Cheltuielile Bugetare

Economie

Cheltuielile Bugetare

Byadmin ianuarie 1, 2024

b#%l!^+a?

Capitolul I. Bugetele locale si cheltuielile bugetare

Bugetele locale. Conținut economic, funcții și rol

Finanțele publice exprimă relații economice sub formă bănească, care apar în procesul repartiției produsului intern brut, în special a venitului național, cu prilejul constituirii și repartizării de fonduri centralizate și necentralizate în scopul satisfacerii unor nevoi generale ori a colectivităților publice.

Finanțele publice locale reprezintă o parte componentă a finanțelor publice alături de finanțele publice ale administrației centrale de stat. Statul își îndeplinește funcțiile sale atât prin organe centrale, cât și prin organe locale. Autonomia financiară locală constituie o garanție a unei autonomii locale reale. Astfel, finanțele publice locale pot fi definite ca „un b#%l!^+a?sistem de relații economice prin care se mobilizează și se utilizează resurse bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerințe colective reprezentate de învățământ, cultură, asistență socială, servicii publice, dezvoltare”.

De asemenea, „finanțele publice locale reflectă raporturile economice prin care se constituie și utilizează resurse bănești la nivelul unităților administrativ-teritoriale, fără o contraprestație directă și imediată în vederea satisfacerii unor cerințe social-culturale, economice și a furnizării unor servicii publice de către instituțiile autorităților administrației publice locale”.

Finanțele publice locale mijlocesc procesele de formare, repartizare și utilizare a fondurilor bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale.

Conținutul finanțelor publice locale este reflectat de anumite trăsături:

relațiile economice prin care se mobilizează, repartizează și utilizează resursele financiare la nivel local se exprimă în formă bănească. Între raporturile economice prin care se mobilizează, repartizează și utilizează resurse bănești și procesele în formă materială se manifestă relații de interconexiune. Procesele materiale generează raporturi economice exprimate în bani prin care se formează și utilizează fonduri bănești iar acestea la rândul lor influențează asupra proceselor materiale.

b) finanțele publice locale exprimă un transfer de valoare ce se realizează b#%l!^+a?între?partcipanții la relațiile economice prin care se constituie și utilizează fonduri bănești la nivel local.

Transferul de valoare realizat prin intermediul finanțelor publice locale determină modificarea patrimoniului deținut de participanții las relațiile economice de mobilizare și repartizare a fondurilor bănești, respectiv persoane juridice, persoane fizice și autorități ale administrației publice locale. Transferul de valoare exprimă un transfer de putere de cumpărare, deoarece participarea prin impozite și taxe la bugetul local contribuie la reducerea disponibilităților bănești și a puterii de cumpărare la unele persoane fizice sau juridice și la creșterea puterii de cumpărare a unității administrativ-teritoriale;

c) trasferul de valoare prin finanțele locale se realizează fără o contraprestație directă și imediată, ceea ce înseamnă că persoana de la care se transferă resurse bănești la bugetul local, nu primește în mod direct și imediat un echivalent în bunuri, servicii sau bani. Finanțele publice locale reflectă participarea persoanelor fizice și juridice sub formă de impozite și taxe, la formarea veniturilor bugetelor locale fără o contraprestație directă și imediată. De asemenea, transferul de valoare de la fondurile financiare publice locale către anumite persoane fizice și juridice se efectuează fără o contraprestație directă din partea acestora.

Transferul de valoare fără o contraprestație directă și imediată în cadrul finanțelor publice locale nu presupune o anumită corelație între contribuțiile prin impozite și taxe și sumele de care beneficiază o persoană fizică sau juridică de la bugetul local.

d) transferul de valoare prin intermediul finanțelor locale urmărește satisfacerea unor cerințe colective cum sunt cele privind învățământul, cultura, ocrotirea sănătății, asistența socială, servicii publice și dezvoltare.

Nevoile de resurse la nivelul societății și posibilitățile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat.

Legea privind finanțele publice precizează că gestionarea resurselor financiare b#%l!^+a?publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetele locale.

Acest sistem unitar și corelat de fonduri formează bugetul general consolidat rezultat prin eliminarea transferurilor dintre bugete și prin care se dimensionează și se compară, la nivelul unui an, veniturile și cheltuielile statului și ale celorlalte instituții publice. Bugetul general consolidat reflectă, așadar, „fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale și nefiscale și de repartizare a acestora pe destinații în conformitate cu nevoia socială și cu obiectivele de politică financiară specifice anului la care se referă”.

Importanța majoră a bugetului în cadrul sistemului finanțelor, și pe un plan mai larg, în acela al relațiilor economice și sociale rezultă din faptul că :

bugetul participă în mod direct la îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului;

bugetul asigură autonomia reală a colectivităților locale constituite în cadrul unităților administrativ-teritoriale;

bugetul garantează realizarea efectivă a protecției sociale a unor unor categorii b#%l!^+a?importante;

bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naționale.

Bugetele locale reprezintă partea principală a finanțelor publice locale care reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acțiunilor social culturale, economice și de altă natură din competența autorităților administrației publice locale.

Bugetele locale cuprind bugetele unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică (comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București) și se elaborează în condiții de autonomie. Autonomia stimulează inițiativa locală în realizarea veniturilor și satisfacerea cerințelor sociale locale. În cazul în care veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale, stabilite în conformitate cu legea, sunt devansate de cheltuieli, bugetele locale pot beneficia de transferuri de fonduri bănești de la bugetul de stat.

Bugetul local, poate fi abordat ca și conținut din mai multe puncte de vedere:

Bugetul local – ca document – program

Bugetul local – ca lege

Bugetul local – ca sistem de fluxuri financiare

Bugetul local – ca instrument al politicii Consiliului Local în domeniul fiscalității

Bugetul local – ca document – program este documentul prin care se prevăd anual resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale și cheltuielile publice locale.

Bugetul local ca lege este actul juridic prin care se prevăd și se aprobă veniturile și b#%l!^+a?cheltuielile unităților administrativ-teritoriale și a instituțiilor publice subordonate acestora.

Ca sistem de fluxuri financiare, bugetul local exprimă ansamblul fluxurilor financiare de formare a veniturilor publice locale și de repartizare a acestora pe destinații și ordonatori de credite în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială ale?comunității locale și ale politicii financiare.

Privit ca un instrument al politicii Consiliului Local în domeniul fiscalității, prin bugetul local se stabilește volumul resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de cuantumul cheltuielilor publice locale și cadrul legal de așezare a impozitelor și taxelor locale.

Bugetul local își îndeplinește misiunea sa socială prin funcțiile pe care le exercită:

funcția de previziune;

funcția de repartiție;

funcția de control.

Atât funcția de repartiție cât și funcția de control sunt și funcții ale finanțelor publice – potrivit concepției majorității specialiștilor în domeniu.

Funcția de previziune (previzională) a bugetului cunoaște două componente:

previzionarea (evaluarea) veniturilor;

previzionarea (evaluarea) cheltuielilor.

Atât evaluarea veniturilor cât și evaluarea cheltuielilor are la bază metode prin care se stabilește volumul și dimensiunea acestora, grupate în două categorii: metode clasice și metode moderne.

La determinarea veniturilor cât și a cheltuielilor publice locale trebuie să se țină seama și de o serie de factori conjuncturali cum sunt:

sarcinile și responsabilitățile asumate de consiliile locale;

stimularea dezvoltării economico – sociale a comunității locale;

programele de investiții noi și în derulare ale comunității; b#%l!^+a?

politica de protecție socială și asistență socială.

Funcția de previziune a bugetului prezintă o importanță deosebită întrucât în funcție de metodele utilizate, și factorii de influență luați în considerare se dimensionează veniturile și cheltuielile publice locale cu rol hotărâtor asupra calității și nivelului serviciilor publice furnizate colectivităților locale.

Funcția de repartiție a finanțelor publice locale se manifestă prin constituirea fondurilor bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale se manifestă prin constituirea fondurilor bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale și redistribuirea lor pentru satisfacerea unor cerințe colective delimitate prin competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale.

Funcția de repartiție, ca funcție comună atât finanțelor publice cât și bugetului local cunoaște două faze: constituirea fondurilor și distribuirea acestora.

La constituirea fondurilor participă contribuabilii: persoane juridice indiferent de forma de proprietate, persoanele fizice, instituțiile publice și unitățile subordonate acestora.

În cadrul acestei faze, contribuabilii sunt obligați să respecte mecanismul fiscal de determinare a impozitelor și taxelor locale, să respecte legislația fiscală și termenele scadente pentru plata acestora. Orice abatere în acest sens este sancționată cu amenzi contravenționale sau, după caz, cu sancțiunile prevăzute pentru evaziunea fiscală.

Constituirea fondurilor de resurse financiare publice locale îmbracă diferite forme: impozite, taxe, amenzi, penalități, venituri din valorificarea unor bunuri aparținând b#%l!^+a?domeniului privat, venituri din concesiuni și închirieri, etc.

Ce-a de a doua fază a funcției de repartiție constă în distribuirea fondurilor de resurse financiare publice locale în funcție de nevoile sociale ale comunității. Caracteristic acestei faze este faptul că distribuirea fondurilor are loc pe structura nevoilor sociale menționate în legea bugetară anuală. Se poate vorbi în această etapă de distribuirea sarcinilor și funcțiilor statului între autoritățile locale și cele centrale. Anual, structura nevoilor sociale este puternic influențată de rezultatul descentralizării serviciilor publice furnizate comunităților locale. Beneficiarii distribuirii fondurilor sunt atât persoanele fizice cât și persoanele juridice.

Distribuirea resurselor financiare publice locale reprezintă dimensionarea volumului cheltuielilor publice locale pentru: învățământ, cultură, asistență și protecție socială precum și alte acțiuni privind serviciile și dezvoltarea publică.

Importanța funcției de repartiție este determinată și de volumul de resurse financiare operat de la diverse persoane fizice și juridice și apoi către diferiți beneficiari.

Funcția de control – ca și funcție a bugetului local urmărește modul în care se mobilizează resursele bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale, efectuarea cheltuielilor, administrarea patrimoniului public și privat și utilizarea resurselor bănești în conformitate cu prevederile legale.

Controlul îmbracă diferite forme, fiind realizat de organe diferite și folosind instrumente diferite. Fiecare domeniu de activitate controlat trebuie abordat din trei puncte de vedere: b#%l!^+a?

sarcinile specifice care îi revin; b#%l!^+a?

efortul financiar al comunității locale pentru susținerea acestuia;

efectele utile ale domeniului de activitate.

Prin intermediul controlului se are în vedere realizarea unor obiective cum sunt:

protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

desfășurarea activității instituțiilor publice în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență.

Controlul se exercită sub diferite forme, la nivelul utilizatorilor de fonduri:

auditul intern

controlul intern

controlul financiar preventiv

Auditul intern – ca și activitate organizată independent constă în efectuarea de verificări, inspecții și analize ale sistemului propriu de control intern în scopul evaluării modului de utilizare a resurselor în condiții de economicitate, eficacitate și eficiență și de constatare a deficiențelor și ameliorare a performanțelor sistemului de control intern.

Controlul intern – cuprinde la rândul său ansamblul măsurilor întreprinse la nivelul utilizatorilor de fonduri în scopul: respectării legalității, protejării activelor și resurselor, efectuării de înregistrări corecte și complete.

Controlul financiar preventiv – este definit ca și activitate prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.

Formele de control menționate se exercită în cea de-a doua fază a funcției de repartiție a bugetului local. În cadrul primei faze de constituire a fondurilor, forma de control care este cea mai frecvent întâlnită este cea de control fiscal.

Controlul fiscal cuprinde ansamblul activităților care au ca scop verificarea realității declarațiilor, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabili. Atât controlul fiscal pe de o parte cât și controlul intern, financiar preventiv și în final auditul public intern pe de altă parte constituie formă de manifestare a funcției de control a bugetului local în România, controlul la nivelul bugetului local fiind exercitat de organe ale Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor Publice, organe specializate din?structurile instituțiilor publice, direcțiile generale ale finanțelor publice.

Atribuții de control mai exercită: Consiliul Local – control politic, primarul sau președintele Consiliului Județean – control administrativ precum și alte organe.

Ca parte a sistemului bugetar, bugetele locale îndeplinesc un rol complex, care decurge din rolul general al bugetului de stat. Astfel, „bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora pe plan local în funcție de sarcinile care revin fiecărei unități administrativ-teritoriale”. În strânsă legătură cu rolul financiar se află rolul său economic, realizându-se în acest mod o corelație mai strânsă între deciziile de efectuare a cheltuielilor publice și costul real al resurselor implicate. Cum administrațiilor locale le revin o serie de sarcini economice (construirea infrastructurii locale, extinderea rețelelor de alimentare cu apă, asigurarea iluminatului public, organizarea transportului și gestionarea întrepriderilor statului aflate în subordonare locală etc.) se presupune că finanțarea acestor unități din resursele bugetelor locale asigură o gestionare mai eficientă a resurselor și elimină treptele birocratice. De asemenea, prezumția teoretică a eficacității cheltuielilor este asociată cu posibilitatea modelării impozitelor, taxelor și b#%l!^+a?contribuțiilor cetățenilor și agenților economici, în funcție de avantajele de care beneficiază fiecare dintre aceștia de pe urma utilităților publice.

Un rol important revine bugetului local din punct de vedere social-cultural. Cel mai important loc îl ocupă în acest sens cheltuielile cu învățământul, a cărui finanțare cade majoritar în sarcina administrațiilor locale. Bugetele locale contribuie în mare măsură la finanțarea activităților culturale, dar și a celor de natură socială, cum ar fi: asigurarea locuințelor de tip social pentru cei cu venituri foarte mici, acordarea asistenței sociale, protejarea sănătății prin rețeaua de spitale regionale, asigurarea ordinii publice și a bunăstării publice.

În măsura în care administrațiile beneficiază de autonomie legislativă, bugetul local poate îndeplini și un important rol politic. Stabilirea impozitelor și a contribuțiilor locale fiind în sarcina organelor alese, ca și modul de alocare al acestora pe destinații, pot constitui factori importanți de influențare a electoratului, care are posibilitatea de a urma și controla modul în care sunt cheltuiți banii publici pe plan local.

Rolul și modul de îndeplinire a prevederilor bugetare depind în mare măsură de relațiile existente între diferitele bugete locale și între acestea și bugetul central, deoarece fluxurile bănești și financiare ce se desfășoară între comunități, precum și modalitatea de echilibrare a acestora prin alocațiile primite de la bugetul de stat fac să apară o serie de variabile care influențează activitatea economică și financiară în plan local.

În prezent în țara noastră regimul juridic al bugetelor locale este stabilit atât prin Legea finanțelor publice (Legea nr.500/2002), cât și prin Legea finanțelor publice locale b#%l!^+a? (O.U.nr.45/2003) și Legea administrației publice locale (Legea nr. 215/2001).

1.2. Conținutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte și persoane fizice și juridice pe de altă parte , cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia .

Considerăm și noi că, potrivit clasificației economice, cheltuielile publice se împart, în: cheltuieli curente sau de funcționare și cheltuieli de capital, cu caracter de investiții, celelalte criterii fiind date de clasificația funcțională și cea administrativă.

Cheltuielile publice înglobează :

Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive la nivelul bugetelor b#%l!^+a?administrațiilor publice centrale (bugetul de stat, bugetul asigurărilor de sanatate, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de somaj, bugetele instituțiilor publice , autonome și altele). La statele cu structură federală, se cuprind și cheltuielile autorităților publice ale statelor, regiunilor sau provinciilor.

Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive în bugetele administrațiilor publice locale, pe trepte, ale acestora .

Cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe.

Cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul organismelor internaționale și distribuite, pe programe, statelor beneficiare.

Printre factorii care influențează creșterea cheltuielilor publice se regăsesc :

Factori demografici care se referă la creșterea populației și la modificarea structurii acesteia pe vârste, pe categorii socio-profesionale. O astfel de evoluție determină creșterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcționarilor publici, a celor cu caracter socio-cultural, precum și sporirea locurilor de muncă în sectorul public.

Factori economici care privesc dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia pe b#%l!^+a?baza cercetării științifice. În acest caz bugetul joacă un rol de filtru și asigură redistribuirea pe principii echitabile și eficiente.

Factori sociali – creșterea venitului mediu pe locuitor antrenează preocuparea statului, care trebuie să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale b#%l!^+a?b#%l!^+a? (salariați, pensionari etc).

Urbanizarea se referă la dezvoltarea centrelor urbane și a unor unități publice prin creșterea cheltuielilor publice

Factori militari – creșterea cheltuielilor publice legate strict de cheltuieli militare.

Factori de ordin istoric – care acționează prin transmitarea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli și de suportare a poverii făcute în anii anteriori, prin împrumuturi publice.

Factori politici, care se referă la creșterea sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul „jandarm” la statul „providență” , la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului, pentru care se recurge la procedura cheltuielilor publice.

1.3. Clasificarea cheltuielilor publice

Acestea pot fi clasificate după mai multe criterii și anume :

Criteriul adiminstrativ presupune clasificarea cheltuielilor în funcție de instituțiile și organele publice prin care se consumă acestea, respectiv :

Ministere

Instituții departamentale

Unități administrativ- teritoriale etc

Criteriul repetabilității le clasifică în :

Cheltuieli ordinare b#%l!^+a?

Cheltuieli extraordinare, al căror volulm este imprevizibil și care sunt, de regulă, cuprinse în fondul de rezervă al guvernului, al consiliilor județene și locale sau al altor instituții publice.

Criteriul financiar presupune clasificarea acestora în:

Cheltuieli cu caracter definitiv

Cheltuieli cu caracter temporar b#%l!^+a?

Cheltuieli cu caracter posibil (virtual) , care se efectuează în anumite condiții, cum ar fi intrarea în funcțiune a garanțiilor acordate de stat pentru creditele care nu mai pot b#%l!^+a?fi rambursate de contractanți (împrumuturile private externe garantate de stat).

Criteriul economic grupează cheltuielile publice după natura lor, prin prisma conținutului economic al acțiunilor de finanțat:

Cheltuieli curente (salarii, materiale, servicii)

Cheltuieli de capital (investiții, dezvoltare)

Cheltuieli de transfer , care în fapt nu reprezintă cheltuieli propriu-zise penru bugetul care le acordă, ci numai pentru bugetul care le cheltuie efectiv.

Crieteriul funcțional permite precizarea domeniilor spre care se îndreaptă cheltuielile, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială, cultura, religia, administrația de stat, activitățile economice (industrie, transport, agricultură), locuințele, serviciile comunale, apărarea, ordinea publică, siguranța națională etc.

Instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) folosesc criteriul funcțional și cel economic în felul următor:

Clasificația O.N.U. a cheltuielilor publice pe baza criteriului funcțional:

Total cheltuieli publice

Servicii publice generale și ordine publică

Presedinția sau instituția regală b#%l!^+a?

Organe legislative

Instituții de ordine publică și securitate

Justiție, procuratură, notariat

Alte instituții de drept public

Aparatul administrativ-economic și financiar cu caracter executiv

Apărare

Armată

Cercetare științifică și experiențe cu arme

Baze militare pe teritorii străine

Participarea la blocuri militare

Participarea la conflicte militare

Lichidarea urmărilor războaielor

Educație b#%l!^+a?

Școli primare, generale, licee

Universități și colegii

Institute de cercetare fundamentală b#%l!^+a?

Institute post universitare

Sănătate

Spitale și clinici

Unități profilactice, antiepidemice etc b#%l!^+a?

Institute de cercetări

Securitate socială si bunăstare

Asistență socială

Asigurări sociale

Protecție socială

Actiuni economice

Acțiuni în favoarea unităților economice de stat și ale unităților private din unele ramuri economice ; combustibil și energie ; agricultură, minerit, industrie și construcții , transporturi și comunicații ; alte afaceri economice

Subvenții pentru export

Participarea la organisme internaționale economice

Participarea la societăți internaționale economice

Cheltuieli de cercetare în domeniul economic

Locuințe și servicii comunale

Locuințe și întreținerea lor

Alte servicii comunale

Recreație, cultură și religie

Instituții și acțiuni culturale

Spații de agrement

Instituții de cult

Alte cheltuieli

Clasificația O.N.U. a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic: b#%l!^+a?

Total cheltuieli publice și împrumuturi minus rambursări

Total cheltuieli publice

Cheltuieli care reprezintă consum definitiv de venit național; bunuri și servicii publice (salarii, bunuri materiale, servicii, alte achiziții) b#%l!^+a?

Dobînzi aferente datoriei publice

Subvenții de exploatare și alte transferuri curente ; transferuri la alte niveluri ale bugetului național

Formarea brută de capital : investiții brute, stocuri materiale b#%l!^+a?

Achiziții de ternuri și active necorporale

Transferuri de capital

Împrumuturi minus rambursări

Intrări de credite externe (se adaugă)

Rate anuale de rambursat (se scad).

În România, potrivit Legii bugetului pe anul 2014 din punctul de vedere al conținutului lor economic, cheltuielile publice finanțate prin bugetul de stat se clasifică, spre exemplu, astfel:

Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, fonduri de reserve, transferuri între unități ale administrației publice, alte transferuri, asistență social, alte cheltuieli;

Cheltuieli de capital: active nefinanciare, active financiare;

Operațiuni financiare: Împrumuturi, Rambursări de credite;

Rezerve, excedent/deficit.

Din punct de vedere funcțional, al domeniilor spre care sunt îndreptate, cheltuielile publice (pe același an) se clasifică în :

PARTEA I – Servicii publice generale b#%l!^+a?

Autorități publice și acțiuni externe

Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare

Alte servicii publice generale

Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi

Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației

PARTEA a II a – Apărare, ordine publică și siguranță națională

Apărare

Ordine publică și siguranță națională

PARTEA a III a – Cheltuieli social-culturale

Învățământ

Sănătate b#%l!^+a?

Cultură, recreare și religie

Asigurări și asistență socială

Asigurări și asisteță socială pentru accidente de muncă sși boli profesionale

PARTEA a IV a – Servicii și dezvoltare publică , locuințe, mediu și ape b#%l!^a?

Locuințe, servicii și dezvoltarea publică

Protecția mediului

PARTEA a V a – Acțiuni economice

Actiuni generale economice , comerciale și de muncă

Combustibili și energie b#%l!^+a?

Industria extractivă , prelucrătoare și de construcții

Agricultură, silvicultură , pisciculturp și vânătoare

Transporturi

Comunicații

Cercetare și dezvoltare în domeniul economic

Alte acțiuni economice

PARTEA a VI a – Rezerve, Excedent/Deficit.

1.4. Cheltuielile bugetare

Trebuie făcută distincție îintre noțiunea de cheltuieli publice și cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate în sectorul public prin intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituții social-culturale, armata etc) care se acoperă fie din bugetul statului (pe plan central sau local) fie din bugetele proprii, pe seama veniturilor obținute.

Cheltuielile bugetare reprezintă cheltuielile publice care se acoperă din resurse prevazute în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele instituțiilor publice autonome. b#%l!^+a?

Cheltuielile bugetare sunt cuprinse în bugetele din cadrul sistemului public de bugete, definit conform Legii Finanțelor Publice. Deci, cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă b#%l!^+a?decât cheltuielile publice. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice , dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Cheltuielile publice cuprind :

Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare , constituite în :

bugetul de stat

bugetul asigurărilor sociale de stat

bugetele locale b#%l!^+a?

bugetele instituțiilor publice autonome

Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație specială

Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara bugetului , prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice autonome

Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului

Cheltuieli finantate din alte surse decât cele bugetare ( credite externe, fonduri externe nerambursabile).

Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazează pe câteva principii:

Efectuarea cheltuielilor bugetare este condiționată de prevederea expresă și aprobarea nivelului acestora de către Parlament sau de consiliile locale, dupa caz, în conformitate cu legile în vigoare;

Nerambursabilitatea sumelor alocate și cheltuite conform destinațiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

Efectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condițiilor legale și nu numai de constituirea (existența) resurselor bănești; b#%l!^+a?

Finanțarea se efectuează în funcție de gradul de subordonare a instituțiilor sau activităților cu caracter bugetar : din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor socialede stat, din bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale;

Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv și acordarea vizei cu ocazia operațiunilor de deschidere a finanțării, de alocare și utilizare a resurselor financiare publice.

Cheltuieli bugetare, parte componenta a cheltuielilor publice, sunt finanțate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele locale sau din bugetele instituțiilor publice autonome.

Bugetele de venituri și cheltuieli publice se elaborează și se execută având drept coordonată esențială respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri și cheltuieli constituit la nivelul Primăriei Orasului Nehoiu este un buget autonom cu o autonomie funcțională și de gestionare a resurselor publice. În ceea ce privește cheltuielile publice, este necesară și o grupare a acestora după natura lor, adică: salarii, contribuții, deplasări, detașări, transferări, materiale, reparații curente, apă, energie electrică, etc. b#%l!^+a?

Gruparea cheltuielilor după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinațiile principale .Este necesar să se știe și care a fost structura cheltuielilor , precum și cea aferentă desfășurării activității aparatului propriu a Primăriei Orasului Nehoiu. Această grupare se realizează cu ajutorul b#%l!^+a?clasificației economice a cheltuielilor.

Conform Legii 273 din 2007,articolul 5 privind finanțele publice locale,cheltuielile, la rândul lor, se clasifică după câteva criterii, mai precis:

– pe ordonatori de credite (primarii, președinții consiliilor județene — care sunt ordonatori primari, precum și instituții care, conform legii, primesc și gestionează bani publici care pot fi ordonatori secundari sau terțiari);

– pe destinații — activități, proiecte, programe, obiective.

Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează înstrictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. În buget, cheltuielile apar întâi pe total, conform clasificației economice.În continuare apar cheltuielile defalcate pe părți, conform clasificației funcționale, prezentate distinct pe sectoare și, în cadrul lor, detaliat pe capitole, subcapitole,articole și aliniate, prevăzute în clasificația economică.

In cadrul instituțiilor publice o categorie importantă de cheltuieli o reprezintă cheltuielile cu personalul. In cadrul acestora avem incluse cheltuielile cu salariile in bani,adică indemnizații,salariul de bază, garanții de merit, etc, dar si cheltuieli salariale in natură, acestea fiind reprezentate de tichete de masă, norme de hrană, tichete de vacantă, etc.

De asemenea, exista si contribuții pentru asigurările sociale datorate de angajator, fiind foarte important faptul ca Instituțiile publice nu datorează contribuții pentru garantarea creanțelor salariale și nici comision către Inspectoratul Teritorial de Muncă. b#%l!^+a?

Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal în cazul instituțiilor publice se pleacă de la organigrama instituției. Aceasta cuprinde numărul de posturi, gradele de salarizare, precum și diferențierea personalului pe trepte de salarizare.

Salarizarea personalului autorităților și instituțiilor publice care și-au schimbat regimul de finanțare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, din instituții finanțate integral din venituri proprii în instituții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat se realizează potrivit prevederilor contractelor colective de muncă legal încheiate, până la împlinirea termenului pentru care au fost încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobate.

Cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevăzute la alin. (4), se stabilește de conducătorul instituției sau autorității publice, astfel încât să se asigure încadrarea în cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.

b#%l!^+a?

Capitolul II. Organizarea si functionalitatea Primăriei Nehoiu

2.1. Scurt istoric

Nehoiu este un oraș în județul Buzău, regiunea istorică Muntenia, România. Este situat în zona montană a județului, pe cursul superior al râului Buzău.

Această localitate reprezintă o unitate administrativ-teritorială, compusă dintr-o structură dualistă, având în componență atât o zonă urbană, cât și o zonă rurală.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al orașului era organizat în mai?multe comune rurale din plaiul Buzău al județului Buzău. Astfel, centrul orașului împreună cu localitățile vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu 28 de elevi în Păltineni. Reședința comunei era încă de pe atunci cătunul Nehoiu.

Satele din extremitatea nordică a orașului (Nehoiașu, Lunca Priporului, Vinețișu și Bâsca Rozilei) făceau parte din comuna Nehoiașu (care cuprindea și teritoriul actual al comunei Siriu). Școala cu 45 de elevi din comuna Nehoiașu funcționa în satul Lunca b#%l!^+a?Priporului.

Satele din zona sudică a orașului (Stănila, Mlăjet, Chirlești) alcătuiau comuna Mlăjetu, formată din cătunele Chirilești, După Piatră, Între Sibice, Mlăjet, Păcura, Stănile, Topilele, Trestioara, Valea Lupului, Valea Rea și Valea Sibiciului, având în total 3150 de locuitori ce trăiau în 588 de case. În comună funcționau 2 mori, un făcău, o școală cu 30 de elevi și 4 biserici ortodoxe — la Mlăjetu, Stănila, Valea Lupului și Valea Sibiciului.

În 1925, cele trei comune își păstraseră în mare parte componența, erau arondate aceleiași plăși Buzău și aveau respectiv 2620 de locuitori (Păltineni), 1840 de locuitori (Mlăjetu) și 4028 de locuitori (Nehoiașu).

Comuna Nehoiu a apărut în 1931, când s-a separat de comuna Păltineni: Nehoiu avea localitățile Albinari, Bâdârlegiu Mic, Botele, Colonia Fabricii Goetz de peste Pod, Fundu Nehoiului, Mușcani, Nehoiu și Pâslari; comuna Păltineni a rămas cu satele Bâdârlegiu Mare, Cătiașu-Pleșcari, Curmătura, Fundătura, Gura Cătiașului, Păltineni și Piatra; tot atunci, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu.

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la desființarea comunelor Mlăjetu, Nehoiașu (zona rămasă după despărțirea comunei Siriu) și Păltineni, incluse (cu excepția câtorva localități din sud) în comuna Păltineni (care și-a luat atunci numele de Nehoiu). Comuna Nehoiu a căpătat astfel componența actuală și a fost arondată județului Buzău, reînființat.

Comuna Nehoiu a fost declarat oraș prin Legea nr. 2/1989, si cuprinde următoarele localități: Bîsca Rozilei, Chirlești, Curmătura, Lunca Priporului, Mlăjet, Nehoiu, Păltineni, b#%l!^+a?Stănila, Valea Nehoiului, Vinețișu.

Populația numără în total 13.000 locuitori, din care:

49% femei (6.448) și 50,4 % bărbați (6.552); b#%l!^+a?

3.598 tineri cu vârsta sub 18 ani;

3.263 pensionari, din care 372 pensionari agricultori și 2.891 pensionari din sectorul de stat și privat.

Utilizarea resurselor naturale existente în zonă face ca viața economică să graviteze în principal în jurul activităților de industrializare și prelucrare a lemnului de la formele primare până în cel mai înalt grad de prelucrare, respectiv fabricarea mobilierului.

În comunitate se înregistrează o rată a șomajului de aproximativ 17%, la o populație activă de 4.145 locuitori, din care cea mai mare parte este angrenată în activitățile sus-menționate, dar și în alte activități, respectiv: confecții textile, construcții civile și industriale, producția de energie electrică, precum și la instituții publice: Spitalul orășenesc, cu o capacitate de 240 paturi, Casa orășenească de Cultură cu 2 săli de spectacole și 3 săli de conferințe, cu o capacitate de 700 locuri, Administrația Financiară, Inspecția Muncii, Unitatea Locală de Ocupare a Forței de Muncă, Biserici, 3 Ocoale Silvice, din care două de stat și unul privat.

Unitățile de învățământ sunt organizate astfel: Liceul Teoretic Nicolae Iorga, Grădinița cu Program Prelungit Nehoiu, Școala nr.1 Nehoiu și Școala nr.2 Nehoiu.

2.2. Obiect/domeniu de activitate

b#%l!^+a?

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a Administrației Publice Locale republicată cu modificările ulterioare și având în vedere dispozițiile legii nr. 350/2000 privind organizarea și amenajarea teritoriului național, a fost constituită și funcționează ca structură instituțională de drept public a Administrației Publice Locale Primăria Orașului Nehoiu.

Obiectul de activitate al primăriei Nehoiu, îl constituie satisfacerea intereselor generale ale colectivităților umane locale. Instituțiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (prețul este zero), urmărind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerințelor consumatorilor, sau la prețuri accesibile consumatorilor, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul public și organizate după principiul „nonprofit”. Cu alte cuvinte, o instituție publică nu poate să obțină profit, iar dacă obține, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiționale în fiecare an financiar.

Domeniile în care funcționează Primăria Nehoiu sunt următoarele:

Acțiunile social-culturale, principalele categorii de acțiuni (și de instituții) fiind:

acțiuni de învățământ;

acțiuni în domeniul sănătății;

acțiuni în domeniul asistenței sociale;

acțiuni sportive și de tineret; b#%l!^+a?

acordarea de alocații, ajutoare pentru copii;

pensiile, ajutoarele și indemnizațiile acordate de la bugetul de stat;

pensiile, ajutoarele și indemnizațiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;

ajutoarele de șomaj și alte acțiuni legate de problema șomajului.

2. Acțiuni privind ordinea publică, prin unitățile de poliție, pompieri și jandarmi.

3. Acțiuni desfășurate de către autoritățile publice locale: consiliile locale, primăriile, prefecturile, organe ale administrației de stat pe plan local, și altele.

4. Acțiuni economice desfășurate prin instituțiile specializate în cercetare științifică, unități de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, instituții de protecție a mediului, de gospodărire a apelor.

2.3. Organizarea internă

Aparatul propriu al Primăriei Nehoiu este organizat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 215/2001, republicată, privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare și este structurat astfel (vezi fig. Nr. 1. Anexe):

Biroul “Buget, finanțe, contabilitate. Taxe și impozite locale“ – 8 posturi, dintre b#%l!^+a?care 1 de conducere și 7 de execuție;

Principalele activități care se desfășoară în cadrul biroului sunt:

supunerea spre aprobare si întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli și a contului de execuție;

încasarea veniturilor bugetului local și identificarea unor noi surse de venit;

efectuarea cheltuielilor cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

efectuarea inventarierii patrimoniului;

întocmirea bilanțului contabil, dărilor de seamă statistice și a altor raportări către instituțiile de la nivel județean;

întocmirea statelor de plată pentru salariații instituției și ai unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza administrativ-teritoriala a orașului Nehoiu;

evidența contabilă sintetică și analitică;

întocmirea situațiilor privind plata ajutorului social acordat conform Legii nr. 416/2001, a indemnizațiilor de naștere și ajutoarelor de urgență;

stabilirea cuantumului anual al impozitelor si taxelor locale;

întocmirea listei de investiții si a planului anual de achiziții publice;

organizarea licitațiilor pentru achizițiile publice de bunuri, lucrări și servicii.

Biroul “Cadastru, Agricultură și protecția mediului“ – 6 posturi, dintre care 1 de conducere și 5 de execuție;

Principalele activități dincadrul biroului sus-menționat sunt:

– asigurarea bazei de date necesare desfășurării în condiții de legalitate a lucrărilor Comisiei Locale de Aplicare a legilor fondului funciar ;

– efectuează puneri în posesie, delimitări de suprafețe ;

– completează fișe preliminare emiterii titlurilor de proprietate ;

– întocmirea registrului cadastral al parcelelor și proprietăților;

– soluționează litigiile dintre proprietari prin măsurători în teren. b#%l!^+a?

Birou “Asistență socială, resurse umane, arhivă și registratură”- 4 posturi, din care 1 post de conducere și 5 de execuție;

Activitatea acestui compartiment se concretizeazăînactivități ca:

întocmirea de anchete sociale, monitorizarea condițiilor modului de creștere si educare a minorilor, încredințare, plasament;

întocmirea dosarelor pentru acordare de alocații, stabilirea ajutorului potrivit Legii nr. 416/2001 și a indemnizației pentru persoanele cu handicap;

întocmirea actelor de naștere, căsătorie și deces;

efectuarea operațiunilor prevăzute de lege, în carnetele de muncă;

întocmirea documentelor necesare emiterii autorizațiilor pentru persoanele fizice și asociații familiale care prestează activități pe baza liberei inițiative, conform Legii nr. 507/2002; b#%l!^+a?

întocmirea situațiilor cu privire evidența recruților;

identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă;

relaționarea și comunicarea cu reprezentanți ai O.N.G.

Birou “Urbanism, amenajarea teritoriului, protecție civilă“ – 6 posturi, din acre 1 post de conducere și 5 posturi de execuție;

Principalele activități dincadrul compartimentului sunt :

Elibereazăcertificatele de urbanismșiautorizațiile de construire;

Efectuează recepția lucrărilor de construcții ;

– Întocmește toate documentele prevăzute de lege, care stau la baza concesionării, b#%l!^+a?închirierii, donării unor bunuri aflate în proprietatea publică și privată a Consiliului Local;

– Întocmește documentațiile tehnice necesare pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații pentru toate imobilele aflate în administrarea sau proprietatea Consiliului Local;

– Eliberează autorizații de desființare și demolare;

– Vizează spre neschimbare documentațiile tehnice, situațiile de lucrări.

Compartiment “Ordine publică, salubrizare, gospodărire, întreținere, reparații, deservire și P.S.I“ – 18 posturi, din care 1 post de conducere și 17 posturi de execuție.

Salariații din cadrul acestui compartiment realizează activitatea de întreținere – reparații a imobilelor în care își desfășoară activitatea Primăria și unitățile de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, în cadrul acestui compartiment sunt angajați funcționari ordine publică și pază care asigură ordinea atât în centrul civic al orașului cât și în satele și cartierele aparținătoare.

Primãria Nehoiu, datoritã structurii organizatorice complexe, structurã compusã din direcții, compartimente, birouri și servicii, are o funcționalitate multiplã. Direcțiile, serviciile, birourile și compartimentele nu au capacitate juridică administrativă distinctă de cea a autorităților în numele cărora acționează, fiind subordonate Primarului care le organizează, conduce și controlează.

În îndeplinirea obligațiilor ce le revin conform legii și prin prezentul regulament, șefii de compartimente au următoarele atribuții:

asigură organizarea activității din cadrul direcțiilor, serviciilor și birourilor pentru fiecare angajat.

asigură detalierea atribuțiilor compartimentelor pe care le conduc, cu precizarea b#%l!^+a?b#%l!^+a?sarcinilor pe care le presupune fiecare funcție de execuție, prin elaborarea pentru fiecare subordonat, a fișelor de post, fișe actualizate conform noii organigrame aprobate.

au inițiativă și iau măsuri, după caz, în rezolvarea problemelor specifice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe care le conduc.

asigură cunoșterea de către personalul din subordine a legislației în vigoare, specifică fiecărui domeniu de activitate.

îndrumă, urmăresc și verifică permanent utilizarea eficientă a programului de lucru, preocuparea fiecărui angajat în rezolvarea legală, competentă și de calitate a tuturor sarcinilor încredințate, în raport cu pregătirea, experiența și funcția ocupată.

Analizând legãturile care se formeazã în cadrul primãriei, trebuie menționat faptul cã rolul de pilon îi este atribuit Consiliului Local. Astfel, Consiliul Local, ca entitate administrativã are o serie de atribuții, printre acestea menționându-se :

alege din rândul consilierilor, viceprimarul;

aprobã statutul municipiului sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare al consiliului;

aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite, precum și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

stabilește nivelul impozitelor și taxelor locale;

aprobã organigrama, statul de funcții, numãrul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;

administreazã domeniul public și privat al municipiului;

hotãrãște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicã;

înființeazã instituții publice, societãți comerciale și servicii publice de interes local;

analizeazã și aprobã, cu condiția impusã de lege, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism a municipiului. b#%l!^+a?

contribuie la organizarea de activitãți științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement.

Un alt element principal în cadrul Primãriei Nehoiu este reprezentat de cãtre Primar – in present dl. Florentin Lungu, acesta intrând în relații directe cu Consiliul Local, între Consiliul Local și Primar existând relații de subordonare, precum și de colaborare.

În ceea ce privește ordonatorii de credite bugetare, trebuie precizat faptul cã aceștia se identificã cu persoana – conducãtorul sau persoana cãreia acesta i-a delegat, potrivit b#%l!^+a?legii, atribuțiile în acest domeniu – responsabilã de utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru instituția respectivã. De asemenea, coroborat cu aceastã calitate, ordonatorul de credite bugetare este responsabil de elaborarea și execuția bugetului instituției respective, de finanțarea instituțiilor publice subordonate, de organizarea contabilitãții publice, de întocmirea și prezentarea dãrilor de seamã periodice privind execuția bugetarã și realizarea serviciilor publice corespunzãtoare.

În conformitate cu aceastã precizare, trebuie menționat faptul cã Primarul Orasului Nehoiu se încadreazã în prima dintre cele trei categorii ale ordonatorilor principali de credite, fiind astfel unul dintre ordonatorii principali de credite bugetare. Astfel, din aceastã perspectivã, primarul repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Primarul, în calitate de ordonator principal de credite bugetare, repartizează creditele bugetare după retinerea a 10% din prevederile acestuia, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii b#%l!^+a?internationale, care sunt repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute în proportie de 10% se face în semestrul al II-lea, după examinarea de către Guvern a executiei bugetare pe primul semestru.

2.4. Relații cu exteriorul

Primãria Nehoiu are stabilite relații atât cu instituțiile ierarhic superioare, instituțiile ierarhic inferioare, cât și cu beneficiarii, precum și cu furnizorii.

Figura nr. 2.1. Flux informațional privind relațiile externe ale primăriei Orasului Nehoiu în plan bugetar și fiscal

b#%l!^+a?

În ceea ce privește relațiile Primãriei Nehoiu cu instituțiile ierarhic superioare, se poate afirma cã aceastã instituție publicã are în primã instanțã relații cu Direcția Generalã a Finanțelor Publice Nehoiu.

Legãtura între Primãria Nehoiu și Direcția Generalã a Finanțelor Publice Nehoiu este redatã prin faptul cã printre atribuțiile primarului Primãriei Nehoiu este identificatã și aceea de întocmire a bugetului de venituri și cheltuieli, îndeplinind astfel rolul de ordonator principal de credite bugetare. Astfel, primarul are obligația de a elabora proiecte ale bugetelor locale, dimensionând cheltuielile bugetare în funcție de necesitãțile reale, necesitãți care ar trebui corelate cu resursele bugetare posibile de mobilizat.

O altã relație care are ca pilon principal Primãria Nehoiu este dezvoltatã de cãtre Trezorerie. Se poate face afirmația potrivit cãreia relația care se dezvoltã între Primãria Nehoiu și Trezorerie este una reversibilã. Printre documentele care justificã existența unei legãturi între cele douã organe, poate fi amintit ordinul de platã, perceput ca formã prin care se poate realiza plata. De asemenea, mai poate fi menționat, ca document justificativ și foaia de vãrsãmânt care se întocmește pentru depunerea tuturor banilor încasați de la clienți. Nu în cele din urmã se poate vorbi și despre registrul de casã, care este întocmit zilnic, în douã exemplare, de cãtre casier, pe baza documetelor justificative de încasãri și plãți. b#%l!^+a?

Primãria Nehoiu se aflã în relații directe cu Trezoreria, prin intermediul cheltuielilor și a încasãrilor veniturilor bugetare.

Redam mai jos Diagrama de relații Primăria Nehoiu si institutiile ierarhic superioare. b#%l!^+a?

Figura 2.2. Diagrama de relații Primăria Nehoiu si institutiile ierarhic superioare

În ceea ce privește relația Primãriei Nehoiu cu instituțiile subordonate acesteia, se pot aminti în aceastã situație relațiile instituției publice cu agenții furnizori de diverse servicii publice, de pe plan local.

În ceea ce privește relațiile existente între Primãria Nehoiu si diverși furnizori, putem enumera urnătorii furnizori: furnizorii de energie electricã, furnizorii de energie termicã, furnizorii de materii și materiale necesare Primãriei Nehoiu.

Capitolul III. Fundamentarea cheltuielilor la Primăriei Nehoiu

b#%l!^+a?

3.1. Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor bugetare

Normele și normativele financiare în dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter general și obligatoriu, cu dimensiuni fixe sau limite variabile într-un anumit interval de timp, vizează categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele normative de organizare a instituției (Legea nr.273/2006 privind administrația publică locală).

În elaborarea bugetelor locale se va porni de la legea cadru ce reglementează finanțele publice locale, și anume Legea nr.273/2006. Implicarea în elaborarea proiectelor de bugete publice este concepută unitar, ca metodologie, de pe poziția instituțiilor statului stabilite prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

Cheltuielile din bugetele locale reflectă resursele financiare utilizate de organele administrației publice locale pentru satisfacerea cerințelor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publică și a altor cerințe ale locuitorilor din comune, orașe și municipii.

Localizãrile de responsabilitãți și competențe în materie de fundamentare a cheltuielilor bugetare, reprezintã expresia diversitãții de informații de preluat și de prelucrat în raport cu beneficiarii banilor publici. Ca urmare, fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la responsabilitãți ce pot fi structurate ca nivele de implementare în acțiune, potrivit cu cele menționate și anume:

instituții publice specializate în gestiunea bugetelor publice

instituții publice din diverse domenii de activitate

unitãți administrativ teritoriale

populația aflatã într-o anumitã structurã socio-demograficã, potrivit cu cerințele b#%l!^+a?socio- materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public și care obligã la o anumitã comunicare cu instituțiile publice menționate

agenții economici, care au drepturi bãnești de solicitat din fondurile publice și pentru care sunt necesare calcule și fundamentãri riguroase ale cheltuielilor.

Privind relația care se stabilește între autonomia localã și responsabilitãțile pe care aceasta le are în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, se poate afirma cã din aceastã relație se pot desprinde o serie de elemente definitorii:

consiliile locale au o putere mai mare de decizie în ceea ce privește modul de cheltuire al fondurilor

autoritãțile publice locale sunt cele care își asumã rãspunderea în ceea ce privește gestionarea eficientã și corectã a cheltuielilor din sfera lor de competențã

consiliile locale sunt cele care stabilesc și supravegheazã modul de prestare al serviciilor publice, prin intermediul acestor responsabilitãți asigurându-se calitatea acestora

consiliile locale au între atribuții, aprobarea documentațiilor tehnico-electronice în limite mai mari fațã de perioadele trecute

Din persectiva clasificației economice, cheltuielile din bugetele locale sunt segmentate în: b#%l!^+a?

cheltuieli curente,

cheltuieli de capital,

cheltuieli financiare.

În ceea ce privește cheltuielile curente, se poate afirma cã în aceastã categorie se încadreazã: b#%l!^+a?

cheltuielile de personal

cheltuielile cu materiale și servicii

subvențiile

transferurile

dobânzile

rezervele.

În ceea ce privește cheltuielile de capital, acestea sunt reprezentate de resursele bãnești destinate investiților colectivitãților locale. Astfel, fiecare cheltuialã din cele grupate pe destinații principale, este alcãtuitã și din sume destinate cheltuielilor de capital. În cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se materializeazã în lucrãri de investiții incepute în anii precedenți și finalizate în anul curent, obiective a cãror excepție începe în anul de plan, activitãți de proiecare, consolidãri de imobile, dotãri independente efectuate pentru sediile instituțiilor publice, strãzi, drumuri și poduri, lucrãri de irigații, desecãri și combaterea împotriva eroziunii solului.

Fãcând referire la cheltuielile financiare, se poate afirma faptul cã acestea includ împrumuurile acordate și rambursãrile de credite, plãțile de dobânzi și comisioanele de credite garantate sau contractate de stat.

În ceea ce privește fundamentarea cheltuielilor, aceasta se realizeazã în patru etape specifice, etape care au la bazã documente caracteristice. Astfel, la nivelul de bazã se aflã instituțiile publice, agenții economici, reprezentanți prin regii autoome și societãți comerciale, unde expresia este de ordonatori terțiari de credite, nivel la care se întocmesc b#%l!^+a?bugete proprii de venituri și cheltuieli. Un al doilea nivel la care este realizatã fundamentarea cheltuielilor este reprezentat de cãtre instituțiile intermediare conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare. La cel de-al treilea nivel se pot identifica ministerele și instituțiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare. Nu în ultimul rând, se poate idenfica ca ultim nivel Ministerul Finanțelor, la acest nivel întocmindu-se și avizându-se lucrãrile pregãtitoare privind documentația bugetarã. ba?

În ceea ce privește fundamentarea cheltuielilor publice, se poate afirma faptul cã aceste cheltuieli au la bazã o serie de indicatori, printre aceștia fiind specificate cheltuieli de personal, cheltuieli cu materiale și servicii, cheltuieli de întreținere și gospodãrie, precum și cheltuieli de capital.

3.2. Analiza cheltuielilor din bugetul local al Primăriei Nehoiu

Din punct de vedere al clasificației funcționale, cheltuielile cuprinse în bugetul local al Primăriei Nehoiu, se împart în : autorități publice, învățământ, cheltuieli social – culturale, sănătate, cultură, asistentă socială, servicii și dezvoltare publică, acțiuni economice, alte acțiuni economice, alte acțiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.

Pentru o analiză completă, cheltuielile Primăriei Nehoiu trebuie analizate sub cele două aspecte ale clasificației bugetare, atât a clasificației economice cât și a clasificației funcționale.

Clasificația economică împarte cheltuielile după natura și efectul lor, iar clasificația funcțională după destinația lor.

Componența cheltuielilor conform clasificării funcționale este redată în tabelul nr. 3.1:

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Tabel nr. 3.1: Componența cheltuielilor – mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Așa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut variatii de la an la an. În perioada analizată 2008 – 2014, în totalul cheltuielilor Primăriei Nehoiu, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învățământ (Cap. 65), Servicii de dezvoltare publică și locuințe (Cap. 70), Servicii de asistență socială, (Cap. 68).

Pentru a pune mai bine în evidență evoluția în timp a cheltuielilor bugetului local am întocmit Graficul nr. 43.1.

Grafic nr. 3.1: Evoluția cheltuielilor totale a bugetului local

b#%l!^+a?

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Contul de execuție reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de analiză a activității instituției, în urma căreia se individualizează punctele tari și slabe ale modului de conducere a acesteia. Pe baza concluziilor analizei contului de execuție, se adoptă măsurile cele mai adecvate în vederea remedierii neajunsurilor constatate și a promovării și extinderii aspectelor pozitive.

Caracteristica de baza a contului de executie este aceea ca oglindeste ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectiva a activitatii economice si sociale consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Daca bugetul de venituri si cheltuieli este un document previzional, care estimeaza marimea indicatorilor, contul de executie prezinta gradul de indeplinire a ceea ce institutia si-a propus si cuprinde toate operatiile efectuate de institutie in anul bugetar in legatura cu incasarile si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul. b#%l!^+a?

Contul de execuție și detalierea cheltuielilor oferă informații clare despre felul în care s-au aplicat prevederile bugetare, despre măsura în care acestea au fost respectate, în esență despre gestiunea patrimoniului instituției publice.

Încheierea execuției bugetare la nivel local are loc la data de 31 decembrie a fiecărui an. Contul anual de execuție a bugetului local este întocmit de ordonatorii principali de credite și este supus spre aprobare consiliului local, consiliul județean sau consiliul General al Municipiului București, până la data de 31 mai a anului următor. Structura contului anual de execuție a bugetului local va cuprinde:

la venituri: prevederile bugetare inițiale; prevederile bugetare definitive; încasările realizate;

la cheltuieli: creditele bugetare inițiale; creditele bugetare definitive; plățile efectuate

În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al Primăriei Nehoiu, ne vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care dețin ponderea în bugetul local.

Cheltuielile de la domeniul Autoritați executive asigură funcționarea instituției Primariei Nehoiu și a Consiliului local. Nivelul și structura acestor cheltuieli pe principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.2: Categorii de cheltuieli – mii lei –

b#%l!^+a?

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2009 – 2015

Din datele prezentate rezultă că în perioada 2009 – 2011 a avut loc o scadere a cheltuielilor domeniului ,,Autorități publice”, perioada urmata apoi de creștera acestora in 2012 continuind apoi in acelasi trend.

Creșterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de prețuri și tarife la bunurile și serviciile achiziționate, iar la cheltuielile de personal prin creșterea numărului de b#%l!^+a?personal prin crearea de noi activități prin preluarea de atribuții ca urmare a descentralizării și prin creșterea salariilor funcționarilor publici.

În graficul nr. 3.2 se prezintă evoluția acestor cheltuieli/total

Graficul nr. 3.2 Evoluția cheltuielilor din domeniului ,,Autorități publice” /total

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2009 – 2015

Din perioada analizata observam ca în anul 2011 sumele alocate acestui capitol au cunoscut cele mai scazute valori – 1.072.070, iar cea mai mare valoare(1.845.763) s-a inregistrat in 2008.

Cheltuielile cu învățământul dețin cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor. Din totalul cheltuielilor cu învățământul cea mai mare pondere o dețin cheltuielile de personal, acestea fluctuand in perioada analizata prin cresteri si scaderi valorice, astfel ajungand în anul 2014 la aproximativ aceeasi valoare ca in 2008, diferenta pentru 2014 fiind cu – 269.586 mii lei față de anul 2008.

Evoluția în timp pe perioada analizată a componentelor domeniului Învățământ se prezintă în tabelul nr. 3.3.

Tabelul nr. 3.3: Structura cheltuielilor din învățământ – mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 20098 – 2015

Evoluția fluctuantă, a acestor cheltuieli este determinată de acțiunea mai multor factori cantitativi și calitativi. Între aceștia, creșterea numărului populației, în general, și a celei de vârstă școlară, în special, ca factor demografic, a influențat creșterea cheltuielilor pentru învățământ. Creșterea numărului celor ce frecventează școala, a făcut necesară sporirea alocațiilor în primul rând, pentru asigurarea bazei tehnico-materiale a rețelei instituțiilor de învățământ.

Un alt factor cu impact puternic în sensul creșterii cheltuielilor de acest fel a fost progresul tehnic și modernizarea economiei naționale, care au impus o pregătire generală și profesională a lucrătorilor la nivel mai înalt.

Pentru a pune mai bine în evidență structura cheltuielilor din capitolul Învățământ ale Primăriei Nehoiu am întocmit graficul de mai jos.

Grafic nr. 3.3: Evolutia cheltuielilor din învățământ/total

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Domeniul Sănătate a Primăriei Nehoiu cuprinde sumele alocate din bugetul local pentru Spitalul Orășenesc Nehoiu. Spitalul Orasenesc Nehoiu este un spital public general cu 161 de paturi, functionand intr-o cladire tip monobloc, construita in 1985. In 2014 Spitalul Orasenesc Nehoiu avea în grijă 11 comune cu peste 40 de mii de locuitori.

Spitalul Orășenesc Nehoiu se confrunta de mai multi ani cu o criza financiara acuta, de cateva ori chiar fiind pe punctul de a fi inchis din cauza bugetului insuficient pentru functionare. Si din perioada analizata reiese faptul ca fluctuatiile bugetului alocat Spitalului Orășenesc Nehoiu nu sunt semnificative.

Bugetul pe 2014 al Spitalului din Nehoiu este de 346.969 mii lei, din care 70.495 înseamnă cheltuielile de personal, salarii și sporuri, iar bunuri și servicii – 41.158.

Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr. 3.4.

Tabelul nr. 3.4: Structura cheltuielilor pentru sanatate – mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Grafic nr. 3.4: Evoluție cheltuielilor pentru sanatate

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Domeniul Cultură, recreere și religie a Primăriei Nehoiu cuprinde sumele alocate din bugetul local unităților de cultură și acțiunilor culturale și de tineret organizate de diverse organizatii și asociații, în sumă de 313.448 in anul 2014.

Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr. 3.5.

Tabelul nr. 3.5: Structura cheltuielilor social-culturale – mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, ponderea cea mai mare o constituie Cheltuielile de personal. Valoarea cea mai mica a acestor cheltuieli a fost inregistrata in anul 2011 iar cea mai mare in anul 2009.

Bugetul alocat pentru Casa de Cultură, este intr-o continua crestere ajungand in anul 2014 la suma de 152.144 mii lei in crestere cu fata de anul 2008. In perioada analizata singurul regres se obseva in anul 2009.

Si sumele alocate pentru Activitate sportivă suporta o crestere semnificativa de la an la an, ajungand in 2014 la suma 95.230 mii lei de fata de 25.600 mii lei cat era in 2008. Observam o crestere cu aproximativ 370% in anul 2014 fata de anul 2008.

In ceea ce priveste sumele alocate Serviciilor religioase acestea inregistreaza o scadere cu aproximativ 170% in anul 2014 fata de anul 2008.

Graficul nr. 3.5: Evolutia cheltuielilor pentru Cultură, recreere și religie – total

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Unul din sectoarele de cheltuieli care beneficiază de sume importante din bugetul local al Primăriei Nehoiu este domeniul Asigurări și asistență socială.

În total și pe structură sumele alocate pe capitol și pe activități de protecție socială se prezintă în Tabelul nr. 3.6.

Tabelul nr. 3.6: Structura cheltuielilor cu Asigurări și asistență socială

– mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Principalele activități de protecție socială finațate din acest capitol sunt:

asistență socială în caz de invalidități,

creșă,

centre de asistență socială,

Centrul de zi Valea Nehoiașului,

ajutor social numai in 2008 si 2009,

ajutor pentru încălzirea locuinței acordat potrivit O.U.G 107/2006,

indemnizații pentru persoane cu handicap incepand cu anul 2011,

ajutoare de urgență,

ajutor pentru încălzirea locuinței acordat potrivit Legii nr. 416/2001 incepand cu anul 2011 ,

Asociația pentru dezvoltare comunitară Nehoiu, mai putin 2009 si 2014

Asociația Hodighitria numai in 2013,

sprijin financiar pentru constituirea familiei, si trusou nou născuți numai in 2008 si 2009.

Sumele alocate pentru acest domeniu cunosc o scadere pana in anul 2010, dupa care cresc de la an la an ajungand in 2014 in cuantum de 1.032.435 mii lei.

Pentru a evidentia mai bine evolutia cheltuielilor din domeniu redam graficul de mai jos:

Graficul nr.3.6: Evolutia cheltuielilor pentru Asigurări și asistență socială

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Domeniul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” este capitolul care cuprinde sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii comunitare ale Primăriei Nehoiu: întreținere și reparații străzi, iluminat public, salubritatea domeniului public și privat al consiliului local, întreținerea și amenajarea spațiilor verzi, alte acțiuni publice.

În perioda 2008 – 2014 structura cheltuielilor la acest capitol se prezintă in Tabelul nr. 3.7.

Tabelul nr.3.7: Structura cheltuielilor cu domeniul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”

– mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Evolutia Domeniul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” este redată grafic în Graficul nr.3.7.

Graficul nr. 3.7: Evolutia Domeniul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Cheltuielile cu Domeniul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” înregistreaza o reducere a importantei lor relative în totalul cheltuielilor bugetare ale colectivitatilor locale, de la 5.195.621 mii lei în anul 2008, la 2.266.550 mii lei în anul 2014. Aceasta echivaleaza cu o scadere cu 230% in anul 2014 fata de anul 2008.

Cheltuieli privind Agricultura au scazut de la an la an. Astfel, cheltielile din domeniul agriculturii au scazut cu 294,45 % în anul 2014 față de anul 2008.

Redăm in graficul de mai jos evolutia cheltuielilor pentru Domeniul agriculturii:

Graficul nr.3.8: evolutia cheltuielilor pentru domeniul agriculturii

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

In ceea ce priveste cheltuielile Secțiunii de dezvoltare, pe structură avem următoarea situație:

Tabelul nr.3.8: Structura cheltuielilor Secțiunii de dezvoltare

– mii lei –

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Graficul nr.3.9: Evolutia cheltuielilor Secțiunii de dezvoltare

Sursa: Primăriei Nehoiu, Contul de execuție 2008 – 2015

Se poate observa din datele prezentate în tabel ai grafic faptul că de la an la an au crescut cheltuielile acestui capitol atât pe total cât și pe structură. Exceptie o face doar anul 1013 unde se inregistreaza o scadere de aproximativ 259% fata de 2012.

Concluzii

După 1989 în administrația publică din România au avut loc schimbări importante în plan instituțional și legislativ. Reforma administrației publice reprezintă un proces complex și continuu, de reușita căruia depind atât integrarea în Uniunea Europeană cât și realizarea unei administrații moderne și eficiente.

Un domeniu în care s-au produs modificări substanțiale este cel financiar și bugetar. Modificările intervenite pe plan instituțional și legislativ urmăresc punerea de acord a autonomiei colectivităților locale cu rezolvarea și gestionarea treburilor publice în interesul comunităților locale pe care le reprezintă, cu sursele financiare necesare.

Bugetele locale sunt, în accepțiunea Legii nr. 273/2006, documentele prin care sunt aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale (comunele, orașele, municipiile și județele).

Cheltuielile cu servicii publice generale au ca destinatie întretinerea si functionarea organelor administratiilor publice locale si a celor însarcinate cu mentinerea ordinei publice.

Activitatile desfasurate de aceste organe sunt numeroase si variate si privesc întreaga viata sociala sub aspectul conducerii si administrarii sale, de la functionarea primariilor pâna la organizarea si administrarea problemelor sociale cotidiene.

Satisfacerea nevoilor cu caracter social presupune folosirea pe scara larga a resurselor publice în scopul îmbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei, a calitatii vietii fiecarui individ.

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit cu plata redusa sau sub forma de alocatii bugetare, pensii, ajutoare si alte indemnizatii. O parte din aceste cheltuieli sunt destinate anumitor grupari sociale, iar alte întregii populatii deoarece obiectivele avute în vedere sunt ridicarea standardului profesional si al calitatii vietii populatiei.

Marimea cheltuielilor social-culturale este influentata atât de dezvoltarea economica a tarii cât si de factorul demografic, de costul serviciilor cu scopuri sociale si de politicile existente în acest domeniu, cea mai notabila influenta fiind exercitata de factorul demografic.

Cheltuielile pentru învatamânt au rol foarte important la realizarea progresului social si sunt constituite din cheltuieli cu educatia efectuate prin intermediul institutiilor de educatie scolara si cele efectuate prin alte forme de educatie exterioare educatie scolare. Marimea si structura acestor cheltuieli depind de o serie de factori demografici, economici si social-politic.

Cheltuielile publice pentru sanatate reprezinta acele cheltuieli facute de administratia publica în domeniul sanatatii. Scopul acestor cheltuieli îl reprezinta pastrarea sanatatii populatiei, garantarea asistentei medicale a membrilor societatii, ceea ce constituie conditia continuitatii dezvoltarii economice si sociale.

Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie au ca destinatie asigurarea functionarii institutiile specializate din acest domeniu, alocatiile bugetare venit în completarea resurselor private obtinute de catre institutiile de cultura prin vânzarea de bunuri materiale sau prin perceperea unor tarife pentru serviciile furnizate. Rolul chletuielilor pentru actiuni cultural artistice este de a contribui la cresterea nivelului de educatie si civilaizatie a factorului uman impulsionând participarea acestuia la activitatea economici-sociala.

În ce privește cheltuielile bugetului local al Primăriei Nehoiu, se poate observa din datele prezentate în analiză, modificarea stucturii acestora fie prin transferul unor categorii de la un capitol la altul, fie prin apariția unor noi capitole sau subcapitole prin transferul de la unele instituții ale statului în sarcina autorităților publice locale.

In anul 2014, la capitolul “Cheltuieli” s-a executat suma de 15.503.254lei, din care cheltuieli de funcționare 12.853.113 lei și cheltuieli de dezvoltare 2.650.141 lei.

Cheltuielile au fost efectuate în limita creditelor aprobate în buget, a fondurilor distribuite de Consiliul Județean și alocațiilor de la bugetul de stat.

În cadrul capitolelor de active nefinanciare, s-au efectuat cheltuieli astfel:

La capitolul de cheltuieli ‘‘Autorități publice’’ s-a utilizat suma de 1.707.005 lei.

La capitolul de cheltuieli “Învățământ” s-a utilizat suma de 7.044.085 lei.

La capitolul de cheltuieli “Cultură” s-a utilizat suma de 313.448 lei,

La capitolul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” s-a executat suma de 2.266.550 lei,

Execuția bugetului local pe anul 2014 s-a încheiat cu un excedent de 158.329 lei.

O administrație locală democratică și eficientă este una dintre cerințele definitorii pentru o economie europeană. Prin rolul pe care îl îndeplinește, administrația publică este cea care poate să imprime societății un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal și instituțional este un element principal pe care îl implică descentralizarea. O măsură a reformei administrației publice a fost descentralizarea care impune întărirea puterii și rolului administrației publice locale în gestionarea serviciilor publice locale.

În condițiile actuale, în care se pune un accent deosebit pe descentralizare și autonomie locală, aleșii fiecărei comunități trebuie să identifice cele mai bune practici de gestionare a resurselor locale. Creșterea competențelor și responsabilităților organelor deliberative și executive ale administrației publice locale impune acestora trecerea de la viziunile pe termen scurt la viziunile pe termen mediu și lung în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice locale.

Prin intermediul bugetului se realizează anual imobilizarea de fonduri bănești la dispoziția unităților administrativ teritoriale și repartizarea acestora pentru satisfacerea nevoilor colective ale cetățenilor.

Rolul bugetului local a crescut pe măsură ce au fost atribuite noi responsabilități autorităților locale, acestea fiind nevoite să acționeze pentru creșterea veniturilor, identificarea și utilizarea unor noi surse de finanțare pentru a face față cerințelor în creștere.

O importantă sursă atrasă pentru finanțarea serviciilor publice locale o reprezintă și fondurile structurale. Capacitatea de absorbție de către administrația publică locală a fondurilor structurale este identificată totuși ca o problemă.

Bibliografie

Gabriel Popeangă, Managementul finanțelor publice locale, Ed. Expert, București, 2002

Gabriela Anghelache, Finanțele publice ale României , Editura Economică, București, 2007

Gheorghe Filip, Finanțe Publice, Editura Junimea, Iasi, 2010

Gheorghe Voinea, Managementul financiar al colectivităților locale – suport de curs, Iași , 2005

Iulian Văcărel și colectivul, Finanțe publice, ed. a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2007

Luise Mladen, Gheorghe Manolescu, Sistemul bugetar și trezoreria publicã în România, Editura Universitarã, București, 2012

Mihai Aristotel Ungureanu, Finanțe publice, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007

Narcisa Roxana Moșteanu, Finante publice, Editura Universitară, București, 2011

Tatiana Moșteanu, Buget și Trezorerie Publică, Editura Du Style, București, 2008

Viorel Roș, Drept financiar. Sistemul bugetar, vol. I, Editura Universul Juridic, București, 2009

=== Bіblіоgrafіе ===