Cheltuielile Si Costurile

INTRODUCERE

Lucrarea pe care am realizat-o tratează un subiect compelx, fiind o lucrare interdisciplinară. Astfel am dezvoltat, unele din cele mai importante aspecte ale contabilității financiare, contabilității de gestiune, analizei economio-financiare și nu în ultimul rând a fiscalității.

Motivul pentru care am ales tema dezbătută în această lucrare derivă din dorința de cunoaștere într-un mod aprofundat a fenomenului care duce la cunoașterea diferențelor dintre costurile previzionate și costurile efective implicate în efectuarea unor comenzi la o societate de producție. În plus, am acordat impotanță deosebită nu doar costurilor implicate în procesul de producție, ci și tratamentului contabil și fiscal legat de livrarea produselor finite de la furnizor la client, care pot fi: livrare internă, livrare intracomunitară și export.

Consider importante aceste lucruri deoarece conduce la cunoașterea reală a costurilor și a obligațiilor care îi revin societății producătoare din momentul încheierii contractului pntru o comandă cu un client până în momentul în care acesta din urmă intră în posesia efectivă a comenzii.

În acest sens această lucrare este structurată pe cinci capitole care abordează aspecte teoretice și practice astfel:

Primul capitol reprezintă ,,un prim pas în contabilitatea de gestiune” pornind de la elementele fundamenale acestei discipline private în plan teoretic și anume aspecte referitoare la cheltuieli și costuri, definirea acestora, clasificarea lor, obiectul de studiu al costurilor și rolul costurilor în fundamentarea deciziilor.

Al doilea capitol este o continuare a primului capitol dar se apropie de elementele fundamentale contabilității cum sunt documentele și conturile. Acest capitol cuprinde recunoașterea cheltuielilor și a costurilor, contabilizarea acestora și descrierea metodei pe comenzi.

Capitol trei poartă denumirea ,,Analiza principalelor categorii de cheltuieli” care cuprinde o scurtă decriere a modului de analiză a cheltuielilor materiale și a cheltuielilor salariale. De asemenea acest capitol prezintă o parte practică în ceea ce privește cheltuielile materiale si salariale ale socității Colortype S.A.

În al patrulea capitol am realizat o prezetare a societății Colortype S.A și o simulare a calculației costurilor prin metoda pe comenzi. Acestă simulare a calculației costurilor cuprinde înregistratea atât în constabilitatea financiară cât și în contabilitatea de gestiune a costurilor și cheltuielilor implicate pentru trei comenzi, a căror proces tehnologic se desfășoară pe întreaga lună martie a anului 2015. Tot acest capitol cuprinde o scurtă descriere ale aspectelor fiscale generate de livrarea comenzilor.

Ultimul capitol cuprinde concluziile capitolelor mai sus prezentate și alegerea metodei optime de contabilizare a costurilor în cazul unei societăți de producție.

În realizarea acestei lucrări consider ca a avut o importanță deosebită atât contabilitatea financiară cât si contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiară m-a ajutat să determin și ă înregistrez sumele preluate de contabilitatea de gestiune în ceea ce privește costurile, dar și înregistrarea unor operații ale căror sume nu pot fi preluate în contabilitatea internă. De asemenea contabilitatea financiară este cea care, în cele mai multe cazuri reflectă documentul conform căruia a avut loc o înregistrare. Contabilitatea de gestiune m-a ajutat să realiez colectarea și să repartizarea cheltuielilor pe destinații, adică pe comenzi. Potrivit destinației cheltuielile pot fi directe(materii prime, salarii directe, etc), indirecte de producție(cheltuieli generate de funcționarea utilajelor, alte cheltuieli generaleale secției) și generale de administrație(cheltuieli cu internetul, reclama,comisioane bancare, etc). Obiectivul principal al contabilității de gestiune a fost de a reflecta costul efectiv de obținerea a produselor care au fost fabricarte în luna respectivă.

Analiza economico-financiară m-a ajutat să compar evoluția cheltuielilor societății cu materialele și salariile pentru două perioade, dar și îmi dau seama de cauzele creșterii sau diminuării acestora.

Obigațiile societății producătoare în ceea ce privește cele trei tipuri de livrări ale comenzilor și regimul TVA au fost descrise cu ajutorul fiscalității având la bază Codul Fiscal.

Obiectivul urmărit în acestă lucrare este de a evidenția linia parcursă de produsele finite, încă din momentul în care se află sub formă de materie primă până la ajungerea lor la client, atât din punct de vedere contabil cât și fiscal.

Cap 1 Aspecte generale privind cheltuielile și costurile

Conținutul și structura generală a cheltuielilor care formează costurile

Desfășurarea muncii duce la necesitatea existenței și utilizării anumitor factori economici:

,,Mijloace de muncă , reprezentate prin clădiri, instalații, mașini, utlilaje, unelte diferite etc.

Obiecte ale muncii, ca materii și materiale, combustibil și energie;

Forța de muncă.”

Prin utilizare, elementele care compun procesul de muncă se alcătuiesc și formează diferite cheltuieli, exprimate sub formă banească.

,,Potrivit cadrului contabil conceptual internațional, cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadelor contabile, sub forma de ieșriri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri sale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.”

Structurile cheltuielilor:

În funcție de natura, mărimea și varietatea lor, cheltuielile se individualizează în funcție de sectorul social-cultural, sectorul economic și sectorul bancar.

În sectorul instituțiilor publice se întalnesc îndeosebi cheltuieli social-culturale vizând cultura, învățământul, sănătatea, apărarea țării, administrația etc.

În ceea ce privește sectorul agenților economici întalnim preponderent cheltuieli de producție, desfacere, aprovizionare, etc și într-o pondere mai mică cheltuieli financiare și social-culturale.

În cadrul sectorului bancar cel mai adesea sunt întalnite cheltuielile financiare, cu ajutorul cărora se asigură o bună desfășurare a creditelor, a decontărilor și a circulației monetare.

,,În funcție de momentul efectuării, corelat cu momentul exigibilității lor, se deosebesc: cheltuieli curente, cheltuieli anticipate și cheltuieli preliminate.”

Cheltuielile curente –sunt prezente în perioada curentă, efectuându-se și incluzându-se în costuri. Aceste cheltuieli se decontează pe seama veniturilor sau a rezultatelor financiare bancare, în aceleași perioade de gestiune.

Cheltuielile anticipate – se efectuează în perioada curentă. Se includ în costuri sau sunt decontate pe seama veniturilor bugetare dar și a rezultatelor financiar-bancare în perioadele viitoare de gestiune.

Cheltuielile preliminate -se referă la activitate economică, bancară sau social-culturala dintr-o perioadă curentă însa vor fi efectuate într-o perioadă viitoare de gestiune.

După cum sunt individualizate pe puratătorii de costuri sau pe tipuri de activități bancare și social-culturale se disting cheltuielile directe și indirecte.

Cheltuieli directe pot fi recunoscute cu ajutorul factorior care le-au generat în momentul planificării sau efectuării lor.

Cheltuieli indirecte au o legatură strânsă cu gradul de diversificare a unor procese economice, activități financiar-bancare și social-culturale. Acestea sunt generate de realizarea în același timp a acestor procese și activități.

,,Din punct de vedere al dependenței lor față de volumul fizic al activităților pentru care se efectuează, se disting: cheltuieli variabile și cheltuieli fixe sau convențional constante.”

Cheltuielile variabile se modifică în sensul modificării volumului fizic corespunzator activității care le generează.

Cheltuielile variabile pot fi:

cheltuieli variabile proporționale -se modifică direct proporțional cu volumul activităților din care reies;

cheltuieli variabile neproporționale care pot cuprinde:

cheltuieli progresive, care au un ritm de creștere superior ritmului de creștere specific volumului activităților la care se raportează;

cheltuieli degresive, care cresc în același timp cu creșterea volumului activităților în cauză, însă într-o măsură mai mică decat creșterea acestui volum;

cheltuieli regresive sunt cele care scad mai puțin într-o perioadă dată, în timp ce activitatea se desfășoară normal, iar volumul fizic al activității înregistrează o creștere ușoară sau rămâne relativ constant;

cheltuieli flexibile, sunt acelea care evoluează neregulat în raport cu volumul activității de care depinde.

Cheltuielile constante sau relative fixe rămân la același nivel față de modificarea volumului fizic dat de activitatea generatoare.

În funcție de momentul formării cheltuielilor, există două categorii de cheltuieli:

Cheltuieli antecalculate – acestea sunt cheltuieli estimate că vor fi efectuate în perioada de gestiune viitoare.

Cheltuieli efective (reale) – sunt acele cheltuieli care au fost deja efectuate în perioada anterioară de gestiune care s-a încheiat.

Cheltuielile prezentate sunt valabile pentru oricare sector al economiei naîționale: sectorul bancar, sectorul economic și sectorul social-cultural.

,,Costul constituie un raport, o corelație între forma bănească a cheltuielilor pe care le efectuează o întrepindere pentru obținerea și desfacearea producției sale într-o perioaăa de timp determinate și cantitatea de bunuri materiale, lucrări sau servicii care formează această producție, exprimată în anumite unități de măsură.”

Pentru a fi un instrument util, costul este determinat pe baze economice. Așadar cheltuielile care sunt preluate din contabilitatea financiară vor suferi modificări înaintea integrarii lor în costuri cu scopul de a elimina unele cheltuieli sau substituirea unora dintre ele, ori crearea altora, în așa fel încât cheltuielile să poată reda cea mai veridică expresie economică a costurilor.

Atfel se pot remarca următoarele categorii de cheltuieli:

Cheltuieli neîncorporabile;

Cheltuieli încorporabile;

Cheltuieli supletive.

Cheltuieli neîncorporabile sunt acele cheltuieli care nu fac parte în mod normal din costul producției fabricate. Acestea se regăsesc numai în contabilitatea financiară.(cheltuieli de desfacere, cheltuieli financiare, cheltuieli generale de administrație).

Cheluielile care nu fac parte, din calculul costurilor sunt:

-cheltuieli careu au legatură indirectă cu activitatea firmei (de ex: amenzi, penalități, sconturi);

-amortizarea unor imobilizari necorporale (de ex: cheltuieli cu concesiunile, cheltuielile de constituire, etc);

-cheltuieli care au un alt fel de caracter decât cel curent, obișnuit (de ex: cheltuielile extraordinare, cheltuieli financiare);

-cheltuieli cu provizioanele pentru, provizioane pentru fluctuații de curs valutar;

-cheltuieli cu impozitul pe profit.

Cheltuieli încoporabile, sunt acele cheltuieli operaționale care sunt cuprinse,,în mod normal în costul producției fabricate și care se regăsesc aâat în contabilitatea financiară, cât și în contabilitatea de gestiune( ex: cheltuielile cu consumurile de materii prime și material consumabile directe, cheltuieli cu salariile directe, cheltuieli cu dobânzile la creditele bancare contractate pentru producția cu ciclu lung de fabricație, aferente perioadei de gestiune).”

Spre deosebire de cele prezentate mai sus, cheltuielile supletive care mai sunt numite și cheltuieli calculatorii sunt cele care nu au echivalent valoric adică nu se recunosc și nu se înregistrează în contabilitatea financiară. De exemplu: salariului întreprinzătorului, dobânzile calculate pentru capital sau chiria calculată pentru mijloacele fixe care sunt în proprietatea și folosința proprie.

Definirea și sfera obiectului de studiu al costurilor

Costurile se calculează pentru firmele a căror producție aparțin unor ramuri de activitate cum ar fi: economia, agricultură, silvicultură, transporturi, telecomunicații, circulația mărfurilor, turism,etc.

Calcularea costurilor se poate efectua raportat la activitățile desășurate într-o unitate și raportat la posibilitățile de a fi măsurate și exprimate cantitativ. Deducem că orice tip de activitate și rezultatele acesteia care sunt totodată concrete și exprimate în unități de măsură adecvate, sunt purtătoare de cost.

Indiferent de tipul costurilor , obiectul de studiu al acestora îl constitue elementele raportului din care se desprinde costul și acestea sunt cheltuielile făcute de o societate, într-o anumită perioadă de gestiune, care sunt exprimate în formă banească dar și producția ori alte procese economice care au dus la aceste cheltuieli.

Principalele probleme care se includ în studiul costurilor legate de cheltuieli sunt:

Studiul modului de formare, a conținutului cheltuielilor și a caracteristicilor lor principale;

Calcularea nivelului, structurii și a dinamicii cheltuielilor calculate anterior exercițiului financiar în curs și postcalculate separate pe diferite bunuri materiale, lucrări sau servicii dar și pe responsabilități, sectoare de activitate; de asemeanea pe ansamblul întreprinderii.

Controlul și analiza periodice și operative, menite pentru respectarea nivelului și structurii prestabilite a cheltuielilor.

În ceea ce privește producția studiul costurilor se resfrânge asupra următoarelor elemente esențiale:

producția, aprovizionarea și desfacerea de bunuri materiale, și executarea lucrărilor/ serviciilor ,,ca procese economice care se desfașoaă într-un anumit cadru organizatoric sau verigi organizatorice, generatoare a cheltuielilor de organizare și conducere a procesului de muncă, concretizate sub forma de locuri și sectoare sau centre de cheltuieli.”

bunurile obținute, lucrările executate, serviciile prestate, acestea fiind rezultatele procesului de muncă, acestea suportă cheltuielile ocazionate și sunt exprimate sub formă de purtători de costuri.

Costurile reprezintă elementul central care face o legatură între cheltuielile de producție prin raportul de formare sau calculație a costurilor.

Costurile, producția și cheltuielile sunt elementele de bază ale proceselor economice, particularizându-se după natura proceselor economice ale căror rezultate se exprimă în bani, sub forma costurilor. Acest obiect de studiu se poate detalia astfel:

Formarea, controlul și analiza costurilor de achiziție generate de bunuri, lucrări și servicii de care are nevoie o întreprindere, pot fi:

,,Costuri de achiziție a imobilizărilor;

Costuri de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile;

Costuri de achiziție a obiectelor de inventor, baracamentelor și amenajărilor provizorii;

Costul de achiziție al mărfurilor și ambalajelor.”

Formarea, controlul și analiza costurilor de producție, generate de semifabricate, produse finite, subansamble, ansamble, servicii și lucrări dar și a producței în curs.

Formarea , controlul și analiza costurilor de desfacere generate de produse și mărfuri.

Putem deci, enumera câteva obiective ale studiului costurilor:

Formarea/calcularea costurilor de producție previzionale producției;

Formarea/calcularea costurilor de producție efective;

Cotrolul și analiza cheltuielilor de producție;

Control și analize a costurilor de producție.

Clasificarea și tipologia costurilor

Pentru calcularea corectă a costului de producție dar și pentru urmărirea modului în care factorii de producție au fost consumați de o anumită întreprindere, contabilitatea trebuie să înregistreze cheltuielile de producție. Acest lucru presupune prezentarea diferitelor feluri sau categorii de costuri, pe lângă clasificarea locurilor de producție și a locurilor de producție. Astfel, clasificarea costurilor de producție este necesară, manufactura implicând mai multe feluri de costuri:

Costuri directe și indirecte:

Costurile directe intră, așa cum le spune și numele, direct în costul produselor sau serviciilor, de pildă sub forma salariilor muncitorilor sau a costului materiilor prime utilizate în preocesul de producție.

Costurile indirecte, denumite, de regulă, cheltuieli generale, nu intră în costul-propriu-zis al produsului(salariile femeilor de serviciu, ale personalului de la cantină, costul materialelor folosite pentru curățenie și întreținere etc).

Costurile fixe și costuri variabile:

Costurile fixe sunt acelea care nu sunt dependente de evoluția activității întreprinderii. Ele sunt costuri ale existenței întreprinderii și care pentru fiecare perioadă de calcul corespund unui nivel de activitate determinat.

Costurile fixe sunt costurile a căror evoluție este diferită în funcție de activitatea întreprinderii.

Costurile manufacturării:

O întreprindere a cărei activitate de baza este producția încorporează în costul produsului trei elemente de bază:

Materiale directe;

Manopera directă;

Regia de fabricație.

Materialele directe încorporează resursele naturale sau cele prelucrate ,, și care intră în componența unui nou produs finit”. Un produs finit al unei firme poate lua naștere din materiile prime ale altei firme. Pe lângă materiile prime, materialele sunt cele care ajută la fabricare și poat intra în componența mai multor produse.

Manopera directă reprezintă costurile generate de efortul fizic necesar cererii produselor.(fabricație, asamblare s.a) exprimat cantitativ (unități de timp) și valorificat pe baza tarifelor unitare practicate.

Cantitatea de muncă ce nu poate fi exprimată cantitativ, fizic pentru obținerea unui produs este considerată manopera indirectă. Costul cu manopera indirectă este o componentă a regiei de fabricație( supraveghere, reparare, control, protective și pază, etc.)

Regia de fabricație nu este un cost direct. Costul cu regia ia naștere din celelalte tipuri de consumuri exceptând cele ale materialelor directe și manopera directă (de ex: iluminat, reparații, căldura, prime de asigurare , impozit pe clădiri, taxe pe teren, deprecierea etc.)

În mod normal regia de fabricație nu cuprinde costurile de vânzare și administrare, acestea nefiind cuprinse nici în costul produsului. Regia de fabricație este cea care intră în componența costului de fabricație, fiind perceput un cost operațional.

Costuri în afara fabricației:

Datorită complexității operațiunilor de fabricație pe langă cerințele de formare a prețurilor dar și a altor decizii este obligatorie tratarea ți interpretarea costurilor (celor care nu fac parte din grupul costurilor de fabricație).

Costurile periodice:

Costurile de producție sunt costurile atașate unei producții și nu unei unități de timp. Acestea conțin materiale directe, regia de fabricație și manopera directă.

Costuri controlabile si necontrolabil:

În cadrul unei firme, toate costurile sunt cotrolabile într-o măsură mai mare sau mai mică. Unele costuri sunt considerate necontrolabile datorită faptului că managementul nu are nici o influență asupra acestora, nefiind autorizat în acest sens.

Costurile controlabile corespund unui management al cărui nivel are putere autorizată să le influențeze.

Costul diferenția:

Pentru a lua decizii managerii compară alternativele. Fiecare alternativă are un cost asociat.

,,Costul care este prezent la o variantă și este absentîin totalitate sau în altă parte la altele este cunoscut ca fiind costul diferențial.”

1.4 Rolul costurilor în fundamentarea deciziilor ecoomico-financiare

Contabilitatea de gestiune are ca sarcină, pe lângă cea a calculației costurilor pregătirea informațiilor de care este nevoie în luarea deciziilor de către managementul societății. După rolul costurilor în procesul decizional, acestea pot îmbraca urmatoarele forme: costuri ascunse, costuri de oportunitate, costuri marginale, costuri externalizate.

Costurile pertinente sau relevante sunt cele care stau la baza deciziilor manageriale, ele pot fi evitate sau influențate prin decizii. Un cost este relevant numai dacă este elaborat la momentul potrivit și pentru decidentul potrivit dar și cu o precizie satisfacătoare pentru acesta.

Costurile care nu sunt utilizare în elaborarea deciziilor poartă denumirea de costuri irelevante. Aceste costuri nu fac parte din procesul de luare a deciziilor pentru că nu diferă între alternativele decizionale.

Dacă sunt utilizate costurile irelevante în elaborarea deciziilor există o mare posibilitate ca managerii să ia decizii greșite, iar pentru a fi eliminată această posbilă eroare este necesară acordarea unei atenții deosebite în clasificarea costurilor ca fiind relevante sau irelevante.

Costul diferențial este acel cost care se regăsește într-o variantă însă este total sau parțial absent într-o altă variantă.

Pe lângă costurile amintite mai sus, se recomandă a se utiliza în procesul decizional costul marginal.

În economie noțiunea de ,,costuri marginale” poartă semnificația de costuri maxim admise pentru a fi produse anumite cantități de mărfuri cu cel mai scăzut randament al forțelor de producție (utilaje, forțe de muncă).

Costul marginal este costul diferențiat și e legat de fabricația ultimei unități de produs pentru atingerea unui anumit volum de producție dat.

Acest cost poate fi calculat astfel:

– sub forma sporului de cheltuieli totale pregătit de creșterea consumului factorilor de producție, în vederea sporirii cu o unitate producția.

cm =

– ca diferență între totalitatea cheltuielilor de expolatare utile în procesul de producție dat și toatalitatea celor de care este neoie pentru aceiași producție majorată sau diminuată cu o unitate. Costul marginal se va calcula după relația care urmează pentru două stadii de activitate:

cm = C n+1 – C n

Din punct de vedere al componentei lor se disting următoarete:

Costurile marginale simple sunt alcătuite de cheltuieli proporționale care sunt ocazionate de producția obținută atunci când se utilizează capacitatea de producție constantă.

Costurile marginale adiționale sunt alcătuite ,,din cheltuielile proporționale lineare și dinamice, cât și din cheltuieli fixe; ele corespund producției adiționale fabricate cu ajutorul unei capacități de productie extinsă.”

Costurile reziduale sunt costurile fixe care aparțin producției anterioare. Acestea se calculează după următoarea relație:

Ct = ctm- ctd

Costul rezidual total se calculaează în felul urmator:

Ctr = ctr * Q

ctm-costul unitar mediu;

ctd- costul diferențial unitar;

Q- volumul producției fabricate.

Cu ajutorul coeficientului de elasticitate, costul marginal este util pentru caracterizarea comportamentului costurilor.

Coeficientul de eleasticitate este un raport între costul marginal și cel unitar, având ca relație de calcul:

c =

“Pentru Q > 0, coeficientul de elasticitate poate lua una din următoarele valori:

0 < ε < 1 – zona de comportament degresiv al costurilor (cu randamente crescătoare);

ε = 0 – zona de proporționalitate (cm = c), această zonă fiind zona optimă a randamentelor constante;

ε > 1 – zona de comportament progresiv al costurilor( al randamentelor descrescătoare, cu efecte negative asupra activității întreprinderii).”

Anumite costuri care trebuiesc analizate în procesul decizional nu se pot identifica și calcula în interiorul sistemului contabil.

Costurile de oportunitate (costurile renunțării) sunt generate de anumite oportunități, care sunt sacrificare în urma luării unei decizii care va schimba modul în care se desfașoară un proces sau o acțiune.

,,Costurile ascunse sunt provocate de un element cunoscut, dar sunt incluse în alte costuri, fiind determinate de neregularități. Printre neregularitățile care dau naștere la costuri ascunse menționam: absenteismul, accidentele de muncă, noncalitatea, întârzâieri în procesul de producție, diminuarea productivității etc.”

Costurile externalizate sunt costuri suportate de parteneri sociali.În viitor acestea vor fi suportate în totalitate de către întreprindere. Acestea vor fi considerate costuri legate de activitatea firmei. Analiza acestor costuri va fi impusă pentru reproducerea și eliminarea acestora.

CAP. 2 Recunoașterea și contabilizarea cheltuielilor și costurilor

2.1 Recunoașterea cheltuielilor și costurilor

Potrivit Legii contabilității nr.82/1991, republicată ,,orice operație patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un act înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.”

În uma (operațiilor) înregistrărilor poate fi stabilită performanța economică (profitul), taxele de plătit, impozitele dar și sumele care revin asociaților sau membrilor societății sub forme de dividende sau venituri.

Factura este un document contabil care e emis de furnizor, către client , document ce conține produsele vâandute ori serviciile prestate clientului de către furnizor.

Acest document trebuie să conțină:

data emiterii;

datele de identificare a furnizorului și ale clientului(denimire/nume, adresă);

date de identificare a tipului de bunuri sau servicii furnizate;

contravaloarea bunurilor și sau serviciilor prestate

Persoana impozabilă emite o factură către beneficiar, în următoarele situații:

pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii care au fost efectuate;

pentru fiecare vânzare;

pentru orice avans încasat.

Aviz de însoțire a mărfii

,,Servește ca:

Document de însoșire a mărfii pe timpul transpotului, după caz;

Document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;

Dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași unități;

Document de primire în gestiune, după caz;

Document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.”

Se completează în 3 exemplare în situația în care nu poate fi întocmită factura fiscală.

Acest document este emis de furnizor și circulă de la compărător la magazine (cu scopul de a fi încărcate în gestiune bunurile achiționate) la compatimentul aprovizionare (pentru a fi înregistrate cantitățile aprovizionate) la compatimentul financiar-contabil (cu scopul înregistrării în contabilitate).

Chitanța

Este întocmită în 2 exemplare de către casier, care semnează pentru primirea sumei. Servește ca document justificativ în legătură cu încasarea unei sume în numerar de casieria socității. Este înregistrată în Registrul de casă și în contabilitate. Un axemplar al acestui document ajunge la plătitor, iar celălalt exemplar rămâne în carnet și va fi utilizat ca document de verificare aferente operațiunilor efectuate în registrul de casă.

Bonul de consum

Se întocmește în 2 exemplare si este utilizat în scopul eliberării din magazine a materialelor pentru consum, înregistrarea în contabilitate, în evidența magaziei, scăderea din gestiune.

Bonul de consum circulă la:

-,,persoanele care semnează pentru acordarea vizei de necessitate;

-magazia din care se eliberează cantităților prevăzute;

-compartimentul financiar-contabil pentru a fi efectuate înregistrările în contabilitatea sintetică și analitică.

,,Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează cronoligic toate operațiunile economico-financiare.”

Din cauza numărului mare de operațiuni contabile efectuate de o societate se distig următoarele categorii de jurnale: auxiliare (pentru operațiuni de aceiași natură) și generale.

Înregistrările cuprinse în registul-jurnal trbuie să includă informații referitoare la tipul, numărul și data documentului justificativ, explicații cu privire la operațiunile respective deasemenea conturile sintetice debitoare și creditoare cu ajutorul cărora s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate.

Cu ajutorul acestui registru se poate verifica dacă înregistrările contabile sunt corecte, potivit relației:

TOTAL RULAJ din registul-jurnal = TOTAL RULAJ CURENT din balanța de verificare

2.2 Contabilizarea rezultatelor producției, a cheltuielilor și costurilor

2.2.1. Contabilizarea din perspectiva contabilității financiare

,,Cheltuielile semnifică o,,sarăcire” a firmei, generate fie de micșorarea unor elemente de active, fie de o creștere a unor elemente de pasive, în mod concret datorii.”

Pentru contabilizarea cheltuielilor se folosește clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli”. ,,Conturile de cheltuieli au funcția contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul anului de exercițiu financiar și se creditează la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se închid în urma decontării cheltuielilor.”

Cheltuielile se organizează pe tipuri de cheltuieli și se grupează în funcție de destinația deținută: cheltuieli cu impozitul pe profit, cheltuieli financiare, cheltuieli cu provizioane și amortizările.

Contul 345,,Produse finite” reflectă mișcarea și existența stocurilor de produse finite care sunt obținute într-o societate. După funcția contabilă este un cont de activ, iar după conținutul economic e un cont de stocuri.

Se debitează cu valoarea de înregistrare a produselor finite care au intrat în gestiune, inclusiv plusurile constatate la inventariere și valoara produselor ce revin din consignație, custodie sau de la terți.

Se creditează cu valoarea de înregistrare al produselor finite care au ieșit din gestiune pentru vânzare sau pentru o altă destinație. Soldul debitor reprezintă valoarea de înregistrare aferentă produselor finite existente în stoc .

Contul ,, 348 " Diferențe de preț la produse ", evidențiază și controlează diferențe de preț, care pot fi favorabile sau nefavorabile ,,stabilite la sfârsitul perioadei între costul prestabilit al produselor și costul efectiv de producție al acestora. Dupa coținutul său economic este un cont rectificativ a valorii de înregistrare iar după funcția contabilă este un cont de activ”

Se debitează cu diferențele de preț nefavorabile aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie și diferențele de preț favorabile aferente produselor ieșite din gestiune.

Se creditează cu diferențele de preț favorabile sau nefavorabile, specifice produselor finite vândute, ieșite din gestiune. Soldul debitor arată diferențele favorabile sau nefavorabile de preț specifice produselor finite aflate în stoc.

Contul 711 ,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” evidențiază costul de producție specific producției stocate și variația acesteia. Este un cont bifuncțioanl.

Se debitează cu diferențele favorabile sau nefavorabile de preț alte produselor finite vândute și nu în ultimul rând cu contravaloarea produselor finite vândute.

Se creditează cu diferențele favorabile sau nefavorabile de preț ale produselor finite care au fost obținute.

Soldul final debitor îl reprezintă variația care e în minus a stocurilor în situația în care producția obținută adunată cu producția în curs de execuție este inferioară producției ieșite din gestiune.

Soldul final creditor este reprezentat de plusul variației de stocuri în care producția obținută adunată cu producția în curs de execuție este superioară producției ieșite din gestiune.

2.2.2. Contabilizarea din perspective CIG

Cheltuielile de producție realizate cu ajutorul costurilor dar și calculația acestora se contabilizaează cu ajutorul clasei 9-conturi de gestiune. ,,Aceste conturi au drept scop preluarea cheltuielilor de exploatare din contabilitatea financiară (înregistrate după natura lor), pentru a le înregistra potrivit destinației în vederea urmăririi și controlului producției fabricate, a producției în curs de execuție, respectiv a stabilirii diferențelor dintre costurile efective și prestabilite. Astfel, contabilitatea de gestiune devine independentă față de contabilitatea financiară.”

În funcție de necesitățile proprii de informare și specificul activității unei entitați dar luând în calcul și faptul că organizarea în contabilitatea de gestiune se poate acționa după voia fiecărei unități.

Clasa 9 ,,Conturi de gestiune” cuprinde urmatoarele 3 grupe: 90 „Decontări interne”, 92 „Conturi de calculație” și 93 „Costul producției”.

Grupa 90 „Decontări interne” este alcatuită din următoarele conturi:

,,901 „Decontări interne privind cheltuielile” preia și regrupează cheltuielile de exploatare care sunt înregistrate în contabilitatea financiară, cu ajutorul clasei a 6-a, în funcție de natura cheltuielilor.

Se creditează (în cursul lunii) cu ocazia decontării cheltuielilor de exploatare.

Se debitează la sfârșitul lunii cu costul efectiv aferent producției finite dar și al celei în curs de execuție, apoi se soldează.

Acest cont intră în corespondență cu urmatoarele conturi: 921, 922, 923, 924, 925, 903 și 931.

Contul 902 „Decontări interne privind producția obținută” este folosit pentru contabilizarea decontărilor interne privind costul producției care se obține pe parcursul unei luni la preț de înregistrare. De asemenea este utilizat și pentru decontarea (la sfârșitul lunii) costului efectiv specific producței obținute pe parcursul lunii.

,,În cursul lunii se creditează cu prețul de înregistrare al producției finite obținute din procesul de producție și se debitează, la sfârșitul lunii, cu costul efectiv al producției respective. Se închide la sfârșitul lunii prin contul 903 „Decontări interne privind diferențele de preț.”

Acest cont intră in corespondeță cu următoarele conturi: 921, 922, 923, 924, 925, 903 și 933.

Contul 903 „Decontări interne privind diferențele de preț” este utilizat pentru reflectarea diferențelor dintre prețul prestabilit și cel efectiv al producției finite realizate din procesul de fabricație.

Se debitează cu ocazia înregistrarii diferențelor dintre prețul prestabilit și cel efectiv aferent producției finite realizate în procesul de producție. La sfârșitul lunii se creditează cu producția obținută. Nu prezintă sold.

Acest cont intră în corespondență cu urmatoarele conturi: 901 si 902.

Aceste conturi asigură o independență între contabilitatea de gestiune și cea financiară.

Grupa 92 „Conturi de calculație” este alcatuită din urmatoarele conturi:

921 „Cheltuielile activității de bază” este utilizat pentru reflectarea cheltuielilor specifice activității de bază a unității. Acesta are rolul de a refelcta costul producției în curs de execuție (la sfârșitul perioadei), în cazul în care aceasta există, contul 921 nu are sold. Soldul acestui cont este preluat de contul 933 ,,Costul producției în curs de execuție”

Se debitează, în decursul lunii cu cheltuielile directe ale activiății de bază și cotele de cheltuieli indirecte. Se creditează cu cheltuielile efective specifice producției finite și care sunt decontate la sfârșitul perioadelor de postcalcul aferente costurilor, având în debit contul 902,,Decontări interne privind producția obținută”.

Contul 922 „Cheltuielile activităților auxiliare” servește la evidențierea cheltuielilor specifice activității auxiliare, care au drept scop deservirea activității de bază cu utilități cum ar fi: apa,energie,ambalaje, transport, reparații și altele.

Se debitează (în cursul lunii) cu cheltuielile care sunt preluate din contabilitatea financiară și sunt grupate în funcție de felul activității auxiliare. ,,Se creditează, la sfârșitul lunii cu contravaloarea producției livrate de secțiile auxiliare pentru activitatea de bază, sectorul administrativ și de conducere, ori sectorul desfacerii, precum și cu costul efectiv al producției finite destinate vânzării și respectiv, al producției în curs de execuție, operație după care se închide.”

Contul 923 „Cheltuielile indirecte de producție” servește la înregistrarea cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor dar și a cheltuielilor generale aferente fiecărei secții de bază a unității.

Se debitează cu suma cheltuielilor integrate în costuri, altfel spus cu creditul contului 901. Se creditează cu totalul cheltuielilor incluse în costul producției de marfă fabricate, adică debitul contului 902.

Contul 924 „Cheltuielile generale de administrație” este folosit pentru refelctarea cheltuielilor de administrație și cheltuielile de conducere ale unității patrimoniale.

Se debitează cu cheltuielile administrative-gospodărești preluate și regrupate din contabilitatea financiară. Se crediteză cu debitul contului 902, pentru cheltuielile specifice producției de marfă obținute.

Contul 925 „Cheltuielile de desfacere” servește evidențierii cheltuielilor de desfacere aferente produselor fabricate.

Se debitează, în cursul lunii, cu cheltuielile care sunt preluate din contabilitatea financiară (creditul contului 901). La sfârșitul lunii se creditează, cu ocazia repartizării cheltuielilor de desfacere în componența costului producției obținute, iar apoi se soldează.

Grupa 93 „Costul producției” este alcatuită din urmatoarele conturi:

Contul 931 „Costul producției obținute” este folosit pentru înregistrarea producției finite obținute, care se concretizează în produse finite, semifabricate destinate vânzării sau alte lucrări executate și servicii prestate pentru terți.

În cursul lunii se debitează, cu prețul de înregistrare al producției finite care a fost obținută prin procesul de producție. Se creditează cu costul efectiv al producției efective care se decontatează pe seama cheltuielilor ocazionate. La sfârșitul lunii se soldează.

Contul 933 „Costul producției în curs de execuție” servește pentru a se ține evidența costului efectiv aferent producției în curs de execuție.

Este un cont de actv și se debitează (la sfârșitul lunii) cu costul efectiv al aferent producției în curs de execuție care a fost obținută din activitatea de bază dar și din alte activități (auxiliare). Se creditează, la sfârșitul lunii, cu costul efectiv al producției decontate specifice cheltuielilor efectuate. Nu se soldează.

Contabilitatea de gestiune este organizată de către fiecare societate în raport cu particularitățile activității pe care o desfășoară și de necesitățile proprii preluand informații din contabilitatea financiară. Astfel, o parte din cheltuielile dezvoltate mai sus, preia cheltuielile din contabilitatea financiară (clasa 6).

2.2.3.Contabilizarea cheltuielilor și costurilor

prin metoda pe comenzi la SC Colortype S.A

,,Metoda pe comezi se aplică, de regulă, la unitățile industriale cu producție individuală sau de serie pentru producția lansată în baza unei comenzi, iar la sfarsitul perioadei de gestiune există producție în curs de execuție.” Această metodă de calculație a costurilor are unele particularități care sunt generate de specificul proceselor tehnologice, care se desfășoară în sociatățile care o aplică. Purtătorul de costuri utilizat în planificare este produsul, iar cel folosit pentru urmărirea și evidențierea costurilor este comanda. Metoda pe comenzi implică determinarea și evaluarea producției neterminatedin cauza oscilației pe care o are între perioade, în etapa de postcalcul.

Comanda este un anumit lot sau număr de bunuri. O comandă poate avea ca obiective anumite părți dintr-un produs finit. Obiectul comenzii este diferit ținându-se cont de felul producției. În cazul în care producția are varianta ,,fară semifabricate” sau varianta ,,cu semifabricate” metoda de calcul pe comenzi este impusă de particularitățile obiectului de studiu al acesteia. În cazul în care producția urmează varianta ,,fară semifabricate” comanda aferentă are ca obiect un lot de produse sau un produs. Ca urmare nu se realizează o separare a cheltuielilor aferente produsului, pe partile sale componente.

Costul unitar al produselor se realizează cu ajutorul formulei:

Cu=,

,,În care:

cu- costul unitar al produselor din lot,

Cdc-cheltuielile directe ale comenzii,

d-componentele cheltuielilor directe,

Ci-cheltuielile indirecte comenzii,

i-componentele cheltuielilor indirecte,

Qc-numărul de produse din lot”

În cazul în care producția urmează varianta ,,cu semifaricate” potrivit căreia produsul finit s-a obținut prin asocierea unor părți componente care au fost fabricate anterior sau cumpărate, calculația sa va fi urmată de eferctuarea calculațiilor pentru parțile care îl compun. Potrivit acestei variante calculația costurilor se va efectua după formula:

Cp.f = C1+C2+…….+Cn + ,

,,În care:

Cp.f-costul produsului finit

C1+C2+…….+Cn – costurile părților componente

Cda, Cia- costurile directe, respectiv costurile indirecte privind finisarea, îmbinarea și ambalarea.”

Pentru producțiile de serie , organizate de obicei în varianta cu semifabricate în care produsele finite reprezintă rezultatul asamblării mecanice de piese fabricate sau cumpărate, obiectul comenzii poate fi lotul de produse finite, lotul de componente din structura produsului, etc. Comenzile se lansează în loturi ținându-se cont de capacitatea de producție avându-se ca bază centralizarea solicitărilor care au fost primite de la clienți în legătură cu piese componente sau produse finite.

Varianta ,,cu semifabricate” impune un volum mai mare de muncă deoarece calcularea costului unitar aferent produsului finit presupune ca prim pas aflarea costului semifabricatelor proprii și a pieselor dar și aflarea costului operațiilor de prelucrare a semifabricatelor. În final se elaborează calculațiile cu privire la costul produsului finit.

Metoda pe comenzi presupune ca după lansarea comenzii să fie deschis contul 921,,Cheltuielile activității de bază”, pe analiticele comenzii unde sunt colectate costurile indirecte repartizate în conturile 923,,Cheltuieli indirecte de producție” și 924,,Cheltuieli generale de adiministație”. Fiecărei comenzi i se alocă un simbol cifric care va fi înscris în documentele justificative de consum. Costul unei comenzi este stabilit atunci când comanda este terminată.

Aceasta metodă de calculație a costurilor prezintă avantajul că ,,asigură o individualizare și o calculare a costului unitar al produselor cât mai apropiat de realitate.” Dezavantajele metodei pe comenzi sunt:

nu asigură la sfarșitul perioadei de gestiune cunoașterea costurilor reale de producție, datorită faptului că execuția unor comenzi este continuată în următoarele perioade;

posibilitatea denaturării costului produselor datorită transferurilor unor consumuri de materiale și manoperă pentru același produs de la o comandă la alta;

în cazul comenzii de lungă durată nu se permite urmărirea operativă a costurilor de către calculul costului efectiv al comenzii;

necesitatea unui mare volum de muncă în ceea ce privește determinarea și evaluarea producției neterminate la sfârșitul perioadei de gestiune datorită mai multor comenzi aflate în curs de execuție.

CAP 3. Analiza principalelor categorii de cheltuieli

3.1 Analiza cheltuielilor materiale

Analiza cheltuielilor unei societăți este foarte importantă în activitatea de gestiune și control, pentru că evidențiază felul în care au fost folosite resursele dar și impactul acestora asupra performanțelor societății.

O analiză sistematică a costurilor de producție este cea care dezvăluie mecanismul de formare al rezultatelor socității raportandu-se la volumul, structura și tendința diferitelor tipuri de cheltuieli, economisirea consumului de resurse dar și conturarea unei strategii pentru următoarea perioada de gestiune.

Cheltuielile cu materiile prime și materialele dețin o mare pondere în totalul costurilor , iar analiza acestora are ca obiectiv antrenarea unor resurse interne cu ajutorul cărora să se diminueze nivelul acestor cheltuieli dar fără a afecta calitatea producției. Analiza cheltuielilor cu materii prime și materiale ajută la supravegherea evoluției acestora cu scopul luării unor măsuri necesare atunci când se constată abateri față de normative sau față de prevederi.

Pentru analiza factorială a sumei absolute a cheltuielilor cu matrii prime și materiale se folosește următorul model:

n n m

M = ∑ qi X mi =∑ qi (∑ csij X aij)

i=1 i=1 j=1

M = cheltuieli totale cu materiile prime si materialele;

i = 1,n sortimentul de produse;

qi = producția fizică realizată din sortimentul i;

m i = cheltuieli cu materiile prime si materiale aferente unei unități din sortimentul i;

j = 1, m tipuri de materii prime și materiale;

csij = consumul specific din materia primă j pentru sortimentul i;

aij = pretul de aprovizionare al materiei prime j pentru sortimentul i

La S.C Color type S.A are loc următoarea evoluție a valorilor materialelor cosumate pentru producție:

Sursa: Prelucrare proprie cu date din Balanța societății

qi0 = cantitatea de producție realizată în iunie 2014 (în bucăți)

qi1 = cantitatea de producție realizată în martie 2015 (în bucăți)

mi0 = valoarea materialelor consumate pentru producție în iunie 2014(în lei/bucată)

mi1 = valoarea materialelor cosumate pentru producție în martie 2015(în lei/bucată)

si= structura sortimentului i

si =

si 0A = = 0,27 si 1A = = 0,33

si 0B = = 0.49 si 1B = = 0.44

si 0C = = 0.24 si 1C = = 0.23

si 0A + si 0B + si 0C = 1 si 1A + si 1B + si 1C = 1

Abaterea abslută

∆M = ∑ qi1 x mi1 – ∑ qi0 x mi0

= (15.000 x 9,08 + 20.000 x 6,16 + 10.000 x 9,87) – (10.000 x 11,23 +

+ 18.000 x 5,52 + 8.700 x 10,89)

= 358.100 – 306.403

= 51.697 lei

Influența modificării cantităților de produse

∆M (qi) = ∑qi1(si0) x mi0 – ∑ qi0 x mi0

= (45.000 x 0,27 x 11,23 + 45.000 x 0,49 x 5,52 + 45.000 x 0,24 x 10,89) –

-( 10.000 x 11,23 + 18.000 x 5,52 + 8.700 x 10,89)

= 375.772,5 – 306.403

= 69.369,5 lei

Influența modificării structuii producției

∆M (si) = ∑ qi1 x mi0 – ∑qi1(si0) x mi0

= (15.00 x 11,23 + 20.000 x 5,52 + 10.000 x 10,89) – 375.772,5

= 387.750 – 375.772,5

=11.979,5 lei

Influența modificării costurilor unitare cu materialele directe

∆M (mi) = ∑ qi1 x mi1 – ∑ qi1 x mi0

= (15.00 x 9,08 + 20.000 x 6,16 + 10.000 x 9,87) – 387.750

= 358.100 – 387.750

= – 29.650 lei

Abaterea modificării materialelor consumate înregistrează o creștere, influență economică negativă, datorită cheltuielilor implicate.

Sub influența modificării cantităților de produse cheltuielile materiale cresc cu 69.369,5 lei în perioada curentă față de perioada bază, creștere cauzată de cererea din ce în ce mai mare a produselor fabricate de firmă, atât în țară cât și la export.

Sub influența modificării structurii producției cheltuielile materiale cresc de la o perioadă la alta, aspect negativ datorită cererii mai mari pentru sortimentele care au factorul calitativ caltitate-preț mai mare și a pretențiilor diversificate ale clienților.

Sub influența modificării costurilor unitare cu materialele directe cheltuielile cu materialele scad, influență pozitivă din punct de vedere economic cauzată de încheierea unui contract cu un furnizor de materii prime vândute la preț mai mic, scăderea prețurilor de aprovizionare la materiale.

3.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe

Obiectivul analizei e de a urmări evoluția , ponderea cheltuielilor cu salariile in costul total, identificarea factorilor și cauzele care determină schimbări in dinamică sau față de prevederi dar si urmărirea eficienței cheltuielilor cu salariile.

Analiza cheltuielilor cu salariile directe trebuie sa urmărească următoarele aspecte:

Corelația de eficiență stabilită între salariul mediu și productivitatea muncii face referire la asigurarea unei corespendențe eficiente între efectele folosirii forței de muncă și recompensa materială a acestora. Cu alte cuvinte creșterea nivelului salariilor poate avea loc în condiții de eficiență doar dacă se realizează creșterea productivității, iar prin urmare si a rezultatelor activității.

Indicele de corelație este cel care ajută la analiza corelației de eficiență

Ic = ;

Is = indicele salariului mediu;

Iw = indicele productivități medii.

Valorile posibile ale indicelui de corelației:

Ic = 1 Atât productivitatea cât și salariul mediu au crescut în aceiași măsură;

Ic < 1 Aceasta este o situație eficientă caracterizată printr-o creștere mai rapidă a productivității față de salariul mediu sau creșterea productivității, iar nivelul salariului mediu se menține;

Ic > 1 Aceasta este situația în care salariul mediu crește mai repede decât productivitatea. E o situație de ineficiență.

Situația idelă pentru societate este:

-Is < 1;

-Iw > 1.

,,Respectarea corelației de eficiență dintre dinamica salariului mediu și dnamica productivității muncii poate fi analizată și cu ajutorul indicatorului relative ,,Cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de faceri”

S1000= x 1000 = x 1000 =x1000

Analiza factorilor care determină modificarea absolută a fondului de salarii se poate face cu ajutorul formulei:

FS = N x x= Nx th x sh

FS = fondul de salarii;

N = nr. mediu de personal;

Tef = timp efectiv lucrat în om-ore;

Th = consum de timp pe o persoană;

Sh = salariu mediu pe unitate de timp.

La S.C Color type S.A are loc următoarea evoluție a fondului de salarii:

Sursa: Prelucrare proprie cu date din Balanța societății

Tef = N x Zl x dzl;

Zl = numărul de zile lucrătoare;

Zl= Zc – Z rs,sl – Zco-Zl

Zc = numărul de zile calendaristice;

Z rs,sl = numărul de zile de repaos săptămânal, sărbatori legale;

Zco = numărul de zile de concediu;

Zl = numarul de zile libere;

dzl = durata medie a zilei de lucru.

Zl0 = 30 – 8 – 3- 0 Zl1 = 31 – 9 – 2 – 0

Zl0 = 19 zile Zl1 = 20 zile

dzl = 7,7ore/zi dzl = 7,9 ore/zi

Tef0 = N0 x Zl0 x dzl 0 Tef1= N1 x Zl1 x dzl 1

Tef0 = 45 x 19 x 7,7 Tef1 = 52 x 20 x 7,9

= 6.583,5 = 8.216

th = ; Sh =

th0 = = = 146,3 ore pe salariat; th1 = = = 158 ore pe salariat;

sh 0= = = 11,02 lei/oră; sh 1= = = 10,28 lei /oră.

Abaterea abslută

FS = FS1 – FS0 = N1 x th1 x s h1 – N0 x th0 x s h0

= 52 x 158 x 10,28 – 45 x 146,3 x 11,02

= 84.460 – 72.550,17

= 11.909,83 lei

Influența modificării numărului mediu de salariați

FS(N) = N1 x th0 x sh0 – N0 x th0 x sh0

= 52 x146,3 x11,02 – 45 x 146,3×11,02

= 83.835,75– 72.550,17

= 11.285,58 lei

Influența modificării timpului de lucru pe salariat

FS(th) = N1 x th1 x sh0 – N1 x th0 x sh0

= 52 x158 x11,02 – 52 x 146,3×11,02

= 90.540,32 – 83.835,75

= 6.704,57 lei

Influența modificării salariului mediu orar

FS(sh) = N1 x th1 x sh1 – N1 x th1 x sh0

= 52x158x10,28 – 52 x 158x 11,02

= 84.460 – 90.540,32

= – 6.079,84 lei

Interpretare:

Abaterea fondul de salarii prezintă o creștere în perioada curentă față de perioada precedentă analizată, creștere determinată de noi angajări.

Sub influența numărului mediu de salariați fondul de salarii crește în luna martie a anului 2015 față de luna iunie a anului 2014, infulență pozitivă datorată creșterii numărului de salariați. Cauze: dezvoltarea activității firmei, numărul intărilor mai mare decât numărul ieșirilor de personal.

Sub influența timpului de lucru pe salariat, fondul de salarii crește în perioada curentă față de perioada de bază, influență pozitivă datorită creșterii numărului de ore lucrate a angajaților firmei. Cauze: creșterea numărului de ore lucrate; angajarea personalului numai cu program înterg de lucru (8ore pe zi), creșterea duratei procesului de fabricație datorită complexității comenzilor de la clienți.

Sub influența modificării salariului mediu orar, fondul de salarii scade datorită creșterii numărului de muncitori al căror salariu este minimul pe economie și a penalizării muncitorilor datorită naîndeplinirii sarcinilor corespunzătoare.

Măsuri: asigurarea cu personal corepunzător producției, asigurarea producției cu mai multe linii tehnologice pentru ca procesul de producție să se desfășoare într-un timp mai scurt.

Cap 4 Simulare privind calculația costurilor prin metoda pe comenzi la

SC. Colortype S.A

4.1. Prezentarea societății

S.C Colortype S.A a fost înființată în anul 2005 și are un capital social în valoare de 1.500.000 lei deținut de 11 acționari dintre care 9 italieni și 2 români. Societatea are ca obiect principal de activitate, conform CAEN 1812 ,,Alte activități de tipărire”. Compania este specializată în realizarea de cataloage de culori pentru vopsele de interior și exterior. Sc Colortype S.A are o gama de produse capabile să satisfacă cele mai diferite nevoi în ceea ce privește culorile , de la foldere-probă la chips-uri afișele, de la avizierele de carduri culori, până la cărți de culoare pentru realizările speciale. Societatea s-a dezvolta de-a lungul anilor datorită producției de înaltă calitate, ajutată de echipamente moderne pentru vopsirea hârtiei. Laboratorul este compus din 15 operatori care folosind terhnologie de înalta precizie pot reproduce diferite culori și orice tipe de efecte decorative. Colortype a dezvoltat și perfecționat un sistem sofisticat pentru producerea probelor prin utilizarea paletelor de culori. Operatorii sunt capabili să reproducă o gamă aproape nesfârșită de culori și efecte garantate de acuratețea colorimetrică de reproducere . În ceea ce privește potrivirea culorilor , nuanțele sunt reproduse una câte una, cu paste speciale de colorare, realizate corespunzător cerintelor clientului În 2013 Colortype a reprodus pentru clienții săi mai mult de 50.000 de nuanțe .

Societatea își desfășoară activitatea în Oșorhei, str. Gării, nr 91, jud. Bihor. Situată în partea de vest a României, firma prezintă un deosebit avantaj datorită apropieii de vamă. Aceasta produce cataloage pentru cele mai renumite firme de vopsele din România de ex: Azur, Policolor, Becker Acroma Romania dar si pentru firme din alte țări cum ar fi Italia, Ungaria, Israel, Grecia, Franța , Elveția, Arabia Saudită, Marea Britanie și altele. Pentru că își respectă clienții SC Colortzpe S.A le oferă întâi o mostră a comenzii pe care urmează să o onoreze, iar dacă clientul o acceptă se continuă executarea comenzii în sine. Deși este singura firmă producătoare de cataloage pentru vopsele din țară, își câștigă tot mai mulți clienți oferind transportul comenzii gratuit, indiferent dacă aceasta este în țară, în UE sau în afara UE. Având o activitate dinamică care constă în numărul tot mai mare de comenzi, în special în afara țării, se dorește o mutare a activității de producție într-o hală mai mare, dar și deschiderea altor puncte de lucr

Sc Colortype S.A lansează în fabricație în cursul lunii martie 2015, comenzi de fabricație notate cu C1, C2 și C3. Comanda 1 este efectuată pentru societatea SaudiOger din Arabia Saudită, comanda 2 este executată pentru societatea Toscano din Italia, iar comanda 3 pentru S.C Policolor S.A din România. Pe parcursul exercițiului financiar au loc următoarele operații economico-financiare:

Pe baza bonului de consum nr. 20 se eliberează din depozit materii prime în valoare de 192,256 lei din care pentru comanda 1: 94.128 lei, pentru comanda 2: 55.941 lei, iar pentru comanda 3: 42.187 lei.

-În contabilitatea financiară

eliberarea în consum a materiilor prime:

192.256 601,,Cheltuieli cu materiile prime” = 301,,Materii prime” 192.256

Conform: Bon de consum nr. 20 din 02.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

192.256 921 ,,Cheltuielile activității = 901,,Decontări interne 192.256

de bază” privind cheltuielile”

94.128 C1

55.941 C2

42.187 C3

Conform bonurilor de consum nr 26 se eliberează din depozit material auxiliare astfel: pentru secția de producție 13.982 lei, pentru sectorul auxiliar 11.253 lei și pentru sectorul de administrație 2.233 lei.

-În contabilitatea financiară

eliberarea în cosum a materialelor auxiliare :

27.468 6021,,Cheltuieli cu materialele = 3021,,Materiale auxiliare” 27.468

auxiliare”

Conform: Bon de consum nr. 26 din 03.2015

– În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontari interne

privind cheltuielile” 27.468

13.982 923 ,,Cheltuieli indirecte

de producție”

11.253 922 ,,Cheltuielile activităților

auxiliare”

2.233 924,,Cheltuieli generale

de administrație”

Conform bonului de consum nr 30 se eliberează din depozit obiecte de inventar atfel: pentru secția de producție 5.258 lei, pentru sectorul auxiliar 2.137 lei și pentru sectorul administrativ 1.375 lei.

-În contabilitatea financiară

eliberarea in consum a obiectelor de inventor:

8.870 603 ,,Cheltuieli privind = 303,,Materiale de natura 8.870

materialele de natura obiectelor de inventar”

obiectelor de inventar”

Conform: Bon de consum nr. 30 din 05.2015

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne

privind cheltuielile” 8.870

5.358 923 ,,Cheltuieli indirecte

de producție”

2.137 922 ,,Cheltuielile activităților

auxiliare”

1.375 924 ,,Cheltuieli generale

de administrație”

Se înregistrează pe baza contractului suma de 8.783 lei, drept chirie datorată unei personae fizice, pentru o hală închiriată, în care se desfășoară întreaga activitate a firmei. Conform contractului de închiriere suma datorată pentru cele 3 activități se împarte astfel: pentru activitatea de bază 5.837 lei, pentru activitatea auxiliară 787 lei, iar pentru sectorul administrativ 2.159 lei.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea chiriei

8.783 612,,Cheltuieli cu = 462,,Creditori diverși” 8.783

colaboratorii”

Conform: Contract închiriere

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne

privind cheltuielile” 8.783

5.837 923 ,,Cheltuieli indirecte

de producție”

787 922 ,,Cheltuielile activităților

auxiliare”

2.159 924 ,,Cheltuieli generale

de administrație”

Se înregistrează Factura nr 24 pentru servicii de internet și telefonie fixă de la Telekom și având valoarea de 3.664,80 lei, TVA 24%.

-În contabilitatea financiară

Înregistrarea facturilor de internet,telefonie fixă și cheltuieli poștale

% = 401,,Furnizori” 4.544,35

3.664,80 626,,Cheltuieli poștale

și taxe de

telecomunicații”

879,55 4426 ,,TVA deductibilă”

Conform Facturi nr. 24 din 08.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

3.664,80 924,,Cheltuieli generale = 901 ,,Decontări interne 3.664,80

de administrație” privind cheltuielile”

Se înregistrează cheltuieli cu comisioanele bancare, datorate emiterilor de facturi pentru clienți, în valoare de 2.351,03 lei.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea cheltuielilor cu comisioanele bancare

2.351,03 627,,Cheltuieli cu serviciile = 5121,,Conturi la bănci 2.351,03

bancare și asimilate” în lei”

Conform Extras de cont nr 1 din

-În contabilitatea de gestiune

2.351,03 924,,Cheltuieli generale = 901 ,,Decontări interne 2.351,03

de administrație” privind cheltuielile”

Se înregistrează Factura nr 82 de la Sc 21vision SRL pentru servicii de publicitate și reclamă în valoare de 52.211,84 lei.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea cheltueililor cu reclama și publicitatea

% = 401,,Furnizori” 64.742,68

52.211,84 623,,Cheltuieli de protocol,

reclamă și publicitate”

12.530,84 4426,, Tva deductibilă”

Conform: Factură nr 82 din 09.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

52.211,84 924,,Cheltuieli generale = 901 ,,Decontări interne 52.211,84

de administrație” privind cheltuielile”

Se înregistrează statele de plata a salariilor atfel:

Salarii directe din care pentru C1:28.167 lei; pentru C2:15.549 lei și pentru C3: 10.785 lei.

Salarii pentru personalul indirect productiv: 12.500 lei

Salarii pentru persoanlul auxiliar: 5.000 lei

Salarii pentru personalul TESA: 27.500 lei

-În contabilitatea financiară

înregistrarea salariilor cuvenite personalului:

84.501 641,,Cheltuieli cu salariile = 421,,Personal salarii 84.501

personalului “ datorate”

Conform: Stat de salarii nr. 1 din 15.2015

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne 84.501

921,,Cheltuielile activității privind cheltuielile”

de bază”

28.167 C1

15.549 C2

10.785 C3

12.500 923,,Cheltuieli indirecte de

productțe”

5.000 922,,Cheltuielile sectorului

auxiliar”

27.500 924,,Cheltuieli generale de

administrație”

În baza Notei contabile nr.197 și a Centralizatorului statelor de plata se înregistrează cheltuielile patronale aferente și anume: CAS 15,8%, CFS 0,5%, CASS 5,2%, Fond pentru garantarea creanțelor salariale 0,255, Fond pentru indeminzații de concedii 0,85%, Fond de risc 0,4%.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea cheltuielilor patronale

înregistrarea CAS 15,8%:

13.351,15 6451,,Contribuția unității la = 4311,,Contribuția unității la 13.351,15

asigurările sociale” asigurarile sociale”

înregistrarea CFȘ 0,5%:

422,5 6452,,Contribuția unității pentru = 4371.01,,Contribuția unității 422,5

ajutorul de somaj” la fondul de somaj-CFS

înregistrarea fondului pentru garantarea creanțelor salariale 0,25%:

4.394,05 6452,,Contribuția unitatii pentru = 4371.02 ,,Contribuția unității 4.394,05

ajutorul de șomaj” la fondul de șomaj

-garantare salarii”

înregistrarea CASS 5,2%:

211,25 6453,,Contribuția angajatorului = 4313.01,,Contribuția 211.25

pentru asigurările sociale angajatorului la

de sănătate” asigurările sociale

de sănătate-CASS

înregistrarea fondului pentru indemnizații și concedii 0,85%:

718,25 6453,,Contribuția angajatorului = 4313.02,,Contribuția 718,25

pentru asigurările sociale angajatorului la

de sănătate” asigurările sociale

de sănătate-indemnizații”

înregistrarea fondului de risc 0,4%:

338 6453,,Contribuția angajatorului = 4313.03,,Contribuția 338

pentru asigurările sociale angajatorului la

de sănătate” asigurările sociale

de sănătate-fond de risc”

Conform: Notă contabilă nr. 61din 09.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne 19.435,23

921,,Cheltuielile activității privind cheltuielile”

de bază”

6.478,41 C1

3.576,27 C2

2.480,55 C3

2.875 923,,Cheltuieli indirecte de

producție”

1.150 922,,Cheltuielile sectorului

auxiliar”

6.325 924,,Cheltuieli generale de

administrație”

Se înregistrează Factura nr. 685 primită de la Electica in valoare de 7.209, TVA 24%. Conform contoarelor consumul de energie este: pentru activitatea de baza 4.504, pentru activitatea auxiliară 2.426 și pentru sectorul administrativ 279 lei.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea consumului de energie:

% = 401,,Furnizori” 8.939

7.209 605,,Cheltuieli privind

energia si apa”

1.730 4426 ,,TVA deductibilă”

Conform: Factură nr 685din 30.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne

privind cheltuielile” 7.209

4.504 923 ,,Cheltuieli indirecte

de producție”

2.426 922 ,,Cheltuielile activităților

auxiliare”

279 924,,Cheltuieli generale

de administrație”

Se înregistrează amortizarea activelor imobilizate astfel: amortizarea clădirilor 1.191 lei amortizarea utilajelor 40.379 lei, iar amortizarea aparaturii birotice 3.538 lei.

-În contabilitatea financiară

înregistrarea amortizării activelor imobilizate:

45.108 6811,,Cheltuieli de exploatare = %

privind amortizarea 2812,,Amortizarea construcțiilor” 1.191

imobilizarilor” 2813,, Amortizarea instalațiilor, 40.379

mijloacelor de transport

animalelor și plantațiilor”

2814 ,,Amortizarea altor 3.538

imobilizări corporale”

Conform Plan de amortizare nr 97 din 26.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

% = 901,,Decontări interne

privind cheltuielile” 45.108

39.761 923 ,,Cheltuieli indirecte

de producție”

2.706 922 ,,Cheltuielile activităților

auxiliare”

2.641 924,,Cheltuieli generale

de administrație”

.Din producție se obtin produse finite astfel: pentru comanda 1-20.000 bucăți, la un cost prestabilit de 22.25lei/bucată, pentru comanda 2-10.000 bucăți la un cost prestabilit de 31.15 lei/bucată și la comanda 3-10.500 bucăți la un cost prestabilit de 8.9 lei/bucată.

-În contabilitatea financiară

obținerea produselor finite:

849.950 345,,Produse finite” = 711,,Venituri aferente costurilor 849.950

stocurilor de produse”

Conform Notă de predare restituire nr 44 din 15.03.2015

-În contabilitatea de gestiune

931,,Costul producției = 902,,Decontări interne 849.950

obținute” privind producția

obținută”

C1 C1 445.000

C2 C2 311.500

C3 C3 93.450

Cheltuielile sectorului auxiliar se repartizează astfel: 70% asupra sectorului producției de bază și 30% asupra sectorului administativ.

-În contabilitatea de gestiune

Sfd ct. 922,,Cheltuielile activităților auxiliare” = 25.459 din care:

70% 923,,Cheltuieli indirecte de producție” = 17.821,3

30% 924 ,,Cheltuieli generale de administrație” = 7.637,7

Decontarea cheltuielilor secției auxiliare:

% = 922,,Cheltuielile activităților 25.459

auxiliare”

17.821,3 923,,Cheltuieli indirecte

de producție”

7.637,7 924 ,,Cheltuieli generale

de administrație”

Conform: Notă contabilă nr. 64 din 16.03.2015

Se repartizează cheltuielile indirecte de producție și 60% din cheltuielile de administrație asupra celor 3 comenzi pe baza coeficientului de repartizare luându-se ca bază de repartizare, consumul de materii prime pentru cele 3 comenzi 40% din cheltuielile de administrație sunt suportate din rezultat.

-În contabilitate de gestiune

Rulaj debitor ct. 923,,Cheltuieli indirecte de producție” = 102.087,4

K923 = = 0,5310

C1: 0,5310 x 94.124 = 49.979,84

C2: 0,5310 x 55.941= 29.704,67

C3: 102.087,4 – (49.979,84+29.704,67) = 96.205,4 – 79.683,67 = 22.402,89

Decontarea cheltuielilor indirecte de producție:

96.250,40 921,,Cheltuielile activității = 923 ,,Cheltuieli indirecte 96.250,40

de bază” de producție”

49.979,84 C1

29.704,67 C2

22.402,89 C3

Conform Notă contabilă nr. 57 din 17.03.2015

Rulaj debitor ct. 924,,Cheltuieli generale de administrație” = 108.141,24

60% în cost = 64.884,74

40% din rezultat = 43.256,49

K924 = = 0,3374

C1: 0,3374 x 94.124 = 31.757,43

C2: 0,3374 x 55.941 = 18.874,49

C3: 64.884,74 – (31.757,43+18.874,49) = 64.884,74 –50.631,92= 14.252,82

64.884,74 921,,Cheltuielile activității = 924,,Cheltuieli generale 64.884,74

de bază” de administrație”

31.757,43 C1

18.874,49 C2

14.252,82 C3

Conform: Notă contabilă nr.30 din 18.03.2015

43.256,49 901,,Decontări interne = 924,,Cheltuieli generale 43.256,49

privind cheltuielile” de administrație”

Conform: Notă contabilă nr 31 din 18.03.2015

Producția în curs de execuție determinată prin metoda invantarului este la C1 de 44.357,66 la C2 de 29.638,21 si la C3 de 36.121,85 lei.

-În contabilitatea de gestiune

înregistrarea valorii producției ăn curs de execuție

110.117,72 933,,Costul producției în curs = 921,,Cheltuielile activității 110.117,72

de execuție” de bază”

44.257,66 C1 C1 44.257,66

29.638,21 C2 C2 29.638,21

36.121,85 C3 C3 36.121,85

-În contabilitatea financiară

110.117,72 331,,Prodsue în curs de = 711,,Venituri aferente 110.117,72

execuție” costurilor stocurilor

de produse”

Conform: Notă contabilă nr. din

15 Să se determine și să se înregistreze costul efectiv al comenzilor, să se determine și să se înregistreze diferențele dintre costul prestabilit și cel efectiv, să se deconteze cheltuielile aferente producției finite și productiei în curs de execuție.

-În contabilitatea de gestiune:

Sfd ct. 921,,Cheltuielile activității de bază” C1: 166.153,02

C2: 87.523,58

C3: 62.470,05

316.146,65 902,,Decontări interne = 921,,Cheltuielile activității 316.146,65

privind producția de bază”

obținută”

166.153,02 C1 C1 166.153,02

87.523,58 C2 C2 87.523,58

62.470,05 C3 C3 62.470,05

Conform:Notă contabilă nr 29 din 22.03.2015

-În contabilitatatea de gestiune

înregistrarea diferențelor de preț

533.803,35 903,,Decontări interne privind = 902 ,,Decontări interne privind 533.803,35

diferențele de preț” privind producția obținută”

278.846,98 C1 C1 278.846,98

223.978,42 C2 C2 223.978,42

30.979,95 C3 C3 30.979,95

-În contabilitatea financiară:

533.803,35 348,,Diferențe de pret = 711,,Venituri aferente costurilor 533.803,35

la produse” stocurilor de produse”

Conform: Notă contabilă nr din

Decontarea cheltuielilor aferente producției:

901,,Decontari interne = % 426.264,37

privind cheltuielile”

903,,Decontări interne privind 533.803,35

diferențele de preț”

C1 278.846,98

C2 223.978,42

C3 30.979,95

931,,Costul producției obținute” 849.950

C1 445.000

C2 311.500

C3 93.450

933,,Costul producției în curs 110.117,72

de execuție”

C1 44.257,66

C2 29.638,21

C3 36.121,85

Conform: Notă contabilă nr 48 din 31.03.2015

4.2 Aspecte fiscale privind exportul, livrarea intracomunitară

și livrarea la intern a SC Colortype S.A

Cazul exportului:

Colortype S.A achiziționează materii prime în sumă de 10.000 lei, TVA 24%, în vederea fabricării de produse finite, care se exportă către clientul SaudiOger din Arabia Saudită la prețul de vânzare de 6.292,14 euro. Cursul valutar de la data exportului a fost de 4,45 lei/euro. Transportul este efectuat de H.Essers Trans S.RL în numele Colortype, aceste două scoietăți având incheiat un contract.

-achiziția materiilor prime

% = 401 ,,Furnizori” 12.400

301,,Materii prime” 10.000

4426,,TVA deductibilă” 2.400

Conform: Factură nr 87 din 04.03.2015

-obținerea produselor finite

7.000 345,,Produse finite” = 711,,Venituri aferente costurilor 7.000

stocurilor de produse”

Conform:Notă de predare-restituire nr. 12 din 22.03.2015

-vânzarea produselor finite la export(operațiune scutită cu drept de deducere)

28.000 4111,,Clienți” = 701 ,,Venituri din vânzarea 28.000

6.292,14€ produselor finite” 6.292,14€

Conform:Factură nr 341 din 23.03.2015

-descărcarea din gestiune a produselor finite vândute la export

7.000 711,,Venituri aferente costurilor = 345,,Produse finite” 7.000

stocurilor de produse”

Conform: Notă contabiăa nr 109 din 23.03.2015

regularizarea TVA

2.400 4424,,TVA de recuperat” = 4426,,TVA deductibilă” 2.400

Conform:Declarația 300

recuperarea TVA(la sfârșitul lunii)

2.400 5151,,Conturi la bănci = 4424,,TVA de recuperat” 2.400

în lei”

Conform: Declarația 300

Exportul este acea operațiune comercială referitoare la vânzarea de bunuri de către persoane juridice care sunt stabilite în România în afara spațiului comunitar, în afara UE.

În aceste condiții vânzarea de produse finite este o operațiune scutită de TVA, conform Codului Fiscal care prevede că ,,scutirea se aplică numai în situația în care, potrivit prevederilor contractuale dintre furnizor și cumpărător, transportul bunurilor în afara Comunității este în sarcina furnizorului, care poate face transportul cu mijloace proprii sau poate apela la o altă persoană pentru efectuarea transportului.”

În cazul de față pentru că furnizorul are contract cu societatea H.Esshers Trans S.RL prin care transportă bunurile în afara Comunității, Colortype beneficiază de scutire de TVA.

Acestă scutire va fi justificată prin documentele:

-Factură;

-Confirmarea electronică transmisă de biroul vamal care atestă părăsirea teritoriului comunitar;

-Documentul de transport sau alte documente care să ateste facptul că transportul a fost realizat în numele Colortype, cum ar fi documentele de asigurare, contractual sau comanda de cumpărare/de vânzare.

Cazul livrării intracomunitare:

SC Colortype S.A execută o livrare intracomunitară în Italia, iar în continuare am dezvoltat câteva aspecte ficale care țin de această parte. Cleintul este Toscano, căruia i se livrează o comandă în valoare de 26.067,42 euro, transport inclus, la cursul de 4,45 lei-euro. Produsele finite se înregistrează în contabilitate la costul de producție de 87.533,58 lei.

O livrare intracomunitară de bunuri este o livrare de bunuri transportate de către furnizor/client sau de altă persoană, dintr-un stat membru UE în alt stat membru.

Înregistrarea livrării intracomunitare

116.000 4111,,Clienti” = 701,,Venituri din vanzarea 116.000

26.067,42 € produselor finite” 26.067,42 €

Conform: Factură nr 23 din 15.03.2015

Scoaterea din evidență a produselor finite vândute

87.523,58 711,,Venituri aferente = 345 ,,Produse finite” 87.523,58

costurilor stocurilor

de produse”

Conform Notă contabilă nr 254 din 15.03.2015

Datorită livrării intracomunitare din România către Italia (stat membru UE) tranzacția este scutită de TVA, conform Codului Fiscal care prevede următoarele condiții:
–bunurile sunt transportate de pe teriotoriul României către un stat membru UE;
–furnizorul este înregistrat normal în scopuri de TVA, fiind persoană impozabilă, în România
– clientul aflat într-o țară membră a UE este înregistrat în scopuri de TVA , mai precis deține un cod valid de TVA, care este comunicat furnizorului pentru a-l înscrie în factura fiscală.

Obligatiile Colrtype pentru livrararea intracomunittară scutită de TVA:

– să menționeze tranzacția în rubrica aferentă livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de TVA aflate în decontul de TVA;

-să emită factura în care să specifice codul de înregistrare în scopuri de TVA al clientului;

-să înscrie tranzacția în Declarația recapitulativă în ceea ce privește livrările și achizițiile intrcomunitare de bunuri.

Colortype vinde clientului Policolor din România produse finite în valoare de 5000 lei, TVA 24%.

– înregistrarea vînzării

4111 ,,Clienți” = % 6.200

701,, Venituri din vânzarea 5.000

produselor finite”

4427,,TVA colectată” 1.200

Conform: Factură nr.210 din 18.03.2015

-descărcarea din gestiune

2.900 711,,Venituri aferente costurilor = 345,,Produse finite” 2.900

stocurilor de produse”

Conform:Notă contabilă nr.214 din 18.03.2015

,,Taxa pe valoarea adăugată este o taxă generală de consum aplicată activităților comerciale care implică producția și distribuția de bunuri și prestarea de servicii.”

În România cota standard este de 24%. Acest procent se aplică asupra bazei impozabile, pentru operațiunile care nu sunt scutite de TVA.

Cotele reduse de TVA au procentul de 9%, respectiv 5% aplicate asupra bazei impozabile pentru diferite livrări sau prestări de servicii.

Cota de 9% se aplică pentru:

– Serviciile care constau în accesul la: muzee, castele, grădini zoologice și botanice, case memorial, etc;

-Alimente, ingrediente,băuturi cu excepția celor alcoolice;

– Livrarea manualelor școlare, ziare, cărți;

-Livrarea de produse ortopedice;

-Livrarea de proteze și accesorii ale acestora;

– Cazarea în sectorul hotelier.

Cota de 5% se aplică pentru:

-Livrarea clădirilor inclusiv a ternenului pe care acestea sunt construite, folosite pentru pensionari, cămine pentru bătrâni, case de copii, centre pentru recuperarea copiilor cu handicap;

-Persoanelor necasătorite, care nu au deținut și nu dețin în proprietate nici o locuință care să fie achiziționată cu cota de 5%;

-Livrarea clădirilor, inclusiv a terenului pe care acestea sunt construite, către primării.

Declararea TVA se face prin Decontul de taxă, de către persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA. Decontul de taxă se depune și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscal efectivă.

În cazul Colortype, fiind societate înregistrată ca fiind plătitoare de TVA se aplică tratamentul fiscal mai sus amintit, având ca și cotă 24%. Firma va păti TVA -ul de 1.200 lei aferent vânzării de produse finite, prin aplicarea cotei de 24% asupra bazei impozabile în valoare de 5.000 lei.