Cheltuielile Bugetului Public National

CHELTUIELILE BUGETULUI PUBLIC NAȚIONAL

CUPRINS

Introducere

În procesul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale, statul asigură acoperirea necesităților publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse bănești care se mobilizează prin intermediul relațiilor financiare. Folosirea resurselor bănești astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.

Intr-o viziune traditionala a finantelor publice, cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte, i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. Pe de alta parte insa, in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in viata social-economica. In conceptia moderna asupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale; ceea ce conteaza nu este atat marimea ei, cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica. Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume aceea a repartizarii resurselor financiare publice pe diverse destinatii.

Finantele moderne delimiteaza notiunea de cheltuiala publica de notiunea de cheltuiala privata. Potrivit unei aprecieri pur juridice, diferenta dintre cheltuiala publica si cea privata este determinata de calitatea autorului. Astfel, toate cheltuielile pe care le face statul in calitate de stat-autoritate sunt cheltuieli publice. Toate celelalte cheltuieli facute in baza unui contract reprezinta cheltuieli private ale statului. Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite cai, pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, actiuni social-culturale, intretinerea armatei si a intregii activitati desfasurate in domeniul militari, actiuni economice etc

In lucrarea de fata vom prezenta evolutia pe care au avut-o cheltuielile bugetului public national in perioada 2009-2011 tinand cont de situatia economica dificila cu care se confrunta economia nationala, avand in vedere respectarea masurilor impuse de FMI in vederea rambursarii imprumutului acordat de acesta.

CAPITOLUL I

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

– PARTE INTEGRANTA A BUGETULUI PUBLIC –

În noul cadru politic, economic și juridic ce a început a se edifica după 1989, un loc deosebit de important revine mecanismului financiar. Acesta trebuie să asigure stabilitatea economică, progresul României și prosperitatea, în forme concrete, nu golite de conținut, așa cum a procedat, olungă perioadă de timp, regimul comunist.

O componentă esențială a mecanismului financiar o reprezintă finanțele publice. Aceasta explică urgența acordată elaborării și, apoi, adoptării Legii finanțelor publice, care reprezintă o adevărată Constituție financiară a României moderne.

La elaborarea legii s-au avut în vedere experiența și practica legislativă în materie din țări avansate ca Franța, Italia, Germania, Austria și tradițiile finanțelor publice românești,

iar unele prevederi ale legii au fost dezbătute cu experți din țările menționate și din cadrul unor organisme financiare internaționale, cum sunt Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Cea mai mare parte a legii este consacrată principiilor de elaborare, aprobare, execuție și încheiere a bugetului public.

Legea instituie conceptul general de buget public național, în locul celui de buget de stat, care nu mai corespunde noilor condiții social-economice. Noțiunea public delimitează acest buget de bugetele proprii sau bugetele de venituri și cheltuieli– instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura financiară și practica agenților comerciali.În acela și timp, ea

exprimă specificul domeniului respectiv,finanțele publice. Expresia național  înseamnă că bugetul include toate veniturile și cheltuielile de natură publică ale țării.

1.1 Conținutul bugetului public

Bugetul public este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate, în fiecare an, veniturile și cheltuielile publice.

Conform clasificației bugetare, înscrierea veniturilor se realizează pe capitole și subcapitole, după conținutul lor fiscal sau nefiscal și după sursa de proveniență, iar cheltuielile sunt înscrise pe părți, capitole, subcapitole, articole și alineate după conținut și după destinația pe care o capătă.

Prin bugetul public se poate stabili, pe termen scurt, un echilibru între nevoile colective și mijloacele cu care se acoperă, respectiv:

Se stabilește un raport între resursele financiare publice provenite, în principal, din impozite și taxe, și nevoile sociale;

Pe baza puterii de contribuție a subiecților impozabili, se stabilește capacitatea de satisfacere a nevoilor generale;

Se poate avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale și nemateriale create în economia financiară publică și valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor;

Bugetul public este instrumentul de programare, de executare și de control asupra rezultatelor execuției resurselor bănești ale societății și a modului de repartizare și utilizare a acestora prin cheltuieli publice.

Bugetul public reprezintă ansamblul documentelor în sectorul public, care împreună formează sistemul unitar de bugete. Acesta reflectă resursele financiare publice, prin următoarele componente:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetele locale;

bugetele fondurilor speciale;

bugetele instituțiilor publice cu caracter autonom;

bugetul trezoreriei generale a statului;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

În cadrul sistemului unitar de bugete, se pot determina bugetul general consolidat bugetul și public național, formate astfel:

Bugetul general consolidat:

bugetul public național;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei generale a statului;

bugetele instituțiilor publice cu caracter autonom;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Bugetul public național:

bugetul de stat – reprezinta o categorie de relatii financiare prin intermediul carora se colecteaza, la dispozitia statului, fondurile financiare rezultate din impozitele si taxele percepute de l a populatie si agentii economici.Acestea constituie, totodata, si un plan financiar cu caracter operativ, obligatoriu aprobat de Parlament.

bugetul asigurărilor sociale de stat – reprezinta relatii de repartitie, in forma baneasca, care apar in procesul de distribuire si de redistribuire a PIB, legatura cu formarea si repartizarea fondurilor asigurarilor sociale de stat, constituite prin contributiile platite de agentii economici, institutii publice, salariati.

bugetele locale – reprezinta o categorie de relatii financiare prin care se constituie si se repartizeaza fondurilor financiare existente la dispozitia autoritatilor locale. Acestea sunt si planuri financiare aprobate de consiliile judetene sau locale.

Volumul total al resurselor financiare publice este determinat de nivelul cheltuielilor totale, nivel influențat, conform Legii finanțelor publice, de politica financiară a statului, de rețeaua de instituții publice în funcțiune și cele care urmează a se înființa, de numărul de salariați, de obiectivele din domeniul social propuse a se realiza în noul an, de programele de cercetare, de obiectivele stabilite pentru domeniul economic, de finanțarea administrației centrale și locale, de dobânzile aferente datoriei publice, etc.

Cheltuielile publice totale consolidate obținute prin eliminarea transferurilor consolidabile prevăzute în bugetul de stat (transferuri de resurse din bugetul de stat către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat) reflectă dimensiunile efortului financiar public.

Consolidarea bugetului este operațiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidențieri a acestora.

1.2 Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprimd relatii economico-sociale in forma baneasca, ce se manifesta intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de altd parte, cu ocazia repartizdrii si utilizdrii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii funcfiilor sale.

Din punctul de vedere al continutului economic, cheltuielile publice pot reprezenta:

un consum definitiv de produs intern brut (cheltuieli curente);

avansare de produs intern brut (cheltuieli de capital).

Cheltuielile bugetare:

se refera numai la cheltuielile care se acopera din resursele prevazute in bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele institutiilor publice autonome;

au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice.

Cheltuielile bugetare sunt in acelasi timp si cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se efectueaza din resurse (venituri) obtinute si utilizate direct de catre institutii publice, in cadrul propriei activitati, fara a mai fi vehiculate prin fondurile bugetare, nemaifiind reflectate in bugetul public.

Cheltuielile speciale vizeaza realizarea anumitor objective sau actiuni de interes public si sunt finanfate din resurse publice ce se constitute in fonduri speciale, distincte, administrate direct de catre anumite ministere sau alte organe de stat.

Cheltuielile intreprinderilor sau institutiilor financiar-bancare cu capital de stat fac parte, de asemenea, din sistemul cheltuielilor publice, dar. in principiu, nu se reflecta in bugetul public si deci nu sunt cheltuieli bugetare.

Efectuarea cheltuielilor publice din fondurile financiare ale statului, poate avea loc numai daca sunt respectate anumite principii.

Principiile ce trebuie respectate se refera la:

– orice cheltuiala publica poate fi realizata numai daca este prevazuta intr-un act normativ.

In acest sens trebuie respectate prevederile legii finantelor publice care reglementeaza, in principiu, regimul cheltuielilor publice si a legii privind adoptarea bugetului de stat prin care se stabileste pentru un an financiar marimea creditelor bugetare alocate pentru fiecare destinatie. Este de mentionat faptul ca fara o autorizare expresa nicio cheltuiala nu poate fi realizata chiar daca a fost prevazuta intr-un act normativ;

-cheltuielile publice pot fi efectuate numai in conditiile exercitarii unui control financiar riguros privind oportunitatea si necesitatea cheltuielilor. Fiind vorba de cheltuirea unor resurse publice, trebuie respectat si un regim sever de economii in procesul angajarii banilor publici;

– cheltuielile publice nu se pot efectua in mod automat , chiar daca au fost prevazute, in mod expres, intr-un act normativ, ci pe masura justificarii sumelor acordate anterior in conditiile realizarii indicatorilor specifici;

– orice cheltuiala publica se poate realiza, in principiu, numai din bugi din bugetul administratiei centrale de stat sau din bugetele locale in functie de subordonarea institutiei publice sau a beneficiarului de alocatie bugetara;

– sumele allocate pentru efectuarea cheltuielilor publice se caracterizeaza prin nerambursabilitate.

Dinamica cheltuielilor publice are în vedere modificarea a șase indicatori:

creșterea nominală și cea reală a cheltuielilor publice;

schimbarea raportului cheltuielilor publice în PIB

schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

schimbarea structurii cheltuielilor publice;

corelația dintre creșterea cheltuielilor publice și creșterea PIB;

elasticitatea cheltuielilor publice raportată la PIB .

1.3 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

a) Clasificatia administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, unitati administrativ-teritoriale, institutii publice autonome etc.

b) Clasificatia economica se bazeaza pe gruparea cheltuielilor publice in:

A. Cheltuieli curente (de functionare), sunt cele care asigura intretinerea activitatii institutiei beneficiare, reprezinta un consum definitiv de produs intern brut, detin ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor publice si trebuie reinnoite anual.Acestea sunt reprezentate de:

cheltuieli de personal;

bunuri si servicii;

dobanzi;

subventii;

fonduri de rezerva;

transferuri intre unitati ale administratiei publice;

asistenta sociala;

alte cheltuieli.

B. Cheltuieli de capital (de investitii) vizeaza dezvoltarea si modernizarea institutiei beneficiare;

C. Operatiuni financiare

imprumuturi;

rambursari de credite si plafi de dobanzi si comisioane la credile

D. Rezenve, excedent si deficit.

c) Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice. Principalele categorii de cheltuieli publice conform clasificatiei functionale incepand cu anul 2006, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.1954/2005 sunt:

Servicii publice generale

Aparare, ordine publica si siguranta nationala

Cheltuieli social-culturale

Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

Actiuni economice

Rezerve, excedent/deficit

Clasificafia funcfionala este insofita in cadrul bugetului de clasificafia economica aferenta fiecarei subdiviziuni functionale.

Clasificatia financiara se realizeaza dupa mai multe criterii.

In functie de momentul in care se efectueaza si de modul in care sunt afectate resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupeaza in:

cheltuieli definitive;

cheltuieli tcmporare si/sau operatiuni de trezorerie;

cheltuieli virtuale sau posibile.

Cheltuielile definitive finalizeaza distribuirea resurselor financiare. Ele cuprind atat cheltuieli curente cat si cheltuieli de capital, care se finalizeaza cu plati la scadente certe si atesta lichidarea completa a angajarii statului pentru a efectua cheltuielile prevazute in buget. Cheltuielile definitive sunt cuprinse in posturi distincte in bugetele publice.

Cheltuielile temporare sunt urmate de finalizarea prin plati la scadente certe. In cea mai mare parte, ele reprezinta operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in conturi speciale de trezorerie. Acesle cheltuieli nu figureaza in bugetele publice, ci se gestioneaza prin trezoreria publica.

Cheltuielile virtuale (posibile) reprezinta cheltuielile pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii (garantii acordate de stat pentru imprumuturi, cheltuieli ce se vor efectua pe seama rezervelor la dispozitia guvernului etc.).

e) Dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale, distingem:

cheltuieli reale (negative), care reprezinta un consum definitiv de produs intern brut. Acestea au un caracter neproductiv si cuprind: cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata dobanzilor, a comisioanelor, ratelor scadente la imprumutul de stat;

cheltuielile economice (pozitive) au un caracter productiv si cuprind investitiile efectuate de stat pentru infiintarea de unitati economice, dezvoltarea si modernizarea celor existente, pentru infrastructura. Aceste cheltuieli reprezinta o avansare de produs intern brut si au ca efect crearea de valoare adaugata.

f) Clasificafia folosita de institufiile specializate ale ONU are la baza doua criterii principale:

clasificafia functionala;

clasificafia economica.

1.4 Factorii care infuenteaza cresterea cheltuielilor publice

În contextul mai larg al evolutiei cheltuielilor publice, analiza acestora evidentiaza influenta exercitata de catre o multitudine de factori cu semnificatii diferite. Tendinta generala de crestere si chiar ritmul mai rapid al cheltuielilor publice fata de cel al P.I.B. pot fi explicate prin actiunea urmatoarelor grupuri defactori de influenta:

factori demografici . Asupra volumului si structurii cheltuielilor publice au exercitat si exercita o puternica influenta cresterea populatiei globului, precum si modificarile structurale ale acesteiape vârste, categorii socio-profesionale etc. Modificarea numarului si structurii populatiei pe categorii de vârsta si socio-profesionale apare ca factor cu influenta importanta asupra evolutiei cheltuielilor publice prin prisma actiunilor cu caracter social ce se finanteaza, mai ales, pentru protejarea celor din categoriile de vârsta mica sau înaintata. Asa, de exemplu, cresterea duratei medii de viata apare ca element cu impact indirect asupra cresterii proportiei populatiei de vârsta înaintata, pentru care sunt necesare actiuni de protectie sociala finantate de stat. Sub aspectul modificarilor pe plan socio-profesional,un element important îl reprezinta cresterea numarului populatiei ocupate în sectorul public, corelata cu preocuparile pentru dezvoltarea cadrului adecvat reciclarii fortei de munca, restructurari si recalificarii  profesionale, pe fundalul extinderii actiunilor vizând securitatea si protectia sociala.

factori economici . Din aceasta grupa de factori, o influenta majora exercita gradul de dezvoltare economica si de modernizare a economiei fiecarei tari, ca si celde implicare a statului în

sustinerea progresului economic, în general, inclusiv prin actiuni de stabilizare a economiei si de stimulare a cresterii economice. În acest cadru, este de remarcat faptul ca în majoritatea tarilor, statul s-a implicat în economie, atât prin sprijinirea cu subventii a sectorului privat al acesteia, cât si prin dezvoltarea sectorului economic public, creând si dezvoltând unele ramuri sau subramuri economice, considerate de interes strategic national etc., ceea ce a determinat sporirea cheltuielilor publice în ansamblu. În acelasi sens, odata cu aparitia fenomenelor destabilizatoare în economie si societate, de tipul crizelor si somajului, a devenit necesara si s-a realizat interventia statului prin cheltuieli publice pentru contracararea conjuncturii nefavorabile,  relansarea economiei si cresterea economica durabila. Un factor economic cu influenta semnificativa asupra cresterii cheltuielilor publice în expresie nominala îl reprezinta moneda nationala. În majoritatea tarilor lumii, însecolul nostru, s-a manifestat, adesea, cu putere fenomenul deprecierii monetare, uneori provocata de catre stat, tocmai pentru a finanta cheltuieli publice sporite, având ca efect direct cresterea sumei absolute a cheltuielilor efectuate, care a fost net superioara cresterii reale a consumurilor publice.  Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este influentata de modificarea puterii decumparare a monedei nationale.

Accentuarea proceselor inflationiste determina majorarea preturilor si implicit cresterea nominala a cheltuielilor pe care statul le efectueaza cu procurarea unei cantitatideterminate de bunuri si servicii. Se inregistreaza astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice comparativ cu crestereareala a acestora. Cresterea nominala rezulta din compararea cheltuielilor statului exprimate in preturicurente, iar cresterea reala din compararea cheltuielilor statului exprimate in preturi constante.

c) factori sociali . Într-o acceptiune mai larga, factorii sociali s-au manifestat în conexiune cu cei economici. Din acest punct de vedere, preocuparea statului pentru o mai buna repartizare a veniturilor însocietate, între indivizi sau grupuri de populatie, si acordarea de sprijin material unor categorii sociale defavorizate au exercitat o influenta majora în directia cresterii cheltuielilor publice. În acelasi timp, dezvoltarea retelei de institutii social-culturale, în consonanta cu cerintele de progres si civilizatie, a determinat sporirea sumelor alocate de stat, în acest scop, contribuind la amplificarea cheltuielilor bugetare, în ansamblu. Cu deosebire dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a manifestat o crestere puternica a actiunilor de protectie si securitate sociala finantate de stat, mai ales, în tarile dezvoltate.

d) Urbanizarea. Fenomen care presupune crearea si dezvoltarea de centre urbane, respectiv transformarea localitatilor rurale si adaptarea lor la cerintele unei civilizatii superioare, urbanizarea presupune un consum colectiv sporit de resurse, în general. Astfel, ea a devenit un factor important decrestere a cheltuielilor cu caracter public la nivelul colectivitatilor de acest tip, concretizându-se prin finantarea de lucrari publice edilitare, constructii de strazi, canalizare, gospodarie comunala, locuri deagrement, lacase de cultura etc.

e) Factori militari . Factorii cu caracter militar a caror prezenta se leaga, mai ales, cu politica externa atarilor, au exercitat o influenta puternic resimtita în dinamica cheltuielilor publice, actiunile cu caracter militar având aportul cel mai ridicat la sporirea dimensiunilor acestora, în majoritatea tarilor lumii.  În acest sens, sunt de remarcat analizele întreprinse si concluziile la care au ajuns cercetatorii acestui domeniu. Astfel, studiile efectuate de catre americanul Harold Groves, atrag atentia asupra faptului ca una din cauzele majore ale cresterii cheltuielilor publice au fost razboaiele, în general si cele doua razboaie mondiale în special. La rândul sau, germanul Robert Nöll von der Nahmer constata ca factorii principali care explica cresterea cheltuielilor publice sunt înarmarile, razboaiele si lichidarea urmarilor razboaielor, iar americanul James Buchanan conchide ca cheltuielile federale (SUA) au crescut în salturi, cele mai spectaculoase având loc în timp de razboi.

f) Factori politici. Actiunea acestor factori decurge, în principal, din optiunile gruparilor politice aflate la putere într-o tara sau alta. Un rol decisiv, în acest sens l-a avut trecerea de la statul-jandarm la statul-providenta. Politica de stat interventionista este orientata, doctrinar, spre implicarea mai profunda aacestuia în viata sociala si economica, presupunând cheltuieli publice mult sporite. Spre deosebire,guvernele de orientare liberala promoveaza, de regula, o politica ce se opune interventiei statului, mai ales,în economie, ceea ce antreneaza o limitare a actiunilor finantate de stat, respectiv a cheltuielilor publice. Mai mult, guvernele de orientare social-democratica, care pun accentul pe protectia oferita de stat categoriilor sociale defavorizate, privilegiaza interventia prin cheltuieli publice si realizeaza, astfel, o redistribuire mai accentuata între membrii societati. Factorul politic determina si politica fiscala, influentand astfel si perceptia contibuabilului. Ideea de iluzie fiscala este propusa si ca motiv pentru cresterea cheltuielilor guvernamentale. Aceasta este situatia in care ignoranta sau lipsa de interes il fac pe contribuabil sa nu fie constient de povara fiscala exercitata de impozite asupra veniturilor sau bogatiei sale. In cazurile cand impozitul este retinut direct ,platitorul isi da seama numai de plata neta, dar nu si de toate sumele retinute. Cu cat impozitul este mai putin vizibil (cum ar fi cel pe stat de plata, pe consum, TVA–ul), cu atat este platitorul mai putin constientde povara globala a fiscalitatii. El nu cunoaste nici deciziile de cheltuieli publice. Asadar, daca un guvern pus in fata unei cresteri a cererii aplica un impozit mai putin vizibil asupra platitorului acesta are iluzia ca situatia lui a ramas neschimbata.De asemenea, cresterea nivelului cheltuielilor guvernamentale apare atunci cand cetatenii compara nivelul de venit public si de servicii din tara lor cu cel existent in alte tari mai dezvoltate. Acest comportament se numeste efect de demonstrare . Fiecare tara are un nivel propriu de cheltuieli publice si de servicii. Dar exista tendinta de urmare a altor tari in ce priveste nivelul de venituri publice si de servicii, in urma unor presiuni publice sau din proprie initiativa a guvernului, acest lucru reflectandu-se intr-o cerere mai mare de cheltuieli publice.

g) Factorii istorici sau conjuncturali – sunt aceia care isi au originea in perioadele anterioare. Astfel,contractarea unor imprumuturi determina cheltuieli pentru restituirea acestora in perioadele urmatoare.

Efectele cresterii cheltuielilor publice

Cresterea nominala si reala a cheltuielilor publice au determinat specialistii in domeniu sa analizeze efectele pe care acestea le produc din punct de vedere economic, cu toate ca ele sunt adesea dificil de determinat cu exactitate.In acest sens, se constata mai intai un efect direct  care se manifesta rapid si care ar parea cel maispectacular, apoi se constata un efect indirect , care este uneori mai important.

Efectul direct variaza in functie de tipurile de cheltuieli publice. In general, acesta se manifesta asupraproductiei si consumului.

Astfel, cheltuielile de personal si de ajutor social exercita mai mult o actiune asupra consumului si intr-o mai mica masura asupra economiilor populatiei. Cresterea acestor cheltuieli determina o crestere a cererii de bunuri de consum, ceea ce va stimula productia (sau importul in masura in care productia nationala nupoate raspunde imediat cresterii cererii de consum).

Astfel, cresterea pensiilor si a prestatiilor sociale sporeste cerea gospodariilor familiale si a importurilor; totodata, ea risca insa sa  creeze  tensiuni inflationiste si sa agraveze dezechilibrul schimburilor externe fara nici un avantaj ulterior.

Cheltuielile referitoare la functionarea serviciilor publice (comenzi de furnituri si de diverse servicii, lucrarile de intretinere si de reparatii) si, adesea, cele relative la investitii actioneaza asupra productiei. In unele sectoare ale industriei, comenzile statului detin o pondere importanta in volumul desfacerilor unor intreprinderi. Sunt situatii cand unele intreprinderi produc aproape exclusiv pentru stat. In plus, domenii precum constructiile navale, aeronautice, hidro si termoelectrice depind strict de nivelul cheltuielilor publice.

Influenta economica a cheltuielilor publice este uneori mai importanta daca se are in vedere efectul lor indirect  . Astfel, distribuirea veniturilor suplimentare catre populatie, sporirea comenzilor publice sau cresterea cheltuielilor de echipament au ca efect, declansarea unor fenomene economice care depasesc sfera persoanei sau intreprinderii care beneficiaza de aceasta crestere.

CAPITOLUL II

INDICATORI DE ANALIZA A CHELTUIELILOR PUBLICE

Cheltuielile publice exprimã relații economico-sociale în formã bãneascã, care se manifestã între stat și persoane fizice sau juridice, cu ocazia repartizãrii și utilizãrii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

În cadrul cheltuielilor publice includem cheltuielile publice efectuate de administrațiile publice centrale, locale, cheltuielile finanțate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, precum și cheltuielile organismelor internaționale efectuate din prelevãri de la membrii acestora.

Pentru analiza cheltuielilor publice se dimensionează o serie de indicatori. Acești indicatori se referã la volumul, structura și dinamica cheltuielilor publice.

2.1. Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice

a) Un prim indicator privind nivelul cheltuielilor publice este volumul cheltuielilor publice. Acest indicator reprezintã o însumare a cheltuielilor publice, la nivelul tuturor bugetelor.

Suma cheltuielilor publice ale tuturor bugetelor mai este cunoscutã și sub denumirea de cheltuieli publice totale neconsolidate (CPTN).

Dacã eliminãm transferurile (T) din cheltuielile publice totale neconsolidate obținem cheltuielile publice totale consolidate.

Volumul cheltuielilor publice ne sau consolidate se poate exprima atât în prețurile perioadei curente (în mărimi nominale), cât și în prețurile unei perioade de bază, adică în prețuri constante (în mărimi reale).

În comparații internaționale se folosește, ca indicator privind nivelul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut.

c) Un alt indicator folosit în comparații internaționale îl reprezintã cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate în moneda națională sau într-o monedă de circulație internațională, în general USD.

Acest indicator poate fi obținut din combinarea urmãtorilor indicatori:

cheltuieli publice medii pe locuitor:

cheltuieli publice exprimate în USD:

2.2. Indicatori privind structura cheltuielilor publice

Acești indicatori exprimã ponderea fiecãrei categorii de cheltuieli publice în total cheltuieli sau într-o anumitã grupã de cheltuieli. Indicatorii privind structura cheltuielilor publice se calculeazã pe baza clasificãrii cheltuielilor publice.

unde:

gi = ponderea cheltuielii i în total cheltuieli sau într-o anumitã grupã de cheltuieli;

Ci = cheltuiala a cãrei pondere se calculeazã;

C = cheltuiala totalã sau volumul cheltuielilor unei anumite grupe de cheltuieli.

Cheltuielile publice ale bugetului de stat al României, spre exemplu, se clasifică după două criterii: economic, respectiv funcțional.

Conform clasificației economice avem:

Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Cheltuieli curente + Cheltuieli de capital + Împrumuturi acordate + Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite externe și interne

Cheltuielile curente = Cheltuieli de personal + Cheltuilei materiale + Prime + Subvenții + Transferuri + Dobânzi aferenet datoriei publice + Rezerve

2) Conform clasificației funcționale avem:

Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Servicii Publice generale + Apărare, Ordine publică și siguranță națională + Cheltuieli Social-Culturale + Servicii și Dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape + Acțiuni economice + Cercetarea științifică + Transferuri + Împrumuturi acordate + Dobânzi aferente datoriei publice + Fonduri de rezervă

2.3. Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

Pentru a cuantifica modificãrile survenite în timp se folosesc o serie de

indicatori:

– modificarea nominalã și realã, în mãrime absolutã și relativã a

cheltuielilor publice;

– modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut;

– modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor, exprimate în USD;

– modificarea ponderii cheltuielilor publice;

– coeficientul de concordanțã a cheltuielilor publice cu produsul intern

brut;

– elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut.

Modificarea nominalã și realã a cheltuielilor publice, exprimatã în mãrime absolutã și relativã, permite comparații între cheltuielile publice a mai multor ani.

Pentru a determina modificarea nominalã a cheltuielilor publice vom folosi mãrimea cheltuielilor publice exprimate în prețuri curente. Aceastã modificare poate fi determinatã atât în mãrime absolutã, cât și relativã.

, unde :

reprezintã cheltuielile publice exprimate în preturi curente pentru anul 0 si anul1.

Pentru obținerea unor informații cât mai aproape de realitate cu privire la modificarea cheltuielilor publice, vom folosi cheltuielile publice exprimate în prețuri constante.

Modificarea în mãrime realã a volumului cheltuielilor publice se determinã prin urmãtoarele formule:

modificarea în mãrime absolutã:

, unde :

reprezintã cheltuielile publice exprimate în preturi curente pentru anul 1 si anul 0.

modificarea relativã:

Pentru a determina mãrimea în prețuri constante a cheltuielilor publice se pleacã de la cheltuielile publice exprimate în prețuri curente, care vor fi exprimate în prețuri constante cu ajutorul deflatorului PIB (indicele prețului).

Pe baza acestei expresii obținem urmãtoarea formulã de calcul pentru cheltuielile publice exprimate în prețuri constante:

Modificarea volumului cheltuielilor publice poate fi exprimatã și cu ajutorul indicelui de creștere a prețurilor, atât în prețuri curente, cât și în prețuri constante, prin urmãtoarele formule:

Pe baza formulelor de calcul a modificãrii relative a volumului cheltuielilor publice și a indicelui de creștere (deflatorul PIB) ajungem la urmãtoarele egalitãți:

Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB se determinã pe baza urmãtoarei formule:

Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor exprimate în USD se determinã pe baza urmãtoarei formule:

Acest indicator se poate descompune în urmãtorii indicatori:

– modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor:

modificarea cheltuielilor publice exprimate în USD:

Modificarea ponderii cheltuielilor publice se determinã pe baza urmãtoarei formule:

Coeficientul de corelare dintre cheltuielile publice și produsul intern brut se determinã dupã urmãtoarea formulã

Indicatorul de corelare poate lua urmatoarele valori:

>1, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele cheltuielilor publice si cel al produsului intern brut si, deci, o modificare mai rapida a cheltuielilor in raport cu PIB;

=1, ceea ce semnifica modificarea cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB;

<1, semnificand o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB.

Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB se determinã dupã formula:

O elasticitate supraunitarã ne indicã o creștere a ponderii cheltuielilor publice în PIB. Dacã elasticitatea este subunitarã este reflectatã o tendințã de restrângere a ponderii cheltuielilor publice în PIB. Dacã elasticitatea este unitarã are loc o menținere în timp a ponderii cheltuielilor publice în PIB.

2.4 Eficienta cheltuielilor publice

Eficienta sau eficacitatea cheltuielilor exprima o dimensiune optima a unui raport determinat intre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) si efectele comensurabile sau estimative obtenabile pe seama obiectivelor finantate de catre stat. In conditiile in care nevoile publice reclama bunuri publice de valori ridicate , in continua crestere si diversitate, pe de o parte, iar resursele financiare ale statului nu sporesc la fel de rapid, se creaza un decalaj de ritm, care conduce la o stare permanenta de insuficienta a resurselor necesare. Acest fenomense produce in conditiile in care, in mod constient guvernul procedeaza la trierea si ierarhizarea nevoilor sociale, si, respectiv la dimensionarea cheltuielilor publice , in functie de mai multe criterii: priorotate,oportunitate,eficienta sau eficacitate a cheltuielilor publice, calitate a serviciilor publice, nivelulstandardelor internationale.

Eficienta sau eficacitatea cheltuielilor publice ocupa din ce in ce mai mult locul principal intre criteriile deselectare a alternativelor proiectelor de dimensionare a volumului acestora in vederea cuprinderii, in legilebugetare anuale, prin care cheltuielile se adopta ca sarcini mazime.

Aprecierea eficientei sau eficacitatii cheltuielilor publice setea de competenta a factorilor de deciziepolitica si a celor executivi, de coordonare a procesului de utilizare a fondurilor alocate. Pe parcursul acestui proces pot fi gasite solutii de minimizare a costurilor, a investitiilor sau a cheltuielilor curente privind serviciile publice.

In aplicarea modelelor de evaluare a indicatorilor inscrisi in bugetul anual , ca si a celor cuprinsi in programe avand ca orizont de timp mediu sau lung, cel mai important obiectiv de atinstrebuie sa fie eficienta utilizarii resurselor. In acest fel, metodele aplicate pot influienta in mod real decizia financiara a administratiei publice , la care se adauga si puterea de amendament a Parlamentului. Aces taspect releva echilibrul intre puterea legislativa si cea executiva. Interventiile ulterioare cu ocazia rectificarii legii bugetare, pe baza unei ajustari in cursul unui exercitiu , trebuie sa se apropie si mai multde criteriul eficientei sau eficacitatii cheltuielilor .Eficienta cheltuielilor se realizeaza in cele mai bune conditii, de optim social atunci cind:

– este posibila alegerea alternativei celei mai putin costisitoare, in raport cu rezultatul final al serviciului public , pentru care se doreste cresterea cantitativa a serviciului public;

– modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public in vederea maximizarii utilitatilor la consumator, data de satisfactia performantelor ;

– maximizarea utilitatii la consumator , comportand si latura economica (cel mai mic pret platit si cel mai mic cost de utilizare);

– puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit .

Coroborarea acestor aspecte implica minimizarea costurilor obiectivelor de finantat , ceea ce permite costuri sociale minime (fiscalitate mai redusa, renuntari cat mai putine la indeplinirea altor obiective, deficit bugetar minim si altele); preturi accesibile platite de consumatori (daca asemenea preturi se aplicain regimuri de producere si distribuire a bunurilor publice); cresterea calitatii consumului de bunuri publice si, deci, a satisfactiei consumului public. Toate acestea conduc la bunastarea vietii sociale.

Tendinta pe termen lung a cheltuielilor publice.

Cheltuielile publice, alaturi de alti indicatori macroeconomici ca: marimea veniturilor fiscale si marimea deficitului bugetar, constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea gradului interventiei statului in economie. Dar, deoarece, asa cum am subliniat, cheltuielile publice, propriu-zise, care dau nastere la consum de fluxuri monetare nu constituie un indicator de masurare cu mare acuratete a gradului de interventie a statului in economie, care, masurat pe baza marimii cheltuielilor publice, va aparea mai redus decat este el in realitate. La problema enuntata deja se mai adauga si altele. Spre exemplu, pentru calcularea indicatorilor amintiti in vederea stabilirii marimii interventiei statului in economie se folosesc date statistice care necesita o grija marita din partea utilizatorului. Aceasta face sa nu existe indicatori precisi de masurare a marimii interventiei statului in economie (marimii statului). Deoarece exista o legatura destul de stransa intre marimea cheltuielilor publice si alti indicatori, precum numarul populatiei, venitul acesteia, outputul total si altele, cheltuielile publice in marime absoluta sunt uninstrument de masura inexpresiv. Din aceasta cauza, marimea sectorului public (a statului) este in mod obisnuit masurata pe baza de indici, prin raportarea cheltuielilor publice la PIB (sau alti indicatori similari,cum ar fi PNB sau VN). Indicatorii la care se raporteaza cheltuielile publice pot fi calculati pe baza preturilor pietei, a costului factorilor si a consumului brut sau net. Avand in vedere ca, prin definitie, preturile pietei sunt mai mari decat costuri factorilor cu diferenta neta dintre impozitele indirecte si subventii, indicele care masoara marimea sectorului public va fi mai mic sau mai mare, dupa cum se foloseste o evaluare sau alta a outputului total la care se raporteaza cheltuieli lepublice.Cel mai potrivit indice de masurare a marimii sectorului public este (se poate demonstra) cel care se bazeaza pe PIB cuantificat pe seama costurilor factorilor, deoarece el nu reflecta variatiile in structura veniturilor publice. Din aceasta cauza el este utilizat pe scara larga, mai ales cand se compara marimea sectorului public intrediferite tari. Din analiza pe care a facut-o in legatura cu rolurile statului, a reiesit ca, din diverse motive, statul si-a intarit in timp pozitia atat ca autoritate publica, cat si ca agent economic.

CAPITOLUL III –

ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETULUI PUBLIC NATIONAL

IN PERIOADA 2009-2011

Indicatori privind nivelul cheltuielile publice

1.Volumul cheltuielilor publice

CPT=∑CPT

CPT2009 = 89.7851 + 49088.3 + 40389.9 = 179329,9 mil lei

CPT 2010= 102627.7 + 50631.2 + 42639.3 = 195898.2 mil lei

CPT 2011=106088.7 + 53058.6 + 47966.3 = 207113.6 mil lei

Evolutia cheltuielilor publice, ca fenomen economic, se înscrie în contextul dezvoltarii economice si sociale a fiecarei tari, aflându-se în relatie directa cu dezvoltarea institutiilor statului si cu particularitatile sistemului social-economic existent. Apar, astfel, diferentieri sensibile în privinta volumului si structurii cheltuielilor publice, atât în timp cât si în spatiu, ele înregistrând, în principiu, o tendinta generala de crestere. Astfel, volumul cheltuielilor bugetului public national in anul 2009 au fost de 179.329,9 mil. lei, în comparație cu anul 2010, in care cheltuielile au fost in numar de 195.898,2 mil.lei. In anul 2011, s-a revizuit structura cheltuielilor bugetare prin majorarea cheltuielilor ce conduc la creștere economică, prin alocarea unor fonduri insemnate cheltuielilor pentru investiții, reducerea și redirecționarea subvențiilor bugetare,și proiecția unor creșteri salariale în strânsă corelație cu productivitatea muncii,volum cheltuielilor bugetului public national,ajungand la 207113,6 mil lei.

2 .Ponderea cheltuielilor publice in PIB

Dupa cum putem observa, incepand cu anul 2009, ponderea cheltuielilor publice in PIB a inregistat valori din ce in ce mai mari, situate intre 35 -38.29%, datorita caderii economiei, care in pofida unor taieri de cheltuieli a dus la amplificarea deficitului bugetar. In aceste conditii, este necesar restructurarea cheltuielilor publice, inclusvi a celor de natura sociala, iar din aceasta perspectiva trebuie judecata reforma sistemului de salarizare in sectorul publice si a sistemului de pensii.

3. Cheltuieli publice medii pe locuitor

Cheltuielile publice medii pe locuitor au inregistrat in anul 2009 o valoare de 8.3 lei/loc, datorita unui volum al chetuielor publice in valoare de 179329.9 mil lei si a unui numar de 21498616 locuitori. In anul 2010 datorita cresterii volumului cheltuielilor publice, si a scaderii numarului de locuitori, comparativ cu anul 2009, cheltuielile publice medii pe locuitor au inregistrat o valoare de 9.1 lei /loc. In anul 2011, nivelul cheltuielilor publice medii pe locuitor au inregistrat o valoare de 10.8 lei/locuitori, in conditiile in care, nivelul cheltuielilor publice a fost de 207113.6 mil lei iar numarul populatia pentru anul 2011 a fost de 19.042.936 locuitori.

Indicatori privind structura cheltuielilor publice – se calculeazã pe baza clasificãrii cheltuielilor publice. In analiza de fata, vom calcula indicatorii de structura in functie de clasificatia economica.Atfel am obtinut urmatoarele rezultate:

Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor publice

Ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor publice

Bugetul de stat

In cadrul analizei, ponderii cheltuielilor curente in totatul cheltuielilor publice am obtinut urmatoarele rezultate: in cadrul bugetului de stat, in anul 2009 ponderea cheltuielilor publice curente a fost de 96.1% , cheltuieli formate din cheltuieli de personal, bunuri si servicii, dobanzi, subventii, transferuri precum si cheltuieli aferente programelor de finantare rambursabila, cheltuieli ce insumeaza 97.348,2 mil lei; In anul 2010, ponderea cheltuielilor publice curente in bugetul de stat, a inregistrat o scadere, valoarea acesteia fiind de 94.8%, scadere inregistrata pe fondul instalarii crizei economice si impunerii unor masuri mai stricte de realizare a cheltuielilor publice, scadere ce va continua si in anul 2011, cand ponderea cheltuielilor publice curente in bugetul de stat va fi de 94.1%

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor publice curente in cheltuielile totale ale bugetului centralizator al unitatilor administrativ teritoriale, aceasta a fost de 76.35%, in timp ce ponderea cheltuielilor curente in bugetul asigurarilor sociale de stat a fost de 100.04%. In ceea ce priveste bugetul centralizator al unitatilor administrativ teritoriale cat si in bugetul asigurarilor sociale de stat ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor a inregistrat o crestere, obtinandu-se astfel o valoare de 78.81% pentru anul 2010, respectiv 78.7% pentru anul 2011 la nivelul bugetul centralizator al unitatilor administrativ teritoriale, in timp ce la nivelul bugetul asigurarilor sociale de stat ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor a fost de 100.6% respectiv 100.3%.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

In tara noastra, finantarea ocrotirii sanatatii se face si din bugetele Fondului Special pentru sanatate publica, constituit in afara bugetului de stat. Acest fond se gestioneaza de catre Ministerul Sanatatii, pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat ca anexa la bugetul de stat. Veniturile acestuia se constituie din surse cum ar fi taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii, amenzi aplicate in cursul exercitarii inspectiei sanitare de stat, sumele rezultate din valorificarea bunurilor din dotarea unitatilor sanitare si alte venituri proprii ale Ministerului Sanatatii si institutiilor sanitare publice finantate integral de la bugetul de stat.

 O alta sursa de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate o reprezinta cheltuielile populatiei pentru sanatate pentru acordarea unor servicii medicale sau medicamente, altele decat cele care intra in sfera asigurarilor sociale de sanatate. In plus, la unele actiuni in domeniul ocrotirii sanatatii pot contribui financiar si organizatiile non-guvernamentale cat si organismele internationale, prin acordarea de credite.

Ponderea cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice

Bugetul de stat

Pondera cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice a inregistart in anul 2009 o valoare de 3.52% in conditiile in care totalul cheltuielilor de capital au fost in suma de 3.171 mil.lei, suma raportata la un nivel total al cheltuielor bugetului public de stat in suma de 89.851,7 mil lei. In anul 2010, se va inregistra o usoara scadere a ponderii cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice in conditiile in care nivelul cheltuielilor curente au inregistrat o scadere, ajungand la o valoare de 3.012,4 mil lei, in timp ce volumul cheltuielilor bugetului de stat au crescut la o valoare de 102.627,73 mil lei. In anul 2011, se inregistraza insa o crestere a ponderii cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice nivelul acesteia finnd de 3.61%.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

La nivelul bugetului centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, ponderea cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice a inregistat o scadere, de la valoarea de 23.3% incepand cu anul 2009, pana la 19.9% in anul 2011. Acest lucru s-a datorat in general scaderii activelor nefinanciare incadrul bugetelor locale

Bugetul asigurarilor sociale de stat

In cadul bugetului asigurarilor sociale de stat, nivelul ponderii cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor publice au inregistat cele mai scazute valori, comparativ cu celelalete doua bugete componente al bugetului public national, respectiv bugetul de stat si bugetul unitatilor administrativ teritoriale, nivelul acestora fiind de 0.01% pentru anul 2009, pentru ca in anul 2011 sa atinga o valoare de 0.01%.

Ponderea operatiunilor financiare in totalul cheltuielilor publice

Bugetul de stat

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

In cadrul analizei nivelului operatiunilor financiare in totalul cheltuielilor publice, la nivelul bugetului de stat, incepand cu anul 2009 a avut loc o continua scaderea a ponderii acestor cheltuieli, valorile inregistrate fiind de 2.78% pentru anul 2009, 2.6% pentru anul 2010 respectiv 2.48% pentru anul 2011. Acesta scadere s-a inregistrat pe fondul cresterii nivelului imprumurilor contractate de stat de la in conditiile lipsei de lichiditati necesare acoperiri cheltuielilor publice. In ceea ce priveste bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, nivelul operatinilor financiare a fost 0.83% pentru anul 2009, continuand sa inregistreze o crestere de 1% pana in anul 2011, nivelul acesteia fiinde de 1.64%.

Ponderea platilor efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent in totalul cheltuielilor publice

Bugetul de stat

In anul 2009, la nivelul bugetului de stat, datorita unui nivel al platilor efectuate in anii precedenti si recuperate inanul curent de 402.3 mil lei, ponderea acestei categorii in totalul cheltuielilor bugetului de stat(89.851,7 mil.lei) a fost de 0.44%. Incepand cu anul 2010, datorita cresterii atat a nivelului platilor recuperate cat si a nivelului cheltuielilor publice totale, ponderea indicatorului a inregistat o scaderea de pana la 0.39%, pentru ca in anul 2011, nivelul acesteia sa fie de 0.23%.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

La nivelul bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, in conditiile in care, in anul 2009, nivelul platilor efectuate in anii precedenti si receperate in anul curent era de 232.6 mil. lei iar totalul cheltuielilor era de 49.088,3 mil lei, valoarea reportului dintre cele doua categorii de cheltuieli a fost de 0.47%, valoare ce va inregistra o continua scadere atingand valoarea de 0.38% in anul 2010 respectiv 0.33% pentru anul 2011.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

La nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat, comparativ cu celelalete doua bugete, ponderea platilor efectuate in anii precedenti si receperate in anul curent in totalul cheltuielilor publice va inregista o usoara crestere de la an la an, astfel daca in 2009 nivelul acestora era de 0.06% in anul 2011, ponderea acestora va fi de 0.075%.

Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

Pentru a determina suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice de la o perioada la alta vom calcula:

Modificarea absoluta a cheltuielilor publice

Cheltuieli curente

– bugetul de stat

– Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Bugetul asigurarilor sociale de stat

La nivelul bugetului de stat, modificarea absoluta a cheltuielilor curente pentru perioada 2009/2010 a fost de 10.990,3 mil lei, in conditiile in care , nivelul cheltuielilor curente atingea in anul 2010 o valoare de 97.348,2 mil lei, fata de 86.357,6 mil lei in anul 2009. Pentru perioada 2010/2010 modificarea absoluta va inregistra o valoare mai scazuta decat in perioada 2009/2010, datorita faptului ca nivelul cheltuielilor a inregistrat un nivel mai scazut de crestere intre anii 2010 si 2011, fata de 2009 si 2010, modificarea absoluta a cheltuielilor atingand valoarea de 2525,2 mil.lei.

La fel ca si in cadrul bugetului de stat, nivelul modificarii absolute a cheltuielilor curente pentru perioada 2009/2010 a fost mai mare fata de perioada 2010/2010, inregistrand o valoare de 2422,6 mil lei, cu 461.1 mil lei mai mare decat inperioada 2010/2010 (1893.5).

In ceea ce priveste modificarea absoluta a cheltuielilor curente ale bugetului asigurarilor sociale de stat , ponderea acestora a fost de 2256 mil lei in perioada 2009/2010 pentru ca in perioada 2010/2010 nivelul acestora sa fie de 5334.2, lucru datorat unei cresteri mai ridicate a chetuielilor curente pentru anul 2011.

Cheltuieli de capital

– bugetul de stat

– Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Bugetul asigurarilor sociale de stat

Datorita faptului ca nivelul cheltuielilor de capital in anul 2010 au avut un nivel mai redus decat in anul 2009, atat la nivelul bugetulu de stat, bugetului centralizat al unitatilor administrativ teritoriale cat si la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat, modificarea absoluta a cheltuielilor de capital a inregistrat valori negative. Astfel, la nivelul bugetului de stat in perioada 2009-2010 s-a inregistat valoarea de -158.6 mil lei, pentru ca la nivelul bugetelor locale, deficitul sa fie mai mare, si anume de -1139.6 mil.lei, in timp ce la nivelul bugetului asigurarilor de stat acesta sa fie de -3 mil lei.

In ceea ce priveste perioada 2010/2011, in cadrul bugetului de stat, la un nivel al cheltuielilor de 3820 mil lei pentru anul 2011 si 3012.4 mil lei, modificarea absoluta a cheltuielilor a fost de 817.6 mil. La nivelul bugetului centralizat al unitatilor administrativ teritoriale cat si la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat modificarea absoluta a cheltuielilor a inregistat valori mai mici comparativ cu bugetul de stat, si anume, 274.4 mil lei- bugetele locale, respectiv 0.9 mil lei bugetul asigurarilor sociale de stat.

Operatiuni financiare

– Bugetul de stat

– Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

In cadrul categoriei de cheltuielil- operatinuni financiare, in perioada 2009/2010, atat la nivelul bugetului de stat cat si la nivelul bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale s-au inregistrat valori pozitive ale modificarii absolute a cheltuielilor, astfel pentru gugetul de stat s-a inregistat o valoare de 167.3 mil lei, in timp ce, pentru bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, aceasta a fost de 221 mil lei. In cadrul perioadei 2010/2011, la nivelul bugetului de stat, datorita unui volum al operatiunilor financiare in valoare de 2634.2 inregistrat in anul 2011, volum mai mic decat in anul 2010- 2670.2, nivelul modificarii absolute este negativ -36 mil lei.La nivelul bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale insa, nivelul modificarii absolute este de 244.5 mil.lei

Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

– Bugetul de stat

– Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Bugetul asigurarilor sociale de stat

In ceea ce privesc platile efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent, in cadrul bugetului de stat in perioada 2009/2010 valoarea indicatorului a fost una negativa -0.8mil lei, pentru ca in perioada 2010/2011 sa at5inga un nivel de 154.2mil lei. In cadrul Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale modificarea absoluta aplatilor a inregistart o valoare de 38.7% in cadrul perioadei 2009-2010, si 259.5 mil lei in perioada 2010/2011.

Modificarea absoluta a cheltuielilor in cadrul bugetului asigurarilor de stat, a inregistart valori negative atat in perioada 2009/2010 (-6.5 mil lei), cat si in perioada 2010/2011 (11.6 mil lei.)

Modificarea relativa a cheltuielilor publice

Bugetul de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In perioada 2009/2010, din cifrele bugetare rezulta ca un procent semnificativ din cheltuieli sunt alocate pentru cheltuielile de capital, 12.72% urmate de operatinile financiare, 6.68% si cheltuielile de capital cu un procent de 5%, pentru ca procentul platilor efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent sa inregistreze valori negative -0.19%.

Pentru perioada 2010/2011 se poate observa un nivel mai mare de alocare a resurselor cheltuieli curente 2.59%, cheltuielile de capital inregistrand o crestere de 22.14% fata de perioada 2009/2010, in timp ce operatiunile de capital s-au confruntat o scadere semnificativa, nivelul acestora fiind de -1.3%. Pe de alta parte, plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent au inregistrat o crestere galopanta, ajungand la 38.2% astfel ,Sub aspect economic tendintele cheltuielilor publice pe categorii au reflectat politica de optimizare și rationalizare în domeniul cheltueililor și măsurile de reforme trasate de guvern.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

Prognoza de cheltuieli a bugetelor unitătilor administrativ-teritoriale este estimată reieșind, atît din baza de resurse disponibilă, cît și de măsurile de politică în domeniul cheltuielilor publice promovate la nivel national etc. Astfel nivelul cel mai ridicat al modificarii relative a cheltuielilor a fost inregistrat la nivelul operatiunilor financiare 53.9% respectiv 38.7% la polul opus situandu-se cheltuielile de capital -9.97% respectiv 2.66%.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

Pornind de la imperativul de

ajustări structurale în economie,

menite să asigure durabilitate

pozitiei fiscale a bugetului, se

impune ajustarea poverii chel-

tuielilor cu caracter social și în

special cele ineficiente, cu

fortificarea componentelor

de dezvoltare. Astfel, in perioada

2009/2010 cel mai mare procent de alocare l-au avut cheltuielile curente, in timp ce nivelul cel mai mic de alocare s-a inregistrat in cadrul categoriei de cheltuieli de capital -63.8%. In perioada 2010/2011 se inregistreaza cel mai mare nivel al modificarii relative a cheltuielilor, 52.9% in cadrul categoriei de cheltuieli de capital in timp ce celtuielile curente au inregistrat cea mai mica valoare, 12.5%.

Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

Bugetul de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In cadrul modificarii ponderii cheltuielilor publice in PIB, cheltuielile curente au ocupat in anul 2009/2010 2% din PIB cea mai importantă sursă de finanțare fiind fondurile publice, potrivit datelor INS.

In perioada 2010/2011

nivelul acestui indicator va

avea ovaloare negativa -1%

datoritafaptului ca au fost

alocate fonduripentru acti-

vitatea de cercetare-dezvoltare

în cele patru sectoare de

performanță si anume

2,04 miliardelei pentru

cheltuieli curente. In cadrul cheltuielilor de capital pentru prima perioada analizata, putem observa ca s-a inregistrat o valoare negativa, -0.1%., pentru ca in perioada urmatoare nivelul indicatorului sa creasca cu 1 procent, lucru datorat in principal cheltuielilor de capital pentru dotarea unităților care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare. La fel ca si in cadrul cheltuielilor de capital, si in cazul operatiunilor financiare s-au inregistrat aceleasi valori ale modificarii modificarii ponderii cheltuielilor publice in PIB, in timp ce in cadrul platilor efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent, nivelul acestora sa fie de 0.001% pentru 2009/2010 si 0.03% pentru perioada 2010/2011.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In cadrul analizei modificarii relative a cheltuielilor bugetului unitatilor administrativ teritoriale,

putem observa ca datorita unei majorari a nivelului cheltuielilor curente din anul 2010, comparativ cu anul 2009 de 2422.6, s-a obtinut un nivel cheltuielilor de 0.4% . In urma analizei celei de-a doua perioade 2010/2011 putem observa ca nivelul modificarii relative a cheltuielilor a inregistrat o scadere de -0.2% datorita faptului ca in anul 2011 copmarativ cu anul 2010, nivelul cheltuielilor au crescut in timp ce numarul populatie a continuat sa scada, fapt ce a dus la obtinerea unui rezultat negativ. Si in cadrul cheltuielilor de capital se mentine aceeasi tendinta negativa a modificarii relative a cheltuielilor, obtinandu-se astfel, pentru perioada 2009/2010 0.2% respectiv 1% . Analizand insa categoria operatinuni financiare observam ca in perioada 2009/2010 datorita faptului ca au fost semnate noi acorduri de împrumuturi și granturi cu finantare externă (cu Banca Mondială, Fondul International de Dezvoltare a Agriculturii (FIDA), Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiii, pentru realizarea unor proiecte de interes general si local, nivelul indicatorului a fost de 0.04% respectiv 0.03% pentru anul 2010/2011. Deasemenea, si in cadrul categoriei de plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent, s-a mentinut o tendinta pozita, 0.009% si 0.005% in perioada 2010/2011.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

Analiza modificarii relative

a cheltuielilor BASS , a dus

la obtinerea urmatoarelor

rezultate: pentru categoria

de cheltuieli curente s-a

obtinut un nivel de 0.4%

pentru ambele perioade de analiza.

In cadrul analizei cheltuielilor de capital, in perioada 2009/2010 datorita unui nivel mai scazut al cheltuielilor inregistart an anul 2010 -1.7 mil lei- fata de 4.7 mil lei in anul 2009, am obtinut o valoare negativa a indiscatorului, respectiv -0.00058%. In anul 2011, nivelul cheltuielilor au inregistrat o usoara crestere, ajungand la 2.6 mil lei, lucru ce a dus la obtinerea unui rezultat pozitiv, 0.00014%. In ceea ce privesc, platile efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent, acestea au fost in anul 2010 in suma de 28 mil.lei in timp ce in anul 2009 erau de 24.5 mil lei, lucru ce a facut ca rezultatul obtinut sa fie unul pozitiv,0.01%. In anul 2011 datorita cresterii atat a platilor recuperate cat si PIB, fata de anul 2010, nivelul indicatorului a inregistrat un nivel negativ, respectiv -0.0018%.

Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor

Bugetul de stat

– Cheluieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In anul 2010 datorita unui nivel al cheltuielilor publice de 97.248.2 mil lei, si un numar a populatiei de aproximativ 21.5 mil locuitori, am obtinut prin raportarea celor doua elemente un rezultat de 4.53 lei/loc. In timp ce in urma raportarii cheltuielilor publice pe anul 2009 (86.357.6mil lei) la populatia totala a tarii (21.5mil lei) am obtinut o valoare de 4.01 lei/locuitor. Pentru a determina ,modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor, am scazut cele doua rezultate obtinute, si am obtinut o valoare de 0.52 lei/loc. In perioada 2010/2011 nivelul indicatorului a inregistrat o usoara crestere, ajungand la o valoare de 0.72 lei/loc. La nivelul cheltuielilor de capital, in urma unui volum al cheltuielilor de 3.012,4 mil lei in anul 2010 respectiv 3.171 mil lei, si a raportarii acestora la populatia totala a tarii specifica fiecarei perioade am obtinut o valaoare a indicatorului de -0.006 lei/loc. In timp ce in perioada 2010/2011 datorita unui volum mult mai mare al cheltuielilor de capital inregistrate in anul 2011 (3830mil.lei) fata de anul 2010, am obtinut 0.06 lei/loc. In ceea ce privesc operatinule financiare, la fel ca si in cazul cheltuielilor de capital s-a inregistrat o crestere a acestor in anul 2010 fata de anul 2009, rezultatul obtinut in urma raportarii celor doua valori la totalul populatiei fiind de 0.01 lei/loc, in timp ce in anul 2011 acestea au inregistrat o usoara scadere, insa rezultatul a ramas constatnt. -0.01 lei/loc. In cazul platilor in perioada 2009/2010 s-a inregistrat un rezultat negativ -0.0007 lei/loc, in timp ce in eprioada 2010/2010 valoarea indicatorului a fost de 0.005 lei/loc.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

La fel ca si in cazul bugetului de stat , cheltuielile curente ale bugetului unitatilor administrativ teritoriale, au inregistrat o crestere in anul 2010 fata de anul 2009 de 2420.6 mil.lei, lucru ce a dus la obtinerea unui volum al cheltuielilor la totalul populatiei de 0.1 lei/loc. In anul 2011 se mentine tendinta de crestere a cheltuielilor datorita faptului ca salariile au inregistat o crestere usoara, fapt dorat in principal ,mentinerii unui nivel stabil al cheltuielilor curente, lucru ce adus la obtinerea unui nivel al indicatorului modificarii cheltuililor publice/locuitor de 0.34 lei/loc. In cadrul cheltuielilor curente s-a obtinut o valoare de -0.05lei/loc, in perioda 2009/2010 pentru ca in cea de a doua perioda analizata sa se inregistreze o crestere de pana la 0.08 lei/loc. Operatinile de capital au ocupat valori reduse ale raportului dintre cheltuielile publice si populatie si anume 0.01 lei/loc pentru perioada 2009/2010, respectiv 0.016 lei/loc pentru 2010/2011. Aceasi tendinta se observa si in cadrul platilor efectuate, respectiv 0.001 ei/ loc si -0.0003 lei/loc.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

La nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat modificarea cheltuielilor curente /locuitor a inregistrat o valoare de 0.1 lei/loc pentru perioda 2009/2010

respectiv 0.54 lei/loc in 2010/2011.Cheltuielile curente raportat la numarul de locuitori pentru perioda 2009/2010 au inregistrat o valoare negativa

de -0.0013, in timp ce pentru perioada 2010/2010 aceasta valoare a inregistart o crestere de pana la 0.00006 lei/loc. Platile efectuate au inregistrat 0.00097 lei/loc pentru perioada 2009/2010 si -0.0007 lei/loc.

Modificarea structurii cheltuielilor

Bugetul de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In cadrul modificarii structurii cheltuielilor publice ale bugetului de stat putem observa ca la nivelul cheltuielilor s-a inregistrat cel mai scazut nivel, si anume -1%, specific perioadei 2009/2010, in timp ce procentul cel mai ridicat din perioad vizata s-a inregistart in cadrul platilor efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent, respectiv 0.02%. In perioada 2010/2010 nivelul cel mai scazut al modificarii structurii cheltuielilor publice la avut operatinile financaire -0.1% in timp ce cheltuielile de capital au inregistrat cel mai ridicat nivel, de 0.3%.

Bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

Operatiuni financiare

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

La nivelul bugetului unitatilor

administrativ teritoriale rezultatele au

meninut aceeasi tendinta a valorilor,

respectiv, cea mai mica valoare inre-

gistrata in perioda 2009/2010 sa fie de

-0.8% specifica cheltuielilor de capital,

in timp ce cea mai ridicata valoare sa

revina operatiunilor financiare de 0.1%

. In perioada 2010/2011 nivelul cel mai ridicat l-au inregistrat tot platile efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent respectiv 0.012% in timp ce la polul opus s-au aflat, la fel ca si in perioada anterioara cheltuielile curente, cu o valoare de -0.2%.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

In cadrul bugetul asigurarilor sociale

de stat efectele crizei economice au

impus măsuri de protectie socială

suplimentară a populatiei nevoiașe,

astfel in anul 2010 nivelul cheltuie-

lilor publice au crescut la o valoare

de 195.898.2 cheltuielile curente

reprezentand 21.7% in timp ce

in anul 2009 acestea erau de 179.329.9 mil lei, cheltuielile curente avand un volum de 40.409.6 mil lei. In aceste conditii indicatorul modificarea structurii cheltuielilor publice in cadrul cheltuielilor curente au inregistrat o valoare de -0.3% in timp ce in perioada 2010/2011 datorita continuarii procesului de cretere a nivelului cheltuielilor curente, s-a obtinut o valoare de 1.4%. Cheltuielile de capital au inregistrat si ele o valoare negativa in perioada 2009/2010 la fel ca si in cazul cheltuielilor curente, -0.0017% pentru ca in perioada 2010/2011 sa ajunga la 0.00034%. Platile efectuate ai ocupat 0.012% in structura cheltuielilor publice in perioada 2009/2010 in timp ce in perioada 2010/2011 acestea sa inregistreze un nivel negativ de -0.003%.

Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea PIB

Bugetul de stat

In cadrul analizei indicatorului privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice ale bugetului de stat si modificarea PIB, putem observa ca in cadrul analizei comparative a anului 2009 cu anul 2010, la un nivel al cheltuielilor publice de 102.627.76 mil, respectiv 89.851.7 mil, si un nivel al PIB de 511.591 mil pentru anul 2010, repectiv 505.503 mil pentru anul 2009, valoarea indicatorului de corespondenta a fost de 1.12, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele cheltuielilor publice si cel al produsului intern brut si, deci o modificare mai rapida a cheltuielilor in raport cu PIB. Pentru perioada 2010/2010, valoarea indicatorului de corespondenta a fost de 0.9, ceea ce semnifica o modificare a cheltuielilor publice inferioare a modificarii PIB.

Bugetul centralizat al unitatilor administrtiv teritoriale

In cadrul bugetului centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, in perioada 2009/2010, nivelul indicatorului de corespondeta a fost de 1.09, avand in vedere un nivel de 50.631,2 mil cheltuieli publice si 511.591 mil PIB, pentru anul 2010, respectiv 49.088,3 mil reprezentatd valoarea cheltuielilor publice si o valoare a PIB de 505.503 mil. Deoarece valoarea indicatorului de corespondenta este mai mare decat 1, modificarea cheltuielilor in raport cu PIB va fi mai rapida. Deasemena, si in cadrul bugetului de stat, valoarea indicatorului de corespondenta pentru perioada 2010/2011, este de 0.97, semnificand o modificare a cheltuielilor publice inferioare modificarii PIB.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Analizand indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea PIB, in cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat, putem observa ca atat la nivelul perioadei 2009/2010, cat si la nivelul perioadei 2010/2011 valoarea indicatorului de corespondenta a fost una supra unitara lucru ce duce la o modificarea a volumului cheltuililor publice mai rapida in raport cu PIB.

Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB

Bugetul de stat

Bugetul centralizat al unitatilor administrtiv teritoriale

Bugetul asigurarilor sociale de stat

In cadrul analizei elasticitatii cheltuielilor publice ale bugetului de stat in raport cu PIB, pentru perioada de analiza 2009/2010 s-a obtinut o valoare a coeficientului de elasticitate de 11.8, lucru ce semnifica o valoare supraunitara aintre indicele cheltuielilor publice si cel al PIB. In ceea ce priveste elasticitatea cheltuielilor publice ale bugetului de stat in raport cu PIB pentru perioada 2010/2011, valoarea acesteia a fost de 0.52, valoare ce preinta o modificarea acheltuielilor inferioara in raport cu modificarea PIB.

In ceea ce priveste bugetul centralizat al unitatilor administrativ teriotoriale, elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB a inregistrat in perioada 2009/2010 o valoare de 2,6, valoare ce face ca modificarea cheltuielilor publice in raport cu PIB sa fie mai rapida, in timp ce, in perioada 2010/2011 acesta sa inregistreze o valoare 0,67 – cheltuielile publice modificandu-se intr-un ritm inferior modificarii PIB.

La nivelul bugetul asigurarilor sociale de stat, , elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB, a inregistrat o valoare supraunitara atat pentru prima perioada analizata cat si pentru cea de-a doua perioada de analiza , 4.6 respectiv 1.7.

Concluzii

Dupa cum am putut observa, in lucrarea de fata, plecand de la constatarile generale, am considerat utila o analiza a structurii cheltuielilor publice prevazute in Bugetul public national al Romaniei in perioada 2009-2011, pentru a concluziona in ce masura alocarea resurselor publice raspunde satisfacerii nevoilor de bunuri si servicii publice si acopera cererea de utilitati care vine de la cetateni in conditiile unei situatii economice dificile, datorate de efectele crizei economice.

Din cele prezentate anterior reiese ca, evolutia cheltuielilor publice, ca fenomen economic, se înscrie în contextul dezvoltarii economice si sociale a fiecarei tari, aflându-se în relatie directa cu dezvoltarea institutiilor statului si cu particularitatile sistemului social-economic existent. Apar, astfel, diferentieri sensibile în privinta volumului si structurii cheltuielilor publice, atât în timp cât si în spatiu, ele înregistrând, în principiu, o tendinta generala de crestere. Astfel, volumul cheltuielilor bugetului public national a inregistrat o crestere considerabila de la un an la anul, incepand cu anul 2009 – 179.329,9 mil. lei, crescand in anul 2010, la 195.898,2 mil.lei. In anul 2011, s-a revizuit structura cheltuielilor bugetare prin majorarea cheltuielilor ce conduc la creștere economică, prin alocarea unor fonduri insemnate cheltuielilor pentru investiții, reducerea și redirecționarea subvențiilor bugetare, și proiecția unor creșteri salariale în strânsă corelație cu productivitatea muncii, volum cheltuielilor bugetului public national, ajungand la 207.113,6 mil lei.

În scopul realizării prevederilor programului de stabilizare și relansare economică pe anii 2009-2011, Guvernul s-a angajat în optimizarea numărului de angajati în sectorul bugetar pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fiscale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector iar din punct de vedere al sustenabilitatii pe termen mediu si lung, este important ca eventualele cresteri ale cheltuielilor cu salariile in sectorul bugetar din anii urmatori sa se faca doar in linie cu evolutia activitatii economice si in special cu castigurile de productivitate. In acest sens punctele de bază ale politicii fiscale a Guvernului în perioada 2009 -2011, au fost scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu circa un miliard de euro, de la 10,19 la 9,14 miliarde de euro

In contextul situatiei economice actuale in care se afla tara, prioritățile autorităților ar trebui să fie atragerea fondurilor europene, prioritizarea și creșterea eficienței investițiilor publice, îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor bugetare, crearea de locuri de muncă, eficientizarea companiilor de stat, dar și continuarea reformelor și a acordului cu FMI și Comisia Europeană, pentru a beneficia în continuare de încrederea piețelor externe și a agențiilor de rating, iar fara un sistem fiscal stabil Romania nu are nicio sansa de a se dezvolta pe viitor. 

Asadar majorarea cheltuielilor bugetului public national ar avea ca efect, nu doar creșterea deficitului bugetar, ci și amplificarea riscului unor efecte adverse indirecte prin scăderea încrederii piețelor financiare internationale.

BIBLIOGRAFIE

Reviste si publicatii

ANEXE

Bugetul general consolidat 01.01-31.12.2009

Sursa:Ministerul finantelor publice

Bugetul general consolidat 01.01-31.12.2010

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Bugetul general consolidat- preliminar 01.01-31.12.2011

Sursa:Ministerul finantelor publice

BIBLIOGRAFIE

Reviste si publicatii