Chestionar De Evaluare A Tiparului De Atasament (eta) (alexandra Stoian, Ligiana Petre) [614092]

Chestionar de evaluare a tiparului de atasament (ETA) (autori Alexandra Stoian, Ligiana Petre) A fost conceput cu scopul identificării tiparului de atașament în care se încadrează o persoană. Este un chestionar format din patru scale corespondente tiparelor de atașament, și anume: scala de atașament securizant, scala pentru atașamentul evitant, scala pentru atașamentul ambivalent și scala pentru atașamentul dezorganizat. Chestionarul cuprinde un număr total de 80 de itemi, repartizați astfel pe fiecare scală: 16 itemi pentru atașamentul securizant, 23 de itemi pentru atașamentul evitant, 20 de itemi pentru atașamentul ambivalent și 21 de itemi pentru atașamentul dezorganizat. Modalitatea de răspuns este dihotomică, de tip Da/Nu, instructajul specificând alegerea uneia dintre variante în funcție de valoarea de adevăr a afirmației pentru respondent. De asemenea, instructajul accentuează faptul că toate afirmațiile fac referire la relațiile cu persoane importante din viața respondentului- partenerul de cuplu, rude apropiate, prieteni apropiați- în cazul itemilor referitori la relația de cuplu, respondentul fiind îndrumat să ia în considerare fie relația prezentă, fie o relație trecută importantă, fie o relație așa cum își imaginează că va fi. Scorarea chestionarului implică acordarea unui punct pentru fiecare răspuns de „Da” și acordarea a 0 puncte pentru „Nu”, rezultând patru scoruri pentru fiecare subscală, transformate ulterior în scoruri T. Astfel, scorurile brute la subscala de atașament securizant se pot încadra între 0 și 16 puncte, la subscala de atașament evitant pot varia între 0 și 23 de puncte, la subscala de atașament ambivalent pot varia între 0 și 20 de puncte, iar la subscala de atașament dezorganizat pot varia între 0 și 21 de puncte. Realizarea acestui chestionar a avut ca bază de pornire modelul teoretic oferit de Bowlby și definitivat de Ainsworth și Main, model ce identifică cele patru tipare de atașament-securizant, evitant, ambivalent și dezorganizat, tipare structurate în baza relațiilor cu figurile de atașament primare (parentale) și menținute ca modalitate de inter-relaționare pe tot parcursul vieții, exprimate mai ales în raport cu persoanele apropiate- în cadrul relației de cuplu, relației cu proprii copii, ori cu alte persoane importante pentru acea persoană. Cele patru categorii ale atașamentului au fost operaționalizate, după cum am descris anterior, prin prisma a trei criterii: modul de raportare la sine (relația cu sine), modul de raportare la figurile de atașament importante sau atitudinea față de relații și modul de gestionare a trăirilor emoționale. Astfel, atașamentul de tip securizant presupune explorarea și cunoașterea propriilor nevoi, încredere în sine și în capacitățile de a face față obstacolelor, precum și o imagine de sine bună, cu conștientizarea valorii și calităților personale. Atitudinea față de relații implică deschidere, încredere și disponibilitate, iar modalitatea de gestionare a trăirilor emoționale și a obstacolelor se bazează atât pe propriile resurse, cât și pe capacitatea de a solicita sprijin. În cazul atașamentului de tip evitant relația cu sine implică o supralicitare a încrederii în propriile forțe, o bazare pe sine exagerată, precum și separarea de trăirile emoționale, mai ales de cele negative. În relațiile cu cei din jur, acest tip de atașament se manifestă prin păstrarea unei distanțe, implicare redusă la nivel emoțional, indiferență, evitarea suferinței asociată cu implicarea emoțională și tendința de a-i vedea pe cei din jur ca neajutorați și dependenți. Gestionarea propriilor stări emoționale presupune tocmai tendința de a fugi de intimitate, de implicarea emoțională, precum și incapacitatea de a solicita suport din partea celor din jur și dificultatea de a comunica despre problemele cu care se confruntă. În ceea ce privește atașamentul de tip ambivalent, raportarea la propria persoană implică încrederea diminuată în propriile

capacități, sentimentul de neajutorare, lipsa contactului cu propriile nevoi și oscilarea între stări. În raport cu persoanele din jur, ambivalentul manifestă nejutorare și tendința de a se baza excesiv pe susținerea din partea acestora, nevoie de contact permanent și total, ca și cum ar vrea să trăiască prin celălalt, în raport cu care manifestă atât nevoia de comuninune, cât și respingere și frustrare atunci când nu primește acest lucru. Gestionarea trăirilor emoționale se realizează preponderent prin apelul la ajutorul celuilalt, investit cu putere, plasând în acesta nevoile personale și responsabilitatea satisfacerii lor și considerând că singur nu ar putea face față dificultăților. În cazul atașamentului de tip dezorganizat, contactul cu sine este unul deficitar, marcat de confuzie și trăiri contradictorii puternice, până la amorțirea emoțională în fața dificultăților pe care nu știe cum să le gestioneze. Este specific persoanelor care au experimentat traume, al căror efect este vizibil și în prezent. În raport cu cei din jur, persoana cu atașament dezorganizat manifestă oscilații extreme între idelizare și respingere, afecte intense pe care le proiectează și le experimentează în relație cu celălalt, nefiind în contact cu propriile nevoi și trăiri interioare, de care se scindează într-o anumită măsură. Gestionarea trăirilor emoționale se realizează în moduri disfuncționale, prin experimentarea unor stări intense, debusolante, izbucniri, apelul la mijloace externe de sedare. Forma inițială a chestionarului a cuprins 30 de itemi pentru atașamentul securizant, 45 de itemi pentru atașamentul evitant, 38 de itemi pentru atașamentul ambivalent și 32 de itemi pentru atașamentul dezorganizat. Această formă a fost aplicată pe un lot de 40 de subiecți, aleși în mod aleator, cu vârste cuprinse între 21 și 55 de ani, 31 de femei și 11 bărbați, din diverse arii academice sau profesionale. În urma stabilirii coeficienților de discriminare, au fost eliminați 11 itemi pentru subscala atașamentului securizant, 15 de itemi pentru subscala atașamentului evitant, 13 itemi pentru subscala atașamentului ambivalent și 10 itemi pentru subscala atașamentului dezorganizat, toți itemii păstrați având coeficienți de discriminare de 0.3 sau mai mari. În Anexa 2 sunt prezentați coeficienții de discriminare ai itemilor. În urma calculării corelațiilor fiecărui item cu scorul total al subscalei din care face parte, au mai fost eliminați 2 itemi la subscala atașamentului securizant (rămânând forma finală cu 16 itemi), 7 itemi la subscala atașamentului evitant, 5 itemi la subscala atașamentului ambivalent și 1 item la subscala atașamentului dezorganizat. Coeficienții α Cronbach ai coeficienței interne a fiecărie subscale sunt: pentru subscala atașamentului securizant 0.789, pentru subscala atașamentului evitant 0.831, pentru subscala atașamentului ambivalent 0.885 și pentru subscala atașamentului dezorganizat 0.866. Coeficientul α al consistenței interne la nivelul întregului chestionar este de 0.861, iar coeficientul de fidelitate split-half este 0.878. La nivelul fiecărei subscale, coeficienții de fidelitate split-half sunt: 0.715 la subscala atașamentului securizant, 0.871 la subscala atașamentului evitant, 0.908 la subscala atașamentului ambivalent și 0.843 la subscala atașamentului dezorganizat. Anexa 1- Chestionar de evaluare a tiparului de atasament (ETA) (Alexandra Stoian, Ligiana Petre) Acest chestionar are ca scop identificarea modului dumneavoastră de relaționare emoționala cu persoanele importante pentru dumneavoastră. În continuare, termenii relații/ persoane importante, relații/ persoane apropiate, fac referire la oricare dintre următoarele relații- relația de cuplu, relațiile cu prietenii apropiați, relația cu părinții, relația cu rude apropiate, relația cu orice persoană de care vă simțiți în mod special atașat. În cazul referirilor la relația de cuplu, vă puteți raporta la relația actuală – dacă sunteți în prezent într-o relație, la o relație trecută pe care o considerați importantă

sau la o relație viitoare, așa cum v-o imaginați, în cazul în care nu ați fost implicat într-o relație de cuplu până în prezent. Răspunsurile sunt confidențiale și anonime – pentru a înlesni inventarierea chestionarelor vă rugăm să notați doar inițialele numelui, vârsta, genul, nivelul educațional și domeniul dumneavoastră de activitate. Inițiale : Vârstă: Gen: M / F Nivel educațional: școală generală/ liceu/ universitate Domeniu de activitate: Pentru fiecare afirmație, răspundeți cu DA/NU în funcție de cum vă raportați dumneavoastră la afirmația respectivă: 1. Mi se întâmplă să mă apropii foarte tare, într-un timp foarte scurt, de persoane până atunci străine. 2. Cred că nu le arăt suficient persoanelor importante cât de mult însemnă pentru mine. 3. De multe ori mă simt nesigur/ă și am nevoie de reasigurări și dovezi de interes din partea partenerului de cuplu. 4. Prefer să limitez gesturile de tandrețe, mângâierile, atingerile, manifestările fizice ale afecțiunii în cuplu. 5. Chiar și atunci când mă simt rănit într-o relație apropiată, mi se pare important să țin cont și de celălalt. 6. Persoanele apropiate mi-au spus de multe ori că mă deschid cu greu față de ele. 7. Orice relație apropiată este un potențial pericol pentru că persoanele importante te pot răni profund. 8. Sunt atent la ceea ce simt în diverse contexte și relații. 9. Persoanele apropiate mi-au spus de multe ori că sunt prea rezervat/ă în relațiile cu ele. 10. Simt nevoia ca cei din jur să mă placă, așa că vin în întâmpinarea nevoilor lor cât mai des. 11. Uneori mi se pare că nimic nu mai are sens. 12. Cred că este mai bine sa iti exprimi sentimentele în doze reduse. 13. Mi-e teamă că aș putea să pierd afecțiunea și apropierea din partea persoanelor importante pentru mine. 14. Reușesc să-mi stăpânesc emoțiile în aproape orice situație.

15. Atunci când o relație importantă pentru mine se termină, simt că îmi pierd echilibrul. 16. Atunci când sufăr simt nevoia să fiu singur/ă. 17. Într-o relație apropiată, mă simt încrezător/încrezătoare și confortabil. 18. Entuziasmul meu este limitat când încep o relație nouă. 19. Mă simt în largul meu să le arăt și prin gesturi și atingeri persoanelor importante ce simt pentru ele. 20. Îmi trăiesc emoțiile la o intensitate mai redusă. 21. Atunci când apare o ceartă în relația de cuplu mă tem că partenerul mă va părăsi. 22. Mă las greu afectat/ă de suferință. 23. În timpul certurilor cu partenerul de cuplu simt de multe ori că sunt atât de furios/furioasă, încât mi-e teamă că aș putea reacționa violent. 24. Cei dragi îmi spun că îi copleșesc cu atenție și afecțiune. 25. Într-o relație de cuplu, sunt momente în care îmi doresc să fiu în permanență lângă persoana respectivă și apoi urmează momente în care îmi devine indiferentă. 26. Simt că nu pot face față așteptărilor persoanelor importante pentru mine. 27. Partenerul de cuplu mi-a spus că și-ar dori mai multă intimitate. 28. Atunci când eu și partenerul suntem nevoiți să petrecem o perioadă de timp la distanță (delegație, studii în străinătate) trăiesc o stare de nesiguranță și neliniște. 29. În raport cu mine, părinții mei au fost puțin reci, însă m-au învățat să mă descurc singur/ă. 30. Îmi este greu să refuz o persoană. 31. Mă simt adesea copleșit/ă de sentimente confuze, foarte puternice. 32. Consider că e important să vorbesc despre nevoile și sentimentele mele. 33. Mă simt extrem de furios/furioasă atunci când partenerul nu îmi oferă constant atenție. 34. Prefer să mă bazez pe mine că voi rezolva orice situație, decât să cer ajutor altcuiva. 35. Anumite episoade extrem de dureroase din copilăria mea îmi revin mereu în minte. 36. Când intru într-o relație de cuplu nouă, mă gândesc la faptul că, odată ce persoana respectivă mă va cunoaște mai bine, e posibil să nu mai fie interesată. 37. Deși părinții mei nu au fost perfecți, pot să înțeleg ce i-a determinat să facă unele greșeli în trecut. 38. Am dificultăți în a-mi da seama ce simt și ce gândesc. 39. E cel mai bine ca vulnerabilitățile mele să le cunosc doar eu.

40. Conflictele și crizele din relații sunt oportunități pentru ca acestea să se îmbunătățească. 41. Mă simt exclus/ă atunci când o persoană importantă vrea să petreacă timp și cu alte persoane. 42. De multe ori mă simt amorțit/ă, ca și cum am pierdut contactul cu mine și cu ceilalți. 43. Prefer să nu vorbesc despre ceea ce simt. 44. Îmi este teamă să mă confrunt cu obstacolele singur/ă, am nevoie ca persoanele importante să mă susțină. 45. Atunci când sunt într-o relație de cuplu simt simultan dorința de a primi afecțiune și nevoia de a o ține la distanță pe acea persoană. 46. Prefer să nu mă deschid față de ceilalți, mi se pare inutil. 47. Obișnuiesc să-mi explorez stările emoționale pentru a înțelege de unde vin. 48. Simt nevoia de a fi într-o relație de uniune totală și acest lucru îi îndepărtează pe cei din jur. 49. Relațiile importante pe care le-am avut până acum au fost pline de imprevizibil și de complicații, ca niște adevărate romane. 50. Mi se întâmplă des ca o întâmplare minoră să-mi provoace o stare negativă foarte intensă. 51. Prefer să nu îmi expun problemele față de ceilalți. 52. Mi s-a reproșat de multe ori că sunt posesiv/ă în relații. 53. Mă simt în largul meu să vorbesc despre ceea ce simt. 54. Cred că am nevoie mereu în relații să păstrez anumite sentimente și gânduri doar pentru mine. 55. Mi-e foarte greu să mă simt în siguranță într-o relație. 56. Mă îngrijorez repede atunci când partenerul întârzie acasă. 57. Stabilesc ușor relații cu cei din jur. 58. Chiar și când avem unele perioade mai grele în relație, știu că ne putem reveni dacă comunicăm suficient. 59. Persoane importante pentru mine mi-au spus că par indiferent/ă în raport cu ele. 60. Nu pot să am încredere totală decât în mine. 61. Am fost trădat/ă de mulți oameni importanți pentru mine. 62. De multe ori m-am gândit că nu am ceva deosebit, astfel încât persoanele importante din viața mea s-ar putea plictisi repede de mine. 63. Mi se întâmplă des să ajung să disprețuiesc o persoană pe care inițial am admirat-o intens. 64. De multe ori ceilalți îmi spun că nu am încredere în propriile forțe. 65. Îmi este greu să am încredere în oameni și, deci, să îi las să se apropie.

66. Mă simt liber să apelez la ajutorul prietenilor buni atunci când mă confrunt cu o problemă. 67. De multe ori am simțit teamă intensă față de unul dintre părinți sau față de ambii părinți. 68. Am foarte mare nevoie ca cineva să-mi fie alături. 69. Am dificultăți în a avea încredere totală în prieteni, chiar și în cei apropiați. 70. Am încredere că pot repara o relație importantă pentru mine, care a avut de suferit. 71. Lumea mi se pare un loc periculos. 72. Îmi este teamă că nu sunt suficient de bun/ă pentru ca ceilalți să mă placă. 73. De multe ori trec de la indiferență la furie intensă în raport cu partenerul de cuplu atunci când ne certăm. 74. Obișnuiesc să vorbesc despre ceea ce simt pentru a mă descărca. 75. Mă simt amenințat/ă atunci cand partenerul de cuplu primește atenție și complimente din partea unor persoane de sex opus. 76. Relațiile importante îmi oferă intimitate, dar și oportunitatea de a mă dezvolta. 77. Cred că nu aș putea face față unor trăiri negative foarte intense. 78. Sunt deschis/ă și încrezător/încrezătoare în a lega relații noi. 79. Simt că pot reprezenta un pericol pentru persoanele importante din viața mea. 80. Îmi este dificil să le acord încredere celor din jur.