Cheltuieli Publice Pentru Transporturi

Funcitionarea normal a vastului și complexului mechanism care este economia națională, asigurarea bunei aprovizionări tehnice-materiale a fiecărei ramură, subramuri, întreprinderi sau unități administrative teritoriale, desfacerea produselor către beneficiary, satisfacerea necesităților de bunuri de consum ale populației, realizarea ritmică și integral a acitivtaii de comerț exterior, promovarea turismului etc., toate acestea depend într-o măsură hotărâtoare de bună funcționare a transporturilor. Tocmai de aceea se acordă o mare însemnătate dezvoltării și modernizării transportului, creșterii eficienței economice a activității în acest domeniu vital al economiei.

Stisfacerea nevoilor de transport ale economiei naționale se realizează printr-un system unitary ce reunește toate ramurile de transport: feroviar, auto, naval, aerian, prin conducte și cu tracțiune animal. Cu alte cuvinte, diferitele tehnici de transport sunt părți component ale sistemului unic de transport al țării și lucrează în interacțiune și colaborare în scopul satisfacerii superioare, cantitative și calitative, la timp și efficient, a cerințelor de transport ale economiei naționale și populației.

În cadrul acestui system unitary de mijloace și cai de comunicare, un loc important revine transportului rutier – automobile și drumuri – datorită unui complex de avantaje pe care le oferă aceste transporturi față de celelalte categorii de tgransport.

Transporturile reprezintă deci una din principalele ramuri ale producției material. Desfășurarea acestei activități implică mari consumuri energice și de alte resurse de mare importantă. De aceea, creșterea continuă a eficienței transporturilor impune, pe lângă optimizarea volumului mărfurilor ce urmează a fi transportate, și optimizarea distanțelor, a utilizării distanțelor, a utilizărilor capacităților existente și a consumurilor energetic.

Stisfacerea nevoilor de transport ale economiei naționale se realizează printr-o rețea unică reunind toate ramurile de transport: feroviar, auto, naval, aerian, prin conducte și cu tracțiune animal.

Transporturile reprezintă “sistemul circulator” al întregii planete și, în același timp, al fiecărei țări în parte, constituind o importantă ramură a producției material fără de care existent unei societăți modern ar fi de neconceput.

Transporturile reprezintă, așadar, un domeniu important al activității economic-sociale, prin intermediul cărora se realizează deplasarea în spațiu a bunurilor și persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor material și spiritual ale societății omenești.

În societatea modernă, transportul este un element indispensabil vieții, deoarece el oferă oamenilor posibiliataea de a cunoaște, aapercepe și a asimila cât mai mult din ceea ce le pune la dispoziție civilizația umană.

În țară noastră, în procesul de rafacere economică și de așezare a econoimiei de piață, transportul contribuie la apropierea zonelor economice înre ele, la dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naționale și a județelor, la rapartizarea judicioasă a producției și a desfacerii și la dezvoltarea legăturilor dintre ramurile industriei, dintre industrie și agricultură, dintre orașe și sate.

De asemenea, transporturile contribuie la dezvoltatrea diviziunii sociale a muncii, ele constituind un factor activ de atragere la viață social-economică a tuturor localităților țării, prin valorificarea superioară și eficientă a potențialului uman și material de care dispun și, aprin această, la dezvoltarea social-economică și cultural a acestora.

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conținut îl reprezintă exprimarea în formă bănească a relațiilor economico-sociale apărute între stat și persoane fizice și juridice cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului și în scopul exercitării funcțiilor și atribuțiilor acestora.

Conceptul de cheltuieli publice este legat de îndeplinirea funcției de alocare a finanțelor publice și anume de componentă ei privind repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului.

În sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se includ după criteriul instituției care le efectuează:

1.cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat,care pot fi particularizate după sursă de finanțare în:

a)finanțate din bugetul de stat( în cazul statelor federative);

b)finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

c)finanțate din fonduri speciale;

2.cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice locale care în cazul statelor federative, se regăsesc pe 2 niveluri ale ierarhiei structurii administrartiv-teritoriale:

a)efectuate de organele administrativ- tertoriale intermediare(state,provincii,regiuni);

b)efectuate de organe administrativ-teritoriale locale(orașe,comune);

3.cheltuieli publice efectuate de organisme/administratii internationale/supranationale

Destinația cheltuieor publice generează o structura a lor pe două componente:

1.avans de produs intern brut,reprezentând cheltuieli ale instituțiilor publice pentru formarea brută de capital;

2.onsum definitiv de produs intern brut ,reprezentând orice alte cheltuieli ale instituțiilor pubice,numite în mod obișnuit și curente sau de funcționare.

Cheltuielile publice pot fi structurate și după criteriul sursei formale de finanțare:

1.cheltuieli bugetare ,finanțate din bugetul de stat,din bugetul asigurărilor sociale de stat ,din bugetele locale/intermediare sau din bugetele instituțiilor publice autonome;

2.cheltuieli financiare din fonduri cu destinație specială;

3.cheltuieli extrabugetare,finanțate din resurse financiare neincluse în bugetele administrațiilor/instituțiilor publice,veniturile care se pot constitui că extrabugetare sunt menționate sau decurg din prevederile legale;

Cheltuielile efecuate din aceste venituri sunt stabilite în mod autonom de administrația/instituția publică ce a realizat venituri extrabugetare,atât veniturile,cât și cheltuielile respective sunt definite într-un plan de venituri și cheltuieli extrabugetare și sunt supuse controlului financiar privind legalitatea constituirii/utilizării lor.

4.cheltuieli efectuate din bugetul „trezorerie publice” ;

Cheltuielile publice cuprind:

Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare constituite in:

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat;

Bugete locale;

Bugetul intitutiilor publice autonome.

Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice contituite in afara bugetului institutiilor publice autonome.

Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului.

Cheltuieli finantate din alte resurse decat cele bugetare:

credite externe;

fonduroi externe nerambursabile.

Clasificarea cheltuielilor publice

Varietatea cheltuielilor publice a facut necesara introducerea unor criterii pentru structurarea lor.Necesitatea decurge din nevoile de analiza ante sau postfactum,dar si din cerintele procesului de elaborare a bugeteleo/programelor/planurilor financiare si de definire a indicatorilor bugetari.

Clasificatia cheltuielilor publice se poate face pe baza criteriilor de continut,deja mentionate,dar si pe baza unora operationale rezultate din parctica financiara,in primul rand bugetara, si din practica statistica a diferitelor state. In prezent sunt uzuale, de asemenea, criterii rezultate din practica si cerintele unor organisme cu vocatie internationala sau mondiala.

Principalele criterii de clasificatie operationala sunt:

Clasificatia administrativa (institutionala) rupeaza cheltuielile pe institutii consumatoare de resurse financiare publice:

Ministere (departamente, agentii guvernamentale);

Institutii publice autonome;

Unitati administrative teritoriale.

Clasificatia economica grupeaza cheltuielile in doua mari categorii:

A. dupa natura cheltuielii:

a. Cheltuieli curente (de functionare) – sunt destinate sa asigure bunul mers al activitatii institutiilor publice, finantarea unor actiuni publice, platile efectuate anumitor categorii de persoane cu venituri insuficiente sau lipsite de venituri:

Cheltuieli de personal: cheltuielile cu salariile, contributii pentru asigurarile de stat, pentru somaj, deplasari, detasari etc;

Cheltuieli materiale si servicii: drepturi cu caracter social, medicamente, cheltuieli pentru intretinere si gospodarire, etc;

Subventii;

Prime;

Transferuri;

Dobanzi aferente datoriei publice;

Rezerve.

b. Cheltuieli de capital (de investitii) – sunt sume alocate din bugetul de stat pentru realizarea unor bunuri publice cu caracter durabil, destinate sferei productiei materiale sau sferei nemateriale, cum ar fi: construirea de autostrazi, de noi spitale, gradinite etc.

B. dupa tipul de cheltuaiala:

c)cheltuieli privind serviciile publice ,care presupun existenta unei cantraprestatii aferente,ca de exemplu renumerarea unui serviciu ;

d)cheltuieli de transfer ,care nu presupun contraprestatie ,ele reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor:

Persoane fizice in care caz cheltuielile au caracter social pentru ca au in vedere sustinerea lor ca indivizi facand parte din categorii sociale defavorizate sau cu handicap;

Administratii locale,in vederea completarii resurselor lor financiare ,in care caz au caracter mixt;

Altor ,de export,de restructurare,de redresare financiara),in care caz au caracter economic.

3.Clasificatia functionala,care are in vedere structura de activitate:domenii,ramuri, sectoare,zone,regiuni. Aceasta clasificatie este favorabila realizarii obiectivelor de politica economica si financiara a statutului deoarece permite identificarea unor activiitati sau spatii geografice care sunt cele mai recomandabile pentru stimulare/descurajare prin pargiile fiscala,vamala,a cheltuielilio guvernamentale.

4.Clasificatia financiara, are in vedere momentul in care este efectuata cheltuiala si modul in care sunt afectate resursele financiare publice:

a)cheltuieli definitive:se finalizeaza prin plati la scadente certe , astfel incat sting angajarea statului pentru realizarea unui anumit obiectiv;De pilda, plata salariilor angajatiilor unui spital public sau virarea unei sume in contul unei lucrari de investitie la o primarie;

b)cheltuieli temporare,reprezentand opratiuni de trezorerie, reflectate in conturi speciale,vizand rambursarea unor imprumuturi publice sau regularizarea unor avansuri.

c)cheltuieli virtuale,reprezentand cheltuieli care se pot declansa numai conditionat de producerea unui eveniment/risc de exemplu:garantii de stat(statul va suporta cheltuieli numai in masura in care cel garantat nu indeplineste anumite cauze/conditii pe care si le-a asumat fata de cel fata de care statul a garantat);De asemenea,cheltuieli din rezerve(din rezerva bugetara,de exemplu,se acorda ajutor financiar unor zone calamitate).

5.Clasificatia ONU,folosita inclusiv de institutiile sale specializate, poate fii:

a)functionala,identificand cheltuielile dupa destinatia lor:

Servicii publice generale (aparatul si administratia celor trei puteri in stat: legislativ,executiv,jurisdictional)

Aparare

Educatie

Sanatate ( inclusiv cercetare fundamentala)

Securitate sociala si bunastare (asistenta,asigurari,protectie,toate de natura sociala)

Actiuni economice

Locuinte si servicii comunale

Recreatie,cultura,religie

Alte cheltuieli;

b)economica,identificand cheltuielile dupa implicarea produsui intern brut:

Consum final,formarea bruta de capital (investitii in capital fix, cresterea stocurilor materiale,achizitii de terenuri,active necorporale,transferuri de capital.

CHELTUIELI PUBLICE PRIVIND TRANSPORTURILE

Sectorul dezvoltării transporturilor este reprezentat de următoarele principale instituții publice: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Fondul Provocările Mileniului – ital.

CHELTUIELI PUBLICE PRIVIND TRANSPORTURILE

Sectorul dezvoltării transporturilor este reprezentat de următoarele principale instituții publice: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Fondul Provocările Mileniului – Moldova.

Sectorul dezvoltării transporturilor gestionează cinci dintre cele mai importante ramuri din sectorul real al economiei naționale a țării. Aceste 5 ramuri sunt: transport auto, transport feroviar, transport aerian, transport naval și infrastructura drumurilor.

Autoritatea Publică centrală lider al sectorului este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID). În subordinea ministerului sunt 23 întreprinderi de stat, 37 societăți pe acțiuni și 2 instituții publice.

În activitatea acestor entități și a MTID erau antrenate la 1 ianuarie 2012 – 16424 persoane.

În gestiunea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor se află Fondul național pentru dezvoltarea regională, mijloacele căruia sunt utilizate pentru programele și proiectele orientate spre atingerea obiectivelor de dezvoltarea regională, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Formarea și utilizarea fondului dat se reglementează prin Hotărîrea Guvernului nr. 127 din 8 februarie 2008 ” Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova”.

Instituția Publică ”Fondul Provocările Mileniului – Moldova”, creată prin Hotărîrea Guvernului nr. 161 din 4 martie 2010, asigură implementarea proiectului investițional ”Reabilitarea drumurilor”, care promovează creșterea veniturilor populației rurale prin reducerea costurilor de transport, bunuri și servicii, reducerea pierderilor economiei naționale rezultată din condițiile drumurilor deteriorate și reducerea numărul de accidente rutiere prin îmbunătățirea condițiilor la trafic.

Activitatea ramurilor a fost orientată spre o dezvoltare continuă asigurată de Programele de activitate ale Guvernului. Sectorul prezintă un factor cheie în economia țării asigurând transportarea bunurilor, mărfurilor și pasagerilor atât pe plan intern cât și internațional, constituind elementul de bază pentru activitatea celorlalte sectoare al economiei reale.

Sursele de finanțare și programele

Pe parcursul anilor 2005-2011 cheltuielile publice în sector au crescut de la 218,9 mil. lei la 1469,2 mil.lei. (Figura 1.1), înregistrând o dinamică medie anuală de creștere în BPN cu circa 31%.

.

Ponderea sectorului în bugetul public național și în produsul intern brut a înregistrat o evoluție pozitivă constantă în perioada anilor 2005-20122 (Figura 1.2). Ponderea cheltuielilor din sector în BPN a înregistrat valori între 1,57% în 2005 și 6,4% în 2012. Ponderea cheltuielilor din sector în PIB a înregistrat valori între 0,58% în 2005 și 2,56% în 2012

Ponderea majoră pentru cheltuielile din sector revine componentei de bază (Figura 1.3). Menționăm creșterea semnificativă a surselor externe pentru finanțarea cheltuielilor sectoriale care pentru anul 2012 urmează să devanseze sursele alocate din bugetul de stat.

La situația anului 2011 în Republica Moldova activau 3 proiecte investiționale în sectorul dezvoltării drumurilor, finanțate de către Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltării, Guvernul SUA. Maximul finanțării programelor din domeniul a fost atins în anul 2011. Alocațiile sectorului sunt îndreptate spre îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rutiere, ceea ce este în concordanță cu obiectivele strategice ale Guvernului, revitalizării și dezvoltării transportului naval, dezvoltării transportului auto. Din lipsa acoperirii financiare nu au fost începute acțiuni noi, fiind identificate mijloace bugetare doar pentru implementarea acțiunilor strategice și prioritare din acest sector precum:

eficientizarea procesului de monitorizare a traficului rutier prin implementarea tehnologiilor informaționale;

implementarea normelor salariale noi, prevăzute de legislație pentru angajații din sector.

În domeniul dezvoltării transporturilor cea mai mare parte a finanțării revine subprogramului II ”Dezvoltare a drumurilor” cu cca. 1183,8 mil. lei sau 80,6 la sută din finanțarea sectorului în anul 2011. Al doilea subprogram după volumul de finanțare este IV ”Servicii de transport auto” cu 254,6 mil. lei sau 17,3% din total finanțarea sectorului în 2011. Celelalte subprograme se finanțează după cum urmează: subprogramul III ”Dezvoltarea a transportului naval” – 23,5 mil. lei (1,6%) și subprogramul I ” Elaborare a politicii și managementul în domeniul transporturilor și gospodăriei drumurilor” – 7,3 mil. lei (0,5%) din total finanțarea sectorului în anul 2011.

Indicatorii principali de performanță în sector supuși monitorizării sunt: starea drumurilor publice naționale; numărul de accidente rutiere și a deceselor ca urmare a accidentelor; lungimea sectoarelor reabilitate și reparate de drumuri; costul mediu de reparație și reabilitare a unui km de drum; mărfuri și pasageri transportați, nave înregistrate; acte legislative și normative promovate la inițiativa MTID și aprobate de autoritățile centrale; acte și autorizații eliberate transportatorilor auto naționali implicați în transport intern și internațional, reformele petrecute în domeniu, numărul persoanelor perfecționate etc.

Evoluția indicatorii cantitativi din ultimul deceniu, influențată de profundele metamorfoze prin care trece economia și societatea au determinat o dinamică contradictorie al activității din sector și a stării infrastructurii (Figurile 1.6, 1.7, 1.8; Tab. 1.1, Tab. 1.2). Pe fundalul deteriorării constante a infrastructurii menționăm o creștere a activității în ansamblu pe sector. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate la transportul auto și naval. Transportul aerian a înregistrat un trend pozitiv la transportul de pasageri și negativ la transportul de marfă. Menționăm că transportul feroviar în anii 2009 și 2010 a înregistrat o scădere de aproximativ 50% la transportul de marfă comparativ cu anul 2000.

Dinamica indicatorilor cantitativi din sector

Creșterea medie a indicatorilor cantitativi din sector pe moduri de transport în perioada 2000-2010, %

Provocările și problemele sectorului

Principalele provocări, probleme și obiective din sector sunt:

Pentru gospodăria drumurilor una din problemele de bază este insuficiența mijloacelor bugetare alocate pentru susținerea obiectivul de bază cu asigurarea dezvoltării și menținerii infrastructurii drumurilor publice în condiții de maximă siguranță. Această problemă a fost cauzată în mare parte de finanțarea proastă a sectorului din ultimele doua decenii. În contextul depășirii acestei probleme au fost întreprinse măsuri ce au permis în conformitate cu Strategia Infrastructurii Transportului Terestru alocări semnificative în sector, inclusiv prin consolidarea capacităților Fondului Rutier. Astfel au fost majorate din anul 2012 defalcări în fondul respectiv până la 80% din suma accizelor la benzină și motorină. Totodată, se va majora taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, fapt ce va permite majorarea acumulărilor pentru întreținerea drumurilor într-o stare mult mai bună. Astfel, alocațiile bugetare în fondul rutier se majorează de la 1,02 miliarde lei în 2012 până la 1,2 miliarde în anul 2015. Alocările bugetare vor permite reabilitarea în perioada anilor 2013-2015 a 860 km de drumuri publice naționale și locale și reparația a 8298 km de drumuri publice naționale și locale. Pînă anul 2015 starea drumurilor publice naționale în % din lungimea drumurilor va fi: 33% starea bună, 47% – mediocră, 20% – rea, ce va diminua în anul 2015 a numărul de accidente rutiere

cu 17,3% în comparație cu anul 2012. În plus, MTID împreună cu alte autorități publice centrale sunt în permanentă identificare a surselor externe de finanțare.

Pentru dinamizarea activităților de reabilitare a rețelei de drumuri și racordarea lor la rețelele paneuropene se prevede atragerea investițiilor din partea sectorului privat inclusiv și din străinătate prin intermediul parteneriatelor publice private; consolidarea prin fuziune, lichidare sau restructurare a capacității întreprinderilor de stat care au ca activitate de bază întreținerea și reabilitarea infrastructurii drumurilor.

În vederea susținerii creșterii securității traficului rutier prin implementarea tehnologiilor moderne de întreținere și reparație a drumurilor și asigurarea respectării regulilor de circulație, inclusiv prin introducerea sistemelor moderne de gestionare a traficului rutier. În acest context, în conformitate cu prevederile Acordului European cu privire la regimul de muncă și odihnă a echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaționale pe șosele (A.E.T.R), acestea au fost dotate cu tahografe digitale, finanțarea asigurându-se prin crearea parteneriatului public-privat în domeniul respectiv.

Pentru transportul aerian provocarea majoră o constituie crearea unei piețe libere a serviciilor aeriene prin demonopolizarea serviciilor la sol (handling) și atragerea companiilor aeriene low-cost. Această provocare prevede ajustarea cadrului reglementar pentru aderarea la Spațiul European Aviatic Comun. În acest context un alt obiectiv strategic se referă la stimularea și susținerea operatorilor aerieni în scopul valorificării oportunităților de transformare a aeroporturilor internaționale în hub-uri regionale prin majorarea traficului de pasageri și mărfuri prin aplicarea unor metode mai eficiente de atragere a investițiilor private în domeniu.

Transportul feroviar urmează să fie supus în perioada următore unor schimbări structurale complexe care vor duce la liberalizarea și dezvoltarea concurenței pe piața serviciilor de transport feroviar. În acest sens este preconizată restructurarea etapizată și eficientizarea operațională a ÎS „Calea Ferată din Moldova” prin separarea pe centre de cost-profit a activităților de transport marfă, pasageri și întreținere infrastructură și debarasarea de activități și active ce nu țin de profilul de bază al companiei. Un obiectiv major în acest sens este stoparea degradării mijloacelor fixe și în mod particular a materialului rulant de tracțiune care va solicita o retehnologizare sau înlocuire graduală. Un alt obiectiv este asigurarea transparenței cu formarea tarifelor la transport. Ca urmare a realizării acestor deziderate va fi examinată posibilitatea concesionării căilor ferate către sectorul privat.

Drept obiective pentru transportul naval este extinderea flotei comerciale navale și dezvoltarea continuă a sistemului de porturi în Republica Moldova cu conectarea lor la Coridorul VII pan-european (Dunărea) în vederea asigurării creșterii numărului de pasageri în transportul maritim internațional; creșterii ponderii transportului fluvio-naval de mărfuri în comerț internațional prin intermediul portului Giurgiulești și a mărfurilor în comerțul intern; creșterea veniturilor încasate de la înregistrarea navelor.

Priorități de politici pe termen mediu:

Asigurarea continuității finanțării și a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de drumuri naționale la cele mai înalte standarde internaționale.

Crearea unei piețe libere a serviciilor aeriene.

Continuarea proceselor de integrare în rețelele de transport regionale și internaționale.

Creșterea competitivității și eficienței operaționale a întreprinderilor ce activează în sector.

Descrierea structurii instituționale

Structura instituțională curentă

Ingerința statului în sector este realizată prin intermediul a 23 întreprinderi de stat (IS) și 37 societăți pe acțiuni S.A.). Firmele date concurează cu entități din sectorul privat sau funcționează ca monopoliști naturali (Tabelul 2.1, 2.2).

Întreprinderi de stat în gestiunea MTID

Societăți pe acțiuni ce activează în sector

În cele din urmă, un spectru de organizații non-guvernamentale fac parte din cadrul instituțional al acestui sector, din care cele mai relevante sunt:

AITA – Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Republica Moldova – organizație profesională non-guvernamentală, non-comercială care reprezintă întreprinderile de transport internațional de călători și mărfuri (Organizația este responsabilă pentru emiterea Carnetelor TIR și a card-urilor de trecere, oferind consultanță și suport în aspecte juridice și economice în domeniul transportului internațional și de logistică).

IRU – Uniunea Internațională a Transportului Rutier – reprezintă întreaga industrie de transport rutier din lumea întreagă (este mai cunoscută ca organizația care operează sistemul TIR52).

Schimbări instituționale recente și preconizate

Înregistrarea Autorității Aeronautice Civile la 27 decembrie 2011 la CÎS. Activitatea acestei a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 11 mai 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Autorității Aeronautice Civile. Autoritatea Aeronautică Civilă vine să substituie activitatea Administrației de Stat a Aviației Civile. Autoritatea Aeronautica Civila este o autoritate publica cu funcții de certificare, control și supraveghere în domeniul aviației civile, are statut de persoana juridica de drept public cu buget autonom, activează pe baza principilor autogestiunii și autofinanțării, și este subordonata Ministerului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova. Buget anual – cca. 26400 mii lei (proiect 2012). Autoritatea exercita supravegherea activităților în domeniul aviației civile, monitorizarea respectării normelor naționale si internaționale în domeniu, pentru asigurarea siguranței zborurilor si securității aeronautice.

Instituirea Biroului național pentru siguranță rutieră – Trimestrul I, 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2011. Obiectiv major: implementarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației, în termen de trei luni de la data HG, va elabora și va prezenta Guvernului spre aprobare proiectele actelor normative privind stabilirea atribuțiilor Biroului național pentru siguranță rutieră, precum și a reglementărilor privind sursele de formare și modul de utilizare a mijloacelor contului special pentru susținerea acțiunilor în domeniul siguranței rutiere.

Crearea Fondului Naval – Trimestrul III, 2012. Obiectiv: asigurarea finanțării lucrărilor de menținere a șenalului navigabil pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova.

În conformitate cu Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 și Hotărîrii Guvernului „Cu privire la reforma sistemului de întreținere a drumurilor publice” nr. 244 din 19 aprilie 2012 a fost acceptată reorganizare a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni cu cotă majoritară de stat specializate în întreținerea drumurilor publice prin reducerea acestora de la 38 pînă șa 12 unități, reformă care trebuie să fie finalizată pînă la sfîrșitul anului 2012.

CUPRINS

Sistemul cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilior publice

Analiza eficientei cheltuielilor publice

Detalierea informațiilor referitoare la tipurile de cheltuieli publice

Cheltuieli publice privind transporturile

Sursele de finanțare și programele

Schimbări instituționale recente și preconizate

BIBLIOGRAFIE………

1.BREZEANU PETRE ,MARINESCU IULIAN-FINANTE PUBLICE SI FISCALITATE,BUCURESTI,ESDITURA FUNDATIEI „ROMANIA DE MAINE”,1996;

2.STANCU ION-FINANTE,BUCURESTI,EDITURA ECONOMICA,1966;

3.RADU STROE,DAN ARMEANU-FINANTE,EDITURA ASE,BUCURESTI,2004;

4.GHEORGHE VLASCEANU,BEBE NEGOESCU-GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR,EDITURA METEOR PRESS,BUCURESTI, 2004.

BIBLIOGRAFIE………

1.BREZEANU PETRE ,MARINESCU IULIAN-FINANTE PUBLICE SI FISCALITATE,BUCURESTI,ESDITURA FUNDATIEI „ROMANIA DE MAINE”,1996;

2.STANCU ION-FINANTE,BUCURESTI,EDITURA ECONOMICA,1966;

3.RADU STROE,DAN ARMEANU-FINANTE,EDITURA ASE,BUCURESTI,2004;

4.GHEORGHE VLASCEANU,BEBE NEGOESCU-GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR,EDITURA METEOR PRESS,BUCURESTI, 2004.