapele de diminea a sau de după-amiaza. ț
Astfel, copiilor cu un vocabular sărac li se pot da imagini, învă ându-i cum sa le ț
“citească”, insistând sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a
cuvintelor, sa formuleze propozi ii. ț
In activită ile alese se pot organiza concursuri gen “Cine tie câ tiga”, cu scopul de a ț ș ș
le dezvolta gustul de a povesti. Se lucrează diferen iat cu copiii, formând grupe cu cei care au ț
un vocabular mai bogat si stăpânesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un
vocabular mai sărac, care sunt antrena i separat in relatarea după imagini a unei povestiri ț
desfă urate in activită ile alese si, ajuta i prin întrebări referitoare la imagini, astfel reu ind sa ș ț ț ș
se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.
Pentru a determina copiii sa efectueze o opera ie de generalizare bazata pe o activitate ț
analitico-sintetica si de comparare, se organizează jocul didactic Găse te locul potrivit ș, in
care copiii trebuie sa a eze anumite animale sălbatice si domestice după mediul in care trăiesc ș
si după dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supu i ș
unui proces de activizare a gândirii.
Comparând obiectele, trebuie sa le grupeze după trăsăturile caracteristice generale.
Pentru aceasta, mai întâi le compara pentru a desprinde notele comune de cele esen iale, ț
clasificându-le in animale domestic care trăiesc pe lângă casa omului, animale sălbatice care
trăiesc in pădure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului
indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un câine, un că el). In timpul desfă urării jocului ț ș
este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da răspunsuri corecte si complete, folosind
întrebările: “Unde l-ai a ezat?”, “Ce fel de animal este?”. Se urmăre te in acela i timp ș ș ș
corectarea gre elilor de gramatica si de pronun ie, ca in exemplul: “Vulpea mai trăie te in ș ț ș
pădure?”, folosind adverbul mai in plus.
15

Alături de activită ile comune, cu întreaga grupa de copii, activită ile la alegere î i ț ț ș
aduc o importanta contribu ie in însu irea unei exprimări corecte din punct de vedere fonetic ț ș
si gramatical.
Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor
care se creează datorita comunicării intense, vii, ce se stabile te intre copii, îl constituie ș
jocurile de crea ie. Acestea presupun doua situa ii de comunicare: ț ț
a)comunicarea intre copii, in vederea organizării jocului, a împăr irii materialului, a ț
stabilirii planului si regulilor jocului, a îndrumării copiilor de către conducătorul jocului, a
rezolvării unor conflicte apărute pe parcursul jocului;
b)comunicarea intre copii determinate de tema si ac iunea propriu-zisa a jocului, pentru ț
a reflecta raporturile ce se creează intre adul i si situa ia respectiva. ț ț
In cadrul jocurilor de crea ie desfă urate la cele trei grupe de vârsta, pe lângă ț ș
numeroase ac iuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai ț
pu in bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.ț
Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea rela iilor dintre ei in dialoguri sau ț
chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,
pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este
mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze
mai complicate. inând seama de aceasta constatare, in aten ia educatoarei trebuie sa stea Ț ț
cultivarea comunicării verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe
comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime
corect gramatical, corectează pronun ia unor sunete), intercomunicarea dintre copii se ț
urmăre te mai pu in. ș ț
O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si
activită ilor alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe ț
de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si
prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este săraca,
cu scopul de a-i antrena si încuraja in ac iunea întreprinsa. ț
De aceea, consider ca activită ile libere sunt un bun prilej de exersare, de ț
perfec ionare a vorbirii copiilor in vederea pregătirii pentru activitatea de scris-citit din clasa ț
I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea însu irii de către copii a laturii fonetice, ș
lexical si a celei gramaticale a limbii romane figurează: convorbirile libere, povestirile libere,
jocul didactic, exerci iile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri. ț
1.Convorbirile libere
16

La sosirea copiilor in grădini a, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie ț
individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmărit la televizor, cum
si-au petrecut ziua de na tere etc.) ș
Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educării limbajului, pentru ca, in
mod spontan, copilul este nevoit sa-si împărtă ească impresiile, sa-si adune gândurile si sa ș
folosească vocabularul necesar.
Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificultă i in ț
pronun area sunetelor, iar in cadrul activită ilor alese se va insista mai mult asupra ț ț
deficientelor constatate.
Copii sunt antrena i in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum ț
este, de exemplu, jocul “Tip-Top” sau jocul “Alege i si grupa i”. Li se cere copiilor sa aleagă ț ț
dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumească imaginea respectiva. Purtând acest
dialog cu copilul, putem constata progresul lui, făcut de la o zi la alta sau rămânerea lui in
urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinzând aspect legate de
familie, de prietenii de joaca, de jucăriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii
prezintă liber si nestingheri i părerea lor despre ceea ce sunt întreba i, in timp ce educatoarea ț ț
urmăre te felul cum reu esc sa formuleze propozi iile, cat de corect se pot exprima din punct ș ș ț
de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor.
2.Povestirile libere
Se organizează cu întreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic,
se poate confec iona o “cutie cu povesti” ( o cutie din carton in care se găsesc decupate ț
personaje din pove tile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti). ș
Copilul ia un jeton si recunoa te si povestea din care face parte, apoi relatează ce tie ș ș
despre el. Pe baza acestui material se înfiripează o repovestire. In felul acesta se urmăre te ș
consolidarea con inutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este ț
pus sa povestească, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoa terea personajului ș
respectiv sunt antrena i copiii mai timizi, care nu au curajul sa povestească in public sau care ț
au deficient in exprimare si in pronun are. Corectarea exprimării gre ite se face prin ț ș
intermediul unei întrebări care îl face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor
unele onomatopee con inute in povestire pentru a-i antrena pe to i copiii grupei in ț ț
pronun area unor sunete mai dificile. ț
3.Jocul didactic si exerci iile de vorbire ț
17

Din munca desfă urata cu pre colarii, se constata ca, in cadrul activită ilor alese, un ș ș ț
mijloc valoros de educare a limbajului îl constituie jocul didactic si exerci iile de vorbire. ț
Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, după care copiii î i aleg alta activitate. Prin ș
jocurile “Cine (ce) este desenat pe jeton?”, “Cine a venit?”, se urmăre te recunoa terea ș ș
obiectului prezentat pe jeton, pronun area corecta a denumirii, exersarea pronun ării sunetelor ț ț
mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.
Lucrând cu imagini simple, copilul este învă at sa denumească corect imaginea si sa ț
folosească corect articolul hotărât/nehotărât ( Pe jeton este desenat(a) “un băie el sau o feti a, ț ț
o minge, ni te flori, multe flori”), deci implicit, sa folosească singularul si pluralul. Prin ș
jocurile “Ce face?” si “Cum a ezam o cartoanele?”, copiii sunt pu i in situa ia de a formula ș ș ț
propozi ii, pentru a exprima ac iunea prezentata pe jeton. Lucrând astfel, putem depista mai ț ț
u or dificultă ile pe care le întâmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.ș ț
Jucându-se cu diferite materiale sau jucării, copiii sunt solicita i sa reprezinte o ț
propozi ie cu ajutorul acestora. De exemplu: din “Plaxticon”, copiii pot scrie o propozi ie cu ț ț
ajutorul rotitelor sau be i oarelor, fiecare reprezentând un cuvânt. Acest joc constituie un bun ț ș
prilej de analiza fonetica, lucru atât de necesar însu irii citit-scrisului in clasa I. ș
4.Jocul de masa
Setul cu imagini intitulat “Răspunde repede si bine” sau “Alfabetul in imagini” este
destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vârsta pre colara si ale celor din clasa I si ș
constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece
pregăte te copiii pentru însu irea citit-scrisului, a unei exprimări corecte si expresive. ș ș
Cu aceste imagini se organizează jocuri si exerci ii sistematice de vorbire, prin care ț
copiii de 3-7 ani, prin intermediul ilustra iei, reu esc sa cunoască obiecte, sa le denumească, ț ș
sa alcătuiască povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze după anumite criterii.
Întregul set de imagini constituie un important material cognitive si răspunde
următoarelor obiective educative:
dezvoltarea auzului fonematic, exersarea aparatului fonator, in vederea corectării
eventualelor defecte de vorbire si dobândirii unei pronun ii corecte si clare a sunetelor si a ț
cuvintelor;
dezvoltarea capacita ii de analiza si sinteza fonetica (diferen ierea sunetelor ce pot ț ț
da na tere la confuzii fonetice: |p|-|b|, |c|-|s|, |t|-|d|, familiarizarea copiilor cu sunetele a căror ș
18

pronun are se poate prelungi: |a|,|e|, |i|, |o|, |u|, |s|,|z|, |r|,|j|; pronun area si folosirea corecta a ț ț
diftongilor in vorbirea curenta: |oa|, |ua|, |ia|, |ea|; formarea capacita ii de a diferen ia silabele; ț ț
activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile
corespunzătoare;
integrarea cuvintelor si a ideilor in scheme sintactice corecte ( exprimare corecta
din punct de vedere al structurii gramaticale);
îmbogă irea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca ț
instrument de baza in comunicarea verbal; adâncirea sensurilor exprimate prin cuvinte;
dezvoltarea capacita ii copiilor de a stabili rela ii verbale corecte cu partenerii de ț ț
joc;
5.Memorarea unor versuri
De un real folos in însu irea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane ș
s-a dovedit a fi, in cadrul activită ilor alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea ț
sau preîntâmpinarea pronun iei gre ite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De ț ș
exemplu versurile:
“Ursu-let si ursu-flet
Vor sa prindă peste-n lac.
Dar de ce plângi ursu-flet?
Eu n-am prins decât un rac!”
Sau exersarea pronun ării sunetelor: |ș|, |j|, |r|: ț
“Șapte porci a teaptă-n șir ș
Șapte saci umplu i cu jir, ț
Șapte ghinde de stejar
Și felii de gogoșar”.
Tot in aceasta idee se caută exemple care contribuie la consolidarea pronun ării ț
corecte a sunetelor, in diferite pozi ii pe care le ocupa in cuvânt: ini iala, mediana, finala, ț ț
intre vocale sau grupuri consonantice.
Având in vedere importanta dezvoltării vorbirii in pregătirea copilului pre colar ș
pentru coala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca: pe rafturi a ezate la o ș ș
înăl ime potrivita pentru copii sunt aranjate căr i cu ilustra ii, căr i cu pove tile cuprinse inț ț ț ț ș
programa.
19

Biblioteca poate stârni un viu interes in rândul copiilor, deoarece copiii pot folosi
materialele expuse, pot povesti si face lectura după imagini. Educatoarea are, in permanenta
posibilitatea sa le corecteze vorbirea si exprimarea.
Aceasta “biblioteca”are un rol deosebit in vederea pregătirii copiilor pentru coala, ș
deoarece ei se obi nuiesc sa răsfoiască o carte, s-o tina corect in mana, sa aibă grija de ea, sa ș
nu-i îndoaie foile sau sa le rupă, s-o pună la loc pe raft, fiindcă apar ine întregii grupe de ț
copii.
MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE FOLOSITE IN ETAPA
EXPERIMENTALA
PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa : Pregatitoare
Categoria de activitate : Educarea limbajului
Tema activitatii: ,,Eu spun una, tu spui multe”
Mijloc de realizare : Joc didactic
Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.
– Insusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane; integrarea cuvintelor in
propozitii dezvoltate; folosirea corecta a cuvintelor de legatura.
– Dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale; exersarea pronuntarii corecte a unor
sunete si cuvinte.
Obiective operationale :Pe parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili:
– Sa foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor;
– Sa formuleze propozitii simple si dezvoltate;
– Sa recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte;
– Sa recunoasca culorile;
– Sa raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.
20

Sarcina didactica: Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea
corecta a singularului si pluralului construind propozitii.
Elemente de joc: Cautarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, ghicirea, aplauze.
Regulile jocului: Copiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda
educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. Copiii sunt impartiti in doua echipe.au pe masute
cosulete cu jetoane.Ei recunosc Imaginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul
substantivelor.Fiecare raspuns corect este punctat .Castiga echipa cu cele mai multe
raspunsuri corecte.
Strategii didactice :
Metode: explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea.
Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii
Durata : -25 minute
Momentele
activitatiiContinutul stiintific Strategii
didacticeEvaluare
Momentul
organizatoric- aerisirea salii de grupa;
– asezarea masutelor in forma de careu
deschis;
– introducerea copiilor in sala de grupa si
asezarea la masute.
Captarea
atentieiSe face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare
de
La ,,Zana Primavara’’.
-,,Dragi copiii,
A venit primavara si odata cu ea au venit si
surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi
si dornici de a afla cat mai multe .Va propun
sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin
jocul pe care vi l-am trimis. Cu
multumiri,,zana Primavara’’Conversatia Orala
Anuntarea
temei si a
obiectivelorAstazi vom juca un joc care se numeste,, Eu
spun una, tu spui multe ”pentru ca voi sa stiti
sa vorbiti corect romaneste.Explicatia
Dirijarea
invatariiCopiii sunt impartiti in doua grupe.
21

Jocul de
proba
Desfasurarea
Propriu-zisa
a jocului
Complicarea
joculuiExplic cum se va desfasura jocul precizand
regulile de joc.
Jetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.
Voi scoate un jeton din cosulet.El trebuie sa
recunoasca imaginea si sa spuna daca este
unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.Va
trebui sa formeze singularul sau pluralul
substantivelor,apoi va forma o propozitie.
Se acorda stimulente pentru fiecare echipa.
1.Copiii vor scoate din cosulete jetoane si vor
spune ce este reprezentat in imagine .Vor
forma propozitii cu singularul si pluralul.
2.Prezint copiilor cutia cu surprize.Un copil va
scoate din cutia fermecata o jucarie sau un
plic .Ei vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit
in cutie .Vor formula pluralul si vor alcatui
propozitii cu cuvantul respectiv.Vor raspunde
la ghicitori.Se vor acorda Stimulente pentru
fiecare raspuns corect de la echipa respectiva.
Se citesc ghicitorile si se raspunde .Fiecare
raspuns corect este punctat.
,,Coarne are si e blanda,
Ne da lapte si smantana,
Puiul ei e mititel
Si se numeste vitel
‘’Vaca
,,Prin ograda la vecini,
Ea fura mereu gaini.
Ati ghicit –o deindata,Explicatia
Demonstratia
Exercitiul
ProblematizareaOrala
Pe echipe
22

Cine este cea sireata? Vulpea
,,Tup,tup,tup dupa alune,
Dupa ghinde prin padure.
Are codita stufoasa
Si in pomi isi face casa’’
Veverita
Aprecierea
performanteiUn copil de la prima echipa va numara
stimulentele, alt copil de la echipa adversa va
numara si el stimulentele .Va castiga echipa cu
cele mai multe puncte.Vor fi rasplatiti cu
aplauze si bomboane .conversatia
explicatiaorala
PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Pregatitoare
Categoria activitatii: Educarea limbajului
Mijloc de realizare: Joc Didactic
Tema activitatii: „De-a scoala”
Obiective Generale:
Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor
sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale si al expresivitatii;
Perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a
cuvintelor;
Stimularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.
23

Continut Informativ
-Descrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si
dezvoltate;
-Folosirea unor omonime;
-Distingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete;
Obiective Specifice
-Sa denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate
-Sa gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile
corespunazatoare acestui sunet;
-Sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul ( imaginea) gasit(a);
-Sa formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 2-3 imagini pentru formularea
acestora;
-Sa analizeze propozitiile, distingand: numarul de cuvinte, numarul de silabe din
cuvinte, numarul de sunete;
-Sa completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste;
-Sa gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii;
-Sa manifeste interes pentru activitate
Mijloace de Invatamant:
-Imagini ce desemneaza diferite obiecte (rechizitele scolare);
-Imagini pentru omonime si anotonime;
-Tabla magnetica;
DESFASURAREA ACTIVITATII

ETAPELE ACTIVITATII ACTIVITATEA DE
INVATAREACTIVITATEA
COPIILOR
1.Captarea atentiei Anuntarea temei:
Mai este putin timp si veti
merge la scoala. M-am gandit
sa desfasuram astazi un joc
care se numeste: „De-a
scoala”
Enuntarea obiectivelor
Vreau sa ma conving ca ati
24

invatat sa vorbiti corect in
propozitii, ca stiti sa
compuneti propozitii cu
cuvintele date, ca despartiti
corect in silabe si sunete.
2.Dirijarea invatarii Prezint imaginea cu un scolar
(scolarita)
-Ce vedeti in aceasta
imagine?
-Cu ce sunet incepe
cuvantul scolar?
-Formulati propozitii
cu cuvantul scoalar!
-Cate cuvinte are
aceasta propozitie?
-Despartiti cuvantul in
silabe si spuneti cate
silabe are si care sunt!
Solicit copiilor sa bata de
atatea ori din palme cate
silabe are cuvantul.
Cer copiilor sa gaseasca cat
mai multe cuvinte care incep
cu sunetul dat ( c, o, d, b etc)
sau se termina cu acesta.
Sa alcatuiesca propozitii
logice cu sens, stabilind
legaturi intre 2-3 imagini
date.
Adresez in contiunuare
urmatoarele intrebari:
-Gasiti un cuvant care
sa inceapa cuPrivesc imaginea, gasesc
cuvantul potrivit, formuleaza
propozitii.
Enumera cuvintele si
silabele.
Bat din palme la rostirea
fiecarei silabe.
Lucreaza si raspund de cate
ori sunt solicitati.
Gasesc omonime la
cuvintele: toc, bloc, guma.
Privesc cu atentie imaginile,
alcatuiesc propozitii.
25

silaba( ma, ca, in, ta
etc);
-Ce propozotii puteti
alcatui cu aceste
cuvinte?
-Spuneti cuvinte dintr-
o silaba!
-Cu ce sunet incepe
cuvantul?
-Puteti sa gasiti
cuvinte care incep si
se termina cu „a”?
Stimulez copii sa gaseasca
cat mai multe cuvinte.
Prezint copiilor imagini cu:
toc de scris, bloc de desen,
guma de sters.
Cer copiilor sa gaseasca
opusul (antonimul)
cuvintelor: curat, silitor,
ordonat, ascultator.
3.Obtinerea performantei Distribui copiilor fise de
lucru, apreciez
comportamentul din timpul
activitatii, promtitudinea si
rapiditatea in raspunsuri.Deseneaza tot atatea liniute
cate silabe are cuvantul si
incercuiestesilabe care incepe
cu sunetul |m|.
26

PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Mare
Categoria activitatii: Educarea Limbajului
Mijloc de Realizare: Joc didactic
Tema: „Cine stie castiga”
Obiective generale:
Consolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical si cu sens logic;
Consolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii;
Perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid
asociatii;
Educarea spiritului competitiv
Obiective operationale: pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili:
Sa formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele: „Randunica”, „cuc”, „pupaza”,
„lup”, „urs”, „vulpe”, corecte din punct de vedere gramatical.
Sa desparta corect in silabe cuvintele date
Sa precizeze numarul silabelor din cuvintele: „vaca”, „cal”, „gaina”
Sa precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor: „mar”, „para”, „gutui”, „prune”.
Regulile Jocului: Copilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date; determinarea
numzarului de cuvinte din propozitie; despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu
care incep sau se termina cuvintele date.
Metode si procedee: conversatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea
Material Didactic: machete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.
27

DESFASURAREA ACTIVITATII
Continut esentializat Obiective
operationaleDescrierea situatiilor de instruire
Joc didactic „ Cine stie
castiga”1.Moment organizatoric (instructajul
verbal)
Se asigura conditiile necesare pentru
buna desfasurare a activitatii.
2.Captarea atentiei
Se descopera elementul surpriza: o
macheta care sugereaza anotimpul
primavara in parc.
Se realizeaza o conversatie despre
anotimpul primavara dupa urmatorul
plan:
„Ce anotimp va sugereaza aceata
macheta?”
„Unde?” (in parc)
„Dupa ce cunoastem ca este
anotimpul primavara?”
Se canta prima strofa din cantecul
„Vine, vine, primavara”. Se
descopera apoi si celelalte machete
care sugereaza: vara la tara, toamn in
livada si iarna in padure.
Copiii recunosc anotimpurile
3.Anuntarea subiectului
28

Alcatuirea de propozitii cu
cuvinte date; determinarea
numarului de cuvinte dintr-o
propozitie; despartirea
cuvintelor in silabe;
Mentionarea numarului
silabelor; precizarea
sunetului cu care incepe /se
termina cuvintele date.Se anunta subiectul activitatii „Am
observat ca stiti anotimpurile, iar in
continuare vom desfasura un joc-
concurs Cine stie castiga”. Echipa
castigatoare va primi cate un
medalion.
4.Prezentarea continutului
Se prezinta regulile jocului:
La anotimpul primavara, copiii vor
alcatui propozitii cu cuvintele ce
denumesc pasari care se intorc in
acest anotimp in tara (randunica, cuc,
pupaza), apoi determina numarul de
cuvinte din propozitii;
La anotimpul vara, copiii despart in
silabe cuvintele care denumesc
animale domestice, apoi despart in
silabe cuvintele indicand prin
betisoare numarul de silabe;
La anotimpul toamna, copiii enumera
fructele din livada: mere, pere, gutai,
prune si precizeaza primul sau
ultimul sunet al cuvantului, apoi dau
exemple de alte cuvinte care incep
sau se termina cu acel sunet.
La anotimpul iarna, copiii alcatuiesc
cat mai multe propozitii cu animale
care apar in padure (urs, vulpe, lup).
Se desfasoara jocul de proba, in
scopul verificarii intelegerii regulilor
de joc de catre toti copiii.
5.Obtinerea performantei
Se realizeaza jocul propriu-zis.
Se va da semnul de incepere a
29

jocului, timp in care, copiii numiti,
daca raspund corect, vor fi aplaudati,
iar cei care intampina dificultati vor
fi ajutati de colegi.
Jocul se desfasoara in doua echipe.
Pentru fiecare raspuns corect si
complet, echipa va primi un punct.
Varianta de joc: Se complica jocul:
copiii trebuie sa descopere cuvinte in
care prima silaba se repeta (ex:
veverita, papagal. etc).
6.Evaluarea performantei
Se fixeaza titlul jocului: „Cine stie
castiga”. Inainte de a se trece la
numararea punctajului si la stabilirea
echipei castigatoare, se realizeaza o
conversatie pe baza urmatorului plan
de intrebari:
„Ce am facut in cadrul acestei
activitati?”
(Ne-am jucat)
„Cu ce ne-am juca?”
(Cu cuvinte, cu silabe, si cu
sunetele).
Se numara punctele si se stabileste
echipa castigatoare.
7.Incheierea activitatii
Aprecierea verbala-globala si
individuala asupra desfasurarii
activitatii. Se canta in intregime
„Vine, vine, primavara.”
30

PROIECT DE ACTIVITATE
GRUPA: Pregatitoare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA: „Hai, să facem o poveste!
MODUL DE REALIZARE: Poveste creată cu personaj dat
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de deprinderi, aprofundarea unor noțiuni morale
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral.
Educarea capacității de exprimare orală.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
Consolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu
poveștile receptate anterior.
Activizarea și îmbogățirea vocabularului.
Aprofundarea reprezentărilor morale.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1-Să recunoască trăsătura caracteristică comună unor personaje
cunoscute(naivitatea) și sensul acesteia.
O2-Să creeze o poveste având drept punct de pornire o trăsătură morală- naivitatea.
O3-Să folosească cuvinte și expresii literare cunoscute, o exprimare nuanțată și
expresivă.
O4-Să evidențieze consecințele comportamentelor greșite.
STRATEGII DIDACTICE:
METODOLOGIE DIDACTICĂ: Conversația, expunerea, explicația, problematizarea.
31

MIJLOACE DIDACTICE: Imagini(siluete) ale unor personaje cunoscute: Scufița
Roșie și ursul din Ursul păcălit de vulpe
DESFASURAREA ACTIVITATII
Evenim. did.
Ob. operațActiv.
educatoareiActiv. copiilor Strategii
didacticeEvaluare
(instrum. și
indicatori
I.Moment
organizatoric
II.Captarea
atenției
III.Reactualiza-
rea
cunoștintelor
O1-aerisirea sălii de
grupă
-aranjarea
mobilierului
-pregătirea
materialului
didactic
Le prezint
copiilor cele două
personaje, le cer
să le recunoască
și să le
denumească.
Le adresez
întrebări:-Ce i s-a
întâmplat Scufiței
Roșii? De ce ?
Care a fost
greșeala ei? Cum
a reușit vulpea
să-l păcălească pe
urs?Prin ce se
aseamănă cele
două personaje? Recunosc
personajele, le
denumesc.
Recunosc și
denumesc
trăsătura
caracteristică
comună :
naivitatea.
Explică
conținutul
acesteia.Conversația
Frontal
(imagini ale
celor două
personaje)
32

IV.Comunica-
rea obiectivelor
urmărite
V.Obținerea
performanței
O2
O3
VI.Evaluarea
performanțelor
O4Ce înseamnă să
fii naiv?
„-Astăzi, voi veți
compune o
poveste al cărei
personaj va fi un
puișor naiv,
încrezător. Ar fi
bine să folosiți
cuvinte și grupuri
de cuvinte
cunoscute din
alte povești,
personajele să
vorbească între
ele.
Urmăresc
exprimarea
copiilor, corectez
eventuale greșeli
de exprimare.
Solicit
reproducerea
dialogurilor între
personaje.
Solicit 2 copii să
redea povestea
integral. Le
adresez întrebări
ce implică
analiza
consecințelor Urmăresc și rețin
cerințele.
Expun povestea.
Se exprimă în
propoziții și fraze,
redau dialoguri,
își nuanțează
exprimarea,
uzează de mimică
și gestică.
Redau povestea
integral.
Analizează
consecințele
comportamentului
greșit.Explicația
Povestirea
Problematizarea Frontal
33

VII.Încheierea
activitățiinaivității
puișorului
Fac aprecieri
privind
exprimarea,
expresivitatea
redării
conținutului.
III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA
Etapa post experimentala a constat în aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la
cea din etapa preexperimentala, dar adăugând elementele noi de conținut transmise, precum
și un un grad sporit de dificultate.
PROBA DE EVALUARE NR1
UNITATEA DE CONTINUT: Aspecte lexicale si sintactice
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1. . să sesizeze dezacordul dintre unele părți de vorbire în mod intuitiv, formulând
propoziția în mod corect
Exemplu:
Barza stă într-un picioare .
Fetițele sare în apă.
Ursuleții mănânc frunze.
Legumele este bune.
Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos.
Copiii construiește un om de zăpadă.
Câinele este curajoasă .
Pomul este înflorită frumos.
Cartofii are gustul bun.
34

CONȚINUTUL ITEMILOR
I.1. Am spus bine, n-am spus bine?; Ascultă propoziția spusă de mine și spune dacă e
corectă sau nu. Spune propoziția corectă
O.2. Să construiască propoziții, cu ajutorul imaginilor, realizând intuitiv acordul
corect între subiect și atributul genitival.
I.2. Denumește meseriile din imagine, materialele și uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fiecare din ele.

35

O.3.Să formuleze propoziții intuind acțiunile din imagini, folosind corect acordul
subiect-predicat
I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I.1. Sesizează și corectează dezacordul
în 5 propoziții, formulând fiecare
propoziție în forma corectă .Sesizează și
corectează
dezacordul în 7
propoziții, formulând
fiecare propoziție în
forma corectă .Sesizează și
corectează
dezacordul în nouă
propoziții, formulând
fiecare propoziție în
forma corectă .
I.2. Denumește corect materialele,
uneltele și meseriile ilustrate,
construiește propoziții realizând Denumește corect
materialele, uneltele
și meseriile ilustrate, Denumește corect
materialele, uneltele
și meseriile ilustrate,
36

acordul între subiect și atributul
genitival , cu 5-6 greșeli .construiește
propoziții realizând
acordul între subiect
și atributul genitival ,
cu 3-4 greșeli .construiește
propoziții realizând
acordul între subiect
și atributul genitival ,
cu 1-2 greșeli .
I.3. Formulează propoziții, realizând
corect acordul subiect-predicat , cu
o greșeală.Formulează
propoziții, realizând
corect acordul
subiect-predicat , cu
o greșeală. Formulează
propoziții, realizând
acordul subiect-
predicat în mod
corect pentru toate
propozițiile.
III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII
In urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde
urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor:
Recunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor (o-rar, a-
rici, a-vion);
Copiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma:
ie-pu-re;
Diferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala
ajutataore: zana, lana, sarma, randunica.
Majoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le
utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii;
Se poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect
forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se exprima in
propozitii si in fraze scurte.
CONCLUZII
37

Din analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite
sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru
scoala.
Educatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de
a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin exercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea
vorbirii copiilor prescolari.
Un rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, exprimarea cursiva corecta
printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.
Jocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de
consolidare si aplicare a cunostintelor insusite prin basm.
Basmele contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii vorbirii la
imbogatirea si exersarea vocabularului activ al copiilor; la cultivarea unei exprimari corecte si
nuantate; la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.
Prin basm se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de raspundere, de
colaborare si ajutor reciproc.
De o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor metode de
insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice
pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii
de pregatire a copiilor pentru scoala.
Este bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor
realizate de copii la varsta prescolara.
Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o
conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. Lucru acesta impune cu atat mai
mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita complexistate cu o
arie de folosire extrem de variata.
Basmele s-au dovedit a fi forme utile de invatare, consolidare si verificare a
cunostintelor copiilor in general.
38