Chestionar Planificare Participativa

=== 73f11cd84da19b20615ef489bb70c0fc26fbde5d_547468_1 ===

Nume cursant………………………………………………………………………………………….

Anul Universitar: 2017-2018

Data:………………………………….

Chestionar

1. Lista de mai jos cuprinde principalele elementele ce determină succesul unei colaborări participative.

Nevoi clare și o bună programare a activităților. (Sunt grupurile de interes pregătite să colaboreze​​? Necesitatea colaborării este percepută ca o urgență?)

Grupuri de interes puternice. (Sunt aceste grupuri credibile, bine organizate și capabile să-și reprezinte interesele?)

Implicarea tuturor celor vizați. (Sunt prezente toate sectoarele importante preocupate de problema pusă în discuție? Sunt implicați atât femei cât și bărbați la toate nivelele? Sunt prioritățile lor luate în considerare și înglobate în decizia formulată?)

Credibilitatea și "deschiderea" procesului. (Sunt toate grupurile de interes de părere că procesul este corect în ce privește luarea deciziilor, deschis tuturor și nu dominat de o singură parte, că este condus după proceduri asupra cărora s-a căzut de acord și care îi asigură aceste calități prin implicarea egală a părților?)

Angajarea și implicarea nivelului înalt, lideri vizibili. (Dacă de exemplu primarul (sau directorul) nu poate fi implicat, trimite el un reprezentant cu autoritatea de a lua decizii? Trimit organizațiile civice și cetățenii pe cei mai buni reprezentanți pentru a participa la discuții?)

Sprijinul sau consimțământul reprezentanților puterii. (Consimt instituțiile cheie și grupurile de putere – de exemplu: Consiliul local, Consiliul Județean, Camera de comerț, ONG – urile locale, repezentanți ai minorităților etc. să sprijine și să accepte recomandările rezultate în urma procesului participativ?)

Eliminarea neîncrederii și a scepticismului. (Se depun eforturi în acest sens încă de la începutul procesului?)

Conducerea fermă a procesului. (Este administrat eficace procesul colaborării? Sunt directionați ferm participanții către un dialog constructiv în ciuda diferențelor de opinii? Sunt sprijinite grupurile de interes în negocierea punctelor dificile și în impunerea regulilor de lucru?)

Succese interimare. (Se realizează succese pe parcursul procesului? Sunt acestea construite, conștientizate și recunoscute astfel încât să dea încredere participanților și să se asigure durabilitatea procesului?)

– Trecerea la probleme generale / globale. (Sunt participanții concentrați mai puțin asupra problemelor de detaliu și mai mult asupra celor de interes general pentru comunitate?)

Alegeți 5 dintre aceste elemente – cele mai importante în domeniul dumneavoastră de activitate – și precizați motivele acestei alegeri.

Dintre elementele ce determină succesul unei colaborări participative am optat pentru:

1 Nevoi clare și o bună programare a activităților,

2 Credibilitatea și "deschiderea" procesului,

3 Eliminarea neîncrederii și a scepticismului,

4 Implicarea tuturor celor vizați,

5 Succese interimare.

M-am oprit asupra acestor alegeri deoarece consider că sunt cerințele care pot contribui la constituirea unui grup de lucru cu implicarea activă a reprezentanților. Consider că între aceste principii se poate stabili o interdependență, pentru ca implicarea participativă să nu fie percepută ca o formalitate, ci ca un act responsabil atât în plan individual, cât mai ales la nivelul comunității locale. Astfel, prin identificarea unor nevoi clare și o bună programare a activităților, grupurile de lucru sunt motivate să stabilească o colaborare constructivă. Dacă se identifică nevoile comunității, colaborarea în cadrul grupurilor de lucru poate să apară mult mai repede, evitând diverse bariere de comunicare sau influență. O altă alegere o reprezintă credibilitatea și "deschiderea" procesului. Pentru instaurarea unei colaborări participative între reprezentanți ai unei comunități chemați să demareze proiecte de interes general, credibilitatea este necesară. Eliminarea neîncrederii și a scepticismului este în directă concordanță cu alegerea anterioară, respectiv cea care vizează credibilitatea. În momentul în care între grupurile de lucru se percepe credibilitatea, are loc și eliminarea neîncrederii. Din demersurile anterioare decurge cel de-al patrulea element care contribuie la succesul unei colaborări participative, adică implicarea tuturor celor vizați. Eliminarea formalismului între grupurile de lucru se realizează numai în condițiile în care fiecare se simte la fel de important. Pentru ca în cadrul colaborării participative să se instaureze continuitatea în vederea trecerii la problemele de ordin global, sunt importante succesele interimare. Obținerea unor succese interimare contribuie la coeziunea grupurilor de lucru, dar și la implicarea în extinderea acțiunilor realizare.

Explicați în continuare de ce credeți că ar fi posibil – sau dimpotrivă dificil – să le implementați în comunitatea, colectivul sau organizația din care faceți parte.

1 Nevoi clare și o bună programare a activităților.

Stabilirea nevoilor comunității ar putea fi identificate la nivelul comunității deoarece problemele de interes general sunt cunoscute și se dorește rezolvarea lor. S-ar putea întâmpina unele probleme în programarea acestor activități, având în vedere faptul că, de obicei se subapreciază problemele și impedimentele care pot să apară pe parcurs.

2 Credibilitatea și "deschiderea" procesului

Implicarea unor grupuri diferite în cadrul unei colaborări de tip participativ ridică multe probleme organizatorice, mai ales în condițiile în care există reprezentanți care manifestă neîncredere în acțiunile grupului sau dacă apare dorința de dominare si impunere a deciziilor de către unele părți. Prin stabilirea unei comunicări bazată pe realism și atribuirea de sarcini tuturor grupurilor, se pot înlătura toate barierele care pot frâna demararea procesului.

3 Eliminarea neîncrederii și a scepticismului

Dacă fiecărui grup de lucru îi sunt încredințate sarcini distincte în cadrul grupului de lucru, neîncrederea și scepticismul dispar după primele întâlniri. Implicarea personală în cadrul grupului este în directă interdependență cu nevoia de afirmare individuală. Astfel este evitată neîncrederea și ideea că unii sunt acolo doar pentru a fi de acord cu cei care iau decizii.

4 Implicarea tuturor celor vizați.

Pentru ca acțiunea participativă să se transfere treptat la nivel de comunitate, se impune ca în decizia inițială să se regăsească priorități care să vizeze cât mai multe categorii. Astfel vom asigura implicarea atât a tinerilor cât și a vârstnicilor, a femeilor dar si a bărbaților, a celor cu studii, dar si a muncitorilor.

5 Succese interimare

Dacă se respectă cele patru cerințe prezentate anterior, cu siguranță că se vor înregistra succese interimare. Orice mică realizare în cadrul grupului de colaborare participativă constituie un impuls pentru continuarea și extinderea acțiunilor. Este dovedit psihologic faptul că satisfacția resimțită în urma unor acțiuni participative mobilizează si motivează indivizii.

2. „Scara Arnstein” prezintă metaforic gradele de implicare a cetățenilor (sau membrilor unei organizații sau colectiv) prin 8 trepte.

Treptele de la bază sunt (1) manipularea și (2) terapia. Ele descriu nivele de neparticipare, obiectivul lor real fiind excluderea cetățenilor (membrilor colectivului) din conducerea și planificarea programelor, în timp ce conducătorii sunt abilitați să îi "educe" și "vindece" pe participanți.

Următoarele două trepte – (3) informarea și (4) consultarea – sunt doar jumătăți de măsură. Cetățenii sunt informați că o anumită acțiune le va afecta direct mediul și stilul de viață. Comunicarea este de obicei unilaterală, fără feedback sau posibilități de negociere, formală și intimidantă și de obicei realizată prea târziu pentru a se mai putea influența decizia care vine de sus. Pot reprezenta metode legitime de culegere a informației de la cetățeni dar nu există nici o garanție că informația va fi luată în considerație la formularea deciziilor.

Accepțiunea uzuală pentru consultarea cetățenilor include anchete de opinie, întâlniri și audieri.

Treapta (5) este calmarea spiritelor și de obicei pe acest nivel cetățenilor li se dau mai multe șanse să își exprime părerile, de a le argumenta, de a prezenta și puncte de vedere diferite de cele oficiale.

Ultimele 3 trepte sunt (6) parteneriatul, (7) delegarea puterii și (8) controlul din partea cetățenilor. În ultimele două, cetățenii capătă controlul prin deținerea majorității în comitete de management sau de elaborare de politici, sau chiar prin deținerea puterii manageriale.

Ați fost cu siguranță în situația de a identifica una sau alta dintre „treptele” scării Arnstein descrise mai sus în domeniul dumneavoastră de activitate (sau în domenii conexe).

Descrieți 3 experiențe personale, precizând circumstanțele în care s-au produs.

Desființarea unei școli de la nivelul comunei, din cauza scăderii numărului de elevi a impus informarea cetățenilor (treapta 3 Scara Arnstein).

Consultarea – ancheta de opinie (treapta 4 Scara Arnstein) s-a realizat când un investitor a solicitat concesionarea unui teren aparținând comunității locale.

Parteneriatul (treapta 6 Scara Arnstein) s-a realizat pentru reabilitarea Căminului cultural. În parteneriat cu o firmă de livrare a materialelor de construcție din localitate, s-a realizat reabilitarea instituției de cultură, fapt care a determinat impulsionarea activității culturale la nivelul comunei.

Exemplul 1: Realizarea rețelei de aducțiune și distribuție a apei potabile

Diversitate în implicare 1 2 3 4 5

Echitate în alocarea și utilizarea 1 2 3 4 5

resurselor publice

Transparență în acțiuni și în comunicare 1 2 3 4 5

Deschidere pentru noi idei și puncte 1 2 3 4 5

diferite de vedere

Răspundere în derularea de politici și acțiuni 1 2 3 4 5

Încredere acordată de către cetățeni 1 2 3 4 5

Punctaj total: 26

Exemplul 2: Modernizarea bazei sportive

Diversitate în implicare 1 2 3 4 5

Echitate în alocarea și utilizarea 1 2 3 4 5

resurselor publice

Transparență în acțiuni și în comunicare 1 2 3 4 5

Deschidere pentru noi idei și puncte 1 2 3 4 5

diferite de vedere

Răspundere în derularea de politici și acțiuni 1 2 3 4 5

Încredere acordată de către cetățeni 1 2 3 4 5

Punctaj total: 17

(Dacă ați obținut pentru fiecare exemplu între 24 și 30 de puncte, vă puteți manifesta recunoștința pentru oficialii locali aleși care vă reprezinta!…

Dacă punctajul obținut este între 15 și 24 de puncte, a sosit timpul să vă organizați pentru a-i ajuta să fie mai responsabili din punctul de vedere al acestor principii…

Dacă punctajul este mai mic de 15 puncte, este momentul să vă ginditi la schimbarea lor!!!…)

În viziunea mea, comunitatea din care fac parte, respectiv comuna Vulturu din județul Vrancea, peste 15 ani ar trebui să fie la nivelul unei localități similare dintr-o țară europeană care își axează politicile pentru cetățenii pe care îi reprezintă. Deci, îmi imaginez că bunăstarea cetățenilor va fi la alt standard față de perioada actuală. Consider că trebuie să se îmbunătățească: aspectul estetic al localității, asigurarea de facilități tinerilor, pentru a-i determina să revină după terminarea specializării, sau, cei plecați la muncă în străinătate să revină și să investească în zonă. De asemenea, oportune ar fi și amenajarea unor cluburi și azile pentru bătrânii localității, dar și o bibliotecă cu spațiu pentru diverse activități sociale și culturale pentru copii. Nu ar fi lipsită de importanță nici extinderea programului After school pentru toți școlarii, cu asigurarea mesei de prânz din fonduri județene și locale.

5. Ce acțiuni credeți că ar trebui intreprinse și de către cine pentru realizarea „viziunii” prezentate la pct. 4,? Ȋn care dintre aceste acțiuni credeți că v-ați putea implica?

Pentru realizarea viziunii ar trebui demarate proiecte de dezvoltare pe termen mediu și lung, în care să fie implicate atât forurile de decizie locale, cât și oamenii de afaceri și reprezentanții cetățenilor. Părerea mea este că bunăstarea cetățenilor este în directă concordanță cu calitatea managementului local. De asemenea, politicile județene trebuie să sprijine autoritățile locale. Creșterea încrederii cetățenilor în aceste foruri decizionale trebuie să se realizeze prin schimbarea calității vieții.

Probleme:

a Plecarea tinerilor

b Îmbătrânirea populației

c Subfinanțarea

Oportunități:

a Frumusețea zonei

b Disponibilitatea reprezentanților locali

c Posibilități de dezvoltare a unor afaceri în domeniul turismului

Enunțul problemei:

Dacă tinerii pleacă să lucreze în străinătate, o parte din venituri se va regăsi în creșterea confortului gospodăriilor.

Potențiali factori interesați:

1Distribuitorii de materiale de construcție

2 Firmele de prestări servicii

3 Școala

Enuntul oportunității:

Dacă tinerii care lucrează în străinătate ar investi în turismul local, zona ar deveni atractivă în turismul rural, iar comunitatea ar prospera.

Potențiali factori interesați:

1Comunitatea locală

2 Primăria (taxe și impozite plătite de investitori)

3 Regiile de transport

Implicarea mea într-un proces de planificare participativă ar consta în constituirea unor asocieri între tinerii cu potențial financiar pentru a demara împreună o afacere. De exemplu, frații care lucrează de mai mult timp în străinătate pot fi convinși să înceapă o afacere în domeniul turismului rural. Această modalitate le-ar asigura atât venituri din afacere, cât și locuri de muncă pentru cei din familie. Totodată, produsele țăranilor ar putea fi valorificate la nivel local, asigurându-le astfel un venit.

Contribuția mea ar putea fi determinantă în conceperea unor proiecte cu finanțare europeană care să-i ajute pe tinerii investitori, precum și obținerea avizelor necesare unei noi afaceri.

Consider că atunci când am pus în practică deciziile altora ar fi trebuit să fiu mult mai convingător; trebuia să acționez ca și când ar fi fost deciziile mele.

Atunci când am luat decizii pe care alții le-au pus în practică, rezultatele puteau fi mult mai repede vizibile dacă realizam o comunicare mult mai eficientă cu cei care aveau de pus în practică deciziile mele. Comunicarea este deosebit de importantă între factorii de decizie și cei de aplicare, pentru a nu distorsiona sau întârzia atingerea obiectivelor.

10. Ați fost pus în situația în care veți exercita atribuții de conducere ce depășesc mandatul dumneavoastră curent.

Veți fi conducătorul unei echipe de planificare participativă al cărei obiectiv este găsirea de soluții pentru o problemă aparută într-unul din cartierele localității dvs. – o grădiniță pentru copii care a devenit supraaglomerată de când în cartier s-au mutat familii de romi cu mulți copii.

Mulți locuitori ai cartierului privesc cu îngrijorare sau chiar cu nemulțumire agresivă situația creată.

Folosind o parte dintre informațiile cuprinse în scenariul prezentat în cadrul cursului, ce acțiuni credeți că puteți iniția pentru a aborda potențialul conflict etnic ce riscă să apară în cartier?

Pentru evitarea unui conflict interetnic, în primul rând aș apela la medierea situației. Pentru această mediere aș implica și Biserica, solicitând și ajutorul preotului, care i-ar putea sensibiliza pe părinții români reticenți, amintindu-le de egalitatea cu care suntem priviți cu toții de Dumnezeu.

Următoarea măsură ar fi să creez un grup de lucru în care să implic: părinți, educatoare, reprezentanți ai primăriei, consilieri locali, în ideea găsirii unei măsuri de reducere a numărului copiilor dintr-o grupă, prin înființarea încă a unei grupe de grădiniță, dar făra separare etnică. De asemenea, pentru integrarea copiilor de etnie romă în colectivul grădinitei aș apela la ajutorul unui sociolog sau psiholog școlar, pentru ca familiile acestor copii să fie consiliate. Această consiliere ar trebui să vizeze atât aspectele de natură comportamentală, cât și cele de igienă. Copiii romi vor fi acceptați fără discriminare in colectivele de copii preșcolari și școlari, dacă au un comportament civilizat și sunt curați. În cazul în care familiile copiilor romi au dificultăți financiare, pe lângă ajutorul social atribuit de primărie, aș căuta soluții în acest sens. De exemplu, implicarea femeilor din comunitate în colectarea de hăinuțe și obiecte de strictă necesitate se poate realiza prin implicarea Bisericii. Un aspect important pentru integrarea interetnică consider că este monitorizarea comportării părinților de etnie romă. Societatea acceptă fără reserve persoanele cu bun simț și un comportament social adecvat. În acest sens, mi se pare importantă acțiunea de sensibilizare a noilor veniți în localitate, pentru a respecta cetățenii și comportamentul civilizat.

=== 73f11cd84da19b20615ef489bb70c0fc26fbde5d_547469_1 ===

Nume cursant………………………………………………………………………………………….

Anul Universitar: 2017-2018

Data:………………………………….

Chestionar

1. Lista de mai jos cuprinde principalele elementele ce determină succesul unei colaborări participative.

Nevoi clare și o bună programare a activităților. (Sunt grupurile de interes pregătite să colaboreze​​? Necesitatea colaborării este percepută ca o urgență?)

Grupuri de interes puternice. (Sunt aceste grupuri credibile, bine organizate și capabile să-și reprezinte interesele?)

Implicarea tuturor celor vizați. (Sunt prezente toate sectoarele importante preocupate de problema pusă în discuție? Sunt implicați atât femei cât și bărbați la toate nivelele? Sunt prioritățile lor luate în considerare și înglobate în decizia formulată?)

Credibilitatea și "deschiderea" procesului. (Sunt toate grupurile de interes de părere că procesul este corect în ce privește luarea deciziilor, deschis tuturor și nu dominat de o singură parte, că este condus după proceduri asupra cărora s-a căzut de acord și care îi asigură aceste calități prin implicarea egală a părților?)

Angajarea și implicarea nivelului înalt, lideri vizibili. (Dacă de exemplu primarul (sau directorul) nu poate fi implicat, trimite el un reprezentant cu autoritatea de a lua decizii? Trimit organizațiile civice și cetățenii pe cei mai buni reprezentanți pentru a participa la discuții?)

Sprijinul sau consimțământul reprezentanților puterii. (Consimt instituțiile cheie și grupurile de putere – de exemplu: Consiliul local, Consiliul Județean, Camera de comerț, ONG – urile locale, repezentanți ai minorităților etc. să sprijine și să accepte recomandările rezultate în urma procesului participativ?)

Eliminarea neîncrederii și a scepticismului. (Se depun eforturi în acest sens încă de la începutul procesului?)

Conducerea fermă a procesului. (Este administrat eficace procesul colaborării? Sunt directionați ferm participanții către un dialog constructiv în ciuda diferențelor de opinii? Sunt sprijinite grupurile de interes în negocierea punctelor dificile și în impunerea regulilor de lucru?)

Succese interimare. (Se realizează succese pe parcursul procesului? Sunt acestea construite, conștientizate și recunoscute astfel încât să dea încredere participanților și să se asigure durabilitatea procesului?)

– Trecerea la probleme generale / globale. (Sunt participanții concentrați mai puțin asupra problemelor de detaliu și mai mult asupra celor de interes general pentru comunitate?)

Alegeți 5 dintre aceste elemente – cele mai importante în domeniul dumneavoastră de activitate – și precizați motivele acestei alegeri.

Dintre elementele ce determină succesul unei colaborări participative am optat pentru:

1 Nevoi clare și o bună programare a activităților,

2 Credibilitatea și "deschiderea" procesului,

3 Eliminarea neîncrederii și a scepticismului,

4 Implicarea tuturor celor vizați,

5 Succese interimare.

M-am oprit asupra acestor alegeri deoarece consider că sunt cerințele care pot contribui la constituirea unui grup de lucru cu implicarea activă a reprezentanților. Consider că între aceste principii se poate stabili o interdependență, pentru ca implicarea participativă să nu fie percepută ca o formalitate, ci ca un act responsabil atât în plan individual, cât mai ales la nivelul comunității locale. Astfel, prin identificarea unor nevoi clare și o bună programare a activităților, grupurile de lucru sunt motivate să stabilească o colaborare constructivă. Dacă se identifică nevoile comunității, colaborarea în cadrul grupurilor de lucru poate să apară mult mai repede, evitând diverse bariere de comunicare sau influență. O altă alegere o reprezintă credibilitatea și "deschiderea" procesului. Pentru instaurarea unei colaborări participative între reprezentanți ai unei comunități chemați să demareze proiecte de interes general, credibilitatea este necesară. Eliminarea neîncrederii și a scepticismului este în directă concordanță cu alegerea anterioară, respectiv cea care vizează credibilitatea. În momentul în care între grupurile de lucru se percepe credibilitatea, are loc și eliminarea neîncrederii. Din demersurile anterioare decurge cel de-al patrulea element care contribuie la succesul unei colaborări participative, adică implicarea tuturor celor vizați. Eliminarea formalismului între grupurile de lucru se realizează numai în condițiile în care fiecare se simte la fel de important. Pentru ca în cadrul colaborării participative să se instaureze continuitatea în vederea trecerii la problemele de ordin global, sunt importante succesele interimare. Obținerea unor succese interimare contribuie la coeziunea grupurilor de lucru, dar și la implicarea în extinderea acțiunilor realizare.

Explicați în continuare de ce credeți că ar fi posibil – sau dimpotrivă dificil – să le implementați în comunitatea, colectivul sau organizația din care faceți parte.

1 Nevoi clare și o bună programare a activităților.

Stabilirea nevoilor comunității ar putea fi identificate la nivelul comunității deoarece problemele de interes general sunt cunoscute și se dorește rezolvarea lor. S-ar putea întâmpina unele probleme în programarea acestor activități, având în vedere faptul că, de obicei se subapreciază problemele și impedimentele care pot să apară pe parcurs.

2 Credibilitatea și "deschiderea" procesului

Implicarea unor grupuri diferite în cadrul unei colaborări de tip participativ ridică multe probleme organizatorice, mai ales în condițiile în care există reprezentanți care manifestă neîncredere în acțiunile grupului sau dacă apare dorința de dominare si impunere a deciziilor de către unele părți. Prin stabilirea unei comunicări bazată pe realism și atribuirea de sarcini tuturor grupurilor, se pot înlătura toate barierele care pot frâna demararea procesului.

3 Eliminarea neîncrederii și a scepticismului

Dacă fiecărui grup de lucru îi sunt încredințate sarcini distincte în cadrul grupului de lucru, neîncrederea și scepticismul dispar după primele întâlniri. Implicarea personală în cadrul grupului este în directă interdependență cu nevoia de afirmare individuală. Astfel este evitată neîncrederea și ideea că unii sunt acolo doar pentru a fi de acord cu cei care iau decizii.

4 Implicarea tuturor celor vizați.

Pentru ca acțiunea participativă să se transfere treptat la nivel de comunitate, se impune ca în decizia inițială să se regăsească priorități care să vizeze cât mai multe categorii. Astfel vom asigura implicarea atât a tinerilor cât și a vârstnicilor, a femeilor dar si a bărbaților, a celor cu studii, dar si a muncitorilor.

5 Succese interimare

Dacă se respectă cele patru cerințe prezentate anterior, cu siguranță că se vor înregistra succese interimare. Orice mică realizare în cadrul grupului de colaborare participativă constituie un impuls pentru continuarea și extinderea acțiunilor. Este dovedit psihologic faptul că satisfacția resimțită în urma unor acțiuni participative mobilizează si motivează indivizii.

2. „Scara Arnstein” prezintă metaforic gradele de implicare a cetățenilor (sau membrilor unei organizații sau colectiv) prin 8 trepte.

Treptele de la bază sunt (1) manipularea și (2) terapia. Ele descriu nivele de neparticipare, obiectivul lor real fiind excluderea cetățenilor (membrilor colectivului) din conducerea și planificarea programelor, în timp ce conducătorii sunt abilitați să îi "educe" și "vindece" pe participanți.

Următoarele două trepte – (3) informarea și (4) consultarea – sunt doar jumătăți de măsură. Cetățenii sunt informați că o anumită acțiune le va afecta direct mediul și stilul de viață. Comunicarea este de obicei unilaterală, fără feedback sau posibilități de negociere, formală și intimidantă și de obicei realizată prea târziu pentru a se mai putea influența decizia care vine de sus. Pot reprezenta metode legitime de culegere a informației de la cetățeni dar nu există nici o garanție că informația va fi luată în considerație la formularea deciziilor.

Accepțiunea uzuală pentru consultarea cetățenilor include anchete de opinie, întâlniri și audieri.

Treapta (5) este calmarea spiritelor și de obicei pe acest nivel cetățenilor li se dau mai multe șanse să își exprime părerile, de a le argumenta, de a prezenta și puncte de vedere diferite de cele oficiale.

Ultimele 3 trepte sunt (6) parteneriatul, (7) delegarea puterii și (8) controlul din partea cetățenilor. În ultimele două, cetățenii capătă controlul prin deținerea majorității în comitete de management sau de elaborare de politici, sau chiar prin deținerea puterii manageriale.

Ați fost cu siguranță în situația de a identifica una sau alta dintre „treptele” scării Arnstein descrise mai sus în domeniul dumneavoastră de activitate (sau în domenii conexe).

Descrieți 3 experiențe personale, precizând circumstanțele în care s-au produs.

Desființarea unei școli de la nivelul comunei, din cauza scăderii numărului de elevi a impus informarea cetățenilor (treapta 3 Scara Arnstein).

Consultarea – ancheta de opinie (treapta 4 Scara Arnstein) s-a realizat când un investitor a solicitat concesionarea unui teren aparținând comunității locale.

Parteneriatul (treapta 6 Scara Arnstein) s-a realizat pentru reabilitarea Căminului cultural. În parteneriat cu o firmă de livrare a materialelor de construcție din localitate, s-a realizat reabilitarea instituției de cultură, fapt care a determinat impulsionarea activității culturale la nivelul comunei.

Exemplul 1: Realizarea rețelei de aducțiune și distribuție a apei potabile

Diversitate în implicare 1 2 3 4 5

Echitate în alocarea și utilizarea 1 2 3 4 5

resurselor publice

Transparență în acțiuni și în comunicare 1 2 3 4 5

Deschidere pentru noi idei și puncte 1 2 3 4 5

diferite de vedere

Răspundere în derularea de politici și acțiuni 1 2 3 4 5

Încredere acordată de către cetățeni 1 2 3 4 5

Punctaj total: 26

Exemplul 2: Modernizarea bazei sportive

Diversitate în implicare 1 2 3 4 5

Echitate în alocarea și utilizarea 1 2 3 4 5

resurselor publice

Transparență în acțiuni și în comunicare 1 2 3 4 5

Deschidere pentru noi idei și puncte 1 2 3 4 5

diferite de vedere

Răspundere în derularea de politici și acțiuni 1 2 3 4 5

Încredere acordată de către cetățeni 1 2 3 4 5

Punctaj total: 17

(Dacă ați obținut pentru fiecare exemplu între 24 și 30 de puncte, vă puteți manifesta recunoștința pentru oficialii locali aleși care vă reprezinta!…

Dacă punctajul obținut este între 15 și 24 de puncte, a sosit timpul să vă organizați pentru a-i ajuta să fie mai responsabili din punctul de vedere al acestor principii…

Dacă punctajul este mai mic de 15 puncte, este momentul să vă ginditi la schimbarea lor!!!…)

În viziunea mea, comunitatea din care fac parte, respectiv comuna Vulturu din județul Vrancea, peste 15 ani ar trebui să fie la nivelul unei localități similare dintr-o țară europeană care își axează politicile pentru cetățenii pe care îi reprezintă. Deci, îmi imaginez că bunăstarea cetățenilor va fi la alt standard față de perioada actuală. Consider că trebuie să se îmbunătățească: aspectul estetic al localității, asigurarea de facilități tinerilor, pentru a-i determina să revină după terminarea specializării, sau, cei plecați la muncă în străinătate să revină și să investească în zonă. De asemenea, oportune ar fi și amenajarea unor cluburi și azile pentru bătrânii localității, dar și o bibliotecă cu spațiu pentru diverse activități sociale și culturale pentru copii. Nu ar fi lipsită de importanță nici extinderea programului After school pentru toți școlarii, cu asigurarea mesei de prânz din fonduri județene și locale.

5. Ce acțiuni credeți că ar trebui intreprinse și de către cine pentru realizarea „viziunii” prezentate la pct. 4,? Ȋn care dintre aceste acțiuni credeți că v-ați putea implica?

Pentru realizarea viziunii ar trebui demarate proiecte de dezvoltare pe termen mediu și lung, în care să fie implicate atât forurile de decizie locale, cât și oamenii de afaceri și reprezentanții cetățenilor. Părerea mea este că bunăstarea cetățenilor este în directă concordanță cu calitatea managementului local. De asemenea, politicile județene trebuie să sprijine autoritățile locale. Creșterea încrederii cetățenilor în aceste foruri decizionale trebuie să se realizeze prin schimbarea calității vieții.

Probleme:

a Plecarea tinerilor

b Îmbătrânirea populației

c Subfinanțarea

Oportunități:

a Frumusețea zonei

b Disponibilitatea reprezentanților locali

c Posibilități de dezvoltare a unor afaceri în domeniul turismului

Enunțul problemei:

Dacă tinerii pleacă să lucreze în străinătate, o parte din venituri se va regăsi în creșterea confortului gospodăriilor.

Potențiali factori interesați:

1Distribuitorii de materiale de construcție

2 Firmele de prestări servicii

3 Școala

Enuntul oportunității:

Dacă tinerii care lucrează în străinătate ar investi în turismul local, zona ar deveni atractivă în turismul rural, iar comunitatea ar prospera.

Potențiali factori interesați:

1Comunitatea locală

2 Primăria (taxe și impozite plătite de investitori)

3 Regiile de transport

Implicarea mea într-un proces de planificare participativă ar consta în constituirea unor asocieri între tinerii cu potențial financiar pentru a demara împreună o afacere. De exemplu, frații care lucrează de mai mult timp în străinătate pot fi convinși să înceapă o afacere în domeniul turismului rural. Această modalitate le-ar asigura atât venituri din afacere, cât și locuri de muncă pentru cei din familie. Totodată, produsele țăranilor ar putea fi valorificate la nivel local, asigurându-le astfel un venit.

Contribuția mea ar putea fi determinantă în conceperea unor proiecte cu finanțare europeană care să-i ajute pe tinerii investitori, precum și obținerea avizelor necesare unei noi afaceri.

Consider că atunci când am pus în practică deciziile altora ar fi trebuit să fiu mult mai convingător; trebuia să acționez ca și când ar fi fost deciziile mele.

Atunci când am luat decizii pe care alții le-au pus în practică, rezultatele puteau fi mult mai repede vizibile dacă realizam o comunicare mult mai eficientă cu cei care aveau de pus în practică deciziile mele. Comunicarea este deosebit de importantă între factorii de decizie și cei de aplicare, pentru a nu distorsiona sau întârzia atingerea obiectivelor.

10. Ați fost pus în situația în care veți exercita atribuții de conducere ce depășesc mandatul dumneavoastră curent.

Veți fi conducătorul unei echipe de planificare participativă al cărei obiectiv este găsirea de soluții pentru o problemă aparută într-unul din cartierele localității dvs. – o grădiniță pentru copii care a devenit supraaglomerată de când în cartier s-au mutat familii de romi cu mulți copii.

Mulți locuitori ai cartierului privesc cu îngrijorare sau chiar cu nemulțumire agresivă situația creată.

Folosind o parte dintre informațiile cuprinse în scenariul prezentat în cadrul cursului, ce acțiuni credeți că puteți iniția pentru a aborda potențialul conflict etnic ce riscă să apară în cartier?

Pentru evitarea unui conflict interetnic, în primul rând aș apela la medierea situației. Pentru această mediere aș implica și Biserica, solicitând și ajutorul preotului, care i-ar putea sensibiliza pe părinții români reticenți, amintindu-le de egalitatea cu care suntem priviți cu toții de Dumnezeu.

Următoarea măsură ar fi să creez un grup de lucru în care să implic: părinți, educatoare, reprezentanți ai primăriei, consilieri locali, în ideea găsirii unei măsuri de reducere a numărului copiilor dintr-o grupă, prin înființarea încă a unei grupe de grădiniță, dar făra separare etnică. De asemenea, pentru integrarea copiilor de etnie romă în colectivul grădinitei aș apela la ajutorul unui sociolog sau psiholog școlar, pentru ca familiile acestor copii să fie consiliate. Această consiliere ar trebui să vizeze atât aspectele de natură comportamentală, cât și cele de igienă. Copiii romi vor fi acceptați fără discriminare in colectivele de copii preșcolari și școlari, dacă au un comportament civilizat și sunt curați. În cazul în care familiile copiilor romi au dificultăți financiare, pe lângă ajutorul social atribuit de primărie, aș căuta soluții în acest sens. De exemplu, implicarea femeilor din comunitate în colectarea de hăinuțe și obiecte de strictă necesitate se poate realiza prin implicarea Bisericii. Un aspect important pentru integrarea interetnică consider că este monitorizarea comportării părinților de etnie romă. Societatea acceptă fără reserve persoanele cu bun simț și un comportament social adecvat. În acest sens, mi se pare importantă acțiunea de sensibilizare a noilor veniți în localitate, pentru a respecta cetățenii și comportamentul civilizat.