Cifra DE Afaceri, Sc Grialex

CUPRINS

Capitolul 1: Prezentarea \ntreprinderii

1.1 Elemente de identificare pag.2

1.2 Scurt istoric pag.2

1.3 Prezentarea sferei de rela]ii comerciale pag.3

1.4 Prezentarea capacit`]ii de produc]ie pag.6

1.5 Obiectul de activitate pag.6

1.6 Principalii indicatori economico-financiari pag.8

1.7 Evolu]ia capitalului social pag.8

1.8 Conducerea societ`]i pag.10

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar` pag.10

Capitolul 2: Analiza cifrei de afaceri

2.1 Analiza cifrei de afaceri – parte a analizei financiare pag.14

2.2 Cifra de afaceri – concept pag.14

2.3 Analiza nivelului cifrei de afaceri pag.16

2.4 Analiza \n dinamic` a cifrei de afaceri pag.17

2.5 Analiza structurii ciferi de afaceri pag.19

2.6 Analiza factorial` a cifrei de afaceri pag.26

Capitolul 3: Concluzii pag.34

Bibliografie pag.38

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA SOCIET~}II

1.1 Elemente de identificare

Denumirea: S.C. Grialex S.A. Jimbolia

Sediul social: Jimbolia, str. Motilor, nr.79

Telefon Fax: 056-224001,224007/056-190247

Nr. si data inregistrarii la

Oficiul Registrului Comertului: J 35/83/1991

Cod fiscal: R 1818378

Forma juridica: persoana juridica romana;

societate pe actiuni;

capital integral privat

Durata de functionare: nelimitata

1.2 Scurt istoric

Fabrica a luat fiin]` la 5 ianuarie 1901, sub denumirea de "Fabrica de ghete TURUL" ca societate anonim`, cu un capital de 1.200.000 de coroane, capital austriac. Instala]iile, ma[inile necesare [i materiile prime au fost aduse de la o fabric` din Austria.

S.C. Grialex S.A. a fost \nfin]at` ca societate pe ac]iuni \n conformitate cu H.G. nr.1272/08.12.1990, fiind \nregistrat` la Camera de Comer] si Industrie Timi[ sub nr. J 35/83/1991. Profilul de activitate al firmei a fost de producere [i comercializare pe pia]a intern` [i extern` de pantofi pentru b`ie]i [i b`rba]i. Ulterior firma a mai dezvoltat [i alte activit`]i conexe precum producerea [i comercializarea de materiale auxiliare pentru \nc`l]`minte precum: cuie, texuri, p=nz` bombeu, iar \ncep=nd cu anul 1994 firma dispune de o agen]ie bursier` [i desf`[oar` activit`]i de intermediere, consuling [i brokeraj \n cadrul Bursei de M`rfuri Timi[oara.

Necesarul de capital al firmei pentru investi]ii a fost satisf`cut prin major`ri de capital [i atragerea de noi ac]ionari persoane fizice.

Nomenclatorul produselor s-a l`rgit \n timp cuprinz=nd mai multe articole clasificate dup` mai multe criterii.

1.3 Prezentarea sferei de rela]ii comerciale

S.C. Grialex S.A. a desf`[urat [i desf`[oar` rela]ii de colaborare cu parteneri renumi]i din ]ar` [i din str`in`tate.

Principalii furnizori ai firmei sunt:

1. S.C. Miss Cuir S.R.L Oradea – piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

2. S.C. Nemira S.R.L. Pa[cani – piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

3. S.C. Heli Prod S.R.L. Aghie[ -piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

4. S.C. Ro Alto Gradimento S.R.L. Suceava – piei t`b`cite pentru fe]e [i c`ptu[eli \nc`l]`minte;

5. S.C. Rodema Prodexim S.R.L. Baia Mare – t`lpi cauciuc;

6. S.C. Vasea S.R.L. Hu[i – t`lpi cauciuc;

7. S.C. Modin S.A. Dorohoi – t`lpi cauciuc [i granule TR;

8. S.C. Modern Shoes S.A. Buz`u – [taif, bombeu, bran], termoadezivi, piese schimb;

9. S.C. Lunexim S.R.L. Cluj – a]` sintron pentru confec]ii piele;

10. S.C. Agressione S.A. Marghita – ambalaje din carton ondulat;

11. S.C. Celeste Shoes S.R.L. Bucure[ti – materiale de uz general gospod`resc;

12. S.C. Gino Rossi Alba Iulia – ace cusut, curele din piele, piese de schimb "Svit"

S.C. Grialex S.A. \[i desf`[oar` activitatea \ntr-un mediu concuren]ial puternic.

Principalii concuren]i ai societ`]ii sunt:

– S.C. Filty S.A. Timi[oara;

– S.C. Pantera Jimbolia;

– S.C. Clujana S.A. Cluj Napoca;

– S.C. Bihoreana S.A. Marghita;

– S.C. Ardeleana S.A. Alba Iulia;

– S.C. Clasicor Oradea;

– S.C. Cri[ul-Favorit Oradea;

– S.C. Donna Mia Bistri]a;

– S.C. D=mbovi]a Bucure[ti;

– S.C. Mega S.R.L. Constan]a;

– S.C. Rosada Lugoj;

– S.C. Pionerul Bucure[ti.

Firma este un produc`tor tradi]ional de \nc`l]`minte, tradi]ional` fiind activitatea de export care reprezint` cam 80-90% din totalul produc]iei.

|n perioada 1998-2001, S.C. Grialex a v=ndut o cantitate total` de 4.215.282 perechi de pantofi:

Situa]ia v=nz`rilor

Ponderea cea mai important` o are activitatea de export desf`[urat` \n condi]ii de Lohn, pe urm`torii clien]i – tabelul urm`tor:

Produc]ia realizat` pentru export reprezint` 0,785% din valoarea total` a exporturilor de \nc`l]`minte din ]ar`.

Av=nd \n vedere concuren]a acerb`, at=t a produc`torilor interni c=t [i a celor externi, S.C. Grialex S.A. trebuie s` fie preocupat` de competitivitatea produselor realizate. Preocuparea principal` cade asupra flexibilit`]ii produc]iei, lans`rii \n produc]ie \n timp util a modelelor de \nc`l]`minte care sunt cerute pe pia]`. |n cazul \n care firma nu vine \n \nt=mpinarea cererilor de pia]` \n timp util, ceilal]i concuren]i, care au caracteristica principal` flexibilitatea produc]iei, sunt capabili s` asigure imediat solicit`rile si preten]iile cantitative si calitative ale consumatorilor, datorit` gradului rapid de acomodare la cerin]ele pie]ei.

1.4 Prezentarea capacit`]ii de produc]ie

Principalele capacit`]i de produc]ie sunt amplasate pe str. Motilor nr.79, unde se afl` [i sediul firmei, cu excep]ia sec]iei de confec]ionat cuie texuri [i p=nz` bombeu.

Construc]iile existente \n cadrul S.C. Grialex S.A. totalizeaz` 13.065 m2, din care corul principal de fabrica]ie, atelierele [i depozitele reprezint` 7.044 m2, adic` 53,92% din construc]ii, iar magaziile [i [oproanele reprezint` 1.804 m2, adic` 13.80 din totalul constructiilor.

Utilajele din dotarea atelierelor de produc]ie sunt \n majoritate amortizate, unele av=nd o vechime mai mare de 25 ani. Cu toate acestea, datorit` unei bune conserv`ri [i \ntre]ineri, utilajele sunt \n stare de func]ionare [i lucreaz` intermitent.

|n anul 1991 circa 15% din capacit`]i au fost retehnologizate de la furnizori accidentali, unele linii tehnologice integral iar altele doar cu utilaje

conduc`toare.

O mare parte din utilajele cu care sunt \n proprietatea partenerilor str`ini cu care firma colaboreaz`.

|n ceea ce prive[te gradul de uzur` a propriet`]ilor S.C. Grialex S.A. situa]ia se prezint` astfel:

1. Cl`diri:

– Str. Mo]ilor…………………. 60%

– Str. Sirius……………………..80%

2. Utilaje:

– Croit ………………………………………. 40%

– Cusut ……………………………………… 60%

3. Electic:

– Tablou electric …………………………. 85%

– Instala]ii electrice ………………………15%

4. Mobilier:

– Dulapuri, mese, scaune ……………… 65%

5. Parc auto …………………………………………. 50%

1.5 Obiectul de activitate

Activitatea S.C. Grialex S.A. const` \n principal \n producerea [i comercializarea de \nc`l]`minte pentru b`rba]i [i copii. Pe l=ng` acestea desf`[oar` [i alte activit`]i conexe: produc]ie de materiale auxiliare, activit`]i de intermediere, consultan]`, brokeraj.

1.5.1.Produc]ia

S.C. Grialex S.A. este un produc`tor tradi]ional de \nc`l]`minte. Activitatea firmei const` \n producerea [i comercializarea de \nc`l]`minte pentru b`ie]i [i b`rba]i. Sectorul de produc]ie \nc`l]`minte cuprinde articole specifice, care se clasific` dup` mai multe criterii:

Dup` aspect: cizme, bocanci, ghete, pantofi, sandale [i papuci;

Dup` m`rime [i desina]ie:

– pentru b`ie]i (19,5 – 26 cm)

– pentru b`rba]i (26 – 31,5 cm)

Dup` sistemul de confec]ionare:

– \nc`l]`minte cu talp` cusut` pe ram`;

– \nc`l]`minte cu talp` cusut` prin bran];

– \nc`l]`minte flexibil`;

– \nc`l]`minte lipit`;

– \nc`l]`minte injectat`;

– \nc`l]`minte tubular`;

– \nc`l]`mintecu fe]e trase prin bran];

– \nc`l]`minte intoars`.

Dup` locul unde se folosesc: \nc`l]`minte de cas`, de strad`, de sport, de protec]ie

Dup` materiile prime folosite:

– materii prime pentru fe]e: piei bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, \nlocuitori din piele;

– materii prime pentru talp`: piei bovine, cabaline, porcine, \nlocuitori din piele.

1.5.2. Import-export

Produsele ob]inute \n cadrul sectorului de \nc`l]`minte sunt destinate comercializ`rii pe pia]a intern` [i extern`. Firma lucreaz` \n condi]ii de lohn av=nd rela]ii cu parteneri importan]i din Fran]a, Italia, Germania [i Ungaria, achizi]ion=nd materii prime, piese schimb, accesorii (Uteksol, IPR, MG, USM) [i furniz=nd diferite modele de \nc`l]`minte clien]ilor str`ini (Puma, Salomon, Bontimes, Consult Line, etc.)

1.5.3. Prest`ri servicii

Pe l=ng` aceste activit`]i, firma desf`[oar` [i alte activit`]i conexe: producerea [i comercializarea de materiale auxiliare pentru \nc`l]`minte, cum ar fi cuie, texuri [i p=nz` bombeu. De asemenea, S.C. Grialex S.A. are \ncep`nd cu anul 1994 o Agen]ie Bursier` [i desf`[oar` activit`]i de intermediere, consulting [i brokeraj \n cadrul Bursei de M`rfuri Timi[oara. Investi]iile financiare ale firmei sunt prezentate \n tabelul 1.3:

Ca ac]ionar la BMT Timi[oara, S.C. Grialex S.A. de]ine un num`r de 60 de ac]iuni cu o valoare nominal` de 25.000 lei.

|ntreprinderea specializeaz` elevi din cadrul Liceului MIU, \ncas=nd contravaloarea [colariz`rii pentru ace[tia, \ncaseaz` chirii pentru spa]iile societ`]ii date spre \nchiriere [i pentru c`minul de nefamili[ti de]inut, \ncaseaz` venituri pentru serviciile de cre[`.

1.6 Principalii indicatori economico-financiari la data de 31.12.2001

S.C. Grialex S.A. prezint` la data de 31.12.2001 urm`toarea situa]ie a indicatorilor economico-financiari:

CIFRA DE AFACERI: 68.857.161.000 lei

VENITURI TOTALE: 70.490.223.000 lei

REZULTATUL DIN EXPLOATARE: 13.757.227.000 lei

REZULTATUL BRUT: 2.027.529.000 lei

REZULTATUL NET: 1.210.501.000 lei

1.7 Evolu]ia capitalului social

De la \nfiin]are [i p=n` \n prezent, S.C. Grialex S.A. a cunoscut mai multe cre[teri de capital prin includerea de rezerve la capitalul social, prin reevalu`ri, conform axei nr.1.

Capitalul social ini]ial al firmei la data \nfin]`rii a fost de 101,5 milioane lei, \mp`r]it \n 20.300 de ac]iuni \n valoare nominal` de 5.000 lei.

|n anul 1991 capitalul social a crescut la 164,81 milioane de lei, \mp`r]it \n 32.962 de ac]iuni cu valoarea nominal` de 5.000 lei.

|n anul 1992 capitalul social al firmei a crescut la 657,02 milioane lei (F.P.S.:457,91; F.P.P.: 197,11), divizat \n 131.403 ac]iuni (F.P.S.:91.982; F.P.P.:39.421) cu o valoare nominal` de 5.000 lei.

Urm`toarea cre[tere de capital a avut loc \n 1994 datorit` reevalu`rii ce s-a efectuat conform H.G. nr.500/1994 [i s-a cifrat la valoarea de 4.498 milioane lei \mp`r]it \n 179.840 ac]iuni \n valoare de 25.000 lei.

Anul 1995 a adus o nou` cre[tere de capital la 4.711,95 milioane lei \mp`r]it \n 188.478 ac]iuni \n valoare de 25.000 lei.

P=n` \n prezent capitalul social a r`mas la aceea[i valoare schmb=ndu-se doar structura ac]ionarilor: 4.711,95 din care F.P.P. 1.884,78 milioane lei, P.P.M. 2.827,17 \mp`r]it \n 4.711.950 ac]iuni (F.P.P.: 1.884.780, P.P.M.:2.827.170) \n valoare de 1.000 lei pe ac]iune.

Evolu]ia capitalului social p=n` \n prezent

1995 1996 1997 1998 1999 2000

1.8. Conducerea societ`]ii

Administratorii societ`]ii:

1. POPESCU VALENTIN- ac]iuni de]inute: 2,23%

2. DUMITRESCU ELISABETA – nu de]ine ac]iuni

3. DRAGOS BOGDAN – nu detine ac]iuni

4. SIMA ELENA – ac]iuni de]inute: 1,25%

5. APOSTOL CARMEN – ac]iuni de]inute: 0,2%

Conducerea executiv`:

1. BORSER RALUCA – director economic

2. ANTONESCU ANA – director comercial

3. BE{TOIU ADRIANA – director de produc]ie

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar`

|n analiza cifrei de afaceri se folosesc c=teva instrumente de analiz` financiar` pe care le voi prezenta aceea[i valoare schmb=ndu-se doar structura ac]ionarilor: 4.711,95 din care F.P.P. 1.884,78 milioane lei, P.P.M. 2.827,17 \mp`r]it \n 4.711.950 ac]iuni (F.P.P.: 1.884.780, P.P.M.:2.827.170) \n valoare de 1.000 lei pe ac]iune.

Evolu]ia capitalului social p=n` \n prezent

1995 1996 1997 1998 1999 2000

1.8. Conducerea societ`]ii

Administratorii societ`]ii:

1. POPESCU VALENTIN- ac]iuni de]inute: 2,23%

2. DUMITRESCU ELISABETA – nu de]ine ac]iuni

3. DRAGOS BOGDAN – nu detine ac]iuni

4. SIMA ELENA – ac]iuni de]inute: 1,25%

5. APOSTOL CARMEN – ac]iuni de]inute: 0,2%

Conducerea executiv`:

1. BORSER RALUCA – director economic

2. ANTONESCU ANA – director comercial

3. BE{TOIU ADRIANA – director de produc]ie

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar`

|n analiza cifrei de afaceri se folosesc c=teva instrumente de analiz` financiar` pe care le voi prezenta \n paginile urm`toare:

BILAN} CONTABIL

– mii lei –

CONTUL DE REZULTATE

CAPITOLUL 2

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

2.1. Analiza cifrei de afaceri – parte a analizei financiare

Analiza financiar` este activitatea de diagnosticare a st`rii de performan]` financiar` a \ntreprinderii la \ncheierea exerci]iului. Ea \[i propune s` stabileasc` punctele tari [i punctele slabe ale gestiunii financiare, \n vederea fundament`rii unei noi strategii de men]inere [i de dezvoltare \ntr-un mediu concuren]ial.

De asemenea, analiza financiar` face obiectul preocup`rilor externe ale partenerilor economici [i financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile ac]iuni de cooperare cu respectiva \ntreprindere.

|n condi]iile actuale ale economiei de pia]`, analiza cifrei de afaceri este esen]ial` pentru aprecierea locului \ntreprinderii \n sectorul de activitate, a pozi]iei sale pe pia]`, a aptitudinilor acesteia de a lansa, dezvolta diferite activit`]i \ntr-o manier` profitabil`.

Nivelul cifrei de afaceri ne poate ar`ta dac` \ntreprinderea este suficient de important`, dac` are semnifica]ie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, put=ndu-se lua decizii \n consecin]`.

Analiza cifrei de afaceri trebuie s` se raporteze permanent la pozi]ia strategic` a firmei. O firm` care dispune de o pozi]ie strategic` favorabil` este de regul` mai dinamic` [i mai profitabil` dec=t alte \ntreprinderi din acela[i sector. O \ntreprindere f`r` o pozi]ie strategic` bun` va fi sortit` unor rezultate mediocre sau chiar negative.

2.2. Cifra de afaceri – concept

Cifra de afaceri (CA) reprezint` principalul indicator al activit`]ii firmei. Ea este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale firmei, fiind principala form` de venit a firmei.

Acest indicator exprim` veniturile ob]inute din v=nzarea produc]iei [i a m`rfurilor, reprezent=nd volumul total a afecerilor firmei, evaluate la pretul pie]ei.

Cifra de afaceri total` (CA) – desemneaz` volumul total al afacerilor unor firme, evaluate la pre]ul pie]ei. |n literatura de specialitate se mai folose[te [i termenul de \ncas`ri totale reprezent=nd valoarea afacerilor realizate de \ntreprindere cu ter]ii prin exercitarea curent` a activit`]ii sale.

Legea contabilit`]ii prin regulamentul s`u precizeaz` c` cifra de afaceri se calculeaz` prin \nsumarea veniturilor realizate din livr`ri de bunuri, executarea de lucr`ri [i prestarea de servicii.

Cifra de afaceri medie (Cam) – reprezint` \ncas`rile realizate de \ntreprindere pe unitate de produs sau serviciu.

CAm=

Q – volumul fizic al v=nz`rilor.

Cifra de afaceri marginal` (Camg) – exprim` varia]ia \ncas`rilor unei firme (CA) generat` de cre[terea sau sc`derea cu o unitate a cantit`]ii v=ndute (Q).

CAmg=

Cifra de afaceri (Camin) – reprezint` nivelul \ncas`rilor care asigur` acoperirea cheltuielilor, prag de la care firma \ncepe s` produc` beneficii. |n punctul critic profitul este nul, veniturile sunt egale cu costurile totale.

CAmin= Ct

CAmin= Cv+Cf

CAmin=

Cv = costuri variabile

Cf = costuri fixe

Ct = costuri totale

Analiza cifrei de afaceri prezint` unele aspecte particulare care difer` \n func]ie de tipul de pia]` [i de concuren]`.

Pentru \ntreprinderile produc`toare, capacitatea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei \ntreprinderi depinde de natura sectorului de activitate:

|n sfera produc]iei de bunuri materiale – cifra de afaceri poate da o imagine deformat` asupra activit`]ii reale, care cuprinde pe l=ng` produc]ia v=ndut` [i pe cea stocat` [i imobilizat`.

|n sfera serviciilor [i a distribu]iei – cifra de afaceri reflect` corespunz`tor nivelul activit`]ii desf`[urate.

2.3. Analiza nivelului cifrei de afaceri

Av=nd \n vedere importan]a acestui indicator, trebuie cunoscute condi]iile ce trebuie s` le \ndeplineasc` cifra de afaceri:

– cifra de afaceri s` acopere cheltuielile din exploatare [i s` permit` realizarea de profit;

– s` de]in` o pondere de minim 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel pu]in 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca s` reflecte o situa]ie normal` de realizare a activit`]ii;

– s` prezinte o tendin]` de cre[tere real`, asigur=nd astfel cre[terea real` a volumului de afaceri a firmei;

– s` realizeze \n mod corespunz`tor cu specificul activit`]ii pe elementele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului princpal de activitate.

EVOLU}IA NIVELULUI CIFREI DE AFACERI

Interpretare:

Ponderea cifrei de afaceri \n total venituri din exploatare \nregistreaz` valori foarte bune (90%) [i reprezint` o tendin]` permanent` de cre[tere, ceea ce confirm` o realizare normal` a obiectului de activitate.

Ponderea cifrei de afaceri \n veniturile totale \nregistreaz` de asemenea valori bune, nivelul s`u permi]=nd acoperirea cheltuielilor din exploatare [i ob]inerea de profit, ceea ce reflect` recunoa[terea de c`tre pia]a sectorului de activitate a activit`]ii firmei.

Se poate spune c` aceast` cre[tere a ponderii cifrei de afaceri din perioada de analiz` se datoreaz` \n principal:

– cre[terii produc]iei v=ndute, confirm=nd viabiliatea activit`]ii de baz` a firmei pe pia]` (mai ales extern`), cu efect pozitiv;

– cre[terii \ntr-o mai mic` m`sur` a veniturilor din v=nzarea m`rfurilor.

2.4. Analiza \n dinamic` a cifrei de afaceri

|n descrierea activit`]ii \ntreprinderii se folosesc m`rimi absolute [i m`rimi relative:

– indici cu baza \n lan]

ICA(I)=

– indici cu baza fix`

ICA(F)=

– ritmuri medii anual de cre[tere

rCA=n

CA = cifra de afaceri \n anul curent

CAo = cifra de afaceri \n anul de referin]`

Can-1 = cifra de afaceri din anul precedent

M`rimile absolute caracterizeaz` evolu]ia cifrei de afaceri la modul cel mai general.

M`rimile relative arat` propor]ia de cre[tere a cifrei de afaceri fa]` de o anumit` baz` de compara]ie.

Examinarea m`rimilor relative [i absolute pe mai multe exerci]ii permite stabilirea tendin]ei activit`]ii \ntreprinderii: cre[tere puternic` sau slab`, stabilitate, regresie lent` sau rapid`.

Se constat` o cre[tere absolut` de la un an la altul.

|n mod normal cifra de afaceri se \nregistreaz` \n unit`]i monetare curente, \ns` \n perioade de cre[tere puternic` a pre]urilor, dac` nu se procedeaz` la corelarea cu infla]ia, informa]iile \[i pierd mult din fiabiliatate, risc=nd s` se trag` concluzii deformate, eronate. Efectele infla]ioniste se fac sim]ite la toate nivelele; fluxul de exploatare, fluxul de finan]are, structura patrimoniului, antren=nd varia]ii nominale c`rora nu le corespund varia]ii reale ale activit`]ii. Evitarea erorilor de judecat` [i de apreciere a performan]elor reale ale \ntreprinderii impun luarea \n calcul a efectelor infla]ioniste.

O cre[tere real` a cifrei de afaceri trebuie s` aib` la baz` o sporire a produc]iei fizice [i nu o cre[tere a pre]ului datorit` ratei infla]iei. O cre[tere a pre]ului este justificat` doar dac` aceast` cre[tere a fost urmat` de o cre[tere a calit`]ii produsului sau serviciului fabricat.

Diagnosticarea evolu]iei \n timp a cifrei de afaceri este foarte important` pentru c` de aici decurg [i concluziile care trebuie luate de c`tre managementul firmei.

Dinamica cifrei de afaceri trebuie s` prezinte o tendin]` de cre[tere \n pre]uri comparabile de la o perioada la alta, pentu a asigura o cre[tere real` a afacerilor firmei, ]in=nd cont de efectul infla]ionist.

CAc =

CAc = cifra de afaceri \n pre]uri comparabile

Ip = indicele pre]urilor

Dinamica cifrei de afaceri [i a pre]urilor

Interpretare:

Se constat` c` de[i \n cifre absolute cifra de afaceri a \nregistrat o cre[tere continu` de la un an la altul cu 12,3%, respectiv 44,2%, \n pre]uri comparabile cifra de afaceri a \nregistrat o sc`dere semnificativ` \n anul 1999 cu 20%, iar \n anul 2000 s-a \nregistrat o nou` sc`dere a cifrei de afaceri de 7% fa]` de anul 1999. Aceasta s-a datorat mai ales concuren]ei acerbe de pe pia]a intern` unde firma a pierdut teren \n fa]a celorlalte societ`]i din ramur`.

2.5. Analiza structurii cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activit`]ii. Structura cifrei de afaceri reflect` propor]ia dintre diferite activit`]i, sortimente, grupe, sectoare care formeaz` nomenclatorul unei \ntreprinderi.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea varia]iilor \nregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor varia]ii [i a implica]iilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale \ntreprinderii.

|n interiorul unei firme pot fi identificate mai multe trepte de analiz` structural`: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referin]e, sec]ii, unit`]i, categorii de clientel`, zone geografice.

Analiza structurii cifrei de afaceri se bazeaz` din punct de vedere metodologic pe m`rimi relative de structur`.

2.5.1 Analiza cifrei de afaceri pe produse

|n analiza ciferi de afaceri pe produs se pot utiliza urm`toarele m`rimi;

Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

G =

Unde: gi = ponderea activit`]ii produsului "I" in cifra de afaceri total`

n = num`rul de termeni ai seriei

Coeficientul de concentrare poate lua valori \ntre 0 [i 1. Cu c=t valoarea coeficientului este mai aproape de "1", cu at=t este mai mic num`rul produselor care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. O apropiere de cifra "0" semnific` o distribu]ie relativ uniform` a v=nz`rilor pe structurile implicate \n calcul.

Indicele Herfindhal,care permite m`surarea gradului de diversificare a activit`]ii pe diverse structuri utile analizei [i deciziei:

H =

Acest coeficient poate lua valori:

– unitare dac` \ntreprinderea vinde un singur produs;

– 1/n dac` v=nz`rile sunt repartizate \n propor]ii egale \ntre activit`]ile, produsele care formeaz` nomenclatorul acesteia.

Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activit`]i sau produse este esen]ial` pentru \n]elegerea strategiei firmei [i pozi]iei sale pe pia]`. |n acest scop se urm`re[te evolu]ia componentelor cifrei de afaceri, [i anume: produc]ia v=ndut`, v=nz`ri de m`rfuri, prest`ri de servicii.

O \ntreprindere puternic` din punct de vedere concuren]ial caut` s` dezvolte activit`]i colaterale celei de baz`, ceea ce contribuie la \mbun`t`]irea activit`]ii principale [i la consolidarea imaginii sale \n r=ndul clientelei.

|n cazul \ntreprinderii S.C. Grialex cifra de afaceri are urm`toarea structur`:

Din graficele al`turate se observ` c` mare parte din cifra de afaceri este reprezentat` de produc]ia destinat` v=nz`rilor pe pia]a intern` [i extern` [i doar \n mic` m`sur` serviciilor prestate.

G =

H = 0,517522

V=nzarea de 0,8 a coeficientului de concentrare ne indic` faptul c` o mare parte din cifra de afaceri (96%) s-a realizat ca urmare a activit`]ii firmei \n ceea ce prive[te v=nz`rile la export [i pe pia]a intern` a produc]iei realizate.

|n literatura de specialitate se sus]ine c` diversificarea activit`]ii este benefic` despre firm`. Leg`tura dintre diversificarea activit`]ii unei firme [i rezultatele acesteia este complex`. De aceea \n teoria economic` se face distinc]ia, \ntre gradul de diversificare [i natura diversific`rii.

|n ceea ce prive[te gradul diversific`rii majoritatea speciali[tilor opineaz` c` un grad sporit de diversificare asigur` cre[terea cifrei de afaceri, a rentabilit`]ii [i reducerea riscului.

|n ceea ce prive[te natura diversific`rii s-a opinat c` o diversificare a activit`]ii \n cadrul aceluia[i sector de activitate este mai rentabil` dac=t o diversificare a activit`]ii \n sectoare diferite.

Structura v=nz`rilor pe produse poate fi analizat` cu ajutorul metodei ABC, prin aceast` metod` se analizeaz` curba teoretic` care permite identificarea \n totalul produselor comercializate a trei grupe:

– grupa A: 10-15% din num`rul articolelor care contribuie cu 60-70% la realizarea cifei de afaceri;

– grupa B: 25-30% din num`rul produselor care contribuie cu 25-30% la realizarea cifrei de afaceri;

– grupa C: 65-75% din num`rul produselor care contribuie cu 10-15% la realizarea cifrei de afaceri;

Zona A cuprinde produse cu o rota]ie rapid` ceea ce presupune existen]a lor \n permanen]` la v=nzare. Pentru aceste produse firma trebuie s` asigure o aprovizionare [i o gestiune eficient` a stocurilor. Din punct de vedere al rentabilit`]ii, produsele din zona A au marj` comercial` redus`.

Zona B cuprinde produse a c`ror rota]ie [i marj` comercial` sunt apropiate de media \ntreprinderii.

Zona C cuprinde produse cu rota]ie sc`zut` dar cu o marj` comercial` mare. Acesta este zona care ridic` probleme deosebite legate de lansarea comenzilor, aprovizionare [i stocare. Pentru aceast` zon` costul de aprovizionare [i stocare este mai ridicat dec=t \n zonele A [i B.

Curba ABC are o valoare statistic` [i indicativ`:

– dac` curba real` se afl` deasupra curbei teoretice, \nseamn` c` predomin` produsele din zona A, iar gama sortimental` cuprinde un num`r insuficient de produse;

– dac` curba se afl` sub curba teoretic`, \ntreprinderea are un sortiment larg \n zonele B [i C care poate \ngreuna gestiunea \ntreprinderii.

2.5.2. Structura cifrei de afaceri pe clien]i

Ea exprim` eficien]a func]ion`rii comerciale. Pentru firm` este foarte important s` aib` clien]i tradi]ionali care s` asigure o stabilitate \n desfacere.

Metoda ABC este utilizat` [i pentru analiza cifrei de afaceri pe categorii de clien]i. Clien]ii unei firme pot fi clasifica]i \n func]ie de contribu]ia lor la realizarea cifrei de afaceri astfel:

– clientela omogen`, unde to]i clien]ii de]in aproximativ aceea[i pondere \n cifra de afaceri, caz \nt=lnit frecvent la firmele ce practic` comer]ul cu am`nuntul;

– clientela eterogen`, unde clien]ii care contribuie la realizarea cifrei de afaceri se diferen]iaz` \n clien]i puternici, medii, mici.

Prin aplicarea metodei ABC \n gestiunea clientelei eterogene s-a ob]inut urm`toarea reparti]ie:

– Zona A: 10% din clien]i, 60% din v=nz`ri;

– Zona B: 40% din clien]i, 30% din v=nzari;

– Zona C: 50% din clien]i, 10% din v=nz`ri.

Analiza cu ajutorul acestie metode permite ob]inerea unor concluzii utile \n fundamentarea deciziilor privind activitatea [i rentabilitatea firmei.

Zona A contribuie preponderent la realizarea cifrei de afaceri, \ns` este destul de riscant` din punct de vedere al securit`]ii firmei. Cu alte cuvinte cu c=t num`rul clien]ilor este mai mare iar \ntreprinderea are o putere de negociere mic`, fiind obligat` s` accepte condi]iile financiare impuse de ace[tia, ceea ce influen]eaz` rentabilitatea firmei.

Zona C cuprinde un num`r mare de clien]i ceea ce implic` un volum foarte mare al cheltuielilor de exploatare, mai ales \n cazul unor comenzi de valori sc`zute. Aceast` zon` dezavantajeaz` firma at=t \n ceea ce prive[te volumul activit`]ii, c=t [i rentabilitatea. Din punct de vedere al riscului, situa]ia firmei nu este confortabil`, chiar dac` ea nu mai suport` presiunea clien]ilor.

Zona B asigur` cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al cifrei de afaceri [i rentabilit`]ii.

– dac` curba real` se situeaz` deasupra curbei teoretice, atunci cifra de afaceri este dependent` de c=]iva clien]i. De aceea apari]ia unor deficien]e \n activitatea acestora pericliteaz` existen]a firmei furnizoare.

Astfel pentru asigurarea stabilit`]ii firmei, managementul trebuie s` orienteze ac]iunile comerciale c`tre clien]ii din zona B, pentru a cre[te cifra de afaceri realizat` \n rela]ie cu ace[tia. Acest lucru se poate realiza prin practicarea unor pre]uri \n func]ie de cantitatea comandat` care incit` clien]ii s` cumpere mai mult.

– dac` curba real` se situeaz` sub curba teoretic`, atunci firma nu dispune de clien]i puternici, iar clien]ii mici de]in o pondere mare.

Conducerea firmei trebuie s` orienteze ac]iunile comerciale ale firmei:

– spre clien]ii din zona B, oferindu-le servicii [i produse adaptate nevoilor lor, cu scopul fideliz`rii lor [i determin`rii m`ririi comenzilor;

– spre clien]ii din zona C, atr`g=ndu-i prin servicii avantajoase [i pre]uri incitante care s`-i ajute, s` se dezvolte [i s` treac` \n zona B.

Pentru exemplificarea modului de analiz` a acestei situa]ii la S.C. Grialex S.A. , vom prezenta situa]ia \n 2000 a cifrei pe clien]i ai firmei:

SITUA}IA REALIZ~RII CIFREI DE AFACERI PE CLIEN}I

Astfel \n zona A sunt cuprin[i urm`torii clien]i: SALOMON [i BONIS, care reprezint` aproximativ 15% din num`rul clien]ilor firmei [i contribuie cu aproximativ 60% la realizarea cifrei de afaceri. Aceast` situa]ie ar trebui s` fie riscant` pentru firm`, dar aceste firme sunt parteneri tradi]ionali ai \ntreprinderii cu care se colaboreaz` de mul]i ani de zile, pe baza unor contracte ferme. Riscul este diminuat [i pentru faptul c` se lucreaz` \n lohn, iar \nc`l]`mintea este fabricat` din materie de bun` calitate din import, costurile cu resursele umane sunt reduse (\n compara]ie cu pia]a intern`) [i partenerii sunt foarte mul]umi]i de produsele finite rezultate [i de pre]ul lor.

|n zona C sunt cuprin[i urm`torii clien]i: KALZO, KEATON, CD BONS, BONTIMES, STRCAM [i ORIZO, care reprezint` aproximativ 50% din num`rul clien]ilor [i contribuie cu aproximativ 5% la realizarea cifrei de afaceri. Aceast` situa]ie este neconfortabil` pentru \ntreprindere deoarece implic` cheltuieli ridicate de exploatare \n rela]iile cu aceste firme ale c`ror comenzi au valori destul de mici. Aceast` ipostaz` se poate aplica [i prin faptul c` unele contracte cu partenerii str`ini \n cauz` s-au \ncheiat spre sf=r[itul anului, pe viitor aceste firme deplas=ndu-se spre zona B.

|n zona B se afl` clien]i precum: CONSULT LINE, PUMA, POL sau ENOFLEX, care reprezint` aproximativ 40% din num`rul clien]ilor [i contribuie cu aproape 35% la realizarea cifrei de afaceri. Aceasta este zona cea mai stabil` din punct de vedere al cifrei de afaceri [i rentabilit`]ii.

2.5.3. Structura cifrei de afaceri pe zone geografice

Structura cifrei de afceri pe zone geografice \ntr-o accep]iune larg` cuprinde pia]a intern` [i pia]a extern`, iar \ntr-o accep]iune restr=ns` aria geografic` de desfacere a produselor \ntreprinderii pe teritoriul ]`rii.

|n categoria zonelor geografice intr`: jude]e, grup`ri de jude]e sau subdiviziuni de jude]e.

Prin aceast` analiz` se urm`re[te identificarea:

– zonele geografice cu ponderea cea mai mare \n absorb]ia produselor firmei;

– stabilitatea v=nz`rilor \n zonele respective;

– zonele geogrefice pe care firma nu le-a penetrat \nc`.

|n cazul S.C. Grialex S.A., lucr=ndu-se \n lohn, majoritatea produc]iei a fost destinat` pie]ei externe (85% -1999, 97% – 2000).

|n ceea ce prive[te pia]a intern` se constat` c` firma \[i desface produc]ia \n toate zonele ]`rii.

|n 2000 v=nz`rile pe pia]a intern` reprezint` 15,07% din totalul v=nz`rilor, produsele fiind distribuite c`tre un num`r de 456 clien]i din \ntreaga ]ar`, primii 26 de clien]i clasa]i \n func]ie de cantitatea cump`rat` de]in=nd peste 51,6% din totalul v=nz`rilor la intern.

|n 2001 v=nz`rile pe pia]a intern` au reprezentat 2,64% din total, primii 20 de clien]i reprezent=nd peste 50% din totalul v=nz`rilor pe pia]a intern`.

2.5.4. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structura cifrei de afaceri pe elemente componente ofer` informa]ii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adic`:

– din desfacerea produc]iei;

– din comercializarea m`rfurilor.

Interpretarea structurii se face \n func]ie de specificul activit`]ii. Astfel pentru o firm` industrial`, cum este cazul [i al societ`]ii Grialex, ponderea majoritar`, peste 80% din cifra din afaceri, trebuie s` aib` produc]ia v=ndut`.

Structura cifrei de faceri pe tipuri de venituri

Interpretare:

Ponderea majoritar` \n realizarea cifrei de afaceri o au veniturile din produc]ia v=ndut` cu 96% care se afl` pe o linie constant` \n perioada analizat`. Acest lucru se datoreaz` cre[terii cam \n acela[i ritm a veniturilor din produc]ia v=ndut` [i a veniturilor din v=nzarea m`rfurilor.

Aceasta este o situa]ie pozitiv` [i denot` o importan]` a activit`]ii de baz` a firmei fa]` de activitatea strict comercial`.

2.6. Analiza factorial` a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri evolueaz` sub inciden]a unui complex de factori interni [i externi.

Factorii interni care influen]eaz` cifra de afaceri sunt:

– gradul de cunoa[tere a nevoilor;

– for]a de v=nzare;

– factorii comerciali: gama sortimental`, politica de produs, serviciile oferite, calitatea produselor, amplasarea firmei;

– factorii tehnici: gradul de \nzestrare tehnic`, gradul de uzur`, gradul de modernizare;

– serviciile oferite: gama de servicii [i calitatea lor;

– strategia pre]urilor.

Factorii externi care influen]eaz` cifra de afaceri sunt:

– concuren]a: prin produsele noi, publicitate, modificarea pre]urilor;

– nevoile clientului: modificarea veniturilor, schimb`rile socio-profesionale, schimb`rile demografice;

– legisla]ia economico-financiar`.

|n teoria [i practica economic` exist` mai multe modele de analiz` factorial`. Dintre acestea voi prezenta c=teva modele care se preteaza cel mai bine situa]ei existente \n cazul S.C. Grialex S.A.

Un prim model de analiz` stabile[te leg`tura de cauzalitate dintre cifra de afaceri [i un poten]ial uman;

Aceast` rela]ie ne indic` faptul cifra de afaceri o cre[tere a productivit`]ii duce automat la o cre[tere a produc]iei [i astfel la cre[terea cifrei de afaceri.

Rela]ia de mai sus se poate dezvolta astfel:

unde:

Np = num`r personal

L = num`rul locurilor de munc`

S = coeficientul schimburilor

Z, h = num`rul de zile, ore lucrate

Wa = productivitatea medie anual`

Wz = productivitatea medie zilnic`

Wh = productivitatea medie orar`

Un alt model de analiz` stabile[te leg`tura dintre cifra de afaceri [i cump`r`rile efectuate de c`tre clien]i:

Aceast` rela]ie de mai sus ne indic` faptul c` atragerea unui num`r sporit de cump`r`tori este o premis` a activiz`rii v=nz`rilor.

Rela]ia se poate dezvolta astfel:

unde:

Nc = num`rul cump`r`torilor

D = valoarea medie a cump`r`rilor

Q = cantitatea

P = pre]ul unitar

Cel mai utilizat model de analiz` factoril` a cifrei de afaceri este cel ce analizeaz` cifra de afaceri – pre], pe baza rela]iei:

Rela]ia poate fi dezvoltat` astfel:

unde:

q = volumul fizic al v=nz`rilor

d = pre]ul mediu de v=nzare

pi = pre]ul unitar al produsului "i"

gsi = structura fizic` a v=nz`rilor

Pre]ul unui produs \ntr-o economie concuren]ial` este astfel stabilit \nc=t s` permit`:

la nivelul v=nz`rilor firmei:

– atingerea sau men]inerea unei anumite cote de pia]`;

– sporirea cifrei de afaceri;

– atingerea sau men]inerea unui coeficient de ocupare a pie]ei.

la nivelul rentabilit`]ii firmei:

– optimizarea rentabilit`]ii exploat`rii;

– optimizarea rentabilit`]ii capitalulul investit.

la nivelul imaginii firmei pe pia]`:

– definirea si men]inerea produselor firmei [i a produselor sale pe pia]`.

Managementul firmei nu poate ac]iona asupra pre]ului produselor. Acest pre] se formeaz` pe pia]` prin confruntarea cererii [i a ofertei. Conducerea firmei poate \ns` ac]iona asupra calit`]ii produselor, cresc=nd calitatea va putea cre[te [i pre]ul produselor.

Calitatea este aptitudinea unui produs de a satisface \ntr-un anumit grad nevoile utilizatorilor finali. Ea este un concept relativ care nu are sens dec=t prin raportare la satisfac]ia ob]inut` de client \n rela]ia sa cu \ntreprinderea sau cu produsul oferit de aceasta.

|n cazul societ`]ii noastre, voi folosi pentru analiza factorial` acest ultim model factorial:

Cifra de afaceri este influen]at` de:

doi factori de influen]` principali:

– cantitatea v=ndut` (Q);

– pre]ul mediu (p)

doi factori de influen]` secundari:

– structura fizic` a produc]iei (gsi);

– pre]ul fiec`rui produs (pi).

-= 53.503.628-48.267.890 = +5.235.738 mii lei

ICA = = = 110,87%

Interpretare:

Cifra de afaceri a crescut \n perioada analizat` (1999-2000), \n cifre absolute cu 5.235.738 mii lei, respectiv cu 10,84%, ceea ce reprezint` o situa]ie pozitiv` pentru firma S.C. Grialex S.A. Aceast` cre[tere se datoreaz` influen]ei factorilor aminti]i mai sus, a c`ror ac]iune asupra cifrei de afaceri o voi studia \n continuare.

1. Analiza influen]ei factorului produc]ie v=ndut` (q)

-= 42.948.457,42 – 48.267.890 =

= – 5.319.432,58 mii lei

Interpretare:

Factorul cantitate fizic` v=ndut` are o influen]` negativ` asupra cifrei de afaceri, determin=nd sc`derea acesteia cu 5.319.432,58 mii lei.

Aceast` influen]` negativ` s-a datorat sc`derii \n perioada analizat` a produc]iei fizice v=ndute de la 881.422 perechi pantofi \n 1999 la 784.218 perechi pantofi \n 2000, adic` cu 11,1%.

M`suri:

Pentru redresarea acestei situa]ii, firma trebuie s` produc` o cantitate mai mare de \nc`l]`minte pe care s` o v=nd` pe pia]`.

Restric]ii:

Cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte fabricat` [i v=ndut` poate \nt=mpina dificult`]i \n ceea ce prive[te capacit`]ile de produc]ie reduse de care dispune S.C. Grialex S.A., c=t [i de gradul de satura]ie al pie]ei, care ar duce la acumularea de produse pe stoc, fapt nedorit de firma care [i-ar imobiliza astfel o parte din disponibilit`]i. De asemenea managementul firmei trebuie s` urm`reasc` cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte [i \n func]ie de rentabilitatea produselor respective.

Solu]ii:

Pentru cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte fabricat` [i v=ndut` se impune cre[terea capacit`]ii de produc]ie prin achizi]ionarea de noi utilaje sau prin aducerea unor utilaje de c`tre firmele str`ine cu care S.C. Grialex S.A. lucreaz` \n lohn. Aceast` din urm` solu]ie este mai pu]in costisitoare, [i ca urmare \n ultimii ani managementul firmei a apelat la aceast` solu]ie care a dat rezultate bune asigur=nd \n acela[i timp [i calitatea cerut` de partenerul str`in.

De asemenea, conducerea unit`]ii trebuie s` ac]ioneze puternic [i \n domeniul marketingului pentru promovarea produselor sale, astfel \nc=t cantitatea suplimentar` ce se va produce cu noile capacit`]i de produc]ie s` nu r`m=n` stocat`, fapt ce ar ac]iona negativ asupra societ`]ii.

2. Analiza influen]ei factorului structur` fizic` a produc]iei v=ndute

Interpretare:

Factorul structura produc]iei fizice v=ndute are o influen]` negativ` asupra cifrei de afaceri, determin=nd sc`derea acesteia cu 10.217.812,28 mii lei. Aceast` influen]` negativ` din perioada analizat` s-a datorat sc`derii unor produse cu pre]uri mai mari dec=t pre]ul mediu:

Grialex – de la 15,07% la 2,64%

Puma – de la 7,14% la 6,27%

[i cre[terii ponderii produselor cu un pre] de v=nzare mai mic dec=t pre]ul mediu:

Salomon – de la 16,05% la 32,90%

Pol – de la 2,94 la 5,41%.

M`suri:

|n situa]ia dat`, pentru cre[terea cifrei de afaceri, conducerea unit`]ii trebuie s` ia m`suri astfel \nc=t \n structura produc]iei fizice v=ndute s` creasc` ponderea produselor cu un pre] de v=nzare mai mare dec=t pre]ul mediu, a[a cum este cazul produselor: Puma, Salomon, Grialex, Kalzo.

Restric]ii:

Cre[terea produc]iei produselor amintite mai sus se love[te de o serie de restric]ii.

|n primul r=nd capacitatea de produc]ie redus` a societ`]ii care nu permite fabricarea unui num`r mai mare de \nc`l]`minte din sortimentele amintite.

|n al doilea r=nd, cre[terea ponderii [i implicit a cantit`]ii din sortimentele amintite este condi]ionat` de v=nzarea lor pe pia]` astfel \nc=t firma s` nu se afle \n situa]ia de a stoca excesiv produc]ia realizat`.

|n al treilea r=nd, conducerea unit`]ii trebuie s` creasc` ponderea \n totalul produc]iei v=ndute a produselor cu o rentabilitate considerat` bun` pentru \ntreprindere.

Solu]ii:

Se impune cre[terea capacit`]ii de produc]ie pentru sortimentele amintite \n detrimentul unor sortimente cu rentabilitate sc`zut` sau chiar negativ`, precum [i desf`[urarea unei politici de marketing agresive care s` permit` v=nzarea unei cantit`]i maxime din produc]ia ob]inut`.

2. Analiza influen]ei factorului pre] unitar de v=nzare

= + 20.772.982,86 mii lei

Interpretare:

Factorul pre] unitar de v=nzare exercit` \n perioada analizat` o influen]` pozitiv` \n sensul cre[terii cifrei de afaceri cu 20.772.982,86 mii lei. Aceast` cre[tere s-a datorat \n primul r=nd cre[terii pre]ului de v=nzare al produc]iei realizate \n 2000 fa]` de 1999 \n medie cu aproximativ 25%.

M`suri [i restric]ii:

A[a cum se [tie, pre]ul se formeaz` prin confruntarea cererii [i ofertei pe pia]`, astfel \nc=t managementul societ`]ii nu-l poate influen]a decisiv, orice modificare de pre] \n sensul cre[terii confrunt=ndu-se cu barierele restrictive ale pie]ei. De aceea, pentru cre[terea cifrei de afaceri prin cre[terea pre]ului produselor, firma trebuie s` ac]ioneze \n sensul cre[terii calit`]ii acestora [i punerii \n eviden]` a acestor calit`]i, astfel pia]a nu va accepta un astfel de produs.

CAPITOLUL 3

CONCLUZII

Cifra de afaceri este principalul indicator al activit`]ii unei societ`]i comerciale, este principala form` de venit [i unul dintre cele mai importante obiective strategice urm`rite de conducerea \ntreprinderii. Cifra de afaceri exprim` volumul total al afacerilor firmei evaluate la pre]ul pie]ei.

S.C. Grialex S.A. este o \ntreprindere de \nc`l]`minte pentru b`rba]i [i b`ie]i cu tradi]ie \n Rom=nia, f`c=nd parte din sfera produc]iei. |n mod normal, cifra de afaceri aferent` firmelor din acest sector poate oferi o imagine deformat` asupra activit`]ii reale, datorit` cuprinderii \n cifra de afaceri at=t a produc]iei v=ndute c=t [i a a celei stocate.

|n cazul S.C. Grialex S.A., care lucreaz` \n majoritate \n lohn (97%- 2001), pe baza unor comenzi ferme, produc]ia stocat` are un volum nesemnificativ \n raport cu volumul total al produc]iei, ceea ce face ca cifra de afaceri s` ofere o imagine real` a activit`]ii firmei.

|n perioada analizat`, 2000-2001, nivelul cifrei de afaceri al S.C Grialex S.A. a crescut \n cifre absolute cu 12,32% (1999 fa]` de 1998), respectiv cu 44,2% (2001 fa]` de 2000). |ns`, datorit` infla]iei, aceast` cre[tere s-a dovedit a nu fi real`, astfel \nc=t cifra de afaceri a sc`zut \n termeni reali (pre]uri comparabile, pre]uri constante) cu 20% in 2000 fa]` de 1999, respectiv cu 7% \n 2001 fa]` de 2000.

Compar=nd situa]ia cifrei de afaceri \n pre]uri comparabile existent` la S.C. Grialex S.A. cu situa]ia pe ]ar` \n sectorul \nc`l]`minte se pot constata urm`toarele date:

Se poate trage astfel concluzia c` \n 2000 evolu]ia cifrei de afaceri \n pre]uri constante a urmat evolu]ia sectorului \ns` cu o sc`dere mai profund`, iar \n 2000 cifra de afaceri a continuat s` scad`, cu un procent mic, \n timp ce \n sector s-a constatat o \nviorare a activit`]ii firmelor.

Aceast` sc`dere a cifrei de afaceri \n pre]uri comparabile din perioada analizat`, se \nscrie pe linia unei evolu]ii descresc`toare dupa 1990, de c=nd cu mici excep]ii activitatea firmei s-a restr=ns cifra de afaceri volum.

S.C. Grialex S.A. a pierdut o parte important` din pia]a extern` dup` 1990 prin destr`marea CAER, prin degringolada existent` \n \ntreprindere \n perioada de tranzi]ie la economia de pia]`, iscat` datorit` indisciplinei sindicale [i a managementului care nu a reac]ionat promp [i ferm \n direc]ia adapt`rii \ntreprinderii \n timp real la noile condi]ii existente.

Calitatea m=inii de lucru, pre]ul ei c`zut, a f`cut din \ntreprinderea timi[ean` o ]int` atractiv` pentru firmele str`ine din Europa de Vest precum Puma AG, Salomon,Kalzo, etc., care au \ncheiat contracte de lohn cu S.C. Grialex S.A. Astfel s-a ajuns ca cifra de afaceri \n prezent din activitatea de lohn s` ocupe 97% din produc]ia firmei [i s` constituie "sursa principal` de energie" a firmei.

O alt` cauz` a sc`derii cifrei de afaceri \n pre]uri constante este pierderea pie]ei interne pe fondul sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei [i competi]iei din partea produselor de concep]ie str`in` care au invadat pur [i simplu pia]a autohton` de \nc`l]`minte. Astfel, \n perioada analizat`, produc]ia firmei v=ndut` pe pia]a interna s-a restr=ns de la 15% din totalul produc]iei v=ndute \n 2000 la numai 3% \n 2001.

Blocajul financiar din economia rom=neasc` a afectat [i S.C. Grialex S.A. prin imposibilitatea \ncas`rii la termen a contravalorii produselor livrate. |n 2001 activitatea de produc]ie pentru pia]a intern` s-a redus mult, astfel \nc=t firma nu a resim]it at=t de tare efectul blocajului financiar. Totu[i, au ap`rut [i alte probleme legate \n special de formalit`]ile vamale ce intervin \n cazul activit`]ii de lohn. |n acest sistem, \ntreprinderea se aprovizioneaz` cu materii prime de la partenerii s`i str`ini, pe care nu le poate ridica din vam` dec=t \n momentul pl`]ii sumelor aferente, urm=nd ca dup` ie[irea produselor finite din ]ar` c`tre clien]ii str`ini, sumele s` fie recuperate. Acest fapt nu se \nt=mpl` dec=t dup` o perioad` de aproximativ trei luni, timp \n care banii sunt imobiliza]i, \ngreun=nd situa]ia firmei [i a managementului care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]i [i trebuind s` apeleze la credite de trezorerie care genereaz` costuri finaciare mari.

|n perioada de analiz`, cifra de afaceri la S.C. Grialex S.A. are o pondere de peste 85% \n totalul veniturilor, fapt care permite firmei s`-[i acopere cheltuielile de exploatare [i s` ob]in` [i profit.

|n urma analizei efectuate, se poate spune c` cifra de afaceri are un nivel acceptabil ce tinde s` ating` nivelul mediu pe ramur`. |ntreprinderea tinde s`-[i stabilizeze rela]iile comerciale orient=ndu-se spre partenerii str`ini \n colaborare cu care firma poate supravie]ui, evit=nd blocajul financiar [i alte dificult`]i specifice acestei perioade de instabilitate legislativ` [i de tranzi]ie la economia de pia]`.

BIBLIOGRAFIE

1. G. B`ile[teanu – Diagnostic, risc [i eficien]` \n afaceri

2. H. Cristea, I.Talpo[, D. Cosma – Gestiunea financiar` a \ntreprinderii

3. L.Eros-Stark, M. Pantea – Analiza situa]iei finaciare

4. I. Mihai, E. Cazan, I. Popa-Lala, – Analiza Economico-Financiar`

P. {tefea, P.Ivoniciu

5. M. Niculescu – Diagnostic global strategic

6. I. Stancu – Diagnostic financiar al rentabilit`]ii \ntreprinderii

7. Raport financiar al S.C. Grialex S.A.

Similar Posts

  • Implementarea Standardelor Iso 9000 In Primaria Berbesti

    CAPITOLUL I NECESITATEA ADOPTĂRII STANDARDELOR ISO 9000 NECESITATEA IMPLEMENTĂRII STANDARDELOR ISO ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE În condițiile diversificării și înoirii rapide a ofertei de produse și servicii, mondializării piețelor, creșterii continue a exigențelor clienților, calitatea produselor și serviciilor a devenit la sfârșitul secolului XX, un factor determinant al competitivității întreprinderilor și organizațiilor. Totodată la nivel macroeconomic…

  • Japonia Centru de Putere In Economia Mondiala

    Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………..pg. 3 Capitolul 1 : Japonia, premise ale dezvoltării economice…………………..pg. 4 1.1. Evoluție istorica………………………………………………………………………….pg. 4 1.2. Tradiții japoneze…………………………………………………………………………pg. 7 1.3. Resurse, bogății………………………………………………………………………….pg. 12 Capitolul 2: Japonia și comerțul internațional………………………………….pg. 18 2.1. Locul Japoniei……………………………………………………………………………pg. 18 2.2. Cu cine face comerț ……………………………………………………………………pg. 20 2.3. Produsele cu care face comerț………………………………………………………pg. 24 2.4. Exporturi, importuri……………………………………………………………………pg. 26 Capitolul 3:…

  • . Activitatea de Marketing la (s.c. Xyz S.a.)

    Introducere In antichitate, transporturile au jucat un rol important in dezvoltarea societatii si formarea statelor. Transporturile se rezumau in principal la cele bazate pe tractiunea animala, pentru zona continentala, si la mici ambarcatiuni ce traversau marile, fluviile si raurile navigabile. In contextul formarii societatii industrializate rolul atrbuit procesului de transport s-a dezvoltat, ajungand la descoperirea…

  • Creditul de Consum, Metoda Principala de Finantare a Clientilor Bancari

    Creditul de consum metoda principala de finantare a clientilor bancari Introducere Nevoile și aspirații oamenilor sunt într-o continuă creștre, iar această creștere nu este în totdeauna în același ritm cu disponibilitățile bănești, dar băncile au găsit o modalitate pentru a satisface aceste nevoi și în lipsa unor disponibilități imediate și anume prin creditul de consum,…

  • Cererea de Bani

    1. CEREREA DE MONEDĂ. CONCEPT. FACTORI DETERMINANȚI. Analiza cererii de moneda implică edificarea asupra acestui concept, studierea factorilor principali și secundari ce influențează mărimea sa, cunoașterea modului în care au evoluat concepțiile asupra cererii de monedă în viziunea diverselor teorii. Înțelegerea acestei noțiuni și luarea în considerare a condițiilor existente în economiile în tranziție poate…

  • Problematica Supraindatorarii Si Riscul de Tara In Economia Mondiala

    PROBLEMATICA SUPRAÎNDATORĂRII ȘI RISCUL DE ȚARĂ ÎN ECONOMIA MONDIALĂ CUPRINS Capitolul 1. Introducere ……………………………………………………………………………………..3 Capitolul 2. Istoricul crizelor și al datoriilor suverane ………………………………………………………….7 Subcapitolul 2. 1 Conceptul de criză ……………………………………………………………………….8 Subcapitolul 2.2 Tipologia crizelor ………………………………………………………………………..12 Subcapitolul 2.3 Cauzele crizelor ………………………………………………………………………….15 Subcapitolul 2.4 Cauzele crizelor în viziunea principalelor curente de gândire economică …………………………………………………………………………………………………………………………..21 Subcapitolul 2.5 Propagarea…