Cheltuielile Destinate Serviciilor Publice Generale

CAPITOLUL I CHELTUIELILE DESTINATE SERVICIILOR PUBLICE GENERALE

1.1 Concept privind sericiile publice generale

În fiecare stat exista instituții publice chemate să asigure funcționarea în bune condiții a administrației publice, care asigura ordinea publică internă, siguranța cetățenilor etc. Existența lor reprezintă un răspuns la necesitățile publice de asigurare a structurilor și aparatului de stat care, prin activități specifice, contribuie la dezvoltarea economico- socială, la desfășurarea activităților în toate domeniile.

Instituțiile publice reprezintă acele unități economice instituționalizate, a căror funcție principală consta în redistribuirea veniturilor și a avuției pe seama serviciilor prestate populației, în cazurile în care întreprinderile, firmele nu oferă astfel de servicii pe piață sau le oferă în cantități insuficiente.

Insttutiile publice mai sunt numite și administrații publice și sunt formate din administrația centrală, administrații sociale și administrații locale.

Dimensionarea cheltuielilor publice și repartizarea acestora pe destinații și ordonatori de credite se efectuează în concordanță cu obiectivele srategiei de dezvoltare economică și socială a țării și cu prioritățile immediate stabilite de autoritățile publice competente.

Din punct de vedere al subordonării:

instituții ale administrației publice centrale, cuprind: Președenția, Parlamentul, ministerele și celelalte autorități centrale de specialitate și instituțiile teritoriale din subordinea lor;

instituții ale administrației publice locale, cuprind: autoritățile administrației publice locale, formate din consiliile județene, municipale, orășenești și comunale, instituțiile publice și serviciile publice cu personalitatee juridică, indiferent de modul de finanțare a actvitatii lor.

2. După modul de finanțare:

instituții finanțate integral de la buget – situație în care veniturile pe care le realizează au obligația să le verse în totalitate, la bugetul din care sunt finanțate;

instituții cu finanțare mixtă, obțin venituri proprii care sunt completate din fonduri bugetare, sub forma subvențiilor sau transferurilor bugetare; în această situație, veniturile proprii pe care le realizează instituțiile în cauză se rețin pentru autofinanțare, iar cele nefolosite la sfârșitul anului se reportează pentru anul următor;

instituții finanțate integral din fonduri speciale.

          Serviciile publice generale satisfac necesități publice cu caracter general și costul lor este suportat de întreaga societate, în principal pe seama resurselor bugetare.

          Autoritățile publice generale cuprind:

Instituțiile puterii și administrației publice, în cadrul cărora se cuprind:

Instituția prezidențială;

Instituțiile puterii legislative centrale și locale (parlamente, unicamerale sau bicamerale; consilii sau autorități locale);

Instituțiile puterii judecătorești;

Instituțiile executive centrale și locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii și alte instituții);

Instituții de ordine publica care cuprind: poliția, jandarmeria, servicii de informații, servicii speciale de pază și protecție;

          Atribuțiile aparatului de stat sunt prevăzute în Constituție și legi speciale care stabilesc modul de organizare și funcționare a diferitelor structuri administrative, de ordine publică, de justiție etc.

          Și această categorie de cheltuieli publice, manifesta tendința de creștere de la o perioadă la alta, ca și celelalte cheltuieli publice.

Printre factorii care influențează nivelul acestor cheltuieli se pot menționa:

mărimea și structura aparatului de stat și a structurilor de ordine publică, care reclama cheltuieli importante pentru întreținere și funcționare;

nivelul salarizării funcționarilor publici;

dezvoltarea economică, socială și urbana conduce la apariția unor sarcini și atribuții noi, complexe pentru aparatul de stat; trebuie soluționate probleme social pentru servicii economice, administrative, edilitar-gospodaresti, trebuie adaptate permanent formele de administrație la modificările social-economice. Menirea principală a cheltuielilor publice se regăsesc în rezolvarea unor probleme cum sunt: crima organizată, traficul de droguri, terorismul, corupția, creșterea tensiunii sociale ca urmare a amplificării șomajului, creșterea concentrării populației în centrele urbane s.a.

înzestrarea cu echipamente și aparatură informatică, mijloace de transport și alte mijloace tehnice specifice.

Această categorie de cheltuieli privește finanțarea unor servicii publice generale, care se realizează prin instituții și organe ale puterii legislative, executive, judecătorești și de ordine publică. Ele se efectuează prin organe și instituții specifice statului (Parlamentul, Președinția, organele judecătorești, procuratură), organe ale puterii executive (Guvern), organe de asigurare a ordinii publice și siguranței națională (poliția, jandarmeria, siguranța statului). Într-un stat de drept toate aceste organe au atribuții specifice, stabilite prin Constituția statului și prin legile speciale care le reglementează activitatea. Organizarea și funcționarea acestor organisme și instituții vizează asigurarea desfășurării unei vieți normale, vizavi de drepturile și obligațiile cetățeanului în conformitate cu prevederile legale, cu politica economică, socială, financiară, culturală și relațiile cu celelalte state. Aceste cheltuieli reprezintă, de regulă, un consum definitiv de resurse financiare din fondurile publice; în general, sunt cheltuieli neproductive și determină un aparat administrativ birocratic, dar fără de care nu se poate concepe existența statului.

Trăsăturile serviciilor publice generale. Transferul tot mai accentuat de resurse și de funcții către sectorul privat îi afectează în mod evident pe cei care lucrează în sectorul public sau se bazează pe acesta. Managerii instituțiilor publice sunt preocupați de felul în care sunt privite aceste activități de către comunitate.

1.2 Conținutul și rolul cheltuielilor privind serviciile publice generale

Resursele administrației de stat, centrale și locale, resursele asigurărilor sociale de stat și resursele instituțiilor publice cu caracter autonom sunt componente ale resurselor financiare publice.,

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării și repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia”.

Aceste cheltuieli vizează diverse plăți pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acțiuni socio-culturale etc.). În funcție de destinația lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consumă definitiv o fracțiune a PIB (plătire curente de instituțiile publice) și despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB (exprimă contribuția statului la producerea brută de capitol de natură materială sau nematerială).

Trebuie făcută o distincție clară între cheltuielile publice și cele bugetare, acestea din urmă fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinație specială, cheltuieli extrabugetare și cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

Din perspectiva domeniului în care sunt realizate cheltuielile publice, putem afirma că acestea conțin în structura lor:

cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat;

cheltuieli publice ale colectivităților locale;

cheltuieli publice finanțate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

cheltuieli publice ale organismelor internaționale.

Această categorie de cheltuieli privește finanțarea unor servicii publice generale, care se realizează prin instituții și organe ale puterii legislative, executive, judecătorești și de ordine publică.

Fiind o categorie complexă de cheltuieli tradiționale ale statului, aceasta poate fi împărțită, după criteriul funcționalității, astfel:

Aceste cheltuieli conduc, uneori, la asigurarea unor contraprestații și servicii directe cetățenilor (exemplu, prestațiile notariatelor), alteori, unor servicii sau avantaje indirecte (exemplu, întreținerea drumurilor și podurilor), iar, în alte cazuri satisfac nevoi de ordin general, care au caracter indivizibil (exemplu, asigurarea liniștii publice).

Organele și instituțiile publice care asigura asemenea servicii cuprind:

A) organele alese sau numite ale puterii și administrației publice cum sunt: președinția țării; organele puterii legislative centrale sau locale (parlamente unicamerale sau bicamerale, consilii sau autorități locale); organele autorității judecătorești; organele autorității executive centrale și locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii etc.);

B) organe de ordine publica și siguranța națională în care sunt cuprinse: poliția, jandarmeria, serviciile speciale de pază și protecție; siguranța națională și altele.

Atribuțiile acestora sunt stabilite prin Constituție și prin legi speciale, iar activitățile desfășurate privesc conducerea și administrația generală a întregii vieți economice și sociale, începând cu adoptarea Constituției, a legilor și a altor acte normative, asigurarea aplicării acestora, înfăptuirea conducerii economiei, întreținerea relațiilor diplomatice, organizarea și desfășurarea activităților de gospodărie comunală (canalizare, salubritate, iluminat public, protecția mediului etc.) și încheind cu asigurarea ordinii și securității publice.

Este de reținut faptul că din punct de vedere al conținutului economic, cheltuielile privind serviciile publice generale reprezintă un consum public de produs intern brut.

Țările dezvoltate aloca pentru finanțarea cheltuielilor privind serviciile publice generale și ordinea publică între 1% și 6% din produsul intern brut, adică între 4% și 10% din cheltuielile publice totale. În țările în curs de dezvoltare, ponderea acestor cheltuieli este între 2% și 5% din produsul intern brut și, respectiv 7% până la 22% din totalul cheltuielilor publice și chiar mai mult întrucât sistemul serviciilor publice generale este în formare, iar problemele cu care se confrunta populația sunt numeroase.

În cadrul cheltuielilor privind serviciile publice generale ponderea o dețin cheltuielile curente (circa 95%); cheltuielile de capital sunt mai reduse (circa 3%) și vizează, îndeosebi, înzestrarea tehnică specifică, dotarea cu mijloace de transport adecvate, echipamente de informatizare etc.

Principala sursă de finanțare a acestor cheltuieli o reprezintă resursele bugetare, centrale sau locale, în raport de subordonarea instituțiilor. Lor li se mai pot adăuga eventualele venituri proprii realizate din activități specifice, donațiile, ajutoarele financiare externe pentru participarea la programele internaționale de combatere a acțiunilor criminale, creditele externe.

Eficiența cheltuielilor publice se face raportând eforturile financiare la efectele măsurabile (prezente sau estimate) ale finanțării de către stat a unor obiective de interes public.

Atunci când primul termen al acestui raport cunoaște un decalaj de ritm – adică, în ciuda creșterii și diversificării nevoilor cetățenilor pentru bunuri publice, resursele financiare menite să achiziționeze aceste îmbunătățiri nu cresc în același ritm – apare o insuficientă permanentizată a resurselor.

Evaluarea eficienței cheltuielilor publice este responsabilitatea factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizată prin utilizarea indicatorilor conținuți în bugetul anual și în programele pe termen mediu și lung.

Se poate obține o eficiență a cheltuielilor care să ducă, implicit, la bunăstare socială dacă se întâlnesc următoarele condiții: există posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei celei mai ieftine în raport cu efectul final obținut asupra serviciului (ce se dorea îmbunătățit); are loc o modernizare în producerea serviciului, care maximizează utilitatea resimțită de consumator; prețul plătit pe acest serviciu cât și costul în utilizare să fie minime; contextul economico-social să fie predictibil pe perioade de timp îndeajuns de mari.

O consecință a existenței acestui tip de cheltuieli suportate de stat, este aceea că are loc limitarea pieței întreprinzătorilor privați sau, din altă perspectivă, delimitarea activității economice într-o dimensiune a pieței libere și una a statului, într-un sector de piață și unul de non-piață, care urmărește îndeplinirea unor obiective prestabilite, se are în vedere repartizarea resurselor între utilizatorii competitori, pe de o parte, și valoarea imputurilor, pe de altă parte.

Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” pentru perioada 2013-2014, la secțiunea privind reforma administrației publice centrale, prevede următoarele obiective în sfera modernizării serviciilor publice:

A) Eliminarea continuă a serviciilor publice ineficiente și depășite de timp;

B) Modernizarea tehnologică și profesionalizarea administrației publice prin implementarea guvernului electronic, serviciilor on-line și în regim mobil pentru cetățeni și business;

C) Elaborarea și adoptarea unor sisteme informaționale bazate pe platforme web pentru monitorizarea în timp real de către beneficiari a statutului cererilor depuse pentru eliberarea licențelor, autorizațiilor, certificatelor, permiselor de construcție și a altor documente cu caracter permisiv;

D) Introducerea standardelor minime de calitate pentru serviciile publice, precum și a instrumentelor de depunere a reclamațiilor cu privire la serviciile publice prestate substandard;

E) Dezvoltarea unei metodologii universale, transparente și echitabile de stabilire a tarifelor la serviciile publice;

F) Crearea unui model de Cartă a cetățeanului, care va conține standardele de calitate pentru serviciile publice acordate de autorități cetățenilor și normele de conduită pentru funcționarii publici responsabili de prestarea serviciilor respective;

G) Prestarea unor servicii publice accesibile on-line și în regim mobil pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele de vârsta a treia și celor cu dizabilități;

H) Lansarea Portalului Guvern către Cetățeni, Guvern către Business și Guvern către Guvern. Obiectivul strategic de modernizare a serviciilor publice prin digitalizare și prin reingineria proceselor operaționale este inclus și în Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării.

Multe aspecte ale acestor modificări nu sunt încă conceptualizate și reformele serviciilor publice în multe țări se dezvoltă după varii scenarii. Programul de reformare a serviciilor publice 2012 – 2015, prevede de fapt, că modernizarea se va efectua de către ministerele de resort, alte autorități administrative centrale, autoritățile administrative, instituțiile publice și întreprinderile de stat.

1.3 Cheltuielile pentru servicile publice generale în practică internațională

În ultimul deceniu, în economia țărilor dezvoltate, serviciile au devenit principalul element dinamizator al competiției economice. S-a observat, de altfel, că și produsele sunt cumpărate pentru serviciile pe care le oferă. Importanța crescândă a serviciilor în economie și ascensiunea lor spectaculoasă din ultimul timp au intensificat preocupările pentru cunoașterea acestui sector de activitate.

În toate țările Europei Occidentale, sistemele de asigurare a serviciilor publice variază nu numai în funcție de tipul serviciului sau de mărimea comunității beneficiare, dar și de la țară la țară. În cadrul Uniunii Europene se întâlnesc, atât sisteme administrative unitare/centralizate (Franța, Marea Britanie), cât și sisteme administrative federale (Germania).

Structura administrativă în statele unitare își pune amprenta asupra modului de structurare a administrației publice locale. Astfel o colectivitate teritorială aparținând unui stat unitar are numai competențe în plan administrativ și nu afectează structura unitară a statului. De asemenea, colectivitățile locale beneficiază de sprijinul financiar al statului, dar nu se găsesc și în postura de contribuabili, funcție de venitul mediu pe locuitor, care poate fi mai mic, respectiv mai mare față de media națională.

Modul de organizare a sistemului administrativ influențează procesul de cooperare la nivel local și dezvoltarea regională. Cooperarea locală este necesară pentru elaborarea și implementarea unor proiecte comune ale colectivităților locale în scopul dezvoltării economice, amenajării teritoriului, protecției și punerii în valoare a potențialului turistic, modernizării infrastructurii de transport.

Problemele de ordin științific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor publice imperios necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale și se referă la instituțiile finanțelor publice, modul de abordare a cercetării domeniului și de apreciere a rezultatelor, de aplicare a soluțiilor descoperite în cercetarea științifică financiară.

Serviciile publice generale se asigura societății prin intermediul unor componente ale sistemului instituțional public, care sunt:

– Organe ale puterii și administrației de stat, reprezentând administrația prezidențială, organele puterii legislative, organele judecătorești, organele puterii executive, centrale și locale.

– Organe de ordine publica și siguranța națională, reprezentând poliția, jandarmeria, servicii de informații, servicii speciale de protecție și pază.

Principalele atribuții ale aparatului de stat sunt stabilite prin Constituție și prin legi speciale. Ele se referă la aspecte privind conducerea generală a vieți social-politice și economice la nivel central (Administrație prezidențială, Guvern, Parlament, Înalta Curte de Casație și Justiție, ministere și alte organe centrale subordonate Guvernului) și anume:

♦ adoptarea și urmărirea respectării Constituției;

♦ adoptarea legilor;

♦ înfăptuirea sarcinilor guvernului și ale structurilor de conducere a economiei;

♦ conducerea armatei;

♦ acreditarea ambasadorilor și coordonarea relațiilor externe politice, financiare, comerciale, culturale;

♦ formularea și îndeplinirea obiectivelor politicii statului;

♦ instituirea impozitelor și taxelor;

♦ asigurarea respectării legilor și depistarea contravențiilor și infracțiunilor;

♦ soluționarea litigiilor;

♦ organizarea activităților de gospodărie comunală, menținerea ordinii publice etc.

În statul de drept, organele puterii administrației și ordinii publice acționează în conformitate cu legile țării și în concordanță cu interesele generale ale societății pentru dezvoltarea economică, respectarea drepturilor omului, protecția economică și socială a populației.

Din punct de vedere al conținutului economic, cheltuielile privind serviciile publice generale reprezintă un consum public definitiv de produs intern brut.

Mărimea cheltuielilor publice privind serviciile generale depinde de:

* structura aparatului de stat;

* numărul persoanelor care alcătuiesc acest aparat;

* gradul de înzestrare tehnică a instituțiilor publice;

* raporturile existente între diferite categorii sociale;

* problemele economice, politice, sociale sau de altă natură care preocupa paturile largi ale populației.

Aceste cheltuieli dețin ponderi reduse în totalul cheltuielilor publice sau în P.I.B., atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.

În România, asemenea cheltuieli sunt înscrise în bugetul administrației centrale de stat, și în bugetele locale, în două poziții distincte: cheltuieli cu ordinea publică și siguranța națională și cheltuieli pentru administrația statului, delimitate, la rândul lor, pe categorii ale instituțiilor (președinție, putere legislativă, organe judecătorești și procuratura, organe ale puterii executive s.a.).

În România, aceste cheltuieli sunt înscrise în bugetul de stat în două poziții distincte:

A) Cheltuieli cu autoritățile publice: președinție, autorități legislative (Senat, Camera Deputaților), autorități judecătorești (Ministerul Justiției, Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Public), autorități executive (Secretariatul General al Guvernului, ministerele, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională etc.);

B) Cheltuieli cu ordinea publică și siguranța națională: poliție, pompieri, grăniceri, jandarmerie, siguranța națională, penitenciare, arhivele statului s.a.

Din punct de vedere al structurii economice, preponderente sunt cheltuielile curente (circa 90%); cheltuielile de capital reprezintă (circa 7,7%) din total, iar diferență o reprezintă alte cheltuieli (transferuri, rambursări de credite).

Ca structură, cheltuielile privind serviciile publice generale cuprind cheltuieli curente, prin care se asigura funcționarea acestor instituții, reprezentând majoritatea absolută din totalul lor, adică aproximativ 85% și cheltuieli de capital, de creare și dezvoltare a înzestrării tehnice, a automatizării și informatizării acestora. La rândul lor, cheltuielile curente cuprind salariile și alte drepturi de personal, cheltuieli materiale, amortismente sau chirii, cheltuieli dministrativ-gospodaresti, de protocol și altele.

Întreținerea aparatului administrației de stat necesita cheltuieli din ce în ce mai mari, atât ca urmare a creșterii numerice a acestuia, cât și a înzestrării lui cu mijloace modeme.

Pe de altă parte, creșterea absolută a populației și afluența acesteia către zonele urbane unde, de regulă, pulsează viața economică, ridica probleme din ce în ce mai mari cu caracter edilitar gospodăresc, social-economic și administrativ. Dezvoltarea economiei și extinderea așezărilor pe orizontală și pe verticală, concomitent cu creșterea gradului de urbanizare, cu accelerarea deplasării în spațiu a oamenilor, a mărfurilor și informațiilor, a determinat adaptarea formelor de administrație la specificul condițiilor social-economice și tehnice contemporane.

Complexitatea vieții economice și sociale, apariția și accentuarea fenomenelor de criză, a perturbațiilor în echilibrul social, în comportamentul civic al unor grupuri ale populației, toate acestea conduc la sporirea numărului persoanelor ocupate în aparatul administrativ de stat, în organele de poliție, jandarmerie și la creșterea costului administrației publice, determinând, implicit, sporirea cheltuielilor publice aferente aparatului administrativ și de ordine internă.

În funcție de importantă și gradul de subordonare a instituțiilor publice, cheltuielile privind serviciile publice se includ în bugetul administrației centrale sau în bugetele unităților administrativ-teritoriale după caz. În statele federale, cheltuielile respective se repartizează pe cele trei verigi ale sistemului bugetar: bugetul federal, bugetele statelor membre ale federației, ale regiunilor sau provinciilor și bugetele administrației locale.

Cheltuielile pentru administrație diferă de la un stat la altul și sunt în funcție de felul organizării administrative. De regulă într-o organizare administrativă centralizata cheltuielile de administrație sunt mai mari decât în cazul unei descentralizări administrative.

Unele state cu economie de piață (SUA, Franța, Canada, Japonia) în ultimii ani au luat unele măsuri pentru raționalizarea aparatului de stat și implicit pentru reducerea cheltuielilor de administrație.

Pentru fundamentarea cheltuielilor publice pentru servicii publice generale, ordine publica și siguranța națională, în țara noastră se pornește de la indicatori specifici (număr de personal) și indicatori de calcul și fundamentare (cheltuiala medie anuală pe o persoană).

           În România, această categorie de cheltuieli este înscrisă în bugetul de stat în două poziții distincte (Anexa 1):

          Cheltuieli cu autoritățile publice. În cadrul acestora se cuprind cheltuielile pentru: președinție, autorități legislative (Senat, Camera Deputaților), autorități judecătorești (Ministerul Justiției, Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Public); autorități executive și alte structuri ale autorității publice (Secretariatul General al Guvernului, Ministerele și celelalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale: Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Avocatul Poporului etc.

          Cheltuieli cu ordinea publică și siguranța națională. În această categorie se cuprind cheltuieli cu: poliția, jandarmeria, grănicerii, protecția și pază contra incendiilor, penitenciare, pașapoarte, arhivele statului.

          Din punct de vedere al structurii economice, predomina cheltuielile curente care reprezintă circa 84% din total în cazul autorităților publice și chiar 90 % în cazul cheltuielilor cu ordinea publică; cheltuielile de capital reprezintă dotări cu echipamente, construcții s.a. Factorii care influențează nivelul acestor cheltuieli sunt: numărul (efectivele) de salariați, nivelul salariilor, indexările și majorările, mărimea cheltuielilor materiale.

          Sursa de finanțare a cheltuielilor cu autoritățile publice o reprezintă bugetul de stat sau bugetele locale. În cazul unor ministere sau instituții publice centrale se pot realiza venituri încasate din activitatea specifică (taxe judiciare de timbru, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se rețin și se utilizează în regim extrabugetar. O altă sursă o pot reprezenta creditele externe angajate de regulă pentru susținerea unor proecte investiționale mai ample. Sursa de finanțare a cheltuielilor cu ordinea publică este tot bugetul de stat. Din anul 1991 ea începe să fie completată cu unele venituri proprii realizate din acțiuni specifice (paza militară sau alte prestări de servicii) sau reținerea unor procente din amenzile și penalizările încasate. Aceste venituri sunt reținute integral ca venituri extrabugetare și servesc la finanțarea cheltuielilor materiale și de capital, conform normelor legale.

CAPITOLUL II PARTICULARITATILE CHELTUIELILOR PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE IN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Caracteristica generală și clasificarea cheltuielilor pentru servicii publice generale

Cheltuielile publice generale sunt asigurate de instituțiile publice și anume:

Organe ale puterii și administrației de stat, care include: președenția țării, organele puterii legislative, organele judecătorești și organele puterii executive;

Organe de ordine publică (poliția, securitatea, serviciile pompierilor, apărare civilă).

Organele de stat sunt stabilite prin constituție și legi speciale. Funcțiile acestor organe sunt:

adoptarea și urmărirea respectării constituției;

adoptarea legilor;

înfăptuirea sarcinilor guvernelor;

conducerea armatei;

acreditarea ambasadelor;

coordonarea relațiile politice externe;

coordonarea relațiilor financiare, comerciale și culturale interne și externe;

formularea și îndeplinirea politicii statului;

asigurarea înfăptuirii legilor și altor acte normative;

depistarea infracțiunilor;

soluționarea litigiilor;

desfășurarea activității de gospodărie comunală;

menținerea ordinii publice.

Nivelul cheltuielilor publice generale depinde de structura aparatului de stat, numărul persoanelor ce alcătuiesc aceste aparate de stat, gradul de înzestrare tehnică a instituțiilor publice, de raportul dintre deferite grupe sociale, de probleme economice și politice.

Structura cheltuielilor publice generale este redată de ponderea lor în totalul cheltuielilor publice. În țările dezvoltate cheltuielile publice privind serviciile generale sunt mai mici de 10% din totalul cheltuielilor publice. În țările în curs de dezvoltare ponderea acestor cheltuieli alcătuiesc peste 10%. Din punct de vedere economic cheltuielile privind serviciile publice generale reprezintă un consum public de PIB.

Cheltuielile privind serviciile generale după clasificarea economică includ:

cheltuieli curente, ce alcătuiesc 85% din totalul cheltuielilor;

cheltuieli de capital.

Evoluția cheltuielilor publice generale în timp cuprinde creșterea acestor cheltuieli din următoarele cauze:

creșterea absolută a populației;

creșterea gradului de urbanizare;

schimbarea comportamentului populației.

Mărimea cheltuielilor publice privind serviciile publice generale depinde de structura aparatului de stat, de numărul persoanelor ce alcătuiesc acest aparat, de gradul de înzestrare tehnică a instituțiilor publice, de raporturile existente între diferite categorii sau grupuri sociale, de problemele politice economice și sociale. Aceste cheltuieli dețin ponderi reduse în totalul cheltuielilor publice sau în PIB în majoritatea țărilor. Cheltuielile publice privind serviciile de stat cu destinație generală, menținerea ordinii publice și securitatea națională în Republica Moldova au variat între 233 și 661 milioane lei.

Totuși în cazul acestei grupe de cheltuieli s-ar putea de redus într-o măsură oarecare nivelul lor, dat fiind faptul că acestea sunt cheltuielile neproductive.

Atribuții principale sunt următoarele:

• constatarea de contravenții statice la regimul circulației (oprire, staționare și zone interzise prevăzute cu indicatoare rutiere) și accesul pe interzis;

• constatarea de contravenții la regimul de circulație al pietonilor, al atelajelor, mopedelor;

• constatarea de contravenții la încălcarea regimului privind parcările cu plata;

• menține ordinea și liniștea publica în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranța publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condițiile legii;

• menține ordinea publică în imediata apropiere a unităților de învățământ publice, a unităților sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public său privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în zonele comerciale și de agrement, în parcuri, piețe, cimitire, precum și în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea și/sau în administrarea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine și siguranța publică;

• participa, împreună cu autoritățile competente prevăzute de lege, potrivit competentelor, la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamități naturale ori catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

• acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea acestora serviciului public de asistență socială în vederea soluționării problemelor acestora, în condițiile legii;

• constata contravenții și aplică sancțiuni, potrivit competentei, pentru nerespectarea legislației privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân și a celei privind protecția animalelor și sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existența acestor câini și acordă sprijin personalului specializat în capturarea și transportul acestora la adăpost;

• asigura protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice;

• participa, împreună cu alte autorități competente, la asigurarea ordinii și liniștii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor comerciale promoționale, manifestărilor cultural artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implica aglomerări de persoane;

• asigura paza bunurilor și obiectivelor aflate în proprietatea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și/sau în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor servicii/instituții publice de interes local, stabilite de consiliul local.

• constata contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competentă;

• executa, în condițiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală și instanțele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competentă;

• Asigură relația cu publicul în conformitate cu programul stabilit;

• Asigură rezolvarea corespondenței în conformitate cu legislația în vigoare;

• Asigură întocmirea bazei de date computerizate din cadrul serviciului;

• Își însușește și respectă normele de protecție a muncii și măsurile de aplicare ale acestora;

• Urmărește și asigură îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deșeurilor prin colectarea selective a deșeurilor;

RepublicaMoldova rămîine țara cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor în domeniul justiției. Cel puțin asta arată ultimul raport făcut public de Consiliul Europei. Astfel, pentru acțiuni de urmărire penală, în RepublicaMoldovasînt alocați doar 1,2 euro pe cap de locuitor. Asta în timp ce în Ucraina e vorba de 2,5 euro, iar în România 7,6 euro. Cei mai mulți bani în acest sens sunt alocațide Olanda, Monacoși Elveția (37 euro, 37,8 euro și 37,9 euro respectiv). Pentru sistemul judecătoresc, RepublicaMoldovaalocă doar 2,4 euro pe cap de locuitor, acest indice fiind cel mai mic din Europa.

Cel mai mult în acest domeniu este oferit de Elveția (116,5 euro) șiSan Marino (163,5 euro). Asta în timp ce în Ucraina se alocă 5,8 euro, iar în România 16,6 euro. Deși numărul judecătorilor în Curțile Supreme nu ar trebui să depășească 10%, în Republica Moldova proporția acestora este de 11%. Totodată, numărul procurorilor este destul de mare (20,7 la 100 de mii de cetățeni), se spune în raport. Împreună cu Andorra, Cipru, Grecia, Ucraina și San Marino, Republica Moldova a ajuns în lista țărilor cu un nivel scăzut de informatizare a instanțelor judecătorești.

Potrivit aceluiași raport, Republica Moldova, Georgia, Ucraina și Norvegia sunt lideri la capitolul numărul de dosare deschise împotriva judecătorilor profesioniști. Totodată, Republica Moldova se află pe locul doi la numărul de proceduri disciplinare deschise împotriva procurorilor (6,5 la 100 de procurori). Consiliul Europei a observat, de asemenea, majorarea considerabilă a alocărilor din bugetul Republicii Moldova destinate construcției (Basarabeasca, Ceadîr Lungă) și reconstrucției clădirilor instanțelor judecătorești. Totodată, potrivit raportului, în țara noastră se produc reforme ce au drept scop rebalansarea rolului judecătorilor în sistem și mai ales al Procuraturii, tradițional puternică în țările est-europene.

2.2 Nivelul, structura și dinamica cheltuielilor serviciilor publice generale în Republica Moldova

Conform rezultatelor anului 2014, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele au constituit 29 347,9 mil. lei, cu 1 633,0 mil. lei sau cu 5,3% sub nivelul prevăzut pe an. Comparativ cu anul 2013, cheltuielile realizate în anul 2014 sunt în creștere cu 5 446,7 mil. lei sau cu 22,8 la sută.

În structura cheltuielilor bugetului public național pe componente bugetare, în anul 2015 partea majoră o reprezintă programele finanțate de la bugetul de stat, care dețin circa 69,2% din cheltuielile publice, cu 3,0% mai mult față de executat 2014.

Comparativ cu anul 2014, cheltuielile bugetului public național pe componente bugetare se modifică, respectiv: cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 22,6 %, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu 12,8%, cheltuielile fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală se majorează cu 7,7%, iar cheltuielile bugetelor UAT se reduc cu 3,4%. Diminuarea cheltuielilor bugetelor UAT se explică prin faptul că în executarea bugetelor UAT pe anul 2014 stau transferurile de la bugetul de stat din fonduri centralizate, dintre care: fondul rutier – 367,8 mil. lei, fondurile ecologice – 364,2 mil. lei, fondul de reintegrare – 11,2 mil. lei, care nu pot fi redistribuite la etapa elaborării proiectului de buget, acestea fiind repartizate pe parcursul anului 2015.

În aspectul repartizării resurselor financiare pe ramuri, se atestă volumul preponderent pentru domeniul social – 65,2% din totalul cheltuielilor publice. Ca pondere în PIB, volumul de resurse pentru blocul de cheltuieli sociale reprezintă 27,4%, cu o creștere de 1,3% față de anul 2014.

Atât sub aspectul sectoarelor, cât și sub aspectul categoriilor economice, cheltuielile bugetului public național reflectă tendințele programelor de cheltuieli și măsurile de reformă carcateristice ramurilor. Structura cheltuielilor bugetului public național, pe principalele grupe funcționale, se prezintă (Anexa 4).

Structura cheltuielilor serviciilor publice generale pe anii 2012-2015 din componentele, pe grupe funcționale, se prezintă în( Anexa 5):

Datele reflectate în tabelul de mai sus denotă că, în comparație cu anul 2014 executat, cheltuielile sunt în creștere, de majorări semnificative beneficiind următoarele grupe: menținerea ordinii publice și securitatea națională- cu 278,5 mil. lei sau cu 12,9%;

Evoluția limitelor de cheltuieli pe autorități publice centrale pentru anii 2012-2015 se prezintă în (Anexa 5, 6, 7).

Sub aspectul categoriilor economice, cheltuielile bugetului de stat se caracterizează precum urmează: Cheltuielile curente însumează 26 207,4 mil. lei, cu o majorare de 4 381,2 mil. lei sau cu 20,5% comparativ cu cele executate în anul 2014. Cheltuieli de personal. Cheltuielile de personal pentru instituțiile finanțate de la bugetul de stat pentru anul 2015 pe toate componentele bugetare constituie 4 902,5 mil. lei și este în creștere cu 115,3 la sută față de cele executate în anul 2014.

Sub aspect ramural, analiza cheltuielilor de personal din bugetul de stat pentru anii 2012-2015 este reflectată în( Anexa 6).

Serviciile de stat cu destinație generală. Alocațiile prevăzute pentru anul 2015 la grupa dată înregistrează o creștere cu 55,5 mil. lei sau de 4,0 la sută față de cheltuielile executate în anul 2013 și o descreștere 19,8 mil. lei sau cu 1,4 la sută față de executat pe anul 2014.

Sinteza modificărilor efectuate în proiect față de nivelul executat în anul 2013 și 2014 este redat în (Anexa 7).

Dinamica cheltuielilor aferente grupei principale respective pentru perioada anilor 2012-2015, se prezintă în graficul următor.

Graficul 2.1. Dinamica cheltuielilor aferente grupei principale respective pentru perioada anilor 2012-2015

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Comparativ cu alocațiile executate pe anul 2014, cheltuielile sunt micșorate la componentă de bază cu 7,9 mil. lei sau cu 0,6 la sută, la mijloace speciale cheltuielile sunt prevăzute cu o majorare de 2,6 mil. lei sau 2,3 la sută, iar la proiecte finanțate din surse externe sunt estimate cu o creștere de 25,1 mil. lei sau 43,3 la sută față de nivelul executat pe anul precedent.

Principalii factori care au cauzat modificările respective sunt următorii:

majorări de alocații:

– 36 361,5 mii lei – asigurarea majorărilor salariale din anul 2014 și a implementării prevederilor Legii nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici;

– 28 926,3 mii lei – implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2015-2017 la compartimentul respectarea drepturilor omului și eliminarea discriminării;

– 18 000,0 mii lei – pentru confecționarea uniformei de serviciu colaboratorilor vamali;

– 64 949,2 mii lei – organizarea și desfășurarea alegerilor locale generale;

– 25 103,1 mii lei – majorarea cheltuielilor aferente implementării proiectelor finanțate din surse externe;

– 36 000,0 mii lei – reconstrucția capitală a sediului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

reduceri de alocații:

– 70 112,1 mii lei – cheltuieli de o singură dată pentru petrecerea recensământului populației și locuințelor;

– 19 178,8 mii lei – reducerea cheltuielilor de o singură dată pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic;

– 39 232,9 mii lei – imposibilitatea alocării în 2014 a mijloacelor pentru reparația capitală a clădirii Parlamentului;

– 37 629,5 mii lei – reducerea cheltuielilor de o singură dată aferente organizării și desfășurării alegerilor parlamentare din anul 2014;

– 35 861,1 mii lei – reducerea cheltuielilor de o singură dată aferente procurării calculatoarelor și dotarea camerei de servere în scopul implementării SIAS „Alegeri”.

Alocațiile totale prevăzute pe anul 2015 pentru activitatea Curții Constituționale se cifrează la 10,1 mil. lei și s-au majorat cu 1,1 mil. lei sau cu 11,9 la sută față de cheltuielile executate în anul 2013 și s-au micșorat cu 10,0 mil. lei sau cu 50,4 la sută față de executat pe anul 2014.

Sinteza modificărilor efectuate în proiect față de nivelul executat în anul 2013 și executat pentru anul 2014, este redat în (Anexa 8):

Factorii ce au implicat reduceri de alocații sunt: diminuarea investițiilor capitale în legătură cu finalizarea construcției blocului B al sediului Curții Constituționale – 8,0 mil. lei; reducerea alocațiilor pentru celebrarea aniversării Constituției Republicii Moldova – 1,3 mil. lei.

La grupa dată va fi implementat programul „Constituționalitatea”, ce va conține subprogramul „Jurisdicția constituțională”, gestionat de Curtea Constituțională.

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Scopul general al subprogramului este garantarea supremației Constituției, asigurarea realizării principiului separării puterilor în stat și garantarea responsabilității statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Justiția. Cheltuielile totale incluse în proiect pe anul 2015 la grupa dată se cifrează la 738,6 mil. lei, înregistrând o creștere de 164,7 mil. lei sau cu 28,7 la sută față de cheltuielile executate în anul 2013 și de 124,3 mil. lei sau cu 20,2 la sută față de executat pe anul 2014.

Sinteza modificărilor efectuate în proiect față de nivelul executat în anul 2013 și 2014 este redat în( Anexa 9):

Evoluția cheltuielilor aferente ramurii” Justiția” în perioada 2012-2015 este redată în graficul următor:

Graficul 2.2. Evoluția cheltuielilor aferente ramurii” Justiția” în perioada 2012-2015

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Factorii principali care au implicat majorări de alocații sunt: asigurarea majorărilor salariale din anul 2014 – 58,4 mil. lei; realizarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, mijloace financiare alocate din contul suportului bugetar acordat de către Uniunea Europeană – 2,7 mil. lei; consolidarea capacităților instituționale și asigurarea activității instituțiilor din domeniu – 14,9 mil. lei; realizarea acțiunilor în contextul reformării sectorului justiției – 48,3 mil. lei.

Alocațiile din cadrul Programului de suport bugetar pentru justiție, acordat de Uniunea Europeană, destinate implementării Strategiei de reformă a Sectorului Justiției, pentru grupa dată în anul 2015 constituie 187,1 mil. lei. La grupa dată va fi implementat programul „Justiția” cu 16 subprograme. Tabelul de mai jos reflectă cheltuielile grupului dat în funcție de autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu și sub-programele derulate (Anexa 10).

Obiectivul general al sectorului este edificarea unui sector al justiției accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii, respectarea drepturilor omului și să contribuie la asigurarea încrederii societății în actul de justiție.

Cheltuielile totale din bugetul de stat pe anul 2015 pentru grupa respectivă constituie 2 444,5 mil. lei, cu o majorare de 768,4 mil. lei sau cu 45,8 la sută față de executat în anul 2013 și cu 278,5 mil. lei sau cu 12,9 la sută față de executat pe anul 2014.

Sinteza modificărilor efectuate în proiect față de nivelul executat în anii 2013 și 2014 în domeniul menținerea ordinii publice și securitatea națională este redat în (Anexa 11).

Cheltuielile aferente acestei grupe funcționale principale sunt reflectate pentru perioada 2015-2015 și se prezintă în graficul următor.

Graficul 2.3. Cheltuieli privind menținerea ordinii publice și securitatea națională

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Principalii factori care au implicat majorări de alocații sunt: asigurarea majorărilor salariale din anul 2014, precum și a unor ajustări structurale din sector – 238,5 mil. lei; realizarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize – 5,6 mil. lei; asigurarea acțiunilor prevăzute în Strategia de reformare a sectorului justiției – 4,3 mil. lei; majorarea cheltuielilor ce țin de implementarea proiectelor finanțate din surse externe” – 35,2 mil. lei;

În anul 2015 ramura va beneficia de alocații, în sumă de 59,4 mil. lei, din contul suportului bugetar acordat din partea Uniunii Europene, pentru acțiunile ce țin de procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016.

Ponderea cea mai mare a acestor cheltuieli va fi gestionată de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare și constituie 48,5 mil. lei, din care pentru elaborarea și implementarea planurilor de construcție sau reconstrucție a sediilor instituțiilor de detenție 35,2 mil. lei.

Respectiv, Ministerul Afacerilor Interne în anul 2015 va beneficia de alocații în sumă de 8,7 mil. lei din suportul menționat pentru crearea laboratoarelor criminalistice mobile (în Centrul, Nordul și Sudul țării), și Centrul Național Anticorupție – 2,2 mil lei pentru monitorizarea implementării prevederilor privind testul de integritate.

Concomitent, în anul 2015, domeniul va beneficia din partea Uniunii Europene de suport bugetar în sumă de 105,4 mil. lei pentru realizarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Ponderea cea mai mare a acestor cheltuieli va fi gestionată de către Ministerul Afacerilor Interne (102,1 mil. lei).

Proiectele finanțate din surse externe față de anul 2014 se vor majoră cu 35,2 mil. lei. În anul 2015 la grupa dată vor fi implementate 4 proiecte finanțate din surse externe: Proiectul, Crearea unei infrastructuri globale și consolidare de frontieră – factor al unei dezvoltări social-economice durabile și planificării spațiale complexe”, gestionat de către Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul căruia se planifică construcția magistralei de comunicații în bandă largă în sudul Republicii Moldova, cu segmentele Chișinău-Giurgiulești și Chișinău-Palanca.

Pentru acțiunile menționate se prevăd alocații în sumă de 20,0 mil. lei, inclusiv: din contul grantului extern – 16,9 mil. lei; contribuția Guvernului – 3,1 mii lei.

Proiectul „Îmbunătățirea serviciilor mobile terestre și avia- de intervenție de urgență, descarcerare și reanimare acordate în consecința dezastrelor majore în zona transfrontalieră –SMURD”, gestionat de către Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul căruia se planifică procurarea a 2 automobile de descarcerare de tip SMURD, achitarea serviciilor de audit și a deplasărilor Comitetului Director și Comitetului Tehnic.

Pentru acțiunile menționate se prevăd alocații în sumă de 24,0 mil. lei, inclusiv: din contul grantului extern – 20,3 mil. lei; contribuția Guvernului – 3,7 mil. lei.

Proiectul, Construcția casei de arest”, gestionat de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare, în cadrul căruia se planifică elaborarea proiectului și începutul construcției unui penitenciar cu 1 536 spații de detenție ce va oferi posibilitatea stabilirii unor sectoare pentru deținerea condamnaților în regim inițial pe timp de 6 și 9 luni din ziua intrării în penitenciar și a deținuților pentru abateri disciplinare conform prevederilor Codului de executare, din motive că, majoritatea instituțiilor penitenciare nu au posibilitatea deținerii categoriilor date de condamnați în sectoare izolate de restul deținuților.

Pentru acțiunile menționate se prevăd alocații în sumă de 19,1 mil. lei, inclusiv: din contul împrumutului – 16,1 mil. lei; contribuția Guvernului – 3,0 mil. lei.

Proiectul „Inovare, dezvoltare și comunicare pentru o mai bună educație în sistemul penitenciar (IDECOM)”, gestionat de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare, în cadrul căruia se planifică activități ce se referă la noi metode educaționale de formare a angajaților din unitățile de detenție. Pentru acțiunile menționate se prevăd alocații în sumă de 0,7 mil. lei din contul grantului extern.

Tabelul de mai jos reflectă cheltuielile grupului dat în funcție de autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu și sub-programele derulate (Anexa 12).

2.3 Problemele finanțării și eficientă cheltuielilor pentru serviciile publice generale în RM

Analiza lucrărilor științifice, elaborate de autorii străini și cei autohtoni, și studierea situației din sistemul bugetar al Republicii Moldova au demonstrat că direcționarea fânațelor spre sectorul economic sunt periclitate de o serie de aspecte negative.

Principalele impedimente constau în caracterul inadecvat și coordonarea ineficientă dintre instituțiile responsabile, implicate în procesul bugetar, insuficiența suportului metodologic și a indicatorilor financiari de fundamentare și urmărire a rezultatelor, calitatea serviciilor publice, gradul înalt al centralizării.

Cheltuielile publice în Republica Moldova sunt în continuă creștere de aceia se impune o soluționare, cât mai stringentă, cu ajutorul politicilor în domeniu care stabilesc mărimea, destinația și stuctura optimă. Este știut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate de stat pentru finanțarea acțiunilor și obiectivelor constituționale, conform clasificației funcționale, economice și organizatorice a cheltuielilor bugetare, sunt mult sub limita necesităților.

Concomitent, pentru ramurile cooperante cu domeniul justiției (jurisdicția constituțională, serviciile de stat cu destinație generală, menținerea ordinii publice, și securitatea națională, învățământ și ocrotirea sănătății), alocațiile respective, comparativ cu anul 2014 au crescut cu 34,1 mil. lei, și constituie 93,4 mil. lei. Una din prioritățile de bază a ramurii este implementarea Strategiei de reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016, care se axează pe următoarele obiective specifice: asigurarea accesibilității și independenței sistemului judecătoresc; ridicarea profesionalismului și a responsabilității persoanelor implicate în efectuarea justiției; reformarea prioritară și substanțială a instituției procuraturii prin consolidarea independenței, imparțialității, profesionalismului și transparenței; creșterea eficienței în investigarea infracțiunilor; modernizarea sistemelor de colectare a datelor statistice și a celui de evaluare a performanțelor profesionale la nivel individual și instituțional; consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor; sporirea calității asistenței juridice garantate de stat; executarea efectivă a hotărârilor judecătorești; dezvoltarea instituției probațiunii prin completarea bazei tehnico-materiale; diminuarea corupției în sistemul judiciar; ridicarea gradului de transparență și acces la informația cu caracter juridic, etc.

Dimensionarea cheltuielilor depinde de resursele financiare proprii disponibile și trebuie să se bazeze pe principiul:” Nici o societate nu trebuie să consume mai mult decât produce”.

Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei (SCERS) a Guvernului Republicii Moldova include un plan ambițios pentru menținerea creșterii economice și reducerea sărăciei, precum și pentru restructurarea guvernului în vederea satisfacerii necesităților economiei de piață.

Însă cheltuielile publice preconizate în acest plan ambițios depășesc cu mult resursele interne disponibile. Sprijinul bugetar suplimentar din exterior poate ajuta în remedierea unor asemenea constrângeri de resurse.

În anii 2011-2013, volumul total al cheltuielilor publice în valoare nominală a crescut anual cu cote de 10,2% și 9,3%, respectiv, în timp ce evoluția acestora exprimată ca pondere în PIB a marcat o mică diminuare de la 39,0% în anul 2011 până la 38,7% în anul 2013. Pe perioada de prognoză, acestea vor continua tendința de diminuare a ponderii lor în PIB, înregistrând circa 37,1% către anul 2017.

Ritmurile lente de creștere a cheltuielilor publice pe termen mediu vor oferi posibilități de îmbunătățire a poziției fiscale a bugetului public.

Evoluția cheltuielilor publice pe anii 2011-2017, în termeni nominali și ca pondere în PIB. (Anexa 2).

Tendințele recente în structura economică a cheltuielilor publice în ultimii ani reflectă rezultatele realizării obiectivelor politicii în domeniul cheltuielilor.

Un impact decisiv asupra alocării resurselor pe categorii economice au atât angajamentele de cheltuieli asumate în anii precedenți, cât și efectele crizei economice. În anii 2011-2013 s-a înregistrat o tendință de diminuare a cheltuielilor curente ca pondere în PIB. În anul 2011 acestea dețineau 33,0% și s-au diminuat neînsemnat până la 32,7% în bugetul aprobat pe anul 2014.

Tendința de reducere a cheltuielilor curente în expresie relativă se va menține și pe parcursul anilor 2015-2017, astfel, la finele acestei perioade se estimează o cotă a acestora de 30,2% în PIB. Tendințele respective reflectă impactul măsurilor de optimizare a cheltuielilor publice, coroborate cu reformele promovate în sectorul public, precum și efectul priorităților de dezvoltare stabilite de Guvern, care determină o creștere a cheltuielilor capitale, în special pentru dezvoltarea infrastructurii social-economice.

Principalele priorități de politici pentru anul 2015 în domeniul menținerii ordinii publice și securității statului se axează pe următoarele:

continuarea implementării reformei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

consolidarea capacităților instituționale de asigurare eficientă a securității statului;

implementarea managementului integrat al frontierei în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene;

fortificarea capacităților și dotărilor tehnice ale salvatorilor și pompierilor;

crearea condițiilor de detenție ce ar respecta standardele naționale și internaționale în domeniu, completarea bazei tehnico-materiale întru respectarea drepturilor omului în detenție;

consolidarea sistemului național de prevenire și combatere a corupției, spălării banilor și finanțării terorismului;

reconstrucția penitenciarelor existente și construcția unei case de arest;

asigurarea respectării drepturilor copiilor aflați în detenție;

îmbunătățirea condițiilor pentru instruirea și perfecționarea adecvată a colaboratorilor și funcționarilor sistemului penitenciar;

revizuirea politicii de angajare și a sistemului de recrutare a personalului instituțiilor penitenciare;

administrarea eficientă a serviciilor medicale.

Obiectivul general al programelor gestionate în ramură este asigurarea legalității, ordinii publice, drepturilor cetățenilor, creșterea gradului de siguranță pentru cetățeni, îmbunătățirea capacității de coordonare și de gestionare a resurselor în caz de situații excepționale, asigurarea unui sistem eficient de management al frontierei, ce ar permite libera circulație a persoanelor și a mărfurilor.

Analiza tendințelor recente a cheltuielile de personal atestă o creștere a volumului acestora în anul 2014 față de anul 2011 cu 18,0% în rezultatul implementării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și Legii nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici. Deși volumul cheltuielilor de personal este în creștere, ponderea cheltuielilor de personal în PIB și în volumul total al cheltuielilor publice este în descreștere. În pofida măsurilor de majorare a salariilor, implementate în perioada 2011- 2013, mărimea salariilor rămâne a fi una din problemele stringente. Salariul mediu pe unitate în sectorul bugetar este mai mic față de salariul mediu prognozat pe economie.

În aspect ramural se constată, că în anul 2015 circa 17,6% din alocațiile totale pentru investiții capitale vor fi direcționate pentru domeniile” Justiția” și” Menținerea ordinii publice și securitatea națională”, care preponderent vor fi utilizate întru implementarea strategiei de reformă în sectorul justiției.

CONCLUZIE

Cercetarea temei a permis realizarea obiectivelor puse la începutul studiului, concluziile pe marginea temei sunt expuse mai jos.

1. În Republica Moldova, țară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o insuficiență de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcțiilor statului atât la nivel central, cât și la cel local.

2. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de circumstanțe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că atât povara datoriei externe cât și datoriile istorice au impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligațiunilor naționale și internaționale.

3. Nivelurile extrem de reduse ale contribuțiilor sectorului public pentru investiții. Atât cât cheltuielile publice vor crește la o rată mai mică decât PIB, mărimea și povara guvernului se vor diminua treptat.

4, Finantarea cheltuielilor se face din buget, din venituri proprii, din donatii si din credite externe. Principalele categorii de cheltuieli sunt cele curente (ponderea puternic majoritara), incluzand salarii si cheltuieli administrative

Propuneri:

1. Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanțelor publice, în condițiile unor resurse fiscale limitate.

2. Să aibă o viziune strategică în alegerile pe care trebuie să le facă pentru a realiza o creștere economică durabilă și o reducere a sărăciei

Deși creșterea economică în RM a fost solidă pe parcursul ultimilor ani, fapt ce a condus la majorarea cheltuielilor publice, această a fost generată în special de consum și n-ar putea să fie durabilă pe parcursul următorilor ani.

3. Prin reducerea costurilor administrative se va reuși majorarea investițiilor publice pentru necesitățile critice, în special în domenii de bază cum sunt infrastructura, ocrotirea sănătății și educație. Moldova trebuie să înfrunte realitatea, că mărimea guvernului a ajuns să fie prea mare.

4.Trebuie să existe posibilitatea alegerii dintre mai multe alternative a variantei celei mai ieftine în raport cu efectul final obtinut asupra serviciului ce se dorea imbunătățit.

5.Eficiența cheltuielilor publice trebuie să ia in considerare faptul că resursele financiare publice sunt limitate și deci ele trebuie să fie optimizate maximal.

BIBLIOGRAFIE

Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994//Monitorul Oficial alRepublicii Moldova. – 1994. – Nr. 1. – 12 august.

Legea Republicii Moldova privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847 din 24.05.96//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1997. – Nr. 19-20. – 27 martie.

Legea Republicii Moldova privind datoria de stat și garanțiile de stat nr. 943-XIII din 18.07.1996//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. – Nr. 75-76. – 21 noiembrie.

Legea Republicii Moldova privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2000. – Nr. 1-4. – 6 ianuarie.

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.97//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1997. – Nr. 62. – 18 septembrie.

Legea serviciului public nr. 443-XIH din 04.05.95//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 61. – 2 noiembrie.

Legea Republicii Moldova privind finanțele publice locale nr. 491-XIV din 09.07.99//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1999. – Nr. 101 –102. – 16 septembrie.

Legea Republicii Moldova privind administrația publică locală nr. 186-XIV din 06.11.98//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1999. – Nr. 14-15. – 12 februarie.

Legea Republicii Moldova cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2004 nr.565 XV din 25.12.2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2004. – Nr. 6-12/74. – 1 ianuarie.

Legea Republicii Moldova privind rezervele materiale de stat și de mobilizare nr. 589-XIIIdin 22.09.95//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. – Nr. 11-12/114. – 22 februarie.

Legea Republicii Moldova privind taxele locale nr. 186-XIII din 19.07.1994//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 8; modificată prin Legea nr. 1101-XIV din 30.06.2000.

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 2. – 28 februarie.

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind Clasificația bugetară nr. 969-III din 24.07.96//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. – Nr. 72-73/704. – 7 noiembrie.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pană în anul 2005, nr.1415 din 19.12.2001//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2002. – Nr. 55-8. – 10 ianuarie.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind Direcțiile principale ale politicii bugetar-fiscale și cadrul cheltuielilor pe termen mediu (2003-2005) nr. 693 din 3 iunie 2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 96-99 din 5 iulie 2002.

Regulamentul cu privire la mijloacele extrabugetare ale instituțiilor publice, modificări și completări, Monitorul Oficial al Republicii Moldova – nr. 141-145/189 din 11.07.2003.

Regulamentul provizoriu privind modul de monitorizarea bugetelor pe programe și performanță, Monitorul Oficial al Republicii Moldova – nr. 173-176/226 din 12.08.2003.

Brezeanu Petre. Finanțe publice și fiscalitatea intre teorie și practică/Petre Brezeanu. – București: Moldova de Maine, 1998. – 220 p., ISBN 973-582-107-9

Caraganciu A., Instrumentarul de analiză a proceselor financiare/A. Caraganciu, Chișinău: Prut Internațional, 2001. – 112 p., ISBN 9975-69-163-3

Caraganciu A. Problemele metodologice ale analizei mecanismului financiar în economia de tranziție/A. Caraganciu, Gh. Iliadi. – Chișinău: Editura ASEM, 1996. – 252 p., ISBN 978-9975-9730-3-8 

Casian A. Tranziția: retrospective și perspective, politica bugetar-fiscală/A. Casian, A. Petroia. – Chișinău: GUNIVAS, 2002. – 472 p., ISBN 978-9977-908-88-7

Cobzari L. Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget/L. Cobzari, T. Manole. – Chișinău: CEP USM, 2004. – 231 p., ISBN 978-9975-75-570-2.

Ciubotaru M. Optimizarea macroeconomică în Republica Moldova: elaborarea sistemului de simulare/M. Ciubotaru: autoref. tz. Dr. hab. în științe economice. – Chișinău, 2000. – 25 p., ISBN – 978-9975-70-552-3.

Manole T. Finanțe public e/T. Manole. – Chișinău: AAP, 1998. – 348 p., ISBN 978-9975-4241-5-8

Manole T. Finanțele publice locale: teorie și aplicații/T. Manole. – Chișinău, Editura Cartier, 2000. – 264 p., ISBN 9975-75-315-9

Manole T. Finanțele publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul unităților administrativ-teritoriale/T. Manole. – Chișinău: Epigraf, 2003. – 240 p., ISBN 978-9975-4241-5-8

Manolescu Gh. Buget: abordare economică și financiară/Gh. Manolescu. – București: Editura Economică, 1997. – 362 p., ISBN: 973-590-025-4

Monolescu Gh. Politici economice. Concepte, instrumente, experiențe/Gh. Manolescu. – București: Editura Economică, 1997. – 678 p., ISBN: 973-590-026-2.

Nemec J. Finanțe publice: teorie și practică în tranziția central-europeană/J. Nemec, G. Wright. – Iași: Ars Longa, 2000. – 430 p., SBN: 973-9325-35-1

Profiroiu A. Economia sectorului public/A. Profiroiu. – București: Editura Economică, 2001. – 222 p., ISBN: 978-973-709-394-3

Stratulat O. Cheltuielile pentru serviciile publice generale și apărare/O. Stratulat. – Chișinău: Institutul Național de Economie și Informație, 2002. – 40 p., ISBN: 9975-9654-2-3. 

ANEXE

Aexa 1.

Clasificația economică a cheltuielilor bugetare

Sursă: Ordinul ministrului finanțelor nr.91 din 20.10.2008 „Privind clasificația bugetară”, Baza de date a cheltuielilor publice BOOST, Ministerul Finanțelor

Anexa 2.

Evoluția cheltuielilor bugetului public națonal în anii 2011-2017

Anexa 3.

Cheltuielile pentru servicii publice generale

Anexa 4

Anexa 5

Dinamica cheltuielilor serviciilor publice generale

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 6

Analiza cheltuielilor de personal din bugetul de stat pentru anii 2012-2015

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 7

Serviciile de stat cu destinație generală

Mii lei

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 8

Alocațiile totale prevăzute pe anul 2015 pentru activitatea Curții Constituționale

Mii lei

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 9

Cheltuielile totale incluse în proiect pe anul 2015 la grupa Justiție mii lei

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 10

Cheltuielile grupului Justiție în funcție de autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu și sub-programele derulate

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 11

Cheltuieli privind menținerea ordinii publice și securitatea națională

Mii lei

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.

Anexa 12

Principalele priorități de politici pentru anul 2015 în domeniul menținerii ordinii publice și securității statului

Sursă: http://mf.gov.md/files/files/Transparenta/Proiec%20dec/22%20noiem%2013%20BS%202014/a_%20Nota%20informativa%20(rezumat) %20%20proiect%202014.doc.