Cifrul proiectului _________________________________ TEZA DE LICENȚĂ Tema___________________________________________________________… [304541]
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA CADASTRU Și drept
Catedra CADASTRU ȘI GEODEZIE
Cifrul proiectului _________________________________
TEZA DE LICENȚĂ
Tema___________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
MEMORIUL EXPLICATIV
Șeful catedrei ___________________________________________________
Numele, prenumele semnătura
Conducătorul tezei de licență________________________________________
Numele, prenumele semnătura
Consultanții:
Securitatea activității vitale _______________________________________
Numele, prenumele semnătura
Controlul normativ ______________________________________________
Numele, prenumele semnătura
Diplomantul______________ _____________________ _______________
Numele, prenumele semnătura
CHIȘINĂU 2016
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA CADASTRU ȘI DREPT
Catedra CADASTRU ȘI GEODEZIE
APROBAT
Șeful catedrei: I. Botnarenco
“___”___________________2017
FIȘA DE COMANDĂ
LA TEZA DE LICENȚĂ
_____________________________________________________________________________
([anonimizat])
Tema tezei ____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
confirmată prin ordinul universității din __________ nr.__________
2. Termenul prezentării tezei executate__________________________________________
3.Datele inițiale pentru teza ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Conținutul notelor de totalizare explicative
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Enumerarea materialelor grafice _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Consultanții proiectului
7. Data eliberării sarcinii _____________________________________________________
Conducătorul________________________________________
(semnătura)
Sarcina este primită pentru realizare_______________________
(semnătura)
Planul calendaristic
Studentul – diplomant: _________________________________
Conducătorul proiectului: ____________________________
ADNOTARE
Teza de licență este elaborată în baza programului de învățământ a disciplinei „Cadastru” pe tema „Actualizarea și formarea bunurilor imobile în satul Țahnăuți, raionul Rezina”, fiind păstrate toate normele și standardele de stat. Teza de licență este efectuată în temeiul diferitor surse și izvoare de informație oficială găsită în acces liber și în baza datelor reale expuse pe site-rile: http://geoportal.md, http://localitati.casata.md și http://www.ipaps.md etc.
În lucrarea dată sunt demonstrate cunoștințele practice și teoretice din domeniul cadastrului și anume metodele de formare și actualizare a bunurilor imobile. În același timp în teză găsim susținerea legislativă a sectorului și realizarea în practică a ei și anume aplicarea diferitor metode topografice de elaborare, actualizare, identificare și modificare a planurilor cadastrale în satul Țahnăuți, raionul Rezina.
În lucrarea de teza s-a numărat 4 capitole: „Bazele teoretice ale formării și actualizării bunurilor imobile”, „Metodologia formării și actualizării bunurilor imobile” , „Aplicarea metodelor de formare și actualizare a bunurilor imobile” , „Securitatea muncii”.
Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în folosirea diferitor metode de formare și actualizare a bunurilor imobile; analiza variantelor de elaborare a planului cadastral, aprobarea și implementarea proiectului elaborării planului cadastral; rectificarea erorilor tehnice și juridice, și modificarea înscrisului în registru.
În lucrare este lămurită metodologia formării bunurilor imobile prin metoda topografică și fotogrammetrică, descrierea detaliată a particularităților acestor metode, scenariu și succesiunea elaborarării dosarului tehnic de elaborare a planului cadastral. Modalitatea de folosire a planurilor ortophoto, precum Republica Moldova dispune de planul ortophoto pe întreg teritoriul țării.
Semnificația teoretică a tezei de lincență constă în fundamentarea metodologiei de elucidare a conceptelor de formare a bunurilor imobile, descrierea metodelor structurale și procedurale ale acesteia.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în modelul metodologic de elucidare a conceptelor de formare a bunurilor imobile și în programele de formare profesională a cadrelor în domeniul cadastrului și organizării teritoriului și alte domenii ale economiei naționale.
Implementarea rezultatelor a fost realizată prin aplicarea metodologiei de formare a bunurilor imobile în satul Țahnăuți, raionul Rezina și în programul de formare profesională a cadrelor pentru economia țării.
Aspectul pozitiv care trebuie reflectat, odată cu trecerea la economia de piață, este legat și de liberalizarea procesului de execuție a lucrărilor de cadastru, care până nu demult, a fost centralizat numai la instituțiile de stat specializate și numai în unele firme private.
Semnificația și valoarea aplicativă a tezei constă în aplicarea diferitor metode de formarea și actualizare a bunurilor imobile.
CUPRINS
ADNOTARE (română)……………………………………………………………………………………………………5
INRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………….10
1 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII ȘI ACTUALIZĂRII BUNURILOR IMOBILE…………………………………………………………………………………………………………………….12
1.1 Scopul planului cadastral…………………………………………………………………………………………12
1.2 Analiza obiectului de studiu……………………………………………………………………………………..12
1.2.1 Obiectul și subiectul planului cadastral………………………………………………………………….13
1.2.1.1 Analiza socială, economică, ecologică din satul Țahnăuți……………………………………..14
1.2.1.2 Relieful in localitatea Țahnăuți…………………………………………………………………………..19
1.2.1.3 Solurile in localitatea Țahnăuți…………………………………………………………………………..20
1.2.1.4 Baza geodezică existent în localitate…………………………………………………………………….23
1.2.2 Subiectul planului cadastral………………………………………………………………………………….24
1.2.3 Executorii planului cadastral…………………………………………………………………………………25
1.2.3.1 Consumatorii informației spațiale……………………………………………………………………….26
1.3 Conținutul planului cadastral…………………………………………………………………………………..27
1.4 Formularea problemei……………………………………………………………………………………………..28
2 METODOLOGIA FORMĂRII ȘI ACTUALIZĂRII BUNURILOR IMOBILE…………………………………………………………………………………………………………………….29
2.1 Elaborarea planului cadastral………………………………………………………………………………….29
2.1.1 Scenariul elaborării planului cadastral………………………………………………………………….29
2.1.1.1 Proiectul elaborării planului cadastral ……………………………………………………………….33
2.1.1.2 Scopul proiectului planului cadastral…………………………………………………………………34
2.1.1.3 Conținutul proiectului planului cadastral…………………………………………………………..34
2.2 Metode de elaborare a planului cadastral…………………………………………………………………35
2.2.1 Metoda topografică de elaborare a planului cadastral……………………………………………35
2.2.1.1 Metodamăsurăriidistanțelorpealiniament……………………………………………………………36
2.2.1.2 Metodaintersecțieiliniare…………………………………………………………………………………….37
2.2.1.3 Metodaabsciselorșiordonatelor……………………………………………………………………………38
2.2.1.4 Metodaintersecțiilorunghiulareînaintesauînapoi………………………………………………….39
2.2.1.5 Metodadrumuirii……………………………………………………………………………………………….40
2.2.1.6 Metodaradierii…………………………………………………………………………………………………..40
2.2.2 Metoda fotogrammetrică de elaborare a planului cadastral……………………………………41
2.2.3 Metoda combinată de elaborare a planului cadastral……………………………………………..43
2.3 Actualizareaplanului cadastral…………………………………………………………………………………43
2.4 Identificarea bunului imobil…………………………………………………………………………………….45
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE ȘI ACTUALIZARE A BUNURILOR IMOBILE…………………………………………………………………………………………………………………….47
3.1 Descrierea obiectului de studiu…………………………………………………………………………………47
3.2 Elaborarea proiectului planului cadastral………………………………………………………………..50
3.3 Implementarea proiectului planului cadastral…………………………………………………………..51
3.4 Aplicarea metodelor topografice………………………………………………………………………………51
3.4.1 Ridicări de terenuri………………………………………………………………………………………………53
3.4.2 Drumuiri planimetrice utilizate în lucrările cadastrale…………………………………………..57
3.5 Aplicarea metodei fotogrammetrice………………………………………………………………………….60
4 SECURITATEA MUNCII………………………………………………………………………………………….64
4.1 Analiza stării actuale a securității muncii…………………………………………………………………64
4.2 Securitatea muncii în cîmp……………………………………………………………………………………….65
4.3 Securitatea muncii la efectuarea lucrărilor manuale…………………………………………………65
4.4. Elaborarea Instrucțiunii pentru securitatea muncii………………………………………………….66
Anexa A – Cererea depusă de solicitant………………………………………………………………………….69
Anexa B – Cererea depusă de solicitant………………………………………………………………………….70
Anexa C – Planul de încadrare în zonă, r-ul Rezina, sat. Țahnuți……………………………………71
Anexa D – Planul de încadrare în zonă, r-ul Rezina, sat. Țahnuți……………………………………72
Anexa E – Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului planului cadastral……………………………………………………………………………………………………………………….73
Anexa F – Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului planului cadastral……………………………………………………………………………………………………………………….74
Anexa G – Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul formării planului geometric ……………………………………………………………………………………………………………………..75
Anexa H – Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul formării planului geometric …………….. ……………………………………………………………………………………………………..77
Anexa I – Întocmirea planului cadastral………………………………………………………………………..78
Anexa J – Întocmirea planului cadastral………………………………………………………………………..80
CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………..82
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………..83
INTRODUCERE
Reforma relațiilor funciare a fost una dintre cele mai principale probleme în procesul reformelor din domeniul economic, deoarece economia Republicii Moldova este puternic vectorizată în sfera agriculturii, iar importanța cadastrului general este incontestabil, fiind un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor [5].
Rolul cadastrului în societate este de – a oferi informație reală cu privire la determinarea întinderii, configurației și destinației a poziției corpurilor de proprietate și utilizarea lor. Identificarea proprietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale cât și stabilirea categoriei de terenuri după caracteristicile calitative sunt funcțiile cadastrului în societate. Nu în ultimul rând cadastrul este responsabil de organizarea terenurilor degradate care pot fi scoase din circuitul agricol și care necesită realizări de îmbunătățiri funciare [5].
Vectorul european al Republici Moldova este vizibil prin reformele care decurg în toate instituțiile țării conform noilor standarde internaționale și europene. Implementarea reformelor necesită de a fi înfăptuite cât în instituțiile sociale formale, cât și în cele neformale inclusiv și sistemul de valori. Democrația nu poate să existe fără drept de proprietate, și nu este drept de proprietate fără instituția cadastrului.
De la instituirea cadastrului pană – n prezent instituția dată s-a dovedit a fi un ansamblu de lucrări tehnico-organizatorice destinate să deservească administrația și pe propietarii bunurilor imobile în problemele drepturilor reale de propietate, iar dacă ne uităm din alt punct de vedere, cadastru a fost o instituție progresistă care a contribuit la apărarea și garantarea drepturilor de propietate [2].
Lucrările cadastrale sunt necesare pentru crearea sistemelor informaționale ale teritoriului, având posibilitatea să furnizeze într-un timp foarte scurt date reale pentru administrația publică locală și centrală, precum și altor sectoare interesate.
Planul cadastral este o reprezentare grafică ce implică date despre amplasamentul bunului imobil, informația despre proprietar, data ultimei actualizări și altă informație economico – juridică, cât și tehnică. Procesul de actualizare și elaborare a planurilor cadastrale sunt executate prin diferite metode. Fiecare metodă are anumite individualități și posibilități de aplicare în diferite cazuri specifice, fiind reprezentată terminologia referitoare pentru fiecare caz în parte [3].
Lucrarea dată este formată din patru capitole.
În capitolul unu: „Bazele teoretice ale formării și actualizării bunurilor imobile” se descrie: obiectul, noțiunea, scopul, rolul și sarcinile planului cadastral în Republica Moldova, geografia localității, clima, solurile și altă informație specifică a satuluiTahnăuți.
În capitolul doi: „Metodologia formării și actualizării bunurilor imobile” se descrie metodele de actualizare a bunurilor imobile, scenariul și conținutul proiectului elaborării și actualizării planului cadastral.
Capitolul trei:„Aplicarea metodelor de formare și actualizăre a bunurilor imobile” se descrie în ordinea următoare:
obiectul de studiu;
ridicările de terenuri și drumuirile ce sau executat în scopul actualizării planului cadastral;
succesiunea de elaborare a planurilor digitale și cadastrale;
recepția lucrărilor cadastrale;
adoptarea automată a datelor cu referire la cazul concret studiat în satul Tahnăuți, raionul Rezina etc.
În capitolul patru: ,,Securitatea muncii” sunt prezentate actele legislative și normative în domeniul protecției muncii, se descrie analiza stării protecției și analiza traumatismelor în procesul de lucru.
În Concluzie am rezumat întreagă lucrare, accentuând rolul formării și actualizării bunurilor imobile și urmările acestui proces.
1 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII ȘI ACTUALIZĂRII BUNURILOR IMOBILE
1.1 Scopul planului cadastral
Planul cadastral este un plan tematic al cărui conținut este compus din elemente specifice cadastrului. Se întocmește pe unități administrativ – teritoriale comunale sau orășenești și pe intravilane de către inginerii cadastrali a Oficiilor Cadastrale Teritoriale, în conformitate cu procedura stabilită și pentru realizarea unui rezultat calitativ conform standardelor europene.
Pe planul cadastral se indică în mod obligatoriu hotarele, numerele cadastrale și alte caracteristici ale terenului și în același timp pot fi reprezentate construcțiile capitale amplasate pe plan. Conținutul planului cadastral și al planului geometric, precum și modul de elaborare și actualizare a acestora se stabilesc de către Oficiile Cadastrale Teritoriale [4].
1.2 Analiza obiectului de studiu
Primele mărturii referitoare la satul Tahnăuți atestate în vechile documente moldovenești datează din anii 1600 d.n. Hristos. Prima așezare omenească a fost în pădurea pe valea „Lozovei”, unde și – au construit bordee o șatră de țigani în frunte cu conducătorul șatrei cu pseudonimul ,,Țigănaș”. Acești țigani au fugit de la moșa boierului Mojavu din satul Cinișeuți, care îi persecuta și le impunea munci silnice și nerenumerabile. Ei au poposit la curtea boierului Efrem Tuluc care î – și avea moșia pe teritoriul actual al satului Tahnăuți, iar casa sa era amplasată pe locul actualei mahale „La Curte”, iar beciul în care – și păstra proviziile este folosibil și în prezent. Boierul Efrem Tuluc s – a învoit să le ofere un adăpost cu condiția că ei să – l slujească cu credință. La cerința boierului, slujitorii au construit un mare adăpost îngrădit pe care l – au numit „Țarc – Nouț”. De la pronunțarea denumirii „Țarc – Nouț” a apărut abrevierea „Țahnăuți”.
Satul Tahnăuți a fost menționat documentar în anul 1701. În perioada sovietică în satul Țahnăuți s – a aflat sediul gospodăriei colective ,,Cutuzov” specializată în creșterea cerealelor, a culturilor tehnice, creșterea animalelor, pomicultura și legumicultura. Gospodăria dispunea de 47 de tractoare, 19 combine, 27 de autocamioane. În sat activa școala de opt ani, casa de cultură, biblioteca publică, oficiul poștal, grădinița de copii, magazine etc. [5].
Satul Țahnăuți este o localitate din Raionul Rezina situată la latitudinea 47.7411 longitudinea 28.8619 și altitudinea de 205 metri față de nivelul mării. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 1449 locuitori. Distanța directă până în or. Rezina este de 11 km., iar până în or. Chișinău este de 71 km [6].
1.2.1 Obiectul planului cadastral
Obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile sunt bunurile imobile și drepturile patrimoniale asupră acestora. Prin formarea unui registru unic al imobilelor, legislatorul exclude o serie de neînțelegeri care erau legate de susținerea (până la 1998) a mai multor sisteme de evidență a imobilelor separate, cum ar fi cărțile de evidență a gospodăriilor în localitățile rurale, registrul construcțiilor în localitățile urbane, registrul cadastral funciar și cel unic al gajului etc., [7].
Scopul de bază urmărit prin formarea unui sistem unic de evidență a imobilelor este garantarea drepturilor cetățenilor în elaborarea actelor juridice, formarea și păstrarea unui sistem întreg de evidență a imobilelor, cât pentru asigurarea informațională a persoanelor în cauză, atât și pentru formarea unui cadastru fiscal imobiliar. Legea dată se întrebuințează la următoarele categorii de bunuri imobile: terenuri, construcții și încăperi izolate.
Codul civil extinde semnificativ spectrul categoriilor de bunuri imobile ce reprezintă obiect al înregistrării în cadastrul bunurilor imobile. Obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile sunt bunurile imobile și drepturile reale asupra acestora [7].
1.2.1.1 Analiza socială, economică, ecologică a obiectului de studiu
a) Analiza socială:
Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 1449 de oameni, dintre care 48.52% – bărbați și 51.48% – femei. Structura etnică a populației este următoarea: 98.07% – moldoveni, 0.48% – ucraineni, 0.90% – ruși, 0.28% – găgăuzi, 0.07% – bulgari, 0.07% – țigani, 0.14% – alte etnii [6].
În 2009, fundația „Hilfswerk Austria”, prin Programul de Granturi Mici în cadrul Proiectului „Învățământul Profesional și Dezvoltare Rurală”, a acordat o serie de granturi mici pentru revigorarea culturii și societății rurale prin consolidarea micilor meșteșugari, promovarea și menținerea identității culturale a regiunii și prin dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică. În satul Țahnăuți a fost implementat proiectul „Arta tradițională – ecoul strămoșilor" prin care a fost deschis cercul „Mâini dibace”, dotat cu echipament modern, în cadrul căruia beneficiază de instruire în domeniul meșteșugurilor tradiționale copiii din localitate
Tabelul 1.1 – Componența pe naționalități în satul Țahnăuți, raionul Rezina
În componența populației satului Țahnăuți, ponderea cea mai mare o are persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 ani, de 71,5%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte de muncă în dezvoltarea satului. La 13 octombrie 2004, raportul după gen a populației localității este de 48.52% bărbați la 51.48% femei, bărbați fiind într – un număr de 63 persoane mai puțin ca femei [6].
b) Analiza economică:
Tabelul 1.3 – Agenții economici din satul Țahnăuți, raionul Rezina
Continuarea Tabelului 1.3
Sursa: http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=6748
Tabelul 1.4 – Activități Economice Licențiate din satul Țahnăuți, raionul Rezina
Sursa: http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=6748
Tabelul 1.5 – Activități Economice Nelicențiate din satul Țahnăuți, raionul Rezina
Sursa: http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=6748
c) Analiza ecologică:
Starea ecologică în sat nu este satisfăcătoare, la marginea satului se află un depozit de substanțe chimice și toxice pe jumătate ruinat, care prezintă pericol pentru mediu și oameni. Depozitul de substanțe chimice toxice a fost construit în apropierea nemijlocită de locul vechiei cariere locale de piatră (utilizată în anii '40 – '50). Depozitul se află pe o treaptă nivelată, care dinspre Est se mărginește de o crăpătură veche (adâncime de 2 – 3 m), la poalele căreia curge o apă temporară, iar dinspre vest are hotar cu un drum asfaltat de importanță locală.
Depozitul inclusiv și terenul din împrejurarea lui reprezintă în sine o sursă destul de semnificativă de poluare cu cantități reziduale de pesticide pentru teritoriul adiacent, în special ținând cont de concentrațiile extrem de înalte de substanțe toxice depistate în perimetrul lui [8].
1.2.1.2 Relieful
Relieful caracteristic teritoriului satului este cel de câmpie ușor fragmentat. Anume relieful este cel care generează în mare măsură dezvoltarea agriculturii, beneficiind cultivarea întregului spectru de culturi agricole, începând de la cereale până la plante multianuale. Resursele funciare reprezentate prin sol, sânt una dintre cele mai valoroase resurse ale satului. În ultimii ani se vede o degradare accentuată a acestora, atât sub influența factorilor naturali, cât și a celor antropici. Aproximativ 10% din totalul terenurilor sânt erodate, proces stimulat de natură, însă în mare măsură și de om. Oamenii, în valorificarea solului nuîntoate cazurile țin cont de specificul reliefului, îmbinarea corectă a culturilor, aplicarea asolamentelor nerespective, folosirea mașinilor învechite, fapt ce contribuie la eliminarea din circuit a unor teritorii [5].
1.2.1.3 Solul
Solul reprezintă principala bogăție naturală a satului Țahnăuți. Solul este reprezentat de cernoziom. Cernoziomul este exploatat aproape în majoritate pentru diverse culturi agricole: pomi fructiferi, cerealiere, legumicole, viță – de – vie. Se mai întâmpină și solul de cernoziom tipic slab humificat care se valorifică sub un covor de ierburi ceva mai sărac, care conține 2 – 3% humus. Acest tip de sol necesită irigare și îngrășăminte din cauza umidității reduse. Pe versanți se întâlnesc solurile erodate care se caracterizează printr – o cantitate săracă de humus și printr – o grosime mică a stratului. Din cauza influenței negative a proceselor a factorilor naturali și antropici din ultimele decenii – productivitatea și fertilitatea solurilor a scăzut [5].
Cei mai puternici inamici ai solului sunt eroziunile și alunecările de teren. Ele provoacă spălarea și degradarea stratului fertil de sol și duc la formarea râpelor. Procesele date sunt provocate de caracterul fragmentat al reliefului (prezența pantelor abrupte compuse din roci sfărmicioase afânate), de ploile torențiale care cad în timpul verii, de dispariția vegetației naturale și aratul intensiv de – a lungul pantelor. Eroziunile și alunecările actuale sunt cauzate, în majoritatea cauzelor, de utilizareanechibzuită a terenurilor, fără a se ține cont de caracteristicile lor naturale.
Din lista factorilor antropici care provoacă eroziunea și alunecările de teren mai fac parte îmbinarea incorectă a culturilor, fără a se lua în seamă tipul solului si caracterul reliefului, nerespectarea asolamentelor, utilizarea mașinelor deteriorate și a utilajului vechi. Un alt factor important care participă activ la poluarea solurilor, pe teritoriul satului Țahnuți, îl constituie depozitul de substanțe chimice și toxice pe jumătate ruinat aflate la marginea satului, și în afară de aceasta se observă și cazul deșeurilor care se depozitează în afara teritoriului special amenajate. În ultimii ani la evoluția eroziunii și alunecărilor de teren contribuie tăierea fâșiilor forestiere de protecție de pe versanții văilor și pășunatul intensiv, care capătă proporții pe an ce trece tot mai mari pe tot teritoriul satului [5].
1.2.1.4 Baza geodezică existentă
Rețeaua geodezică națională este o rețea cu puncte de triangulație care este formată din totalitatea punctelor de triangulație de stat, fiind împărțită în rețele de triangulație de diferite ordine, care diferă în primul rând prin lungimea laturilor și figurilor geometrice din care sunt formate [9].
Triangulația reprezintă o metodă de definire a pozițiilor punctelor de pe suprafața Pământului și de pe una din suprafețele de referință. Aceasta se definește prin aceea că legăturile directe între puncte conduc la forme geometrice simple (triunghiuri și mai rar patrulatere) în care mărimile măsurate sunt unghiurile. În acest caz sunt realizate rețelele de triangulație de ordinul I, II, III, IV, V.
Punctele de ordinul I au lungimea medie a laturii cuprinsă între 20 – 25 km, iar lungimea minimă de 10 km. Cele de ordin II au lungimea medie de 13 km, iar lungimea minimă de 7 km. Punctele de ordin III au lungimea medie de 8 km, iar cea minimă de 5,5 km. Toate cele trei ordine sub formă de rețea de triangulație au denumirea de rețea geodezică, iar ca suprafață de referință este folosită suprafața elipsoidului de referință [9].
Punctele de ordin IV sunt amplasate la lungimea medie de 4 km și lungimea minimă a laturii de 2 km. Cele de ordin V sunt amplasate la lungimea medie de 2 km și cea minimă tot de 2 km. Aceste două rețele poartă denumirea de rețea de triangulație, și se utilizează ca suprafață de referință suprafața plană. Aceste rețele de triangulație se leagă și de țările vecine.
Rețeaua de triangulație utilizată ca rețea de sprijin este constituită astfel încât să ofere baza de sprijin pentru ridicările de detaliu, motiv pentru care rețeaua de triangulație poate fi îndesită de câte ori este necesar în zona respectivă de interes. Rețeaua geodezică reprezintă totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referință, cuprinzând rețeaua de triangulație – trilaterație.
Rețeaua geodezică conține atât punctele ce fac parte din rețeaua planimetrică cât și cele care fac parte din rețeaua altimetrică a localității. Sistemul de proiecție pentru localitățile aflate la distanță de cercul de deformație nulă a sistemului de proiecție este obligatorie adaptarea unui sistem stereografic local [9].
Triunghiurile construite prin unirea punctelor se pot grupa în mod direct, astfel se cunosc următoarele forme de canevas:
poligon cu punct central;
patrulater;
lanț de triunghiuri;
lanț de patrulatere;
lanț de poligoane;
rețea complexă.
Alegerea formei de canevas depinde de operator și de condițiile de teren, dar în același moment depinde și de precizia căutată, din cauză că formele poligonale și complexe de triangulație garantează o precizie mult mai bună decât lanțurile de triunghiuri sau patrulatere. Se arată că cel puțin o latură a canevasului sa fie delimitată de doua puncte geodezice de ordin superior cu coordonate cunoscute. Această latură va fi ca bază de calcul sau bază de pornire [10].
1.2.2 Subiectul planului cadastral
Subiectul planului cadastral poate fi orice persoană fizică sau juridică care deține anumite drepturi față de o proprietate. Planul cadastral poate avea mai mulți subiecți, indiferent de caz și de mărimea obiectului.Subiecți ai înregistrării sunt: persoanele fizice, persoanele juridice, statul (care prin ajutorul administrației publice, deține, folosește și gestionează o anumită parte din bunurile societății), organizațiile internaționale (formate prinaderarea anumitor agenți din diferite țări) [11].
Proprietatea se definește prin ansamblul bunurilor pe care le stăpânește o persoană, o familie s – au o instituție. În sens juridic proprietatea reprezintă dreptul de – a folosi și de – a dispune de un bun, într – un mod excesiv și absolut, sub rezerva unor limitări concretizate delegiuitor. În prezent coexistă următoarele forme de proprietate:
proprietate particulară;
proprietate publică;
proprietate mixta.
Proprietatea privată sau particulară are un caracter personal și deține mai multe forme, cum ar fi: proprietatea individuală, proprietatea privat – individuală și proprietatea privat – asociativă. Proprietarul are control absolut asupra bunurilor pe care le are în posesie, fiind în puteri să interzică altor persoane să – le întrebuințeze. Proprietatea privată a apărut sub formă de proprietate individuală și mai târziu subformă de proprietate asociativă, pe bază de titluri de proprietate (acțiuni) [11].
Proprietatea publică nu are caracter personal. Ea presupune folosirea bunurilor în comun. O persoană care folosește un bun aflat în proprietate publică nu poate interzice altora să – l întrebuințeze. Proprietatea publică a evaluat îndeosebi sub forma proprietății statului. Statul este proprietar de terenuri, păduri, zăcăminte naturale, clădiri, ce sunt întrebuințateîn interesul public.De bunurile publice s – a folosit peste măsură adeseaori, fiind considerate ale nimănui. Statul nu s – a arătat a fi un bun administrator, și tocmai de aceea proprietatea publică nici nu s – aputut dezvolta peste o anumită limită. Proprietatea de stat trebuie să existe, însa numai pentru că anumite bunuri nu pot fi însușiteca proprietate privată.
Proprietatea mixtă înființată prin diverse forme de cooperare între unități publice și agenți privați, î – și manifestă prezența în toate țările cu economie de piață. O structură mixtă poate avea parteneri locali, din țară și parteneri de peste hotare [11].
1.2.3 Executorii planului cadastral
Executorii planului cadastral sunt inginerii licențiați a Oficiilor Cadastrale Teritoriale, și ale întreprinderilor de stat sau private. Lucrările cadastrale se execută în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Reprezentantul primăriei împreună cu solicitantul serviciilor și executorul, determină hotarele sectorului de teren. Inginerul execută măsurările cadastrale a terenului, pentru stabilirea coordonatelor punctelor de hotar. În cazul dacă pe teren se află construcții, se execută inventarierea tehnică a lor [12].
Lucrările se execută cu instrumente geodezice (stații totale, receptoare GPS, rulete laser). Executorul întocmește dosarul tehnic pe suport de hârtie și în format digital, se creează planul geometric al bunului imobil și planul releveu ale construcției. Specialistul transmite dosarul tehnic la Pficiul Cadastral Teritorial pentru recepția, verificarea și atribuirea numărului cadastral bunului imobil. Executorul înmânează solicitantului dosarul tehnic cu ștampilă „Recepționat”. Solicitantul merge la Oficiul Cadastral Teritorial pentru înregistrarea terenului, construcțiilor și a dreptului asupra lor [12].
La bunurile imobile, care aparțin diferitor instituții de stat ale Republicii Moldova, cum ar fi Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne etc., lucrările cadastrale sunt executate de reprezentații al acestor ministere în limitele resurselor alocate, însășiinformația despre hotarele acestor obiecte se prezintă gratuit Oficiilor Cadastrale Teritoriale respective [12].
1.2.3.1 Consumatorii informației spațiale
Un GIS utilizează unul sau mai multe modele de date spațiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Există trei tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hărții; modelul raster descrie suprafața Pământului ca o matrice formată din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; și modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezintă forma suprafețelor in spațiu tridimensional [13].
În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definită în spațiu. Poziția și forma obiectelor este reprezentată utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr – o singură pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr – un șir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr – un șir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul [13].
Modelul vectorial reprezintă suprafețele apelând la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezintă prin curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hărților dar este mai puțin eficient pentru analiza suprafețelor care necesită calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeței în orice punct sau direcția pantei [13].
Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren ca o matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme, fiecare celulă având o valoare. Grila este reprezentată într – un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculează pe baza coordonatelor unui punct de referință, de obicei unul din colțurile grilei, ținând cont de poziția celulei în grilă (numărul liniei/coloanei) și de dimensiunile celulei pe x și pe y. Valoarea unei celule indică obiectul situat în acea poziție. Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule:
clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indică un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zonă urbană, tip de sol;
indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într – o imagine (fotografie);
indicarea unei măsurători relative cum ar fi altitudinea față de nivelul mării, înălțimea unei clădiri față de nivelul solului etc.
În modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine – definită iar relațiile spațiale dintre obiecte sunt conținute implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă și depinde de rezoluția celulei. Prin rezoluția celulei se înțelege dimensiunea suprafeței de teren reprezentate de o celulă; cu cât suprafața reprezentată este mai mică, cu atât rezoluția este mai bună și deci datele mai precise, în schimb este nevoie de volume mari pentru stocarea datelor și de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale [13].
Un obiect punctual este reprezentat printr – o valoare într – o singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea și forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria și forma obiectului[13].
Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor și pentru implementarea funcțiilor analitice spațiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operații pe vecinătăți). În modelul raster suprafețele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celulă a valorii cotei corespunzătoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu ușurință a operațiilor asupra suprafețelor (calculul pantei, direcției pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Formatul de stocare a datelor spațiale ARC/INFO coverage utilizează un model de date geo – relațional bazat pe modelul vectorial pentru reprezentarea informațiilor spațiale (poziție și formă) și pe modelul relațional al bazelor de date pentru reprezentarea informațiilor aspațiale (atribute descriptive). În modelul de date ARC/INFO coverage, informațiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple – puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondență cu una sau mai multe tabele de atribute [13].
1.3 Conținutul planului cadastral
Planul cadastral este un plan tematic al cărui conținut este compus din elemente specifice cadastrului. Se întocmește pe unități administrativ – teritoriale comunale sau orășenești și pe intravilane, în două culori: negru pentru planimetrie și albastru pentru hidrografie. Conceptul de bază la executarea planului cadastral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu și planurile cadastrale de bază se capătă prin extragerea informației din bazele de date grafice și textuale și prin imprimarea lor la plotter [14].
Planul cadastral de ansamblu al unității administrativ – teritoriale se capătă prin generalizarea planului cadastral de bază și include reprezentarea grafică a întregii suprafețe a teritoriului administrativ. Planul cadastral de ansamblu sau după caz, harta cadastrală de ansamblu, sub forma analogică, se formează în dependență de formă sa și demărimea unității administrativ – teritoriale, la o scară standard convenabilă. De regulă, este una dintre scările: 1:10000, 1:25000, 1:50000.
Formarea planului cadastral de bază are o destinație de redare a datelor în plan la întreținerea sau introducerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ – teritoriala și include elementele de cadastru general în detaliu [14].
1.4 Formularea problemei
În lucrarea dată se pune la discuție problema formării și actualizării bunurilor imobile. Titularul de drepturi depune cererea la Oficiul Cadastral Teritorial pentru a fi efectuată actualizarea (vezi anexa A, B). La momentul dat actualizarea planurilor cadastrale este o dificultate tot mai des întâlnită în sistemul cadastral al Republicii Moldova.
Vom reuși sa aflăm scopul, metodele pentru fiecare caz aparte și mai concret cauza ce a dus la efectuarea actualizării bunului imobil. Alegerea metodei concrete folosite la realizarea măsurătorilor și contribuția planului cadastral la operațiile de tranzacție a imobililor.
Dificultatea cercetării este pusă pentru tot procesul: de la identificarea unei pricini de actualizare a planului, până la momentul de folosire în practică. În același timp se ia în considerație și alte modalități de completare a acestei lucrări. De asemenea, se ia în vedere și simplicitatea accesului la sursele de finanțare a proiectelor de formare și actualizarea planului cadastral, subvenționarea acestora și emiterea documentelor de raportare.
Scopul planului cadastral în cadrul Sistemului Informațional al cadastrului este următorul, el reprezintă purtătorul informației spațiale despre obiectul cadastrului, despre bunurile imobile.
Legătura dintre conținutul informației spațiale și a informației scrise (textuale) este efectuată prin codul cadastral (identificatorul bunului imobil).
Problema actualizării acestor planuri consta în aceea ca toate schimbările ce au fost efectuate în teren trebuiesc identificate, modificate și actualizate în planul cadastral deja existent.
Scopul acestor actualizări consta în ținerea la zi a informației din teren și aceasta trebuie sa fie veridică în planurile cadastrale, să fie actuală informația, precisă pentru a putea opera cu planurile cadastrale și a ne folosi de informația din conținutul lor.
2 METODOLOGIA FORMĂRII ȘI ACTUALIZĂRII BUNURILOR IMOBILE
2.1 Elaborarea planului cadastral
Pe planul cadastral sunt vizualizate numai bunurile imobile dreptul asupra cărora sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile. Planul cadastral cuprinde obligatoriu următoarea informație despre terenuri, construcții, plantații perene și alte bunuri imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile:
hotarele terenurilor și punctele de cotitură;
conturul clădirilor și altor construcții înregistrate în registrul bunurilor imobile;
plantații perene;
numerele cadastrale ale bunurilor imobile;
tipul hotarelor [15].
În baza dosarului tehnic înregistrat, Oficiile Cadastrale Teritoriale formează și actualizează baza de date prin introducerea sau schimbarea datelor păstrate în format digital. Planul cadastral este păstrat în format digital și este emis de către Oficiile Cadastrale Teritoriale pe teritoriul în zona de activitate a acestora [15].
2.1.1 Scenariul elaborării planului cadastral
În următoarele etape va fi necesar de evaluat materialele topografice si fotogrammetrice, de găsit punctele de triangulație, hotarul administrativ și de evaluat necesitatea îndesirii punctelor de triangulație etc.
Încadrul analizei situației din teritoriul a obiectului planului cadastral se determină structura lucrărilor pentru elaborarea acestui plan.
În cadrul lucrărilor pregătitoare se întreprind diferite măsuri, care se începe cu obținerea planurilor topografice și a listei coordonatelor punctelor geodezice direct de la Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru. Se analizează proiectele de organizare a teritoriului, materialele cartografice, materialele de atribuire a terenurilor, de fixare a hotarelor unităților administrativ – teritoriale și altor date ce conțin informații cadastrale [3].
În privința lucrărilor de pregătire se mai extrage de la OCT copia hărții a teritoriului și a informației despre bunurile imobile, fixate deja în registrul bunurilor imobile din teritoriul prevăzut pentru efectuarea lucrărilor cadastrale. De la primărie se obține informația despre partea juridică al terenurilor și autorizația pentru executarea lucrărilor cadastrale în teren.
Se stabilește hotarele unităților administrativ – teritoriale și se reprezentă pe planul topografic, apoi se face divizarea a terenurilor în proprietate publică și proprietate privată, cât și formarea planurilor de organizare a teritoriului respectiv etc. Hotarele localităților care se reprezintă pe planul topografic se va coordona cu direcțiile de stat relații funciare și cadastru aflate în teritoriu [3].
Identificarea bunului imobil se face prin compararea datelor din documentele de la cadastru ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, cu datele de pe teren și de pe planul topografic. În timpul lucrărilor de identificare se concretizează informația despre titularul de drept, adresa bunului imobil, despre hotarele terenurilor și nivelul corespunderii acestor cu informația din documentele din cadastru.
În mijlocul fiecărui teren identificat de pe planul topografic se înscrie un număr, ori se indică numărul poștal al clădirii. Dacă se găsesc necorespunderi dintre datele planului topografic și cu cele de pe teren, executantul va desfășura măsurări pe teren și va culege date pentru actualizarea planului topografic cu respectarea normelor de conținut și precizie din instrucțiunea privind efectuarea lucrărilor cadastrale [3].
După terminarea lucrărilor de identificare se formează proiectul planului cadastral. Terenurile care a fost redate pe planul cadastral l – i se atribuie un număr cadastral. Informația grafică despre hotarele zonelor, raioanelor, masivelor și sectoarelor cadastrale, precum și numerele acestora se găsesc în harta de bază a teritoriului.
Hotarele intravilanului localității, masivelor, zonelor și sectoarelor cadastrale se transpun pe proiectul planului cadastral de pe harta de bază a teritoriului. Numerotarea cadastrală este un proces de repartizare a numerelor separate pentru sectoare, masive și terenuri. Numerele cadastrale ale raioanelor, zonelor, masivelor și sectoarelor cadastrale din extravilan se copiază de pe harta de bază a teritoriului. Numărul masivului și al sectorului se înseamnă în centrul unității cadastrale, cu înălțimea de 5 mm [3].
După procesul de repartizare a numerelor separate pentru sectoarele cadastrale din extravilan, se vor numerota în continuare sectoarele cadastrale din intravilan, acordându-le numerele imediat următoare. Numerotarea terenurilor se începe din partea de nord – vest a fiecărui sector cadastral și se continuă în direcția potrivită, în ordinea crescătoarea numerelor, în așa mod încât să creeze o înlănțuire aleasă în conformitate cu rețeaua de comunicație sau cea hidrografică, în așa fel încât sectoarele de teren să fie ușor găsite pe planul cadastral [3].
La numerotarea terenurilor se vor lua în considerație numerele cadastrale repartizate deja de OCT în baza înregistrării selective sau de organele administrației publice locale în cadrul emiterii titlurilor de autentificarea drepturilor proprietarilor de terenuri și privatizării acestora. Numerele cadastrale nu se schimbă, în afară de momentele când două numere identice s – au repartizat la bunuri imobile diferite. În cazul dat, unul din aceste numere va fi modificat. Schimbările respective vor fi însemnate în dosarul cadastral și registrul bunului imobil.
După atribuirea numerelor cadastrale terenurilor, se va face verificarea datelor a bunului imobil (adresa, numărul cadastral) din baza de date descriptive cu datele din planul topografic actualizat. Dacă în urma procesului de repartizare a numerelor cadastrale, a fost găsit o greșeală în care nu i s-a atribuit numărul cadastral potrivit, i se va atribui terenului dat un număr cadastral liber din cadrul sectorului cadastral. Numerele cadastrale ale terenurilor se înseamnă pe proiectul planului cadastral în centrul terenurilor, paralel cu axa X, înclinate spre dreapta, cu înălțimea de 2 mm [3].
Pe parcursul procesului de întocmire cât și la încheierea etapelor de lucru în teren și la birou a planului cadastral, executantul lucrărilor este obligat să facă revizuirea calității lucrărilor, verificarea acestor lucrări se face de către OCT. Verificarea lucrărilor se face cu scopul de a respecta instrucțiunile respective, condițiile tehnice de execuție și forma de afișare a rezultatelor,pentru a înlătura erorile ce ar putea influența negativ la lucrările în etapele următoare.
Persoanele care sunt responsabile de verificarea lucrărilor din cadrul Oficiul Cadastral Teritorial, vor elabora un registru, unde vor fi însemnate toate elementele de control adunate în timpul verificărilor. Controlul datelor se va face în timpul executării lucrărilor, în așa fel încât să finiseze o dată cu încheierea fiecărei etape [3].
Toate componentele lucrărilor cadastrale este necesar să fie ținute la control de către verificator, pentru fiecare lucrare în parte până la 10% din totalul elementelor. Etapele controlate de către verificator sunt semnate de el și de către executant, menționând data la care s – a înfăptuit recepția.
Verificările pe teren este o confruntare a proiectului planului cadastral cu datele din teren, pentru a se stabili dacă conținutul lucrărilor sunt realizate conform prevederilor din instrucțiune. [3]
În acest scop se verifică dacă:
s – au analizat pe teren delimitările anterioare și dacă modificările survenite au temei legal;
pe planul topografic s – au arătat corect hotarele bunurilor imobile;
este făcutăconcordanțade dateîntre informația textualăridicatăîn terenși planul cadastral;
măsurările din teren s – au realizat conform instrucțiunilor respective;
este păstrată concordanța între schițele de teren și proiectul planului cadastral;
numerotarea cadastrală este realizată în conformitate cu prevederile prezentei instrucțiuni;
conținutul proiectului planului cadastral este întocmit conform cerințelor prezentei instrucțiuni;
elementele care formează proiectul planului cadastral de pe hârtie corespund cu elementele planului cadastral în format electronic.
Verificatorul stabilește nota de verificare. În dependență de rezultat, în notă se vor da dispoziții de corectare, completare sau refacere a părților lucrării, și se va fixa perioada în care executantul este obligat să finiseze lucrarea refăcută. Verificatorul semnează nota de verificare și mai apoi se întocmește în două exemplare. Un exemplar al notei se înmânează executantului, iar al doilea rămâne la verificator [3].
Oficiul Cadastral Teritorial este obligat să facă recepția lucrărilor cadastrale. Recepția este un proces de analiză și verificare a datelor, având drept scop urmărirea și respectarea normelor și instrucțiunilor tehnice. Rezultatele vor fi însemnate în procesul – verbal de recepție, care se întocmește în trei exemplare și se semnează de Oficiul Cadastral Teritorial și de executant. Dacă lucrarea are nevoie decorectări sau completări importante, în locul procesului verbal de recepție se înseamnă nota de constatare a defecțiunilor, unde se rezumă toate deficiențele și completările necesare, la fel se notează și termenii de refacere a lucrării.
După ce se recepționează proiectul planului cadastral de către Oficiul Cadastral Teritorial, acesta se prezintă primăriei spre aprobare. După ce se aprobă proiectul planului cadastral se întoarce organului cadastral teritorial, care stabilește originalul planului cadastral, cu respectarea semnelor convenționale pentru planurile topografice, cadastrale la scara: 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500 [3].
2.1.1.1 Proiectul elaborării planului cadastral
Orice proiect de elaborare a planului cadastral, inclusiv și acel proiect la care planul cadastral o fost realizat prin metoda topografică are la bază sa mai multe etape:
examinarea situației în teren pentru elaborarea planului cadastral;
emiterea structurii lucrărilor cadastrale;
formarea memoriului justificativ;
formarea devizului de cheltuieli.
Procesul de analiză a teritoriului al viitorului plan cadastral va conține determinarea spațială a obiectului proiectului și analiza materialelor existente inclusiv și a lucrărilor finisate anterior.
Un factor important în acest capitol este calcularea corectă a spațiului viitorului plan cadastral. Spațiu dat poate fi unul din terenurile care stă la evidența primăriei, ori oarecare porțiune dintr – o primărie [14].
În următoarele etape va fi necesar de evaluat materialele topografice si fotogrammetrice, de găsit punctele de triangulație, hotarul administrativ și de evaluat necesitatea îndesirii punctelor de triangulație etc.
Încadrul analizei situației din teritoriul a obiectului planului cadastral se determină structura lucrărilor pentru elaborarea acestui plan.
Nota explicativă conține o descriere a proceselor ce urmează a fi înfăptuite și respectiv argumentele în folosul întreprinderii lor.
Devizul de cheltuieli va include costul lucrărilor pentru fiecare activitate în parte [14].
2.1.1.2 Scopul proiectului planului cadastral
Scopul proiectului a elaborării planului cadastral este de a sistematiza lucrările de câmp și de birou. Toată lucrarea de elaborare a planului cadastral este efectuată de către inginerii cadastrali, în conformitate cu normele și instrucțiunile prevăzute.
Scopul principal al proiectului este optimizarea și sistematizarea competențelor profesionale ale inginerului cadastral și formarea profesională a lui [3].
Scopurile distinctive ale proiectului sunt:
îmbunătățirea pregătirilor angajaților și managerilor din domeniul cadastrului;
îmbunǎtǎțirea lucrărilor în practică și cunoștințelor teoretice ale lucrătorilor din domeniul cadastrului prin folosirea noilor tehnologii la formarea și actualizarea planurilor cadastrale;
implementarea metodelor de elaborare aplanurilor cadastrale;
folosirea aparatelor moderne pentru adunarea și modificarea datelor [3].
2.1.1.3 Conținutul proiectului planului cadastral
Proiectul planului cadastral se întocmește în formă digitală, dar înainte de aceasta datele proiectului se vor recepționa pe suporți magnetici. Va fi formată varianta digitală a proiectului planului cadastral conform normelor și instrucțiunilor prevăzute în lege [3].
Proiectul planului cadastral va include:
punctele rețelei planimetrice;
hotarele unității administrativ – teritoriale;
hotarele intravilanului;
hotarele zonei, masivului, sectorului cadastral;
hotarele terenului;
reprezentarea graficăa construcțiilor existente;
căile de comunicațieși alte obiecte liniare;
elementele hidrografice;
numerele poștale ale construcțiilor, toponimicele;
numerele cadastrale ale terenurilor;
nomenclatura planurilor;
scrierea – descrierea planului cadastral;
denumireaîntreprinderii care aîntocmit planul cadastral, anulși luna executării lui.
Toate documentele se vor fixate pe variante tipizate, însemnate cu pastă neagră sau albastră, fiind înscrisă data și locul întocmirii lor, denumirea întreprinderii, a executantului, verificatorilor și semnăturile lor.
Toate datele se păstrează pe suporți magnetici și se analizează, apoi se aplică etichetele de recunoaștere și identificare a masivelor de lucru la care se raportă, numerele raionului, zonei, masivului sau sectorului unde au fost efectuate lucrările cadastrale.
Documentele puse la dispoziția Oficiului Cadastral Teritorial de către executant sunt:
proiectul planului cadastral;
materialele de cercetare a punctelor geodezice;
materialele măsurărilor geodezice de câmp;
notele de verificare a lucrărilor cadastrale;
suporți magnetici cu informația descriptivă și grafică [3].
2.2 Metode de actualizare a planului cadastral
Cele mai răspândite metode de elaborare a planului cadastral sunt: metoda topografică și metoda fotogrammetrică. În diferite situații se pot utiliza ambele metode. Alegerea corectă a metodei de elaborare a planului cadastral este o etapă importantă, care reiese în mare parte din condițiile concrete, sarcinile puse și finanțele alocate.
Fiecare metodă de întocmire a planurilor cadastrale se folosește în dependență de baza topografică din zonă, de calitatea, volumul și actualizarea informației cuprinsă de baza topografică, de prezența rețelei de sprijin, de capacitățile pe care le are întreprinderea care elaborează planul cadastral și de scara planului cadastral[16].
2.2.1 Metoda topografică de elaborare a planului cadastral
Pentru efectuarea mãsurãrilor cadastrale în primul rând se utilizează metode topografice numerice și numai în cazuri izolate metode grafice. Aceasta se lămurește prin faptul că rezultatele metodelor numerice sunt mai precise, care îndeplinesc exigențele în domeniul cadastral. Ele mai permit și o legătură mai reușită între teren și plan, care este utilă pentru reconstituiri de puncte, parcelări, comasări etc., iar prelucrarea datelor pentru aflarea coordonatelor și suprafețelor se face ușor și precis. Aceste argumente au stat la fundamentul instrucțiunilor cadastrale, care stipulează toleranțe stabilite în general pentru măsurătorile numerice [16].
O însușire distinctivă a metodelor numerice o stabilește faptul că conturul detaliilor de pe teren se generalizează, reducându – se la un număr de puncte cărora li se determină coordonate. Valoarea reală a măsurătorilor este direct proporțional cu corectitudinea generalizării figurilor geometrice și alegerea punctelor, ce se realizează prin aceste metode, deoarece exactitatea determinării coordonatelor se garantează prin metodele și aparatura folosită[16].
Pentru stabilirea coordonatelor este nevoie ca rețeaua geodezică să se îndesească până la ordinul V, iar greșelile medii ale punctelor să nu treacă de 15 cm.
Dintre metodele folosite frecvent în măsurătorile cadastrale, cum sunt metodele:
măsurării distanțelor pe aliniament;
intersecției liniare;
absciselor și ordonatelor;
intersecțiilor unghiulare înainte sau înapoi;
drumuirii;
radierii
se aleg acelea care garantează, în primul rând, corectitudinea prevăzută în instrucțiunile cadastrale [16].
2.2.1.1 Metoda măsurării distanțelor pe aliniament
Metoda se folosește atunci când detaliile noi apărute se află pe un aliniament cunoscut prezent pe planul cadastral vechi și constă din măsurarea cu panglica, ruleta sau firul de oțel, a distanțelor între detaliile existente pe aliniamentul cunoscut, în linii generale pe terenurile plane, pe laturile parcelelor sau tarlalelor cu forme geometrizate. Metoda garantează precizia necesară și un randament superior.
Distanțele se semnează în creion pe latura interioară a fiecărei parcele măsurate când se află fiecare distanță independent și în dreptul fiecărui punct ce creează capăt de parcelă când distanțele se măsoară cumulat [16].
În cazul când suma distanțelor calculate pe teren nu coincide cu distanța măsurată din coordonatele punctelor inițiale – când planul a fost format prin metode numerice sau cu distanța citită grafic – când planul a fost format prin metode grafice sau fotogrammetrice analogice – diferența aflată se face un raport proporțional la toate distanțele calculate fragmentar și se analizează fiecare distanță în parte, în așa fel ca printr – o nouă însumare să coincidă cu distanța reală din coordonate.
Însemnarea pe plan a noilor limite se realizează într – un mod simplu, folosind în lungul aliniamentului dat inițial recunoscut pe planul cadastral vechi, distanțele calculate pe teren, eventual compensate, și micșorate la scara planului cadastral [16].
2.2.1.2 Metoda intersecției liniare
Metoda intersecției liniare se folosește foarte bine în intravilane, unde terenul este cu construcții și obstacole înalte, în care aplicarea altor metode ar fi mai greu de realizat. Metoda dată se folosește atunci când distanțele care se calculează nu depășesc lungimea unei rulete [16].
Metoda intersecției liniare constă în calcularea planimetrică a punctelor noi prin măsurarea a minimum două distanțe, pe cât posibil orizontale, de la puncte deja aflate, existente atât pe teren cât și pe plan, la punctele noi create pe teren.
Raportarea pe plan se realizează prin folosirea distanțelor reduse la scară, cu ajutorul unui compas sau distanțier, așezat cu un vârf în punctul vechi, cunoscut din teren și de pe plan, și o scară grafică. La intersecția arcelor de cerc descrise se calculează punctul nou apărut pe teren.
Pentru redarea clădiri, pe teren se calculează și distanțele pe conturul clădirii, care ajută atât la control cât și pentru raportarea la echer a punctelor care nu au avut posibilitatea de fi ridicate prin intersecție liniară înainte [16].
2.2.1.3 Metoda absciselor și ordonatelor
Metoda absciselor și ordonatelor se utilizează în reambularea planului cadastral în cazurile când terenul este aproximativ orizontal pentru ridicarea contururilor sinuoase sau curbe, de exemplu limitele formate de malurile lacurilor, râurilor, drumuri în curbă, pâlcuri de pășune împădurită, liziere de pădure etc. Măsurarea topografică a distanțelor se face cu ajutorul ruletei între jaloane și piciorul echerului topografic, pe aliniamente calculate cu echerul topografic cu oglinzi sau cu prisme.
Folosirea rațională a acestei metode este bazată pe respectarea condițiilor tehnice ca și la întocmirea planului cadastral [16].
Condițiile tehnice necesare la ridicarea prin abscise și ordonate sunt:
lungimea axei absciselor să nu depășească 300 m în extravilan și 200 m în intravilan;
lungimea axelor ajutătoare construite cu echerul perpendicular pe axa absciselor să nu depășească 2/3 din lungimea acestora;
lungimea ordonatelor să nu depășească:
100 m pentru scara 1:10000;
50 m pentru scara 1:5000;
30 m pentru scara 1:2000.
lucrările să se execute pe terenuri plane, care nu necesită reducerea distanțelor la orizont.
Raportarea pe plan a punctelor ridicate prin abscise și ordonate se face după amplasarea prealabilă pe planul cadastral a axei de lucru (axa absciselor). cu două echere, cu echerul de transport – care are originea în vârful unghiului drept sau cu coordonatograful rectangular mic. Se aplică în lungul acestei axe abscisele reduse la scară. Punctele găsite se controlează cu distanțele măsurate între ele în lungul conturului și apoi se unesc, obținând detaliul respectiv.
Aparatele cu care se fac măsurătorile pe teren sunt echerele cu oglinzi sau cu prisme și ruletele, de aceea metoda se mai numește și metoda coordonatelor echerice [16].
2.2.1.4 Metodele intersecțiilor unghiulare înainte sau înapoi
Metodele intersecțiilor unghiulare sunt folosite atât la aflarea detaliilor noi apărute, cât și la calcularea punctelor de sprijin necesare ridicări detaliilor, care de mai multe ori sunt izolate, localizate la distanțe mari față de punctele de sprijin, cum ar fi categorii de folosință care apar în mijlocul sectoarelor cadastrale (tarlalelor), construcții izolate, intersecții noi de căi de comunicații, parcele apărute după formarea planului cadastral [16].
În principiu, dacă punctele de triangulație topografică ce formează patrulaterul ABCD sunt situate depărtat unele față de altele atunci pentru a mări densitatea punctelor într – o anumită zonă în scopul rezolvării problemelor anterioare se vor determina noi puncte 1,2,3,4… n, folosind metoda traseelor poligonale în funcție de numărul și natura elementelor cunoscute sau metoda intersecțiilor unghiulare.
Pentru determinarea unui punct prin intersecție înainte sau prin intersecție înapoi (retrointersecție) sunt necesare a fi realizate observații din trei puncte vechi, anterior determinate în cazul intersecției înainte, respectiv observații efectuate către patru puncte vechi de coordonate cunoscute, din rețeaua de sprijin existentă, dispuse relativ uniform în turul de orizont, direcțiile între puncul vechi și punctul nou de determinat să nu formeze unghiuri la centru mai mici decât 30 – 35 (grade) și mai mari decât 120 – 135 (grade). Observațiile se fac cu teodolitul, tahimetrul sau stația totală, de obicei într – o singură serie (în ambele poziții ale lunetei), cu excepția lucrărilor cu caracter special în care numărul seriilor de observații unghiulare rezultă din calculul temei, în funcție de precizia cerută la determinarea coordonatelor punctelor.
2.2.1.5 Metoda drumuirii
Metoda drumuirii este una dintre cele mai des folosită metodă de ridicare și reambulare cadastrală a contururilor sinuoase sau pentru realizarea rețelei de ridicare necesară metodei radierii, aliniamentelor, intersecțiilor de distanțe, absciselor și ordonatelor [16].
Condițiile care trebuie să îndeplinească lucrările cadastrale pentru a aplica metoda drumuirii:
lungimea totală a drumuirii să nu depășească 2000 m în intravilan și 3000 m în extravilan;
numărul laturilor drumuirii să nu depășească 30;
lungimea laturilor drumuirii să nu fie mai mică de 80 m în teren șes și de 30 m în teren accidentat, și de maximum 300 m, in cazul maturatorilor tahimetrice;
unghiurile orizontale să se măsoare în ambele poziții ale lunetei, iar unghiurile verticale numai în poziția I – a;
lungimea laturilor drumuirii să se măsoare de două ori, dus – întors;
neînchiderile pe orientări și neînchiderile pe coordonate să se încadreze în toleranțele admise.
Ca tipuri de drumuire se utilizează drumuirile sprijinite la capete pe puncte și orientări cunoscute, drumuiri orientate și închise pe punctul de plecare, rețea de drumuiri cu puncte nodale [16].
2.2.1.6 Metoda radierii
Metoda radierii se folosește la ridicarea detaliilor planimetrice care este nevoie de a fi reprezentate pe planurile cadastrale și se utilizează cu precădere. Se calculează unghiuri și distanțe dintr-un punct de coordonate cunoscute și din care poate fi calculată o orientare cunoscută [16].
Condițiile care trebuie să îndeplinească lucrările cadastrale pentru a aplica metoda radierii:
calcularea unghiurilor orizontale și verticale se realizează numai într – o singură serie și într – o singură poziție a lunetei, în tur de orizont, în sens orar;
distanțele până la punctul radiat se calculează o singură dată și nu vor depăși: 30 m pentru scara 1:500; 75 m pentru scara 1:1000; 130 m pentru scara 1:2000; 150 m pentru scara 1:5000 și 200 m pentru scara 1:10000, când măsurătorile se fac tahimetric, dar pot fi mai mari atunci când distanțele se măsoară electronic, cu stațiile totale.
Controlul ridicării punctelor de detaliu importante se face prin dublă radiere a unor puncte de detaliu, determinate din două stații de ridicare diferite [16].
2.2.2 Metoda fotogrammetrică elaborare a planului cadastral
Metoda fotogrammetrică este o metodă ce dă rezultate mult mai bune în privința adunării unei cantități mai mari de date într – o perioadă mai scurtă în comparație cu metoda clasică (topografică), luând în considerație că măsurările se face cu aparatură performantă de aerofotografiere [16].
Metoda fotogrammetrică este o metodă răspândită în sfera de cadastru, în comparație cu alte metode (accentuate mai sus) rezultatele sunt urmărite atât de măsurători analitici cât și grafici.
La schema tehnologică de mai jos este important de accentuat câteva scurte menționări:
baza tuturor măsurătorilor terestre este formată de triangulația de ordinul I – IV. Prin procesul de îndesirea a punctelor de ordinul V se formează rețeaua necesară lucrărilor de reperaj fotogrammetric;
fotogramele și clișeele aerienese obțin în urma operației de aerofotografiere, ele fiind întrebuințate la exploatarea fotogrammetrică ulterioară;
coordonatele unor puncte vizibile din teren și pe fotograme se obțin în urma operației de bază numită reperajul fotogrammetric, fiind întrebuințate la exploatarea fotogramelor;
metoda de îndesire prin care punctele de reper ale fiecărei fotograme se calculează în laborator micșorând volumul lucrărilor de teren se numește metoda de aerotriangulație;
stereorestituția este metoda fotogrammetrică de creare a planurilor topografice, fiind reprezentată pe planul stereorestituit atât planimetria cât și altimetria. Fotogramele aeriene în cupluri stereoscopice sunt folosite la aparate stereofotogrammetrice de precizie înaltă (stereoplanigrafe, stereometrografe etc.). Această metodă este deseori folosită la exploatarea fotogrammetrică;
redresarea fotogrammetrică se pune în aplicație atunci când se întâlnește terenuri cvasi – plane, de șes, cu forme de microrelief, unde nu este necesară de aplicat altimetria, și prin fotointerpretarea și descifrarea fotogramei redresate, se formează fotoplanul. În cazul în care este necesar de arătat unele elemente de nivelment pe planul fotoplan se culeg folosind metoda topografică;
originalele planurilor cartografiate – este produsul de bază format în urma procesului de exploatare fotogrammetrică; unde mai apoi se fixează pe suporturi nedeformabile și se cartografiază prin semnele convenționale din atlas.
În procesul tehnologic fotogrammetric modern coordonatele se fixează pe modelul stereoscopic virtual sau pe fotogramă, schimbate în coordonate geodezice în proiecția cartografică națională, paralel cu formarea planului topografic. Planul topografic de bază dotat mai apoi cu atributele specifice cadastrului se transformă în plan cadastral [16].
Toată tehnologia are la dispoziție aparate de măsurare de înaltă precizie, sistemul de înregistrare automată a coordonatelor model, de schimbare a lor prin calcule în coordonate geodezice, de păstrare a datelor, dar și paralel transmiterea lor la teleimprimatoare.
În cele mai multe cazuri punctele de reper folosite în reperaj se premarchează. Numai în cazuri deosebite se folosesc ca repere detalii topografice dinzonă și cu condiția că respectă condițiile unui reperaj premarcat. Este important să existe o egalitate între erorilor medii pătratice ale punctelor de reper și cu acelea ale punctelor triangulației geodezice [16].
Completarea planului cadastral se execută la teren, unde se trec categoriile de folosință și eventualele schimbări survenite după fotografiere, prin descifrări pe fotograme la scara planului, fie prin completarea pe teren a planului cu toate datele cadastrale prin ridicare topografică.
Descifrarea realizată pe fotograme mărite și marcarea detaliilor fixe și sigure este cea mai sigurămetodă pentru evitarea confundării punctelor.
Planurile cadastrale se formează prin provenirea din planul topografic la aceeași scară cu scara planului topografic la etapa de editare, pentru cele din zonele care se potrivesc.
Pentru a căpăta atât planul cadastral derivat cât și planul topografic, stereorestituția se realizează prin metoda înregistrării pe straturi diferențiate prin culori conform standardelor oficiale sau atlaselor de semne convenționale.
Planul cadastral obținut se poate realiza în alb – negru sau în mai multe culori, numărând numai planimetria și hidrografia [16].
2.2.3 Metoda combinată de elaborare a planului cadastral
Se mai întâlnește și alte metodă de elaborare a planului cadastral, cum ar fi metoda fotogrammetrică – topografică (combinată) care se folosește în cazul localităților urbane și rurale, planul topografic fiind creat la scara 1:2000 și 1:1000 [16].
Metoda fotogrammetrică – topografică de elaborare a planului cadastral se folosește atunci când din oarecare motiv (eroare tehnică sau neprofesionalism), fotogramele realizate sunt de o calitate proastă, iar pe diferite porțiuni ale localității este nevoie de realizat ridicări topografice. Combinarea dintre ridicările topografice și cu cele fotogrammetrice formează o metodă buna pentru rezolvarea diferitor probleme și folosirea ei în multe cazuri specifice.
Metoda combinată se aplică pentru ridicarea traselor stradale și a granițelor cvartalelor, pentru ridicarea detaliilor care nu pot fi observate pe fotogramă, pentru ridicarea elementelor care sunt întrebuințate pentru calcularea suprafețelor de teren și redarea cu precizie înaltă a diferitor detalii importante, pentru indicarea categoriei de folosință, a reliefului etc., [16].
2.3 Actualizarea planului cadastral
Actualizarea planului cadastral poate fi efectuată în temeiul hotărârii instanței de judecată dacă coproprietarii unui bun imobil nu ajung la o înțelegere privind crearea bunului imobil, fixarea hotarelor sau privitor la alte momente. În baza hotărârii instanței de judecată și a planului geometric stabilit, se fac schimbări în planul cadastral și în registrul bunului imobil [3].
Actualizarea planului cadastral poate fi realizat în scopul corectării greșelilor ce țin de coordonatele hotarelor, fixate la transpunerea proiectelor de organizare a teritoriului. Modificarea dată se efectuează în temeiul deciziei consiliului local elaborată pe marginea noului plan cadastral.
La cererea titularilor de drept la propunerea autorității publice locale sau în baza programului de corectare a greșelilor, inginerul cadastral va fixa actul de constatare, care va cuprinde următoarea informație: descrierea erorii, data și cauza apariției ei, redarea situației din planul cadastral și ce – a din teren, inițiativa privind modalitatea de corectare a greșelilor (vezi anexa A, B),.
În temeiul actului de constatare executantul lucrărilor de elaborarea planului cadastral va fi format proiectul de organizare a teritoriului și mai apoi transpus în teren. Hotărârea consiliului expusă pe marginea noului plan geometric va fi ca un fundament pentru schimbarea planului cadastral. Oficiul Cadastral Teritorial va emite planul cadastral al bunului imobil, cu menționarea suprafeței acestuia, care va fi un element a documentului ce stabilește dreptul de proprietate asupra terenului.
Schimbările în planul cadastral digital se face conform prevederilor prevăzute de structura și modul de ținere a bazei de date [3].
Cazurile în care planul cadastral al bunului imobil poate fi actualizat sunt:
ridicarea construcțiilor noi pe terenul înregistrat, demolarea sau reconstrucția clădirii, efectuate în modul stabilit;
formarea bunurilor imobile;
schimbarea statutului hotarelor sau punctelor de hotar din generale în fixe;
modificarea coordonatelor punctelor de hotar dintr – un sistem de coordonate convențional sau local în MR99;
corectării greșelilor, care nu ating hotarele terenurilor vecine sau nu atinge alte interese ale titularilor de drepturi;
corectarea greșelilor ce țin de coordonatele hotarelor, fixate la transpunerea proiectelor de organizare a teritoriului.
Actualizarea planului cadastral se face:
în baza documentelor ce stabilește drepturile asupra bunurilor imobile la executarea înregistrării privind formarea bunurilor imobile, schimbării structurii obiectului înregistrării;
în baza acordului semnat de titularii de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse,conform articolului 38 a Legii cadastrului bunurilor imobile;
în baza hotărârii instanței de judecată;
în baza deciziei consiliului local privind rectificarea greșelii conform art. 55, alin. 4.1 al Legii cadastrului bunurilor imobile.
Schimbarea planului pentru transformarea coordonatelor, se face, fără acordul titularului, efectuând următorii pași:
inginerul cadastral, pe baza de ortofoto va înființa actul de constatare a suprapunerii virtuale sau a transformării coordonatelor punctelor de cotitură, care va fi iscălită de reprezentantul autorității publice locale. Actul de constatare va cuprinde:
descrierea problemei;
data descoperirii și cauza care a adus la apariție ei;
descrierea situației din planul cadastral digital;
propunere privind repoziționare cu anexarea extraselor privind situația anterioară și ulterioară corectării erorii de poziționare din planul cadastral.
persoana responsabilă pentru recepția lucrărilor al Oficiului Cadastral Teritorial, în baza actului de constatare va actualiza planul cadastral prin repoziționarea terenului.
Dacă în urma procesului de actualizare se modifică hotarele bunului imobil sau se atinge în alt mod interesele legitime ale titularilor de drepturi, o astfel de modificare se face în baza acordului scris al tuturor titularilor, interesele cărora sunt atinse. Persoanele ale căror interese sunt atinse la modificarea planului cadastral pot fi: proprietarii vecini, coproprietarii, creditorii gajiști și alte persoane conform legislației [3].
2.4 Identificarea bunului imobil
Identificarea planului cadastral – verificarea (determinarea) coincidenței amplasării hotarelor, dimensiunilor unui teren determinat anterior.
Deja din această definiție constatăm că identificarea se referă numai la bunurile imobile (terenurile), care anterior au fost înscrise în registrul bunurilor imobile.
Identificarea bunului imobil se face prin compararea datelor din documentele de la cadastru ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, cu datele de pe teren și de pe planul topografic. În timpul lucrărilor de identificare se concretizează informația despre titularul de drept, adresa bunului imobil, despre hotarele terenurilor și nivelul corespunderii acestor cu informația din documentele din cadastru.
În mijlocul fiecărui teren identificat de pe planul topografic se înscrie un număr, ori se indică numărul poștal al clădirii. Dacă se găsesc necorespunderi dintre datele planului topografic și cu cele de pe teren, executantul va desfășura măsurări pe teren și va culege date pentru actualizarea planului topografic cu respectarea normelor de conținut și precizie din instrucțiunea privind efectuarea lucrărilor cadastrale.
Identificarea bunului imobil se legalizează prin actul de constatare pe teren, care va conține informații referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componența, suprafața și alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru.
În temeiul actului de constatare pe teren, semnat de titularii de drepturi cointeresați și a planului cadastral (geometric) nou întocmit, se introduc modificări în planul cadastral.
Modificările de suprafață se vor introduce în registrul bunului imobil pentru care a fost întocmit noul plan.
Modificarea planului poate fi efectuată prin hotărârea instanței de judecată dacă coproprietarii unui bun imobil sau proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind formarea bunului imobil, stabilirea hotarelor sau privitor la alte chestiuni.
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE ȘI ACTUALIZARE A BUNURILOR IMOBILE
3.1 Descrierea obiectului de studiu
În acest capitol vor fi analizate și descrise două proiecte de formare a bunului imobil.Ambele obiecte va reprezenta spații de teren specializat pentru construcție. Amplasarea obiectului se reprezintă în figura 3.2 și figura 3.4.
Planul cadastral format pe baza obiectului destinat construcției se află în raionul Rezina, satul Țahnăuți, el se învecinează cu alte obiecte cadastrale care au aceiași destinație, și se află pe o suprafață relativ plană.
În temeiul cererii 6701/14/362 depusă la Înterprinderea de Stat „Cadastru”, filiala Oficiului Cadastral Teritorial Rezina din 09.01.2014 de formare a bunului imobile, a cetățeanului Olari Mihail Gheorghe data nașterii 01/12/1963 cu codul personal 0982801288136 primarul com. Țareuca s – a efectuat studiul privind formarea bunului imobil cu numărul cadastral 67472030263 amplasat în r – ul Rezina comuna Țareuca satul Țahnăuți, intravilan.
În rezultatul examinării s – a stabilit că bunul imobil cu nr. cadastral 67472030263 din figura 3.2 înregistrat, în baza cărui se solicită formarea bunurilor imobile, conform legislației în vigoare permite formarea unui obiect de drept independent prin separare (vezi anexa G).
De facto suprafața obiectului cât și conținutul lui poate fi diferit de cel reflectat în figura de mai sus. El poate să conțină mai multă informație de cât se cunoaște. În Figura 3.2 se vizualizează conținutul obiectului planului cadastral la momentul formulării scopului proiectului de elaborare a planului cadastral.
Pentru ca reprezentantul al Oficiului Cadastral Teritorial responsabil de elaborarea planului cadastral să capete o imagine întreagă a obiectului examinat, îl va analiza mai amănunțit deja în teritoriu. Analiza situației în teritoriu se face atunci când proprietarul va depune cererea de elaborare a planului cadastral la Oficiul Cadastral Teritorial sau la alte întreprinderi (private) care efectuează servicii în sfera cadastrală. Cererea de elaborare a planului cadastral se află în anexa A (vezi anexa A).
În Figura 3.3 se vizualizează conținutul obiectului planului cadastral la momentul formulării scopului proiectului de elaborare a planului cadastral.
În temeiul cererii 6701/15/11566 din 02.10.2015 de formare a bunului imobil, a cetățeanului Lupașcu Ivan Nicolai născut 20/01/1966 cu codul personal 0961701890665 proprietar a bunului imobil s – a efectuat studiul privind formare a bunului imobil cu numărul cadastral 6747202013 amplasat în r – ul Rezina comun Țareuca, satul Țahnăuți str. Ștefan cel Mare nr. 29 și a bunul imobil cu numărul cadastral 6747202072 cu adresa r – ul Rezina com. Țareuca. sat. Țahnăuți str. Ștefan cel Mare nr. 29 (vezi anexa B).
Având drept bază prevederile Legii cu Privire la formare bunurilor imobile nr.354 – XV din 28 octombrie 2004 s – au examinat posibilitățile de formare prin comasare a bunului imobil menționat mai sus (vezi anexa H).
Ambele obiecte vizualizate în Figura 3.2 și 3.4 for fi analizate mai detaliat și argumentate pe întreg capitol 3, cu scopul de a întări cunoștințele teoretice și practice în baza formării bunului imobil.
3.2 Elaborarea proiectului planului cadastral
Forma inițială a planului este proiectul planului cadastral, care se începe cu disbateri la consiliul local al satului Țahnăuți, cu scopul de a căpăta un caracter oficial și ca mai apoi de avea posibilitatea de fi pus în aplicare. La primul obiect (Figura 3.2) formarea proiectul a fost pus la discuție la ședință, unde a fost votată înțelegerea prin care se permite realizarea lucrărilor de actualizare a planului cadastral.Tot la consiliu se alege și întreprinderea care se va ocupa cu lucrările cadastrale de actualizare [16].
Republica Moldova deține pe tot teritoriul ei planuri ortophoto, care pot fi utilizate în procesul de formare a planurilor cadastrale.
Pe parcursul dezvoltării a tehnologiilor moderne, mai concret a imaginilor spațiale a apărut posibilitatea de a folosi cu succes planurile ortophoto. În situația dată obiectul de formare a planului cadastral, este mai îndemână de a folosi metoda clasică, deoarece toată informația vizuală prezentă pe planurile ortophoto a fost fixată în anul 2007. Pană – n prezent s – a făcut multe schimbări pe teritoriu dat, și de aceea nu este corect de a folosit informație învechită [16].
3.3 Implementarea proiectului planului cadastral
După ce a fost examinat planul ortophoto, remarcăm că imaginea spațială nu redă într – un mod pronunțat hotarele bunului imobil. De mai multe ori granițele terenului se suprapune cu hotarele terenurilor adiacente, dar în cazul dat nu există nici o coincidență. Astfel în situația dată când hotarele bunului imobil nu sunt destul de pronunțate, este folosită măsurarea topografică cu scopul de a cunoaște limitele corecte a proprietății [16].
Astfel reieșind din situația dată vom alege metoda clasică de formare a planului cadastral. În timpul lucrărilor de fixare a hotarelor bunului imobil este foarte important de colaborat (coordonat) cu proprietarii acestui bun.
Agenția Relațiilor Funciare și Cadastru este responsabil de cadrul normativ folosit pe tot parcursul lucrărilor de formare a planurilor cadastrale a bunului imobil și a teritoriului împrejurat, indiferent de metoda folosită (fotogrammetrică, topografică, mixtă), fiind obligatorii pentru toți specialiștii implicați în lucrările de elaborare a planurilor cadastrale [16].
3.4 Aplicarea metodelor topografice
În general, proiectul tehnic si proiectul care se referă la formarea unui plan cadastral prin metoda clasică (topografică), va conține următoarele etape de realizare:
se analizează atent obiectul ales pentru executarea lucrărilor cadastrale;
realizarea etapelor a lucrărilor cadastrale;
realizareanotei explicative;
analiza cheltuielilor.
Aplicând metode numerice, planurile cadastrale se formează atunci când nu este nici un punct ale rețelei de sprijin, planuri topografice ori alte baze topografice și – n cazul când lipsește planuri ortophoto actuale.
La fundamentul fiecărei lucrări de elaborarea a planurilor cadastrale se află realizarea proiectului tehnic, fiind foarte util pentru aranjarea rațională a lucrărilor cadastrale de pe câmp și din birou [16].
Analizând bine obiectul pe baza cărui va fi format planul cadastral se va ține în seamă acțiunile de mai jos:
determinarea corectă a spațiului viitorului plan;
examinarea materialelor de la lucrările executate anterior.
Este foarte important de analizat poziția spațială corectă a obiectului viitorului plan cadastral. Obiectul de analiză poate fi orice teren a primăriei în ansamblu ori o secțiune dintr – o primărie. O altă etapă necesară este de a analiza materialele topografice și fotogrammetrice a lucrărilor executate anterior, apoi de sesizat punctele de triangulație și cele de la hotarele administrative. Desigur este necesar de analizat și îndesirea punctelor de triangulație etc.
Etapele lucrărilor de întocmire a planului cadastral este stabilit în dependentă de obiectul viitorului plan cadastral.
Conținutul lucrărilor de elaborare a planului cadastral este:
sesizarea punctelor de triangulație;
aprecierea volumului de lucru la restabilirea punctelor de triangulație;
stabilireavolumului necesar de lucrări pentru îndesirea punctelor de triangulație;
recunoașterea în teren a punctelor de hotar;
ridicări de teren.
Procesul de identificare se face cu scopul de a stabili punctele de triangulație pe materialele cartografice cât și în natură, fiind utilizate la formarea planului cadastral. În temeiul acestui proces de identificare se fixează coordonatele punctelor identificate [16].
În cazul în care nu se dispune de planuri topografice sau fotogrammetrice, se va forma schița pozițiilor a punctelor de triangulație identificate.
Identificarea în teren și pe planuri a punctelor de triangulație se face cu scopul de realiza ridicările de teren. Procesul de îndesire a punctelor de triangulație se face în baza regulilor tehnice fixate pentru lucrările geodezice respective.
În rezultatul fixării punctelor de triangulație suplimentare este posibilitatea de a face ridicările de teren pe întreg teritoriul a obiectului viitorului plan cadastral.
Nota explicativă este formată dintr – o descriere a proceselor ce urmează a fi realizate și respectiv argumentele în folosul întreprinderii lor [16].
Cheltuielile suportate în urma lucrărilor de elaborare a planului cadastral va fi notate in devizul de cheltuieli [16].
3.4.1 Ridicări de terenuri
Ridicările topografice sunt toate măsurările efectuate în teren folosite la formarea planului cadastral.
La lucrările de efectuare a planului cadastral folosind metoda clasică sau la actualizarea masivului a datelor de pe plan sunt întrebuințate ridicările de teren. Ridicările se efectuează cu scopul de a fixa pe planul cadastral un număr mai mare de terenuri. Metodele de măsurare sau ridicările de teren sunt diverse [16].
Alegerea metodei de aplicare la măsurări va avea la fundament două principii de bază:
dobândirea a preciziei înalte
cheltuielile suportate în timpul lucrărilor de măsurare
Dacă este necesar de a efectua ridicările de teren pe suprafețe mari ori dacă sunt prezente diverse obstacole, în majoritatea cazurilor este folosită metoda drumuirilor. Metodele moderne și tehnologiile contemporane, întemeiate pe metode numerice de vizualizare a obiectului, au capacitatea de prelucra automat și rapid datele din teren. Folosirea teodolitului electronic este mult mai efectiv și ușurează semnificativ procesul de colectare a datelor [16].
Temeiul geodezic principal a ridicărilor de teren pentru toate scările sunt punctele rețelei geodezice naționale. Rețeaua geodezică de ridicare este format din:
rețelele planimetrice
rețelele altimetrice
rețelele altimetrice – planimetrice
punctele fotogrammetrice de îndesire
Rețelele geodezice de fundamentare ale ridicării topografice și de îndesire se formează prin metodele celea care calculează coordonatele autonom se face prin intermediul sistemului pozițional cu ajutorul măsurărilor GPS.
Se permite ca ridicările de teren și de fundamentare ale ridicării să fie realizate cu ajutorul metodelor geodezice clasice ca: poligonometrie de categoriile I și II, drumuire cu teodolite și diverse feluri de intersecții. Coordonatele punctelor bazei geodezice ale ridicărilor topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500 se determină în Proiecția Transversală Mercator (PTM), înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova, iar înălțimile în Sistemul baltic de altitudini din 1977. Fiecare schimbare din sistemul de coordonate și altitudini poate fi realizată numai cu acordul Inspectoratului Geodezic de Stat al Republicii Moldova (IGSRM) și existenței fundamentării tehnico – economice [16].
Densitatea rețelelor geodezice este condiționată de scară ridicării, înălțimea secțiunii reliefului precum și de trebuința de asigurare a lucrărilor geodezice, topografice miniere, ameliorative, de aranjarea a teritoriului etc., atât în scopuri de studii și construire, cât și de exploatare ulterioară a construcțiilor și edificiilor.
De regulă rețeaua națională geodezică de îndesire este realizată, prin construiri geodezice de aceeași categorie. Drept temei pentru formarea acestor construiri sunt doar punctele construirilor geodezice superioare conform categorii de precizie. Densitatea medie a punctelor rețelei naționale geodezice, necesară pentru formarea rețelei fundamentale a ridicărilor topografice se indică în tabelul următor [16].
Ridicarea tahimetrică se folosesc la întocmirea planurilor suprafețelor cu dimensiuni nu prea mari și a fășiilor înguste de teren când aplicarea ridicării aerofotografice și a ridicării cu planșeta nu este convenabilă din punct de vedere financiar, sau este nerealizabil din punct de vedere tehnic, se face doar ridicarea reliefului pe teritoriul unde sunt prezente construcții. Tipul dat de ridicare se face cu tahimetre electronice, autoreductoare, cu fire reticulare, interbazice, tahimetre de tipul ТЭ, ТС – 100, ТС – 600, ТС – 800, Т – Д, Т – В, Sokia din punctele rețelei de ridicare de bază. La ridicarea tahimetrică se folosește mire speciale sau mire de nivelment cu coeficientul 100 [16].
Greșelile limită de amplasare a punctelor rețelei de ridicare planimetrice. inclusiv a reperelor planimetrice în raport cu punctele rețelei geodezice de bază nu trebuie să treacă pe teren deschis și teritoriu construit 0,2 mm în scara planimetrică și 0,3 mm pe terenul acoperit cu arbori și arbuști.
Punctele ridicării de bază se amplasează pe teren prin semnale de durată. Tipul centrului este M2 monolit din beton armat 10x10x60 cu macropori cu instalarea în centru a unui pilon cu diametrul 12 – 16mm. În partea superioară a pilonului este sfredelită o adâncitură de 2 mm cu diametrul de 1mm sau executată tăietura în formă de cruce. Fixarea punctelor rețelei de ridicare prin semnale de durată se execută din așa considerente ca pe fiecare planșetă de ridicare să fie fixate, de regulă, minim trei puncte la ridicarea cu scara 1:5000 și două puncte la ridicarea cu scara 1:2000, inclusiv pentru punctele rețelei geodezice de stat și ale rețelelor de îndesire (în caz în care prescripțiile tehnice ale beneficiarului din proiectul tehnic nu necesită o densitate mai mare de fixare). Pe teritoriul localităților și al platformelor industriale toate punctele rețelelor de ridicare și reperele planimetrico – altimetrice se fixează prin semnale de durată [3].
3.4.2 Drumuiri planimetrice utilizate în lucrările cadastrale
Metoda drumuirii este cea mai folosită metodă de ridicare și reambulare cadastrală a contururilor sinuoase sau pentru realizarea rețelei de ridicare necesară metodei radierii, aliniamentelor, intersecțiilor de distanțe, absciselor și ordonatelor [16].
Pentru lucrările cadastrale drumuirile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
lungimea totală a drumuirii să nu depășească 2000 m în intravilan și 3000 m în extravilan;
numărul laturilor drumuirii să nu fie mai mare de 30;
lungimea laturilor drumuirii să nu fie mai mică de 80 m în teren șes și de 30 m în teren accidentat, și de maximum 300 m, in cazul maturatorilor tahimetrice;
unghiurile orizontale să se măsoare în ambele poziții ale lunetei, iar unghiurile verticale numai în poziția I – a;
lungimea laturilor drumuirii să se măsoare de două ori, dus – întors;
neînchiderile pe orientări și neînchiderile pe coordonate să se încadreze în toleranțele admise.
Toleranța admisă la închiderea pe orientare a drumuirilor este:
în care: n – numărul stațiilor.
Pentru distanțe măsurate cu ruleta toleranța admisă între două măsurători repetate este:
(1 + 0,25) pentru terenuri cu pante intre 5° – 10°;
(1 + 0,50) pentru terenuri cu pante intre 10° – 15°;
(1 + 1,00) pentru terenuri cu pante >15°.
Toleranțele admise pentru închiderea pe coordonate a drumuirilor sunt:
pentru terenuri situate în extravilan:
(1 + 0,25)T pentru terenuri cu panta între 5° – 10°;
(1 + 0,50)T pentru terenuri cu panta între 10° – 15°;
(1 + 1,00)T pentru pante > 5°.
b. pentru terenuri situate în intravilan:
(1 + 0,25)T pentru terenuri cu pante între 5°-10°;
(1 + 0,50)T pentru terenuri cu pante între 10°-15°;
(1 + 1,00)T pentru pante > 15°.
Aceste norme sunt valabile pentru măsurători efectuate cu aparatură topografică clasică. În cazul stațiilor totale, care folosesc măsurarea electronică a distanțelor prin unde infraroșu sau laser, condițiile drumuirii se schimbă, întrucât performanțele de măsurare și de precizie ale stațiilor totale sunt superioare aparaturii clasice, ceea ce permite lungimi mai mari ale laturilor drumuirii și implicit ale drumuirilor. Până în prezent nu au fost adoptate oficial alte toleranțe pentru cazul măsurătorilor electro – optice [16].
Ca tipuri de drumuire se utilizează drumuirile sprijinite la capete pe puncte și orientări cunoscute, drumuiri orientate și închise pe punctul de plecare, rețea de drumuiri cu puncte nodale.
Drumuirea poligonometrică sprijinită la ambele capete , are ca elemente de sprijin la capătul inițial punctul A (,) și orientarea inițială, iar la capătul final punctul A (,) și orientarea finală sau de închidere . Punctele A, B, P și R sunt puncte din triangulația geodezică, situate la distanțe mari între ele, și permit vize de orientare cu precizie de citire ridicată a direcțiilor [16].
În terenurile accidentate se folosește cu rezultate foarte bune drumuirea tahimetrică, care are avantajul unui randament mai ridicat decât drumuirea de teodolit, asigurând în același timp și precizia necesară. Nu se recomandă însă folosirea ei în localități pentru întocmirea planurilor la scări mari, 1:500 sau 1:1000 [16].
3.5 Aplicarea metodei fotogrammetrice
Metoda fotogrammetrică este o metodă ce dă rezultate mult mai bune in privința adunării unei cantități mai mari de date într – o perioadă mai scurtă în comparație cu metoda clasică (topografică), luând în considerație că măsurările se face cu aparatură performantă de aerofotografiere [16].
Metoda fotogrammetrică este o metodă răspândită în sfera de cadastru, în comparație cu alte metode (accentuate mai sus) rezultatele sunt urmărite atât de măsurători analitici cât și grafici.
La schema tehnologică de mai jos este important de accentuat câteva scurte menționări:
baza tuturor măsurătorilor terestre este formată de triangulația de ordinul I – IV. Prin procesul de îndesirea a punctelor de ordinul V se formează rețeaua necesarălucrărilor de reperaj fotogrammetric;
fotogramele și clișeele aeriene se obțin în urma operației de aerofotografiere, ele fiind întrebuințate la exploatarea fotogrammetrică ulterioară;
coordonatele unor puncte vizibile din teren și pe fotograme se obțin în urma operației de bază numită reperajul fotogrammetric, fiind întrebuințate la exploatarea fotogramelor;
metoda de îndesire prin care punctele de reper ale fiecărei fotograme se calculează în laborator micșorând volumul lucrărilor de teren se numește metoda de aerotriangulație;
stereorestituția este metoda fotogrammetrică de creare a planurilor topografice, fiind reprezentată pe planul stereorestituit atât planimetria cât și altimetria. Fotogramele aeriene în cupluri stereoscopice sunt folosite la aparate stereofotogrammetrice de precizie înaltă (stereoplanigrafe, stereometrografe etc.). Această metodă este deseori folosită la exploatarea fotogrammetrică;
redresarea fotogrammetrică se pune în aplicație atunci când se întâlnește terenuri cvasi – plane, de șes, cu forme de microrelief, unde nu este necesară de aplicat altimetria, și prin fotointerpretarea și descifrarea fotogramei redresate, se formează fotoplanul. În cazul în care este necesar de arătat unele elemente de nivelment pe planul fotoplan se culeg folosind metoda topografică;
originalele planurilor cartografiate – este produsul de bază format în urma procesului de exploatare fotogrammetrică; unde mai apoi se fixează pe suporturi nedeformabile și se cartografiază prin semnele convenționale din atlas.
În procesul tehnologic fotogrammetric modern coordonatele se fixează pe modelul stereoscopic virtual sau pe fotogramă, schimbate în coordonate geodezice în proiecția cartografică națională, paralel cu formarea planului topografic. Planul topografic de bază dotat mai apoi cu atributele specifice cadastrului se transformă în plan cadastral [16].
Toată tehnologia are la dispoziție aparate de măsurare de înaltă precizie, sistemul de înregistrare automată a coordonatelor model, de schimbare a lor prin calcule în coordonate geodezice, de păstrare a datelor, dar și paralel transmiterea lor la teleimprimatoare.
În cele mai multe cazuri punctele de reper folosite în reperaj se premarchează. Numai în cazuri deosebite se folosesc ca repere detalii topografice din zonă și cu condiția că respectă condițiile unui reperaj premarcat [16].
Completarea planului cadastral se execută la teren, unde se trec categoriile de folosință și eventualele schimbări survenite după fotografiere, prin descifrări pe fotograme la scara planului, fie prin completarea pe teren a planului cu toate datele cadastrale prin ridicare topografică.
Descifrarea realizată pe fotograme mărite și marcarea detaliilor fixe și sigure este cea
mai sigură metodă pentru evitarea confundării punctelor.
Planurile cadastrale se formează prin provenirea din planul topografic la aceeași scară cu scara planului topografic la etapa de editare, pentru cele din zonele care se potrivesc.
Pentru a căpăta atât planul cadastral derivat cât și planul topografic, stereorestituția se realizează prin metoda înregistrării pe straturi diferențiate prin culori conform standardelor oficiale sau atlaselor de semne convenționale [16].
Planul cadastral obținut se poate realiza în alb – negru sau în mai multe culori, numărând numai planimetria și hidrografia.
Lucrările de culegere în teren a datelor cadastrale constau în:
identificarea amplasamentului și limitelor corpurilor de proprietate și categoriilor de folosință ale acestora;
identificarea construcțiilor cu caracter permanent;
identificarea proprietarilor sau a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor, ori a actului sau faptului juridic în temeiul căruia este folosit imobilul.
Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separată, organizată în acest scop sau concomitent cu executarea lucrărilor de teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale [16].
4 SECURITATEA MUNCII
4.1 Analiza stării actuale a securității muncii
În orbita politicii de vecinătate cu UE intră astăzi 16 țări, printre care se numără și Republica Moldova. Noile propuneri ale Comisiei Europene sunt însoțite de raporturile privind realizarea de către toți partenerii UE a Planurilor de Acțiuni, realizare care a demarat în 2005. Totodată, noile inițiative în cadrul Politicii Europene de vecinătate ne oferă șanse de obținere a unor schimbări esențiale în domeniile politic și, respectiv, economic [18].
Asigurarea unui grad sporit de securitate și sănătate în procesul muncii, ca cel mai important obiectiv al politicii statului și al patronilor în vederea protecției vieții și sănătății angajaților, a fost mereu în centrul discuțiilor la nivel european și internațional. În contextul dat, companiile care oferă condiții sănătoase de muncă sunt cele mai atractive și, respectiv, competitive pe piață [18].
Reformarea sistemului social – economic din Republica Moldova în condițiile apropierii de Uniunea Europeană presupune modernizarea tuturor aspectelor vieții sociale, inclusiv securitatea și sănătatea muncii angajaților.
Deocamdată, în țară există foarte puține companii responsabile, preocupate de starea condițiilor de muncă ale angajaților. Din această perspectivă, patronii companiilor autohtone nu fac față provocărilor aferente minimizării riscurilor profesionale la locurile de muncă, iar implicarea celorlalți actori sociali – statul, sindicatele, societatea civilă – denotă formalismul și ineficiența mecanismului actual de elaborare și implementare a prevederilor legislației naționale și internaționale în domeniul securității și sănătății în muncă, la care Republica Moldova este parte [18].
Creșterea rolului securității și sănătății muncii în Republica Moldova va reprezenta în următorii ani o tendință de durată, influențată de mai mulți factori:
sporirea rolului factorului uman în procesul de producție (datorită sofisticării proceselor tehnologice ca urmare a introducerii standardelor internaționale de calitate);
perfecționarea metodologiei de evaluare a costurilor aferente accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
creșterea costurilor medicale pentru tratamentul și reabilitarea victimelor accidentelor de muncă și bolilor profesionale.
Prevederile Codului Muncii al Republicii Moldova specifică clar necesitatea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă. Pentru implementarea acestor prevederi este însă nevoie de o muncă susținută și anume trebuie să ne folosim de programe, să avem noi reglementări ș i, mai ales, trebuie să avem o acțiune comună socio – economică a tuturor partenerilor sociali. Astfel, în domeniul combaterii, prevenirii riscurilor la locurile de muncă există încă multe rezerve [18].
4.2 Securitatea muncii în câmp
În privința protecției muncii în câmp sunt fixate reguli care sunt obligatorii pentru prevenirea diferitor accidente în procesul efectuării lucrărilor cadastrale:
este interzis executarea măsurărilor în timpul căderii precipitațiilor;
nu se dă voie de a efectua lucrările cadastrale pe o încărcătură ridicată sau în locuri periculoase pentru sănătate;
pe terenurile unde este prezentă vegetație înaltă este necesar ca executanții lucrărilor să se asigure de lipsa unor fântâni, gropi, șanțuri;
este interzis atingerea de cabluri, fire electrice;
aparatele electrice se folosesc numai la temperatura mediului indicată în instrucțiune.
Luând în considerație de caracteristicile lucrărilor cadastrale, indiferent de lucrare sau obiectul cadastral asupra cărui se face lucrările cadastrale, la bază stă anumitenorme ce se țin în particular [19].
4.3 Securitatea muncii la efectuarea lucrărilor manuale
Lucrătorii care sunt dispuși de – aș păstra sănătatea sa și a colucrătorilor în câmpul muncii, sunt obligați să se conducă după următoarele norme:
să folosească în mod adecvat mașinile, aparatura, uneltele, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
să folosească în mod corect totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, de încălțăminte și de accesorii destinate protecției sănătății acordat de angajatori și după folosire echipamentul este nevoie de a fi întors și aranjat la locul potrivit pentru păstrare;
să nu purceadă la excluderea din funcțiune, laschimbarea sau înlăturarea arbitrarea a dispozitivelor de securitate proprii, mai ales ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să folosească în mod corect aceste mecanisme;
să anunțe imediat pe angajator sau pe lucrătoriiresponsabili de securitatea muncii, de orice situație de muncă despre care estetemeide a fi socotită ca pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice defect a sistemelor de protecție;
să informeze imediat conducătorul locului de muncă sau angajatorul despre accidentele suportate de propria persoană;
să colaboreze cu angajatorul sau cu lucrătorii responsabili de securitatea muncii, atât timp cât este necesar, pentru a efectua posibila realizarea măsurilor sau cerințelorordonate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
să colaboreze cu angajatorul sau cu lucrătorii desemnați, pentru a da posibilitatea angajatorului să garanteze un mediu de muncă sigur și fără riscuri pentru securitate și sănătate lucrătorilor, în sfera sa de activitate;
să asimileze și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora [17].
Fiecare lucrător i se imune să efectueze lucrul său în concordanță cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile semnate din partea angajatorului, în așa mod încât să nu fie supus la pericol de accidentare atât propria persoană, cât și alți lucrători care pot fi lezați de acțiunile sale în timpul procesului de muncă [17].
4.4 Elaborarea Instrucțiunii pentru securitatea muncii
Cerințele generale:
de ținut în seamăregulile de securitate și regimul de lucru;
nerespectarea regulilor de securitate se sancționează cu concedierea lucrătorului;
de ținut în seamă instrucțiile de antiincendiere în operațiunile cu curent electric și substanțe inflamabile;
dacă apar leziuni în urma unui accident imediat se acordă primul ajutor medical și se adresează la medic.
Cerințele de a începe lucrul:
de a face cunoștință cu instructajul la locul de muncă și de analizat indicațiile metodice;
de verificat utilajul și echipamentul necesar pentru lucrările de teren;
de verificatizolatoarele a curentului electric și a prizei,
de verificatcondițiile climaterice în timpul lucrului, luminiscența, aerul, temperatura.
Cerințele pe parcursul procesului de lucru:
de a avea experiență de începător inclusiv permisul și prezența specialistului;
de efectuat experiențele în întreprindere în concordanță cu indicațiile expuse în STAS – 24.113 – 82 aerația 2m, viteza aerului 0,l – 0,3m/s, temperatura 18 – 23grade C, umiditatea relativă 40 – 60%, influențarea 2001x;
de efectuat lucrările cu echipamentul și utilajul reparat;
de respectat regulile de securitate electrice și incendiare.
Cerințele în caz de avarie:
dacă apar leziuni corporale în urma unui accident imediat sestopează lucrările;
de acordat primul ajutorul medical și de chemat ambulanța;
dacă se întâmplă vreun accident cu implicarea foculuise utilizează extensorul.
Cerințele la sfârșitul lucrului:
se deconectează utilajul electric de la curentul electric;
utilajele este nevoie de a fi întors și împachetat;
de aranjat utilajele la locul potrivit pentru păstrare;
de informat specialistul despre defecțiunile apărute la utilaje.
Elaborarea planurilor cadastrale se execută de către inginerii cadastraliîn urma depunerii cererii a clientului, deciziei instanțelor respective prevăzute de lege, sau la hotărârea administrației Oficiilor Cadastrale Teritoriale [19].
Lucrările cadastrale se execută de către următorii specialiști ai Oficiilor Cadastrale Teritoriale:
ingineri;
ingineri cadastrali;
registratorii (după necesitate);
comisie specială pentru control și verificare;
măsurătorii.
Înainte de a începe lucrările de măsurare, reprezentatul de la Oficiul Cadastral Teritorial controlează securitatea accesului către obiect: intrare pe poartă, drum liber, trecere asigurată, în afară zonei de activitate a macaralelor și a transportului intens pe șantier. Starea clădirii și a construcțiilor se analizează vizual dacă nu este în stare de avariere și pericolul de prăbușire a elementelor.
La formarea planurilor pentru imobilele neterminate, specialistul:
se asigură de duritatea a planșeelor între etaje;
cere de la client mijloace de ridicare (scări, trapuri, platforme) conform regulilor;
locurile care prezintă primejdia prăbușirii, să fie izolate temporar, să seasigure de posibilitatea alunecării de zăpadă, sau planuri înclinate;
să se asigure posibilitatea căderii diferitor obiecte nefixate;
să nu efectueze lucrările cadastrale în zona de acces a macaralelor;
să nu efectueze lucrările cadastrale în zona firilor de transmitere a energiei electrice.
Dacă este necesitatea de a executa lucrările de măsurare în construcțiile care sunt în stare de avariere, specialistul cere de la client întărirea construcțiilor (cu condiția de a face măsurările) [19].
A elaborat: studentul anul 4, grupa 2, Berladean Andrei
Conducător: lector universitar, Popescul Sergiu
Consultant PM: lector superior universitar, Martin Alexandru
Anexa A – Cererea depusă de solicitant.
Anexa B – Cererea depusă de solicitant.
Anexa C – Planul de încadrare în zonă sat. Țahnăuți, r-ul Rezina,
Anexa D – Planul de încadrare în zonă sat. Țahnăuți, r-ul Rezina,
Anexa E – Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului planului cadastral
Anexa F – Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului 2 a planului cadastral
Anexa G – Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric
Anexa H – Act de constatare în teren la inspectarea bunului imobil
Anexa I – Întocmirea planului cadastral
Catalogul coordonatelor
Anexa J – Întocmirea planului cadastral
Catalogul coordonatelor
CONCLUZII
Pe parcursul formării tezei de licență am prelucrat și analizat o diversitate de informație, astfel pot constata următoarele lucruri. Formarea și actualizarea bunurilor imobile poate fi efectuată prin diferite metode (metoda topografică, fotogrammetrică, topo – fotogrammetrică, metoda derivării din planul topografic etc.). Însă în rezultatul acestor măsurări se capătă coordonatele punctelor caracteristice în sistemul în care sunt date punctele inițiale. Astăzi , însă este foarte important ca toate materialele să fie elaborate în sistemul de coordonate național MoldRef 99. În aceste scopuri cele mai efective sunt Receptoarele GPS.
Prin aplicarea acestor receptoare se pot soluționa o mulțime de probleme apărute la elaborarea planurilor geometrice. Aceste probleme sunt caracteristice și pentru r – nul Rezina.
Actualizarea unui plan, presupune aducerea lui la zi, prin executarea unor lucrări topografice care urmăresc, redarea tuturor detaliilor necesare din teren prin adăugarea celor ce lipsesc. Operația denumită în trecut reambulare, este delicată și trebuie tratată cu atenție, deoarece poate reprezenta o soluție pentru multe situații. Este cazul și al întreținerii cadastrului ca lucrare sistematică, permanentă, prevăzută în normele tehnice de lucru, prin care planurile cadastrale sunt revizuite periodic prin operarea schimbărilor intervenite în fondul funciar.
Pe parcursul timpului, metodele de elaborare a planurilor cadastrale au avansat esențial. La rândul său, metodele de reprezentare grafică a teritoriului au fost și sunt solicitate și de alte domenii decât cel al cadastrului.
Cadastrul contribuie așa dar, la pacea socială, iar în caz de litigii de hotare, acestea se pot soluționa cu ușurință de către organele judecătorești. Cele mai importante sarcini ale cadastrului în general sunt stabilirea hotarelor proprietății imobiliare, materializarea granițelor proprietății, îndepărtarea semnelor de hotare necorespunzătoare, păstrarea semnelor de granițe, fixarea semnelor de hotare necesare pentru marcarea granițelor dintre proprietăți, care se indică pe planul cadastral.
În condițiile actuale de dezvoltare economică a societății tot mai intensiv și voluminos este fluxul de informație utilizat la gestionarea resurselor naturale și strategice ale țării. Un rol important în acest proces îi revine sistemului Cadastrului Național, care este ținut pe unități teritoriale administrative de către Organele Teritoriale Cadastrale. În aceste condiții eficacitatea de aplicare a informației va depinde de operativitatea de analiză, care poate fi atinsă numai prin automatizarea lucrărilor la toate etapele.
Consider că tema desfășurată în cadrul tezei de licență „Actualizarea și formarea bunurilor imobile în satul Țahnăuți, raionul Rezina” a fost bine analizată și lămurită detaliat, iar înnoirea planurilor cadastrale devine în ultimul timp o problemă tot mai actuală.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituția Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994) / Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, Nr. 1.
2. Legea Nr. 186 din 10.07.2008 cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. Publicat: 05.08.2008 în Monitorul Oficial Nr. 143 – 144, art. Nr: 587.
3. Ordinul Nr.140 din 06.08.2012 despre aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice. Publicat: 28.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 205 – 207, art. Nr: 1138.
4. Gamanjii A. Problemele racordării standardelor de securitate și sănătate a muncii din Republica Moldova la rigorile Uniunii Europene. BonsOffices, 2007.46 p. ISBN 978-9975-80-091-4.
5. Botnarenco I. Cadastru în Moldova (Teorie, metode, practică) Chișinău: Pontos, 2006. 319 p. ISBN 9789975722766.
6. Nastase A. Cartografie – topografie. București: Educație didactică și pedagogică, 1983.424 p. ISBN 9789473792713
7. Botnarenco I. Consolidarea terenurilor agricole în Moldova (teorie, metode, practică). Chișinău: Editura Pontos, 2009. 256 p. ISBN 9789975722766.
8. Erimeia Gh.; Grigorev S.; Mahu N., Ghidul didactico – metodic de protecție a muncii. Chișinău: 1998. 320 p. ISBN 331452478035.
9. Gînju V.; Guțu V., Cadastru bunurilor imobile. Vol. I. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1998. .278 p. ISBN 9789473792713.
10. URL:https://colegiuldeconstructii.wordpress.com/specialitati-colegiul-de-constructii-din-chisinau/cadastru/ [Accesat pe 10.05.2016 la ora 13:12].
11. URL:http://www.ocpivl.ro/?page_id=16 [Accesat pe 10.05.2016 la ora 13:26].
12. Instrucțiunea Nr. 107 din 27.05.2003 cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale șigeometrice. Publicat: 15.08.2003 în Monitorul Oficial Nr. 177-181 art. Nr: 229.
13. URL:http://www.creeaza.com/legislatie/cadastru-topografie/INTRODUCEREA-CADASTRULUI-GENER547.php [Accesat pe 10.05.2016 la ora 14:40].
14. URL:http://tahnauti.ru/index.php?page_id=7 [Accesat pe 10.05.2016 la ora 14:57].
15. URL:http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=6748 [Accesat pe 10.05.2016 la ora 15:52].
16. URL:http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=347&id=2799 [Accesat pe 10.05.2016 la ora 16:05].
17. URL:http://tareuca.ru/remedierea-terenurilor-afectate-de-poluanti-oganici-persistenti-pop/descrierea-analiza-expertiza-rz-tareuca-01.html [Accesat pe 11.05.2016 la ora 11:05].
18. URL:http://topocadbm.blogspot.md/2010/10/reteaua-de-triangulatie.html [Accesat pe 11.05.2016 la ora 14:15].
19. URL:http://www.zoomacad.ro/blog [Accesat pe 11.05.2016 la ora 11:18].
20. URL:https://ru.scribd.com/doc/20934757/Tipurile-de-proprietate-in-R-M [Accesat pe 11.05.2016 la ora 14:19].
21. URL:https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-cadastral/lucrarile-cadastrale-dosarul-cadastral-si-formarea-bunurilor-imobile/ [Accesat pe 11.05.2016 la ora 15:35].
22. URL:http://lvm-geografie.wikispaces.com/file/view/Sisteme+Informatice+ Geografice.pdf [Accesat pe 11.05.2016 la ora 16:47].
23. URL:https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-cadastral/lucrarile-cadastrale-dosarul-cadastral-si-formarea-bunurilor-imobile/ [Accesat pe 11.05.2016 la ora 17:35].
24. URL:https://ru.scribd.com/doc/290039778/Cadastru1 [Accesat pe 12.05.2016 la ora 11:24].
25. URL:http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Norme-de-tehnica-securitatii-m34266.php [Accesat pe 13.05.2016 la ora 15:17].
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Subsemnatul(ta)____________________________, declar pe proprie răspundere, că materialele prezentate în teza de licență se referă la propriile activități și realizări. În caz contrar, urmând să suport consecințele, în conformitate cu legislația în vigoare.
______________________________ _____________ ______
Numele, prenumele semnătura data
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cifrul proiectului _________________________________ TEZA DE LICENȚĂ Tema___________________________________________________________… [304541] (ID: 304541)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.