Cheltuielile publice [625701]
2
Cheltuielile publice
pentru apărare
Capitolul 1 pag
Cheltuielile publice pentru apărare la nivel mondial și în România ……………… ……………… …3
1.1. Cheltuielile publice pentru apărare -prezentare generală….. …….. ………….. …………… ……….. 3
1.2. Cheltuieli publice pentru apărare în Uniunea Europeană ………. ……………………. ………… …5
1.3. Cheltuielile publice pentru apărare în România …………………… …………………… ……………… 7
Capitolul 2
Studii de caz:
2.1. Cheltuielile pentru apărare la U.M. 0 2003 Constan ța …………. ……………….. ………………14
2.1.1. Prezentarea U.M. 0 2003 Constanța …………… …………………………………………. ……….14
2.1.2. Cheltuielile pentru apărare la U.M. 0 2003 Constanța …………………………… ………….15
2.1.2.1. Drepturi acordate cadrelor militare ………………. ……………….. ………. …………15
2.1.2.2. Întocmirea proiectului de buget de venituri și
cheltuieli în inst ituțiile militare, execuția bugetară ……… ………. …………1 7
2.1.2.3. Analiza cheltuielilor pentru apărare la U.M. 0 2003 Constanța
în perioada 2013 – 2016 ………………………………………. ………. ……….. ………20
2.2.Cheltuieli pentru apărare la Școala de aplicație a Forțelor Navale
2.2.1. Prezentarea Școli i de Aplicație a Forțelor Navale …………………23
2.2.2. Cheltuielile Școli i de Aplicație a Forțelor Navale ……………………24
2.2.2.1. Determinarea cheltuielilor de întreținere pe timpul
școlarizării în perioada 20 14-2015……………….. …………………………25
2.2.2.2 .Determ inarea cheltuielilor de întreținere pe timpul
școlarizării în perioada 201 5-2016 ……………….. …………………………28
2.2.2.3. Execuția bugetului de venituri și cheltuieli în
perioada 20 13-2016……………………………… …………………………31
Concluzii și propuneri ………………. …………………………………………………………… ……..39
Bibliografie ………………………… ……………………………………………………………… ….41
3
Capitolul 1
Cheltuielile publice pentru apărar e la nivel mondial
și în România
1.1.Cheltuielile publice pentru apărare -prezentare generală
Cheltuielile publice în literatura de specialitate sunt definite drept relații economico –
sociale în formă bănească manifestate între stat, pe de o parte , și persoane fizice și juridice, pe
de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul
îndeplinirii funcțiilor acestuia1.
Domeniul apărării naționale reprezintă o componentă importantă a strategiei de
asigurare a siguranței naționale. Resurse le alocate apărării naționale servesc întreț inerii și
funcționării armatei naționale, participării la diferite alianț e militare, purtării de războaie sau
înlăturării urmărilor acestora, menținerii de baze militare pe teritorii străine, aj utoare militare
acordate altor țări.
Cheltuielile pentru apărar e sunt cheltuieli neproductive care consumă definitiv o parte
din produsul intern brut2. Din acest punct de vedere ele trebuie să prezinte o tendință de
reducere, multe dintre statele lumii preocupându -se pentru reduce rea resurselor destinate
scopurilor militare. Nivelul acestor cheltuieli depinde și de factori externi, internaționali, de
alianțele militare încheiate, de obligațiile asumate de fiecare stat .
Mărimea acestor cheltuieli are efecte nefavorabile asupra dezvoltării economice și
sociale a statelor. Cheltuielile publice pentru apărare utilizează importante resurse materiale,
umane și financiare: materii prime, combustibili și al alte material e care se folosesc pentru a
asigura întreținerea forțelor armate, instruirea și echiparea efectivelor, producția militară.
Consumul de resurse umane are în vedere forța de muncă implicată, direct sau indirect, în
servicii legate de apărarea națională, de industria care lucrează pentru armată. În cercetarea
științifică din domeniul militar se regăsesc cadre deosebit de bine pregătite, iar cheltuielile de
cercetare -dezvoltare cu caracter militar reprezintă 20 -25% din cheltuielile mondiale pentru
toate destin ațiile. Dacă într -un stat pentru activitățile cu caracter militar sau pentru industria
militară sunt necesare importuri sau se fac împrumuturi în străinătate, atunci se impune un
efort valutar important care influențează negativ rezervele valutare ale țări i sau duce la
1 Iulian Văcărel și colectivul , Finanțe publice , Ediția a VI-a, Editur a Didactic ă și Pedagogică, București, 2007, p.
127
2 Tatiana Moșteanu și colectivul, Finanțe Publice , Ediția a III -a, Editura Univ ersitară, București, 2008, p 129
4
creșterea datoriei externe. Concluzia specialiștilor este că nivelul cheltuielilor militare și
creșterea lor au influențe nefavorabile asupra activităților civile, social -culturale, economice,
că ele deturnează resurse materiale, umane, finan ciare importante către scopuri neproductive.
Unele țări însă pot avea câștiguri de pe urma creșterii producției militare, și anume din
exportul de armament. Exportul de armament asigură echilibrul balanței de plăți sau reduce
deficitul bugetar.
Principalele țări exportatoare de armament în perioada 2006 -2016 au fost : SUA,
Rusia, Germania, Franța și Marea Britanie. Trei sferturi din totalul armel or exportate între
anii 2006 -2016 au fost produse în numai cinci țări, potrivit Insti tutului Internațional de
Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm. Volumul exporturilor de arme convenționale
ale celor mai mari furnizori a crescut cu aproximativ 25%, comparativ cu perioada 2001 -2005
(The Economist ). Statele Unite ale Americii au expo rtat, în 2006 -2016 , 30% din armamentul
vândut pe piața internațională, ocupând primul loc în clasamentul celor mai mari exportatori
de arme, potrivit SIPRI. Cea mai mare parte din armele americane este exportată în Coreea de
Sud (14%), Australia (9%), Emir atele Arabe Unite (8%), Israel (7%) și Japonia (6%). Pe locul
al doilea în clasamentul furnizorilor de armament convențional se situează Rusia, cu o cotă de
23% din piața mondială. Producția Rusiei ajunge în special în India (33 %), China (23%),
Algeria (13 %),Venezuela (8%) și Malaesia (5%). Rusia este urmată de Germania , care
exportă 11% din armele vândute în străinătate. Armamentul provenit din Germania
alimentează țări ca Grecia (15%), Africa de Sud (11%), Turcia (10%), Coreea de Sud (9%) și
Malaesia (7%) . Franța se situează pe locul al patrulea în ceea ce privește cele mai mari
exporturi de arme, cu 7% din volumul de armament vândut pe piețele externe. Producți a din
Franța este furnizată în Singapore (23%), Emiratele Arabe Unite (16%), Grecia (12%), Coree a
de Sud ( 8%) și China (5%). Pe locul 5 s -a situat în perioada 2006 -2016 Marea Britanie , care
a produs 4% din armamentul export at în întreaga lume în perioada . Marea Britanie furnizează
arme în SUA (23%), Arabia Saudită (19%), India (13%) , Chile (9%) și Africa de Sud (5%).
China a intrat în clasamentul celor cinci mai importante țări exportatoare de arme ,
pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece conform raportului Institutului
Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (2013.03.1 8), depășind Marea
Britanie care, astfel, ocupă locul 6. În perioada 2008 -2012, volumul exporturilor de arme
din China a crescut cu 162 % , în special datorită livrărilor către Pakistan. În ceea ce privește
importurile de armament , pe primul loc se situe ază India, următoarele poziții fiind ocupate de
Coreea de Sud , Pakistan, China și Singapore. (Tabelul nr. 1.1).
5
Tabelul nr. 1.1 Comerțul cu arme în anul 2016
Nr.
crt. Țara Volumul
exportului
de arme,
– mil $- Nr.
crt. Țara Volumul
importului de
arme,
– mil $-
1. SUA 7.415 1. India 2.697
2. Rusia 5.870 2. China 1.487
3. Germania 2.621 3. Pakistan 1.427
4. Franța 1.915 4. Coreea de Sud 1.135
5. China 1.857 5. Singapore 1.067
Sursa : Human De velopment Report, 2016 , UNPD, www.undp.org și SIPRI
Raportul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm arată
că 71% din livrările de arme către Siria provin din Federația Rusă . Cei m ai mari doi
importatori din u ltimii c inci ani, India și China , au achiziționat aproximativ 80% din armele
pe care le utilizează din Rusia. Al treilea și al patrule a mare importator, Pakistan și Coreea de
Sud, au favorizat producția americană . Cifrele SIPRI (Institutul Internațional de Cercetare
pentru Pace ) se bazează pe un sistem propriu dezvoltat, destinat să reprezinte transferul de
resurse militare și bazat pe costurile de producție cunoscute și datele despre livrările
efective . Ei au creat o unitate nu mită valoarea indicatorului de tendință (TIV ) pentru a
compara transferul de arme convenționale majore. TIV ia în considerare , printre altele , raza
de acțiune, dimensiunile, sistemele de livrare, complexitatea și vârsta armelor. Volumul
comerțului mondial c u armament a crescut cu 24 % în perioada 2012 -2016 comparativ cu
perioada precedent analizată 200 8-2012. Asia și Oceania au însumat 44% din total, Europa
19%, Orientul Mijlociu 17 %. America -11%, iar Africa – 9%.
1.2. Cheltuieli publice pentru apărare în Uniunea Europeană
În Europa în anii ’80- ’90 s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor pentru apărare
(militare ), ca efect al încetăr ii Războiului R ece și al înche ierii de acorduri și tratate privind
dezar marea și încetarea experiențelor nucleare.
Începând cu anii 90, UE a început să conșt ientizeze că fragmentare a pieței pentru
produse din domeniul apărării are efecte economice negative. Cauzele care au condus la
aceste efecte sunt :
a) Cheltuielile din do meniul apărării au fost reduse la jumătate în ultimii 20 de ani ca
urmare a evoluțiilor politice mondiale (așa numitele „dividende de pace”), printre care se
numără o scădere a cifrelor de afaceri și a numărului activităților, precum și o reducere a
6
invest ițiilor din domeniile cercetării și tehnologiei. Cheltuielile în domeniul apă se prezintă în
felul următor3:
Cheltuielile UE în domeniul apărării în anul 2015 erau de 201 miliarde euro situate
între 47 miliarde euro în Regatul Un it și 35 milioane eur o în Malta . Această valoare cuprinde
110 miliarde euro cheltuieli pentru personal și 91 miliarde euro pentru achiziționarea de
produse din domeniul apărării.Cele 91 milia rde euro au cunoscut următoarele destinații: 39
miliarde euro pentru investiții, inclu siv cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare, 43 miliarde
euro pentru operații specifice și întreținere și 9 miliarde euro pentru alte cheltuieli, inclusiv
măsuri de infrastructură și construcție.
Cheltuielile de apărare s -au stabilizat la un nivel m ult m ai scăzut în comparație cu anii
90, adică au ajuns în 201 5 la o medie de 1,8% din produsul intern brut, variind între 2,7% (în
cazul Greciei) și 0 ,5% (în cazul Irlandei). A ceste sarcini se distribuie pe piețe naționale relativ
mici și închise, pe când cele șase mari state producătoare de arme (Regatul Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord , Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia) cheltuiesc 83%.
Referitor la cercetare și tehnologie , procentul celor șase state ajunge la aproape 97%,
iar, dintre acestea , trei state, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord , Franța și
Germania, luate separat, au ajuns la 82%.
Comparând aceste cifre cu cheltuielile SUA se constată următoarele4: SUA a cheltuit
491 m iliarde euro pentru apărare, ceea ce reprezintă 4,7% din produsul intern brut.
Cheltuielile pentru operații specifice și întreținere sunt aprox. de 169 miliarde euro, iar pentru
investiții sunt de aprox. 141 miliarde euro.
b) Cheltuielile de modernizare pentru noi sisteme de armament au crescut astfel încât
chiar și marilor state membre le vine greu să suporte povara financiară.
c) Formarea noilor structuri de forțe armate de la sfârșitul războiului rece a avut
drept urmare menținerea unor unități mici ale aparatului tradițional dar și apariția de noi
cerințe privind standardele calitative de apărare.
Un coeficient mai mare de e ficacitate a cheltuielilor pentru apărare trebuie urmărit și
realizat astfel încât să asigure un avantaj pentru bugetul național, pentru industrie și pentru
aprovizionarea domeniului apărării . Încercări pentru a depăși problema fragmentării în piețe
de produse din domeniul apărării naționale interstatale și în afara structurilor UE s-au
manifestat pregnant în ultimele decenii. O dată cu crearea Politicii Europene de Securitat e și
Apărare (PESA) în anul 1999, când UE a devenit cadrul preferat de acțiune , au început să se
3 http//www.eda.europa.eu/facts.aspx.( Agenția Europeană de Apărare)
4 http://www.eda.euro pa.eu/genericitem.aspx?area=Facts&id=310
7
producă schimbări. Una dintre premisele pentru o PESA eficientă este configurarea de
capacități necesare care presupune o industrie europeană productivă. La ac easta trebuie să
contribuie : a) crearea unei baze europene de apărare din punct de vedere tehnologic și
industrial ; b) formarea unei piețe europene pentru produse din domeniul apărării . Ambele
oferă capaci tățile necesare pentru a îndeplini sarcinile global e de apărare și noile provocări
din domeniul siguranței. Comisia Europeană a inițiat mai multe măsuri care să contribuie la
formarea unei piețe comune de produse din domeniul apărării . Una dintre aceste inițiative
vizează crearea unui cadru legal al inst ituției de aprovizionare pentru apărare.
1.3. Cheltuielile publice pentru apărare în România
România , în domeniul apărării , are în vedere îndeplinirea angajamentelor naționale și
internaționale ca stat membru NATO și ca membru al com unității euroatlantice.
Obiectivele României în p olitica de apărare sunt: dotarea și echiparea forțelor și
capabilităților militare; îndeplinirea standardelor de pregătire; perfecționarea structurală și
funcțională a sistemului de conducere ope rațională a Armatei; participarea la teatre de
operații; asigurarea suportului de comunicații și informatică necesar executării conducerii
operaționale a Armatei; reorganizarea învățământului militar; compatibilitatea structurilor și a
echipamentelor propr ii cu cele ale statelor membre NATO și cooperarea cu acestea prin
schimb de informații și operații comune.
Principala sursă de finanțare a cheltuielilor pentru apărare națională este bugetul de
stat; Ministerul Apărării Naționale reține inte gral ca venituri extrabugetare unele încasări (în
lei sau valută) pe care le realizează din valorificarea în țară sau la export a unor bunuri din
dotare, încasări din activități anexe sau prestări de servicii, venituri din operațiuni de
menținere a păcii, di n activități de asistență bilaterală și finanțare externă nerambursabilă.
Ca și în alte țări aflate în perioada de tranziție, și în România se desfășoară o reformă în
domeniul forțelor armate având ca obiectiv modernizarea structurilor militare și
redimensionarea lor, precum și reducerea personalului militar și civil.
Invitarea României pentru aderarea la Pactul Atlanticului de Nord,(Praga -toamna
anului 2002 ), a reprezentat una din prioritățile strategiei apărării naționale; în plan financi ar,
aderarea la NATO a reclamat importante resurse pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin
Programul de integrare, pentru restructurarea și modernizarea armatei, pentru participarea la
Parteneriatul pentru Pace; de asemenea , România cooperează la rea lizarea operațiunilor de
menținere a păcii, de salvare, de răspuns la crize și de combatere a terorismului. Toate aceste
8
obiective necesită fonduri financiare importante, care justifică menținerea și chiar creșterea
cheltuielilor publice pentru apărare.
În ultimii ani, contextul economic și politic mondial a determinat orientarea către o
armată mai puțin numeroasă și mai profesionistă.
Indicatorii privind m ărimea absolută a cheltui elilor pentru apărare ale României și
ponderea acestora în cheltuiel ile bugetului de stat, în cheltuielile bugetului general consolidat
și în PIB sunt evidențiați în tabelul nr.1. 2.
Tabelul nr. 1. 2 Volumul și ponderea în cheltuielile bugetului de stat, în cheltuielile
Bugetului General Consolidat și în PIB a cheltuielilor publice pentru apărare națională
în România în perioada 2011-2016
Nr.
crt. Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
program 2018
program
1. Ch. apărare
-mil.lei 4.603 4.158 5.738 4.696 4.112 3.786 4.172 4.466
2. % în Ch.
Buget. Stat. 10,54 6,43 7,09 5,23 4,01 3,48 3,69 3,84
3 % în Ch.
Buget. General
Consolidat 4,09 2,98 3,03 2,43 2,04 2,03
2,01
1,87
4 % în P.I.B 1,34 1,03 1,14 0,96 0,80 0,65 0,71 0,69
Sursa datelor : Calcule proprii pe baza datelor din www.mfinante.ro , www.insse.ro și din
legile bugetare anuale
Analizând datele din tabelul nr. 1.2 se constată că volumul cheltuielilor publice pentru
apărare a variat între 4.603 mil. lei în anul 20 11 și 4.466 mil. lei în anu l 2018 (nivel
programat), scăderea fiind de 137 mil. lei , ceea ce reprezintă minus 2,97 puncte procentuale.
Nivelul cel mai ridicat al acestor cheltuieli a fost de 5.738 mil. lei în anul 2013, iar cel mai
scăzut a fost de 3.786 mil. lei în anul 2016. Aceste variații au avut drept cauză și manifestarea
crizei economico -financiare, dar și modificări în alocarea sumelor pe destinații conform
obiectivelor stabilite. Ponderea cheltuielilor pentru apărare în cheltuielile bugetului de stat a
scăzut de la 10,54% în anul 2011 la 3,84% în anul 2016 (nivel programat), scăderea fiind de
6,7 puncte procentuale.O pondere m ai mare s -a constatat în anul 2013 , respectiv 7,09 %.În
ceea ce privește ponderea în cheltuielile bugetului general consolidat se constată că aceast a a
scăzut de la 4,09% în anul 20 11 la 1,87% în anul 2018 (nivel programat), scăderea fiind de
9
2,22 puncte procentuale. Ponderea cheltuielilor pentru apărare națională în PIB este destul de
modestă în România, față de celelalte țări cu venituri medii .
Ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB a scăzut de la 1,34% în anul 20 11 la 0,69% în
anul 201 8 (nivel programat) , scăderea fiind de 0,65 puncte procentuale.
Privite din punctul de vedere al conținutului economic, cheltuielile militare
prezintă o structură aparte, în sensul că ponderea cheltuielilor militare curente este mai
apropiată de ponderea cheltuielilor militare de capital. Volumul cheltuielilor curente destina te
întreținerii forțelor armate ( cheltuieli materiale, de per sonal, transferuri ) depinde, în
principal, de efectivele armatei, iar cheltuielile de capital, destinate tehnicii militare,
dezvoltării și modernizării acesteia reclamă resurse financiare însemnate. Statele care sunt
puteri nucleare au acordat prioritate cheltuielillor de cap ital în raport cu cele
curente. Principiile de mai sus nu se verifică în cazul României unde cheltuielile de capital se
situează între o pătrime sau o cincime din totalul cheltuielilor pentru apărare. În tabelul nr. 1. 3
sunt prezentate c heltuielile pentru apărare în structură economică în cadrul cheltuielilor
bugetului de stat în România în perioada 20 13 – 2016.
Tabelul nr. 1.3 Cheltuielile pentru apărare în structură economică
în cadrul cheltuielilor bugetului de stat în România în peri oada 20 13 – 2016
Nr
.
crt Indicatori 2013 2014 2015 2016
Valoare
(mil. lei ) %,
în
C.B
S Valoare
(mil.
lei) %,
în
C.B
S Valoare
(mil.
lei) %,
în
C.B
S Valoare
(mil.
lei) %,
în
C.B
S
1 Ch. buget. de stat,
total, din care: 43.655 100 64.630 100 80.889 100 89.851 100
2 Ch. apărare ,d. C. : 4.603 10,5 4158 6,43 5.738 7,09 4.696 5,23
3 Ch. curente, din care: 2.994 6,85 3.864 5,98 4.118 5,09 3.709 4,13
4 Ch. de personal 1.841 4,22 2.501 3,86 2.743 3,39 2.697 3,00
5 Bunuri și servicii 959 2,19 1.148 1,78 1.121 1,38 749 0,83
6 Transferuri între
unit. admin. publice 56 0,12 61 0,09 87 0,11 104 0,12
7 Alte transferuri 64 0,14 86 0,13 101 0,12 159 0,18
8 Asistență socială 36 0,08 38 0,06 42 0,05 0,10 0,00
01
9 Cheltuieli de capital 1.061 2,43 1.310 2,03 1.442 1,78 987 1,09
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din www.mfinante.ro , www.insse.ro și legile bugetare anuale
Analizând datele din tabelul nr. 1.3 se constată o creștere dest ul de mică -de 715 mil.
lei- a cheltuielilor curente de la 2.994 mil lei în anul 20 13 la 3.709 mil. lei în anul 20 16,
valoare mai mare înregistrându -se în anul 20 15, respectiv, 4.118 mil. lei. Cheltuielile de
capital au scăzut în intervalul 201 3-2016 de la 1.061 mil. lei la 987 mil. lei, scăderea fiind de
10
74 mil. lei, ceea ce reprezintă 7,49 puncte procentuale. În anul 2015 , cheltuielile pentru
transmiterea și plata pensiilor militare și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite
personalului din sistemu l național de apărare, ordine publică și s iguranță națională s -au
stabilit prin aplicarea coeficientului de până la 1,3% asupra sumelor virate și se suportă din
bugetele din care se finanțează drepturile respective.
În tabelul nr .1. 4 este prezentată structura economică a cheltuielilor pentru apărare
în cadrul cheltuielilor bugetului de stat în România în perioada 2013-2016.
Tabelul nr. 1.4 Cheltuielile pentru apărare în structură economică
în cadrul cheltuielilor bugetului de stat în România în perioada 201 3 – 2016
Nr
.
crt Indicatori 2013 2014 2015 2016
Valoare
(mil.
RON) %,
în
CBS Valoare
(mil.
RON) %,
în
CB
S Valoare
(mil.
RON) %,
în
CBS Valoare
(mil.
RON) %,
în
CBS
1 Ch. Buget. de stat,
total din care: 102.628 100 108.482 100 112.921 100 116.359 100
2 Ch. a părare ,d.c.: 4.112 4,01 3.786 3,48 4.172 3,69 4.466 3,84
3 Ch.curente, d. c.: 3.509 3,42 3.332 3,07 3.625 3,21 4.187 3,60
4 Ch. de personal 2.706 2,64 2.646 2,44 2.919 2,58 3.493 3,01
5 Bunuri și servicii 554 0,54 463 0,43 508 0,45 483 0,41
6 Transferuri între
unit.admistr. publice 90,9 0,09 73 0,07 66 0,06 95 0,08
7 Alte transferuri 158 0,15 150 0,14 132 0,12 116 0,1
8 Asistență socială 0,104 0,000
1 0,110 0,00
01 38 0,03 42 0,04
9 Cheltuieli de capital 603 0,58 454 0,42 547 0,48 279 0,24
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor statistice – www.insse.ro – și a legilor bugetare pen tru anii
2013 – 2016
Analizând datele din tabelul nr. 1.4 se constată că ponderea cheltuielilor cur ente a
înregistrat creșteri de la 3,42% în anul 201 3 la 3,60% în anul 201 6; a celor de personal a
crescut de la 2,64% în anul 201 3 la 3,01% în anul 201 6 și a celor pentru bunuri și servicii în
cheltuielile bugetului de stat a scăzut de la an la an, respectiv, de la 0,54% în anul 201 3 la
0,41% în anul 201 6. În tabelul nr. 1.5 este prezentată evoluția structurii economice a
cheltuielilor de apărare în perioada 200 9-2016 (pondere în cheltuielile pentru apărare).
Analizând datele din tabelul n r.1.5 se constată că ponderea cheltuielilor curente a
crescut de la 65,04 % în anul 2009 la 93,75 % în anul 201 6, creșterea fiind de 28,71 puncte
procentuale, una din cele mai mari creșteri înregistrate în acest domeniu.Ponderea bunurilor și
serviciilor a s căzut la jumătate, de la 20,83% în anul 200 9 la 10,82% în anul 201 6. Ponderea
cheltuielilor pentru personal a crescut de la 40% în anul 200 9 la 78,21% în anul 2016 ,
creșterea fiind de 38,21 puncte procentuale. Ponderea transferurilor către alte unități ale
11
administrației publice aproape s -a dublat, a crescut de la 1,22% în anul 200 9 la 2,13% în anul
2016
Tabelul nr. 1. 5 Evoluția structurii economice a cheltuielilor de apăr are în România în
perioada 2009 -2016
Sursa:Calcule proprii pe baza datelor datelor statistice – www.insse.ro – și a legilor bugetare pen tru anii
2009 – 2016
Ponderea cheltuielilor de capital urmează același trend descrescător ca și în totalul
cheltuielilor bugetului de stat , scăderea fiind de la 23,05% în anul 200 9 la 6,25% în anul
2016, respectiv cu 16,80 puncte procentuale. Din toate mărimile relative de ma i sus constatăm
că au scăzut drastic sumele alocate investițiilor, dotărilor armatei, sumele alocate bunurilor și
serviciilor, dar au crescut până la dublu sumele destinate salariilor și altor drepturi cuvenite
personalului angajat în domeniu.
În ceea ce p rivește structura funcțională a cheltuielilor pentru apărare, în
conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale, destinațiile sumelor alocate în perioada
2009-2016 sunt: pentru administrația centrală, pentru apărare națională, pentru aj utoare
militare externe în perioada 2011-2012 și pentru participarea la misiuni și operațiuni militare
în afara teritoriului stat ului român în perioada 201 3-2016. De asemenea se alocă sume pentru
cercetare -dezvoltare pentru apărare și alte cheltuieli în domeniul apărării.
Analizând datele din Tabelul nr.1. 6 se constată că ponderea sumelor alocate
apărării naționale a crescut de la 78,83% în anul 200 9 la 85,06% în anul 201 6, creșterea Indicatori Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
Cheltuieli
apărare, din
care: 4.603
mil.lei;
% 4.158
mil.lei;
% 5.738
mil.lei;
% 4.696
mil.lei;
% 4.112
mil.lei;
% 3.786
mil.lei;
% 4.172
mil.lei;
% 4.466
mil.lei;
%
Ch.curente,
din care: 65,04 71,71 71,77 78,97 85,35 88,03 86,88 93,75
Bunuri,servicii 20,83 21,29 19,54 15,95 13,48 12,23 12,18 10,82
Ch.personal 40,00 46,41 47,79 57,41 65,80 69,89 69,94 78,21
Transferuri
către alte unit.
admin. publice 1,22 1,12 1,52 2,22 2,21 1,92 1,58 2,13
Alte
transferur i 1,40 1,59 1,75 3,39 3,83 3,97 3,16 2,60
Ch.de capital 23,05 24,3 25,13 21,02 14,65 11,97 13,11 6,25
12
fiind de 6,23 puncte procentuale. Pon derea sumelor pentru ajutor militar extern, respectiv
participarea la misiuni și operațiuni militare în afara statului român se situează între 9,85% în
anul 200 9 și 8,85% în anul 201 6, creșterea fiind de un punct procentual .
Tabelul nr. 1. 6 Structura funcțională a cheltuielilor pentru apărare în
în România în perioada 200 9 – 2016
Indicatori Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
Ch.apărare,
d.c.: 4.603
mil.lei;
% 4.158
mil.lei;
% 5.738
mil.lei;
% 4.696
mil.lei;
% 4.112
mil.lei;
% 3.786
mil.lei;
% 4.172
mil.lei;
% 4.466
mil.lei;
%
Administrația
centrală 4,44 7,45 4,98 6,43 6,63 6,84 5,87 5,34
Apărare
națională 78,83 79,85 86,78 84,26 86,20 82,40 84,46 85,06
Ajutor
militar extern 9,85 8,01 6,60 8,34 – – – –
Participarea
la misiuni și
operațiuni
militare în
afara statului – – – – 6,38 9,81 8,89 8,85
Cercetare,
dezvoltate
pentru
apărare 0.60 0,88 0,70 0,53 0,56 0,63 0,66 0,57
Alte
cheltuieli 6,28 3,81 0,94 0,44 0,23 0,32 0,12 0,18
Sursa:Cal cule proprii pe baza datelor datelor statistice – www.insse.ro – și a legilor bugetare pen tru anii
2009 – 2016
În ultimii ani, contextul economic și politic mondial a determinat orientarea către o
armată mai puțin numeroasă și mai profesionistă.
Ca și în alte țări aflate în perioada de tranziți e, și în România se desfășoară reforma
în domeniul forțelor armate având ca obiectiv modernizarea structurilor militare și
redimensio narea lor, precum și reducerea personalului militar și civil. Dacă în anul 1999,
armata română av ea 300.000 de militari, în 201 6 numărul cadrelor militare s -a redus la 75.000
realizându -se astfel obiectivul de profesionalizare a armatei, prin trecerea la serviciul militar
pe bază de voluntariat. Această reducere a efectivelor armatei s -a făcut însă cu eforturi
bugetare deosebite suportate de statul român prin acordarea plăților compensatorii conform
Ordonanței Guvernului nr.7/1998.
13
Principalele acțiuni ș i obiective care se regăsesc în domeniul apărării naționale se referă
la: continuarea măsurilor de restructurare si modernizare a armatei, în perspectiva aderării
la Uniunea Europeană; îmbunătățirea managementului efortului de integrare NATO ;
redimensionarea corpului de comandă cu nivelul forțelor aflate în proces de diminuare
numerică, restructurare și modernizare; participarea la operațiuni în sprijinul păcii și
umanitare
Un fapt semnificativ de relevat în cadrul sectorului de a părare îl reprezintă faptul ca
întregul buget este alocat pe programe. Programele propuse de finanțare , în principal,
elemente legate de : dinamica modificărilor structurale și a resursei de personal; instruirea
trupelor; menținerea și îmbunatățirea niv elului de operabilitate al unităților, echipamentelor și
infrastructurii; reconversia forței de muncă; participarea la acțiuni de cooperare
internațională.
14
Capitolul 2
În acest capitol vom prezenta cheltuielile pentru apărare la U M 02003 Constanța și la
Școala de aplicație a forțelor navale "Viceamiral Constantin Bălescu".
2.1. Studiu de caz: Cheltuiel ile pentru apărare la U.M. 020 03 Constanța
2.1.1. Prezentarea U.M. 020 03 Constanța
Centrul 243 Radioelectronic și O bservare Callatis a fost înființat la data de 01.0 6.1972,
în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. CL 00420 din 01 .06.1972. Totodată, în conformitate
cu noile standarde ale evoluției societății și sistemului militar, Centrul Radioelectronic și
Observare a fost transformat, începand cu 1.06.1992, prin Dispoziția Marelui Stat Major, în
Brigada Radioelectronică și Observare, iar prin Decretul prezidențial 299/05.09.1995 acesteia
i s-a acordat Drapelul de luptă, înmânat la 1 Decembrie 1995 comandantului brigăzi i,
comandorul Gheorghe Marin, de către șeful Statului Major al Marinei Militare .
La data de 1 octombrie 2001, în conformitate cu Planul Cadru privind desfășurarea
procesului de restructurare și modernizare a Armatei României, Brigada Radioelectronică și
Observare a fost transformată, în baza dispoziției Statului Major General, în Centrul
Rdioelectronic.
Nu în ultimul rând, pe fondul rezultatelor meritorii obținute în procesul de instrucție
specifică, la data de 4 iulie 2002, prin Decretul Prezidenți al numărul 608, Drapelul de luptă al
unității a fost decorat cu Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de cavaler.
Unitatea a participat la exerciții multinaționale: ,,C ooperative determination ” în 1999
și 2000, ,,P eace shield ” în 1999, ,,A mber hope ”, în 1999, ,,P eaceful star ” în 2000,
,,Prometheus ” în 2000 și 2001, ,,C ooperative Nugget ” în 2002 și ,,C arpathian Express ” în
2000 și 2001 , "Sea Shield" în 2014, "Depex" în 2015, "Cisex CETATEA" în 2016 . Unitatea a
devenit interoperabilă și disloca bilă, capabilă să acționeze cu parte din forțe sau în totalitate,
în orice teatru de operații, la întregul spectru de misiuni asumate de NATO.
Obiectivele fundamentale sunt:
– Acțiuni de Război electronic (Sprijin, Atac, Protecție);
– Supraveghere ra dar și vizuală a litoralului românesc al Mării Negre;
– Culegerea, centralizarea, prelucrarea, verificarea, analizarea și evaluarea datelor și
informațiilor;
– Diseminarea informațiilor la beneficiari.
15
2.1.2. Cheltuielile pentru apărare la U.M. 020 03 Constanț a
2.1.2.1. Drepturi acordate cadrelor militare
Drepturile bănești cuvenite în timpul misiunii
Pe timpul executării misiuni lor personalul beneficiază în țară de drepturile bănești
prevăzute în Anexa nr. 8 din Legea nr. 138/ 1999 privind salarizarea și alte drepturi ale
personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, de ordine publică și siguranță
națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu
modificările și completă rile ulterioare.
Cadrele militare în activitate și soldații gradați voluntari, care desfășoară misiuni în
străinătate în cadrul forțelor de menținere a păcii sub comanda ONU, NATO sau altor
organizații internaționale, beneficiază de următoarele drepturi bănești: a) solda lunară
compusă din: solda de funcție prevăzută în ordin ul de numire sau avută anterior; solda
gradului pe care -l au; solda de merit ; indemnizația de comandă pentru personalul cu
funcții de conducere; gradațiile la care au dreptul; indemnizația de dispozitiv. b)
indemnizațiile, primele, sporurile prevăzute de reglementările în vigoare; c) un spor lunar de
până la 130%, aplicat la solda lunară, stabilit cu aprobarea ministrului apărării naționale,
pentru fiecare misiune în parte; e) o primă de campanie, egală cu solda lunară, care se acordă
o singură dată pentru toată perioada desfășurării misiunii și se plătește la plecarea în zona de
operații.
Drepturile de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participan t la misiuni
internaționale
Personalul participant la misiunile de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistență
umanitară și tip coaliție beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de hrană,
calculată, în baza ordinului de misiune, de la data părăsirii teritoriului național și până la data
intrării în țară, după executarea misiunii.
Cuantumurile diurnei în valută cuvenite personalului participant la misiunile
internaționale în sprijinul păcii, de asistență uma nitară, sunt: ofițerii – 45 Euro/ zi/
persoană; maiștrii militari și subofițerii – 35Euro / zi/ persoană; soldații gradați
profesioniști – 25 Euro/ zi/ persoană.
Cuantumurile diurnei în valută cuvenite personalului participant la misiun ile externe de
apărare colectivă și tip coaliție, sunt: ofițerii – 90 Euro/ zi/ persoană ; maiștrii militari și
subofițerii – 70 Euro / zi/ persoană ; soldați i gradați profesioniști – 50 Euro/ zi/ persoană . Pe
16
durata misiunii, personalul participant la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de
asistență umanitară și tip coaliție, precum și personalul care execută controale, recunoașteri
sau alte misiuni cu caracter temporar în zonele de operații beneficiază de 1 Euro /zi/ persoană
pentru facil itarea legăturii cu familia și recreere .
Drepturile în valută ale personalului participant la misiuni externe se plătesc în zona de
dislocare a contingentelor și/ sau în conturi deschise în țară, în ultima zi lucrătoare a fiecărei
luni, cu respe ctarea prevederilor legale. Cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de plecarea în
misiune, personalul primește un avans, calc ulat pentru 30 de zile, care cuprinde diurna în
valută, alocația valorică de hrană și cheltuielile de cazare de care beneficiază.
Ajutoarele și despăgubirile ce se acordă în cazuri speciale în perioada executării
misiunilor externe
În cazul decesului cadrelor militare în activitate, soția sau soțul supraviețuitor ori
copiii, iar în lipsa acestora, părinții beneficia ză de ajutoarel e prevăzute la articolul 31(1) din
Legea nr. 138/ 1999, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor de pensionare a celor decedați,
în funcție de vechimea efectivă ca militar (un ajutor egal cu mai multe solde în funcție de
creșterea vechimii în activitate).
În conformitate cu prevederile legale , la decesul unui cadru militar în activitate,
Ministerul Apărării Naționale acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat
cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplim entar în cuantum de două solde
lunare nete neimpozabile.
Personalului militar din Ministerul Apărării Naționale i se acordă despăgubiri pentru
cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acțiuni militare, prin accidente,
catast rofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza unor misiuni în
cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare,
astfel: pentru invaliditate de gradul III – 30 de solde de bază lunare ne te; pentru
invaliditate de gradul II – 50 de solde de bază lunare nete; pentru invaliditate de gradul I –
60 de solde de bază lunare nete; pentru deces – 100 de solde de bază lunare nete.
Solda de bază lunară brută care se ia în calcul la stabilirea despăgubirilor, cuprinde
solda de grad, solda de funcție, gradațiile și, după caz, solda de merit și indemnizația de
comandă ale cadrului militar în activitate, respectiv ale soldatului gradat voluntar, devenit
invalid sau decedat.
Personalul militar poate beneficia de asigurări facultative de persoane , pentru cazuri
de invaliditate sau deces provenite prin catastrofe sau alte evenimente de acest gen, intervenite
17
din cauza executării misiunilor.Cuantumurile indemnizațiilor sunt stabil ite prin dispoziții, în
funcție de misiunea la care participă personalul asigurat.
2.1.2.2. Întocmirea proiectului de buget de venituri și cheltuieli în instituțiile militare,
execuția bugetară
Bugetul constituie instrumentul de bază al conducerii ac tivității financiar -contabile, al
analizei și controlului, al relației cu eșalonul superior și cu structurile subordonate, precum și
cu unitățile trezoreriei statului.
Bugetele ordonatorilor de credite din Ministerul Apărării Naționale se întocmesc și se
aprobă în baza prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările
ulterioare, si ale Legii anuale a bugetului de stat având în vedere programele și obiectivele de
îndeplinit în exercițiul bugetar respectiv .
Ordonatorul principal de credite, prin Direcția financiar -contabilă, repartizează creditele
bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele structurilor aflate în finanțare, ai
căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu
sarcinile acestora, potrivit legii (art.21 alin.1 din Legea nr.500/2002). În termen de trei zile de
la primirea bugetului aprobat, precum și a bugetelor actualizate, ordonatorii secundari de
credite vor aproba și transmite bugetele ordonatori lor de credite din finanțare.
Comandanții/șefii unităților militare care, potrivit legii, au calitatea de ordonatori de
credite, au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității,
regularității, economicității, efica cității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în
administrarea patrimoniului public.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru che ltuieli strict legate de activitatea
structurii respective și cu respectarea dispozițiilor legale. La întocmirea proiectului de buget
se au în vedere obiective stabilite pentru asigurarea drepturilor de personal și a altor drepturi
cuvenite elevilor/st udenților.
În funcție de numărul de personal prevăzut în statul de organizare al unității ,
contabilul șef efectuează calculele necesare asigurării tuturor drepturilor băneș ti cuvenite
legal întregului personal și trebuie să ia în cosiderare și o anumită dinamică a personalului
pe baza datelor furnizate de șeful compartimentului de resurse umane, respectiv încadrări sau
ieșiri din sistem.
Comandantul unității, contabilul șef, șefii structurilor de asigurare materială și titularii
de articole bugetare stabi lesc obiectivele principale ale unității, privind asigurarea /
18
aprovizionarea unității cu bunuri materiale, necesare bunei desfășurări a activităților cuprinse
in “Planul Cadru”, și de îndeplinire a obiectivelor / scopurilor propuse de comun acord între
eșaloane. După ce au fost stabilite și analizate aceste obiective, se trece efectiv la
întocmirea proiectului de buget. Această activitate se desfășoară pe parcursul maxim a două
săptămâni în care titularii de articole bugetare efectuează calculele necesare.
După ce proiectul de Buget este analizat, verificat, controlat și aprobat de eșalonul
imediat superior, se transmite unității inițiatoare bugetul aprobat, dar sunt situații în care se
pot întâlni următoarele cazuri:
-în ceea ce privește cheltuielile de p ersonal, de regulă se aprobă conform solicitărilor (100%).
-în ceea ce privește cheltuielile pentru bunuri și servicii se pot întâlni următoarele aspecte:
– pot fi aprobate conform solicitărilor (100%) ;
– pot fi aprobate într -un anumit procent de asigura re din solicitările noastre, caz cel
mai frecvent întalnit.
-în ceea ce privește cheltuielile pentru investiții se întâlnesc următoarele situații:
– se pot aproba parțial ;
– nu se aprobă nici o cheltuială.
Anual, d upă aprobarea Legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite
Ministerului Apărării Naționale anexa la bugetul de stat prin care i s -a aprobat bugetul, listele
sinteză și fișele privind obiectivele de investiții, însoțite de norme metodolo gice referitoare la
execuția bugetului pe anul respectiv.Direcția Financiar -Contabilă transmite Direcției
Planificare Integrate a Armatei, indicatorii aprobați și normele metodologice primite,
referitoare la execuția bugetului.
Execuția cheltui elilor bugetului de stat reprezintă activitatea de efectuare a
cheltuielilor prevăzute și aprobate prin acest buget. În legile bugetare anuale sunt stabilite și
aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, după clasificarea
economică, funcțională și pe surse de finanțare. Creditul bugetar este suma aprobată prin
buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul
anului bugetar pentru angajamente contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din
exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale.5
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil
5 Tatiana Moșteanu și colectivul, Buget și trezorerie publică , Ediția a -III-a revizuită, Editura Universitară,
București, 2008, p 79.
19
(denumire generică pentru persoana și/sau persoanele care lucrează în compartimentul
financiar -contabil).
În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze;
angajament, lichidare, ordonanțare, plată . Operațiunile specifice angajării , lichidării și
ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează numai
cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.
Angajarea cheltuielilor
Sumele aprobate, la partea de c heltuieli prin buget în cadrul cărora se angajează, se
ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme:
a) Angajamentul legal – fază în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din
care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice .6 Angajamentul legal
trebuie să se prezinte sub formă scrisă și să fie semnat de ordonatorul de credite.
b) Angajamentul bugeta r – orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afectează
fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentul
bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumit e destinații, în limita creditelor
bugetare aprobate, precedă angajamentul legal.
Angajamentele bugetare pot fi: angajamente bugetare individuale; angajamente
bugetare globale.
Angajamentele bugetare se reali zează prin emiterea unui document scris privind
angajamentul bugetar individual și angajamentul bugetar global, prin care se certifică
existența unor credite bugetare disponibile și se pun în rezervă (se blochează) creditele
aferente unei cheltuieli, potri vit destinației prevăzute în buget.
Lichidarea cheltuielilor
Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se
determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale
angajame ntului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.
Verificarea existenței obligației de plată, se realizează prin verificarea documentelor
justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea serviciului
efectuat (bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz,
existența unui titlu care să justifice plata; titlul executoriu, acord de împrumut).
6 Tatiana Moșteanu și colectivul, Buget și trezorerie publică , Ediția a -III-a revizuită, Editura Universitară,
București, 2008, p 82.
20
Ordonanțarea cheltuielilor
Este faza în procesul execuției buget are în care se confirmă că livrările de bunuri au
fost efectuate, sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.
Plata cheltuielilor
Este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de
obligațiile sal e față de terți -creditori. Plata se efectuează numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții: -cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și
ordonanțate; -există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități bănești î n conturi
de disponibil; -există toate documentele justificative care să notifice plata; -beneficiarul
sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat; -suma datorată
beneficiarului este corectă; -documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control
financiar preventiv.
“Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice – Cheltuieli ” se întocmește de
unitățile militare indiferent de subordonare și sursa de finanțare a cheltuielilor pe structura
buge tului aprobat cu detaliere pe naturi de cheltuieli. Se întocmește distinct pe fiecare capitol
și subcapitol de cheltuieli, pe articole și alineate (clasificația economică) .
2.1.2.3. Analiza cheltuielilor pentru apărare la U.M. 020 03 Constanța
în perioad a 2013– 2016
Cheltuielile aprobate prin bugetul de stat au fost repartizate pe trimestre în funcție de
posibilitățile de asigurare a surselor de finanțare și de perioada în care este necesară
efectuarea cheltuielilor. Bugetele de cheltuieli aprobate iniți al au fost modificate lunar de
către ordonatorul secundar de credite, iar sumele prevăzute în buget au fost actualizate în
raport de solicitările unității, prevăzute în necesarul de credite și sumele repartizate.
Sumele alocate Unității Militare 02003 Constanța în perioada 20 13-2016 sunt
prezentate în
tabelul nr. 2.1.
Tabelul nr. 2.1. Sumele alocate Unității Militare 02003Constanța în perioada 20 13-2016
Categorii de
cheltuieli 2013 2014 2015 2016
Sume aprobate
și cheltuite pe
parcursul anului Sume aprobate
și cheltuite pe
parcursul anului Sume aprobate
și cheltuite pe
parcursul
anului Sume aprobate
la începutul
anului
Cheltuieli de personal 12.023.170 12.499.583 14.612.063 14.964.291
Bunuri 90.174 24.211 92.480 138.045
21
și servicii
Transferuri 645 456 915 1.134
Asistență socială 63.824 23.168 19.290 15.800
TOTAL 12.177.813 12.547.418 14.724.548 15.119.270
Grad de acoperire a
execuției în raport cu
bugetul aprobat 100 % 100 % 100 % 100%
Sursa:Date din contul de execuție anuală a cheltuielilor.
Cheltuieli bugetare pe anul 20 13
Sumele din bugetul de cheltuieli aprobat inițial pentru anul 20 13 în mărime de 7.099.979 lei
au fost majorate, astfel încât l a data de 31.12.20 13 erau de 12.177.813 lei, cu 71,51% mai
mari față de bugetul inițial aprobat.
Creditele bugetare deschise pentru întreținerea efectivelor militare, înzestrare cu
tehnică de luptă și acțiuni social -culturale au fost de 12.177 .813 lei, din care s -au utilizat
12.177.813 lei rezultând o execuție bugetară de 100 %
Din analiza datelor prezentate rezultă că la partea a II -a ,,Apărare națională ” creditele
deschise au fost de 12.177.813 lei , fiind utilizate în plăți 12.177 .813 lei , rezultând o execuție
bugetară de 100 %, fondurile fiind folosite pentru:
– Cheltuielile de pe rsonal în sumă de 12.023.170 lei , care au asigurat plata integrală și la
timp a drepturilor salariale cuvenite personalului unității, a drepturilo r de echipament și a
contravalorii normei de hrană.
– Cheltuielile cu bunurile și serviciile în sumă de 90.174 lei , care au asigurat achitarea
facturilor față de agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri materiale
necesare des fășurării programului de pregătire pentru luptă și achiziția de bunuri pentru
misiunea externă .
Cheltuieli bugetare pe anul 201 4
Sumele din bugetul de cheltuieli aprobat inițial, pentru anul 201 4, în mărime de
11.932.041 lei au fost majorate, astfel încât la data de 31.12.201 4 erau de 12.547.418 lei, cu
5,16% mai mari față de bugetul inițial aprobat.
Din analiza datelor prezentate rezultă că la partea a II -a ,,Apărare națională ” creditele
deschise au fost de 12.547.418 le i, fiind utilizate în plăți 12.547.418 lei , rezultând o execuție
bugetară de 100 %, fondurile fiind folosite pentru:
– cheltuielile de personal în sumă de 12.499.583 lei , care au asigurat plata integrală și
la timp a drepturilor salariale cuvenite persona lului unității, a drepturilor de echipament și a
contravalorii normei de hrană;
22
– cheltuielile cu bunurile și serviciile în sumă de 24.211 lei , care au asigurat achitarea
facturilor față de agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri m ateriale
necesare desfășurării programului de pregătire pentru luptă.
Veniturile bugetare au fost în valoare de 1.172 lei, reprezentând venituri curente, fiind
virate în totalitate la bugetul statului.
Cheltuieli bugetare pe anul 201 5
Sumele d in bugetul de cheltuieli aprobat inițial, pentru anul 201 5, în mărime de
13.739.410 lei au fost majorate, astfel încât la data de 31.12.201 5 erau de 14.724.548 lei, cu
7,17% mai mari față de bugetul inițial aprobat.
Creditele bugetare deschise pentru plata cheltuielilor curente (personal, bunuri și
servicii, dobânzi, subvenții, transferuri și asistență socială), au fost de 14.724.548 lei, din care
s-au utilizat 14.724.548 lei, rezultând o execuție bugetară de 100 % .
Din analiza datelor prezentate rezultă că la partea a II -a ,,Apărare națională ” creditele
deschise au fost de 14.724.548 lei , fiind utilizate în plăți 14.724.548 lei , rezultând o execuție
bugetară de 100 %, fondurile fiind folosite pentru:
– cheltuielile de personal î n sumă de 14. 612.063 lei , care au asigurat plata integrală și la
timp a drepturilor salariale cuvenite personalului unității, a drepturilor de echipament și a
contravalorii normei de hrană;
– cheltuielile cu bunurile și serviciile în sumă de 92.480 lei, care au asigurat achitarea
facturilor față de agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri materiale
necesare desfășurării programului de pregătire pentru luptă.
Prioritățile în alocarea fondurilor au fost următoarele:
-achitarea integrală a drepturilor salariale cuvenite personalului militar și civil;
-achitarea integrală a drepturilor de echipament și a contravalorii normei de hrană.
Cheltuieli bugetare pe anul 201 6
Sumele din bugetul de cheltuieli apro bat inițial, pentru anul 201 6, în mărime de
15.923.799 lei au fost diminuate, astfel încât la data de 31.12.201 6 erau de 15.119.270 lei, cu
5,32% mai mici față de bugetul inițial aprobat datorită rectificării sumelor alocate bugetului
Ministerului Apărării Naționale prin care ministerul a pierdut la rectificare suma de 696,4
milioane lei reprezentând 9,1 % din bugetul aprobat inițial.
Creditele bugetare aprobate pentru plata cheltuielilor curente (personal, bunuri și
servicii, dobânzi, subven ții, transferuri și asistență socială), au fost de 15.119.270 lei.
23
Din analiza datelor prezentate rezultă că la partea a II -a ,,Apărare națională ” creditele
deschise au fost de 15.119.270 lei, fiind utilizate în plăți 15.119.270 lei , rezultând o e xecuție
bugetară de 10 0 %, fondurile fiind folosite pentru:
– cheltuielile de personal în sumă de 14.964.291lei, care au asigurat plata integrală și la
timp a drepturilor salariale cuvenite personalului unității, a drepturilor de echipament și a
contravalorii normei de hrană;
– cheltuielile cu bunurile și serviciile în sumă de 138.045 lei , care au asigurat achitarea
facturilor față de agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri materiale
necesare desfășurării programului de preg ătire pentru luptă și achiziția de bunuri pentru
misiunea externă .
Prioritățile în alocarea fondurilor au fost următoarele:
– achitarea integrală a drepturilor salariale cuvenite personalului militar și civil;
– achitarea integrală a drepturilor de e chipament și a contravalorii normei de hrană.
Analiza datelor prezentate mai sus evidențiază următoarele aspecte:
– creșterea cheltuielilor de personal s-a datorat redimensionării cheltuielilor de personal
ca urmare a faptului că unitate a are în plată și personalul posturilor de supraveghere de la
litoralul Mării Negre , cerință impusă de operaționalizarea unității, fiind unitate la dispoziția
NATO capabilă să acționeze și să ofere informații în orice moment critic ;
-scăderea cheltuielilor de bunuri și servicii s-a datorat, în principal, misiunilor
executate în teatrul de operații Irak și achizițiilor de bunuri pentru această misiune care nu s –
au mai efectuat, iar în anii următori aceste cheltuieli au crescut datorită achi ziției de bunuri
pentru misiuni din Afganistan.
2.2.Cheltuieli pentru apărare la Școala de Aplicație a Forțelor Navale
"Viceamiral Constantin Bălescu"
2. 2.1. Prezentarea Școli i de Aplicație a Forțelor Navale
Obiectivul fundamental al Școlii de Apli cație a Forțelor Navale este dezvoltarea
profesională a ofițerilor și soldaților gradați profesioniști conform nevoilor reale din forțele
navale , alinierea, în integralitatea sa, la standardele, procedurile și tehnologiile de instruire și
evaluare ale arma telor statelor partenere de Alianță, devansarea prin structură, organizare și
conținut a transformărilor și schimbărilor care se produc în Forțele Navale .
Obiectivele operaționale ale Școlii de Aplicație a Forțelor Navale sunt : specializarea
inițială și instruirea pentru prima funcție a absolvenților Academiei Forțelor Navale ;
24
formarea și instruirea ofițerilor și soldaților gradați profesioniști organizarea și desfășurarea
procesului de învățământ pentru formarea soldaților în activitate formarea și dezvoltarea
competențelor lingvistice ale personalului;
Obiectivele specifice ale Școlii de Aplicație a Forțelor Navale sunt: proiectarea și
desfășurarea cursurilor de carieră și celor de nivel după dictonul “Instruiește -te așa cum vei
lupta”; gestionarea procesului educațional și de instruire în navigație ale cursurilor de
trecere pe Navele Purtătoare de Rachete și Vânătoarele de Submarine ; realizarea integrală
a planului de pregătire a cadrelor didactice; utilizarea la parametrii max imi a centrului
secundar de învățare a limbii engleze, pentru obținerea nivelului de competență stabilit;
asigurarea și folosirea eficientă a resurselor financiare și materiale necesare procesului de
instruire și învățământ; ridicarea nivelului de instru ire în navigație a personalului ;
menținerea permanentă în stare de operativitate a tehnicii din dotare.
2.2.2. Cheltuielile Școlii de Aplicație a Forțelor Navale
"Viceamiral Constantin Bălescu"
Cheltuielile de intreținere pe t impul școlarizării/instruirii aspiranților (primul
grad al ofițerilor din Marina Militară) și soldaților gradați profesioniști , ca specialiști,
experți în exploatarea tehnicii și armamentului și ca luptători reprezintă cheltuielile efectuate
de Ministerul Apărării cu hrana , echiparea, cazarea, transportul pe timpul vacanțelor sau
permisiilor, precum și cu asigurarea altor drepturi specifice școlarizării.
Sursele de finanțare și ponderea fiecărei surse în totalul finanțării este prezentată în tabelul nr.
2.2.
Tabelu l nr.2.2. Structura surselor de finanțare
Surse de finanțare Pondere -%
Buget ul de stat 96,60
Venituri proprii 3,40
Sursa:Contul de execuție bugetară
Pentru desfășurarea acti vității lor, unitățile militare pot folosi bunuri materiale și
fonduri bănesti primite de la persoanele fizice și juridice, sub formă de donații și sponsorizări,
cu respectarea prevederilor legale . Bunurile materiale primite din donații si sponsorizări se
înregistrează în contabilitate, iar fondurile bănești se varsă direct la bugetul din care se
finanțează acestea.
Surse bugetare
25
În scopul realizării sarcinilor încredințate prin lege, Ministerului Apărării Naționale îi sunt
alocat e sume prin bugetul de stat . Prin Legea bugetară anuală, se aprobă credite bugetare pentru
cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.
Sumele aprobate prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți,
reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
2.2.2.1. Determinarea cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării în perioada
2014 – 2015 .
Determinarea cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării s -a făcut pe ani de
învățământ, după cum urmează :
A. Absolven ți anul I, an de învățământ 2014 – 2015, Școala de aplicații :
1. Structura anului de invățământ (zile școlarizare) = 306 zile;
2. Număr absolvenți anul I = 84 elevi;
3. Cheltuieli cu hrana pentru 1 elev/zi = 15,40 lei;
4. Cheltuieli cu echiparea pentru 1 elev/zi = 6,41 lei;
5. Cheltuieli cu cazarea pentru 1 elev/zi = 3,94 lei;
6. Cheltuieli cu transportul pe timpul vacanțelor și permisiilor
pentru 1 elev/an = 88,80 lei;
7. Alte cheltuieli s pecifice școlarizării :
– cheltuieli cu solda pentru 1 elev/an = 535,0 3 lei.
–––––––––––––––––––––––––––––––-
Total cheltuieli școlarizare pentru un ele v anul I
(pentru un an = 306 zile)
(306×15,40)+(306×6,41)+(306x 3,94)+88,80+535,03 = 8.503,33 lei/an/elev
Total cheltuieli școlarizare anul I 2014 – 2015:
84 x 8.503,33 lei/an/elev = 714.279,72 lei / an
B. Absolvenț i anul II, an de învățământ 2014 – 2015, Școala de aplicații :
1. Structura anului de învățământ (zile școlarizare) = 290 zile ;
2. Număr absolvenți anul II = 84 elevi;
3. Cheltuieli cu hrana pentru 1 elev/zi = 15,50 lei,
4. Cheltuieli cu echiparea pentru 1 elev/zi = 17,44 lei;
5. Cheltuieli cu cazarea pentru 1 elev/zi = 3,94 lei;
6. Cheltuieli cu transportul pe timpul vacanîelor si permisiilor
26
pentru 1 elev / an = 88,80 lei;
7. Alte cheltuieli specifice școlarizării :
– cheltuieli cu solda pentru 1 elev/an = 726,87 lei;
––––––––––––––––––––––––––––––––-
Total cheltuieli școlarizare pentru un elev anul II
(pentru un an = 306 zile):
(290×15,5 0)+(290x 17,44) + (290 x3,94) + 88,80 + 726,87 = 11.510,87 lei/an/elev
Total cheltuieli școlarizare anul II 2014 – 2015:
84×1 1.510,87 = 966.913,08 lei / an
Total cheltuieli școlarizare, an învățământ 20 14 – 2015:
714.279,72 + 966.913,08 = 1.681.192,80 lei
Instituțiile militare de învățământ au obligația de a stabili prin ordinul de zi pe unitate,
la încheierea fiecărui modul/semestru/an de pregătire, nivelul cheltuielil or care s -au efectuat
cu școlarizarea, detaliat pentru fiecare categorie de personal. Pentru persoanele care, după
numirea în prima funcție, renunță la respectarea angajamentului/contractului încheiat ,
cheltuielile enumerate mai sus se determină având în v edere clauzele contractuale,
proporțional cu perioada lucrată în armată, după absolvirea formei de școlarizare/instruire.
Cercetarea administrativă si recuperarea cheltuielilor se execută în conformitate cu
prevederile actelor normative referitoa re la răspunderea materială a militarilor , acestea fiind
actualizate la data întreruperii angajamentului/contractului, cu coeficientul de inflație.
Exemplu de calcul :
În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apărării nr.M66/12.04.2007 și a
ordinului de zi pe unitate , domnul aspirant Rusu Alexandru , cod numeric personal
1850720100134 , este obligat să restituie cheltuielile de întreținere suportate de Ministerul
Apărării Naționale pe timpul școlarizării sale deoarece nu a respectat angajament ul încheiat,
fiind trecut în rezervă prin demisie (timp efectiv lucrat -32 luni) .
Domnul Rusu A lexandru este obligat să restituie cheltuielile de întreținere suportate
de Ministerul Apărării Naționale pe timpul școlarizarii în sumă totală de 14.583,24 lei , sumă
ce s-a determinat astfel :
– perioada școlarizării: 684 zil e de școlarizare din care anul I : 333 zile si anul II : 351
zile;
– numărul zilelor de școlarizare din care au fost scăzute perioadele de con cedii și
permisii este de : – anul I =(333 -65)=268 zile; – anul II =(351 -50)=301 zile. Total =569 zile.
27
Conform Procesului verbal pentru determinarea/stabilirea, cheltuielilor de întreținere pe
timpul școlarizării, pe ani de învățământ rezultă:
1. a) Cheltuieli cu hrana pentru un elev anul I/zi =15,40 lei .
268 zile x 15,40= 4127,20 lei
b) Cheltuieli cu hrana pentru un elev anul II/zi =15,50 lei .
301 zile x 15,50= 4665,50 lei
Total cheltuieli cu hrana/ elev/ an =8792,70 lei .
2. a ) Cheltuieli cu echiparea pe ntru un elev anul I/zi =6,41 lei .
268 zile x 6,41=1717,88 lei
b) Cheltuieli cu echiparea pentr u un elev anul II/zi =17,44 lei
301 zile x17,44=5249,44 lei
Total cheltuieli cu echiparea/ elev /an=6967,32 lei .
3. a) Cheltuieli cu cazar ea pe ntru un elev anul I//zi=3,94 lei
268 zile x 3,94=1055,92 lei
b) Cheltuieli cu cazarea pent ru un elev anul II /zi= 3,94 lei
301 zile x 3,94=1.185,94 lei .
Total cheltuieli cu cazarea/ elev /an =2.241,86 lei
4. Cheltuiel i cu transportul pe timpul vacanțelor și permisiilor= 122,40 lei
5. Alte cheltuieli specifice școlarizării/instruirii:
– cheltuieli cu solda = 744 lei ;
Total cheltuieli intreținere suportate de Ministerul Apărării Nați onale pe t impul
școlarizării (Cî MAP ):
Cî/MAP = 8792,7 0 +6967, 32 + 2241,86 + 122,40 = 18.868,28 lei .
6. Contravaloare echip ament cadre acordat și nerestituit la trecerea în rezervă = 1.700,39
lei.
7. Determinarea cheltuielilor de școlarizare/instruire pentru c are nu se stabilește
răspundere materială:
a) durata/timpul îndeplinit efectiv, Te f=32 luni
28
b) cheltuieli de școlarizare/instruire corespunzătoare timpului î ndeplinit efectiv:
Cș/i=18.868,28 x32luni/96luni = 6. 289,42 lei
8. Deter minarea cheltuielilor de școlarizare/instruire pentru care se stabilește răspundere
materială( Cs):
Cs= Cî – Cș/i = 18.868,28 – 6.289,42 +1700,39=14. 279,25 lei.
În scopul realizării cu operativitate a determinării și recuperării cheltuielilor respective, în
conținutul ordinului privind trecerea in rezervă se fac mențiuni, după caz, cu privire la
obligativitatea restituirii acestora . Comisia de cercetare administrativă, în conformitate cu
prevederile articolului 47 din Ordonanța G uvernului României nr.121/1998 privind
răspunderea materială a militarilor, “Când militarii sunt trecuți în rezervă sau în retragere,
când contractul militarilor angajați încetează ori când personalul civil nu mai este încadrat în
unități militare, unități le militare care au în evidență debite din imputații definitive,
indiferent de valoarea lor, le transmit spre executare organelor financiare în raza cărora
domiciliază debitorii . Confirmarea de către aceste organe a primirii titlului executoriu
constituie actul pe baza căruia creanța se scade din evidența contabilă a unității care a
transmis titlul executoriu.” Scăderea din contabilitate a debitului se va efectua pe baza
chitanței de luare în debit sau a confirmării de primire.
2.2.2.2.Determinarea cheltu ielilor de întreținere pe timp ul școlarizării în perioada 2015 –
2016
Determinarea cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării s -a făcut pe ani de
învățământ, după cum urmează :
A. Absolvenți anul I, an de învățământ 2015-2016, Școala milita ră de maiștri militari și
subofițeri :
1. Structura anului de învățământ (zile școlarizare) = 299 zile ;
2. Număr absolvenți anul I = 84 elevi;
3. Cheltuieli cu hrăni rea pentru 1 elev/zi = 17,333 lei;
4. Cheltuieli cu echiparea pentru 1 elev/zi = 7,24 lei;
5. Cheltuieli cu cazarea pentru un elev / zi = 4,10 lei;
6. Cheltuieli cu transportul pe timpul vacanțelor si permisiilor pentru 1 elev/an =92,60 lei;
7. Alte cheltuieli specifice școlarizării :
– cheltuieli cu solda pentru 1 elev/an = 599,65 lei.
––––––––––––––––––––––––––––––––-
29
Total cheltuieli școlarizare pentru un elev anul I
(pentru un an = 299 zile)
(299×17,333)+(299×7,24)+(299x 4,10)+92,60+354+599,65 = 9265,48 le i/an/elev
Total cheltuieli școlarizare anul I 2015-2016
84 x 9265,48 = 778.300,32 lei / an
B. Absolvenți anul II, an de învățământ 2015-2016, Școala de aplicații :
1. Structura anului de învățământ (zile de școlarizare = 285 zile de școlarizare );
2. Număr absolvenți anul II = 84 elevi;
3. Cheltuieli cu hrana pentru 1 elev/zi = 17,10 lei;
4. Cheltuieli cu echiparea pentru un elev/zi = 7,49 lei, co ntravaloare drepturi de echipament
5. Cheltuieli cu cazarea pentru 1 elev/zi = 4,10 lei;
6. Cheltuieli cu transportul pe timpul vacanțelor și permisiilor
pentru 1 elev / an = 92,60 lei;
7. Alte cheltuieli specifice școlarizării :
– cheltuieli cu solda pentru 1 elev/an = 677,66 lei;
––––––––––––––––––––––––––––––––
Total cheltuieli școlarizare pentru un elev anul II
( pentru un an = 285 zile)
(285×17,1)+(285×7,49)+3737,63+(285x 4,1)+92 ,6+677,66 = 1 2.684,54 lei / elev/an
Total cheltuieli școlarizare anul II 201 5-2016
84×1 2.684,54 = 1. 065.501,36 lei/an
Total cheltuieli școlarizare an de învățământ 2015-2016:
9265,48 + 1. 065.501,36 = 1. 074.766,84 lei
Comparând chelt uielile aferente celor doi ani de învățământ -tabelul nr. 2. 3.- se observă
o creștere a cheltuielilor de întreținere (prin cheltuieli de întreținere se înțeleg cheltuielile
efectuate cu hrana, echiparea, cazarea și transportul dus -întors pe timpul vacanțel or,
permisiilor, precum și alte drepturi primite de studenți pe timpul școlarizării) .
30
Tabelul nr. 2.3 . Cheltuieli de școla rizare pentru anii 20 14-2015 și 2015-2016
2014-2015 2015-2016
Nr.
Elevi Nr.
zile Val/z Val/an Nr.
Elevi Nr.
zile Val./z Val./an Creștere
%
ANUL I 84 306 84 299
Normă hrană 15,4 4712,4 17,333 5182,57 112,55%
Echipament 6,41 1961,5 7,24 2164,76 112,95%
Cazare 3,94 1205,6 4,10 1225,9 104,06%
Transport 88,80 92,6 104,23%
Solde / an 535,03 599,65 112,08%
Total Ch. /
Elev/a n 8503,33 9265,48 108,65%
Total Ch.A n I 714.279,72 778.300,32
ANUL II 84 290 84 285
Normă hrană 15,5 4495 17,1 4873,5 110,3
Echipament 17,44 5057,6 20,6 5872,28 118,12
Cazare 3,94 1142,6 4,10 1168,5 104,06
Transport 88,80 92,6 104,28
Solde / an 726,87 677,66
Total
Cheltuieli/
Elev/An 11510,87 12684 ,54
Total Ch.An.
II 966.913,08 1.065.501, 36
Sursa: Calcule proprii pe baza datel or specifice
La absolvirea instituțiilor de învățământ, elevii și studenții militari cărora li se
acordă grade de ofițeri au dreptul, la prezentarea la unități, la o indemnizație de instalare
egală cu solda lunară stabilită pentru funcți ile în care au fost numiți și la decontarea
cheltuielilor de transport pentru ei, membrii de familie și gospodăria lor . Militarii angajați pe
bază de contract, la încheierea primului contract cu durata de 3 ani, beneficiază de o
indemnizație de instalare egală cu solda de funcție în care au fost încadrați, solda de grad,
gradațiile la care au dreptul și indemnizația de dispozitiv.
În ceea ce privește î ntocmirea proiectului de buget de venituri și chel tuieli în
instituțiile militare procedu ra este aceeași ca la precedentul studiu de caz.
31
2.2.2 .3. Execuția bugetului de venitur i și cheltuieli în perioada 20 13-2016
Execuția de casă a bugetului de cheltuieli se face în limita creditelor bugetare aprobate
conform clasificației e conomice a cheltuielilor.
Anul 20 13
Creditele bugetare deschise pentru întreținerea efectivelor militare, înzestrarea cu tehnică
de luptă și acțiuni social -culturale în anul 20 13 au fost :
– prevederi anuale = 39.609.364 lei;
– credite deschise = 39.596.300 lei;
– angajamente bugetare = 39.596.300 lei;
– angajamente legale = 42.838.133 lei;
– credite utilizate = 39.596.300 lei;
– angajamente legale de plătit = 3.241.833 lei;
– disponibil = 0 lei;
– cheltuieli efective = 61.845.697 lei .
Conform naturi i cheltuieli lor și părți lor clasificației bugetare, execuția bugetului este
următoarea :
Tabel ul nr. 2.4. Execuția bugetului pe naturi de cheltuieli și părți ale clasificației bugetare
în anul 20 13
Partea
Denumir ea indicatorilor
Credite
deschise
Credite
utilizate
Realizări
în procente
I Autorități publice
II
Apărare națională 35.579.274 35.579.274 100
III
Cheltuieli social -culturale, total, din
care: 4.017.026 4.017.026 100
– Invățamânt 3.496 .536 3.496.536 100
– Sănătate
– Cultură, religie si acțiuni privind
activitatea sportivă și de tineret
– Asigurări și asistență socială 520.490 520.490 100
IV Servicii de dezvoltare publică,
locuințe
32
Partea
Denumir ea indicatorilor
Credite
deschise
Credite
utilizate
Realizări
în procente
V Acțiuni economice
VI Alte acț iuni, total, din care:
– Cercetare știițifică
– Alte acțiuni
Total cheltuieli bugetare 39.596.30 0 39.596.300 100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție anu ală a cheltuielilor pe anul 20 13
În tabe lul nr. 2.5. este prezentată structura economică a cheltuielilor bugetare în anul 20 13.
Tabelul nr. 2.5. Structura economică a c heltuieli lor bugetare
Denumirea indicatorilor Credite deschise Credite utilizate Realizări
în procente
Cheltuieli, total, din care:
39.596.300
39.596.300
100
Cheltuieli curente 39.596.300 39.596.300
– Cheltuieli de personal
– Cheltuieli materiale si
servicii
– Subvenții
– Transferuri 35.647.798
3.009.883
938.619 35.647.798
3.009.883
938.619 100
100
100
Cheltuieli de capital 0
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție anuală a cheltuielilor pe anul 20 13
Din anal iza datelor prezentate re zultă că l a partea a II -a ,,Apărare națională”
creditele des chise au fost de 39.596.300 lei, fiind u tilizate în plăți 39.596.300 lei, rezultând o
execuție bugetară de 100 %, fondurile fiind folosite pentru:
– cheltuieli de personal în sumă de 35.647.798 lei, care au asigurat plata integrală și la timp a
drepturilor salariale cuvenite personalului unității, a drepturilor de echipament și a
contravalorii normei de hrană;
– cheltuieli materiale în sumă de 3.009.883 lei, care au asigurat achitarea facturil or față de
agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri materiale necesare desfășurării
activității unității.
– transferuri în sumă de 938.619 lei, care au asigurat plățile compensatorii la trecerea în
rezervă .
33
În perioada raport ată s-au realizat venituri bugetare în valoare de 530.061 lei,
reprezentând: – venituri curente în sumă de 530.036 lei; – venituri de capital în sumă de 25 lei,
sume care au fost virate în totalitate la bugetul statului.
Anul 2014
Creditele bugetare deschise pentru întreținerea efectivelor militare, înzestrarea cu
tehnica de luptă și acțiuni social -culturale au fost:
– prevederi anuale = 46.505.556 lei, din care
* Program Forțe Terestre = 7.000 lei
* Program Forțe Navale = 46.433.556 lei si
* Program Comandament Logistic Întrunit = 65.000 lei
– credite deschise = 46.505.556 lei;
– angajamente bugetare = 46.360.765 lei;
– angajamente legale = 46.360.765 lei;
– credite utilizate = 46.282.548 lei;
– angajamente legale de plătit = 78.217 lei;
– disponibil 0 lei;
– cheltuieli efective (surse bugetare) = 68.987.487 lei;
– cheltuieli efective (venituri proprii) = 26.602 lei.
Referitor la plata serviciilor de hrană prin agent economic aferente unității m ilitare
Ianca arondată unității, dar subordonată Com andamentului Logistic, menționăm faptul că
unitatea a primit un buget anual de 45.000 lei și a efectuat plăți în suma de 45.000 lei.
Tabelul nr. 2.6. Execuția bugetului pe naturi de cheltuieli și părț i ale clasificației bugetare în
anul 201 4
Partea
Denumirea indicatorilor
Credite deschise
Credite
utilizate
Reali zări î n
procen -te
I Autorități publice
II Apărare națională 41.110.741 41.110.741 100
III Cheltuieli social -culturale, total, din care :
5.171.807
5.171.807
100
– Învățământ 4.248.438 4.248.438 100
– Sănătate
– Cultura, recreere, religie
– Asigurări și asistență socială 923.369 923.369 100
34
Partea
Denumirea indicatorilor
Credite deschise
Credite
utilizate
Reali zări î n
procen -te
IV Servicii de dezvoltare publică și locuințe
V Acțiuni economice
VI Alte acțiuni, total , din care:
– Cercetare știițifică
– Alte acțiuni
Total cheltuieli bugetare 46.282.548 46.282.548 100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție anu ală a cheltuielilor pe anul 201 4
Structura economică a cheltuielilor bugetare este prezentată în tabelul nr. 2.7.:
Tabelul nr. 2.7. Structura economică a cheltuielilor bugetare în anul 201 4
Denumire
indicatorilor Credite deschise
Credite utilizate Realizari
inprocente
Cheltuieli, total,din care: 46.282.548 46.282.548 100
Cheltuieli curente, din
care: 46.282.548 46.282.548
– Cheltuieli de personal
– Bunuri ș i servicii
– Subventii
– Transferuri 40.273.443
4.251.132
0
1.757.973 40.273.443
4.251.132
0
1.757.973 100
100
–
100
Cheltuieli de capital 0 0 –
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție anual ă a cheltuielilor pe anul 201 4
La partea a II -a „Apărare națională” credi tele deschise au fost utilizate în proporție de
100%, astfel:
– cheltuieli de personal în sumă de 40.273.443 lei, care au asigurat plata integrală și la timp a
drepturilor salariale cuvenite personalului unității, a drepturilor de echipament și a
contrava lorii normei de hrană;
– cheltuieli materiale în sumă de 4.251.132 lei, care au asigurat achitarea facturilor față de
agenții economici furnizori de utilități și asigurarea cu bunuri materiale necesare desfășurării
activității unității.
– transferuri în sumă de 1.757.973 lei, care au asigurat plățile compensatorii la trecerea în
rezervă .
35
În perioada raportată s -au realizat venituri bugetare în valoare de 859.094 lei,
reprezentand venituri curente – 858.866 lei ș i de capital –128 lei, care au fost virate în
totalitate la bugetul statului.
În baza bugetului aprobat de venituri și cheltuieli din venituri proprii, unitatea a
realizat venituri din taxe de școlarizare pentru elevi din afara Ministerul Apărării
Naționale .
Anul 2015
Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în evidența contabilă și raportate în situațiile
financiare, astfel: a) pentru creanțe, datorii și capitaluri, atunci când iau naștere drepturi și
obligații cu valoare economică; b) pentru venituri, când au fost obținute; c) Pentru cheltuieli,
când au fost efectuate.
Referitor la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, creditele bugetare deschise
pentru întreținerea efectivelor militare, înzestrarea cu tehnică de lu ptă și acțiuni social –
culturale au fost:
– prevederi anuale = 52.720.030 lei;
– credite deschise = 52.655.246 lei;
– angajamente bugetare = 52.638.689 lei;
– angajamente legale = 52.638.689 lei;
– credite utilizate = 52.655 .246 lei;
– angajamente legale de platit = 12.687 lei;
– disponibil = 0 lei;
– cheltuieli efective(surse bugetare) = 86.979.957 lei;
– cheltuieli efective(venituri proprii) = 130.528 lei
Conform naturi i cheltuieli lor și părți lor clasificației bugetare, execuț ia bugetului se prezintă
în tabelul nr.2.8.
36
Tabel ul nr. 2.8. Execuția bugetului pe cate gorii de cheltuieli și părți ale clasificației
bugetare în anul 201 5
Partea
Denumirea indicatorilor
Credite deschise
Credite utilizate
Realizări
in
procente
I Autorități publice 52.655.246 52.655.246 100
II Apărare națională 45.516.210 45.516.210 100
III
Cheltuieli social -culturale, total, din care : 7.139.036 7.139.036 100
– Învățământ 4.796.439 4.796.439 100
– Sănătate
– Cultură , recreere, religie
– Asistență socială 2.342.597 2.342.597 100
Total cheltuieli bugetare 52.655.246 52.655.246 100
Sursa: Calc ule proprii pe baza datelor din contul de execuție anu ală a cheltuielilor pe anul 2011
Structura econ omică a cheltuielilor bugetare este prezentată în tabelul nr. 2.9.
Tabel ul nr. 2.9. Structura economică a cheltuielilor bugetare în anul 201 5
Denumire indicatori Credite deschise
Credite
utilizate Realizări
în
procente
Cheltuiel i, total, din care: 52.655.246 52.655.246 100
Cheltuieli curente, din care: 52.655.246 52.655.246 100
– Cheltuieli de personal
– Bunuri și servicii
– Subvenț ii
– Transferuri 43.778.901
4.210.007
2.213
4.664.125 43.778.901
4.210.007
2.213
4.664.125 100
100
100
100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție anuală a cheltuielilor pe anul 20 15
În perioada raportată s -au realizat venituri bugetare în valoare de 796.808 lei,
reprezentând venituri cur ente, s -au încasat și s -au virat la buget 751.709 lei. În baza bugetului
aprobat de venituri și cheltuieli din venituri proprii și ca urmare a contractului încheiat,
unitatea încasează taxe și alte venituri de învățământ pentru elevi ce nu aparțin Minist erul
Apărării Naționale.
La 31.12.2011 , situația prevederilor anuale, veniturilor realizate și a plăților efectuate
a fost următoarea:
37
– prevederi anuale – 319.000 lei;
– venituri realizate – 311.885 lei;
– plăți efectuate – 286.669 lei;
– disponibil – 25.216 lei
Pentru anul 201 5 datele s unt prezentate în tabelul nr. 2.11 . În continuare prezentăm
sumele aferente primului trimestru al anului 201 7.
Trim I anul 2017
Creditele bugetare deschise pentru întreținerea efectivelor militare, înzestrarea cu tehnică
de luptă și acțiuni social -culturale au fost:
– prevederi anuale = 45.718.528 lei;
– credite deschise = 13.399.170 lei;
– angajamente bugetare = 42.396.939 lei;
– angajamente legale = 42.396.939 lei;
– credite utilizate = 13.399. 170 lei;
– angajamente legale de platit = 28.997.769 lei;
– disponibil = 0 lei;
– cheltuieli efective(surse bugetare) = 18.923.321 lei;
– cheltuieli efective( venituri proprii) = 2.689 lei;
Structura economică a cheltuielilor bugetare este prezentată în tabelul nr. 2.10.
Tabel nr. 2.10. Structura economică a cheltuielilor în trim. I 201 7
Denumirea indicatorilor
Credit e deschise
Credite utilizate
Realiză ri
in
procente
Cheltuieli, total, din care: 13.434.795 13.434.795 100
Cheltuieli curente 13.434.795 13.434.795 100
– Cheltuieli de personal
– Bunuri și servicii
– Transferuri
– Asistență socială 11.773. 324
1.223 .324
693
437.233 11.773. 324
1.223.324
693
437.233 100
100
100
100
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor din contul de execuție a bugetului la data de 31.03.2 013
La partea a II -a ,,Apărare națională” creditele des chise au fost de 13.434.795 lei, fiind
utilizate în plăți 13.434.795 lei, rezultând o execuție bugetară de 100 %.
În perioada raportată s -au realizat venituri bugetare în valoare de 220.095 lei,
reprezentând venituri curente, s -au încasat și vir at la buget.
38
Tabel nr.2.11. Credite aloca te și cheltuite în perioada 20 13-2016
Categoria de
cheltuieli Credite deschise
Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Trim. I
2017
Cheltuieli de
personal 35.647.798 40.273.443 43.778.90 1 47.589.479
11.773.324
Bunuri și servicii 3.009.883 4.251.132 4.210.007 4.639.132 1.223.324
Subvenții 0 0 2.213 3015 718
Transferuri 938.619 1.757.973 4.664.125 5.179.412 1.087.972
TOTAL 39.596.300 46.282.548 52.655.246 57.411.038 14.085.338
Sursa: Calculat proprii pe baza datelor din C ontul de execuție anuală a cheltuielilor pentru anii 20 13- Trim.I
2017
Analiza datelor prezentate în tabelul nr .2.11 , evidențiază următoarele aspecte:
– creșterea cheltuielilor de personal în per ioada 20 13-2016 s-a datorat redimensionării
cheltuielilor de personal, ca urmare a angajărilor pe bază de contract a soldaților gradați
voluntari, a creșterii contravalorii normei de hrană și a contravalorii echipamentului cuvenit
personalului militar.
– creșterea cheltuielilor de bun uri și servicii în perioada 20 13-2016 s-a datorat în principal
creșterii contravalorii utilităților.
– creșterea cheltuielilor la capitolul transferuri s -a datorat plăților compensatorii achitate
persona lului militar trec ut în rezervă.
39
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Legile și normele metodologice în vigoare asigură o clasificare riguroasă a
operațiunilor specifice fazelor execuției bugetare, precum și a evidenței și raportă rii
angajamentelor, care se efec tuează în conformitate cu prevederile Legii nr.500/ 2002 privind
finanțele publice și ale Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și
plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea
angajame ntelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice
nr.1792/ 2002. La organizarea fazelor execuției bugetare, se respectă principiul separării
atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite (sau împuternicit e, în
condițiile legii, prin act de delegare) de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Sistemul de angajare, lichidare, ordonanțare și plată reprezintă un instrument eficient de
administrare a fondurilor alocate unităților militare din cad rul Ministerului Apărării Naționale.
Activitatea de control intern a fost organizată în conformitate cu ,,Normele
metodologice specifice privind organizarea și exercitarea controlului intern în domeniul
financiar -contabil în Ministerul Apărării Naționale.
Pe linia execuției bugetare s -au înregistrat o creștere a disciplinei financiare, o
eficientizare a activităților curente și de perspectivă, o circulație fluentă a documentelor
purtătoare de informații financiar -contabile.
Cheltuielile au fost efectuate în limita creditelor bugetare repartizate, potrivit bugetului
aprobat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/ 2002 privind finanțele publice. În procesul
execuției bugetare au fost parcurse succesiv cele patru faze: an gajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata cheltuielilor. Pe linia angajării, lichidării, ordonanțării și plății
cheltuielilor s -a pus accentul pe colaborarea permanentă dintre organele de logistică și cele
financiare, astfel încât să se realizeze o utiliz are eficientă, economicoasă și legală a creditelor
repartizate. Contabilitatea a fost organizată și condusă în conformitate cu prevederile Legii
82/ 1991 republicată și a normelor emise de Ministerul Apărării Naționale în acest sens. Se va
pune accentul în continuare pe realizarea unui management financiar -contabil modern,
eficient și compatibil cu structurile similare NATO. Se impune o nouă organizare la nivelul
Ministerului Apărării Naționale a structurilor care se ocupă de planificarea și efectuarea
cheltuielilor creditelor bugetare, deoarece Direcția de Planificare Strategică se ocupă de
planificarea cheltuielilor bugetare, iar Direcția Financiar -Contabilă de execuția cheltuielilor,
40
ceea ce a condus la dificultăți în cheltuirea creditelor bugetare aloca te Ministerului Apărării
Naționale. În ultimii ani, din anumite motive (dublă subordonare, necorelări între
compartimente ș. a. ), s -a constatat un paradox : pe de o parte, Ministerul Apărării Naționale
aprecia că nu are alocate resurse financiare suficient e pentru achiziția de echipamente militare
moderne compatibile cu celelalte state membre NATO, iar, pe de altă parte, la sfârșitul anului
i se retrăgeau creditele bugetare acordate inițial și necheltuite. Apreciem că astfel de situații
pot fi rezolvate în viitor print -un management eficient care să stabilească obiective, acțiuni,
etape, care, odată respectate , nu conduc nici la suprapuneri de sarcini de executat, nici la
atribuțiuni nerepartizate, deci, nerezolvabile.
*
* *
Recenta reconfigurare a politicilor de resurse umane din armata română și, implicit din
Forțele Navale , a impus renunțarea la serviciul militar obligatoriu. Consec ința a fost
descoperirea unor funcții și structuri cheie în angrenajul bine rodat al funcționării unităților
militare. Rezolvarea a venit prin creșterea numărului de funcții repartizate militarilor angajați
pe bază de contract, actualii soldați -gradați vol untari.
Datorită unor coerente acțiuni de relații publice, numărul celor care au dorit să
servească țara ca soldați -gradați voluntari a crescut de la an la an.
Complementar, sunt în pregătire acreditarea unei specializări în sistemul de formare
indirectă pentru subofițerii în activitate, precum și varianta preluării pregătirii personalului
maritim civil de către Academia Forțelor Navale „Mircea cel Bătrân ” Constanța –unitate de
învățământ militar superior care asigură formarea ofițeril or de marină militari, controlorilor de
trafic naval , meteorologilor, precum și a ofițerilor de artilerie/rachete sol -aer, și radiolocație,
studenților asigurându -li-se atât o pregătire academică, științifică, cât și o instruire militară și
de specialitate , corelată cu nevoile de pregătire specifice fiecărei arme și specialități militare.
În concluzie, dorința cea mai mare a personalului din Forțele Navale , este
achiziționarea de nave noi și asigurarea unui număr de ore de navigație care să asigu re
operaționali zarea la un nivel de conform standardelor NATO .
41
BIBLIOGRAFIE
Moșteanu, Tatiana și colectivul, Finanțe Publice , Ediția a -III-a revizuită, Editura
Universitară, București, 2008;
Moșteanu, Tatiana și colectivul, Buget și trezorerie publ ică, Ediția a -III-a revizuită,
Editura Universitară, București, 2008 ;
Roman, Daniela Lidia, Finanțe Publice I și II, curs on line, ASE, București, 2010 –
2012 ;
Roman, Daniela Lidia, Finanțe Publice I și II, Note de curs, ID Buzău ;
Văcărel, Iulian și colectiv ul, Finanțe publice , Ediția a – VI-a, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2007;
Lege privind finanțele publice nr.500/ 2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.597/ 13.08.2002 ;
Lege privind asigurarea facultativă de bunuri, pe rsoane și răspundere civilă în
M.Ap.N. nr. 15/ 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.13/
16.01.1998 ;
Lege privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român
nr.42 din 15 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României , Partea I, nr.242/
18.03.2004;
Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice
de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor
drepturi salarial e personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările
ulterioare, nr.138/1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 347/ 22.07.1999;
Hotărârea Guvernului pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă,
cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului
român nr. 1086/ 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.697/
23.12.2004;
Hotărârea Guv ernului privind unele drepturi și obligații ale personalului trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar nr. 518/ 1995,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.154/ 19.07.1995 ;
Ordinul ministrului finanțelor publice privind aprobarea Normelor metodologice
privind angajarea, l ichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice,
42
precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale,
nr.1792/ 2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37/ 23.01.2003;
Acte normative priv ind acordarea despăgubirilor pentru cazuri de invaliditate sau
deces pentru personalul M.Ap.N participant la misiuni în cadrul forțelor internaționale
destinate menținerii păcii.
www.mfinante.ro
www.onsse.ro
http//www.eda.europa.eu/facts.aspx.( Agenția Europeană de Apărare)
http://www.eda.europa.eu/genericitem.aspx?area=Facts&id=310
http://www.navy.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cheltuielile publice [625701] (ID: 625701)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.