Cheltuieli Bugetare

Introducereb#%l!^+a?b#%l!^+a?b#%l!^+a?

În procesul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale, statul asigură acoperirea necesităților publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse bănești care se mobilizează prin intermediul relațiilor financiare. Folosirea resurselor bănești astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.

Măsurarea nivelului, evoluției și eficienței cheltuielilor publice reprezintă o problemă empirică destul de delicată, deoarece necesită date care, la nivel internațional, sunt încă insuficiente. Aceleași motive le fac, însă, de interes la momentul actual.

Intr-o viziune traditionala a finantelor publice, cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte, i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. Pe de alta parte insa, in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in viata social-economica. In conceptia moderna asupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale; ceea ce conteaza nu este atat marimea ei, cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica. Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume aceea a repartizarii resurselor financiare publice pe diverse destinatii.

Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public și care se finanțează din fondul bugetar, în cadrul bugetului public național. 

În practica bugetară a României, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a cunoscut modificări pronunțate și alerte mai ales după 1990. Reformarea economiei și a statului a necesitat și o reformă a bugetului în toate componentele procesului bugetar. Se regăsesc în aceasta: reforma fiscală, elemente ale reformei administrative și instituționale, aspecte ale reformei legislative etc.

Capitolul I. Cheltuielile bugetare – parte integrantă a cheltuielilor publice b#%l!^+a?

1.1. Conținutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte și persoane fizice și juridice pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia .

Cheltuielile publice se finalizează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului :servicii publice generale, acțiuni social-culturale, întreținerea armatei și a întregii activități desfasurate în domeniul militar, ordinea publică internă, securitatea socială, acțiuni economice etc.

Cheltuielile publice înglobează:

Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive la nivelul bugetelor administrațiilor publice centrale (bugetul de stat, bugetul asigurărilor de sanatate, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de somaj, bugetele instituțiilor publice, autonome și altele). La statele cu structură federală, se cuprind și cheltuielile autorităților publice ale statelor, regiunilor sau provinciilor.

Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive în bugetele administrațiilor publice locale, pe trepte, ale acestora .

Cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe.

Cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul organismelor internaționale și distribuite, pe programe, statelor beneficiare.

Printre factorii care influențează creșterea cheltuielilor publice se regăsesc :

Factori demografici care se referă la creșterea populației și la modificarea structurii acesteia pe vârste, pe categorii socio-profesionale. O astfel de evoluție determină creșterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcționarilor publici, a celor cu caracter socio-cultural, precum și sporirea locurilor de muncă în sectorul public.

Factori economici care privesc dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia b#%l!^+a?pe?baza cercetării științifice. În acest caz bugetul joacă un rol de filtru și asigură?redistribuirea pe principii echitabile și eficiente.

Factori sociali – creșterea venitului mediu pe locuitor antrenează preocuparea statului, care trebuie să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale (salariați, pensionari etc).

Urbanizarea se referă la dezvoltarea centrelor urbane și a unor unități publice prin creșterea cheltuielilor publice

Factori militari – creșterea cheltuielilor publice legate strict de cheltuieli militare.

Factori de ordin istoric – care acționează prin transmitarea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli și de suportare a poverii făcute în anii anteriori, prin împrumuturi publice.

Factori politici, care se referă la creșterea sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul „jandarm” la statul „providență” , la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului, pentru care se recurge la procedura cheltuielilor publice.

1.2. Clasificarea cheltuielilor publice

Acestea pot fi clasificate după mai multe criterii și anume :

Criteriul adiminstrativ presupune clasificarea cheltuielilor în funcție de instituțiile și organele publice prin care se consumă acestea, respectiv :

Ministere

Instituții departamentale

Unități administrativ- teritoriale etc

Criteriul repetabilității le clasifică în :

Cheltuieli ordinare

Cheltuieli extraordinare, al căror volulm este imprevizibil și care sunt, de regulă, cuprinse în fondul de rezervă al guvernului, al consiliilor județene și locale sau al altor instituții publice.

Criteriul financiar presupune clasificarea acestora în:

Cheltuieli cu caracter definitiv

Cheltuieli cu caracter temporar b#%? b#%l!^+a?

Cheltuieli cu caracter posibil (virtual), care se efectuează în anumite condiții, cum ar fi intrarea în funcțiune a garanțiilor acordate de stat pentru creditele care nu mai pot fi rambursate de contractanți (împrumuturile private externe garantate de stat).

Criteriul economic grupează cheltuielile publice după natura lor, prin prisma conținutului economic al acțiunilor de finanțat:

Cheltuieli curente (salarii, materiale, servicii)

Cheltuieli de capital (investiții, dezvoltare)

Cheltuieli de transfer, care în fapt nu reprezintă cheltuieli propriu-zise penru bugetul care le acordă, ci numai pentru bugetul care le cheltuie efectiv.

Crieteriul funcțional permite precizarea domeniilor spre care se îndreaptă cheltuielile, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială, cultura, religia, administrația de stat, activitățile economice (industrie, transport, agricultură), locuințele, serviciile comunale, apărarea, ordinea publică, siguranța națională etc.

Instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) folosesc criteriul funcțional și cel economic în felul următor:

Clasificația O.N.U. a cheltuielilor publice pe baza criteriului funcțional:

Total cheltuieli publice

Servicii publice generale și ordine publică

Presedinția sau instituția regală

Organe legislative

Instituții de ordine publică și securitate

Justiție, procuratură, notariat

Alte instituții de drept public

Aparatul administrativ-economic și financiar cu caracter executiv

Apărare

Armată

Cercetare științifică și experiențe cu arme

Baze militare pe teritorii străine

Participarea la blocuri militare

Participarea la conflicte militare

Lichidarea urmărilor războaielor

Educație b#%l? b#%l!^+a?

Școli primare, generale, licee

Universități și colegii b#%l

Institute de cercetare fundamentală

Institute post universitare

Sănătate

Spitale și clinici

Unități profilactice, antiepidemice etc

Institute de cercetări

Securitate socială si bunăstare

Asistență socială

Asigurări sociale

Protecție socială

Actiuni economice

Acțiuni în favoarea unităților economice de stat și ale unităților private din unele ramuri economice;

combustibil și energie;

agricultură, minerit, industrie și construcții, transporturi și comunicații;

alte afaceri economice

Subvenții pentru export

Participarea la organisme internaționale economice

Participarea la societăți internaționale economice

Cheltuieli de cercetare în domeniul economic

Locuințe și servicii comunale

Locuințe și întreținerea lor

Alte servicii comunale

Recreație, cultură și religie

Instituții și acțiuni culturale

Spații de agrement

Instituții de cult

Alte cheltuieli

Clasificația O.N.U. a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic:

Total cheltuieli publice și împrumuturi minus rambursări

Total cheltuieli publice

Cheltuieli care reprezintă consum definitiv de venit național; bunuri și servicii b#%l!^+a?publice (salarii, bunuri materiale, servicii, alte achiziții) b#%l!^+a?

Dobînzi aferente datoriei publice b#%l!^+a?

Subvenții de exploatare și alte transferuri curente; transferuri la alte niveluri ale bugetului național

Formarea brută de capital : investiții brute, stocuri materiale

Achiziții de ternuri și active necorporale

Transferuri de capital

Împrumuturi minus rambursări

Intrări de credite externe (se adaugă)

Rate anuale de rambursat (se scad).

În România, potrivit Legii bugetului pe anul 2014 din punctul de vedere al conținutului lor economic, cheltuielile publice finanțate prin bugetul de stat se clasifică, spre exemplu, astfel:

Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, fonduri de reserve, transferuri între unități ale administrației publice, alte transferuri, asistență social, alte cheltuieli;

Cheltuieli de capital: active nefinanciare, active financiare;

Operațiuni financiare: Împrumuturi, Rambursări de credite;

Rezerve, excedent/deficit.

Din punct de vedere funcțional, al domeniilor spre care sunt îndreptate, cheltuielile publice (pe același an) se clasifică în :

PARTEA I – Servicii publice generale

Autorități publice și acțiuni externe

Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare

Alte servicii publice generale

Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi

Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației

PARTEA a II a – Apărare, ordine publică și siguranță națională

Apărare

Ordine publică și siguranță națională

PARTEA a III a – Cheltuieli social-culturale

Învățământ

Sănătate b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Cultură, recreare și religie b#%l!^+a?

Asigurări și asistență socială

Asigurări și asisteță socială pentru accidente de muncă sși boli profesionale

PARTEA a IV a – Servicii și dezvoltare publică , locuințe, mediu și ape

Locuințe, servicii și dezvoltarea publică

Protecția mediului

PARTEA a V a – Acțiuni economice

Actiuni generale economice , comerciale și de muncă

Combustibili și energie

Industria extractivă , prelucrătoare și de construcții

Agricultură, silvicultură , pisciculturp și vânătoare

Transporturi

Comunicații

Cercetare și dezvoltare în domeniul economic

Alte acțiuni economice

PARTEA a VI a – Rezerve, Excedent/Deficit.

1.3. Cheltuielile bugetare

1.3.1. Aspecte teoretice

Trebuie făcută distincție îintre noțiunea de cheltuieli publice și cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate în sectorul public prin intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituții social-culturale, armata etc) care se acoperă fie din bugetul statului (pe plan central sau local) fie din bugetele proprii, pe seama veniturilor obținute.

Cheltuielile bugetare reprezintă cheltuielile publice care se acoperă din resurse prevazute în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele instituțiilor publice autonome.

Cheltuielile bugetare sunt cuprinse în bugetele din cadrul sistemului public de bugete, definit conform Legii Finanțelor Publice. Deci, cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă?decât cheltuielile publice. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate b#%l!^+a?cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. b#%l!^+a?

Cheltuielile publice cuprind :

Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare, constituite în :

bugetul de stat

bugetul asigurărilor sociale de stat

bugetele locale

bugetele instituțiilor publice autonome

Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație specială

Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara bugetului, prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice autonome

Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului

Cheltuieli finantate din alte surse decât cele bugetare ( credite externe, fonduri externe nerambursabile).

Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazează pe câteva principii :

Efectuarea cheltuielilor bugetare este condiționată de prevederea expresă și aprobarea nivelului acestora de către Parlament sau de consiliile locale, dupa caz, în conformitate cu legile în vigoare;

Nerambursabilitatea sumelor alocate și cheltuite conform destinațiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

Efectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condițiilor legale și nu numai de constituirea (existența) resurselor bănești;

Finanțarea se efectuează în funcție de gradul de subordonare a instituțiilor sau activităților cu caracter bugetar : din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor socialede stat, din bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale;

Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv și acordarea vizei cu ocazia operațiunilor de deschidere a finanțării, de alocare și utilizare a resurselor financiare publice.

1.3.2. Execuția cheltuielilor bugetului de stat

b#%l!^+a?

Execuția cheltuielilor bugetului de stat reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor prevăzute și aprobate prin acest buget. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

În legile bugetare anuale sunt stabilite și aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, după clasificarea economică, funcționala și pe surse de finanțare. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamente contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale.

Execuția cheltuielilor bugetare se bazează pe următoarele principii :

Creditele bugetare sunt nerambursabile și nepurtătoare de dobândă, ele vizând finanțarea bugetară definitivă și gratuită;

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar;

Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fără a se preciza sursele de finanțare; excepție fac alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole ce nu pot fi majorate; de asemenea, aceste alocații nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli;

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite;

Creditele bugetare aprobate pentru un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol;

Virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare sunt în competența ordonatorilor principali de credite , pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate și se pot efectua începand cu trimestrul al III lea al anului bugetar, în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite și, respectiv 5% din prevederile programului care urmează, însă, a se suplimenta cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor;

Nu se pot realiza virări de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului;

Situația virărilor de credite bugetare este transmisă lunar Ministerului Finanțelor de către ordonatorii principali de credite bugetare în termen de 5 zile de la sfârșitul lunii;

Menținerea unor credite credite bugetare este analizată lunar de către ordonatorii principali de credite care pot formula propuneri de anulare a acestora dacă se constată că nu sunt necesare. Creditele bugetare anuale la ordonatorii principali de credite, finanțați din?bugetul de stat, majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut b#%l!^+a?b#%l!^+a?în bugetul de stat;

Creitele bugetare aprobate și care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului bugetar sunt anulate.

Etapele intermediare execuției cheltuielilor bugetare

Angajarea actul care generează obligația unei instituții publice de a plăti o sumă de bani unui terț pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie ministerială, hotărâre judecătorească). Angajarea este, deci, consecința deciziei luate în mod deliberat de un organ al administrației de stat.

Îmbracă 2 forme : –– legal

–– bugetar : – individual

– global

Lichidarea cheltuielilor bugetare fază în procesul execuției bugetare ce constă în verificarea existenței angajamentelor, a sumelor datorate, a condițiilor de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunea respectivă.

Ordonanțarea cheltuielilor bugetare se confirmă că livrările de bunuri și servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.

Plata cheltuielilor bugetare reprezintă actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți.

Pentru întocmirea conturiloe de executie bugetara si a anexelor trebuie respectate urmatoarele precizari privind : b#%l!^+a?

Eliminarea transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului b#%l!^+a?general consolidat cu scopul evitarii dublei evidentieri a acestora, astfel:

Institutiile publice destinatare ale transferurilor vor identifica transferurile b#%l!^+a?prevazute in bugetul aprobat si codurile din clasificatia bugetara – subventii sau contributii , dupa caz.

Se va face virarea transferurilor prevayute in bugetul aprobat la termenele prevayute de lege , in asa fel incat sumele virate sa poata fi incasate in aceeasi perioada cu sumele transferate;

Se vor efectua punctaje reciproce intre institutiile publice care vireaya sumele transferate si cele acre le primesc, pentru a se asigura concordanta sumelor si soldarea conturilor de decontari in cadrul aceleiasi perioade de raportare la ultimul nivel de raportare.

Egalitatea cheltuielilor efective preluate din conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi.

Raportarea de catre institutiile publice – benficiari finali ai fondurilor externe nerambursabile.

1.3. Metode de dimensionare a cheltuielilor bugetului de stat

Elaborarea unui buget presupune folosirea tehnicilor de previziune si a analizei macroeconomice, metode ce permit evidențierea impactului economic, social și politic al opțiunilor privind procurarea resurselor și utilizarea lor prin intermediul cheltuielilor?bugetare .

Elaborarea bugetelor componente ale bugetului general consolidat se bazează, în primul rând, pe propunerile formulate de către ordonatorii principali de credite . Acestea reprezintă niveluri estimate pentru cheltuielile bugetare fundamentate pe baza unor metode.

Metodele de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt atât clasice , cât și moderne.

Printre metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor bugetare mentionăm : metoda automată, metoda majorării (diminuării) și metoda evaluării directe.

Potrivit metodei automate , se iau drept bază pentru întocmirea bugetului pentru anul următor cheltuielile penultimului an , al cărui exercițiu a fost încheiat. Metoda este simplă, nu necesită un volum mare de lucrări, dar prezintă dejavantajul că este departe de realitate, b#%l!^+a?deoarece condițiile economice, sociale și politice existente cu doi ani în urmă nu se pot menține decât întâmplător și în anul pentru care se elaborează proeictul de buget.

Metoda majorării (diminuării) constă în aceea că se iau în considerare rezultatele exercițiilor bugetare pe un interval de 5 ani (sau mai mulți ani consecutivi) din perioada premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de buget. Pe baza acestor date se determină ritmul mediu anual de creștere (sau descreștere) a cheltuielilor bugetare. Determinarea cheltuielilor prin exploatarea tendințelor rezultate din evoluția indicatorilor , aferenți perioadei considerate drept baza de calcul, este și ea aproximativă, deoarece în fiecare an intervin factori noi , care pot avea o influență mai mare sau mai mică asupra bugetului în cauza. În plus, procedeul transpune pe viitor , anul care vine, influențele negative ale unor fenomene și factori economico-financiari care s-au manifestat negativ în anii care au servit drept bază de calcul.

Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare categorie de cheltuieli în parte. În acest scop se au în vedere execuția preliminară a bugetului pe anul în curs și previziunile în domeniul economic și social pentru anul bugetar următor.

Dimensionarea indicatorilor bugetari se realizează în directă corelație cu nivelul unor indicatori macroeconomici (produsul intern brut previzionat) în condițiile unei rate estimate a inflației și al unui nivel previzibil al cursului de schimb al monedei naționale.

În acest cadru , o importanță deosebită o prezintă evaluarea cheltuielilor publice la nivelul necesităților anului bugetar. Aceasta presupune o armonizare a solicitărilor de credite bugetare cu posibilitățile reale ale economiei de a susține, cu venituri corespunzatoare, creșterea cheltuielilor publice. b#%l!^+a?

Evaluarea cheltuielilor bugetare nu înseamnă în mod automat creșterea acestora , ci dimensionarea lor în așa fel încât , în condițiile unor resurse publice insuficiente, deficitul bugetar previzionat să fie suportabil (în limita a 2-3% din PIB).

Această metodă se foloșeste cu predilecție și de autoritățile românești în construcția bugetelor. Alte metode, mai moderne folosite în străinatate în construcția bugetelor, sunt:

Metoda cost-avantaje sau cost-eficacitate , a cărei aplicabilitate este condiționată de existența a două sau mai multe soluții pentru realizarea unui obiectiv , cu costuri diferite.

După elaborarea prealabilă a unui indicator de eficacitate , această analiză se aplică în absența unei evaluari monetare a avantajelor. În anumite ipoteze clar formalizate , în care obiectivul este unic, va fi ales programul cel mai puțin costisitor. Sfera de aplicare a acestei metode este aceea a cheltuielilor social-culturale: învățământ, sănătate, asistență socială . b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Metoda de planificare , programare , bugetizare (PPBS) presupune identificarea obiectivelor ce urmează a fi îndeplinite pe termen lung, cuantificarea (pe baza unor calcule specifice) costurilor și avantajelor diferitelor programe ce pot fi finanțate de la buget și stabilirea unui clasament al acestora în raport cu indicatorii de eficacitate. Adoptarea deciziilor în funcție de ierarhia programelor alternative este considerată a fi criteriu tehnologic, ce înlocuiește criteriul politic în materie de buget.

În cadrul metodei PPBS bugetele ministerelor nu mai sunt prezentate ca o simplă enumerare de credite bugetare, ci sunt reformulate pe programe în succesiunea „structură– obiective – programe”. Astfel gestiunea bugetară globală este concepută ca un sistem de subpolitici optimale.

Limitele metodei PPBS au promovat metoda managementului prin obiective (MBO). Esența acestei metode constă în aceea că se pune accentul pe identificarea finalităților sau țintelor pentru fiecare domeniu de activitate. Fiecare gestionar de resurse publice îșî definește propriile obiective, contribuind astfel la realizarea finalităților propuse.

O altă metodă a aplicării este metoda bază bugetară zero (ZZB) care reprezintă metoda de programare bugetară, practicată în SUA după 1980, al cărei scop este acela de a preîntâmpina creșterea excesivă a cheltuielilor bugetare da la un an la altul. Metoda constă în a alege acea combinație de programe care minimează costurile determinate de realizarea unui anumit obiectiv, la un anumit nivel al resurselor posibil de obținut.

Metoda raționalizării opțiunilor bugetare (RCB) a constituit metoda franceză bazată?pe analiza sistemică, pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, în contextul gestiunii prin obiective a resurselor publice. Constă în identificarea și studierea obiectivelor, compararea soluțiilor alternative, adoptarea deciziei pe baza analizei cost-avantaje și controlul permanent al cheltuirii resurselor.Originalitatea metodei constă în capacitatea de adaptabilitate și de reformulare a opțiunilor, având caracter iterativ, metoda permite analiza obiectivelor și glisarea acestora prin intermediul așa-numitului „plan-revolving”. Iterațiile, în cadrul analizei sistemice, pot urma succesiunea următoare: formularea problemei, selecția obiectivelor, propunerea alternativelor, colectarea de date, construcția modelelor, comparația modelelor, testul de sensibilitate, examinarea ipotezelor, reexaminarea obiectivelor, propunerea de noi alternative, noua formulare a problemei.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Capitolul. 2. Evoluția și structura cheltuielilor bugetare în perioada 2010-2014

2.1 Structura economică a cheltuielilor bugetare în perioada 2010-2014

Structura economică a cheltuielilor se pot clasifica după două criteri: al scopului în care sunt efectuate plățile (cheltuieli publice curente sau de funcționare și cheltuieli publice b#%l!^+a?de capital sau de investiții) și al existenței sau nu a unei contraprestații (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite și administrative și cheltuieli publice de transfer).

Ținând seama de clasificația economică, cheltuielile bugetare se clasifica în:

– Cheltuieli curente

– Cheltuieli de capital

– Operațiuni financiare

– Rezerve, excedent/deficit

În continuare vom analiza cele mai importante cheltuieli din analiza structurii economice și anume, cheltuielile curente, de personal din care vom pune accentual pe dobânzi, subvenții, cheltuielile de capital. Datele au fost extrase de pe sit-ul Institutului național de statistică și de pe sit-ul Ministerului de finanțe.

Tabel 2.1 Mutațiile cheltuielilor publice în structura economică în anul 2010 -2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Cheltuielile curente asigură întreținerea și buna funcționare a instituțiilor publice, finanțarea satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane lipsite de venituri ori cu venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale statului, cum ar fi împrumuturile. Ele reprezintă un consum definitiv de produs intern brut și trebuie să se reînnoiască anual. În cea mai mare parte a lor, cheltuielile publice sunt cheltuieli curente.

Cheltuielile curente au inregistrat o tendinta de crestere in perioada 2010-2014. O consecință a existenței acestui tip de cheltuieli suportate de stat, este aceea că are loc limitarea pieței întreprinzătorilor privați sau, din altă perspectivă, delimitarea activității economice într-o dimensiune a pieței libere și una a statului, într-un sector de piață și unul de non-piață, care urmărește îndeplinirea unor obiective prestabilite, se are în vedere repartizarea resurselor între utilizatorii competitori, pe de o parte, și valoarea imputurilor, pe de altă parte. Eficiența cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele financiare publice sunt limitate și deci ele trebuie să fie optimizate maximal.

Tabelul 2.2. Cheltuieli alocate personalului pentru anul 2010 – 2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Graficul 2.1 Evoluția cheltuielilor alocate personalului b#%l!^+a? b#%l!^+a?

În urma graficului realizat, putem confirma că sumele alocate personalului cresc de la an la an. In 2012 putem observa o creștere de 1459,4 mil. lei față de anul 2011, iar în anul 2013 urmând o creștere considerabilă în valoare de 2748,5 mil. lei. In 2014 se pastreaza trendul ascendant, ajugand la valoarea de 20573,24 mil. lei

Tabelul 2.3. Cheltuielile alocate subvențiilor pentru anul 2010 – 2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Graficul 2.2. Evoluția cheltuielilor alocate subvențiilor

b#%l!^+a?b#%l!^+a?

Din graficul de mai sus se observă o continuă descreștere a sumelor alocate subvențiilor pentru anul 2011, 2012, respective 2013. În aul 2012 sumele destinate subvențiilor a scăzut cu 2942,2 mil. lei, urmând ca în anul următor scăderea să fie mai mică, în valoare de 705,8 mil. Lei. In 2014 acestea cresc din nou, ajungand la valoarea de 3.290,4 mil. Lei, valoare apropiata de cea din anul 2013.

Tabelul 2.4 Cheltuielile alocate dobânzilor pentru anul 2010 – 2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Graficul 2.3 Evoluția cheltuielilor alocate dobânzilor

Din graficul de mai sus observăm o creștere impresionantă a sumelor alocate dobânzilor în anul 2012 față de anul 2011 în valoare de 1484,6 mil. lei, urmând ca în anul 2013 să scada cu 13 mil. lei. Această creștere de 1484,6 mil. lei se poate datora creșterii stocului de datorie publică și a funcționării stabilizatorilor automați. In 2014 aceste cheltuieli continua sa creasca, atingand maximul din perioada analizata si anume: 10.202,19 mil. Lei. b#%l!^+a?

Tabelul 2.5. Cheltuielile alocate bunurilor si serviciilor pentru anul 2010 – 2014

Graficul 2.4. Evoluția cheltuielilor alocate bunurilor și serviciilor

Observăm din graficul de mai sus că sumele alocate cheltuielilor cu bunurile și serviciile au crescut în anul 2012 față de anul 2011 cu 185,2 mil. lei, urmând ca în anul urmator să scadă cu 24 mil. lei ca urmare a unor măsuri de reducere a volumului cheltuielilor bugetare apropate de Guvern cu privire la rectificarea bugetului de stat.

Tabelul 2.6. Cheltuieli alocate transferurilor pentru anul 2010 – 2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Graficul 2.5. Evoluția cheltuielilor alocate transferurilor

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Graficul realizat mai sus curpinde sumele destinate transferurilor pe parcursul celor 5 ani. Astfel, observăm o scădere a acestora în anul 2012, suma fiind în valoare de 1216,1 mil. lei, dupam o crestere in anul 2011 fata de 2010, iar in anii 2013 – 2014 asistam la o creștere impresionantă în valoare de 4291,7 mil. Lei.

Cheltuielile de capital sau de investiții, se concretizează în achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, destinate sferei producției materiale sau sferei nemateriale, cum ar fi: școli, spitale, așezăminte de cultură, administrație etc., după caz. Ele duc la dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public. Mai sunt denumite și cheltuieli care reprezintă o avansare de venit național.

Tabelul 2.5. Cheltuieli privind capitalurile pentru anul 2010 – 2014

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Grafic 2.6 Evoluția cheltuielilor alocate capitalurilor

b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Graficul realizat ne arată sumele destinate cheltuielilor de capital pe parcursul anilor 2010 – 2014. Putem observa o scădere foarte mare a sumelor în anul 2012 în valoare de 1274,6 mil. lei, urmând ca în anul următor sa crescă cu 337,6 mil. Lei, iar in 2014 scad din nou.

2.2. Structura funcțională a cheltuielilor bugetului de stat în perioada 2010-2014

Structura funcțională folosește drept criterii de grupare a cheltuielilor publice ramurile economiei.Aceasta clasificare este importantă pentru a analiza alocarea resurselor între sectoare în scopul de a putea realiza o analiză pertinenta a cheltuielilor guvernamentale și pentru a asigura compararea datelor din ani diferii.

Principalele sectoare de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice sunt:

– domeniul social: învatamânt, sanatate, asistenta sociala etc.;

– domeniul cercetarii;

– domeniul economic (investiii, acordarea de subventii si facilitati);

– domeniul apararii si sigurantei nationale;

– domeniul administrativ public central si local;

– dobânzi aferente datoriei publice.

Tabelul 2.6. Mutațiile cheltuielilor publice în structura functională b#%l!^+a?

Sursa: Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

Tabelul 2.7. Cheltuielile alocate apărarii în anul 2010 – 2014

Graficul 2.7. Evoluția cheltuielilor alocate apărării

b#%l!^+a?

Din graficul de mai sus se observă o crestere, respectiv o scădere a sumelor destinate apărarii. În anul 2011 se realizează o creștere a sumelor alocate în valoare de 364,4 mil. lei față de anul 2010, iar în anul 2012 se produce o scădere față de anul 2011 a sumelor alocate în valoare de 133,9 mil. lei. In anii urmatori se pastreaza un trend ascendent, astfel acestea ajung in 2014 la o valoare de 5110,7 mii lei, cu 1181,4 mii lei mai mult fata de nivelul inregistrat in anul 2010.

Aceste cheltuieli servesc la întreținerea și dotarea forțelor armate care reprezintă un sector foarte important. O cauză a creșterii sumelor alocate ar fi creșterea natalității, fiind necesare sume mai considerabile de bani și de asemenea creșterea numărului de infracțiuni și a riscurilor apărute.

Factorii care influențează volumul acetor tipuri de cheltuieli sunt acei factori militari și de ordin istoric. Factorii militari, purtarea și pregătirea de războaie determina creșterea cheltuielilor de apărare și al cheltuielilor pentru eliminarea efectelor nefavorabile ale conflictelor armate. Factorii de ordin istoric acționează prin transmiterea de la o persoană la alta a nevoilor sporirte de cheltuieli și de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori prin împrumuturi publice.

În tabelul 2.8., avem ilustrate principalele tipuri de cheltuieli bugetare din domeniul serviciilor generale publice și valoarea acestor cheltuieli în perioada 2010 – 2014.

Tabelul 2.8. Cheltuielile alocate autorităților publice și acțiunilor externe pentru anul 2010 – 2014

Graficul 2.8. Evoluția cheltuielilor alocate autorităților publice și acțiunilor externe

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

Spre deosebire de anul 2010 în anul 2011 aceste cheltuieli au cunoscut o reducere semnificativă. Apărarea, ordinea și siguranța națională au înregistrat cele mai mari fintari în decursul perioadei 2010-2011 deoarece întreținerea aparatului administrației de stat a necesitat înzestrarea cu mijloace modern. Pe de altă parte, creșterea absolută a populației și afluența acesteia către zonele urbane unde, de regulă, pulsează viața economică, ridică probleme din ce în ce mai mari cu caracter edilitar gospodăresc, social-economic și administrativ. In anul 2013 si 2014 acestea se situeaza in jurul valorii de 13000 mii lei.

Dezvoltarea economiei și extinderea așezărilor pe orizontală și pe verticală, concomitent cu creșterea gradului de urbanizare, cu accelerarea deplasării în spațiu a oamenilor, a mărfurilor și informațiilor, a determinat adaptarea formelor de administrație la specificul condițiilor social-economice și tehnice contemporan

Invățământul se dezvoltă în concordanță cu cerințele etapelor de dezvoltare economico-socială a fiecărei țări și cu scopul egalizării condițiilor de instruire și educare a populației. Analizand evolutia cheltuielilor destinate pentru educatie, acestea au scazut in perioada 2011-2012. Din cauza cresterii numerice a populatiei, care a condus la cresterea populatiei prescolare, a dezvoltarii economice, modernizarea si perfectionarea proceselor tehnologie theoretic cheltuielile bugetare ar trebui majorate. Dar practic in Romania in perioada 2010-2012, dupa cum se poate analiza in graficul urmator ele au fost reduse aceasta datorita necesitatilor prea mari si resurselor limitate si insuficiente. România ocupând loc I în rândul țărilor dezvoltate, privind eradicarea analfabetismului.

Tabelul 2.9. Cheltuielile alocate învățământului pentru anii 2010 – 2014

.

Graficul 2.9. Evoluția cheltuielilor alocate învățământului

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

În urma graficului realizat, se observă cum spuneam o descreștere continuă și considerabilă a sumelor alocate învățămânului pana in anul 2013, cand acestea incep din nous a creasca, ajungand in anul 2014 la valoarea de 4188,7 mii lei, in crestere cu 194,7 mii lei , fata de anul 2012 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare din perioada analizata.

În anul 2011 se observa un trend descendent în valoare de 107,6 mil. lei, urmând ca în anul 2012 să mai scadă cu 213,6 mil. lei.

O cauză a scăderii acestor sume ar fi investițiile mai mici din partea Uniunii Europene privind acest sector, această scădere fiind influențată și de factorii demografici, mulți tineri părăsind țara pentru a lucra în străinătate pentru un salariu mai mare, renunțând la studii.

Asemeni învățământului, și cheltuielile destinate sănătății au scăzut datorită factorilor demografici, sociali și economici.

Tabelul 2.10. Cheltuielile alocate sănătății pentru anul 2010 – 2014

Graficul 2.10. Evoluția cheltuielilor alocate sănătății

b#%l!^+a?

Din graficul de mai sus observăm o creștere semnificativă a sumelor destinate b#%l!^+a?sănatății în anul 2011, față de anul 2010, în valoare de 358,2 mil. lei, urmând ca în anul 2012 să cunoască un trend usor descendent, recuperand apoi in anul 2013 si 2014 cand acestea cresc din nou.

Printre factorii care au influențat creșterea acestor cheltuieli se numărăamplificarea nevoilor de ocrotire a sănătății ca efect al creșterii numărului populației și a modificării structurii sale cât și creșterea costurilor prestațiilor medicale.

Tabelul 2.11. Cheltuielile alocate transporturilor pentru anul 2010 – 2014

Graficul 2.11. Evoluția cheltuielilor alocate transporturilor

b#%l!^+a?

În urma graficului realizat, putem observa trendul ascendent, cât și pe cel descendent. În anul 2011, față de anul 2010, suma alocată transporturilor a crescut considerabil cu 2410,4 mil. lei, urmând ca în anul 2012 să scadă cu 1121,6 mil. lei. In anul 2013 creste cu 429 mii lei fata de 2012, iar in 2014 ajunge la valoarea de 12503,2 mii lei, cu 2749,3 mii lei fata de anul 2010. b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Capitolul 3. Fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Județeană de Pensii Buzau în perioada 2010-2013

3.1. Posibilități de îmbunătățire a fundamentării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Județeană de Pensii Buzau

Casa Județeană de Pensii Buzau este organizată și funcționează ca serviciu public deconcentrat, în subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, fiind investită cu personalitate juridică în baza prevederilor Legii nr. 263/2010 și a H.G. nr. 118/06.03.2012 privind Statutul Casei Naționale de Pensii Publice.

Casa Județeană de Pensii Buzau asigură aplicarea unitară a legislației în domeniul pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale, precum și în domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Veniturile totale realizate la bugetul asigurărilor sociale în anul 2013 au fost de 951.851.725 lei, înregistrându-se o creștere cu 111.795.337 lei fată de anul 2012, respectiv cu aproximativ 11,32%.

In ceea ce privește contribuțiile sociale la nivelul Județului Buzau, redam mai jos numărul angajaților si angajatorilor in anul 2013

Tabelul 3.1. Numărul mediu de persoane asigurate în sistemul asigurărilor sociale in 2013

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

Având în vedere că în anul 2012 erau înregistrai 147.508 salariai cu contract de muncă, rezultă o creștere a numărului de persoane asigurate cu un procent de 0.76 % față de anul precedent. b#%l!^+a?

În anul 2013 au încheiat contracte noi de asigurare socială, conform Legii nr. 263/2010

Tabelul 3.2. Contracte noi de asigurare socială in 2013

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

În aceeași perioadă, a fost depus un număr de 272 declarații noi de asigurare.

Încasările din achitarea obligațiilor rezultate din contracte de asigurare au fost în sumă totală de 7.890.066 din care 6.933.503 lei încasări prin casierie și 956.563 lei prin contul de trezorerie.

În anul 2013 s-au înregistrat venituri în valoare de 5.891.868 lei la fondul de accidente de muncă și boli profesionale. La finele anului 2013 fondul de accidente de muncă și boli profesionale a înregistrat un excedent de 3.789.553 lei.

În anul 2013 au fost depuse de solicitanți un număr de 9450 cereri, mai multe cu 4,95 % fată de anul 2012. au fost repartizate un număr de 5170 bilete de tratament în 14 serii, din care au fost valorificate 5154 bilete. gradul de valorificare a biletelor de tratament a fost de 99,70 % datorită oportunităților oferite de programul informatic. biletele nevalorificate au fost retrase în timp util și redistribuite către alte case de pensii.

Tabelul 3.1. Evoluția distribuirii biletelor de tratament în perioada 2011-2013

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

O analiză critică a bugetului asigurărilor sociale a Casei județene de pensii Buzau, a funcționării lui în ansamblu, a permis identificarea următoarelor direcții în care trebuie gândită restructurarea și reformarea lui :

– consolidarea bugetului asigurărilor sociale a Casei județene de pensii Buzau, în vederea asigurării viabilității lui, prin realizarea unui echilibru între fluxurile de venituri și cheltuieli, prin:

– creșterea nivelului veniturilor, prin identificarea și valorificarea tuturor soluțiilor de extindere a sferei contribuabililor și de creștere a gradului de realizare a veniturilor ;

În scopul fundamentării bugetului de asigurărilor sociale și a asigurării viabilității sale propunem următoarele masuri de îmbunătățire a acestuia în ceea ce privește creșterea veniturilor:

– aplicarea prevederilor legale referitoare la recuperarea prejudiciilor aduse bugetului asigurărilor sociale, indiferent de natura lor și indiferent de cauzele care le-au generat ;

– atragerea în sistemul public, a cât mai multor persoane, din diverse sfere de activitate, care obțin venituri profesionale și nu sunt asigurate;

– o modalitate de creștere a veniturilor sistemului public de pensii poate fi adoptată rapid, prin abordarea unor reglementări privind posibilitatea plății retroactive a contribuțiilor de asigurări sociale de persoanele care au lucrat informal în alte țări și care fie se întorc în țară, fie doresc, fiind încă în străinătate, să-și completeze drepturile de pensie.

– conform analizelor făcute de experți europeni în pensii, o modalitate de creștere semnificativă a numărului de contribuabili este aceea de a crea deschiderea socială și economică pentru emigranți din alte țări, așa cum au făcut Germania, Franța, Anglia, Italia, Spania și Portugalia.

– cuprinderea în sistemul public de pensii, în calitate de asigurați contribuabili, a cetățenilor români care desfășoară activitatea în străinătate și, obținând acolo venituri salariale, nu sunt asigurați;

3.2. Posibilități de îmbunătățire a fundamentării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Județeană de Pensii Buzau

Cheltuieli specifice bugetului de asigurări sociale a Casei Judetene de Pensii Buzau o b#%l!^+a?reprezintă pensile, concediul și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, asistența socială pentru familie și copii, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului si ajutorul de deces.

In anul 2013, la nivelul Casei Judetene de Pensii Buzau, figurau in evident un număr de 175352 pensionari.

Tabelul nr. 3.2. Număr total pensionari la nivelul Casei Judetene de Pensii Buzau

Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii Buzau pentru anul 2013

Figura 3.1. Evidenta beneficiarilor de pensii și indemnizații in perioada 2008 – 2013

Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii Buzau pentru anul 2013

Se observa ca in anul 2010 se înregistrează cel mai mare număr de beneficiarilor de pensii și indemnizații, 185002 beneficiari, iar cel mai mic număr de beneficiar din perioada analizata se intalneste in anul 2013.

După numărul total al pensionarilor, județul Buzau se află pe locul 5 din total județe. b#%l!^+a?Numărul pensionarilor din sectorul de stat înregistrați la nivelul Casei Judetene de

Pensii Buzau in anul 2013 este de 146000 din cei 175352 – total beneficiari de pensii și indemnizații aflați in plata.

In ceea ce privește pensia de stat medie aceasta înregistrează un cuantum de 796 lei in 2013, mai mare cu 680 lei fata de anul 2010.

Tabelul 3.3. Evolutia cuantumului pensiei medii de stat in perioada 2010 – 2013

Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget

O comparație a nivelului pensiei medii de stat la nivelul județului Buzau cu cea la nivel National releva următoarele date:

Tabelul nr. 3.4. Pensia medie (stat), comparativ jud. Buzau – nivel National

Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget

Figura 3.2. Pensia medie (stat), comparativ jud. Buzau – nivel National

b#%l!^+a?

Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget

In ceea ce privește cheltuielile Casei Judetene de Pensii Buzau cu indemnizațiile beneficiarilor de legi speciale redam in tabelul 3.6. structura beneficiarilor de legi speciale

Tabelul 3.5. Structura beneficiarilor de legi speciale in perioada 2011 – 2013

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

În anul 2013 s-au înregistrat și acordat un număr de 6.793 ajutoare de deces, însumând o valoare de 14.818.275 lei. se observă o scădere cu 107 ajutoare de deces fată de anul 2012. daca în anul 2012 s-a observat o creștere a numărul de ajutoare de deces cu 281 decese fată de 2011, în anul 2013 numărul ajutoarelor de deces a scăzut fată de 2012.

Tabelul 3.6. Structura beneficiarilor de legi speciale in perioada 2011 – 2013

Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii Buzau pentru anul 2013

În exercitiul bugetar 2013 s-au aprobat credite bugetare în valoare 1.343.132.036 lei. din creditele alocate s-au efectuat plăti de 1.341.489.890, cu o creștere de 50.888.126 lei fată de 2012, pe următoarele capitole :

Tabel nr. 3.7 Plăti efectuate in 2013

Sursa: Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

La finele anului 2013 bugetul de asigurări sociale a înregistrat un deficit de 389.638.212 lei în scădere fată de anul 2012 cu 55.578.487 lei respectiv cu 14,3%.

Tabel nr. 3.8 Evolutia cheltuielilor cu pensiile – bugetul de asigurări sociale de stat

Sursa: Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

Un impact bugetar important l-a avut acordarea indicelui de corecție de 1,06 pentru pensionarii înscriși la pensie în anii 2011 și 2012, conform o.u.g. nr. 1/2013.

Tabelul 3.9 Număr pensionari beneficiari ai art.170

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013 sunt de 295.295.945 lei, în scădere b#%l!^+a?fată de 2012, cu 4.753.610 lei repartizate astfel:

Tabelul 3.10 . Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013

– lei-

Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Buzau

b#%l!^+a?

Plățile efectuate în anul 2013 sunt în valoare de 2.102.316 în scădere fată de 2012 cu 126.015 lei astfel :

Tabelul 3.11 Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013

-lei-

Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii Buzau pentru anul 2013

Prin intermediul compartimentului de achiziții publice, s-au efectuat achiziții de bunuri și servicii în valoare totală de 254.170 lei din care prin intermediul seap valoarea acestora este de 177.071 lei, aceasta însemnând un procent de realizare prin seap de 69,67 % .

In ceea ce privește imbunatatirea fundamentării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Județeană de Pensii Buzau aceasta se poate face doar prin îmbunătățirea cadrului de efectuare a lor în regim de legalitate, oportunitate și eficiență. Prin urmare consideram ca imbunatatirea la nivelul fundamentării cheltuielilor se pot daduce prin:

– elaborarea unor politici și prognoze bazate pe date concrete și riguroase;

– creșterea participării la forța de muncă a beneficiarilor sistemului de pensii;

– reducerea costurilor administrative;

– reducerea nivelului erorilor, fraudei și corupției;

– îmbunătățirea capacității de monitorizare și evaluare;

– îmbunătățirea calității resurselor umane.

– verificarea eligibilităților de a obține pensii la niveluri diferite;

– introducerea și aplicarea unor sancțiuni adecvate.

b#%l!^+a?

Concluzii

Cheltuielile publice sunt plățile efectuate de stat din resursele aflate la dispoziția sa în scopul satisfacerii nevoilor publice, a intereselor generale ale societății, a îndeplinirii obiectivelor urmărite de stat: funcționarea instituțiilor publice, asigurarea ordinii și liniștii publice și a siguranței naționale, finanțarea învățământului, culturii și sănătății, precum și a sistemului de asigurări sociale, realizarea acțiunilor economice de interes general. Aceste cheltuieli materializează cea de a doua etapă a funcției de repartiție a finanțelor publice, care constă în repartizarea fondurilor publice pe diverse destinații.

Cheltuielile publice constau în indicatori care se aprobă prin lege sub forma creditelor bugetare, care exprimă limita maxima aprobată a nivelului de finanțare a diferitelor nevoi cu specific colectiv. Creșterea sau diminuarea cheltuielilor publice poate avea atât efecte positive, cât și efecte negative.

Obiectivele finanțate de stat în cadrul sectorului public, prin cheltuieli publice, se regăsesc atât în sfera nematerială cât și în sfera producției materiale. Îndeplinirea funcțiilor interne și externe ale statului se realizează printr-o multitudine de organe și instituții publice, pentru care și prin care se fac cheltuielile cu destinație publică. Cheltuielilor publice trebuie să conțină trei elemente constitutive: întrebuințarea unor sume de bani; sumele trebuie utilizate de stat sau o unitate administrativ-teritorială; folosirea sumelor menționate să se facă în vederea satisfacerii unor trebuințe publice.

Cheltuielile publice constituie o categorie mai cuprinzătoare decât aceea de cheltuieli bugetare, deoarece se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate în interes public, al statului sau în folosul colectivității publice locale, prin intermediul instituțiilor publice și care se acoperă fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor publice, pe seama veniturilor obținute de acestea4 . Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat, de la bugetele locale și din bugetul asigurărilor sociale de stat. În cazul cheltuielilor bugetare, b#%l!^+a?natura destinației multora dintre acestea este comună, elementul distinctiv constituindu-l bugetul din care sunt efectuate. Cheltuielilor bugetare le mai sunt asimilate și cheltuielile efectuate din fondurile bănești speciale pentru sănătate, învățământ, agricultură etc., întrucât și aceste fonduri bănești sunt aprobate de către Parlament, alăturat bugetului de stat și prin aceleași legi bugetare

Dimensionarea cheltuielilor publice totale și repartizarea acestora pe destinații și beneficiari rezultă din necesitatea satisfacerii nevoilor generale ale societății, procesul având o natură politică și una economică, de colectare a resurselor bănești necesare pentru acoperirea lor. Cheltuielile publice bugetare și cele efectuate din fonduri bănești speciale sau extrabugetare exprimă politica financiară a fiecărui stat care este demonstrată de felul și proporția acestor cheltuieli, decise anual prin actele organelor publice centrale și locale.

Cheltuielile bugetare reprezintă cheltuielile publice care se acoperă din resurse prevazute în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele instituțiilor publice autonome.

Cheltuielile destinate învățământului, culturii, recreării si religiei, sănătății și asistenței sociale, pensiilor, ajutoarelor și altor indemnizații finanțate prin bugetul asigurărilor sociale de stat fac parte din categoria cheltuielilor bugetare.

Așa cum se cunoaște, pensiile reprezintă cea mai importantă formă de protecție socială a persoanelor vârstnice.

Prin dimensiunile cheltuielilor cu pensiile și ale numărului de beneficiari, sistemul de pensii reprezintă și cea mai mare categorie de cheltuieli publice și sociale.

De aceste pensii au beneficiat în 2013 aproximativ 5.382.992 persoane, la un număr mediu de 4.172.100 salariați; pentru fiecare persoană care contribuie la sistem și plătește impozite, revenind aproximativ 1,29 pensionari.

Procesele socio-demografice și economice care caracterizează perioada ultimelor două decenii în România (îmbătrânirea populației, reducerea populației active, problemele macroeconomice în principal ale României în tranziție, migrația forței de muncă tinere, etc.) și care se vor accentua în viitor transformă problema protecției sociale a persoanelor vârstnice și în special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecție socială.

Cu un raport de dependență de 1,29 pensionari pentru fiecare salariat care contribuie la fondurile de pensii, cu un procentaj mare și nejustificat al pensionărilor de invaliditate, cu inechități majore introduse de pensiile de serviciu care sunt necontributorii, cu perspectivele certe de scădere bruscă a numărului de tineri care vor intra în următoarele decenii pe piața muncii și vor contribui la sistem, România se află într-o situație dificilă. b#%l!^+a?

În România, în ultimii ani s-a urmărit reformarea sistemului de pensii publice, unificarea fondurilor diferitelor categorii profesionale și construirea sistemului privat obligatoriu și facultativ. Factorii care au determinat formarea sistemului multipilon au fost similari cu cei din alte țări, și anume: prelungirea vieții, respectiv pensionarii trăiesc mai mult și beneficiază pe o perioadă mai îndelungată de pensia publică,.

Creșterea raportului de dependență economică a persoanelor vârstnice pe seama îmbătranirii demografice și a scăderii numărului de contributori la sistem (intrări mai reduse pe piața muncii și plecări pe seama mobilității pentru muncă și a migrației definitive) au generat deficite în creștere ale fondului.

Evoluțiile din ultimii ani au evidențiat problemele sistemului actual de asigurări pentru bătrânețe și vulnerabilitatea sistemului public de pensii în special față de evoluțiile conjuncturale ale economiei.

Și în viitor politica în materie de pensii va rămâne o preocupare comună pentru autoritățile publice, partenerii sociali, sectorul pensiilor și societatea civilă, la nivel național și la nivelul UE.

O platformă comună pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politica și de reglementare în materie de pensii, intr-un mod integrat și pentru reunirea tuturor părților interesate ar putea contribui la obținerea și menținerea unor pensii adecvate, viabile și sigure.

b#%l!^+a?

Bibliografie

Cărți si articole:

Anghelache G., (2007), Finanțele publice ale României, Editura Economică, București

Moșteanu T., (2005), Finante Publice , Editura Universitară, București

Moșteanu T., (2006), Buget și Trezorerie Publică , Editura Universitară, București

Ungureanu M. A., (2007), Finanțe publice , Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea

Văcărel I., (2001), Finanțe Public, Ediția a VI a, Editura Didactică și Pedagogică , R.A., București

Văcărel I., (2007), Finanțe Publice, Editia a VI a,Editura Didactica si Pedagogica , R.A., Bucuresti

Tribuna Economică , (2007), Situațiile Financiare Trimestriale , nr. 25 / 10. iunie

II. Legislatie:

Codul Fiscal

Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

b#%l!^+a?

III. Surse web

www.insse.ro

www.cnpas.org

b#%l!^+a?

=== Βibliogrɑfie ===

Bibliografie

Cărți si articole:

Anghelache G., (2007), Finanțele publice ale României, Editura Economică, București

Moșteanu T., (2005), Finante Publice , Editura Universitară, București

Moșteanu T., (2006), Buget și Trezorerie Publică , Editura Universitară, București

Ungureanu M. A., (2007), Finanțe publice , Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea

Văcărel I., (2001), Finanțe Public, Ediția a VI a, Editura Didactică și Pedagogică , R.A., București

Văcărel I., (2007), Finanțe Publice, Editia a VI a,Editura Didactica si Pedagogica , R.A., Bucuresti

Tribuna Economică , (2007), Situațiile Financiare Trimestriale , nr. 25 / 10. iunie

II. Legislatie:

Codul Fiscal

Legea bugetului de stat pe anii 2010 – 2014

b#%l!^+a?

III. Surse web

www.insse.ro

www.cnpas.org