Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara [609738]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERIMARĂ CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT IN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ ÎN
COMUNA IARA, JUDEȚUL CLUJ

Absolvent: [anonimizat] :
Lector dr. Mihai CUCERZAN
Cluj -Napoca
2017

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
1
CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………………………………….. ……………… …..5
PARTEA I -A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL
STRICT AL TEMEI ABORDATE
CAPITOLUL 1. ISTORICUL ȘI GEOGRAFIA COMUNEI IARA….. …………………….7
1.1.Istoric… ………………………………………………………………….. …………. ……… ………… ………………7
1.2 Așezare geografică………………………………………………………… ……….. ………………. …………….7
1.3 Relieful………………………………………………………………………… ……… …………………. ……………8
1.4 Clima……………………………………………………………………………. ………………. …………… ………..9
1.5 Resursele solului și al subsolului………………………………………….. ……………………….. ………..9
CAPITOLUL 2. DEMOGRAFIA COMUNEI IARA……. ……………………………………..10
2.1.Popu lația……………………………………………………………………….. …………………………………. …10
2.2.Șomajul ………………………………………………………………………… ……………… ………………….. ..13
2.3. Natalitatea și mortalitatea …………………………………………….. …………. ……… ………………. …..14
2.4. Educație ………………………………………………………………….. …………………….. …………… …….. 15
2.4.1. Infrastructura sistemului educațional ………………………. …………….. ……….. …………….. …..16
2.5.Sănătate ……………… ……………… ………………………….. ……….. ………….. ………… ……………… ….17
CAPITOLUL 3. ECONOMIA ȘI INFRASTRUCTURA COMUNEI IARA …………………….. 19
3.1 ECONOMIA ………………………………………………………….. ………………………… …………………19
3.1.1 Industria ……………………………………………………………… ……….. ……………….. ………………… 20
3.2.1. Agricultura ……………………………………………………….. ……………………. …….. ……………….. 21
3.2.2 Zootehnie ………………………………………………………….. …………………………… ……………….. 22
3.3.Infrastructura ………………………………………. ………………………………………………. ……………… 23
3.3.1 Infrastructura rutieră ………………………………………………………………………………………….. 23
3.3.2 Rețea de distribuție a apei ………… ………………………………………………………………………… 23
3.3.3. Canalizare …………………………………………………………………………………………………………. 23

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
2
CAPITOLUL 4. TURISM ȘI CULTU RĂ……………………………………………………. ………………. 24
4.1.Turism …………………………………………………………………………………………………………….. ….24
4.2.1. Cultura …………… ………………………………………………………………………………… …………….. 25
4.2.2. Religia …………………………………………………………………………………………………………….. 26
4.2.3. Monumente istorice …………………………………………………………………………….. ……………. 27
PARTEA A -II-A: MATERIALUL ȘI METODA
CAPITOLUL 5. METODE DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ ȘI PREZENTAREA
GENERALĂ A PRIMĂRIEI IARA ………………………………. ………………………………. …………… 28
5.1. Prezentarea generală a primăriei Iara …………………………………………………………. ………….. 28
5.2.Cercetarea sociologică ………… ………………. …………………………. ………………………. ………….. 30
5.3. Instrument de cercetare: Chestionarul ………………………………………………………… ………….. 32
5.3. Întocmirea chestionarului ………………………………………………………………………….. …………. 32
5.4 Eșantionul …………………………………………………………………………………………………. ………… 33
PARTEA A III -A. REZ ULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 6. REZULTATUL ANCHETEI SOCIOLOGICE ……………………….. ……………. 38
6.1 Analiza datelor obțiunte ……………………………………………………………………………….. ………. 38
CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………………………………………………………………………… ………. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………. ………. 55
Anexa 1…………………………………………………………….. ………………………… ………………….. ………52

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
3

DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ ÎN
COMUNA IARA, JUDEȚUL CLUJ

Vasile -Sergiu CIAN, Mihai CUCERZAN
Universitatea de Ști ințe Agricole și Medicină Veterinară/, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; ciansergiu@gmail.com

REZUMAT
Prin cercetarea efectuată în această lucrare s -a încercat sublinierea unor aspecte din
cadrul comunei Iara cu privire la modul în care aceata se dezvoltă din punct de vedere social,
economic și cultural .
În prezentarea comunei s -a arătat resursele de care dispune comuna , atât resursele
naturale cât și resursa umană, s -a prezentat demografia comunei și modul în care aceasta a
fost afectată de declinul economic și de migrația populației active. În partea a doua a lucrări s –
au prezentat investițiile demarate de Primăria Iara în anul 2016 cu scopul îmbunătățirii
condițiilor de care dispune comuna făcând -o din nou atractivă economic și social.
În urma chestionarului s -a aflat poziția locuiitorilor cu privire la mediul în care aceștia
locuiesc și își desfășoară activitățile. Marea majoritate a celor chestionați sau declarat profund
nemulțumiți de calitatea dotărilor existente în instituț iile de sănătate.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
4

DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ ÎN
COMUNA IARA, JUDEȚUL CLUJ

Vasile -Sergiu CIAN, Mihai CUCERZAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară/, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; ciansergiu@gmail.com

ABSTRACT
The research carried out in this paper attempted to highlight some aspects of the
commune of Iara regarding the way in which it develops from a social, economic and cultural
point of view.
In the presentation of the commune it showed the resources available to the
commune, both the natural resources and the human resource, the demography of the
commune and how it was affected by the economic decline and the migration of the active
population. In the second part of the paper wer e presented the investments started by the Iara
City Hall in 2016 with the aim of improving the conditions of the commune making it again
attractive economically and socially.
The questionnaire found out the inhabitants' position regarding the environment in
which they live and carry out their activities. The vast majority of those questioned declared
them selves deeply dissatisfied with the quality o f existing facilities in health care institutions.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
5

INTRODUCERE
În ultimi 20 de ani Comuna Iara sa confruntat cu un declin economic care a culminat
cu închiderea principalei surse de ocupare a populației, este vorba despre exploatarea
minieră, unde au lucrat generații întregi de -a lungul anilor de funcționare, printre care se
numără și bunici mei care și-au dedicat 25 de ani mineritului, până în momentul pensionării.
Pentru a contracara acest declin, în C omuna Iara au fost nevoie de adoptarea mai
multor strategii de dezvoltare cu scopul de a stimula ramurile economiei dar și pentru a aduce
comuna la st andardele europene, odată cu includerea României în Uniunea Europeană. De
asemenea turismul și cultura trebuiau a fi și ele dezvoltate nu doar ca ramuri ale economiei cât
și folosite drept ambasadori ai comunei în scopul de atragere al potențialilor invest itori.
În cadrul lucrări „Dezvoltare socio -economică în C omuna Iara” am încercat, pe cât a
fost posibil, să aflu care este opinia locuitorilor comunei cu privire la mai multe aspecte care
țin de calitatea vieții din cadrul acestei comune dar și dacă nevoi le social -cultural -economice
sunt satisfăcute și în ce măsură.
În prima parte a lucrări sunt prezentate oportunitățile existente în comună, atât cele de
natură economică cât și cele spirituale, pe baza acestora s -a realizat această lucrare. În cea de –
a doua parte s -a prezentat succint Primăria Iara și modul de elaborare al unui chestionar dar și
alegerea eșantionului. În ultima parte s -a efetuat analiza datelor obținute în urma aplicării
chestionarului asupra populației .
Dezvoltarea socio -economică este v itală pentru orice comună atât pentru a ridica
nivelul de trai cât și pentru a evita fenomenul migrației populației sau cel puțin pentru al
diminua. Pentru a consulta populația cu privire la calitatea vieții din comună a fos necesar
realizarea unui chestio nar cu accentul pus pe principalele probleme socio -economice prezente
și aplicarea acestui chestion ar pe un eșantion format din 105 de subiecți, acest lucru oferă
posibilitatea conturării unor concluzii asupra principalelor probleme care trebuie remediate.
Am ales tema „Dezvoltare socio -economică în C omuna Iara” deoarece în realizarea
acesteia lucrări a necesitat aplicarea cunoștințelor teoretice dobândite în anul I de studii din
cadrul cursului „Sociologie generală” precum și alte cursuri frecventate în cadrul secției de
Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism. Consider sociologia
economică o componentă importantă în cadrul analizei potențialului economic al unei regiuni
și oportunitățile de dezvoltarea a regiunii în cauză.
Pentru a elabora această lucrare s -au folosit materiale din cursurile frecventate în cei
patru ani de studii universitare precum și materiale din cărți de specialitate, articole de profil
publicate atât tipărit cât și în mediul virtual. Pentru culegerea datelor am avut ajutor din partea
personalului Primăriei iara atât cât a fost posibil.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
6
În urma analizei datelor obțînute s -au trasat niște concluzii care arată măsura în care
locuitori comunei apreciază nivelul de trai și s -au sugerat propuneri de îmbunătățire cu sc opul
de a crește aclitatea vieții și oportunitățile economice.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
7
PARTEA I -A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL
STRICT AL TEMEI ABORDATE

CAPITOLUL 1. ISTORICUL ȘI GEOGRAFIA COMUNEI IARA

1.1. Istoric
Principala atracție a comunei Iara o reprezintă târgul care se pare există încă de la
începuturile acestei așezări fiind un loc unde locuitori ai Munților Apuseni (moți) se întalneau
și faceau troc cu locuitori Câmpiei Transilvane, acest fapt reiese din de scoperirile făcute în
urma săpăturilor efectuate la inceputul anilor 1910 , acum mai bine de un secol, cu scopul de a
afla dacă întradevar aici exista o comunitate stabilă cu preocupări materiale și spirituale,
aceste cercetări au scos la lumină obiecte cer amicoase și urme ale unor așezări datate încă din
perioada romană dar și obiecte folosite în spălarea și prelucrarea zăcământului aurifer ca re
datează din perioada dacică. (Primariaiara.ro)
Descoperirile de pe teritoriul actual al satului Cacova Ieri datau din epoca bronzului,
aceste obiecte pot fii a dmirate la muzeul din Budapesta fiind vorba despre o căldare și mai
multe obiecte din bronz. (Primariaiara.ro)
Prima atestare documentară a comunei Iara este în anul 1288 sub forma a 2 sate: Iara
de Sus și Iara de Jos, locuitorii avand în principal ocupații care erau în strßnsă legăturăcu
extracția zăcământului aurifer aici existând dealtfel o mică mină de aur în acea perioadă. În
1332 este amintină sub numele de „Jara” dar și sub numele de „Aljara”. (Primariaiara.ro)
Pentru această zonă sunt semnalate existența unor cnezate si voevodate între ani 1366 –
1502. În anul 1448 este amintit un cnezat aflat deja în servitude sianume: cnezatul lui Ocoliș
Toma. Din date extrase din documente din Arhiva Județeană Cluj rezultă că în 1766 în Iara
existau 38 de familii cu statut de iobag ( Țăran aservit stăpînului feudal al pămîntului și obligat
să facă acestuia prestații în muncă și în natură sau în bani ) (Dicționarul Explicativ al Limbii
Române), cu toate că Iara est e atestată documentar din vechi timpuri multe sate aparținătoare
ei apar atestate documentar abia în secolul XX. (Primariaiara.ro)
1.2 Așezare geografică
Comuna Iara se situează în sud -vestul județului Cluj unde acesta s e învecinează cu
județul Alba l a limita dintre Depresiunea Transilvaniei și Munții Apuseni, fiind străbătută de
râul cu același nume (Iara), afluent al răului Arieș . Iara, este o comuna care are peste 14
kilometri pătrați, situându -se pe locul 19 ca marime, fiind una dintre cele mai ma ri comune
din județ din punctul de vedere al întinderii teritoriale și se compune din 13 sate după cum
urmează: Iara ( centru de comuna ), Agriș, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Mașca, Măgura
Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului , Lungești, Borzești și Valea Vadului .
(Primariaiara.ro)

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
8
Teritoriul administrativ al comunei Iara are o suprafata de 14 387,48
ha. Depr esiunea Iara, care ocupă partea centrală și de nord a comunei, este alcătuită din
sedimente dominant paleogene ale golfului Iara -Băișoara și este mărginită de defileul Surduc.
Muntele Mare este prezent , în zona Ocoliș, iar Munții Trascău sunt prezenți din partea sud –
estică și de sud a comunei. (Primariaiara.ro)
Vecini ai comunei sunt : Comuna Băișoara, C omuna Ciurila, Comun a Petrești,
Comuna Moldovenești și Comuna Ocoliș care aparține de județului Alba.

Figură 1.1
Amp lasament al comunei Iara in județul Cluj ( sursă : Plan Strategic al C omunei Iara)
1.3 Relieful
Relieful comunei Iara este o importantă resursă turistică prin diferite forme de relief
care o compun și care oferă o largă arie de explorare a peisajelor caractersitice zonei de deal și
munte. Principalele forme de relief existente sunt: Muntele Mare, Muntele Trascăului, Dealul
Agrișului, cu o înălțim e de 801m, Valea Ocolișelului cu o altitudine de 350m și pante care
coboară cu aproximativ 8 m/km , Cheile Ocolișelului , deasemenea C omuna Iara este străbătută
de 2 forme mari hidrografice adică Râul Arieș și Râul Iara acesta din urmă fiind principal
afluen t al Arieșului în această zonă, desigur că apele care curg pe Munții Trascău au creat
formațiuni sub formă de defileu: Defileul Surduc și Defileul Arieșului . (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara )

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
9

Figură 1.2
Cheile Ocolișelului (sursa : Skytrip.ro)

1.4 Clima
Temperatura medie anuală, în C omuna Iara, se situează între +4°C și +10°C, maxima
absolutaanualăeste de 33°C iar minima absolută de -19°C (I nstitutul Național de Statistică
2005), totodată temperatura variază și în funcție de diferitele forme de relief prezente pe aria
comunei, mai exact în zona dealurilor această variație este mai puțin pronunțată de numai 4°C
crescând pana la o variație de 8°C în zonele depresionare și în văi. (primariaiara.ro)
Mediile celor mai mici temperaturi măsurate în luna Ianuarie fluctuează de la -2°C
până la +5°C .
Zăpada persistă 85 de zile însumate, fiind caraterizată printr -o variabilitate anuală
crescută cu privire la regiunile acoperite de zăpadă dintr -un anumit an.
Vântul în zona comunei Iara suflă în medie cu o putere de 4 m/s înregistrat la 10m
deasupra solului dar cu intensificări în zonle de deal și în zona montană. (Primariaiara.ro)
1.5 Resursele solului și al subsolului
Datorităresurselor existente pe teritoriul comunei Iara, (din care amintim: piatra,
calcar, nisipul cuarțos, argila, fierul și lemnul) probabil căcea mai exploatată resursă este

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
10
fierul, de altfel în comună a funcționat una din cele mai mari exploatații min iere de fier din
județ, aici desfășurandu -și activitatea un număr de peste 2 500 de angajați, mina având un total
de 5 puțuri cu adâncimi cuprinse între 300 și 500 de metricu specificația că în puțul numărul 5
(cel mai puțin adânc) se regăsesc și alte miner ale pe lângă cele amintite mai sus dintre care
menționez: plumb, zinc și uraniu (U 146). În anul 2005 pe fondul unor pierderi considerabile
înregistrate (peste 2 milioane de lei), exploatația îsi sistează activitatea cu toate că zăcămintele
nu erau epuizate. (sursa: primariaiara.ro)

CAPITOLUL 2. DEMOGRAFIA COMUNEI IARA

2.1. Populația
Populația stabilă se definește ca:
– „Numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv
persoanele absente temporar” (Institutul Național d e Statistică;
http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Populatia.pdf )
– „Populația alcătuită din persoanele care locuiesc în comuna ce cuprinde toate
satele aparținătoare, cu domiciliul sau reședința în localitate la momentul
respectiv” ( ***primariaiara.ro; http://primariaiara.ro/2016 -03-03-16-55-48 )
Portivit recensămantului efectuat de Institutul Național de Statisti că din anul 2011, în
Comuna Iara locuiau un număr de 3889 de persoane împărțite aproape în egalitate între cele 2
sexe astfel:
– 1937 femei (49%)
– 1952 barbați (51%)

Această populație este împarțită în cele 13 sate componen te ale comunei după cum
urmează î n tabelul de mai jos:
– Prima coloana reprezintă numerotarea în ordine aleatorie.
– A doua coloana reprezintă numele satului.
– A treia coloană arată numărul de locuitori din satul de pe aceiași linie ca si
numărul de locuitori.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
11
Tabel 2.1
Populație stabilă a comunei Iara 2011
NR.
CRT. SAT POPULAȚIE
1 Iara 1832
2 Făgetu Ierii 321
3 Surduc 269
4 Buru 177
5 Cacova Ierii 428
6 Mașca 162
7 Borzești 51
8 Ocolișel 114
9 Valea Vadului 44
10 Lungești 49
11 Măgura Ierii 34
12 Agriș 375
13 Valea Agrișului 33
Total 3889
(sursă: primariaiara.ro)
Iara ca și comună , este formată din 13 sate și observăm ca aproape jumătate din
locuitori ei își au domiciliul chiar în centrul de comuna și în pofida faptului că media de
locuitori ai comunei este de 300 locuitori/sat doar 7 dintre acestea au mai mult de 100 de
locuitori iar 4 dintre ele au chiar sub 50 de locuitori .
Urmărind repartiția locuitorilor în satele comunei observăm că ponderea cea mai mare
o are centrul de comună cu 47% urmată de Cacova Ieri cu 11%, pe locul trei situându -se satul
Agriș cu 10% iar cele mai puțin populate fiecare având un procent sunt Borzești, Lungești,
Valea Vadului, Măgura Ieri și în cele din urmă Valea Agrișu lui.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
12

Populația stabilă a comunei Iara, ponderat 2011

Figură 2.1
Potrivit Registrului Agricol al Comunei Iara toți acești locuitori în număr de 3889
locuiesc într -un total de 2347 de gospodării, de unde rezultă că o gospodărie adapostește în
medie 1,6 persoane (rotunjit la 2).
Comuna Iara este într -o scădere demografică, urmărind astfel tendința națională, acest
fapt poate fi pus și pe seama închideri unor puncte majore de ocupare a populației (exemplu:
exploatația minieră), dar și pe seama migrați ei populației tinere.
Potrivit ultimului recensământ efectu at în anul 2011, majoritari în C omuna Iara sunt
persoanele de etnie română, aceștia fiind în proporție de 85%, urmați în sondaje de persoanele
de etnie romă cu o pondere de 7% iar etnia maghiară e ste prezentă cu un procentaj de 3% dar
circa 7% din locuitori nu și -au declarat etnia. Comparând date obținute la ultimele trei
recensăminte se observă o „tendință de scădere a populației de etnie română și maghiară și
respectiv o creștere a populației de etnie rromă ”. (primar Ioan Dorin Popa, primariaiara.ro) 47%
8% 7% 5% 11% 4% 1% 3% 1% 1% 1%
10% 1% Iara
Făgetu Ierii
Surduc
Buru
Cacova Ierii
Mașca
Borzești
Ocolișel
Valea Vadului
Lungești
Măgura Ierii
Agriș
Valea Agrișului

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
13

Figură 2.2 (sursa : Institutul Național de Statistică)

2.2. Șomaj ul
Comuna Iara fiind o comuna care se baza intens pe sectorul extracției minerului fieros ,
a fost puternic afectată de restructurările sctorului minier în care erau angajați un procent
covârșitor de 70% dintre locuitori săi. Odată cu încetarea activităților miniere acest lucru a
condus la pensionarea (anticipată de cele mai multe ori) și dispon ibilizarea a aproximativ
2300 de angajați, „ in prezent numarul de someri proveniti din minerit, aflati in evidentele
oficiale fiind de 730 ” (sursa: primariaiara.ro , 2006 ), aceste restructurări ale sectorului minier
au acut ca și impact direct in veniturile bugetului local cu un procent foarte mare de 60 -65%

Figură 2.3 (sursa: INS 2017) 4960 4956 4919 4833 4772 4605 4443 4350
3889
1992 1995 1998 2000 2002 2005 2008 2010 2011Evoluția populației
Număr de persoane
186
160 152 162
128
105 101
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Evoluția șomajului
Număr de
persoane

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
14
Dacă privim graficul de mai sus se observă că tendința gradului de șomaj este în
scădere, acest lucru se datorează migrației populației active în țări din Comunitatea
Europeană, în principal tineri sunt cei care migrează într -o proporție de 25%.
În C omuna Iara se află și 80 de famili care beneficiează de sprijin în bani,
reprezentând ajutorul social. În urma unor cercetări, autoritățile au desc operit că este nevoie
de circa 75 de locuințe sociale pentru cei defavorizați sau sinistrați, de asemenea în evidența
Asistenței Sociale se află 3 copii instituționalizați. Dealtfel Serviciul de Asistență a fost
identificat ca fiind cel mai performant din cadrul Primăriei Iara.
2.3. Natalitatea și mortalitatea

Figură 2.4 (sursa: INS 2017)

Privind graficul de mai sus se observă o scădere bruscă a natalității în anul 2000 dar și
o creștere la fel de bruscă al deceselor, tot în acel an, de fapt este cea mai mare creștere a
mortalitații cu care s -a confruntat comuna în ultimi 17 ani. Analizând cele doua valori se
poate vedea că indicele demografic este într -o continuă scădere, fapt pus și pe seama migrației
potulației tinere la or aș dar și pe migrarea populației îmbătrânite de la oraș la sat, comună,
adică populația bătrână care și -au încheiat activitatea profesională (pensionarii) aleg să î -și
petreacă amurgul vieți în liniștea oferită de zona rurală.
61 89
60 88
70
63
53 57
44
27 28 29 32
20 32
23
0102030405060708090100
Anul
2000Anul
2002Anul
2004Anul
2006Anul
2009Anul
2011Anul
2013Anul
2015persoane decedate
născuți vi

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
15
2.4. Educație
Pe teritoriu l comunei Iara se află în stare de funcționare5 școli, frecventate de un
număr de 350 de preșcolari și școlari. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara).
Pentru a respecta legea educației și reglementările acesteia „ autoritățile comunei Iara
au insis tat de a lungul timpului în formarea unui sistem educațional eficient, care să satisfacă
nevoile populației. Astfel s -a asigurat o bază materială corespunzătoare studiului și au fost
dotate instituții de învățământ care să deservea scă populația școlară a c omunei”.
(primariaiara.ro )
În anul 2015, elevi care frecventează școlile de pe teritoriul administrativ al comunei
erau astfel divizați: (primariaiara.ro)
 Învățământ preșcolar:
o O grădiniță cu 73 de copii repartizați în 3 grupe cu program normal
 Învățământ primar:
o Două școli localizate una în centrul de comună Iara și o alta în satul Agriș,
școala Ioan Arion, care gazduesc cumulat 116.
 Învățământ gimnazial;
o O școală cu clasele I -VIII din Iara, având un număr de 117 elevi repartizați în o
clasă de a V -a, o c lasă de a VI -a și câte două clase pentru elevi de a VII -a
respectiv a VIII -a.
Tabel 2.2
Învățământ preșcolar
Grădinița Iara 73 copii 3 grupe cu program normal
Învățământ primar
Școala cu cls I -IV Iara 104 elevi 5 clase
Școala cu cls I -IV Agriș 12 1 clasă simultană
Învățământ gimnazial
Cls. A V -a 25 1 clasa
Cls. A VI -a 23 1 clasa
Cls. A VII -a 33 2 clase
Cls. A VIII -a 36 2 clase
(sursa: pimariaiara.ro)
Toți școlari și preșcolari participă la cursuri în program normal, de dimineața.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
16
În evidența personalului școlar din anul 2015se află atât personal didactic, care sunt
angajați în sistemul de învățământ și predau în cadrul școlilor comunei, cât și personal auxiliar
care asigură administrarea și buna funcționare tehnică a școlilor.

Tabel 2.3
Repartizarea personalului didactic și auxiliar
Personal didactic Personal auxiliar
Ciclul de învățământ Numărul Funcția Numărul
Preșcolar 3 educatoare Secretar 1
Primar 6 învățătoari Contabil 1
Gimnazial 14 profesori Bibliotecar 1
(sursa: primariaiara.ro)

2.4.1. Infrastructura sistemului educațional
În C omuna Iara există o structura de învățământ cu personalitate juridică și
subordonatele ei, după cum urmează: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
 Personalitate juridică
o Școala cu clasele I -VIII, Iara
 Scoli subordonate:
o Școala Agriș
o Școala Cacova Ieri
o Școala Mașca
o Scoala Srduc
Iar în satele Buru, Făgetu Ierii, Măgura Ierii, Ocolișel, Valea Agrișului ,
Lungești, Borzești și Valea Vadului în anul 2015 nu exista încă nici o instituție de învățământ.
Resursele de care dispun e sistemul educațional din C omuna Iara au fost identificate ca
fiind următoarele: ( Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
1. 11 săli pentru grădiniță
2. 12 săli pentru ciclul primar
3. 8 săli pentru ciclul gimnazial
4. 1 laborator informatică/fizică
5. 1 laborator bologie/ghimie
6. 1 bibliotecă
7. 1 sală de sport

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
17
8. Sală profesorală
9. Birou dierctor
10. Birou secretariat
11. Birou contabilitate
12. Atelier întreținere și reparații
13. Teren de sport
14. Sală I T cu 10 calculatoare
De asemeni sistemul școlar dispune și de mai multe mijloace media: (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara)
1. 24 calculatoare
2. 1 televizor
3. 3 radio -casetofoane
4. 1 scaner
5. 4 imprimante
6. 1 fotocopiator
Școala din Iara este conectată la internet, fax și are încălzire proprie centralizată.
Școala are parteneriate strategice cu mai multe o rganizații dintr -e care amintim
Organizația Mechelen -Roemenie cu sediul în Belgia , cu care se află în parteneriat din anul
2004, cu ajutorul căreia a fost posibil finalizarea a mai multor proiecte menite să modernizeze
școala și să o aducă la standarde europene.

2.5. Sănătate
Comuna Iara deservește medi cal toate satele aparținătoare dar și parțial comunele cu
care se învecinea ză. Ca infrastructură medicală î n satul Iara există un spital comunal, ca secție
externă a Spitalului Municipal Turda, care are propria clădire , în care își desfășoară activitatea
un medic, 4 asistenți și 6 îngrijitori. În cadrul acestui spital sun t internate persoane care au
nevoie de îngrijiri medicale dar al căror gravitat e nu necesită transportul și internarea într -un
spital municipal. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
În satul Iara mai există 3 cabinete medicale de familie și un cabinet medical
stomatologic. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Procurarea medicamentelor poate fi făcută la una dintre cele două farmacii ale
comunei, care sunt destul de bine aprovizionate pentru a putea deservi toată comuna.
Sănătatea animalelor nu este nici ea neglija tă, în satul Iara există un cabinet medical
veterinar în care își desfășoară activitatea un medic veterinar și doi tehnicieni veterinari.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
18

Tabel 2.4

(sursa: Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Cu toate că există o infrastructură medicală bine conturată, comuna Iara duce lipsă de
fonduri și de aparatura medicală performantă astfel condițiile puse la dispoziția cetățenilor
sunt minime, autoritățile co munale au reclamat faptul că totalitatea personalului medical este
insuficient pentru întreaga comună.

Structura unităților medicale din C omuna Iara
Denumire unitate
mediclă număr
de
unități
medicale Personal
Spital 1 1-medic
4-asistenți
6- îngrijitori
Cabinet medic de
familie 3 3- medic
Cabinet veterinar 1 1- medic veterinar
2- tehnician
veterinar
Cabinet
stomatologic 1 1- medic stomatolog
Farmacie 2 4- farmacolog

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
19

CAPITOLUL 3 . ECONOMIA ȘI INFRASTRUCTURA COMUNEI IARA

3.1 ECONOMIA
Comuna Iara din punct de vedere economic era puternic axată pe industria extractoare,
unde își desfășurau activitatea un procent foarte ridicat de 70% din populația activă a
acomunei, sitarea extracției minereului fieros a forțat oameni să se reorienteze spre alte
domenii de activitate, iar marea lor majoritates -au îndreptat sp re agricultură, dar pe care o
practică doar la nivel de micro -ferme sau ferme familiale, restul de domeni în care s -au
reorientat sunt: comerțul, servicii și industrie.
Pe teritoriul comunei Iara, în anul 2015 au fost înregistrați 112 de agenți economici
dintr-e care 58% fiind înregistrați în domeniul agricol , 22% în comerț, iar cu ponderea cea
mai mică de doar 4% în servicii . (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)

Figură 3.1
(sursa: Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)

58%
4% 22% 16% Domeniu de activitate
Agricultură
Industrie
Comerț
Servicii

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
20

3.1.1 Industria
Cu o pondere de doar 4% industria reprezintă toate firmele producătoare d in Comuna
Iara, iar ca pondere, domină industria prelucrări lemnului, cu aproape jumătate din ele.

Figură 3.2
(sursa: Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Datorită resurselor existente în sol și în subsol, 29% din frimele cu activitate
industrială se ocupă de extragerea și prelucrarea nisipului cuarțos, care se realizează în cadrul
a două societăți: o societate se ocupă de ex tragerea nisipului iar o alta în prelucrarea nisipului
cuarțos în producerea de materiale pentru construcții. (Plan Strategic de Dezvoltare al
Comunei Iara)
În centrul de comună își desfășoară activitatea și o firmă specializată în prelucrarea
cărnurilor. Această firmă ocupa aproximativ 15% din industria existentă în comună. (Plan
Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Industria prelucrări lemnului este cea mai bine dezvoltată industrie producătoare din
comună, ocupând un procent de aproximativ 42%. Restul sectorului este ocupa de diferite
firme producătoare în proporții, mai mult sau mai puțin egale, de 1 4%. (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara) 42%
29% 15% 14% Ponderea firmelor în domeniul industriei
Iindustria prelucrări
lemnului
Industria extractivă
Industria prelucrări cărnii
Alte ramuri ale industriei

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
21

3.2.1. Agricultura
Cetățeni comunei Iara au ca ocupație principală agricultura, această activit ate
cântărește greu în ponderea activităților economice, cu mai mult de jumătate din acestea, mai
exact 58% din activitățile economice de pe teritoriul comunei sunt dedicate agriculutrii.
În anul 2015 fondul funciar al comunei se întindea pe o suprafață d e 14387 ha care se
compunea din următoarele: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
 Suprafață agricolă un total de 8259 ha repartizate astfel:
o Teren arabil – 2848 ha
o Livezi – 250 ha
o Pășuni – 3450 ha
o Fânețe – 1711 ha
 Suprafață neagricolă un total de 6128 ha după cum urmează:
o Pădure – 5139 ha
o Alte suprafețe – 989 ha (terenuri ocupate cu diverse construcții)

Figură 3.3
(sursa: Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Datorită reliefului foarte diversificat, la fel se întâmplă și cu culturile cultivate de
localnici care sunt foarte diversificate pentru a putea profita de toate tipurile de sol specifice
zonei, astfel p rincipalele culturi din C omuna Iara sunt cerealele, iar în anul 2015 s -au
înregistrat următoarele tipuri de culturi: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara) 20%
24%
12% 35% 2%
7% Repartizarea fondului funciar
Teren arabil
Pasuni
Fanete
Paduri
Suprafață pomicolă
Neproductiv

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
22
 Cereale boabe – 267 ha
 Plante furajere – 70 ha
 Leguminoase – 35 ha
 Radacinoase – 75 ha
Acestea au fost cultivate de către persoane fizice dar si de persoane fizice autorizate
care au deveni t persoane juridice în urma accesări de fonduri europene.
Cu toate că există un flux mare de produse agricole, pe teritoriul comunei nu există un
punct de colectare al acestora iar cetățeni sunt nevoiți să își desfacă marfa în piața publică sau
în Piața Ag roalimentară din Iara. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
3.2.2 Zootehnie
Zootehnia reprezzintă cea mai dezvo ltată ramură a agriculturii în C omuna Iara.
Principalele animale valorificate în zootehnie sunt porcine, ovine și bovine pentru această
comună, fapt ce reiese din multitudinea microfermelorcare cumulat dețin un număr
semnificativ de animale din aceste categorii. În comună își desfășoară activitatea două
societăți cu domeniul de activitate în industria prelucrarii carnărnurilor. (Plan Stra tegic de
Dezvoltare al Comunei Iara)
În anul 2015 situația animalelor se prezenta astfel:
Tabel 3.1
Numărul și categoria de animale aflate efectiv în gospodării
și în microferme:
Forma
juridică Bovine Ovine Porcine Ecvine Păsări
Persoane
fizice 1109 10397 890 167 4209
Microferme 256 2946 129 0 0
Total 1365 13343 1019 167 4209
(Sursa: Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Totalitatea animalelor în funcție de categorie sub formă ponderată se prezintă astfel:
 Ovine – 66%
 Păsări – 21%
 Bovine – 7%
 Porcine – 5%
 Ecvine – 1%

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
23
3.3. Infrastructura
3.3.1 Infrastructura rutieră
Comuna Iara beneficiează de o infrastructură rutieră cu o lungime de aproximativ 82
de km de drum împarțit în mai multe categorii după cum urmează: ( Plan Strategic de
Dezvolt are al Comunei Iara)
 DN 75 – 14 km (asfalt)
 DJ 107M – 16 km (asfalt)
 DC102 (Iara -Mașca) – 5 km (asfalt)
 DC 102 (Iara -Cacova Ierii -Valea Vadului) – 8.5 km (4 km asfalt)
 DC 103 (Iara -Agriș) – 6.5 km (asfalt)
 DC 104 (Iara -Vlea Agrișului -Măgura Ierii) – 5 km ( pietruit)
 DC 106 (Iara -Ocolișel) – 20 km (asfalt)
 DC 106 (Iarra -Surduc -Măgura Ierii) – 7 km (4 km asfalt)

3.3.2 Rețea de distribuție a apei
Alimentarea cu apă în localitatea Iara se efectuează din apă subterană captată în zece
puțuri situate de -a lungul râului Iara și este transportată în rezervoare colectoare prin
intermediul unei conducte de aducțiune folosindu -se de un sistem de pompare cu două
electropompe. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Potrivit documentelor aflate la Primaria Iara rețeaua de distribuție a apei există în
următoarele sate:
 Iara – Surduc: 11km
 Cacova Ierii: 3km
 Mașca: 1,5 km
 Lungești: 1 km
 Buru: 1km
 Făgetu Ierii: 2 km
Rețelele de distribuție a apei acoperă în proporție de 75% din comună cu un număr de
gospodării racord ate la apă de aproximativ 1160 și agenți economici . Anual primăria alocă
fonduri pentru modernizare și extindere, în acest scop a beneficiat și de mai multe fonduri
provenite de la Consiliul Județean Cluj. (primariaiara.ro)
3.3.3. Canalizare
Totalitatea re țelei de canalizare cumulează 1,5 km și deservește 280 de apartamente și
35 de case. ( Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
24
Autoritățile au identificat o nevoie urgentă de extindere a acestei reț€le în faza
incipientă în localitatea Iara iar mai ap oi în zone de interes economic, cu scopul final ca toate
localitățile comunei să beneficieze de rețea de canalizare. (Plan Strategic de Dezvoltare al
Comunei Iara)

CAPITOLUL 4. TURISM ȘI CULTURĂ

4.1. Turism
Pe teritoriul de 14 km pătrați ai comunei Iara se găsește o mare diversitate a reliefuului
dar și localități cu un farmec aparte, specif ic acestei zone. (primariaiara.r o)
Pe tronsonul Iara – Băișoara – Valea Ierii se află Carpații Occidentali, compuși în
această zonă din următorii munți:Muntele Mare, M untele Cacovei și Muntele Agrișului cu o
vegetație foarte bogată formată în principal din păduri de brad, fag și stejar. (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara)
În zona de după localitatea Cacova Ierii urcând spre Muntele Cacovei, se regăsește o
localitate deosebit de frumoasă care îmbină stilul satului de deal cu cel al satului de munte,
din punct de vedere al tipologiei. Vorbim despre Valea Vadului, desigur. (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara)
Urmând cursul râului Iara în aval spre local itatea Buru, se observă cum apa a săpat și a
format o vale foarte frumoasă prin despicarea unui munte în două, creând astfel forme
deosebit de spectaculoase cu pădure pe partea dreaptă a râului iar pe partea stângă apare pe
alocuri pereți verticali de calc ar. În aceste ape se găsesc specii de pești căutate de amatori
pescuitului montan în speță păstrăv șî lipan.
Un alt traseu turistic propus începe din localitatea Buru spre localitatea Remetea, din
județul Alba, care trece prin zone foarte frumoase, pe a carui traseu se poate întâlni două
mănăstiri, ruinele cetăți Colțești și faleza munților Trascău așa numitul Colț al Trascăului.
(Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Studii de specialitate realizate pe teritoriul comunei au identificat un număr d e patru
areale care ar trebui protejate prin reglementări legale, după cum urmează:
1. Defileul Arieșului – Partea de sud al comunei este raversată de râul Arieș care trece
prin Munții Apuseni și care susține o bogată biodiversitate.

2. Depresiunea Buru – Forma tă de râul Iara, depresiunea are o lungime totală de 2 km
cu vegetație și faună specifică.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
25
3. Cheile Borzești – Apa care le străbate formează repezișuri și cascade creând un
peisaj sălbatic și virgin.

4. Cheile Ocolișelului – Râul care le străbate formează o vale îngustă și adancită iar
pe alocuri vegetația acoperă mici abrupturi.
Pe teritoriul comunei Iara își desfășoară activitatea un singur complex turistic, situat
după localitatea Buru, înspre municipiul Turda, așezat pe un versant de munte într -o zonă
împădurită și liniștită.
În cadrul complexului turistic funcționează două hoteluri cu un număr total de 68 de
locuri și două restaurante de categoria I cu o capacitate 120 locuri disponibile, fiecare având
terasă proprie care cumulat cu locurile din restaurant crește numărul de locuri până la 520
locuri totale. Fiecare restaurant are parcare proprie păzită în permanență, cu un număr total de
100 de locuri de parcare. (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Complexul se repartizează astfel:
 2 Hoteluri:
1. Hotel 2*:
o 18 camere duble – 36 locuri
o 2 apartamente – 4 locuri
2. Hotel 3*:
o 14 camere duble – 28 locuri
 2 Resturante:
1. Restaurant 1: 80 locuri
o Terasă – 250 locuri, parțial acoperită
o Parcare – 40 locuri de parcare
2. Restaurant 2: 40 locuri
o Terasă – 150 locuri
o Pacare – 60 locuri de parcare

4.2.1. Cultura
+ De la începuturile mineritului, în C omuna Iara exista o sărbătoare dedicată acestuia,
dar care în zilele noastre s -a transformat în Zilele Ierii odată cu declinul acestei activități.
Sărbătoarea aceasta se ține la începutul lunii Augustdin data de 5 până în 6, în mod oficial, dar
în realitatefestivitățile dure ază aproximativ o săptămână și încep cu expoziții și ateliere
practice ale meșteșugarilor din zonă, atrăgând astfel diverse personalități și nu numai.
În localitatea Iara se organizează în fiecare zi de Marți un târg în cadrul căruia micii
producători și comercianți de pe raza comunei vin pentru a -și vinde produsele. Ocazional se
țin și târguri de mai mare amploare, aș numitele târguri de țară .

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
26
Următoarea listă conturează calendarul târgurilor de țară din localitate Iara: (Plan
Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
1. 13 Februarie
2. 28 Aprilie
3. 13 Iulie – așa numitul Târg al Cireșelor
4. 28 Septembrie
5. 6 Decembrie
4.2.2 . Religia
Istoria lăcașelor de cult de pe teritoriul comunei Iara este una tumultoasă și fscinantă.
În această comuna toate satele au cel puțin o biserică destinată unui cult sau altul, toate cu
excepția satului Valea Agrișului unde nu a existat niciodată un astfel de loc al credinței. (Plan
Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Încă de la începuturile comunei, spiritualitatea a jucat un rol foar te important în viața
de zi cu zi a locuitorilor ei, dovadă stau numeroase căcașe de cult, reprezentate de biserici.
A. Istoria bisericii romano -catolică: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei
Iara)
Biserica romano -catolică a fost cea mai veche din comună fiind datată din anul 1332 și
ridicată prin eforturile cetățenilor . Tot din același an datea ză și parohia. D in arhive aflate în
prezent în custodia primăriei , reiese faptul că primul preot al biserici pentru a putea sluji aici a
fost nevoit să plătească papalități suma de 40 de dinari punând astfel bazele primei parohi i
creștine din zona comunei Iara. În momentul de față fosta biserică a fost înlocuită , după ce a
ars complect , de o biserică construită în 1568.
În satul Iara, î n anul 1 568, odată cu construcția noi i biserici locuitori de origine
maghiară au fost obligați să își schimbe confesiunea și să treacă la biserica unitară, unde au
rămas până la începutul anului 17 82 când cu sprijinul unui baron foarte influent ei reușesc să
revin ă la credința inițială romano -catolică. Tot în anul 1782 s -a ridicat o capelă iar în urma
acesteia s -a reinstaurat parohia romano -catolică, după o absență de mai mult de 200 de ani,
urmând ca în anul 1802 capela să fie mărită pană în stadiul de biserică.
În timpul celui de -al doilea Război Mondial biserica a suferit bombardamente
îndelungate al căror urme sunt vizibile și azi.
B. Istoria bisericii ortodoxe: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Conform arhivelor în centrul de comună a existat încă din anul 1300 o bisericădar care
împreună cu satul Iara de Sus a ars în totalitate. Singurul lucru care amintește de aceasta, pe
langă arhive, fiind un mit local care spune că localnici au ascuns într -o fântână clopotul
biserici pentru a nu fii furat de către tătari în timpul invaziei. Acest loc este numit de iereni
Fântâna Clopotelor.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
27
Parohia Ortodoxă datează din anul 1929 când a fost înfiițată fară a avea însă un lăcaș
de cult propriu ci doar o capelă amenajată în casa parohială.

C. Istoria bisericii unitarien e: (Plan Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
Biserica unitară din Iara este construită folosind elemente arhitecturale în stil romantic
din anul 1600, destinată inițial religiei romano -catolice. În anul 1848 , din cauza unui incendiu ,
biserica a fost grav avariată iar reconstrucția ei a durat timp de 17 ani și este finalizată în anul
1865. Această biserică fiind declarată monment, este cel mai vechi lăcaș de cultcare există în
localitatea Iara.

4.2.3. Monumente istorice
În anul 2010 p e lista elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
monument ele istorice care se găsesc în C omuna Iara sunt următoarele: (Plan Strategic de
Dezvoltare al Comunei Iara)
1. Groapa lui Papa: datată din sepoca romană;
2. Vestigii ale unor civilizații vechi care datează din preistorie;
3. Conacul Tele din secolul nouăsprezece;
4. Conacul Beld din secolu nouăsprezece;
5. Conacul Kemeny din secolul nouăsprezece;
6. Biserica unitariană din anul 1600;
7. Monumentul Ioan Arion: dezvelit în anul 1997, reprezintă bustul unui erou
local de loc din satul Agriș. Acesta a luat parte la adunarea de la Alba Iulia din
momentul Marii Uniri și a fost ucis, se presupune de către maghiari, ținând
steagul tricolor al României pe geamul trenului, când acesta a făcut o oprire în
gara din T eiuși;
8. Monumentul Avram Iancu : ridicat în anul 1996 la insistențele poetului Vasile
C. Cheatră.
9. Monumentul eroilor: dedicat soldaților români căzuți în cele două războaie
mondiale. Se estimează ca numărul soldaților români căzuți pe front originari
din C omuna Iara este de 250.
10. Casa muzeu: localizată in satul Făgetul Ierii, muzeul reprezintă cultura cu o
vechime de peste 100 de ani al comunei.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
28

PARTEA A -II-A: MATERIALUL ȘI METODA

CAPITOLUL 5 . METODE DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ ȘI PREZENTAREA
GENERALĂ A PRIMĂRIEI IARA
5.1. Prezentarea generală a primăriei Iara

Potrivit organigrame de funcționare în cadrul primăriei Iara își desfășoară activitatea
după cum urmează cabinetele:
 1 primar
 1 viceprimar
 13 membri ai Consiliului Local
 1 delegat sătesc în cadrul Consiliului Local
 1 secretar
 1 ofițer de stare civilă
 2 compartimente ale fondului funciar
 2puncte de informare al cetățenilor
 3 compartimente de asistență socială
 3 compartimente ale poliției locale
 1 bibliotecă locala
 5 compart imente financiar contabile
 2 compartimenteauto
 14 asistenți presonali ai persoanelor cu handicap
Iar ca număr de persoane care lucrează în cadrul primăriei se înregistrau următoarele,
prezentate sub formă tabelară:

Tabel 5.1
Numărul de persoane care lucre ază în cadrul primăriei și funcția ocupată

Numele funcției ocupate Număr de presoane
Demnitari 15
Funcționari publici 13
Secretar 1
Personal contractual 17
Aparat specialitate primar 30
Funcții de conducere 1
Funcții de execuție 29

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
29

Organigrama de funcționare a Primăriei Iara

Figură 5.1 (Sursa: primariaiara.ro)

În contextul european prin programul Europa 2020 care are ca scop principal o
economie de durată, inteligentă și favorabilă, axată în special pe cinci obiective: ( Plan
Strategic de Dezvoltare al Comunei Iara)
1. Creșterea gradului de ocupare al forței de muncă
2. Cercetarea și dezvoltarea să ocupe locuri fruntașe în cadrul economi ei local e
3. Prevenirea schimbărilor climatice și reducerea emisiei de CO 2
4. Punerea accentului atât pe educație cât și pe educarea populației
5. Gradul de sărăcie și de excluziune socială să fie diminuat.
Primăria comunei dorește să atingă aceste obiective prin adoptarea și implementarea
de măsuri în acest sens. În parteneriat cu Uniunea Europeană, pe plan naț ional se dorește
atingerea potențialului economic al țări și implicit al comunei.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
30
La nivel de comună s -au semnalat mai multe puncte de interes, dintr -e care
menționăm:
1. Creșterea competitivității cu ajutorul dezvoltări tehnologice, a cercetării și a
inovați ilor.
2. Îmbunătățirea mediului social.
3. Valorificarea culturii și a tradițiilor dar și al resurselor naturale.
4. Modernizarea și creșterea infrastructurii.
În scopul îndepliniri obiectivelor propuse, primăria din Iara a efectuat în anul 2016 o
serie de investi ți în acest sens însumând un total de 5.036.000 de lei, alocați după cum
urmează:
 88.000 lei pentru extindere și actualizarea Planului Urbanistic General.
 30.000 lei pentru extinderea sistemului de supraveghere video astfel încât să
acopere toate punctele de interes din C omuna Iara.
 240.000 lei pentru reabilitarea acoperișului școlii gimnaziale din localitatea
Iara.
 55.000 lei pentru construirea a 2 magazii de lemne pentru Școala Gimnazială
Iara.
 150.000 alimentarea cu energie electrică a ba zei sportive.
 300.000 lei pentru construirea unei Capele Mortuare în Iara.
 170.000 lei pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă.
 1.147.000 lei pentru realizarea canalizării în comuna Iara, lucrare executată
parțial urmând ca construcția să s e reia după alocarea de noi fonduri.
 190.000 lei pentru modernizarea drumului comunal dintr -e Iara și Ocolișel
 364.000 lei pentru modernizarea drumului comunal Iara -Mașca
 2.172.000 lei pentru stabilizarea cu lianți al drumului comunal Iara -Agriș
 30.000 lei pentru ridicări topo la nivelul comunei
 100.000 lei pentru reabilitarea pârâului Capra
 4.000 lei construirea unei pagini web pentru Primăria Iara

5.2.Cercetarea sociologică

Pentru a afla impactul pe care unele măsuri implementate îl au asupra unei populații
este nevoie de efectuarea unei cercetării sociologice, în încercarea de a explica și arăta acest
fenomen proiectat în viața cotidiană a oamenilor asupra cărora se resfrânge măsura în cauză.
Pentru a face o cercetare sociologică cât mai relevantă trebuie să facem distincția clară
dintre așa numitul simț comun și sociologie.
Simțul comun este un set de cunoștințe implicite care ne ajută în înțlelegerea și
interacțiunea cu diferite structuri sociale.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
31
Sociologia „este știința evidentului” (P. Bour dieu 1984) adică studiează în mod
științific acele aspecte sociale considerate de la sine înțelese.
Demersul științific sociologic se caracterizează prin alcătuirea de enunțuri clare și
factuale, abținerea enunțurilor de opinie sau dacă acestea sunt format e sunt doar provizorii
până în momentul testării lor. Sociologia încearcă să înțeleagă legăturile interdependente ale
acțiuni cercetate cu structuri sociale mai mari, deci sociologia este o privire obiect ivă a
simțului comun. (Z. Bauman și T. May 2008)
Sociologul Ma x Weber a propus concepte cheie menite să ajute în cercetarea
sociologică . Aceste concepte sunt:
1. Poziția cercetătorului – valorile comune sunt factor motivator, dar este foarte
greu ca acestea să nu influențeze discursul științific, astfel cerce tătorul devine
părtinitor și încearcă să ducă cercetarea la scopul dorit de acesta. Pentru a evita
acest lucru trebuie ca cititori să fie avizați asupra acestui aspect .
2. Obiectivitatea – Trebuie făcută o delimitare clară asupra valorilor și a
interpretări rezultatelor obținute iar formulările sa fie cat mai clar posibil.
3. Tipul ideal – „Este o puritate conceptuală, un construct mental care nu se
regăsește empiric nicăieri în realitate. Este o utopie !” (Ma x Weber, 1897,
p.48)
În sociologia propusă de Weber se pune accentul pe explicarea cauzală a acțiuni
sociale și încercarea de formulare a conceptelor ideale.

Tipuri de acțiuni propuse de Max Weber:
1. Acțiuni îndreptate spre valori.
2. Acțiuni raționale instrumentale.
3. Acțiuni tradiționale – cutume ale societăți , cum ar fi invitatul rudelor în zile de
sărbătoare la masă.
4. Acțiuni afective – acestea nu po fi studiate deoarece presupun trăiri emoționale
care nu pot fi cuantificate.

Cercetarea sociologică se împarte în patru mari categorii, după cum urmează:
1. Public ă
2. Profesională
3. Aplicată pentru politici
4. Critică

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
32
5.3. Instrument de cerc etare : Chestionar ul
Cel mai des instrunemt folosit în cercetarea sociologică este chestionarul, acesta își
propune să ofere informații și să le cuantifice cu ajutorul statiscicii. Aceste informații pot fii
despre starea actuală sau modul în care a evoluat fenomenul sociologic studiat.
După forma întrebărilor chestionarele pot fii chestionare cu întrebări deschise sau
chestionare cu întrebări închise.
În chestionarul cu întrebări î nchise este posibil ca forma de răspuns să difere, în sensul
că, unele întrebări au răspunsuri binare, de forma „da sau nu” iar alte întrebări dispun de mai
multe variante de răspuns care pot fii atăt de formă unitară, adică selectarea unui singur
răspuns, cât și de formă scalară, adică subiectul este rugat să noteze de la cel mai mic la cel
mai mare opinia personală la care face referire întrebarea respectivă.
În alcătuirea unui chestionar trebuie avut în vedere modul de adresare al întrbărilor, în
sensul că trebuie început cu întrebări de contact pentru a facilita timpul de familiarizare al
subiectului cu chestionarul, în cadrul acestor întrebări inițiale se vizează date folosite la
încadrarea subiectului în eșantion și nu date despre identitatea subiectul ui. Apoi se continuă
cu așa numetele întrebări de trecerecu scopul de a facilita trecerea de la întrebările inițiale
întrebări care reprezintă punctele de interes studiate, realizându -se astfel o pregătire a
subiecților. Imediat după întrebările de trecere apar întrebările menite să selecteze populația
asupra careia se aplică următoarea parte a cercetării. (S. Chelcea, 1975)
Ca regulă de aur, chestionarul trebuie să fie compus dintr -un număr relativ redus de
întrebări pentru a nu pierde interesul subiectului și a -i menține atenția direcționată asupra
chestionarului la care răspunde acesta. (S. Chelcea, 1975)

5.3. Întocmirea chestionarului
În scopul cercetării nivelului de viață al locuitorilor comunei a fost necesar aplicarea
unui chestionar cu întrebări care să surprindă opiniile subiecților. În acest scop chestionarul
trebuie construit astfel încât întrebările să fie (Heife r, 1985):
 Ușor de înțeles, adică întrebarea să poată fi ușor înțeleasă de orice subiect;
 Antrenante, adică întrebările să determine un răspuns voluntar și activ;
 Întrebările trebuie să fie la subiect asfel încât prelucrarea răspunsurilor să nu
fie îngreuna tă;
 Să existe o succesiune a întrebărilor logică și normală.
Deoarece acest chestionar se adresează tuturor locuitorilor Comunei Iara, a fost
necesar ă aplicarea lui în mediul online, restrângând astfel baza de selecție a eșantionului.
Pentru a evita ca eșa ntionul să își piardă reprezentativitatea, am apelat și la chestionarea
telefonică în condițiile în care se putea aplica.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
33
În întocmirea chestionarului s -au folosit întrebări clare și cât mai puțin vagi , formulate
asfel încât să poată fi înțelese fără dific ultăți de către subiecți.
Pentru o analiză cât mai efeicientă a datelor s -au folosit cu precădere întrebările
închise cu multiple variante de răspuns și întrebări cu răspunsuri binare, dar și întrebări cu
răspunsuri scalare.
5.4 Eșantionul
Eșantionul repr ezintă un grup restrâns de indivizi selectați pe baza anumitor criterii din
populația de referință. Un eșantion bine selectat ne poate oferi informații relevante din
respectiva populație deci acest eșantion este reprezentativ.
Metoda de eșantionare folosi tă în acest caz este eșantionarea aleatorie simplă care
presupune că fiecare individ din populația de referință are șanse egale cu un alt individ din
aceași populație de a fi inclus in eșantion.
Pentru că s -a dorit ca rezultatele obținute să fie de natură calitativă , eșantionul folosit a
avut un număr de 105 de persoane . Chestionarul a fost aplicat în decursul a două saptămâni.
Pe baza datelor culese s -a făcut o stratificare a eșantionului în funcție de: vârstă, sex, ocupație
și numărul de persoane avute în grijă.
Ponderea pe sexe în eșantion

Figură 5.2
Tabel 5.2
Repartizarea eșantionului în funcție de sex
Sexul Numărul de
persoane
feminin 47
masculin 58
45% 55%
feminin
masculin

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
34
În cadrul eșantionului 55% dintr -e subiecți au declarat că aparțin sexului feminin pe
când 45% au declarat sexul masculin. Acest lucru nu surprinde deoarece era de așteptat ca
femeile să fie mai numeroase decât bărbați și mai reciptive în complectarea che stionarului,
privind repartiția pe sexe din toată România.

Ponderea persoanelor în funcție de vârstă

Figură 5.3

Tabel 5.3
Repartizarea populației după vârstă
vârsta numărul de persoane
14-18 8
19-35 50
36-50 26
51-65 11
65+ 10

Se poate observa că aproape jumătate din corespondenți chestionarului au fost adulți
cu vârste cuprinse între 19 și 35 de ani, cu o pondere de 48%, urmați de persoanele cu vârsta
cuprinsă între 35 și 50 de ani cu o pondere de 25%, aceștia sunt urmați cu un procentaj
apropiat între ei de persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, respectiv persoanele cu o
vârstă mai mare de 51 de ani. Acest lucru poate fi atribuit pe seama aplicări chestionarului în
8%
48% 25% 10% 9%
14-18
19-35
36-50
51-65
65+

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
35
mediul virtual dar și pe seama neîncrederii de a răs punde chestionarului atunci când acesta
este aplicat direct, față -în-față.

Gradul de epartizare a populației după ocupație

Figură 5.4

Tabel 5.4
Repartizarea populației după ocupație
Ocupaț ia Nr. persoane
elev/student 19
salariat 56
angajator 10
somer 7
pensionar 13

Din populația eșantionului mai mult de jumătate s -au declarat salariați cu un porcent
de 53%, elevi și studenții ocupă 18%, pe locul trei se situează angajatori „patroni” cu o
pondere de 10% urmați de pensionari cu 12% și de șomeri cu o pondere totală de doar 7%.
Aceste repartiții ale subiecților ne oferă indicii importante cu privire la modul în care locuitori
zonei sunt deschiși pentru a comunica nevoile comunități din care fac parte, adică dacă își
aloc timp pentru asta și observ ăm că majoritatea celor care au răspuns sunt salariați, deci celor
care muncesc le pasă mai mult de ce se întâmplă în comună și doresc să contribuie oricum se
poate chiar și prin complectarea unui chestionar aparent banal.
18%
53% 10% 7% 12%
elev/student
salariat
angajator
somer
pensionar

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
36

Gradul de repartizare a eșantionului după starea civilă

Figure 5.5

Tabel 5.5
Repartizarea după starea civilă a
eșantionului
Starea civila Nr. Persoane
căsătorit 56
necăsătorit 46
vaduv/ă 3

Remarcăm faptul că persoanele căsătorite sunt prezente în eșantion n proporție de
53%, aproape cu 10 procente mai mult decât persoanele necăsătorite care ocupă 44% dintre
subiecții chestionați urmați de persoanele văduve cu un procent foarte scăzut de doar 3%.
Procentul scăzut de persoane văduve se datorează fap tului că acestea nu beneficiează de rețea
de internet sau sunt reticente în a răspunde unor chestionare din mediol virtual deci a fsot
nevoie chestionarea telefonică a acestora, care și aceasta s -a dovedit a fii greoaie.

53% 44% 3%
căsătorit
necăsătorit
vaduv/ă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
37
Ponderea după numărul de persoane avute în îngrijire

Figură 5.6

Tabel 5.6
Repartizarea după numărul de persoane avute în
îngrijire
persoane aflate in grija raspunsuri
niciuna 55
1 31
2 12
3 6
4 1
5 sau mai multe 0

Dintre cei care au răspuns chestionarului 52% au declarat că nu au pe nimeni în
îngrijire , 30% au declarat că au o persoană în îngrijire, că au în îngrijire 2 persoane au declarat
11% iar cu 3 persoane în îngrijire s -au declarat 6% dintre subiecți urmate de o persoană care a
declarat că are 4 persoane în îngrijire. Ni meni nu a declarat 5 sau mai multe persoane avute în
îngrijire.

52%
30% 11% 6% 1% 0%
niciuna
1
2
3
4
5 sau mai multe

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
38
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 6. REZULTATUL ANCHETEI SOCIOLOGICE

6.1 Analiza datelor obțiunte
Analizarea datelor obținute în urma aplicării chestionarului pe un eșantion format din
105 oameni, implică înțelegerea și interpretarea rezultatelor obținute, într -un mod logi și
coerent, în funcție de scopul cercetării în cauză. (C. Lefter, 2003)
Pentru a analiza datele obținute sa facut uz de analiză statistică și soci ologică, iar
pentru a reprezenta mai bine modul în care s -a analizat răspunsurile cumulate din cadrul
fiecărei întrebări. În urma acestor analize s -au obținut următoarele pentru fiecare întrebare al
chestionarului:
Întrebarea : „Cum apreciați că este calit atea drumurilor?”

Ponderea în funcție calificativul selectat

Figure 6.1

31%
40% 25% 4% 0%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
39
Tabel 6.1
Numărul de persoane pentru fiecare
calificativ de apreciere
Calitatea drumurilor Nr. persoane
Nesatisfăcătoare 33
Satisfăcătoare 42
Bună 26
Foarte bună 4
Excelentă 0

Deși Primăria Iara a efectuat investiții în infrastructură mai mult de un sfert din cei
chestionați s -au arătat foarte nemulțumiți de starea infrastructurii rutiere din comună iar
aproape jumătate din restul subiecților au bifat casuța care corespundea calificativului
„satisfăcător”. Astfel analizând întrebarea s -au înregistrat 31% persoane care consideră
drumuirile nesatisfăcătoare, 40% persoane consideră că drumurile sunt satisfăcătoare, un
procent relativ redus de 25% consideră că drumuril e sunt în stare bună, 4% dintre subiecți
consideră dumurile a fi într -o stare foarte bună și nici o persoană nu a declara infrastructura
rutieră a comunei a fi în stare excelentă. Putem spune deci că deși s -au efectuat lucrări de
amenajare și extindere a i nfrastructuri aceasta mai are foarte mult până ajunge în stadiul de
mulțumire a populației.
Întrebarea : „Cum apreciați rețeaua de alimentare cu apă?”
Gradul de satisfacție delarat

Figură 6.2

33%
15% 38% 13% 1%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
40
Tabel 6.2
Aprecierea rețelei de apă
Calificativ Nr. p ersoane
Nesatisfăcătoare 34
Satisfăcătoare 16
Bună 40
Foarte bună 14
Excelentă 1

Nu ne surprinde deloc să descoperim că 32% din subiecți s -au declarat nemulțumiți de
rețeaua de apă în condițiile în care aceasta nu există în mai multe sate ale comunei iar acolo
unde aceasta există este problematică. 38% din cei chestionați declară că re țeaua este bună,
15% dintre ei se declară că aceasta este „satisfăcătoare”, pe când doar 13% se declară foarte
mulțumiți iar excelentă a catalogat -o o singură persoană dintre participanții la studiu.
Întrebarea : „Considerați că există suficiente unități c omerciale (magazine)? ”
Ponderea răspunsurilor cu privire la mulțimea unităților comerciale

Figură 6.3
Tabel 6.3
Stratificarea răspunsurilor în funcție
de numărul de persoane
Răspuns Nr. persoane
DA 56
NU 49
53% 47%
DA
NU

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
41
O repartiție aproximativ egală între cei care au optat pentru „da” cu o pondere de 53% și cei
care au optat pentru „nu” cu restul de 47%.
Întrebarea : „Apreciați că unitățile comerciale (magazinele) sunt bine aprovizionate? ”
aceasta este o întrebare scalară și este nevoie de acordarea a cinci not e începând de la
„Niciodată nu găsesc cea ce caut ” notată cu 1 până la „ Întotdeauna găsesc cea ce caut ” notată
cu 5 și calcularea scorului.
Varietatea stocurilor magazinelor

Figură 6.4
După calcularea scorului a rezulta că oameni în general găsesc cele căutate, scorul
obținut fiind 3.3, deci stocurile magazinelor tind să fie bine aprovizionate, confirmând astfel
rezultatul obținut la întrebarea anterioară.
Scorul:

3% 24% 24% 46%
8%
05101520253035404550
Niciodată nu
găsesc cea
ce caut2 3 4 Întotdeauna
găsesc cea
ce cautNr. persoane

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
42
Întrebarea : „Ați fost nevoit să vă deplasați într-o altă localitate pentru procurarea
anumitor produse (Ex: Haine; medicamente; etc.)?”
Deplasarea în alte localități în scopul achiziționării de bunuri

Figură 6.5
Deși magazinele sunt aprovizionate relativ bine, majoritatea locuitorilor ai comunei a u
fost nevoiți să se deplaseze în alte localități pentru achiziționare diverselor bunuri necesare.
Din cei chestionați 83% au răspun cu „da” la întrebare pe când un procent scăzut de doar 16%
au spus că nu a fost nevoie să se deplaseze în scopuri comercial e. De menționat că cei care și –
au exprimat opinia cum că nu a fost nevoie deplasarea erau majoritatea persoane în vârstă.
Întrebarea : „Cum apreciați sitemul medical local?”
Gradul de satisfacție al sistemului medical

Figură 6.6 88
17
0102030405060708090100
DA NUNr. persoane
25%
38% 32% 5% 0%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
43
Tabel 6.4
Aprecierea sistemului medical
Calificativ Nr. Persoane
Nesatisfăcătoare 26
Satisfăcătoare 40
Bună 34
Foarte bună 5
Excelentă 0

38% dintre cei care au răspuns chestionarului s -au delarat satisfăcuți cu nivelul
serviciilor medicale, 32% din ei le -au declarat bune, 5% au bifat căsuța cu „foarte bine” iar
29% au spus că sistemul medical este nesatisfăcător. Nici un participant la studiu nu a spus că
sistemul medical este excelent.
Întrebarea : „Considerați că dotările instituțiilor de sănătate sunt suficiente?”
Suficiența dotărilor medicale

Figură 6.7
La această întrebareo majoritate covârșitoare a spus că instituțiile medicale nu sunt
dotate suficient cu o pondere de 86%, 14% din subiecți s -au declarat mulțumiți de dotăriel
existente, această populație este f ormată în special de vârstnici.

14%
86% Da
Nu

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
44
Întrebarea : „Care este gradul de încredere în sistemul educațional local?”
Gradul de încredere în educație

Figură 6.8
Tabel 6.5
Încrederea în educație
Calificativ Nr. Persoane
Nesatisfăcătoare 10
Satisfăcătoare 29
Bună 44
Foarte bună 21
Excelentă 1

Încrederea în educație este destul de ridicată, la nivelul Comunei Iara înregistrându -se
42% subiecți care spun ca educația este bună, 28% o declară satisfăcătoare, 9% o consideră
nesatisfăcătoare, 20% cred ca este foarte bună și doar o persoană a declarat -o excelentă.

9%
28%
42% 20% 1%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
45
Întrebarea : „Cum apreciați dotările existente în școlile locale (Ex: mobilier;
calculatoare; încălzire; acces la internet; etc.)? ”
Gradul de apreciere al dotărilor din școli

Figură 6.9
Tabel 6.6
Aprecierea dotărilor existete în școli
Calificativ Nr. Persoane
Nesatisfăcătoare 16
Satisfăcătoare 43
Bune 41
Foarte bune 5
Excelente 0

Din punctul de vedere al otărilor existente în școli se poate observa că se acordă
aclificative „bune” și „satisfăcătoare” în general procentul cumulat pentru cele două se ridică
la 80%, pe când dotările sunt considerate „foarte bune” de 5% din subiecți.

15%
41% 39% 5% 0%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bune
Foarte bune
Excelente

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
46
Întrebarea : „A-ți împrumutat vreodată cărți de la biblioteca locală? ”
Repartizareae în funcție de împrumutarea de cărți

Figură 6.10
Din graficul de mai sus se trage concluzia că nu toți subiecți au împrumutat o carete de
la biblioteca comunală. 76% din ei au spus că da, au împrumutat cărți de la bibliotecă, pe când
24% nu au împrumutat niciodată căr ți de la bibliotecă.

Întrebarea : „Cum considerați că este stocul de cărți al biblioteci locale? ”
Gradul de apreciere al stocului de cărți

Figură 6.11 80;76%
25;24%
0102030405060708090
Da NuNr. persoane
23%
28% 34% 15% 0%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
47
Tabel 6.7
Aprecierea stocului bibliotecii
Calificativ Nr. Persoane
Nesatisfăcătoare 24
Satisfăcătoare 29
Bună 36
Foarte bună 16
Excelentă 0

În întrebarea în care subiecți erau rugați să aprecieze calitativ stocul de cărți al
biblioteci locale, 23% din subiecți au considerat că stocul este nesatisfăcător, 28% l -au delarat
satisfăcător, 34% au spus ca este bine aprovizionat iar 15% au spus că este foarte bine
aprovizionat.
Întrebarea : „Considerați că în comuna Iara există atracții turistice? ”
Atracții turistice în Comuna Iara

Figură 6.12
Subiecți eșantionului , într -un procent de 90% au fost de părere că în Comuna Iara
există atracții turistice iar 10% au spus că nu există puncte de atracție turistică.

94
11
0102030405060708090100
Da NuNr. persoane

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
48
Întrebarea : „În viziunea dumneavoastră cum credeți că sunt promovate atracțiile
turistice? ”
Gradul de promovare al turismului

Figură 6.13
Tabel 6.8
Promovarea turismului Comunei Iara
Calificativ Nr. Persoane
Nesatisfăcătoare 76
Satisfăcătoare 14
Bine 11
Foarte bine 4
Excelent 0

Întrebați cum văd promovarea turismului din Comuna Iara, 72% au răspuns că este
nesatisfăcător de bine promovat, 13% au declarat că este promovat satisfăcător, 10% au spus
că este bine promova și 4% din cei chestionați au spus că este foarte bine promovat. Nici un
subiect nu a declarat că turismul este excelent promovat.

72% 13% 11% 4% 0%
Nesatisfăcătoare
Satisfăcătoare
Bine
Foarte bine
Excelent

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
49
Întrebarea : „A-ți recomanda comuna Iara ca destinație turistică? ”
Recomandare Iara ca și destinație turistică

Figură 6.14
Rugați să răspundă dacă ar recomanda Comuna Iara drept destinație turistică 80% au
răspuns cu „da” iar 20% au răspuns cu nu. Corelând cu întrebarea privind existența atracțiilor
turistice se observă un procent de 10% care nu are încredere în atracțiile turistice existente.
Întrebarea : „Cum apreciați serviciile turistice existente? ” răspunsurile la această
întrebare sunt formulate scalar de la „ Foarte rele” notate cu 1 până la „Excelente” notate cu 5.

Aprecierea serviciilor turistice existente la nivel de comună

Figură 6.15 84
21
0102030405060708090
Da NuNr. persoane
40; 38%
27;26%
22;21%
12;11%
4;4%
051015202530354045
Foarte rele 2 3 4 ExcelenteNr. persoane

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
50
Cu toate că 38% din subiecți au răspuns că serviciile turistice sunt foarte rele în
comună, scoru obținut calculat ne spune că aceste servicii nu sunt așa de rele cum par la prima
vedere ci mai degrabă necesită îmbunătățiri.
Scorul:
cea ce înseamnă că serviciile turistice sunt
rele la nivelul întregii comune. Acest lucru se datorează în principal faptului că nu există o
agenție de turism care să funcționeze în această zonă și singu ra unitate turistică de cazare o
reprezintă Complexul Buru, care este insuficient.

Intrebarea : „V-ați gândit vreodată sa vă deschideți propria afacere? ”

Ponderea răspunsurilor cu privire la deschiderea unei afaceri

Figură 6.17

La întrebarea cu privire la intenția de a descchide o afacere, 78% au răspuns pozitiv iar
22% au răspuns negativ. Există deci dorințe de dezvoltare economică în populația Comunei
Iara.

78% 22%
Da
Nu

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
51
Întrebarea : „În situația economică în care se află comuna Iara, cât de ușor credeți că
ar fi să vă deschideți propria afacere? ” și aceast ă întrebare are răspunsuri scalare care pornesc
de la „Foarte greu” notat cu 1 până la „Foarte ușor” notat cu 5.

Cât de dificil ar fi d eschidere a unei afacer i

Figură 6.18

Întrebați cât de dificil pare deschiderea unei afaceri pe teritoriul comunei mai mult de
jumătate din cei chestionați au răspuns „foarte greu” cu un procent de 53%,. În urma
calculuilui mediei s -a stabilit că în opinia generală caraterizată de scor nu este imposibil
deschiderea unei afaceri noi ci doar dificil.
Scor:
din acest rezultă că populația percepe această
oportunitate ca fiind una dificilă

56; 53%
16; 15% 15; 14%
10; 10% 8; 8%
0102030405060
Foarte greu 2 3 4 Foarte ușor Nr. persoane

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
52

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În cercetarea realizată s -a avut ca scop aflarea poziției pe care locuitorii comunei o au
cu privire la încrederea acestora în mediul economic -social -cultural în care trăiesc.
Datorită tendinței unei dezvoltări socio -economice de a fi foarte amplă, am hotărât ca
cercetarea să se axeze pe un număr limitat de situații specifice dezvoltării pentru a nu încărca
și îngreuna studiul ei.
În timpul studiului am încercat să includ în eșantion toate categoriile reprezentative
populației Comunei Iara.
Aplicarea chestionarului asupra unui eșantion format din 105 persoane, locuitori ai
comunei în cauză, a făcut posibilă trasarea unor concluzi i, după cum urmează:
 Majoritatea persoanelor care au răspuns chestionarului au vârste cuprins între 19 și 35
de ani, urmate de perosanele cu vârsta de la 36 de ani până la 50 de ani. Majoritatea
fiind salariați.
 Ca și stare socială repartițiia eșantionului a fost aproape egală între cei căsătoriți și cei
necăsătoriți, diferența este de doar 10 răspunsuri pro în favoarea persoanelor
căsătorite.
 Aproape jumătate din respondenți ai chestionarului au declarat că au 1 sau mai mult
persoane în îngrijire. Dacă ne uităm la vârsta medie a eșantionului putem presupune cu
încredere că este vorba de copii, deci există tendința de creștere demografică în viitor.
 În privința calității drumurilor existente 75 de persoane s -au arătat nemulțumite
reprezentând 71% din populaț iea eșantionului și doar 26 de persoane au spus că starea
drumurilor este bună cu un procent de 25%.
 Deoarece nu toate satele comunei sunt racordate la reteaua de alimentare cu apă
potabilă 32% au declarat -o nesatisfăcă toare, în restul comunei oamenii s-au arătat
mulțumiți de aceasta.
 În privința numărului de unități comerciale, numărul de răspunsuri pro și contra a fost
apropriat, 49 de persoane au spus ca nu sunt suficiente iar 56 au spus că sunt
suficiente. Totuși a majoritatea persoanelor au fost de aco rd că unitățile comerciale
care există sunt bine aprovizionate, cu unele excepții și chiar în aceste condiții 84%
din subiecți au spus că a fost nevoie să se deplaseze într -o altă localitate pentru
procurarea de diverse bunuri.
 Sistemul medical la nivelul comunei se bucură de un grad ridicat de încredere, 32%
zicând că este bun și 40% că este satisfăc ător dar și de această dată s -a format o
majoritate de 86% care s -au arătat nemulțumiți de dotările existente în acest sistem.
 În privința educației părerile sunt împărțite dar toate în specrul pozitiv al scalei folosite
în chestionar, 20% au considerat educația la nivelul comunei foarte bună, 42% au spus
că este bună și 28% sau declarat satisfăcuți de aceasta

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
53
 Și dotările de care dispune educația din comună are un grad ridicat de încredere, 39%
din răspunsuri au căzut în dreptul calificativului bun iar 41% dintre răspunsuri au
arătat ca oameni sunt satisfăcuți de dotări, doar 15% se declară nemulțumiți de doțarile
existente în sistemul educațional al comunei.
 Majoritatea persoanelor au împrumutat cel puțin o dată de la biblioteca comunală,
76%. 24% din persoane nu au împrumutat niciodată cărți de la bibliotecă.
 Întrebați cum consideră stocul de cărți al bibliotecii, 15% consideră că este foarte bun,
34% bun, 28% cred că este satisfăcător iar 23% cred ca acesta este nesatisfăcător.
 La întrebarea privind existența atracțiilor turistice în comună 90% au răspuns că există
iar 10% au spus că ei nu cred că există.
 Rugați să își exprime părerea cu privire la promovarea t uristică a comunei 72% se
declară nesatisfăcuți de aceasta urmați de 24% din populație care crede că aceasta se
realizează în mod satisfăcător și bine.
 În legătură cu numărul de unități de cazare 82% au spus că acestea nu sunt suficiente
șî 18% au spus că acestea sunt suficiente pentru a servi fluxul de turiști.
 În privința aprecierii al serviciilor turistice 38% spun că acestea sunt foarte rele dar
media ne arată că în realitate populația nu le consideră atât de îngrozitoare ci doar ca
mai având nevoie de îmbunătățiri. Chiar și în aceste condiții o majoritate de 80% ar
recomanda Iara ca și destinație turistică.
 Rugați să își exprime dorința de a deschide o nouă afacere în comună 78% au spus că
s-au gandit la acest lucru iar 22% că nu s -au gândit niciodată l a asta.
 În lgătură cu dificultatea deschiderii unei noi afaceri 53% au spus că este foarte greu
restul populației s -a împărțit aproape egal între celelalte scale ale calificativelor.
În urma analizei efectuate s -au descoperit câteva puncte forte ale comunei:
 Istoria foarte îndelungată a Comunei Iara
 Localizarea din punct de vedere geografic
 Relieful foarte variat
 Tendința populației de a se dezvolta
 Posibilitatea dezvoltări turismului cultural, datorită existenței numeroaselor biserici și
lăcașe de cult.
Punctele slabe ale ccomunei au fost identificate ca fiind:
 Calitatea drumurilor
 Calitatea rețelei de racordare la apă
 Lipsa unităților de cazare turistică
 Lipsa unei agenții turistice în comună
 Lipsa unor dotări mai performante în sistemul medical
 Calitatea serviciilor turistice existente
 Lipsa stimulentelor economice cu scopul dezvoltării economice prin deschiderea de
noi firme și crearea de locuri de muncă.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
54
Din analiza rezultatelor obținute în urma aplicării chestionarului, cu scopul ridicări
gradu lui de mulțumire a populației am format următoarele propuneri:
 Investirea mai puternică în reconstrucția și dezvoltarea infrastructurii rutiere atât între
centrul de comună și orașele principale cât și între centul de comună și satele
aparținătoare, astfel se oferă un imbold noilor firme care nu vor mai fi restricționate de
calitatea drumurilor.
 Dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă la nivelul tuturor satelor comunei, ridicând
prin acest lucru calitatea vieții locuitorilor.
 Încurajarea construiri de noi unități de cazare turistică prin măsuri menite să stimuleze
acest lucru.
 Subvenționarea achiziționării de noiaparate medicale astfel încât să se poată realiza
intervenția rapidă și corespunzătoare asupra bolnavilor.
 Acordarea de stimulente financiare noilo r firme apărute.
 Promovarea mai agresivă a obiectivelor turistice existente.

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
55
BIBLIOGRAFIE
1. Bauman A. și May T. (2008) . Gândirea sociologică. Editura Humanitas,
București

2. Bourdieu, P (1984). Distinction . Editura Routledge & . Kegan Paul, Londra

3. Chelcea s. (1975 ). Chestionarul în investigația sociologică . Editura
Științifică și Enciclopedică, București

4. Gabor Teglaș (18 95). Ghid, părți ale Transilvaniei, Ungaria

5. Lefter, C. (2000). Cercetarea de marketing – Teorie și practică , Editura Lux
Lubris, Brașov

6. *** „2006” Plan strategic de Dezvoltare Social -Economică, Comuna Iara,
Jud. Cluj

7. *** „2014” Plan strategic de Dezvoltare Social -Economică, Comuna Iara,
Jud. Cluj

8. ***,2017, Direcția Județeană a Arhivelor, Cluj

9. ***,2017, Documente Arhiva Iara

10. Primariaiara.ro ultima accesare 03.03.2017

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
56

ANEXA 1 Chestionar

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
57

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
58

Cian Vasile Sergiu Dezvoltare socio -economică în Comuna Iara
59