Chișinău 2020 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA [619407]

Chișinău 2020 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
Univеrsitаtеа libеră Intеrnаțiоnаlă din Mоldоvа
Fасultаtеа Rеlаții Intеrnаțiоnаlе, Științе Роlitiсе și Jurnаlism
Саtеdrа Rеlаții Intеrnаțiоnаlе, Științе Роlitiсе și Jurnаlism

TEZĂ DE LICENȚĂ

TERORISMUL ÎN MASS MEDIA:
IMPACTUL ATENTATELOR TERORISTE ASUPRA SOCIETĂȚII

Autor:
Victoria ANDRIȚCHI

Соnducător științific:
Viorica ȚÎCU, lect. univ.

Аdmisă sрrе susținеrе
„___” ________ 2020
Șеf саtеdră _________

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
1. APARIȚIA TERORISMULUI: DE LA LIBERTATE LA TEROARE …………………… 6
1.1 Istoria terorismului și aspectele sale definitorii ………………………….. ………………………….. … 6
1.2 Dezvoltarea islamismului radical ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.3 Influența terorismului a supra societății contemporane ………………………….. …………….. 10
2. TERORISM ȘI MASS -MEDIA: TERORISMUL CA AMENINȚARE GLOBALĂ ȘI
DIMENSIUNEA MEDIA
2.1 Mass -media – publicitatea terorii ………………………….. ………………………….. …………………. 12
2.2 Rolul internetului în activitatea informațională a teroriștilor: dezinformare și
propagandă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
2.3 Social media și teroriștii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
3. TERORISMUL ȘI ARMELE INFORMATIVE. STUDIU DE CAZ: ORGANIZAȚIA
TERORISTĂ ISIS
3.1 Organizația teroristă ISIS și imaginea lor în mass media ………………………….. ………….. 23
3.2 Mass -media arma de groază a terorismului: DABIQ și RUMIYAH ……………………… 26
3.3 Califatul digital: TWITTER, TELEGRAM și FACEBOOK ………………………….. ……… 32
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 41

3
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Infracțiunea actualmente numită ca ”terorism” este una dintre cele mai
importante efecte ale globalizării. Secolul XXI este invadat de grupări teroriste care au s copuri
diferite, cei ce luptă pentru libe rtate și cei care implementează religia sângeroasă. Nu este
cruțată nici o țară, iar cele cu nivel înalt de dezvoltare sunt pe lista de favorite pentru
următoarele atacuri. Problema de bază rămâne existența și dezvo ltarea islamismului radical,
care reprezintă o confruntare atât împotriva evoluției occidentului cât și cu propriilor
convingeri religioase.
Apogeul acestei probleme începe a fi resimțit în anul 2014, o dată cu proclamarea
independenței ISIS. Ei nu se las ă mult așteptați, chiar în același an, atacă capitala Europei,
Bruxelles. Un an mai târziu vin cu un set de atentate asupra Parisului, c a până în 2019 să
zguduie aproape toată Europa – Londra, Paris, Br uxelles, Berlin, Copenhaga, Nisa , Madrid,
Barcelona etc. iar lista poate continua la infinit. Mii de vieți s -au scurs și continue să se piardă
din cauza acestui fenomen, iar consecințele sunt și ele resimțite: frică, spaimă, nesiguranță,
pierderi econo mice toate acestea formează imaginea problemel or globale actuale .
Așadar, terorismul, efectele sale și îndeosebi activitatea ISIS necesită o atenție deosebită din
partea jurnaliștilor și a organizațiilor antiteroriste.
Scopul și obiectivele investigației . Scopul de bază a tezei aspiră asupra concepț iei
terorismului și interacțiunea acestuia cu mass -media,o analiză aprofundată a cazurilor unde
media devine unealta de bază în jocul murdar al teroriștilor și metodele de
manipulare/propagandă a ISIS.
Pentru a explica conceptele de mai sus, ne -am propus următoarele obiective:
– A cerceta fenomenul ”terorismului” și efectele sale asupra societății contemporane;
– A clarifica relația dintre religie și violență;
– A identifica conexiunea dintre mass -media și activitatea teroriștilor;
– A stabili cazurile de atentate teroriste și coeziunea lor cu spațiul virtual;
– A edifica rolul mass -media/social -media în procesul de recrutare a noilor membri;
– A cerceta metodele și tipurile de redare în presa scrisă a teroriștilor (ex.Dabiq);
– A recunoaște metodele de dezvoltare a ISIS prin intermediul digital;
– A depista metodele de manipulare și propagandă a ISIS;
Suportul metodologic al lucrării . În scopul cercetării cât mai exacte a subiectului

4
investigației și a explicării cât mai aut entice a informației , în timpul elaborării, a fost folosit
material teoretice cu carter politic, religios, social și istoric.
Redactarea lucrării s -a făcut în baza următoarelor metode: Metoda analizei istorice , folosită
pentru determinarea originii si evoluției terorismului. A ceastă metod ă ne-a permis să observăm
modificarea de -a lungul timpului a acestui fenomen, la fel, să identificăm cauzele și trăsăturile
ideologice. Metoda empirică, utilizată pe tot parcursul lucrării, a ajutat la execu tarea unei
analize coerente , pe baza evenimentelor care au avut loc în ultimul deceniu. Totodată, a permis
stabilirea particularităților în cadrul metodelor de acțiune. Metoda comparativă , aplicată
pentru evidențierea trăsăturilor distinctive al fenomenulu i de terorism mondial și elucidarea
diferențelor după modul de acțiune, cauze și perceperi culturale.
Sumarul compartimentelor tezei. De-a lungul timpului, pământul a fost vandalizat de diferite
structuri sociale, la baza cărora se află violența, teroarea și arma. Cu siguranță, ace stea își
găsesc rădăcinile încă de la începutul erei noastre, însă fără a avea un nume. Acum, acest
fenomen și -a găsit o denumire caracteristică – ”terorism” – concept devenit tot mai discutat și
popular, în secolele XX – XXI. De ce a apărut ? cu ce scop? rămân încă între bări cu răs punsuri
relative , cert este , faptul că ne aflăm în centrul unei epidemii a fricii și terorii, din partea unor
grupuri mici de oameni, care prin intermediul armei și a violenței vor să pună stăpânire pe
putere. În istorie, cu ușurință găsim un nu măr mare de teroriști, unii cu impact resimțit până -n
prezent, alții dizolvați încă de la începutul activității sale, dar cel care macină populația actuală,
rămâne terorismul radical. Islamismul are mâinile pline d e sângele oamenilor nevinovați.
Apărut fă ră un motiv concret, îmbrățișează tot mai multe ideologii , de la politic, moral până la
cel religios. Ponegrind cartea sfântă î n numele plăcerii de dominare. Grupările radicale a u
înregistrat cel mai mare potențial de activitate, în prezent ce l mai periculo s și nemilos f iind
Statul Islamic din Irak și Siria. Pentru a înțelege structura și obiectivele Statului Islamic (ISIS)
este necesar de o analiză profundă a conceptelor sale, care au devenit, în ultimul timp, un
subiect tot mai discutat în toate sectoarele științifice De la conceperea sa, sau mai bine zis, de
la proclamarea Statului Islamic independ ent, acesta devine ținta spaimei contemporane, care a
reușit într -un timp foar te limitat să implementeze groază atât în societatea mondială cât și în
statele cu o putere politică desăvârșită. O dată cu dezvo ltarea tehnologică și a rețele lor de
informare, puterea ISIS, devine și mai mare ca înainte. Aceștia adaptează cu ușurință noile
tehnologii în activitatea lor m asacră și profită din plin pentru a -și pune în practică proiectele
ucigașe.

5
Cuvinte cheie: Statul Islamic, Islamism radical, Jihadiști , Daesh, Propagandă i slamică, Mass –
media, Social media , Extremism

Lista abrevierilor
ISIS Statul Islamic
ETA Pământul Basc și Libertate
IRA Armata Republicană Irlandeză Provizorie
GIA Grupul Islamic Armat Algerian
MTIM Mișcarea Tineretului Islamist Marocan
FIT Frontul Islamic Tunisian
PEGIDA Patrioții Europeni împotriva Islamizării Vestului

6
Istoria terorismului și aspectele sale definitorii
Cu siguranță terorismul este și va rămâne o formă de luptă criminală care a lovit întreaga l ume,
de-a lungul istoriei sale, d e la Zeloți până la isl amismul radical. Astfel, există nenumărate
exemple de organizații locale, cât și internaționale c are folosesc violența și arma pentru
constrângerea populației. Terorismul cuprinde o semnificație largă de iedei, are cauze, are
consecințe, are tehnici de abor dare, iar definiția explică astfel: ” Utilizarea ilegală a violenței
sau amenințarea cu violență contra unor persoane sau bunuri, în slujba unor obiective politice
și sociale ” [1]. Componentele principale ale terorismului nu sunt altceva decât: utilizarea
violenței, interese politice/religioase și dorința da a răspândi frica printre oameni. Dar, totodată
aceste trăsături ne induc în eroare, de oarece pot fi atribuite și altor tipuri de conflicte militare.
Terorismul în comparați e cu celelalte bătălii dau dovad ă de mai multă acuratețe. Aceștia
acționează într -un grup restrâns de la o persoană până la câțiva zeci de oameni ( 30-50), iar cele
mai mari nu depășesc numărul de câțiva mii de reprezentanți. Ei, adesea se autodefinesc drept
eliberatori, fiind împotr iva oricărei restricții de ordin politic, social, religios și chiar științific.
Putem enumera existența a mai multor tipuri de grupări cum ar fi: anarhiștii, ant i-coloniștii și
teroriștii radicali. Datorită strategiilor utilizate și ideologiei aplicate în formare un ei grupări
teroriste, s -a stabilit o clasificare care face m ai ușor diferența acestora. Ast fel distingem
următoarele categorii:
– Grupuril e teroriste bazate pe convingerea politică, care luptă pentru eliberarea, emanciparea
și schimbarea pu terii politice ;
– Mișcări naționaliste care luptă pe ntru independență ;
– Fanatismul religios, idiologia politico -religioas ă;
– Terorismul de stat;
Anarhiștii și -au făcut apariți a încă la începutul secolului XIX, perioada caracterizată printr -o
dezvoltare bruscă ș i prin divizarea păturilor sociale . Prin prisma ideilor răspândite de anarhiști,
aceștia se revoltau împotriva puterilor politice considerându -le inutile, iar capitalismu l și
libertatea erau concepte de neperceput. Anarhiștii luptau pentru egalitatea populației, victimele
acestora erau reprezentanți politici și oameni din elita țării. Cea mai răsunătoare grupare
anarhistă a fost La Mano Negra (Spania) [2]. Aceștia erau nemi loși, acționau sub formă de
gherilă și recurgeau cu ușurință la asasinări le burgheziei. Conceptul de eliberare, dirijat de
anarhiști s -a răspândit ușor prin toată Europa, traversând și hotarele Americii.
Un alt aspect al terorismului a fost prezentat de către luptele pentru independență, care a u
condus la formarea grupărilor teroriste ca IRA (Irlanda) și ETA (Spania). Cazul Irlandez a durat

7
mai bine de un secol, timp în care ei și-au impus cerințele în fața Angliei . IRA a folosit
momentul potrivit pentru a acționa, înaintea Prim ului Război Mondial, astfel obți nând
victorioasa independență în anul 1916. Atentatele folosite de grup și -au obținut scopul doar
parțial, problema Irland ei de Nord, rămâne până în prezent un punct conflictual. Pe cealaltă
parte apare ETA în Spa nia, câțiva ani mai târziu, cere independența Țării Basce. Atentatele
organizate de ETA erau crude și sângeroase, astfel nu sunt susținuți de opinia publică și se
confruntă cu manifeste împotriva lor, organizate chiar de populația bască. Într -un final Spania
oferă autonomie parțială statului basc , iar ETA iși încheie activitatea, oficial, abia în 2017.
Terorismul de stat sau terorismul practicat de ce l puternic împotriva celui slab s -a răspândit cu
ușurință în lume. Mai întâi în Rusia, acesta conduce la destră marea monarhiei și preluarea
puterii de către Lenin, care ulterior își îndreaptă ideologia spre masele populare, iar ideile sale
sunt preluate de alte țări ca: China, Combodgia, Germania și Coreea de Nord. Toate aceste
state folosesc te roarea și amenințare a pentru dirijarea populației, iar implementarea acestor
acțiuni a condus la pierderi de vieți, într -un număr considerabil.
Problema actuală, care a reușit să dezechilibreze o lume întreagă, rămâne terorismul religios.
Primele manifestări spre această ori entare a extremismului, se face cunoscută la sfârșitul anului
`60 începutul anului `90 când are loc formarea grupării Al -Qaida . Deși a fost creată în urma
războiului afgan, aceasta prinde rapid popularitate și își creează francize, în mai multe state.
Scopul acesteia era lichidarea guvernelor corupte din țările musulmane și atribuirea statutului
de „Stat Musulman„ în toată lumea. Activitatea Al -Qaida a stat la baza cunoașterii
terorismului contemporan. După acțiunile sale din 11 septembrie 2001 în SUA , omenirea a
perceput adevărata față a acțiunilor teroriste, iar factorul psihologic a contribuit la
dezechilibrarea unei întregi societăți. Grație susținerii și finanțării oferite de Al -Qaida, unei
franciz e din Siria are loc restructurarea acesteia și formar ea unei noi grupări teroriste sub
numele de ISIS. Statul islamic își proclamă independența în anul 2014, în frunte cu Abu Bakr
al-Bagdadi. ISIS nu se lasă mult așteptat, de îndată, recurgând la acțiunile violente. Această
grupare este recunoscută, îndeoseb i, pentru luptele nemiloase pe care le utilizează , pedepsele
inumane și activitățile comerciale ilegale. ISIS a reușit să devină, în scurt timp, cea mai
discutată și analizată gruparea teroristă. Aceasta a izbutit să implementeze tehnologiile
moderne, ca n imeni altcineva, până acum. Ei dispun de rețele informaționale, care le permite
recrutarea r apidă a noilor membri, răspândire propagandistă și formarea imaginii prin
platforme online. Datorită ingeniozității sale, aceștia au reușit să se infiltreze în țări le
occidentale, operând sarcini și acționând cât mai pro mpt în locul necesar. ISIS a devenit un
adevărat dușman al omenirii, impl ementând frica în fiecare om. Pe lângă acțiunile sale

8
masacre, ei au reușit să distrugă familii, recrutând tot mai mulți tineri europeni, în gruparea sa.
Datorită acestui fapt, omenirea este pusă în fața unui război psihologic.

Dezvoltarea islamismului radical
Nașterea islamului a avut loc ceva mai târziu decât celelalte religii, dar acest lucru nu a
împiedicato să fie a doua religie din lume după numărul de adepți. Primele noțiuni de islam
sunt aduse de către Moha med, profetul lui Allah. Mohamed s -a născut în anul 570, într -un trib
de bedu ini războinici de pe teritori ul Arabiei Saudite de astăzi. În acea perioadă, majoritatea
triburilor arabe erau urmașii politeismului . Începând cu anul 610, Mahomed, decide să -și
petreacă viața în izolare și reculegere. În ace astă perioadă, el primește niște revelații de la
arhanghelul Gavril. Astfel, devenind depozitarul unui nou curent religios și urmașul lui
Dumnezeu. După ce se întoarce, acesta transmite principiile noii religii . Cele mai importante
aspecte pe care le -a transmis a fost, supune re față de Dumnezeu, care reprezintă regula de bază
a Islamului. Oamenii i -au acceptat cu ușurință învățăturile, dar nu și cei de la Mecca. Pe atunci,
Mecca era un loc religios pentru politeiști. Fiind că nu reușește să -i convingă pe m eccani
printr -o cale pașnică, Moha med organizează o adevărată armată și izbutește să cucerească
Mecca. Pentru a convinge ma i ușor să participe la lupte, Moha med le promite celor care vor
muri în război că vor ajunge în paradis. De atunci, răspândirea islam ului va rămâne legată de
armă și sânge. Următorii care au aplicat aceleași tactici de propagandă religioasă au fost
reprezentanții Sectei Asasinilo r,înființată în anul 1090 . Ei constituie o contemplare dintre
activitatea lui Mohamed și terorismului contemporan .
De la moartea Profetului în 632 și până în prezent, religia musulmană a avut de suferit multe
schimb ări. Purtători i aces tei rel igii s-au divizat, ceea ce a contribuit la apariția ma i multor
ramuri ale islamului, cum ar fi: sunniți, șiiți și yazidiți , care mai târziu devin rivali între ei.
Bazele jihadismului au fost puse de către conceptul salafist , care poate fi numit cel mai
puternic dirijor între jocurile politice și cele religioase. Ideea se explică prin niște criterii
determinative, propuse de către Mohammed M. Hafez :
– Accentul imens pe Tawhid ( unitate indivizibilă a monoteismului în Islam, pe care se bazează
toată religia);
– Suveranitatea lui Dumnezeu care definește corect binele și răul, înlocuind rațiunea umană.
Inutilitatea altor religi i neislamice, precum și alte ide ologii, liberalismul sau umanismul;
– Respingerea oricărei inovații.
– Admisibilitatea și necesitatea takfirului (este un musulman ca re îl acuză pe un alt musulman
sau a dept al unei alte credințe avra mice) de apostazie.

9
– Centralitatea Jihadului asupra regimurilor, religiilor și culturilor infidele. [3]
Curentul salafist a dat nașterea jihadiștilor, care aveau scop ul de a construi un nou califat.
Pentru ei, valorile și dezvoltarea occidentală sunt raportate împotriva lui Dumnezeu. De aceea,
mujahedinii au misiunea de a lupta cu takfiri, necredincioși.
Deși islamismul radical apare sub pretext religios, cu siguranță, nu acesta este singurul motiv
real al acțiunilor sale nechibzuite. Terorismul nu este un fenomen nou, iar acest fapt ne arată
clar că atentatele, de fapt, au caracter teritorial și politic. Primii radical i au fost antiimperialiști
și separatiști , drept exemplu sunt: Grupul Islamic Armat Algerian (GIA), Mișcarea Tineretului
Islamist Marocan (MTIM), Frontul Islamic Tunisian (FIT). Altă caracteristică a islamismului
radical o reprezintă lupta îm potriva dezvoltării, globalizării, iar tot ce nu aparține islamului este
atribuit ca fiind împotriva lui Allah. Popularitatea acestui concept se face pe baza unor mase
populare alcătuite din marginalizați, pentru care implicarea într -o asemenea grupare rep rezintă
unica șansă de a se simți puternic i, iar dezvoltarea internetului permite o implicare tot mai
activă a reprezentanților din diverse țări, chiar și cele europene.
Rădăcinile acestor lupte pol itice au preluat alura religioasă și s -au infiltrat în ideologia marilor
grupări jihad iste ca Al -Qaida și ISIS, care cu încredințare, nu se fixează doar pe terorismul
religios. Indiferent de cauza și scopurile pe care le urmăresc, islamismul radical a ajun s să fie
recunoscut la nivel internațional, fapt nereușit de alte grupări teroriste. Chiar dacă talibanii
luptă împotriva occidentului, culturii și dezvoltării sale, tot aceste caracteristici le oferă șanse
de succes. Tehnologiile occidentale care sunt une ltele de primă folosință în războiul cibernetic,
membrii recrutați din afara lumii a treia, care dispun de cunoștințe în diferite domenii, fără
aceste caracteristici șansele la reușite ar fi minime. Pe lângă suporturile disponibile, ar fi o
absurditate să discutăm despre rezultatele unei grupări teroriste cu victorii continue doar
datorită spiritului activist sau trăsăturilor militare. Fără o finanțare furtunoasă, niciuna dintre
ele nu era să ajungă la apog eul realizărilor. Drept exemplu ISIS, pe lângă toat e acțiunile
ucigașe întreprinse, se mai pot afirma și cu alte crime, nu mai puțin ofensive, recurgând la orice
activitate aducătoare de bani. De la furtul armelor, mașinilor până la prostituție, trafic de
droguri, trafic de ființe umane și organe. Momenta n, cel mai veritabil business este
contrabanda cu petrol care aduce un venit de aproximativ $1 milion/zi. O altă trăsătură a
terorismului radical este reprezentată prin metodele de acțiune, mult mai violente și mai
proiectate. Aceștia acționează în cel ma i divers mod. Practica de ucidere în masă, sinuciderea
cu exploziv și războaie de gherilă, toate le sunt caracteristice jihadiștilor. Pe lângă ideea
atacului propriu -zis, aceștia urmăresc și formarea unui spectacol emoțional. De aceea adesea

10
recurg la înre gistrări video sau la discursuri cu conținut religios. Nu mai puțin este folosită și
înregistra rea crimelor, un exemplu recent, 27 decembrie 2019, prin decapitarea a 11 creștini ,
responsabili de acest fapt a fost ISIS. Prin intermediul video -urilor aceștia își glorifică puterea
și implementează frică la nivel mondial.

Influența terorismului asupra societății contemporane
Pornind de la etimologia cuvântului terorism, observăm radierea directă a violenței și a terorii,
fapt resimțit, în pr ezent, la nivel internațional. Procedeele teroriste reprezintă un set de acțiuni
umilitoare asupra societății și asupra unor state. Aceste acțiuni constituie o amenințare directă
către securitatea și coeziunea unei populație . Datorită acestui fenomen, într eaga lume a
întâmpinat următoarele probleme în: domeniul psihologic, probleme economice, afectarea
drepturilor umane și xenofobia.
Una dintre cele mai importante revindecări ale terorismului este afectarea sferei psihologice în
societate. Această problemă înglobează frica de intimidare care poate fi divizată în două tipuri:
probabilitatea repetării evenimentului sau spaima de a nu fi în lista următoarelor victime.
Atacurile teroriste modelează psihicul uman, formând o amintire neplăcută care permite
manipul area propriilor sentimente. Evenimentele negative nu pot interacționa cu raționalul, de
aceea oamenii, la nivel inconștient asociază atentatul cu tipul persoanei care a acționat, astfel
contribuit la apariția xenofobie i. Pe lângă această problemă , populația capătă o neî ncredere în
propria siguranță, în statul care trebuie s-o protejeze, ajungând la neîncrederea forțelor de
autoapărare. Aceste sentimente de te amă reprezintă un element distinctiv de împotrivire , care e
gata să se ac tiveze în primul mom ent de atac, la fel cum o fac ș i oam enii, stârnind revoltă
contra atentatelor și a forțelor de apărare.
Problema economică este bazată pe pierderi ma ri în urma atentatelor teroriste. O mare parte a
bugetului de stat din țările afectat e sunt direcționate spre protecția și lupta antiteroristă.
Problema dată, face ca toate instituțiile de stat cu abilități de securitate să fie mereu de veghe,
să analizeze orice acțiune directă, virtuală sau o simplă amenințare a teroriștilor, pentru a put ea
acționa instantaneu la atacurile survenite. Lumea financiară a mai resimțit și o scădere din
partea turismului . Fiind neputincioși în fața culturii occidentale , teroriștii, au ales o nouă
strategie de atac , asupra punctelor turistice, pentru a perturba economia acestor țări . Un caz
exemplar poate fi Franța, care înfrânge,până în prezent, problemele economice survenite după
lanțul de atacuri, provocate de ISIS, din13 noiembrie 2015. Turismul constituind 7% din
economia Franței [4], fapt care a contribuit la dezechilibrarea financiară, mai întâi prin

11
pierderea a 2 mil. de turiști într -un an [5], până la pierderea investițiilor internaționale.
Turismul aduce Parisului venituri anuale de circa 44 de milioane de euro doar din taxe, în
condițiile în care un turist cheltuiește în jur de 155 de dolari pe zi în capitala franceză. În jur de
74% dintre locurile de muncă din Paris sunt în turism sau în domenii adi acente care sprijină
turismul.[6 ] După atentatele din 2015, multe hoteluri si restaurante, din Paris, nu și -au mai
redeschis ușile, iar companiile aeriene, cât și cele de voiaj s -au ales cu o scădere bruscă de
venituri. Mulți turiștii refuză să mai viziteze orașul luminilor, optând pentru propria siguranță .
Similar Franței, au avut de suferit multe țări eu ropene, dar n -au fost uitate nici țările exotice
care se bucură de preferințele turistice, ca Bali sau Sharm El Sheikh.
În contextul terorismului mondial s -au atribuit multe noțiuni drepturilor umane și afectarea
acestora prin intermediul atentatelor. Cu siguranță victimizarea civililor care a u căzut pe mâna
ucigașă, nu poate fi discutată, dar apare problema drepturilor teroriștil or, care pare că a fost
atinsă . Teroriștii au trecut toate limitele admisibile și au încălcat drepturile fiecărui om, care a
fost prezent la atentate, dar și din afara acestuia: dreptul la viață, dreptul la libertate și
securitate, și nu în ultimul rând au batjocorit normele democrației contemporane. Lupta
antiteroristă are și ea propriile sale imperfecțiuni, adesea măsurile întrep rinse deviază de la
norme . Astfel, s -au ales cu acuzații grave țări ca Germania, Franța și Marea Britanie, acestea
foloseau procedee de tortură în lupta antiteroristă. [6] Occidentul este plasat într -o dilemă din
cauza propriilor reguli, pe de o parte aceștia susțin drepturile omului, pe de altă parte teroriștii
o folosesc ca o armă împotriva lor. Această situație pune la îndoială normele deontologice ale
forțelor de apăra re, dar în același timp, pune în pericol securitat ea țărilor vizate de atentatele
teroriste.
Fenomenul migrați ilor internaționale, îndeosebi după 2013, din țările musulmane , a permis
dezvoltarea terorismului , iar ulterior, a contribuit la apariția xenofobi ei prin asociere.
Societatea supusă atacurilor teroriste sporeș te acțiunile de solidaritate între membrii săi ,
evitând contactul cu emigranț ii. Astfel, s -a ajuns la formarea micro -statelor în interiorul unei
țări, destinate unei apartenențe rasiale sau rel igioase. După nenumăratele atenta te din Franța,
toată populația E uropei a resimțit o nesigu ranță în propria țară, iar prejudecățile s -au
intensificat. Nemulțumirea societății europene a ajutat la construirea organizației populiste
PEGIDA (Patrioții Europen i împotriva Islamizării Vestului). Corelația dintre emigranți și
terorism a ajuns la limitele asocierii, aceștia sunt asemănați cu crime, violențe, lupte, iar orice
greșeală valorează mai mult în fața legii. Momentan, situația celor veniți în Europa, nu es te una
din cea mai plăcută. După ce ISIS și -a manifestat agresiunea asupra Europei, ani la rând,
aceștia au întreprins măsuri de restricții, limitându -i în drepturi. Franța a luat măsuri drastice în

12
aeroporturi, Norvegia s -a bazat pe circulația din porturi , Danemarca a adoptat o lege care
permite statului să confiște bani, bijuterii și alte obiecte de valoare de la refugiații care sosesc
acolo. Scopul acesteia este de a face statul danez mai puțin atractiv și de a reduce astfel
numărul de oameni care sosesc acolo.[7] Germania a făcut mai complicată procedura de
integrare a familiilor refugiate.
Deși hotăr ârile luate de statele europene contrazic drepturile omului, acestea sunt considerate
decizii utile pentru l imitarea atentatelor teroriste.

Mass -media – publicitatea terorii
Secolul XXI reprezintă un element simbolic pentru civilizația umană. Acesta a adus schimbări
radicale și poate fi numit: secolul globalizării, secolul tehnologiei, dar cel mai important
secolul informațional. În prezent informația este accesibilă pentru orice om, iar limita
teritorială nu mai este o problemă, de oarece sursele media difuzează știrile cu maximă vite ză,
iar colaborările internaționale ne permit să fim prezenți în fața evenimentelor din toată lumea.
Mass -media a avut și ea de suferit schimbări, adaptându -se după cerințele societății
contemporane și concurenței mediatice. Acești factori au contribuit la devierea etică a
jurnaliștilor, ei fiind în continuă căutare a senzaționalului și a șocului, câteodată, uitând de
consecințele comunicării.
Paradoxal fiind, dar mass -media este un furnizor direct a informațiilor și un constructor al
conștientului uman. I nformația transmisă prin intermediul televiziunii a devenit un agresor
asupra populației, de oarece de ea depinde formarea societății, formarea gândirii analitice și nu
în ultimul rând manipularea umanității . De aceea corelația între media și activitatea t eroriștilor
este foarte mult criticată. În ultima perioadă, aceștia profită din plin, de propaganda indirectă a
mass -media. Aceasta se poate explica de către Walter Laqueur, care stipula că: „mass -media
sunt cei mai buni prieteni ai teroriștilor, actul ter orist în sine nu înseamnă nimic, publicitatea
este totul”. De aici putem deduce și efectele acțiunilor criminale, aceștia, întotdeauna încearcă
să-și glorifice atentatele, fapt reușit cu ajutorul surselor informaționale. Adesea, jurnaliștii
frapați de un eveniment atât de viu , acordă atenție exagerată amănuntelor din cadrul
atentatului. Ei acționează asupra publicului, concomitent , prin toate mijloacele de difuzare:
imagini, surse video, vocifiere , muzică sau transmit live -uri. Nu este de exclus și fenomenul
dramatizării situației în sine, acest fapt are la baza sa și niște explicații, tendința de acaparare a
atenției și creșterea numărului de vizualizări. Concurența mediatică, însă uită de psihicul uman,
care este mult prea sensibil pentru a putea p ercepe aceste informații, într -un timp limitat,

13
simțindu -se agresați și lipsiți de siguranță.
Momentele de neliniște a unei populații sunt sursele principale de deteriorare a unui sistem
politic, care ulterior nu face față amenințărilor teroriste, astfel î ndeplinindu -le scopurile
masacre.
Iar scopul lor, nu este doar violența în sine, ci acapararea atenției întregii lumii. Datorită
dezvoltării informaționale, țintele lor sunt tot mai aproape pentru a fi atinse. Știrile cu caracter
violent a căror personaje principale sunt teroriștii, acționează ușor asupra populației slab
informate sau asupra celor care se regăsesc în viața extremistă. Portalul TV a devenit o sursă de
publicitate, propagandă și recrutare gratuită pentru teroriști. Datorită discursurilor sale ,
acțiunilor criminale sau a știrilor, aceștia atrag noi membri cu ideologie similară. Pe de altă
parte, adolescenți rebeli, tineri marginalizați rămân impresionați de curajul bolnav al
extremiștilor și le urmează calea, apelând la integrarea în comunitate a lor.
Dezvoltarea sferei informaționale a fost preluată cu asalt de către teroriști, acești a înțelegându -i
pe deplin import anța și puterea de care dispune . Existența televiziunii a facilitat m ulte dintre
ideile teroriștilor și i-a stimulat la elaborarea t acticilor noi de acțiune, prin intermediul mass –
media . Un exemplu veritabil în acest caz a fost Al -Qaida și canalul său de propagandă Al
Jazeera , care se remarcă prin discursurile islamiste a lui Osama bin Laden . Deși portalul și -a
căpătat popularitatea pr in transmite rea informați ilor din timpul războiului din Afganistan ,
acesta cu ușurință s -a transformat în tr-un difuzor al terorism ului, observându -se elemente de
ură față șiiți și promovarea ideologiei islamiste și a populației sunnite. Colaborarea cu Al
Jazeera i -a deschis multe oportunități grupării teroriste, dar și l -a făcut cunoscut pe liderul
acestuia. Mesajele propagandiste a lui Bin Laden au ajuns să fie auzite în toată lumea, probabil ,
acestui fapt i se datorează răspândire a rapidă a francizelor Al -Qaida la nivel internațional.
Puterea informațională nu a avut mereu o astfel de influență asupra populației, în prezent însă,
pare că suntem dependenți de acest fenomen. Mulți cercetători, dar și însăși oamenii au înțeles
cât de importantă este mass -media în viața de zi cu zi, și cât de mult contribuie aceasta la
schimbările cotidiene sau la mersul activităților oamenilor. Efectul propagandist a luat
amploare în lumea teroristă, acum însă cu noscându -le strategia de eroi în cutia TV, tot mai
multe țări întreprind măsuri pentru a le minimaliza accesul la sursele mediatice. Astfel, Franța a
întreprins noi reguli pentru redactarea știrilor cu caracter extremist. [8]Aceștia nu mai permit
publicare a numel ui și pozei a infractorului, de oarece în așa mod se glorifică atentatorul și are
loc propaganda . Acțiunea mediatică aspra audienței sale este structurată în diverse moduri,
totul fiind dependent de rațiunea umană. Adesea, oamenii încearcă emoții noi de furie și frică,

14
alții își recunosc firea violentă, iar pentru unii generează semne de întrebare referitor la modul
său existențial. Efectele negative al informației televizate sunt resimțite de către consumiștii
care nu știu sa facă diferențe între rea litatea și activitatea de sectă a teroriștilor. Acest grup de
oameni, trăiesc în viața de după sticlă, iar opinia lor este în strictă interacțiune cu cele emise în
ultima oră. Unele studii dovedesc influența mass -media asupra dezvoltării personalității
violente, fiind responsabilă pentru transmiterea anti -valorilor, c eea ce privește însușirea de
atitudini „mediatice” precum: vedetismul,sexualitatea,lipsa de scrupule, violența, plăcerile
vieții, vulgaritatea, minciuna, senzaționalul, îmbogățirea. [9]
Se poate vorbi de spre relație dintre mass -media și teroriști, doar în momentul în care fiecare
din ele au de profitat din acest fapt, lucru ușor de descoperit în trăsăturile acestor două domenii
de activitate. Actul terorist oferă soft news ju rnaliștilor, ace st tip de știre se caracterizează prin
redarea faptelor, implicate cu caractere de divertisment.
La rândul său mass media își oferă serviciile, în mod inconștient : publicitate gratuită. A desea
jurnaliștii transmit interviuri cu liderii grupărilor terorist e sau le difuzează mesajele video prin
intermediul știrilor. Un alt aspect în acest context este redat de faptul că li se permite
exprimarea opiniei și transmiterea mesajelor cu caracter extremist -religios, ceea ce conduce la
procesul de manipulare a opini ei publice. Aceste mici erori, dirijate de dorința de a aduce
publicului cele mai desăvârșite știri, de fapt, întrec limita umanului și contribuie la intimidarea
populației, făcând -ui să se simtă intimidați, chiar în propria casă.
Atentatul terorist preve de o serie de consecințe emoționale distructive, de aceea persoanele
care au supraviețuit acestui atac, suferă o perioadă din cauza vânării de curiozitatea jurnalistă,
care uită de moralul și suferințele umane. Acești a sunt rugați insistent să se împărtășe ască cu
cele văzute, auzite și simțite, astfel contribuind la du bla victimizare. Fără remușcări, jurnaliș tii
întorc victimele la evenimentele din trecut, de fapt, recurg ând la retrăirea situației . Interviu l dat
poate contribui și mai mult la dezechilibrarea situației de frică , instalată într-un oraș, țară sau
chiar la nivel mondial.
Destabilizarea psihologică este mai importantă p entru teroriști decât afectarea fizică. Acest fapt
se poate dovedi prin atacurile asupra orașelor d e intere s public, îndeosebi capitalele Europei.
Lovirea cărora este asemenea unui atac direct asupra fiecărui cetățean. Această idee se
desprinde din importanța și semnificația locului supus atacului, deoarece astfel, atentatul va fi
pus în discuție încă m ult timp și va atrage atenția publicului. Spre exemplu atacurile de la
Paris, Londra, Bruxelles toate au fost mediatizate și continue să fie amintite. Strategia
direcționării violenței spre puncte de turism sau de semnificație istorico -culturală reprezintă o

15
capcană pentru mass -media și pentru societate, deoarece acestea au scopul de a fi scoși în
lumina reflectoarelor.
Rolul mass -media de multe ori este neapreciat și trecut cu vederea, însă influența exercitată de
aceasta asupra societății este de o mare amploare. L uând în considerație nivelul dezvoltărilor și
schimbărilor zilnice, oamenii devin dependenți în fața știrilor, evenimentelor și necesității de a
cunoaște. Tot mai mulți jurnaliști se lasă influențați de numărul vizualizărilor și captării
atenției, uit ând de partea profesionalistă. Optarea pentru distribuirea știrilor de proastă calitatea
sau cele care conțin un maxim de senzațional, contribuie la o influență negativă asupra
psihologiei și perceperii din partea societății. Corelația dintre fenomenul terorismului și a
mass -media sun t de neschimbat, iar unica cale spre o schimbare benefică o reprezintă
informarea multidimensio nală a populației , de oarece fiecare din noi este responsabil pentru
alegerile pe care le facem. Astfel, cauzele și ef ectele sunt direct c ontrolate de cultura societății
și capacitatea acesteia de a le gestiona. Aflându -ne în era informațională, trebuie să putem face
diferența dintre avantajele și dezavantajele pe care ne le oferă, iar o atitudine analitică nu ne va
permi te să cădem în plasa dezinformării.
Rolul internetului în activitatea informațională a teroriștilor: dezinformare și
propagandă
Datorită dezvoltării tehnologice, atât de rapide, internetul a devenit un element vital din viața
fiecărui om. În prezent, comunicarea virtuală este mai actuală decât cea reală, iar mediul online
a devenit un portal al posibilităților, fiecare are dreptul să publice ceea ce gândește și să se facă
auzit, de toată lumea , în doar câteva momente. Internetul a făcut ca pământul să pară mai mic,
iar oamenii să se simtă mai aproape. Din păcate, această resursă tehnologică cu toate
beneficiile ei s -a transformat în tr-un drog de necontrolat , care lucrează împotriva conștiinței
umane. Oamenii se dovedesc a fi excesiv de dependenți, substituind ușor viața socială cu cea
din universul computerului.
Teroriștii s -au adaptat ușor la plăcerile din lumea occidentală și au în vățat să le manipuleze în
așa fel încât puterea să fie de partea lor. Spațiul virtual a devenit cale ieftină de propagandă,
recrutare, comunicare și formare la distanță. Internetul reprezintă un loc cu o infinitate de
acțiuni greu de controlat. Social medi a este solicitată cu asalt de reprezentații grupărilor
teroriste, aceștia nu scapă nici un moment pentru a publica poze, video, audio cu caracter
extremist sau islamist. Adesea, recurg la acțiuni directe, apelând la mesaje manipulatorii,
amenințări și soli citări de colaborare.
Mediul online le oferă o gamă de varietăți ca: accesibilitate, cost ieftin, auditoriu larg

16
necentralizat, rapiditatea răspândirii informaționale. Terorismul electronic este instabil,
conturile teroriștilor se schimbă foarte des pentr u a nu putea fi identificați, aceștia șterg
publicațiile după care le publică din nou, își schimbă mereu identitatea și mediile de accesare.
Aceste strategii sunt folosite pentru a -și păstra anonimatul. Libertatea expunerii pe internet este
una dintre cauz ele care a contribuit la dezvoltarea ideologiei islamiste și propaganda acesteia.
Mesajele cu caracter terorist sunt distribuite în tot mediul online, iar publicul țintă poate deveni
orice utilizator al internetului. Publicațiile se fac pe baza unor trăsăt uri psihologice ce țin de
religie și mai ales pe distrugerea ei de către occident, victimizarea populației musulmane și
discriminarea reprezentanților ei. Trăsăturile informației duc la concluzia că lupta prin atacuri,
asasinarea în masa sau vărsarea de sâ nge reprezintă sigurele soluții de auto -salvare din mâinile
cruciaților, ei fiind în imaginea de inamici primordiali. Idea care vrea să fie transmisă este
destinată unor grupe marginalizate care sunt pe punctul de a acționa, iar mesajele nu sunt
altceva de cât niște imbolduri care îi stimulează și le argumentează deciziile . Manipularea
mediatică este un nou mod de recrutare a noilor membri, într -o manieră indirectă, trezind
instinctele de eliberatori naționali, religioși sau pur și simplu persoane marginalizate care tind
spre afirmare personală, iar prin intermediul manifestărilor teroriste aceștia își satisfac idea de
putere/dominare.
Pe lângă faptul de a utiliza resursele internetulu i deja existente, grupările extremiste au trecut
la etapa elaborării propriilor website -uri. În prezent acestea fiind în număr de peste 1000 [10].
Preluarea puterii informaționale le -a deschis multe căi de propagandă și admiratori. Prin prisma
site-urilor, teroriștii au acces la o colaborare mai ușoară cu reprezentanții din alte țări.
Analiza informațiilor și punctelor strategice pentru un nou atentat, reprezintă o altă metodă
facilitată de către internet. Datorită accesului la informații de interes public cum ar fi:
transportul public, evenimente culturale, aeroporturi, organizarea de securitate, obiective
turistice, gări, aceștia își pot forma un plan de acțiuni cu o certitudine maximă.
Transferarea vieții cotidiene în mediul online a devenit o obișnuință pentru fiecare din noi,
postăm activitățile zilnice, preferințele, altfel spus ne identificăm personalitatea fără a ni se
cere, fapt benefic pentru o manipulare mai ac tivă din partea criminalilor . Prezența continuă pe
rețelele virtuale a reușit să cuprind ă nu doar sfera socială, dar și cea economico -științifică, o
altă cauză care ne invită să ne detașăm de realitate. Succesiunea dezvoltării tehnologice, a
laturii online face ca concentrația publicului să fie mai activă web decât în viața reală. Datorită
acestor fenomene procesul propagandist este mai apreciat și mai ușor efectuat prin intermediul
computerul ui. De aceea manipularea tehnologiilor a devenit un instrument de acțiuni violente
pentru teroriști. Excesul de informații cu caracter personale disemina te în mediile digitale, ne

17
oferă o insecuritate totală în fața abuzării acestora de către infractori. Ei profită de noile
tehnologii pentru a pătrunde în toate subdiviziunile acesteia, exemplificând comerțul de droguri
online sau a armamentelor, cu siguran ță, prin portale neautorizate.
Terorismul informațional este prima etapă parcursă prin care de dezechilibrează opinia publică,
se manipulează, se impun norme indologice și se implementează teroarea. A doua etapă o
constituie terorismul cibernetic , care rep rezintă o altă amenințare la adresa securității din
spațiul virtual, spre exemplu coordonarea conturilor bancar e și a mijloacelor de transport, dar și
atacurile asupra platformelor informaționale.
Jihadul cibernetic reprezintă o nouă formă de acțiune asup ra marilor puteri și asupra societății
occidentale, metodele de acțiune prin tehnologiile digitale sunt diverse și cuprind mai multe
noțiuni din domeniul IT. Utilizarea surselor online ar fi fost imposibile, luând în considerație
nivelul de dezvoltare a ță rilor din lumea a treia, acest fapt este posibil datorită glob alizării
grupărilor teroriste. M ajoritatea reprezentaților și -au făcut studii le sau au trăit în țări europene,
ceea ce le -a oferit cunoștințe necesare pentru a putea invada lumea cibernetică. O altă cauză,
grație căreia teroriștii posedă putere asupra computerului este datorită reprezentanților din țări
dezvoltate, care la momentul actual devin tot mai interesaț i de activitatea extremistă.
Cyberterorismul sau accesul ilegal a unui sistem de informații se face prin mai mulți parametri
digitali:
Email spoofing – reprezint ă o metodă de transmitere a mesajelor ascunsă sub numele unei
surse credibile. Spoofing -ul pe mail este des utilizat de oarece probabilita tea deschiderii unui
mesaj de la o sursă cunoscută este mai mare decât de la cineva necunoscut. Aceasta folosește
denumirile comerciale cunoscute a magazinelor online,a băncilor cerând informații personale
ca parola cardului de credit sau transferarea unei sume de bani.
Backdoor virus – acest virus permite intrarea într -un sistem și gestionarea acestuia prin
descărcarea și executarea fișierelor de la distanță.
Trojan Horse virus – reprezintă o metodă de sowtare care permite spionarea unui sistem de
informaț ii. Cu ajutorul acestui virus se pot șterge, bloca, modifica și întrerupe date, precum și
întreruperea performanței computerului.
Bomba logică – reprezintă un cod introdus într -un sistem sowt care îndeplinește o funcție
dăunătoare atunci când cuprinde toat e condițiile necesare necesare.
Keylogger – este un program folosit pentru înregistrarea tuturor informațiilor cu caracter secret.
Adesea acesta este utilizat pentru a detecta parole sau alte caractere importante.
Metodele reprezentate mai sus sunt doar niște exemple cu referire la atacarea sistemelor de
informare a teroriștilor. Cyber jihadul devine din ce în ce mai popular, o dată cu dezvoltarea

18
tehnologiilor și a mploarea internetului la nivel mondial. Spațiul dig ital le -a oferit teroriștilor un
nou câmp de luptă, mai ușor de accesat și mai dificil de depistat. Datorită centralizării
informaționale metodele de atac au devenit mult mai ușoare ca înainte, iar acțiunile pot fi
întreprinse în mod solitar, pe lângă toat e, nu necesită investiții mari și nici armament. Un
exemplu în acest context poate fi evenimentul din 2015, când ISIS a pus stăpânire pe postul
francofon de televiziune TV5 [11] . Aceștia au piratat toate site -urile și rețelele de pe social
media ce aparțin eau canalului, gestionând cu informații false.
În general, internetul a fost ușa de propagandă a terorismului, aceștia postau și distribuiau
informații cu caracter extremist, nefiind controlați în mod direct. Spațiul online era, de fapt, un
loc foarte sigu r pentru comunicatele teroriste, aceștia nu puteau fi identificați și mai puțin
pedepsiți pentru cele răspândite. Influența internetului împreună cu activitatea teroristă,
manifestă un impact foarte viu asupra societății, vieții politie și economice. Cu to ții suntem
puși în fața unei noi terori necunoscute, în sensul în care, nu -i putem identifica, nu le
cunoaștem numărul exact și nu putem fi siguri pentru ceea ce urmează. Cele mai sensibile ținte
sunt țările cu un grad de dezvoltare mai înalt, fiind în ace lași timp și țările cele mai
democratice. Aceste două puncte le oferă teroriștilor încrederea de acționa și de a se implica în
locurile unde oamenii sunt deschiși pentru schimbări. Democrația și libertatea sunt batjocorite,
iar drept dovadă sunt atentatele asupra lumii care îi favorizează în același fel ca pe ei însăși.
Aceștia acționează pe teritoriu străin, își permit să -l invadeze cu violență, conștientizând că tot
occidentalii vor fi cei care îi vor apăra. Paradoxul întâmplărilor nu este cauzat de deciz iile
politice și nici de lupta pentru dreptate/libertate, ci dintr -un simplu fapt – plăcerea violenței și a
puterii.
Deși încercăm să evoluăm pentru binele nostru, să simplificăm munca și să ne răsfățăm în
fericire, faptele sunt mult mai tragice. Tehnolog iile împreună cu internetul au rupt granițele și
au făcut lumea să fie mai unită, dar în același timp a contribuit la apariția unui nou război care
implică ideologie de milenii și inovațiile unui secol.
Liderii grupărilor teroriste au fost beneficiarii por talelor web care le permite deplasarea în timp
și în spațiu, în momente reale. Ei au exploatat internetul și tehnologiile informaționale pentru a –
și atinge obiectivele criminale. Computerul a devenit ușor un instrument în mâinile jihadiștilor,
care sunt ex perți în mesajele cu caracter activist, pentru răspândirea ideilor sale revoluționare.
Spațiul online nu este doar un loc de promovare și propagandă, el reprezintă un loc de relevații
și de regăsire a personalităților cu gânduri masacre, care îi apreciază, ulterior, devenind modul
lor de viață.
Publicațiile lor se bucură de un mare succes, acestea dezvoltându -se din punct de vedere

19
calitativ și cantitativ, la fel, poate fi observată și expansiunea lingvistică a acestora, apelând la
tot mai multe limbi de st at a țărilor țintă, dar și a limbilor cunoscute de un număr mare de
oameni, cum ar fi engleza sau franceza. Teroriștii pun în practică toate abilitățile noilor
tehnologii, folosindu -se de transmiterea textelor, a imaginilor cât și a resurselor video. Ei se
dovedesc a fi buni cunoscători a tuturor subtilităților și beneficiilor posedate de mediile de
propagandă. Pe lângă adresarea directă către urmăritorii săi, aceștia le oferă biblioteci web cu
acces la surse cu caracter islamist, teologic cu scopul de a -și motiva acțiunile sale militare și de
le insufla trăsăturile sale ideologice. La fel, acestea dispun de informații strategice cum ar fi:
utilizarea armelor, utilizarea echipamentului militar sau elaborarea explozivului în condiții de
casă.
Creșterea utiliz ării internetului de către teroriști, reprezintă o amenințare asupra societății,
îndeosebi, acest lucru ar însemna o dezechilibrare și mai mare printre rândurile oamenilor, ei
simțindu -se amenințați chiar în propria lor casă. În alt sens, legătura internet -teroriști, le oferă
acces la o lume întreagă. Aceștia pot comunica cu ușurință între ei și stabili noi metode de
acțiune. În același timp, poate fi facilitată și etapa instruirii noilor recru tași, chiar prin mediul
online. Propaganda teroristă a fost favo rizată considerabil datorită dezvoltării noilor tehnologii,
iar concurența între fostele reviste jihadiste nici nu poate fi expusă. În prezent, internetul
reprezenta scena principală pentru promovarea opiniilor, ideilor și ideologiilor extremiste.
Audiența e ste considerabil mai mare decât cea a revistelor. Spațiul online nu are limite și nici
nu poate fi controlat în totalitate, acestui fapt îi este datorat și dezvoltarea atât de alarmantă a
jihadiștilor.
Social media și teroriștii
Expansiunea media tică reprezintă un nou fenomen al societății contemporane. Dezvoltarea
platformelor digitale și accesibilitate a acestora a condus la implementarea lor în viața de zi cu
zi. La fel , acestea au avut un mare efect asupra formării de opinii și perceperii evenimente lor
actuale. Prin intermediul social media fiecare are dreptul la o proprie exprimare, revoltă sau la
partajarea unui noi mesaj. Datorită comodității oferite utilizatorilor, aceasta a prins rapid
popularitate și este, în prezent, una din cele mai important e platforme de comunicare.
Dezvoltarea rețelelor sociale poate fi evidențiată prin numărul excesi v de utilizator, care se află
într-o creștere permanentă. Cele mai populare fiind: Faceook, Twitter și Youtube. Facebook
este în continuare cea mai populară pl atformă social -media din lume, cu mai mult de 1 miliard
de persoane care îl utilizează în mod activ, având peste 2 miliarde utilizatori lunari, dintre care
peste 1 miliard accesează site -ul foarte regulat. YouTube are puțin peste 1,5 miliarde de

20
utilizator i care accesează conținut, devenind astfel cea de -a doua cea mai populară
platformă. [12]
Important de remarcabil este categoria de v ârste care utilizează social media. Conform unui
studiu efectuat de către, John Benne, folosirea platformelor media scade odată cu vârsta.
Aceste date arată clar prevalarea activității în mediul online a adolescenților și tinerilor, fapt
îngrijorător, de oarece aceste grupuri sunt cele mai vulnera bile în fața atacurilor informaționale.
Adesea, tineri i sunt mai creduli, iar postările cu conținut propagandist, îi tentează și
manipulează. La fel, substanțial este și gradul de educație a celor care accesează platformele
digitale. O lipsă de informare și percepere a celor distribuite pe social media, pot a vea o
influență manipulativă asupra utilizatorului. Aceste efecte sunt vizibile în societatea
contemporană, unde fiecare promovează propriile perceperi despre viață și existență, iar cei
marginalizați sau neinformați se lasă manevrați de către normele ideo logice al altora.
Grație utilizării atât de active a rețelelor sociale, acestea au reușit să devină un tărâm al
violenței și criminalității, fiind preluate cu salt de teroriști. Ei au înțeles puterea, spațiului
virtual și l -au transformat într -un nou războ i, numite de altfel, războiul mediatic sau cel
informațional. Aceștia îl utilizează cu diferite scopuri, cele mai comune sunt: transmiterea
informațiilor propagandiste, comunicarea între liderii grupărilor teroriste din întreaga lume și
recrutarea noilor m embri. Prezența lor pe rețelele sociale, le -a beneficiat în cea mai mare
măsura activitatea, de oarece aceștia pot utiliza, în același timp , toate mijloacele de manevrare
a opiniei publice. Platformele de comunicare oferă posibilitatea de a posta orice ima gine, orice
inscripție și chiar video. În așa fel sunt afectați toți receptorii informativi. Efectul este

21
devastator, îndeosebi în fața persoanelor sensibile, care cad cu ușurință în plasa teroriștilor.
Preluarea atât de activă, de către insurgenți, a reț elelor sociale se datorează beneficiilor pe care
le oferă, îndeosebi controlul mic al guvernelor asupra lor. Rețelele web sunt folosite adesea
pentru chat, iar oamenii, în mare măsură, nu verifică identitatea persoanei cu care intră în
contact. Astfel, păs trarea anonimatului, e și ea o cauză care le facilitează influența pe internet.
La fel de important este mișcarea rapidă în timp și spațiu, neschimbând locul din fața
computerului. În general, comunicarea prin social media este folosită cu scopul de recrut are.
Este deja, bine demonstrat că teroriștii recrutează cu su cces noi membri, îndeosebi din E uropa,
prin noile tehnologii. În acest sens poate servi drept exemplu unei tinere din Germania,
Leonora Messing [13], care a fost recrutată pe internet, de către gruparea teroristă, ISIS.
Teroriștii au acționat prudent, promițându -i fetei o viață mai bună, în paradisul lor, iar trecerea
la religia musulmană a fost întreprinsă în numele modei islamice, care circulă în occident. La
fel ca ea, sunt și un alt număr de femei și adolescente, care se lasă manipulate de promisiunile
și invențiile insurgenților, dar o dată ajunse acolo, poveștile arabe se transformă în regret și
violență.
Statisticile efectuate de către Esfandiara arată că prin intermediul influenței mediatice au fost
recrutate un număr semnificativ de femei pentru Statul Islamic. Cifrele pentru Franța fiind
aproximativ de 60 femei, 50 Marea Britanie și 50 din Germania [14]. Efectul jihadist este
apreciabil, de oarece influ enți sunt, nu doar categorii de oameni marginalizați, de fapt, în
prezent, numărul recrutaților din familii respectabile și cu un nivel de trai mai ridicat, este mai
mare ca reprezentanții celorlalte categorii. Motivația acestora apare din mai multe cauze, ca
exemplu: simțul dominației, revoltei sau a puterii, dorința de încerca ceva nou, fragilitate
emoțională, curiozitate, iar pentru alții spiritul violent, grupările teroriste fiind un mediu bun
pentru exprimarea acestor sentimente.
O altă manifestare a t erorismului de pe social media este identificat prin planificarea
potențialelor atentate. Acest fapt i se datorează multitudinii de beneficii oferite de către rețelele
de socializare, printre care cele mai importante fiind transmiterea informației, într -un timp
prompt, nelimitarea în spațiu, păstrarea anonimatului și costurile mici. Un exemplu în acest caz
poate fi gruparea teroristă Al -Qaida, care pare fi una din cele mai active asociații în utilizarea
social media. Ei au fost printre primii care au înțele s rolul tehnologiei în fenomenul globalizării
contemporane. Mecanismele digitale au devenit uneltele principale în mâinile jihadiștilor, care
au trecut la un nou tip de luptă, cel prin comunicare. Mesajele cu caracter violent, imaginile cu
inscripții islam ice sunt doar câteva tactici din cele folosite de către aceștia. Transmiterea
informațiilor într -un mod direct, însă rămânea întotdeauna cea mai importantă manevră de atac.

22
Acest lucru pune în evidență și cunoștințele din domeniul psihologiei umane, pe car e le posedă
membrii organizațiilor, de oarece aceștia știau exact pe cine trebuie să manipuleze, cu cine să
discute și ce informații să utilizeze. Comunicarea a devenit nu doar un instrument de inducere a
spaimei în societate, ea a devenit sursa cea mai im portantă de propagandă și, de fapt, de luptă.
Războiul informațional, în prezent, este mai periculos decât unul obișnuit, fiind că numărul
oamenilor expuși pericolului este mult mai mare și necontrolabil. Nu putem accesa orice
pagină de pe o rețea socială, nu putem verifica interacțiunile tuturor utilizatorilor de internet și
mai puțin putem fi responsabili de reacțiile în fața celor distribuite de către insurgenți.
Relația atât de strânsă dintre social media și activitatea teroristă a contribuit la o dest abilizare
în adresa securității mondiale. Portalele online deschise pentru orice om, utilizarea rețelelor
sociale de orice doritor a dus la favoriza unei lipse de securitate a fiecărui din noi în parte. O
dată cu dezvoltarea tehnologiile, crește riscul ame nințărilor teroriste, criminale și violente.
Devine din ce în ce mai greu de controlat impactul internetului asupra evoluției umane, de
oarece cea din urmă, treptat pune stăpânire pe toate activitățile existente. Deși, pare a fi o
dezvoltare nemărginită, a tât de rapidă pentru o nou secol, aceasta a venit împreună cu multe
dezavantaje, care ne pot pune viața în pericol. Sursele de informare în format online, nu
întotdeauna sunt verificate și pot îngloba un conținut dubios ce se poate reflecta asupra
conștiin ței celui care citește, privește sau ascultă. Motivele propagandiste și de dezinformare
sunt principalele trăsături ale mediilor online, îndeosebi a rețelelor sociale, care tind să se
stabilească printre primele locuri de utilizare, cu rol de documentare. Lipsa cunoștințelor
adecvate pune în pericol utilizatorii mecanismelor digitale și îi face să se abuzeze într -un mod
inconștient. La fel de important pentru generația tehnologiilor, este și faptul că manifestarea
mediatică nu este întotdeauna una benefică, de oarece s -au identificat tot mai mulți infractori
care folosesc rețelele sociale pentru în scopuri criminale. Datorită utilizării atât de active a
social media, vulnerabili devenim noi, iar riscurile de a fi atacați emoțional, sau de a fi păcăliți
este mult mai mare decât în condiții normale.
Puterea social media, guvernată de către teroriști, este influențată în mare parte de acțiunile
psihologie pe care le are aceasta asupra umanității. Interacțiunea oamenilor prin portalele
mediatice sunt nelimitate, fapt care intensifică satisfacția de a le folosi. Nelimitarea geografică,
cunoașterea oamenilor noi și unele medii de distracție, reprezintă principalii indicatori care
determină oamenii să stea conectați mai mult timp. Detașarea de la viață r eală, face ca
percepția celor urmărită să se sensibilizeze și să devină mai influențați de anume date
percepute. Pierderea orelor în șir, în fața computerului sau a telefonului, contribuie la

23
dezvoltarea curiozității, ulterior accesând toate link -urile con secutiv, sau, pur și simplu, cele
apărute în față.
Internetul în ansamblu și rețelele sociale, întrunesc o echipă violentă care tinde să acționeze
asupra gândirii omenești. Acest flagel este dirijat de interconectarea culturalo -morală care nu
se va mai pu tea desprinde de tehnologiile moderne. Societate contemporană a evoluat în
contextul facilității, dar a devenit sensibilă în fața propriilor invenții. Despre dezavantajele
rețelelor sociale și a internetului s -au scris cărți și continue să fie scrise, însă problema
primordială rămâne incapacitatea oamenilor de a le gestiona. Social media a venit cu asalt de
posibilități, pe când lumea l -a folosit din plin, până a reușit să devină dependentă de acest
spațiu virtual, plin de evenimente reale. Dacă pentru înce put aceasta era întreprins ca o sursă de
informație, de cultură și promovarea colaborărilor la nivel mondial, acum însă, este o armă care
lucrează împotriva omenirii. Tot mai multe manevre criminale sunt întreprinse prin intermediul
social media, printre c are pot fi enumerate și traficul de ființe umane, furturi bancare și atacuri
la nivel emoțional. Cel din urmă este cel mai important, de oarece această manifestare seacă a
laturii negative din partea rețelelor sociale, ne pune în fața celui mai mare perico l al omenirii.
De această tactică de atac se folosesc și teroriștii. Aceștia nu scapă nici o ocazia pentru a
manevra mințile tinerilor sau a oamenilor în general. Impresionant este că ei au găsit această
cale prin analiza profilelor și atacarea punctelor s labe, posedate de orice om în mare parte. Nu e
un secret deja, că în perioada actuală, muți își regăsesc liniștea accesând internetul,privind
video manipulative sau vorbind cu persoane necunoscută. Naivitatea și intrarea în contact
ușoară cu străinii, faci litează și mai mult munca teroriștilor, aceștia nu au nevoia de a -și
ascunde temeinic personalitatea și acționează de îndată ce simte că omul din partea cealaltă a
computerului este vulnerabilă în fața unei probleme. După care urmează partea a doua de atac ,
reprezentată prin comunicarea manipulativă. Adesea ei recurg la ea fără îndoieli, de oarece în
cele mai multe cazuri s -a sfârșit cu rezultate pozitive. Promisiunile mărețe pentru o viață mai
bană sau inspirarea unui paradis religios îi tentează pe marea majoritate a celor cu care au intrat
în contact. Pasul trei, al atacului prin social media este cel mai important și dificil, constă în
convingerea de colaborare, îndeosebi de a se alătura grupului, chiar acolo unde își are baza.
Organizația terorist ă ISIS și imaginea lor în mass media
„Chem bărabații care își doresc moartea cu la fel de mare ardoare precum tu îți dorești
viața„ [15]. Cu aceasta deviză își îndeamnă oamenii la luptă, liderii grupării teroriste ISIS.
Aceasta în doar câțiva ani a reușit să facă răvașe, în întreaga lumea, prin acțiunile sale murdare
și violente. ISIS sau Statul Islamic s -a format oficial în anul 2014 în frunte cu Abu Bakr al –

24
Bagdadi , înainte fiind doar una dintre francizele grupării Al -Qaida. Această reușită le -a inhibat
rațiunea, devenind cea mai sângeroasă asociație din istorie. Apariția ei se datorează ideologiei
radicale și puterii sale persuasive. Statul islamic își are propria capitală cu sediul la Al -Raqqah.
Această grupare nu este una doar de ordin religios, dar î n mare parte urmează ideile politice.
Deși, ei sunt convinși că nu fac altceva decât să urmărească regulile islamului, realitatea arată
altă parte a acțiunilor sale, iar orice violență, atac sau moarte este acoperită cu pretextul lui
Allah. Statul islamic își are propriile reguli și propriile legi, care sunt îndreptate spre cei
necredincioși, aceștia fiind, toți cei care se opun ISIS. Gruparea teroristă nu cunoaște limita
pentru acțiunile și ideile sa le, iar metodele de acțiune prevalează orice imaginație, de la
asasinare în public, până la aruncatul pietrelor în oameni. Ei dispun de o rețea foarte puternică
și de o convingere ideologică care îi dirijează în mare parte, iar arma este unealta din Coran.
Pentru ei existența alei religii, altei culturi, și înde osebi, a dezvoltării este in acceptabilă, iar
drept dușmani sunt percepuți toți, chiar și musulmanii, doar de alte etnii.
O manifestare deosebită a Statului islamic este ura față de occident, considerându -i principalii
inamici ai religiei musulmane. Jihadi smul este și forma extremă a crizei societăților
musulmane în fața modernității, a necesității de a demara reforme și o dezvoltare
accelerată. [16]De la formarea sa, și până în prezent, aceștia au reușit să -și realizeze atentatele,
aproape în toată Europa. Puterea lor este determinată și de anumite fenomene caracteristice
spațiului occ idental, cum ar fi: migrația în masă și democrația. Acești doi parametri sunt pilonii
de bază a succesului cunoscut în Europa, a atentatelor teroriste.
ISIS a dat dovadă de o putere nemărginită, iar imaginea acestei grupări o face și mai măreață.
Forța de care dă dovadă nu e, în nici un caz, rezultatul promovării sale, ci frica care a induso în
societatea contemporană. Efectul de eroi a fos t obținut datorită unor distincț ii pe care le posedă.
Printre acestea pot fi enumerate capitalul cu sume enorme, metodele de atac, firea neînfricoșată
și acțiunile directe asupra țintelor sale.
Cel mai comun punct pentru a descrie ISIS îl reprezintă frica, ea fiind simbolul manipulării ș i
punerii sale în vizor. Statul islamic, dintotdeauna s -a evidențiat prin sânge rece, drept exemple
pot fi metodele sale de asasinare: incendiere, crucificare, îngroparea oamenilor de vii etc. Toate
acestea, împreună, au instalat teama în toa tă lumea.
Statul islamic nu poate fi comparat cu nici o altă grupare teroristă din lume, a ceștia s -au grăbit
să-i întreacă pe toți prin cruzimea și inteligența lor, deosebit de violentă. Ei se remarcă prin
posedarea unui teritoriu propriu, care se pretinde a fi propriul lor stat. Ei își revarsă influența și
regulile asupra populației din împrejurime, iar orice împotrivire se soldează cu pedepse grave.
În comparație cu alte grupări, chiar și cu Al -Qaida, ei își doresc putere asupra lumii, iar ideile

25
atât de solide trezeșt e aceleași viziuni, noilor recruți. ISIS și -a construit o armată bine instruită
fără milă față de oameni și neînfricată de moarte. În prezent ei se bucură de nouă filiale în
întreaga lume, care atrage tot mai mulți simpatizanți.
ISIS și -a legat toate mane vrele de atac, cum ar fi: asasinarea, războiul, armata, lupta de gherilă,
atacurile cibernetice și discursurile ideologice. Invadarea lor în toate domeniile, fac ca
amenințarea asupra securității internaționale să fie multidirecțională, ulterior combaterea ,
necesitând mai multe forțe.
Stabilitatea continuă de care dau dovadă este argumentată prin puterea financiară de care
dispun. Este cunoscut faptul că Statul Islamic întreprinde orice acțiune pentru a -și mări
veniturile, printre aceste metode, majoritatea sunt ilegale sau au și ele urme de violență. Cel
mai mare venit în bugetul ISIS este adus de către vânzarea petrolului, din zonele deținute de
către aceștia. O altă sursă de venit este adusă de pe răscumpărarea ostaticilor. La fel, aceștia
mai au profit f ăcut pe baza taxelor impuse oamenilor ce trăiesc pe teritoriile dominate de ISIS.
Sursele aducătoare de bani, de care se folosesc teroriștii, sunt: prostituția, vânzarea sclavilor și
vânzarea de organe. Surplusul de bani le -a adus acestora idea de a -și pro duce propria monedă,
pentru a destabiliza sistemul economic în lume. Această monedă, păstrând numele original de
dinar, va fi fabricată din aur și va avea imprimată șapte spice d e grâu (simbol al
islamului),inscripții coranice și o hartă a lumii. La fel, v a fi urmată de un mesaj: "Statul Islamic
– Un califat bazat pe doctrina Profetului".[17] Tot datorită unei stări financiare favorabile este
explicat și faptul exploziei de adepți ai ideologiei teroriste, de oarece fiecare luptător în parte
are un salariu, motiv pentru o supunere atât de puternică. Salariile acestora variază între $40
per lună, pentru un luptător simplu și $80 per lună, pentru un luptător cu familie. [18] Relația
dintre starea financiară și evoluția unei grupări teroriste este una inseparabilă, de oarece de bani
depinde puterea pe care aceștia o pot exprima. Prin putere se înțel ege: achiziția armamentelor,
menținerea locuințelor, spitalelor, asigurarea luptătorilor și familiilor sale, susținerea
francizelor, accesul la informații, procurarea noilor tehnologii etc. Deși veniturile lor le permit
acoperirea acestor necesități, chelt uielile sale sunt mult mai mari comparativ cu alte organizații
teroriste, de aceea și evoluția sa este mult mai remarcabilă iar influența mai extinsă.
Formarea Statului Islamic a derulat într -o manieră rapidă și neordonată, aceștia fiind încă în
colaborare cu Al -Qaida își recrutau noi membri pentru o nouă grupare, care urma să facă
ravagii în lume. Organizația a reușit ușor să evolueze, să acapareze teritoriu și să devină dintr -o
grupare regionale, una cu influență mondială. ISIS s -a născut din dragostea pe ntru luptă,
infracțiune și putere, Acești sunt reprezentanții cei mai veritabili ai unei combinări de
criminalitate inteligentă, care reușește subtil să pună mâna pe cele dorite. De la vânzarea

26
armamentului și petrolului ilegal, până la convingerea unor mi litari din opoziției să -i urmeze.
Secretul teroriștilor ISIS este convingerea proprie în propria putere. Ei sunt un bun exemplu de
colaborare, psihologie și manipulare interumană. Ideile sale mereu sunt duse la bun sfârșit, iar
prezența lor peste tot este, încă o dată, un indicator ar progresului grupării. Ei au trecut ușor de
la ideologia religioasă la o luptă împotriva lumii și împotriva civilizației. Aceștia a întrecut
toate limitele admise, iar evoluția tehnologică le -a permis trecerea la o nouă etapă d e
dezvoltare. Prezența acestora în spațiul online, la Tv sa u în ziare, îi răspândește ușor, în toate
colțurile lumii.
Extremismul și dorința lor de dominare a condus la manifestări sângeroase în estul Siriei și în
nord-vestul Irakului, preluând teritoriu d upă teritoriu, chiar și orașul Mosul. Astfel, și -au
declarat propriul califat și au îndemnat luptătorii să li se alăture, aceștia au fost atât de
convingători, încât a acumulat, aproximativ 40 000 de luptători din 100 de țări. Adesea cei care
decideau să i ntre în componența ISIS nu aveau tangențe religioase și nici nu urmăreau scopul
de a se converti. Acest aspect este foarte îngrijorător, de oarece sub aspectul colaboratorilor se
numără tot mai mulți străini, prevalând cetățeni ai țărilor occidentale.
Tentativele și reușitele atacurilor teroriste organizate de Statul Islamic este într -un număr
înfricoșător, de la debutul activității sale și până în prezent aceștia au reușit să atace o mare
parte a Europei, în același timp, instalând frica și teroarea în soc ietatea contemporană. Această
spaimă atât de vizibilă, la etapa actuală, se datorează unui număr mare de atentate, 140 de
atacuri teroriste realizate în 29 de țări.[19]
ISIS reprezintă, în continuare o grupare teroristă foarte contradictorie. Aceștia au elaborat o
listă de legi și reguli care urmează religia musulmană, pe când mâinile le sunt pline de sânge
iar arma cartea sfântă. Ei au fost cei care au adus frica în pop ulația lumii, dar și cei care au
stârnit procesul discriminator al societății musulmane. Deși ei sunt cei care luptă împotriva
cruciaților, tot ei sunt cei care își încalcă propriile reguli. Avansarea și dezvoltarea Statului
Islamic a contribuit la instala rea unei insecurități mondiale. Problema care rămâne în
continuare actuală este caracterizată de asocierea a tot mai multor reprezentanți occidentali,
acestei grupări nemiloase. Fapt care denotă o victimizare și dezechilibrare dintre state și
membrii săi .
Mass -media arma d e groază a terorismului: DABIQ și RUMIYAH
Scopurile grupărilor extremiste au fost, întotdeauna diferite, la fel , ca și metodele de
dezvoltare . Societatea contemporană se evidențiază printr -o globalizare continuă, fapt care a
contribuit la atribuirea a tot mai multor metode de promovare și instalare î n lume a termenului

27
de terorism. În prezent, cea mai eficace și de temut armă este cea informativă, pe de o parte ne
ține uniți, pe de alta ne manipulează și ne dezinformează. Tero riștii au asimilat cu ușurință
progresul informațional și l -au instalat drept cea mai uzuală metodă de propagandă. Evoluția
acestora a început cu apariția lor în mass -media, Tv, social media până în momentul în care
teroriștii, mai remarcabil, ISIS, și -au format propriile reviste propagandiste. Prin cele
evidențiate sunt:DABIQ și RUMIYAH.
Revista DABIQ reprezintă începutul unui nou califat, care s -au format concomitent, în anul
2014. DABIQ este o revistă în format electronic, concepută cu scopul de promova ideologia
Statului Islamic. Tendința spre acumularea a tot mai mulți urmăritori a dus la idea ca revistă să
figureze în mai multe limbi, de fapt cele mai importante ca: engleză, germană, franceză și
arabă. Revista este de cea mai înaltă calitatea, iar asup ra producției ei lucrează o întreagă
echipă de profesioniști. Imagini editate, conținut lizibil și coerent, care implică o multitudine de
cunoștințe editoriale și manipulative. Toate scrierile din revistă sunt bazate pe transmiterea
mesajelor ideologice, i ar traducerea acesteia în limbile moderne denotă faptul că mesajul este
destinat tinerilor musulmani, din noile generații, care se află pe teritoriile occidentale și nu
cunosc limba arabă. Revista apare cu o periodicitate de una sau de două ori pe lună și
abordează diferite tematici.
La fel ca mass -media și social media, utilizarea unei reviste online poate conduce la mișcarea
opiniilor în masă, îndeosebi a populației musulmane din întreaga lume. Adesea, în revistă sunt
stipulate subiecte cele mai vulnerab ile cum ar fi: migrația, discriminarea și dificultatea de a
practica islamul într -o țară occidentală. Acești indici manipulativi sunt principalii termeni care
sunt utilizați în mod repetitiv, pentru propagandă și manipulare. La fel, în revistă, se pot găsi
motivele ca, lupta occidentului împotriva musulmanilor sau refuzul acestora în fața instaurării
unui califat mondial, astfel, contribuit la formarea unui dușmani prin imagine.
Dabiq are o structură bine definită, care îi permite să fie concisă și să abor deze într -un mod
academic discursurile sale ideologice. De aceea aceasta cuprinde șapte secțiuni cu subiecte
diferite, însă două secțiuni pot fi găsite în permanență pe paginile revistei. În una dintre acestea
sunt anexate rapoartele de activitate a ISIS, atentatele realizate și consecințele acestora, iar cea
de-a doua apare cu discursurile țărilor occidentale, împotriva Statului Islamic, a musulmanilor
sau a ideologiei religioase.

28
Analizând conținutul scris al revistei, se poate face concluzia că cele menționate sunt
predestinate unui public, instruit în domeniul teologiei, sau cel puțin, unui cunoscător de
noțiuni bazice despre religia musulmană. Din perspectiva imaginilor, acești nu se țin de reguli
și nici nu au o cenzură care să -i limiteze. Ei pun accent pe impactul emoțional al celor văzute,
de oarece, în cele mai multe cazuri, acestea sunt reprezentate de luptători decedați în urma
misiunilor sale, care sunt descriși ca drept e roi ce vor urma calea paradisului, sau de oameni
asasinați care sunt puși în ipostaza de dușmani sau necredincioși.
Informația redactată are o compoziție relaționată la mesaj și persoana care va recepționa, de
oarece impactul poate varia de la o persoană l a altă, iar acest factor este dependent de nivelul
social, cultural și de inteligența acestuia. La fel, importanța simbiotică dintre natura pozelor sau
a imaginilor și textul urmat, realizează o influență dublă asupra celui care citește.
Conținutul revist ei Dabiq, nu se limitează doar la o propagandă generală, ei se axează pe un
anumit public și pe punctele slabe ale acestora. Destul de evident este faptul că axarea pe
populația tânără, se datorează slabei informă ai acestora despre realitatea musulmană și unele
vulnerabilități cu care se întâmpină aceștia la o vârstă fragedă. Textul și contextul care dirijează
structura revistei, are cuvinte cheie, care acționează într -o manieră invizibilă asupra perceperii
umane. Începând cu denumirea de Dabiq, care este un oraș din Siria, mai are o conotație
simbolică cunoscută tuturor musulmanilor. Acesta este locul unde va avea loc un nou război
împotriva cruciaților.
Un rol, la fel de important, atribuit revistei este recrutarea noilor membri și motivarea acestora
de se alătura Statului Islamic. În acest scop, există o altă parte a Dabiq, unde sunt evidențiați și
slăviți noii tineri care s -au angajat în misiunile ISIS. Prin aceste remarcări are loc justificarea și
amplificarea deciziei tinerilor de a adera la conceptul lor. Adesea, mesajele sunt foarte
explicite, enumerând etapele de migrare și susținerea de care vor avea parte. La fel, nu sunt
excluși nici simpatizanții, care din anumite motive nu pot contribui cu prezența lor în Siria.
Astfel, sunt îndemnați să -i susțină de la distanță sau să se alăture unei filiale ISIS, din țara
respectivă. Deși succesul revistei a fost remarcabil, durata existenței ei a fost scurtă. Chiar la

29
puțin timp de la apariție, după 2 ani, aceasta și -a încetat publicările, iar locul i -a fost luat de
către o revistă nouă, cunoscută sub numele RUMIYAH .

RUMIYAH are și o denumire conotativă, în traducere fiind Roma, capitala creștinilor de
pretutindeni și dușmanul primordial al musulmanilor. Aceasta presupune un impediment în
stabilirea califatu lui mondial, de aceea reprezintă principala țintă a Statului Islamic.
Dintr -o perspectivă a structurii generale, revista nu se diferențiază cu mult de predecesorul său,
însă aceasta pare că a acaparat un auditoriu mai larg, în condiția în care este tradus ă în 10
limbi. Evoluția lingvistică a făcut ca hotarele afectate de propagandă, se să lărgească și să
prindă rădăcini în gândirea celor care au acces la această revistă. Se vede că prima etapă
mediată realizată prin Dabiq, a contribuit la o îmbunătățire vi zibilă. Revista se limitează în
jurul a 40 de pagini, cu o informație mai stocată și mai coerentă,cea din trecut întrecând dublul
paginilor. Ei se axează mai mult pe știri transmise de pe câmpul de luptă și de noile strategii în
vigoare. Tehnicile de propa gandă rămân neschimbate, iar rezultatul recrutării este în creștere.
Acapararea spațiului online, în proporții tot mai mari, le -a permis răspândirea revistei și
distribuirea acesteia pe toate portalele de social media. Astfel, facilitând accesul spre revi stă,
urmând doar indicația unui link.
Pentru a intensifica influența teroristă, aceștia au adăugat o secțiune suplimentară care se
recunoaște a fi sub denumirea de “Just Terror Tactics„. Compartimentul dat cuprinde o serie
informativă despre tacticile de luptă, armamente și elaborarea acestora în condiții de casă. La
fel, aici sunt evidențiate succesele lor de pe câmpul de luptă, atentatele realizate și metodele
care au contribuit la acest succes. Tot, în această secțiune pot fi găsite materia le didactice în
scopul realizării uneltelor de luptă din materiale simple, care se află la îndemâna fiecăruia. Sau
cum se manipulează un cuțit sau orice alt instrument criminal. Partea dată este dedicată, în
mare parte, celor care își pun scopul de urma IS IS sau de a colabora cu ei de pe alte teritorii.
Majoritatea, care rămân influențați de aceste mesaje sunt tineri de origine arabă sau cei care
sunt de religie musulmană și cred în islamismul radical.

30
Materialele informative au la bază surse veridice, cum ar fi Coranul sau citarea unor teologi
renumiți în lumea a treia. Datorită acestui fapt crește credibilitatea și influența manipulativă
asupra auditoriului său. Întregul conținut al revistei argumentează beneficiile luptei împotriva
occidentului și sporeșt e atitudinea de dușmani din partea cruciaților. Combinația dintr -o
argumentare bine întemeiată, din punct de vedere teologic, al luptei și vărsării de sânge,
amplifică atitudinea binevoitoare pentru a adera la o astfel de grupare, și lipsa vinovăției pentr u
faptele săvârșite.
Siguranța cu care aceștia publică constant, noi ediții ale revistelor, se datorează publicului țintă
care îi sunt destinate aceste mesaje. În primul rând, acesta constă din tineri musulmani aflați pe
teritoriile occidentale, cei care i ntenționează să se alăture ISIS, și în ultimul rând simpatizanții
din întreaga lume, indiferent de apartenența religioasă sau de nivelul social.
Deși revistele diferă prin denumirea sa, structura internă însă a rămas aproape neschimbată
pentru ambele. Ter oriștii grupării ISIS nu sunt compuse doar din luptători și cunoscători de
arme, o dată ce au înțeles efectul de propagandă, aceștia au tins să recruteze tot mai mulți
specialiști din mass -media și cunoscători de arta a scrierii. Pe lângă trăsăturile nece sare a fost o
cerere și pentru cei care știu să gestioneze cu gândirea umană, altfel spus, niște psihologi
manipulatori. Astfel, revistele au devenit complici la procesul de recrutare și dezinformare.
Datorită talentelor de a scrie, puterea cuvântului s -a dizolvat în praful de armă și lucrează
împreună, împotriva cruciaților.
Observând eficacitatea comunicării, ISIS a dezvoltat această sferă în cadrul organizației sale și
și-a elaborat mecanisme calitative, care le permite o interacțiune mai complexă între ei și
auditoriul său. Aceștia deja au schemă prestabilită cu dorințele și părțile slabe al acelor
simpatizanți, fie ei occidentali sau din țara a treia. Ceea ce îi unește pe membrii organizațiilor și
pe viitorii recrutanți, este gândirea și dorințele comun e. Astfel, ISIS a reușit să -și formeze
propriul platou comunicativ, care întrunește toate elementele unei redacții adevărate.
Subiectele găsite în revistele acestora abordează cele mai diverse subiecte, schimbându -se de la
o ediție la alta. Însă, stabile r ămân temele care sunt legate de religie și luptă. Printr -o analiză
realizată de Katie Cohen și Lisa Kaati [20], se poate observa că imaginile au un rol mai
important decât textul în sine, de oarece 78% din tot materialul revistei este prentat de către
imagini, pe când, doar 11% indică forma scrisă a comunicatelor. Aceste două componente se
completează reciproc, cauzând un impact mai mare asupra cititorului , fiind afectați,
concomitent, ambii receptori, drept urmare, are loc o asimilare mai pronunțată a ce lor expuse.
De aceea, ISIS adesea apelează la utilizarea photoshopului, pentru a obține imaginile dorite și
influența necesară asupra celor care îi urmăresc. Aceată tactică are două divizuni: cea

31
manipulativă și cea de convingere.
Totodată nu trebuie de ui tat despre aspectul propagandist, care de fapt, definește existența
revistelor jihadiste. Cum am menționat mai înainte, aceștia utilizează două forme de
comunicare, cea vizuală și cea scrisă. O importanță majoră i se acordă tipului de text, de oarece
acest a, în mare parte, este lipsit de termeni violenți sau care ar indica o formă extremistă de
existență. Pe de altă parte imagine sunt cuprinse , doar de trăsuti terorizante, cum ar fi:
armament, omor, sânge etc. Aceste trăsături de află în poziții contradicto rii, însă acest fapt duce
la argumentarea reciprocă. Se poate observa că sub o imagină cu ucigași, va fi o descriere
religioasă care va scuza cele întâmplate și le va atribui ritualelor sfinte, sau cu o trimitere la
Coran.
Un alt aspect propagandist care p oate fi remarcat în aceste două reviste este prezența
personajului feminin. Deși atât Statul Islamic, cât și religia musulmană este orientată spre
patriarhat și menținerea de imagine puternică a bărbatului, ISIS a apelat la ajutorul femeii în
organizația s a. Stipularea sexului feminin, în reviste, se face pentru a contribui la rerutarea
bărbaților, asigurându -i în acest fel că pot avea o viață obișnuită, chiar și într -o grupare
teroristă. Acest aspect este atribuit și pentru femei, de oarece și acestea pot fi atrase în acest fel,
datorită posibilității de a avea o familie și copiii. În acest context, au fost întreprinse o serie de
mesaje false despre comportamentul bărbaților în relație cu femeile , atribuindu -le o fațadă
romantică și grijulie. La fel, adese a se pot observa imagini din timpul căsătoriilor între membrii
organizației.
Alți membri incluși în jocul propagandist sunt copiii, acești fiind afișați sub trei aspecte: ca
copii încadrați în câmpul de luptă sau ca potențiali luptători, sub formă de victi me și sub
imaginea copiilor fericiți, care au un stil de viață obișnuit și se bucură de binele oferit de
califat. [21]. Copiii au impact emoțional mult mai puternic decât orice altceva, fapt știut și
analizat de către ISIS. De aceea, în reviste, foarte des pot fi întâlnite imagini cu copii care
participă la acțiuni militare având zâmbetul pe buze, sau copii care și -au pier dut viața pe
câmpul de luptă. Imaginea copiilor fericiți este foarte importantă, de oarece orice părinte își
dorește asigurarea unui mediu bun pentru copilul său, astfel stimulând recrutarea familiilor.
Pentru ei acest lucru este esenț ial, de oarece copiii pot fi instruiți de mici, în taberele grupării,
cum ar fi: manipularea armamentelor și inhibarea emoțiilor, orice manifestare de milă fiind
atribuite drept slăbiciune . Așa dar, copiii sunt supuși unei instruiri drastice, toate acestea fiind
doar în favoa rea teroriștilor, de oarece învățarea de la o vârstă fragedă, facilitează înrădăcinarea
extremist -ideologică. Copii mici care își încep viața în hotarele Statului Islamic sunt numiți
„puii califatului” [22].

32
Corel ația dintre propagandă și mass -media reprezi ntă tehnica terorismului c ontemporan, iar
eficacitatea acestei implementări este dovedită prin progresarea continuă a ISIS. Tot mai des
oamenii apelează la informațiile propagandiste, iar încadrarea acestora în mediul online
contribuie la o distribuire mai eficace și mai numeroasă, ajungând și în fața celor neinteresați.

Califatul digital: TWITTER, TELEGRAM și FACEBOOK
Secolul XXI reprezintă un echivalent al dezvoltării sferei informaționale. Acest eveniment este
reprezentat de mass -media și social -media î mpreună cu toate abilitățile internetului. Dacă acum
un secol unica sursă de a afla ceva nou era ziarul sau televizorul, atunci în prezent sistemele
digitale le -au zdrobit în câteva timpi datorită facilităților oferite. Telefonul și computerul
conectat la internet este un monstru informatic, care face atât conexiuni de comunicare cât și
formează legături interumane. Puterea dirijată de aceste tehnologii ne reprezintă existența, ele
fiind prezente în casele fiecărui om. Dependenți din necesitate sau din plăc ere, dar acesta este
fenomenul care caracterizează societatea contemporană. Tot mai des accesăm rețelele sociale
doar pentru a vedea careva noutăți, sau dar pentru a scurge timpul departe de realitate. Ceea
noile tehnologii este cu adevărat un lucru de apr eciat, însă dacă privim dincolo de punctele
pozitive, găsim și părți care lucrează în defavoarea noastră. Tot mai des se poate observa
absența conștiinței umane deși fizic sunt prezenți, lipsa exprimării emoțiilor adevărate și
înlocuirea acestora cu emotic ons, imaginarea unei vieți perfecte, care poate fi doar pe internet.
Am devenit niște obsedați în fața idolilor virtuali care ne dictează existența și care pretind că
sunt exemple de urmat.
Raportarea fenomenului la realitate este mult prea dur de perceput , de oarece plăcerea cu care
petrecem timpul în mediile online sunt preluate de niște infractori, care profită de naivitatea
noastră. Printre numărul lor se pot evidenția și teroriștii, îndeosebi Statul Islamic. Fiind o
grupare relativ nouă acestea s -au co nsacrat noilor metode de a ajunge la gândurile oamenilor.
Ei reprezintă prima grupare care este atât de activă în mediul online și care a reușit cu atâta
măiestrie să gestioneze t ehnologiile digitale. Teroriștii au devenit atât de influenți că au reușit
să-și formeze un califat digital. Ei dispun de propriile site -uri, de propriile metode de cyber –
atacuri, dar cel mai mult au rămas orientați spre rețelele sociale, acestea reprezentând un mediu
perfect pentru o lupă inconștientă. Tehnica de lucru poate fi ca racterizată cel mai bine prin
cunoașterea lor a psihologii umane, știind pe cine să contacteze și când să contacteze. Acest
fapt se explică printr -o expresie ca „controlul minții„ care are loc printr -o comunicare
îndelungată pe una din rețelele de socializ are sub format anonim. Tehnica vorbirii e antrenată

33
în dependență de interlocutorul atacat. Aceștia posedă arta subtilă de manipulare emoțională ,
care ulterior poate contribui la formarea unei prietenii virtuale sau chiar a unei iubiri. Două
tehnici prin care pot poseda gândirea umană și să -l convingi în cele dorite. Pentru teroriști cel
mai important este ca în urma acestor conversații, numărul de oameni recrutați să crească. Așa
dar, conștientizarea puterii de comunicare online a devenit un imbold pentru ISIS ca să
concentreze acțiunile teroriste, în mediul online. Cele mai populare în rândul lor sunt
identificate a fi: Twitter, Telegram și Facebook.
Rețeaua Twitter își asumă o mare responsabilitatea pentru distribuirea conceptului teroristic și
violent, de oarece reprezintă una din favoritele ISIS și a utilizatorilor. Datorită numărului mare
de conturi pe acest post online, teroriștii au acces la un auditoriu activ, cărora le sunt distribuite
mesajele propagandiste. Influența social media și anume a TWITTER -ULUI implică o muncă
intelectuală, destul de dificilă și meticuloasă. Nu este suficientă doar crearea unui profil, ci și
menținerea acestuia în limitele imaginei potrivite. O abordare corectă a utilizării relei de
socializare poate contribui la identificarea publicului țintă sau la cel cointeresat de o potențială
colaborare. Mesajele distribuite de jihadiști nu pot depăși cenzura online, depistarea unui
procentaj mare de comunicate violente sau imagini criminale pot duce la blocarea site -ului sau
la închiderea acestuia. De aceea ISIS se axează mai mult pe discursurile religioase, iar printr -un
limbaj discret, îndeamnă oamenii să -i susțină. Formarea unei comunități teroriste, în mediul
online, este la fel de important ca prezența acesteia în viața reală. ISIS posedă această opțiune,
fapt care îi ajută la promovarea ideologică și la identificarea noilor membri. Prezența acestora,
aproape în toată lumea, este un indice al puterii de care dau dovadă și al profesionalismul ui, de
oarece fiecare țară își are propriile atribute și caractere psihologice, iar cunoașterea și
manipularea cu ele poate fi făcute, doar cu ajutorul unui reprezentat, al statului dat .
Un studiu a identificat prezența a 25 000 de membri ISIS, pe rețeaua Twitter.[23] Numărul
jihadiștilor activi pe social media, este variabil, la fel și influența acestora asupra societății.
Într-un mod general, Statul Islamic folosește limba arabă, engleză și franceză pe rețelele de
socializare, fapt care demonstrează, că mesajele sunt predestinate populației musulmane.
Transferarea câmpului de luptă pe portalele mediatice le -a oferit posibilitatea să atragă tot mai
multă atenție asupra activității și ideologiei pe care o promovează. Ulterior, formându -se un
lanț neîntrerup t între propagandă și luptă.
Deși multe organizații mondiale încearcă să lichideze prezența ISIS pe twitter și pe alte rețele
sociale, acest lucru se pare a fi imposibil, de oarece limitele internetului sunt infinite, iar
blocarea unui profil se soldează cu formarea unui nou. ISIS dispune de o întreagă echipă, bine
pregătită în domeniul dat, astfel potențialul lor de război cibernetic este la fel ca a oponenților

34
săi. Prin intermediul twitter -ului, aceștia au reușit să -ți cucerească o poziție la nivel mond ial,
iar numele lor să devină cunoscut pentru fiecare om. Prezența lor în spațiul online a trezit
diverse sentimente pentru societatea contemporană, de oarece acest lucru reprezintă, la fel,lipsa
siguranței, îndeosebi când fiecare om este înregistrat pe un a din rețelele de socializare.
Problematica acestui fenomen nu constă în doar în activitatea teroristă online, ci în
interacțiunea oamenilor cu această structură ideologică, iar simbolistica și idealizarea a tot ce e
prezent pe internet, face ca oamenii să devină niște marionete în fața modelelor din spațiul
virtual.
Cu siguranță că orizontul Statului Islamic nu este determinat de către Twitter, așa că aceștia au
mai găsit un loc stabil și influent, unde ar putea să se promoveze. Facebook este una din cele
mai utilizate rețele de socializare, renumită în toată lumea. De altfel, ISIS și -a format o nouă
dimensiune propagandistă și prin intermediul acestei rețele de socializare. Facebook se
definește prin a fi o platformă care stochează o serie de date personal e: numele, prenumele,
vârsta, interesele, locul de trai până și membrii de familie pot fi identificați . Amalgamul de
informații oferă facilitatea de găsi o persoană doar stipulând cuvântul cheie, astfel fiind o sursă
de informare, foarte accesibilă și ușoa ră pentru unii infractori și cu siguranță pentru teroriști.
Datorită libertății de pe internet, fiecare poate să urmărească o pagină, să comenteze prin tot ce
crede și să -și împărtășească interesele. La fel funcționează și strategia ISIS pe facebook,
acest ea creează profile cu trăsături extremiste, își identifică simpatizanții și conlucrează
împreună.
Este clar că rețeaua dată a devenit un instrument esențial în promovarea și recrutarea teroristă .
Tot mai des s -au identificat grupuri prin care erau distribu ite video și imagini, care aveau drept
scop învățarea noilor membri, tehnicilor teroriste de luptă, de la distanță.
Facebook este utilizat în mai multe scopuri, drept exemplu: propagandă, recrutare și
sponsorizare. Procesul de recrutare a fost studiat foar te minuțios de către teroriști, ei au avansat
în activitățile digitale, astfel instalând un urmăritor pentru a identifica pe cei care le vizitează
profilele sau grupurile. Ulterior, cei interesați sunt contactați de către membrii ISIS și instruiți
în domen iul operațiunilor teroriste. Această schemă de recrutare este folosită pentru a recruta
membri noi, la scară mondială.
Procesul de radicalizare vine împreună cu propaganda, acestea două autodefinindu -se. Pentru a
putea insufla dorința de luptă și viziunile ideologice, teroriștii analizează factorul predispozant
care a contribuit la interesul simpatizantului sau a membrului ales de către ISIS. Printre acești
factori se pot număra: orientarea religioasă/politică sau principiile individuale. După care
reprezent anții Statului Islamic, parcurg la procesul de argumentare și de convingere a acelor

35
factori, care au contribuit la idea de a apela la ISIS. Astfel, folosesc diverse metode interactive,
care ar putea captiva în întregime interesul noului membru. Printre ac estea pot fin întâlnite:
înregistrări video, imagini violente și discursuri religioase. Uneori pentru a reuși procesul de
convingere este necesar de foarte mult timp, mesaje persuasive și argumente temeinice, care ar
argumenta existența organizației și ide ologiei utilizate. În unele cazuri, susținătorii ISIS vor să
renunțe la implicarea lor în grupare, acest lucru însă se soldează cu amenințări, frică, iar cel ce
s-a angajat a li se alătura nu mai are cale întoarsă. Toate manipulările pe care le folosește S tatul
Islamic sunt bazate pe noțiuni veridice din psihologia umană. Aceștia le cunosc slăbiciunile în
mod general, iar comunicarea duce la cunoașterea amănunțită a personalității, care a fost
implicată în procesul de recrutare.
Înainte ca să apeleze la r ecrutare, teroriștii simulează o potențială imagine psihologică a celui
interesant. Oamenii care au suferit traume grave ca:violul, umilință și discriminare sunt cei mai
tentați pentru a adera la o grupare teroristă, în așa fel revărsându -și durerea. Cel d in urmă, și
anume fenomenul de discriminare rămâne a fi cea mai actuală motivație pentru a colabora cu
teroriștii, sau de a deveni unul din ei. Problema dată este cauzată de emigrația în masă a
populației arabe, care ajung în țările occidentale pentru o vi ață mai bună, dar până la sfârșit nu
reușesc să -și formeze o adevărată casă pe pământul străin. Acest fapt se datorează înrădăcinării
culturale din țara mamă, pe când în alt loc, nu e atât de ușor să -ți păstrezi obiceiurile din trecut.
Interacțiunea cu un mediu total diferit de al tău reprezintă un proces de acomodare și asimilare,
e o muncă grea, care necesită sacrificii. Îndeosebi de fru strant este pentru populația musulmană
dificultatea, care implică urmărirea religiei. Concomitent cu această problemă, a pare și
discriminarea, mai noi discriminarea prin asociere. Un lucru remarcat, în ultimul timp este
asocierea emigranților cu teroriștii. Toate acestea în ansamblu sugerează o motivație spre
aderarea unei grupări teroriste, în scopul recăpătării drepturilo r și respectului, sau pentru
libertatea de a -și urmări religia. Cunoașterea imaginii psihologice a simpatizantului reprezintă
un pas spre obținerea unei victorii convingătoare, de oarece astfel, procesul de recrutare și
manipulare devin mult mai accesibil de realizat.
Datorită Facebook ISIS a reușit să-și suplinească numărul de luptători, într -un mod
considerabil și a atras tot mai mulți occidentali. Propaganda digitală rămâne a fi cea mai
eficientă pentru Statul Islamic, de aceea aceștia investes c timp și bani pentru a o dezvolta în
continuare. Ei au membri care sunt online timp de 24 h, fiind dispuși să intre în discuție cu cei
care îi contactează. Promisiunea unei vieți mai bune, mai echilibrate și fără necesități este
atrăgătoare pentru majorit atea tinerilor din familii vulnerabile, adolescente care trec printr -o
perioadă grea vieții și sunt în căutarea afecțiunii. Alte grupuri influențași de discursurile

36
jihadiste sunt musulmanii radicalizați sau persoane cu probleme de altă natură, cum ar fi ș i cea
psihologică. O dată ajunși pe teritoriul ISIS imaginile și visele transmise prin Facebook se
risipesc și recruții sunt nevoiți să de -a buzna cu realitatea mult mai sumbră. O categorie
separată, pentru care sunt efectuate mesaje manipulative sunt feme ile, care devin tot mai
cointeresate de viața alături de un mujahedin. Un exemplu în acest sens este o femeie din
Marea Britanie, care și -a lăsat viața obișnuită în trecut, doar pentru se alătura Statului
Islamic. [24] Sally Jones avea rolul de recrutant în spațiul online. Aceasta era mereu activă și de
nenumărate ori posta mesaje propagandiste pe pagina sa de Facebook sau Twitter.
Influența rețelelor sociale a devenit arma cea mai înfricată și greu de învins, iar numărul mare
al acestora complică și mai mu lt procesul de înlăturare a jihadismului virtual. De aceea ,
teroriștii au apelat la toate rețelele disponibile, printre care și telegram. Prin prisma social
media, ISIS încearcă să acapareze influență nu numai în spațiul islamic, dar și peste hotarele
acestuia. Concentrarea pe activitatea online se datorează dorinței de recrutare a noilor membri,
dar și necesității de implementare ideologică la nivel mondial. Instalarea lor pe platforma
telegram a contribuit, încă o dată, la ușurarea realizării scopurilor c riminale.
În timp ce Twitter și Facebook deja duc o luptă contra acțiunilor teroriste, Telegram oferă
libertatea de a se promova. Datorită unor funcții, care diferențiază această platformă de chat de
alatele, cum ar fi ștergerea mesajelor într -un timp programat, permite o comunicare directă care
poate rămâne neidentificată. Teroriștii o folosesc în diverse scopuri: discuții online, expediere
de fotografii și video, apeluri și recrutări. Tehnica de abordare nu este prea diferită, însă se
folosește mai des, grație anonimatului păstrat. De aceea ace astă aplicație rămâne a fi una dintre
preferatele grupării ISIS. Problema păstrării identității în secret a creat discuții controversate în
mai multe țări, iar tema a ajuns să fie discutată de guverne pentru stabilirea unei soluții. La
cererea acestora de a putea urmă platforma, pentru a identifi ca discuțiile dintre teroriști , Pavel
Durov, fondatorul Telegram, a respins propunerea. Acesta a explicat că intimitatea
utilizatorilor este mai importantă decât fenomenul terorismului. Astfel, tot mai multe țări au
convenit la decizia de a interzice utilizarea Telegramului pe teritoriul statului respectiv.
Primele care au întreprins aceste măsuri au fost Rusia și Iran, în scopul securității
naționale. [25]
Prin intermediul acestei aplicații, teroriștii au reușit să c oordoneze și să planifice mai multe
atentate teroriste, unul dintre ele fiind atentatul de la Paris din 2015. Telegram a fost
intermediatorul care a contribuit la expedierea locațiilor și la punerea în practică a planului. La
fel ca în celelalte surse tehn ologice, ISIS a utilizat toate posibilitățile pe care le oferă aceasta.
De aceea utilizarea Telegramului se poate clasifica în două categorii: grupuri și chat -uri. Cu

37
ajutorul grupurilor online, teroriștii își continuă vechea schemă de propagandă prim mesa je
violente, imagini și înregistrări video, iar prin chat -uri are loc comunicarea directă, clarificarea
unor probleme cu participanții atentatelor și gestionarea informațiilor/sarcinilor. Grație
anonimatului oferit de platformă, ISIS o utilizează cu asalt și fără limite. În grupurile
Telegramului, în comparație cu alte platforme digitale, pot fi observate materiale cu caractere
mult mai violente și netrecute prin cenzură. Deși mesajele private nu pot fi identificate în nici
un mod, aceasta nu este valabilă pentru grupuri, o dată ce sunt identificate elemente cu caracter
terorist, acestea sunt șterse automat sau sunt blocate. Din acest motiv, teroriștii de mai multe
ori apelează la chat -uri private, îndeosebi după ce simpatizanți i trec peste etapa de căpătare a
încrederii.

Concluzii
Deși trăim într -o perioadă în care dezvoltarea tehnologică, informațională și interumană a atins
apogeul tuturor timpurilor, aceasta este afectată de niște fenomene violente, care ponegrește
imagina unei civilizații reușite. Ne bucu ră de noile tehnologii, de facilitățile mass -media și de o
distrugere a limitelor geografice. În prezent suntem mai liber i ca niciodată, avem drepturi în
orice sferă, iar majoritatea politicilor se țin de principiul democrației. Trăim într -o perioadă a
prosperității, a posibilităț ilor, dar și a unor fenomene ce nu se încadrează în ramurile unei
societăți dezvoltate. Acestea sunt reprezentate de niște instincte umane, probabil naturale, ca
tendința pentru putere, pentru dominare și acaparare . Suntem martorii ocular i la un eveniment
cu o vechime de secole, dar care a apărut într -o alură nouă și care și -a atri buit toate reușitele
societății contemporane.
Terorismul este un fenomen uluitor, care a reușit să afecteze un întreg secol, prin invazia sa. De
la prima sa apariție, s -au lăsat urme sângeroase și înfricoșătoare, asemenea situațiilor din
prezent. Suntem puși în fața unei probleme cu care trebui să se înfrunte o întreagă generație. De
mici suntem învățați că avem dreptul și că trebuie să le respectă m pe ale celorlalți, dar cine o să
ne respecte pe ale noastre , rămâne încă necunoscut. Zilnic ne sunt încălcate drepturile prin
diverse metode. Atât mass -media cât și amicii săi teroriștii ne invadează spațiul privat,
instalându -ne într -o postură de teroar e și frică. Ne simțim de -a dreptul amenințați deși nu avem
contact direct cu infractori i. Avem postura de victimă fără să ne dăm seama. Cine ne asigură că
nu vom fi noi următorii care vom suferi din urma atentatelor teroriste?
Combinația dintre manifestăr ile teroriste și transmiterea informațiilor televizate ne face
involuntar prezenți și vinovați în cele întâmplate. De multe ori privind televizorul te ia groaza

38
celor văzute, iar transmisiile în direct de la locul faptei, taie limitele și ne transportă pri n timp
și spațiu. Problema terorismului constă nu doar în evenimentul propriu -zis, dar și în fenomenul
raportării acestuia, omenirii. Dramatizarea exagerată, redarea amănunțită a tuturor momentelor
ne face să ne simțim și mai agresați, și mai vulnerabili î n fața lucrurilor care se întâmplă.
Altă latură care mi s -a părut destul de importantă, pentru a fi plasată ca o idee separată este
combinarea mass -media și social media, de oarece împreună acestea formează o putere de
nedescris. În prezent, nu există nic i o persoană care să nu poată avea acces la aceste două surse
de informare, de multe ori, chiar dezinformare. Nu mai există un public separat care poate fi
vizat de aceste acțiuni, cu toții folosim televizorul sau internetul, o diferență e că categoria
oamenilor care au un spiri t analitic, pot face o deosebire dintre adevăr și fals, dintre un adevărat
pericol și un spectacol Tv.
Dezvoltarea accelerată ne -a pus pe toți în plasa nedreptății, de oarece secolul informațional le -a
dat tuturor frâu liber de expr imare, indiferent de domeniu și de cunoștințele posedate. Cineva
folosește sursele digitale pentru a se autodefini, iar alții în scopuri masacre. Jurnaliștii pot fi
numiți complicii informaționali ai teroriștilor, de oarece aceștia le oferă o mediatizare gratuită,
pe când cei din urmă, un spectacol șocant care va acapara atenția publicului. Tangența dintre
aceste două fenomene pare a fi prea dură, pentru a o lua drept fapt real, însă adevărul ne spune
contrariul.
Analizând legătura dintre rețelele de sociali zare și acțiunile teroriste, putem deduce că
transferarea războiului pe un teritoriu virtual reprezintă cea mai mare amenințare asupra
societății contemporane. Pericolul se datorează atât folosirii exagerate a social media de către
oameni cât și a grupăril or teroriste. La fel, în mediul online nu există securitate, nu poate fi
urmărit fiecare utilizator în parte, de aici și șansele mult mai mari de a deveni ținta unui
terorist. Nu poate fi negată și importanța tipurilor de utilizatori, de oarece anumite gru puri sunt
mai vulnerabile în fața mesajelor teroriste. Printre aceștia se pot enumera tinerii marginalizați,
care doar așteaptă să fie tent ați de o astfel de asociație , tineri cu traume psihologice care își pot
regăsi personalitatea în astfel de acțiuni, sau să fie manipulați emoțional, prin promisiunile care
le oferă teroriștii. Altă grupă, mai actuală, sunt femeile, care tot mai des au interesul de a
participa la viața criminală. Acestea se implică fie din dorința de a fi soția unui mujahedin, fie
din si mplă curiozitate.
Problema terorismului contemporan nu constă doar în existența acestuia, dar și în globalizarea
lui. Tot mai des tineri și tinere, din Europa, se alătură misiunilor extremiste. Acest fenomen
implică o problemă majoră în rândul societății nemusulmane, de oarece structurile teroriste își
recapătă scopul formării. Adesea, ei vin cu argumente că luptă în numele religiei, dar în același

39
timp primesc noi membri care nu au nici o tangență cu islamul. Această divergență scoate în
vileag adevăratul motiv al presiunii ex ercitate asupra spațiului occidental.
O altă latură problematică cauzată de existența grupărilor teroriste este faptul că aceștia au
căpătat teritorii și încercă să simuleze viața unui stat adevărat. Consecințele sunt vizibile, de
oarece aceștia și -au pro pus propriile legi, propriile reguli și gestionează resursele teritoriale și
umane după bunul plac.
Atentatele teroriste sunt și vor fi fenomene care nu țin legătura cu moralitatea sau cu o cază
argumentate. La fel cum au făcut de-a lungul timpului, vor c ontinua să atace tot ce este
vulnerabil, state, guverne, oameni, și își vor continua îndeplinirea obiectivelor principale ca:
instalarea fricii, terorii și spaimei. Pentru ei existența sa se rezumă formarea unui spectacol
terorizant, în care idea principal ă este moartea și dominarea, iar personajele de bază, victimele
și numărul cât mai mare al acestora.
O dată cu dezvoltarea occidentului crește și pasiunea extremiștilor pentru elaborarea noilor
planuri de acțiune. Deciziile lor nu sunt chibzuite și nici n -au vreun motiv bine punctat. Dorința
exagerată pentru astfel de acțiuni se pot explica, doar prin faptul marginalizării persoanelor
implicate în aceste grupări.
Cel mai important moment, care merită atenția noastră, este abuzul exercitat de către terori ști
asupra securității mondiale. Aceștia au invadat toată lumea, gestionând din interiorul țărilor,
ideile sale ucigașe. Atentatele mereu au avut un impact nefiresc asupra societății mondiale,
devenind dependentă de acțiunile teroriste. Consecințele sunt d e mare amploare, pierderi de
vieți omenești, pierderi financiare și insecuritate continuă. Dacă pentru ei aceste evenimente
sunt un soi de distracție, atunci pentru oamenii obișnuiți, toată activitatea lor e o tragedie
particulară.
Inițiativele guvernelor și statelor nu sunt suficiente pentru a înlătura, în totalitate, fenomenul
terorismului. La acest subiect mai sunt multe lacune sau interese di diferite ordine, care
împiedică o gestionare corectă a ordinelor de securitate. La fel este foarte important ca toate
sferele de activitate să fie vizate de aceste inițiative, inclusiv mass -media și social -media, care
rămân a fi cele mai greu de combătut.
E necesar să se pună un accent serios în aceste domenii, pentru a le putea urmări și acționa
corect împotriva in amicilor criminali. Stabilirea unei verificări mai mari în spațiul online și
impunerea restricțiilor pe rețelele de socializare, ar pute contribui la o beneficiere în acest sens.
În aceeași situație se află și mass -media, necesitând o cenzură mult mai comp lexă, care nu va
permite implicarea personajelor teroriste. De oarece știrile cu caracter violent, îndeosebi, cu

40
prezentarea membrilor teroriști creează diverse emoții, printre rândurile publicului. Cea mai
efectivă măsură de securitate, în contextul mass -mediei, îl reprezintă secretul, sau altfel zis
evitarea distribuirii unei astfel de informații.
Astfel, rezumând ideile materialului de mai sus, pot spune că terorismul rămâne a fi o
problemă neînțeleasă pe deplin și neînlăturată. Însă importanța ei este c ât se poate de mare în
societatea contemporană, ocupând un loc primordial în viața fiecăruia și exercitând consecințe
serioase asupra următoarelor generații și a dezvoltării lor ulterioare.

41
Bibliografie
[1] Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului (2018), p.25
[2] Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului (2018), p.112
[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Salafi_jihadism, caracteristicile salafismului
[4] https://www.dw.com/ro/pre%C5%A3ul -terorismului/a -18854992
[5] https://www.fr anceinter.fr/societe/l -impact -desastreux -des-attentats -terroristes -sur-le-
tourisme -a-paris -et-en-ile-de-france
[6] https://cursdeguvernare.ro/costurile -terorismului -o-analiza -de-la-distrugeri -efective -la-
scaderea -productivitatii -prin-ingradirea -liberei -circulatii -in-2014 -au-fost-mai-mari-decat -la-
atentatul -din-11-septembrie -din-new-yor.html
[7] https://www.liberties.eu/ro/news/rasism -xenofobie -europa/737
[8] https://www.lemonde .fr/idees/article/2016/07/27/resister -a-la-strategie -de-la-
haine_4975150_3232.html
[9] Virgiliu Gheorhge (2005) Efectele Televiziunii asupra Mintii Umane
[10] Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului (2018), p.427
[11] https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/tv5 -monde -atacat -de-hackerii -isis-378528
[12] https://ro.wizcase.com/blog/statistici -uimitoare -despre -internet -si-social -media/
[13] Film documentar, My daughter and the caliphate | DW Documentary
[14] https://w ww.vice.com/ro/article/mgay8a/statul -islamic -recruteaza -femei -europene -care-
sa-se-alature -califatului -139
[15] Joby Warrick, Flamurile Negre: Ascensiunea ISIS (2016) p. 4
[16] Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului (2018), p.450
[17] https://www.capital.ro/isis -emite -propria -moneda -cum-arata -banii -statului -islamic.html
[18] https://www.forbes.ro/articles/cele -mai-bogate -organizatii -teroriste -din-lume -105349
[19] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_terrorist_incidents_linked_to_ISIL#2 020
[20]Katie Kohen și Lisa Kaati, Digital Jihad. Propaganda from the Islamic State (2018), p.60
[21] Katie Kohen și Lisa Kaati, Digital Jihad. Propaganda from the Islamic State (2018), p. 78
[22] Katie Kohen și Lisa Kaati , Digital Jihad. Propaganda from the Islamic State (2018), p.80
[23] https://www.technologyreview.com/2017/02/10/154074/data -mining -reveals -the-rise-of-
isis-propaganda -on-twitter/
[24] https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/femeia -din-posterul -isis-plange -pentru -ca-
vrea-sa-se-intoarca -in-marea -britanie -754782

42
[25] https://www.go4it.ro/content/aplicatii/aplicatia -telegram -are-probleme -in-inca-o-tara-o-
instanta -a-decis -interzicerea -acesteia -17163520/
1. Alan G. Jamieson, Credința prin sabie: Scurtă istorie a conflictului dintre creștini și
musulmani, 2016
2. Andreea Alina Mogoș. "ACTORI ÎN TEATRUL TERORII: TERORISTI SI VICTIME "
3. Berfin Kademir, Alezander Brand, Social Media in Operation – A Counter -Terorrism
Pesrspective
4. Europol, Who disseminates Rumiyah? (2018)
5. Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului (2018)
6. Jean-Paul Marthoz , Les médias face au terrorisme : manuel pour les journalistes 2017
7. Joby Warrick, Flamurile Negre: Ascensiunea ISIS (2016)
8. Katie Kohen și Lisa Kaati, Digital Jihad. Propaganda from the Islamic State (2018)
9. Lt.drd. Daniel PÎSLARIU, Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“, „
Promovarea terorismului contemporan prin intermediul mijloacelor social media„
10. Michael Weiss, Hassan Hassan, ISIS Armata Jihadului (2016)
11. Remus Jurj -Tudoran. "Infracțiunea de terorism cibernetic – elemente constitutive și studii
de caz"