Cheltueli Bugetare Primaria Vatra Dornei
CUPRINS
77 pagini
=== Monografie Vatra Dornei ===
CUPRINS
Organizare si funcTionalitate la Primaria Vatra Dornei
Scurt istoric
Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna a fost dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar a fost dobândit abia în anul 1823, dar localitatea a continuat să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în 1853.
În anul 1848, în timpul primăriatului lui George Burca s-a construit în locul actualului pod de la piață, un pod care s-a numit "al vicilicilor" (participanți dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului XVIII).
Un an mai târziu, în 1849, Bucovina a fost dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 și înscrierea sa în actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiași an s-a înființat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Județ Dorna similar cu instituția prefecturii.
Între 1850 și 1875 la Dorna s-au perindat mai mulți vornici și primari. "În anul 1875 – scrie ziarul Deșteptarea din Cernăuți – Vatra Dornei nu mai era un sat ci târg și noul comitet comunal de acolo era în mare încurcătură fiindcă nu avea nici un om potrivit de primar… În ziua alegerii primarului căpitanul vine la Vatra Dornei, cheamă noul comitet ales și îi spune că ar fi bine sa aleagă primar un om cu carte, pentru că Vatra Dornei îi acum târg și un om fără carte n-ar putea cârmui o comună ca aceasta. Toți cărturarii din noul comitet au spus la vorba căpitanului "Amin", numai Vasile Deac a zis fără sfială "Nu" deși el a fost și este om fără carte. Întrebându-l căpitanul pe Deac cine socoate că ar fi bun de primar, Deac a răspuns: "Eu socot că aș fi cel mai bun!" și știți ce s-a întâmplat? Toți cărturarii din comună au strigat "Da! Dacă Deac se primește să fie primar, apoi el îi cel mai bun!".
Instalarea lui Vasile Deac în funcția de primar al orașului, a coincis cu perioada când se studia de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei.
Primarul Vasile Deac, consultându-se cu arhitecți și oameni de știință recunoscuți în epocă, a ajuns la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea târgului concomitent cu stațiunea balneară, era solicitarea unei audiențe la împăratul Franz Joseph. A obținut audiența la împărat în anul 1886 și odată cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara mare și Gara Băi, Biserica catolică și Templul evreiesc.
Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el a trecut la execuția proiectelor. Lucrările construcțiilor aprobate de împărat au fost conduse de un meșter italian care s-a instalat în Vatra Dornei pe cheltuiala primăriei și în anul 1895 s-au început lucrările de construcție a Palatului Comunal care s-au desfășurat în același timp cu lucrările de construcție ale școlii generale.
În toamna anului 1897 a fost dată în folosință și clădirea Școlii generale (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcții ale Palatului Comunal, Vasile Deac a început lucrările de construcție a Palatului Național, care urma să adăpostească sediul Societății culturale și al cabinetului de citire "Sentinela". "Sentinela" a fost prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei și a acționat consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, în anul 1902, Gara CFR cunoscută sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și a început construcția Gării Vatra Dornei Băi, care a fost dată în folosința după decesul vrednicului primar. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute și – parțial demarate – lucrările Templului evreiesc și a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovită de doua obuze în timpul primului război mondial, care sunt vizibile și astăzi în peretele estic.
Vatra Dornei a fost declarat oraș al imperiului Austro-Ungar la 17 decembrie 1907.
În timpul celui de-al doilea război și în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – stațiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preluat băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și a început o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950 stațiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă etc.
Obiect/domeniu de activitate
Primăria municipiului Vatra Dornei își desfășoară activitatea în sediul situat în strada Mihai Eminescu, nr. 17, care este adresa oficială folosită în toate documentele elaborate în instituție. Primăria municipiului Vatra Dornei este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local Vatra Dornei privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi și a statului de funcții ale aparatului de specialitate al Primarului și serviciilor publice.
Administrația Publică în unitățile administrativ – teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, al legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit, conform Legii 215 din 23 aprilie 2001. Indiferent de gradul de autonomie a comunității locale, la descentralizarea financiară sunt luate în considerare anumite principii care contribuie la stabilitatea finanțelor publice:
principiul diversității;
principiul echivalenței;
principiul acceptării costului descentralizăii;
principiul redistribuirii și stabilizării centralizate;
compensării fluxurilor financiare dintre colectivități;
asigurării serviciilor sociale vitale;
accesului echitabil la resursele financiare publice;
echilibrul financiar.
Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în Vatra Dornei sunt: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei ca autoritate deliberativă și primarul municipiului Vatra Dornei ca autoritate executivă.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al Primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria Vatra Dornei, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului Vatra Dornei, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Primarul este șeful administrației publice locale a municipiului Vatra Dornei și al aparatului de specialitate, pe care îl conduce și controlează. El reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale și răspunde de buna funcționare a administrației publice a municipiului Vatra Dornei, în condițiile legii.
În activitatea sa, pentru asigurarea condițiilor de executare a legilor, aparatul executiv al primăriei răspunde de executarea lucrărilor potrivit atribuțiilor fiecărui compartiment sau birou, asigură aducerea la îndeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul și Guvernul României, a ordinelor Prefectului județului Suceava, a Hotărârilor Consiliului Local precum și a dispozițiilor Primarului
Municipiului Vatra Dornei.
1.3 Organigrama comentata
Direcția tehnică conține un efectiv de 17 persoane din care o persoană cu funcție de conducere exercitată de directorul tehnic și 16 persoane cu funcții de execuție, distribuite astfel:
8 persoane cu angajate în cadrul Serviciului Urbanism, având următoarele atribuții:
– dezvoltarea urbanistică a municipiului Vatra Dornei și a localităților componente și aparținătoare, amenajarea teritoriului, cu respectarea planurilor urbanistice și a documentațiilor aferente, realizarea lucrărilor publice de investiții ce urmează a fi executate de primărie pe bază de contracte cu agenții economici specializați, în condițiile legii,
– pregătirea și fundamentarea programului anual de investiții proprii, pentru instituțiile și agenții economici de subordine locală, unitățile de învățământ, precum și a programelor de întreținere și reparare a acestora, în funcție de neceșități și oportunități;
– colaborarea cu diferite organisme și organizații pentru programe legate de dezvoltarea urbanistică a municipiului Vatra Dornei, realizarea unor obiective de investiții, studii pentru realizarea, protecția și conservarea monumentelor istorice, studii pentru reabilitarea șistemelor de iluminat, circulație, studii pentru pregătirea investițiilor de infrastructură;
– întocmirea referatelor și proiectelor de hotărâri pentru problemele, cererile și activitățile ce cad în sarcina serviciului urbanism;
– eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire cu respectarea prevederilor Planului Urbanistic General, Planurilor Urbanistice Zonale și Planurilor Urbanistice de Detaliu aprobate ș.a.
6 persoane angajate în cadrul Compartimentului Cadastru Fond Funciar cu următoarele atribuții:
– colaborează cu celelalte direcții și servicii din cadrul primăriei, în vederea aplicării prevederilor Legii nr.18/1991, republicată, Legii nr.169/1998 și Legii nr. 1/2000;
– întocmește procesele verbale de punere în posesie și le transmite organelor abilitate în vederea eliberării titlurilor de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, republicată.
– urmărește punerea în posesie a terenurilor restituite foștilor proprietari sau altor persoane îndreptățite de legislația în vigoare;
– asigură evidența titlurilor de proprietate eliberate în baza Legii nr. 18/1991, republicată și a Legii nr.1/2000;
– participă la constatarea pagubelor cauzate culturilor agricole și fondului forestier;
– ține evidența terenurilor agricole degradate prin calamități și face propuneri pentru analizarea acestor catastrofe;
– verifică toate cazurile de atribuire de terenuri în proprietate prin constituire și reconstituire și face propuneri comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar cu privire la soluționarea cererilor adresate de cetățeni în acest sens ș.a.
2 persoane angajate în cadrul Compartimentului Locativ, având următoarele atribuții:
– asigură inventarierea și conducerea evidenței spațiilor din fondul locativ de stat cu destinația de locuințe din municipiul Vatra Dornei și face propuneri privind închirierea acestora,
– asigură identificarea și evidenta spațiilor cu altă destinație decât cea de locuințe și face propuneri de închiriere sau de vânzare, după caz, prin licitație publică a acestora;
– verifică documentația tehnică depusă de chiriași în vederea cumpărării locuințelor în baza legii;
– întocmește contractele de închiriere și actele adiționale la spatii cu destinația de locuințe sau cu altă destinație și urmărește derularea contractelor;
Serviciul Dezvoltare Strategică și Integrare Europeană are un efectiv de 10 persoane, structură care conține o persoană în funcție de conducere și 9 persoane cu funcții de execuție, dispuse astfel:
7 persoane în cadrul Compartimentului de Integrare Europeană, având următoarele atribuții:
– coordonează procesul de monitorizare a participării municipiului Vatra Dornei la programele comunitare și programe de cooperare naționale și internaționale în domeniul administrației publice;
– cooperează cu instituțiile (agenții,centre) implicate în derularea în România a programelor de integrare europeană;
– inițiază proiecte de cooperare internațională în domeniul administrației publice locale
– identifică pe plan internațional localități cu care municipiul Vatra Dornei s-ar putea înfrăți și întocmește documentația pentru înfrățire;
– identifică sursele de finanțare internă și externă în domeniul administrației publice
– coordonarea elaborării proiectelor de finanțare;
– depunerea proiectele de finanțare și urmărirea modului de aprobare al acestora;
– urmărirea derulării programelor de finanțare aprobate și respectarea clauzelor contractuale din program.
2 persoane în cadrul Compartimentului Resurse Umane cu următoarele atribuții:
– recrutarea, selecția și angajarea personalului
– evidența personalului
– salarizarea
– calificarea și perfecționarea profesională
– promovarea personalului
– stabilirea necesarului de personal
Compartimentul Audit Intern are un singur angajat cu studii superioare având următoarele atribuții:
-respectarea normelor legale care reglementează funcționarea auditului intern (O.G.119/1999, Ordin 332/2000, Legea 301/2002).
– verificarea bunei gestionări a banului și patrimoniului public asupra activității desfășurate de Primărie, instituții subordonate și asupra utilizării de către terți , indiferent de natura juridică a acestora, a fondurilor publice utilizate de către aceștia în baza unei finanțări realizate de către instituția publică;
– certificarea anuală, însoțită de raport, a bilanțului contabil și a contului de execuție bugetară, prin verificarea legalității, realității și exactității evidențelor contabile și ale actelor financiare și de gestiune;
-întocmirea planului de audit conform art.8 din O.G. 119/1999;
-examinarea legalității, regularității și conformității operațiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase și fraudelor și, pe aceste baze, propunerea de masuri și soluții pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați, după caz;
-supravegherea regularității sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire și control al îndeplinirii deciziilor;
Compartimentul Situații de Urgență are un angaja pe funcția de referent de specialitate cu specializarea protecție civilă.
Compartimentul Administrativ are un efectiv de 5 angajați cu următoarele atribuții:
-analizează și centralizează cererile (referatele) cu privire la necesarul de materiale, rechizite, consumabile pentru copiatoare, imprimante și a obiectelor de inventar propuse a fi aprovizionate, întocmește lunar note de fundamentare către Direcția Economică;
– întocmește planul de aprovizionare al Primăriei;
-urmărește aprovizionarea cu produsele cuprinse în planul de aprovizionare;
-asigură păstrarea și integritatea bunurilor ce aparțin Primăriei Municipiului Vatra Dornei.
-avizează Procesele-verbale de recepție pentru contractele de prestări servicii (curățenie, întreținere, multiplicare xerox, operare calculator, service copiatoare, tipografiere, etc.) și controlează activitatea personalului contractat.
Serviciul Buget Contabilitate are 10 angajați între care se află 1 șef de serviciu și 9 angajați cu funcții de execuție, dispuși astfel:
7 angajați în cadrul Serviciului Contabilitate 4 dintre ei având studii superioare și 3 având doar studii medii și următoarele atribuții:
– organizează și asigură urmărirea execuției bugetare pentru toate activitățile finanțate din bugetul local, precum și pentru activitățile finanțate din surse extrabugetare;
– întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Vatra Dornei;
-întocmește raportul privind contul de execuție a bugetului local;
-urmărește execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
– centralizează propunerile de virări de credite de la instituțiile finanțate din bugetul local, le analizează și dacă nu contravin dispozițiilor legale, întocmește referate de specialitate privind aprobarea acestor virări de credite ordonatorului principal;
-analizează solicitările de subvenții care se acordă din bugetul local;
– trimestrial primește dările de seamă contabile de la instituțiile care sunt finanțate din bugetul local, le verifică dacă sunt în concordanță cu cifrele aprobate și nu există depășiri de credite, dacă sunt completate conform instrucțiunilor Ministerului Finanțelor; asigură centralizarea acestora și întocmirea dării de seamă proprii, pe care le depune la termenele fixate la Direcția Generală a Finanțelor Publice, împreună cu referatul explicativ asupra bilanțului contabil;
2 persoane angajate în cadrul Serviciului de Achiziții Publice, cu studii superioare și următoarele atribuții:
Serviciul Venituri dispune de 10 angajați, în care o persoană deține funcție de conducere (șeful serviciului) și 9 angajați dețin funcții de execuție dintre care regăsim 6 angajați în Compartimentul Venituri și 3 angajați în Compartimentul Control Fiscal și Urmărire Încasare Debite.
Compartimentul Juridic dispune de un efectiv de 4 angajați cu următoarele atribuții:
– asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției și ale legilor țării, ale decretelor Președintelui României, ale Hotărârilor Guvernului României, ale actelor emise de ministere și alte autorități ale administrației centrale și locale, ale hotărârilor Consiliului Județean;
– participă la întocmirea proiectelor de hotărâri, dispoziții, regulamente sau instrucțiuni, precum și a oricăror acte cu caracter normativ care sunt în legătură cu atribuțiile Consiliului local, ale conducerii executivului și face propuneri pentru modificarea sau revocarea actelor normative care nu sunt în concordanță cu legislația în vigoare;
– duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local sub coordonarea primarului, viceprimarului și secretarului, în colaborare cu celelalte compartimente ale Primăriei municipiului Vatra Dornei;
-participă la acțiunile organizate privind consultarea cetățenilor prin referendum și finalizează rezultatele acestuia;
-asigură reprezentarea în cauzele aflate pe rolul instanței judecãtoresti;
– asigură comandarea publicațiilor de specialitate și dotarea Bibliotecii juridice a Primăriei municipiului Vatra Dornei;
– depune diligențele necesare în exercitarea drepturilor și asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin municipiului în calitate de persoană juridică civilă;
– analizează periodic modul cum sunt respectate dispozițiile legale cu privire la adaptarea și gospodărirea domeniului public și privat al municipiului, precum și cauzele care generează săvârșirea de infracțiuni, litigii, și face propuneri pentru luarea măsurilor necesare;
Centrul de Informare a Cetățenilor –Relații cu presa are 6 angajați și îndeplinesc următoarele atribuții:
– asigură accesul gratuit și permanent la informație, atât în domeniul administrației locale, cât și din alte domenii de activitate;
– face totul posibil pentru scurtarea timpului și a efortului afectat de cetățean rezolvării unei probleme personale sau comune unui grup;
– efectuează activitatea de registratură, prin înregistrarea documentelor primite într-un program informatic special destinat acestui scop;
– asigură reprezentarea fiecărui compartiment din cadrul Primăriei, prin persoane care primesc, verifică, înregistrează cereri și dau informații cetățenilor;
-asigură expedierea documentațiilor;
– are obligația de a comunica, telefonic sau în scris, compartimentelor din cadrul Primăriei, orice problemă apărută, care ține de competența acestora, astfel încât informațiile pe care le furnizează să fie corecte și actuale;
1.4. Functionalitate (relatii interne cu accent pe latura financiara)
Conducerea în cadrul instituției este asigurată de către Primar, care împreună cu viceprimarul și membrii Consiliului Local, prin activitatea desfășurată cooperează în vederea îndeplinirii obiectului de activitate.
Între compartimentele de lucru ale instituției publice, există relații de cooperare și colaborare, dar acestea se manifestă în mod pregnant între compartimentul financiar contabil și toate celelalte compartimente ale instituției: compartimentul resurse umane, compartimentul de audit public intern, compartimentul de informare și relații publice, compartimentul de control comercial, compartimentul de urbanism și administrarea domeniului public și privat, compartimentul de gospodărire comunală și locativă. De altfel, compartimentul financiar – contabil comunică intens cu primarul și nu în ultimul rând cu arhiva instituției. Relațiile de conexiune dintre compartimentul financiar – contabil și toate celelalte compartimente din cadrul structurii Primăriei Municipiului Vatra Dornei sunt prezentate în figura de mai jos:
Relațiile dintre compartimentele din structura Primăriei Municipiului Vatra Dornei:
Relația dintre primar și compartimentul financiar – contabil are în vedere operațiunile care se desfășoară între aceștia, cu scopul adoptării unor proiecte de bugete pentru serviciile publice locale. Astfel, compartimentul financiar – contabil examinează și prezintă primarului proiectele bugetelor serviciilor publice locale, transmise de către acestea înainte de a fi propuse spre aprobare. De asemenea, prin activitatea pe care o desfășoară, compartimentul sesizează neregulile care sunt constatate în gospodărirea patrimoniului unității.
În legătura cu compartimentul de resurse umane, acesta primește datele referitoare la salariați, date de identificare a acestora, situații privind activitățile salariaților, informații cu privire la concediile de odihnă, date privind modificarea numărului de angajați, precum și propuneri privind programe de pregătire și perfecționare a salariaților.
Tot în relație cu compartimentul de resurse umane, cel financiar – contabil întocmește și transmite către resurse umane statele de plată pentru tot personalul instituției publice, pentru chenzină, lichidare, concedii medicale, concedii de odihnă, etc., conform documentelor legale prezentate de către angajați.
Compartimentul financiar – contabil transmite compartimentului administrativ date referitoare la plățile realizate către anumiți furnizori și se transmit și situațiile decontărilor zilnice în conformitate cu extrasul de cont. Totodată, compartimentul financiar primește documentele pe baza cărora se vor plăti produsele cumpărate de la diverși furnizori (note de recepție, facturi, bonuri, etc.)
Departamentul administrativ din structura primăriei transmite către compartimentul financiar – contabil proiectele bugetelor serviciilor publice, care, după examinare, sunt prezentate primarului.
Compartimentul financiar – contabil trimite arhivei, spre păstrare documente justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, care ulterior transmite, în caz de nevoie, copii sau documente în original către contabilitate.
Legătura dintre compartimentul financiar – contabil și biroul de informare și relații cu publicul constă doar în corespondență, iar în ceea ce privește compartimentul de Audit intern, acesta este obligat să audieze sistemul contabil și fiabilitatea acestuia.
1.5 Structura de personal
Organizarea primăriei pe diferite compartimente relevă unele aspecte legate de personalul angajat în cadrul acesteia. Astfel observăm că în cadrul cabinetului de specialitate al Primăriei Vatra Dornei sunt angajate 68 de persoane în care 2 sunt funcții de demnitate publică (funcția de primar și funcția de viceprimar), 6 sunt funcții de conducere, 41 sunt funcții de execuție, iar 19 persoane fac parte din categoria personalului contractual.
Total: 68
din care demnitari: 2
functionari publici: 47
de conducere: 6
de executie: 41
personal contractual: 19
Din totalul de posturi 21 sunt libere, din care:
funcții publice: 11
2 funcții de conducere
9 funcții de execuție
personal contractual: 10
Din totalul de 47 de posturi ocupate de funcționarii publici 17 dețin studii medii și 30 au studii superioare.
1.6. Relații cu exteriorul
Conform legii care reglementează obiectul de activitate al instituției publice, al primăriei, primarul conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea care se desfășoare prin intermediul acestora, cu impact deosebit asupra cetățenilor unității administrativ – teritoriale.
În exercitarea atribuțiilor care revin compartimentelor de specialitate din structura Primăriei Municipiului Vatra Dornei, acestea colaborează și cu alte instituții din Municipiul Vatra Dornei, cum ar fi:
– Inspectoratul Județean de Protecție Civilă Suceava;
– Poliția Municipiului Vatra Dornei;
– Stația de Pompieri Vatra Dornei;
– Spitalul Municipal Vatra Dornei;
– Direcția Județeană de Telecomunicații Suceava – Oficiul Vatra Dornei;
– Agenția pentru Protecția Mediului Suceava;
– Stația de salvare Vatra Dornei;
– Societăți comerciale importante din municipiul Vatra Dornei;
– Centrul Militar Județean Suceava;
– Serviciul de Mobilizare a Economiei și Pregătirii teritoriului pentru apărare Suceava;
– Instanțe judecătorești (Curtea de Conturi Suceava, Judecătoria Suceava, Curtea Supremă de Justiție);
– Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei;
– Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava;
– Instituțiile bancare din Municipiul Vatra Dornei;
– Consiliul Județean Suceava.
Principalii beneficiari ai serviciilor furnizate de către Instituția Primarului sunt cetățenii Municipiului Vatra Dornei, care, pentru a-și rezolva anumite probleme care implică administrația publică locală, se pot adresa în audiență primarului sau viceprimarului, în funcție de specificul problemei cu care se confruntă.
Cererile de audiență se pot înregistra la compartimentul relații cu publicul din cadrul primăriei, atât personal prin completarea formularului de înscriere, cât și prin telefon sau pe site-ul instituției.
Cetățenii pot solicita de asemenea, eliberarea unor formulare din cadrul unor compartimente din structura primăriei. Astfel, aceștia trebuie doar să completeze un formular reprezentativ pentru fiecare document solicitat, să plătească o taxă și ulterior să depună formularul la biroul din cadrul cărora solicită eliberarea documentelor.
Cetățenii sunt consultați de administrația publică locală, în vederea soluționării unor probleme locale de interes deosebit. Uneori, aceste probleme importante de la nivelul autorităților locale sunt supuse referendum-urilor. În calitate de instituție publică, aceasta intră în contact cu mai multe categorii de instituții, cum ar fi: Consiliul Județean Suceava, Trezoreria Județului Suceava, Direcția generală a finanțelor publice Suceava, CAS, CASS, AJOFM.
Însă, ca orice altă instituție publică, Primăria Vatra Dornei oferă servicii cetățenilor din cadrul administrației publice locale, însă la rândul ei, beneficiază de anumite servicii din partea unor furnizori, fără de care aceasta nu ar putea să-și desfășoare activitatea în condiții normale. În categoria acestor furnizori pot fi incluși: Agenția de protecție a Mediului Suceava, Romtelecom Vatra Dornei, SC E-On Moldova SA Vatra Dornei, S.C. Acet S.A., societăți contractante care se ocupă cu reparații capitale și curente.
Relațiile primăriei Vatra Dornei cu alte instituții publice și cu furnizorii poate fi redată prin figura de mai jos.
Figura nr. 2 Relațiile Primăriei Vatra Dornei cu exteriorul
Plata impozitelor și
taxelor datorate
Informări asupra
deschiderii de credite
Transmiterea Achitare plăți bugetare
Facturilor facturilor efectuate
În ceea ce privește relația instituției cu Trezoreria Județului Suceava, către aceasta se trimit următoarele situații:
– centralizatorul statelor pentru plata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei luni și predat până pe 8;
– declarații privind ridicarea salariilor de la Trezorerie – întocmite și predate până pe data de 5 a fiecărei luni;
– necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni și se predau cel târziu pe data de 10;
– centralizatorul statelor de funcții – trimestrial sau ori de câte ori este cazul;
– urmărirea, evidența și redactarea documentelor de reținere și virarea ratelor, propirilor și imputațiilor din salarii – se întocmesc între 1 și 5 a lunii și se predau până pe data de 5;
– întocmirea și predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de către ori este cazul;
– întocmirea și predarea ordinelor de plată către diverși furnizori sau beneficiari se realizează tot zilnic sau când este cazul;
Către Direcția Finanțelor Publice Locale Vatra Dornei se trimite darea de seamă privind fondul de salarii și numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmește între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie și se predă în datele de 15 ianuarie și 15 iulie.
La primăria Vatra Dornei se întocmește lunar între data de 10-20 și depune pe data de 20 la Casa Județeană de Pensii Suceava „Declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în același interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuțiile datorate de către unitate și angajați și întocmește „Declarația privind obligațiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Suceava. Către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă se trimite „Declarația privind obligațiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj”.
STRUCTURA SI EVOLUTIA PRINCIPALELOR VENITURI/CHELTUIELI BUGETARE LA PRIMARIA VATRA DORNEI IN PERIOADA 2006-2008
Din tabel putem observa o creștere continuă a veniturilor obținute de primărie. O pondere semnificativă a veniturilor o constituie veniturile curente fiscale și nefiscale, acestea asigură finanțarea cheltuielilor de funcționare a autorității prin intermediul sumelor obținute prin taxe și impozite locale.
Veniturile totale din 2007 au crescut cu 13,7% față de cele din 2006, iar veniturile totale din 2008 au crescut cu 24,24% față de cele din anul precedent și cu 45,87% față de anul 2006,ceea ce semnifică dezvoltarea activităților economice în interiorul comunei.
Trendul crescător al veniturilor încasate este determinat fie de creșterea materiei impozabile (numărul de clădiri, de mijloace de transport), fie de creșterea cuantumului impozitului datorat (impozitul pe teren, alte taxe și impozite directe), fie de reglementarea unor noi taxe și impozite ( de exemplu, taxele speciale pentru serviciile de stare civilă și autoritate tutelară).
Creșterea evidentă a veniturilor poate fi vizualizată grafic astfel:
Analizând tabelul de mai sus putem trage următoarele concluzii: Cheltuielile incluse în bugetele locale, pentru cei trei ani consecutive, au un ritm de crestere ascendent diferența fiind modificarea denumirii unor indicatori din clasificația bugetară. Cheltuielile au crescut de la un an la altul având un nivel mult mai ridicat de cât al veniturior proprii ale instituției, pentru finanțarea lor apelându-se și la sume alocate de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Direcțiile în care sunt repartizate în proporții mai mari fondurile din bugetul local, sunt reprezentate, în ordine crescătoare a sumelor, de finanțarea propriilor nevoi, finațarea învățămantului local și pentru fundamentarea cheltuielilor cu Servicii si dezvoltare publica si locuinte.
CAP 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare
2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
Activitatea desfășurată de Primăria Municipiului Vatra Dornei este reglementată de următoarele acte normative:
Legea 215/ 23 aprilie 2001, administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr.204 din 23 aprilie 2001
Carta Europeană a autonomiei locale, 15 octombrie 1985
Legea nr.326 din 28 iunie 2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, publicată în Monitorul Oficial nr.359, din 4 iulie 2001
Legea nr.84 din 18 martie 2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv
O.G. nr.16 din 20 februarie 2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 26 februarie 2002
H.G. 621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat publicată în Monitorul Oficial nr. 481 din 5 iulie 2002
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie 2001
H.G. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România
H.G. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr.575 din 5 august 2002
O.G. 71 din 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, publicată în Monitorul Oficial nr.648 din 31 august 2002
O.G. 68/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial nr.649 din 31 august 2002
O.G. 192 din 12 decembrie 2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial nr.949 din 24 decembrie 2002
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial nr.271 din 21 aprilie 2003
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial nr.663 din 23 octombrie 2001
H.G. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial nr.70 din 3 februarie 2003
Legea nr. 29/1990 – Legea contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 122 din 8 noiembrie 1990
Cheltuielile publice exprimă relații economice sociale, în formă bănească, care apar între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice se materializează prin plăti efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acțiuni social – culturale, întreținerea armatei, acțiuni economice, etc.
Conținutul economic al cheltuielilor bugetare este strâns legat cu destinația acestora. În consecință, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăților pe care le efectuează instituțiile publice, în formele speciale ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare a produsului intern brut, reprezentând participarea statului la finanțarea formării brute a capitalului, atât în sfera producției materiale, cât și în sfera nematerială.
Cheltuielile bugetare se referă doar la cheltuielile care se acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor de stat.
Indicatorii de cheltuieli sunt prevăzuți în bugetul local, în conformitate cu clasificația bugetară și concretizează „căile de finanțare ale acțiunilor specifice realizate pe plan local”. În bugetele locale, nu pot fi înscrise și nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare necesare efectuării lor.
Fundamentarea cheltuielilor se realizează pe baza următoarelor criterii:
baza legală a cheltuielii – nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli sau finanțată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o anumită perioadă de timp și execuția probabilă la sfârșitul anului corectată cu eventualele influențe;
analiza și studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât și pe structură și în dinamică. Este necesară realizarea de analize și studii privind evoluția pe o anumită perioadă de timp;
prețurile și tarifele diferitelor servicii care au repercusiuni directe asupra structurii și evoluției cheltuielilor;
baremurile de cheltuieli care sunt normele legale prin intermediul cărora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depășite și care sunt analizate periodic, în funcție de rate și de creșterea prețurilor și tarifelor.
Cheltuielile din bugetul local sunt prevăzute pe capitole, subcapitole și articole bugetare, conform cu documentele anexate, iar efectuarea acestora este repartizată pe trimestre. Nivelul cheltuielilor va fi diferită de la un trimestru la altul ca urmare a influenței unor factori diverși ca de exemplu în cazul cheltuielilor cu investițiile, acestea pot varia de la o perioadă la alta datorită faptului că o investiție poate fi finalizată înaintea sfârșitului de an bugetar, sau ea poate fi începută ulterior.
Elaborarea bugetelor locale are ca punct de pornire legea – cadru care reglementează finanțele publice locale, precum și Legea Finanțelor Publice nr. 500/2002.
Proiectele bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, ale instituțiilor publice locale și ale împrumuturilor externe și interne se elaborează de către ordonatorii principali de credite, în funcție de următoarele elemente:
prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali privind anul pentru care se elaborează bugetul, precum și pentru următorii trei ani;
politicile fiscale și bugetare naționale și locale;
prevederile acordurilor de împrumuturi externe sau interne încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale;
politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile în formularea propunerilor de buget;
propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite;
programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni, care sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program: acțiuni, costuri, rezultate;
programele de dezvoltare economico – socială în perspectivă ale unităților administrativ – teritoriale în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean sau local.
Proiectul bugetului local al municipiilor, orașelor, comunelor este întocmit de ordonatorul principal de credite bugetare, respectiv de către primarul acestor unități administrativ – teritoriale, iar proiectul bugetului județean este realizat de către președintele consiliului.
Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective se efectuează în concordanță cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale.
2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
Execuția cheltuielilor din bugetele locale constă în eliberarea și utilizarea resurselor financiare cu scopul realizării acțiunilor social culturale, economice, de apărare, transporturi, asistență socială, diferite servicii și dezvoltare urbană. În cadrul procesului de execuție a cheltuielilor din cadrul bugetelor locale, ale unităților administrativ – teritoriale, se repartizează resurse financiare pentru realizarea diferitelor obiective de activitate, cât și pentru asigurarea anumitor cheltuieli care contribuie la desfășurarea eficientă a activității unităților administrativ – teritoriale: acoperirea drepturilor de personal, procurarea unor materiale, a unor servicii, plata unor utilități, reparații, investiții.
Efectuarea cheltuielilor din cadrul bugetelor locale, precum și justificarea acestora, are la bază anumite documente care confirmă îndeplinirea angajamentelor contractuale, primirea bunurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, plata salariilor și a obligațiilor bugetare.
Cheltuielile prevăzute în bugetul propriu al Municipiului Vatra Dornei sunt:
1. Autorități publice și acțiuni externe
2. Alte servicii publice generale
3. Transferuri privind datoria publică și împrumuturi
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației
5. Ordine publică și siguranță națională
6. Învătământ
7. Sănătate
8. Cultură, recreere și religie
9. Asigurări și asistență socială
10. Locuințe, servicii și dezvoltare publică
11. Protecția mediului
12. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă
13. Combustibili și energie
14. Transporturi și comunicații
15. Alte acțiuni economice
Conform clasificației economice, cheltuielile înscrise în bugetul Primăriei Vatra Dornei se încadrează ca:
cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și de servicii, transferuri, subvenții
cheltuieli de capital
operațiuni financiare
Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale sau de muncă, în scopul desfășurării activității și pentru satisfacerea trebuințelor unității administrativ – teritoriale. Ca urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor. Fundamentarea cheltuielilor în cadrul primăriilor municipale prezintă o serie de particularități structurale și denumirile specifice acestui domeniu. Astfel, se remarcă o tendință a creșterii cheltuielilor autorităților locale, având în vedere gradul de dezvoltare economică a unităților administrativ – teritoriale, dinamica structurilor administrației publice locale, ciclul social – economic, ceea ce deformează relația dintre cheltuieli bugetare, centrale și locale.
Părțile ca subdiviziuni orientative, grupează cheltuielile înscrise în bugetul Primăriei Vatra Dornei, în: cheltuieli servicii publice generale, cheltuieli socio – culturale, cheltuieli servicii și dezvoltare publică și locuințe, cheltuieli mediu și ape, cheltuieli alte acțiuni economice, cheltuieli alte acțiuni, împrumuturi acordate, plăți dobânzi și alte cheltuieli, rambursări de împrumuturi.
Capitolele de cheltuieli se ramifică pe destinații ale acestora, cu individualizări pe domenii de activitate: autorități publice, ordine publică și siguranță națională, învățământ, sănătate, cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret, asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, servicii de dezvoltare publică și locuințe, mediu și ape, transporturi și comunicații, alte acțiuni, dobânzi, comisioane, rambursări credite bugetare.
a.1 )Cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor unei instituții. Pentru fundamentarea acestora se pornește de la organigrama instituției, care cuprinde și numărul de posturi precum și gradul lor de ocupare cu personal. Numărul maxim de posturi care poate fi prins în organigramă este reglementat prin legislație. Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum și ale colaboratorilor și obligațiile aferente față de bugetul statului și al asigurărilor sociale, ca și drepturile de delegare și detașare.
Fundamentul juridic al cheltuielilor de personal este bazat pe următoarele legi:
Legea nr.500/2002 privind finanțele publice;
Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții cu demnitate publică;
Ordonanța nr.10/2008.
Legea 19/2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat
Cheltuielile de personal se stabilesc ținând seama de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ și auxiliar finanțat de la buget, în concordanță cu programele și atribuțiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcțional, prin aplicarea corespunzătoare a legislației în domeniul salarizării. Indicatorii de calcul pentru cheltuielile de personal sunt: salariul de bază, salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizația de conducere, spor de vechime, sporuri pentru condiții de muncă, plăți pentru ore suplimentare, fond de premiere, alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă, drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază de contracte conform codului muncii.
În stabilirea sistemului de salarizare sunt luate în considerare următoarele elemente: nevoia de a restrânge costurile administrației publice, în condițiile în care funcționarii publici competenți trebuie motivați și recompensați corespunzător; crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare pe categorii, grade, clase și trepte, bazate pe evaluarea postului; stabilirea unui raport just între partea fixă și partea variabilă a salariului, care să țină seama de activitatea depusă și de importanța ei.
Fundamentarea cheltuielilor de personal are la bază date privind fundamentarea numărului de personal, a fondului de salarii de bază lunar, precum și fundamentarea numărului de salariați și fondului de salarii pentru personalul salariat care desfășoară activități pe bază de proiecte, programe sau obiective.
Funcționarii publici ai Primăriei Municipiului Vatra Dornei sunt împărțiți în trei categorii, în raport cu nivelul studiilor, astfel: categoria A – studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, categoria B – studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, categoria C – studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diplomă.
Funcționarii Primăriei Municipiului Vatra Dornei sunt împărțiți în două grade, gradul fiind o etapă din cariera funcționarului public. Fiecare grad se împarte în trei clase de funcționari publici, respectiv, clasa a III – a, clasa a II – a și clasa I, iar la rândul ei fiecare clasă de funcționari fiind împărțită la rândul ei în trei trepte. Treptele corespund unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare.
Statul de funcții al personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Vatra Dornei este documentul care stă la baza fundamentării cheltuielilor de personal pentru autoritățile executive.
În calculul fondului de salarii sunt luate în considerare următorii indicatori:
numărul de posturi reflectat în statul de funcții;
numărul de beneficiari ai salariilor de merit, spor de vechime, indemnizații de conducere;
salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizația de conducere.
Numărul de angajați ai Primăriei Vatra Dornei, este de 68 persoane, din care:
2 angajați îndeplinesc funcții de demnitate publică;
47 angajați îndeplinesc funcția de funcționar publică, din care 6 dețin funcții de conducere și 41 au funcție de execuție;
– 19 angajați reprezintă personal contractual;
În calcularea salariului de bază se iau în considerare salariul de încadrare, sporurile și indemnizațiile de conducere. Indemnizația de conducere se stabilește pentru persoanele ce îndeplinesc funcții de conducere, pentru unitatea analizată existând 6 funcții de conducere.
De asemenea, personalul din cadrul primăriei municipiului Vatra Dornei beneficiază de al 13 – lea salariu, care reprezintă un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata. Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se calculează ca sumă între salariul de bază, salariul de merit, indemnizația de conducere, spor de vechime și alte sporuri.
Salariile de bază reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților primăriei și se determină pe baza următoarelor elemente: număr mediu de salariați (N), salariul mediu din anul de bază, modificat sub incidența majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (smb). Evaluarea acestor cheltuieli cu salariile se realizează conform relației:
Fond salarii de bază = N x smb x 12 luni
Fondul brut de salarii se obține adunând cheltuielile cu salariile lunare ale angajaților. Astfel, necesarul anual de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile se determină conform următoarei formule:
Necesarul anual de = Fond aferent + 12 luni + Al 13-lea salariu + Premii
Fonduri salariilor lunare
Salariul de bază se calculează ca sumă între salariul de încadrare și indemnizația de conducere.
Salariul de bază = salariul de încadrare + Indemnizația de conducere
Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente: valoarea de referință universală în lei care este baza unică de determinare a valorii de referință proprie fiecărui sector de activitate bugetară; indicatorii de prioritate inter – sectorială în procente, diferențiați pe domenii de activitate; valori de referință sectorială în lei, rezultate din înmulțirea valorii de referință universală cu indicatorii de prioritate sectoriali; grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate.
Pentru personalul cu funcții de conducere, salariul de bază este cel corespunzător funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale, la care se adaugă o indemnizație de conducere diferențiată în raport cu complexitatea și răspunderea care revin funcției de conducere, care face parte din salariul de bază. Indemnizațiile de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază al funcției de execuție și se reevaluează anual de către angajator, în funcție de rezultatele obținute.
Salariul de merit reprezintă 15 % din salariul de bază plus indemnizația de conducere, fără a depăși o treime din personal. Salariul de merit se calculează pe baza următoarei formule:
Fond salarii de merit = Nsm x Sm x 12 luni
Indemnizația de conducere reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul primăriei, calculându-se în funcție de numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc). Indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază, influențată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc). Astfel, relația de calcul este dată de formula:
IC = Nc x Imc x 12 luni
Sporul de vechime se acordă pentru vechimea în muncă, salariații beneficiind de acest spor calculat procentual la salariul de bază, proporțional cu numărul anilor de vechime. Sporul de vechime se raportează la salariul de bază plus indemnizația de conducere plus salariul de merit, fiind cuprins între 5 % și 25 %. Cotele procentuale de spor de venit care se aplică salariului de bază sunt prezentate în tabelul nr.1
Tabelul nr.1 Cotele procentuale aplicate salariului de bază
Sporul de vechime se adaugă la salariul de bază pentru a se stabili cuantumul salariului brut.
Salariul brut = salariul de bază + spor de vechime
Sporurile pentru condiții de muncă se acordă într-un procent de maximum 25 % din salariul de bază. Sporul pentru complexitatea muncii se calculează într-un procent de 25 %. Sporul de dificultate a muncii este determinat într-un procent de 15 % la salariul de încadrare.
Orele suplimentare pe care un angajat din cadrul Primăriei Vatra Dornei pe parcursul unui an pot fi de maxim 120 de ore, însă în condiții speciale, poate și aprobată și realizarea unui număr maxim de 360 de ore pe an. Plata acestor ore suplimentare nu se acordă pentru cei care primesc indemnizații de conducere.
Fondul de premii cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale, determinate în funcție de cheltuielile cu salariile aferente angajaților și cotele de acordare a gratificațiilor. Premiile lunare se pot acorda în limita a 10 % din cheltuielile cu salariile aferente funcțiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinație. Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici beneficiază de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar, realizat în anul pentru care se face premierea.
Pe lângă cheltuielile cu salariile, la nivelul fiecărui angajat, instituția mai realizează și alte cheltuieli, de genul contribuțiilor pe care primăria le plătește la stat. Aceste contribuții sunt suportate atât de angajat, cât și de angajator.
Contribuții pentru asigurări sociale de stat
Aceste contribuții pentru asigurările sociale de stat sunt fundamentate de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanța de Urgență nr.41/2000 pentru modificarea și completarea Legii 19/2000, Ordonanță de Urgență nr.9/ 2003 care modifică aceeași Lege 19/2000.
Contribuția angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează în funcție de condițiile de muncă în care angajații își desfășoară activitatea, astfel:
pentru condiții normale de muncă: 20,8% x fondul anual aferent salariilor brute;
pentru condiții deosebite de muncă: 25,8%x fondul anual aferent salariilor brute;
pentru condiții speciale de muncă: 30,8 % x fondul anual aferent salariilor brute.
În cazul instituției publice care face obiectul acestei monografii, angajații lucrează în condiții normale de muncă, deci cota care se va aplica pentru stabilirea contribuției pentru asigurări sociale de stat este de 20,8 %.
Astfel, contribuția pentru asigurările sociale de stat și contribuția salariaților primăriei la constituirea fondului pentru asigurări sociale se determină în funcție de cheltuielile cu salariile (Chs) și cota de CAS de 20,8 %.
CAS = 20,8 % x fondul anual aferent salariilor brute
Formula de calcul este: CAS = Chs x 20,8 %.
Contribuția pentru constituirea fondului de șomaj
Contribuția pentru constituirea fondului de șomaj se fundamentează pe baza următoarelor acte normative: H.G nr.174 / 20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/ 16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Contribuția se stabilește prin aplicarea unei cote de 0,5 % la fondul aferent salariilor de bază, deci formula este:
CFS = 0,5 % x Fondul anual aferent salariilor de bază
Cheltuieli privind constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj (Cfd), reprezintă contribuția salariaților din cadrul primăriei Municipiului Vatra Dornei la constituirea fondului de șomaj și se determină în funcție de: cheltuielile cu salariile și cota de 0,5 %, reprezentând contribuția la fondul de șomaj. Pentru determinarea acestei contribuții se utilizează următoarea formulă de calcul: Cfd = Chs x 0,5 %.
Contribuții pentru asigurări sociale de sănătate
Baza normativă pentru calculul și plata contribuției angajatorului la Fondului asigurărilor sociale de sănătate se regăsește în Ordinul CNAS nr.74/2000 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/1999, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.180/2001 de modificare a Legii nr.145/ 1997, privind asigurările sociale de sănătate.
Contribuția pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate (CASS) se formează din contribuția datorată și vărsată de angajatori și din contribuția datorată și suportată de asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate, în cotă de 5,2 %, aplicată asupra fondului de salarii și suportată din cheltuieli.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate se calculează pe baza următoarei formule:
CASS = 5,2% x Fond anual aferent salariilor brute
Asigurații contribuie cu o cotă de 5,2 % asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se evaluează tot potrivit relației precedente și se suportă de asigurat din venituri salariale.
Cheltuieli pentru deplasări, detașări, transferuri
Pentru fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detașări, transferuri se iau în calcul toate cheltuielile generate de deplasarea personalului acestei instituții publice în alte localități, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. În această categorie sunt incluse următoarele cheltuieli: diurna, decontarea transportului între localități, decontarea cazării.
Punctul de pornire în fundamentarea acestor cheltuieli este nivelul din anul de bază, luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele inflației și perspectivele unor majorări de prețuri (scumpirea combustibililor, creșterea tarifelor la transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).
Aceste fonduri se fundamentează în funcție de:
numărul de persoane care se deplasează (Nr);
numărul de zile de deplasare (Nzi);
costul transportului pe o persoană (Ktr);
costul diurnei pe o persoană (Kd);
costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz).
Relația de calcul a cheltuielilor pentru deplasări, detașări și transferuri este următoarea:
Cd = Nr x Nzi x (Kd + Kcaz +Ktr)
Conform conturilor de execuție a cheltuielilor de personal în perioada 2006-2008 se constată următoarea evoluție: în anul 2006, nivelul cheltuielilor a fost de 7.908.963 lei, în anul 2007, nivelul acestora a fost de 8.703.341 lei, iar în anul 2008 nivelul acestora era de 11.873.355 lei. Evoluția cheltuielilor de personal în perioada analizată poate fi prezentată în graficul următor:
a.2 ) Cheltuielile materiale și de servicii
Cheltuielile materiale și de servicii sunt compuse în primul rând din cheltuieli de întreținere și de gospodărire a secțiilor în care își desfășoară activitatea primarul și aparatul său de specialitate, dar și cheltuieli cu materiale și prestării servicii cu caracter funcțional, obiecte de inventar, cheltuieli cu reparațiile curente și cu cele capitale, cărți, publicații, și alte cheltuieli de aceeași natură. Cheltuielile materiale și prestările de servicii se stabilesc în funcție de calculele proprii și de actele normative specifice fiecărui domeniu de activitate, precum și de legislația care reglementează normativele de cheltuieli.
Cheltuielile materiale și de servicii sunt în special cheltuieli de întreținere și gospodărire a sediilor și spațiilor unde își desfășoară activitatea primăria, instituțiile publice subordonate, alte instituții ale căror obiecte de acest tip se finanțează din bugetul local (iluminat, încălzire, apă, canal, salubritate, cărți, publicații, etc.), dar și alte cheltuieli specifice. Alocațiile pentru instituțiile publice, ale căror cheltuieli materiale și de servicii se asigură potrivit legii din venituri proprii sau bugete locale, se vor fundamenta în funcție de programul de activitate al acestora, analizându-se necesitatea, oportunitatea și eficiența fiecărei cheltuieli.
Fiecare cheltuială este analizată în funcție de necesitatea, oportunitatea și eficacitatea acestora, urmărindu-se prin aceste acțiuni asigurarea cheltuielilor de funcționare pentru fiecare instituție publică. Categoriile de cheltuieli din cadrul bugetul unităților administrativ teritoriale sunt fundamentate în raport cu indicatorii specifici fiecărei acțiuni, utilizându-se în acest sens formulare de către Ministerul Finanțelor, dar și orice alte date din baza de date proprie.
Fundamentarea cheltuielilor prevăzute în bugetul local se poate realiza prin înmulțirea valorii totale a cheltuielilor, stabilită conform facturilor de la furnizori aferente ultimei luni, cu rata inflației prognozate, cu un factor aleator și cu numărul de luni a anului.
La nivelul cheltuielilor materiale și de servicii se constată următoarea evoluție:
Articolul 24.Cheltuielile pentru întreținere și gospodărire reprezintă cheltuielile cu iluminatul, încălzire, forță motrică, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, fax, telex, furnituri de birou, materiale pentru curățenie și alte materiale și prestări de servicii către Primăria Municipiului Vatra Dornei.
Articolul 24. Alineatul 01. Cheltuielile cu încălzirea cuprind resursele financiare necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale și combustibili. Aceste cheltuieli se dimensionează ținând cont de următoarele elemente: suprafața radiantă, consum de agent termic, mc, număr ore încălzire, tariful pentru o gigacalorie. Aceste cheltuieli sunt evaluate conform devizului întocmit în prețuri curente.
Articolul 24. Alineatul 02. În categoria cheltuielilor cu iluminatul și forța motrică sunt cuprinse cheltuieli efectuate pentru plata energiei electrice și în evaluarea acestor cheltuieli sunt avute în vedere numărul orelor de iluminat și aparatură, consumul de energie electrică, tariful pentru 1 kw. Cheltuielile cuprinse în această categorie vor fi evaluate în baza devizului întocmit în prețuri curente.
Tabelul nr.6 Previzionarea cheltuielilor cu iluminatul în anul 2008
Astfel, formula de calcul în fundamentarea cheltuielilor privind costul curentului electric este următoarea:
Chelt cu nr.iluminatul = Nr. ore iluminat/funcți * nr. corpuri de * KW/oră *tarif/Kw
Lunii aparatură lună iluminat
În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori: numărul sălilor iluminate cu becuri, numărul de becuri din fiecare sală, un număr mediu al becurilor schimbate pe an, preț unitar al unui bec.
Cheltuieli cu = Nr. mediu de becuri * Preț unitar bec
becurile electrice schimbate anual
Articolul 24. Alineatul 03. Cheltuielile cu apă, canal, salubritate cuprind resursele financiare necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi. Aceste cheltuieli se dimensionează în funcție de următorii indicatori: consumul de apă, tariful pe 1 litru de apă potabilă, tariful pentru servicii canalizare, tariful pentru servicii de salubritate. Cheltuielile din această categorie sunt evaluate în baza devizului, care cuprinde: apă rece menajeră (mc*tarif/mc), canal (mc), gunoi (taxă fixată).
Articolul 24. Alineatul 04. Cheltuielile cu servicii de poștă, telefon, telex, radio, internet sunt evaluate în funcție de următoarele componente: cheltuielile cu corespondența poștala internă și externă, numărul de impulsuri pentru convorbirile telefonice și alte servicii telefonice, tariful pentru abonamentul servicii telefonice, fax, telex, alte servicii, tariful pentru abonament radio, internet și TV.
Tabelul nr.6 Previzionarea cheltuielilor cu poștă – telefon în anul 2008
Cheltuielile cu serviciile de poștă, telex, fax, internet, etc. pot fi determinate pe baza următoarei formule:
Cheltuieli cu poșta = Abonament * nr.luni + Nr. implusuri * tarif/impuls
telefon, radio consumate/lună
Articolul 24. Alineatul 05. Furnizorii de birou cuprind resursele financiare necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează în funcție de necesarul de rechizite de birou și imprimante tipizate. Baza de calcul o reprezintă execuția acestor cheltuieli pe anul precedent.
Tabelul nr.6 Previzionarea cheltuielilor cu furnituri birou în anul 2008
Articolul 24. Alineatul 06. Cheltuielile cu materialele pentru curățenie se dimensionează în funcție de următoarele elemente: tipul de material de curățenie necesar, cantitatea necesară din aceste materiale și prețul unitar.
Tabelul nr.6 Previzionarea cheltuielilor cu furnituri birou în anul 2008
Cheltuielile cu materialele pentru curățenie se evaluează pe baza următoarei formule:
Cheltuieli cu materiale = suma( Cantitatea din fiecare * Prețul unitar)
pt curățenie material necesar
Articolul 24. Alineatul 07. Alte materiale și prestări de servicii, cuprinde costul serviciilor de deratizare, dezinfecție, serviciile prestate de gardienii publici și alte cheltuieli de întreținere a mașinilor de calcul de birou, materiale xerox, care se evaluează la nivelul sumei de 24.000 lei.
Articolul 25. Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea carburanților și a lubrifianților pentru autovehicule, piese de schimb și diverse materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor, cu o sumă totală de 4.000 lei.
Articolul 26. Obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă durată sunt estimate în funcție de necesarul de obiecte de inventar și echipamente de lucru, de cantitatea și prețul unitar al acestora. Obiectele de inventar cuprind fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ – gospodăresc, mobilier de birou, aspiratoare de praf, covoare, extinctoare, furtun PSI și alte obiecte de inventar, cu o sumă totală de 15.000 lei, conform tabelului de mai jos
Tabelul nr.6 Previzionarea cheltuielilor cu furnituri birou în anul 2008
Articolul 27. În categoria reparațiilor curente sunt incluse resursele financiare repartizate pentru efectuarea reparațiilor la construcții (reparații de zidire, uși, ferestre, tavane, etc.), reparații efectuate la instalațiile de canalizare, gaze, aer condiționat, etc., reparații efectuate la drumuri, poduri, materiale sau piese de schimb necesare pentru reparații curente pentru mijloace de transport, conform devizului pentru reparații curente pentru mijloacele de transport, conform devizului pentru reparații curente întocmite de serviciul de specialitate sau de executantul lucrării.
Articolul 29. Cărți și publicații, cuprinde fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate: Revista Finanțe – Credit – Contabilitate, Tribuna Economică, Economie și administrație publică locală, Monitoare oficiale, care se fundamentează în funcție de numărul necesar de publicații de specialitate și cheltuiala medie anuală cu abonamente la publicații, cu suma totală de 12.000 lei.
În cadrul altor cheltuieli sunt cuprinse fondurile necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților, precum și pentru cheltuielile de protocol.
Evoluția cheltuielilor materiale în cadrul primăriei Municipiului Vatra Dornei în perioada 2006 – 2008 poate fi reprezentată în graficul de mai jos.
1c) Subvențiile și transferurile
Subvențiile și transferurile nu sunt incluse în categoria cheltuielilor care exprimă un consum definitiv de produs intern brut, ci fac parte mai degrabă din categoria cheltuielilor care conduc la înfăptuirea unor serii de operațiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Astfel, în categoria cheltuielilor cu transferurile pot fi incluse următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli publice pentru asistență socială, cheltuieli de transfer către sectorul social – cultural, cultural – educativ, pentru acordarea de burse sau pentru subvenționarea instituțiilor din acest domeniu, subvenții acordate regiile autonome sau societăților comerciale cu capital de stat, dobânzile plătite pentru împrumuturile interne sau externe.
În cadrul procesului de fundamentare a propunerilor privind subvențiile pe activități, sunt avute în vedere restrângerea sferei de acordare a acestora, ținându-se seama de măsurile luate în calcul în cadrul acțiunilor de restructurare și modernizare a activităților economice. Astfel, sumele defalcate din impozitul pe venit au ca destinație subvenționarea energiei termice livrate populației, și se repartizează pe destinații în funcție de cantitatea de energie termică livrată populației, la care prețul local depășește nivelul de referință național.
Fundamentarea cheltuielilor cu subvențiile și transferurile se realizează în funcție de următoarele elemente: cantitatea de Geal produsă și/sau prețul de distribuție, prețul de producție și/sau de distribuție, prețul suportat de populație, diferența de acoperit prin subvenții, transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes național, dar care pot fi mai eficient organizate și controlate de către organele locale: acțiuni de protecție socială, unele investiții.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale pot fi sub forma subvențiilor, evidențiate ca:
– subvenții de la bugetul de stat, nominalizate pe destinații (centrale termice și electrice de termoficare, investiții, dezvoltarea sistemului energetic, pietruirea drumurilor comunale și alimentarea cu apa a satelor, străzi, regulamente de urbanism, aeroporturi de interes local, reducerea riscului seismic la construcțiile existente cu destinație de locuință etc.)
– subvenții de la alte administrații pentru ocuparea temporară a forței de muncă, pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu handicap.
b) Cheltuielile de capital
Cheltuielile de capital sunt cheltuielile prin intermediul cărora se realizează achiziționarea sau construirea de bunuri publice de folosință îndelungată, contribuind astfel la îmbogățirea și la modernizarea sectorului public.
Spre deosebire de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital prezintă următoarele caracteristici:
sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;
conduc la creșterea patrimoniului public al colectivității;
favorizează dezvoltarea locală;
au ca rezultat realizări tehnico – edilitare fără constrângeri în ceea ce privește rentabilitatea financiară;
au un impact extrem de important și major asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume care dețin o pondere mare în buget;
au efecte economice și sociale pregnante;
implică financiar perioade care depășesc nu numai anul bugetar de început, dar chiar și mandatul electoral în care s-a luat decizia de realizarea a achiziționărilor sau a construirilor de bunuri publice.
Cheltuielile pentru investiții ale municipiului Vatra Dornei, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care sunt finanțate din bugetele locale și din împrumuturi, sunt înscrise în programul de investiții al primăriei, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către Consiliul Local. Obiectivele de investiții, precum și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor sunt înscrise în programul de investiții, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico – economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții au fost elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale.
Articolul 72. Investiții ale instituțiilor publice cuprind fondurile bănești necesare obiectivelor de investiții noi și dotările independente, după cum rezultă din următorul deviz:
Tabelul nr.11 Obiectivele de investiții previzionate pentru anul 2008
Primăria Municipiului Vatra Dornei stabilește prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv stabilit și înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurându-se și utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
În vederea asigurării derulării în condiții normale a procesului de finanțare a cheltuielilor de capital, este necesar ca la întocmirea listelor de investiții să se stabilească obiectivele care au asigurat baza materială și forța motrică necesară pentru respectarea volumelor fizice și valorice ale lucrărilor de executat și a termenelor de punere în funcțiune a obiectivelor.
În programul de investiții sunt elaborate și nominalizate cheltuielile cu obiectivele de investiții pentru perioada următoare, precum și obiectivele de investiții noi. De asemenea, în programul de investiții sunt cuprinse, într-un nivel global, sub denumirea de „alte cheltuieli”, următoarele categorii de cheltuieli:
achiziția de imobile;
dotările independente;
cheltuielile de proiectare privind elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții noi;
cheltuielile de proiectare și execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale (cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice);
alte cheltuieli legate de realizarea investițiilor (lucrări de foraj, cartarea terenului, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor), conform legii.
Nivelul global al cheltuielilor de investiții este detaliat pe liste separate de către primărie, pe baza notelor de fundamentare, care vor cuprinde anumite elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alte caracteristici ale unor asemenea investiții, care sunt aprobate de Consiliul Local, odată cu bugetul local.
Documentațiile tehnico – economice ale obiectivelor de investiții noi a căror finanțare este integral sau parțial asigurată din bugetul local, precum și cele din împrumuturi interne și externe, contractate direct de către primărie se aprobă de Consiliul Local.
Astfel, în programul de investiții sunt înscrise cheltuielile pe ani și etape de execuție pentru investițiile din perioada următoare, precum și pentru investițiile noi. În cadrul acestor liste se vor înscrie în primul rând, obiectivele de investiții începute în anii precedenți și neterminate, pentru care există condiții de finanțare până la încheierea exercițiului bugetar, precum și investiții de natura consolidărilor și intervențiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de acțiuni accidentale. Aceste cheltuieli sunt aprobate la nivelul global, „alte cheltuieli de investiții”.
Sumele luate în considerare pentru a fi alocate pentru această destinație se vor stabili după luarea în considerare a tuturor posibilităților de finanțare: surse proprii sau diferite surse atrase.
La nivelul primăriei Municipiului Vatra Dornei, se constată următoarea evoluție a cheltuielilor de capital:
La nivelul primăriei Municipiului Vatra Dornei evoluția cheltuielilor de capital poate fi exprimată sugestiv prin graficul următor.
Exemplu de calcul al salariului brut total și a contribuțiilor care se rețin în cazul unui secretar cu o vechime de 6 ani angajat în cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei:
salariu de baza: 1125 lei
salariu de merit: 15 % din salariul de bază = 15 % * 1125 = 168,75 lei;
spor de vechime = 10 % din salariul de bază = 10 % * 1125 = 112,5 lei;
spor de dificultate = 15% din salariul de bază = 15% * 1125 = 168,75 lei
salariul total brut = salariul de bază + salariul de merit + spor de vechime = 1125 + 168,75 + 112,5 + 168, 75 = 1575 lei.
Din salariul total brut se rețin următoarele contribuții:
contribuția la fondul de șomaj = 1125* 0,5 % = 5,62 lei;
contribuția la asigurări sociale de stat = 1575 *10,5 % = 165,37 lei;
contribuția la asigurări de sănătate = 1575 * 5,5 % = 86,62 lei;
Total salariu brut – CAS – CASS – CFS – deduceri = 1575 – 165,37 – 86,62 – 5,62 = 1317,39 lei baza impozabilă
Impozitul pe venit = baza impozabilă * 16 % = 1317,39* 16 % = 210,78 lei
Venit net = venit impozabil – impozitul pe profit = 1317,39 – 210,78 = 1106,61 lei
Din venitul net pot fi reținute și alte datorii: CAR și alte rețineri (rate la credite), dar care să nu depășească 2/3 din venitul funcționarului.
Contribuțiile angajatorului
Angajatorul are obligația de a plăti următoarele contribuții:
contribuția pentru asigurări sociale de stat, în proporție de 20,8 % din salariu = 20,8% * 1125 = 234 lei
contribuția pentru asigurări de sănătate – 5,2 % din salariu = 5,2% * 1125 = 58,5 lei
contribuția la fondul de șomaj – 0,5 % din salariu = 0,5% * 1125 = 5,62 lei
CAAMB – contribuția pentru accidente și boli profesionale, în procent de 0, 5 % din salariu = 0,5% * 1125 = 5,62 lei
Contribuția pentru concedii și indemnizații, 0,75 % din salariu= 0,75% * 1125 = 8,43
Total: 312,17 lei
2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
În fundamentarea cheltuielilor bugetare, responsabilitățile și competențele sunt stabilite și structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare și declanșează fluxuri informaționale ascendente separat pe componente bugetare. Implicările instituționale în procesul de fundamentare a cheltuielilor bugetare sunt prezentate schematic în figura nr. 5.
Fig. Nr.5 Implicările instituționale în fundamentarea cheltuielilor bugetare
IV MFP
III Ordonatorii principali de
Credite bugetare
II Ordonatorii secundari de
credite bugetare
I Ordonatorii terțiari de credite
bugetare (pe componente bugetare)
Fluxurile informaționale privind fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară în parte, se derulează conform calendarului stabilit prin cele doua acte normative menționate. Procedura bugetară cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice, implică, în principal, cu responsabilități și competențe, consumatorii de resurse financiare publice (ordonatorii de credite bugetare), care, conform ierarhiei lor, în cazul activităților proprii, produc calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, în strânsă legătură cu subdiviziunile clasificației economice: titluri, articole și alineate.
Referitor la activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare, fundamentarea se bazează pe comparația cheltuielilor rezultate din calculele proprii (conform cu indicatorii reprezentativi la acest nivel), cu cele prezentate prin propunerile de bugete ale instituțiilor subordonate. Cu această ocazie, se verifică mai ales încadrarea în orientările – limită transmise de sus în jos, cu privire la disponibilitatea statului de a angaja, pentru o anumita perioadă dată, finanțarea bugetului.
În ceea ce privește bugetul instituției acesta se realizează în cadrul Compartimentul Buget, Finanțe, Impozite și Taxe-Contabilitate, pe baza fundamentărilor efectuate.
Bugetul va fi întocmit în trei exemplare, vizat de Direcția Județeană de Trezorerie și depus astfel: 1 exemplar la Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică Suceava, Compartiment Buget, 1 exemplar la Consiliul Local și 1 exemplar la Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava, care realizează centralizarea pe județ și trimite pentru aprobarea sumele de echilibrare și transferurilor Ministerului Finanțelor Publice.
Din punct de vedere al structurii, fluxurile informaționale în fundamentarea cheltuielilor, pe componente ale sistemului bugetar, conform celor prezentate mai sus, cu următoarea configurație:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale.
Instituțiile implicate în procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt pe de o parte, cele specializate în gestiunea bugetelor respective, iar pe de altă parte, sunt instituțiile publice din diverse domenii de activitate, reprezentate de structura ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare. Documentele care se întocmesc în fundamentarea cheltuielilor capătă forma inițială a unor note de calcul, și apoi se regăsesc, conform cu activitățile de încadrare și însumare, mai întâi pe subdiviziunile clasificației economice (titluri, articole, alineate), și apoi pe cele ale clasificației funcționale (capitole și subcapitole), precum și pe titulari (ministere sau alte instituții centrale). Documentele finale, pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare, sunt bugetele de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare, în cazul instituții consumatoare de resurse financiare publice și proiectele de bugete publice, pentru instituțiile responsabile cu gestiunea ulterioară.
Fluxurile informaționale în fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt prezentate în figura de mai jos:
FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA PRIMaRIA VATRA DORNEI
3.1. Surse de finantare a institutiilor publice
Finanțarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace bănești, pe baza bugetelor publice aprobate, la dispoziția ordonatorilor de credite bugetare, pentru destinații precis stabilite ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. Pentru a-și desfășura activitatea și a servi cât mai bine interesele locale Primăria are nevoie de fonduri pe care și le procură din diverse surse de finanțare.
În general primăriile pot apela în fundamentarea finanțării cheltuielilor locale, la una sau mai multe din următoarele surse de finanțare:
◙ Cea mai folosită metodă de procurare a fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor locale o reprezintă veniturile din impozite și taxe locale, colectate de la persoanele fizice și juridice de pe raza localității.
◙ O altă metodă de finanțare, foarte des întâlnită este utilizarea veniturilor cu destinație specială, care cuprind:
– venituri din taxe speciale, și sunt venituri extrabugetare folosite pentru finanțarea unor activități și servicii publice de interes local, aprobate de Consiliul local, care stabilește în același timp și domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități. Venituri cu destinație specială, sunt utilizate doar în acele scopuri pentru care au fost înființate. Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual și trimestrial și trebuie să acopere cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere și funcționare a acestor servicii;
– donații și sponsorizări de la persoanele fizice și juridic, sunt resurse materiale și bănești care participă la finanțarea unor acțiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă fonduri cu destinație specială și vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinațiilor stabilite de sponsor.
◙ Prelevări de la bugetul de stat, sunt resurse bănești care vin în completarea veniturilor proprii ale primăriilor, fiind cote și sume defalcate din impozitul pe venit, alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
◙ Fondul de rulment este o altă sursă de finanțare, el rezultând în urma sumele încasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, dacă depășirea încasărilor realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv se mențină până la finele anului, iar bugetul respective nu are împrumuturi restante, și nici dobânzi și comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate.
Acest excedent, care nu poate depăși procentul de 5% din veniturile proprii ale primăriei, se păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la sfârșitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.
◙ Împrumutul pe termen mediu și lung, intern sau extern, este o sursă de finanțare utilizată de regulă de primăriile unor orașe mai mari, reprezentând finanțări contractate pentru realizarea de investiții publice de interes local și pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanția Guvernului, cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor. În schimb, împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanți ai Guvernului și Băncii Naționale precum și ai autorităților administrației publice locale, a cărei competență se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile și comisioanele datorate de primărie se prevăd în bugetul local.
Accesul primăriilor la împrumuturi este interzis dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.
Primăria Municipiului Vatra Dornei are ca principală sursă de finanțare veniturile proprii rezultate din impozite și taxe, și prestarea unor servicii, dar întrucât aceste fonduri nu sunt suficiente, ele sunt completate și cu alte venituri. Până în anul 2005 veniturile proprii ale primăriei erau completate cu Prelevări din bugetul de stat, iar începând anul 2006 din bugetul local au dispărut aceste prelevări, dar a apărut o nouă sursă de finanțare, și anume Subvenții de la alte nivele ale administrației publice locale, formate din Subvenții de la alte administrații și Subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetele locale, pentru finanțarea programelor pentru ocupare temporala a forței de muncă.
Tabel 14 – Sursele de finanțare aprobate prin bugetul Primăriei Vatra Dornei în perioada 2006-2008
Sursa: Contul de execuție a bugetului local Primăriei Vatra Dornei
Pentru perioada analizată se observă că cea mai mare pondere în total surse de finanțare în perioada 2006-2008 au avut-o veniturile proprii însă ele nu erau suficiente pentru a acoperi necesitățile primăriei. Tot o sursă importantă de finanțare a acestei perioade au reprezentat-o sumele defalcate și subvențiile.
Folosind categoriile de finanțare, primăriile întocmesc anual un buget de venituri și cheltuieli, ca instrument de lucru și de conducere a întregii activități economico-financiare. Prin intermediul bugetului se proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoașterii și ținerii sub control a intrărilor și ieșirilor de bani și a realizării capacității de plată. Scopul întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile și cheltuielile prevăzute a avea loc în vederea optimizării activităților propuse.
3.2. Modalitați tehnice utilizate în finantarea cheltuielilor bugetare
3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare–pentru bugetul de stat
Finanțarea instituțiilor publice, se realizează prin intermediul ordonatorilor de credite bugetare, și are ca moment de plecare autorizația de deschidere a creditelor bugetare, pe care o emite Ministerul Finanțelor prin ordonatorii săi principali în numele instituțiilor centrale pe care le conduc. Potrivit legii bugetare, aceste creditele se aprobă ca limită maximă pentru cheltuielile prevăzute într-un exercițiu bugetar potrivit principalelor destinații exprimate prin subdiviziunile clasificației bugetare (capitole).
Solicitarea, primirea și utilizarea mijloacelor financiare din buget cu titlu de credite bugetare, de către ordonatorii de credite, se face cu respectarea și îndeplinirea unor reguli:
◙ orice cheltuială poate fi înscrisă sau efectuată din buget numai dacă este prevăzută într-un act normativ;
◙ fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;
◙ exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, în legătură cu necesitatea și oportunitatea cheltuielilor și aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;
◙ finanțarea dintr-un singur buget.
Finanțarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale și bugetul asigurărilor de sănătate) se poate contura distinct prin tehnica deschiderii și repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acțiune sunt implicați următorii factori instituționali: ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice și Trezoreria Finanțelor Publice.
În ce-i privește pe ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor ierarhice din cadrul ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc, finanțarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuându-se pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanțelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.
Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetele locale, în bugetele instituțiilor publice de interes local, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinație decât cea aprobată este interzisă prin lege.
Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, și sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivității locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat și din bugetul local se face în limita creditelor bugetare, potrivit destinațiilor aprobate, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare privește operațiunile de angajare și plăți de casă, cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unității administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale.
Deschiderea și repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară poate fi abordată în două momente distincte și totodată succesive, ale finanțării: deschiderea de credite bugetare și repartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituția ce gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanțelor Publice din București prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din București sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât și pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.
Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:
►întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);
►creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;
►cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare către Direcția Generală a Trezoreriei;
►Direcția Generală a Trezoreriei după analiza și verificarea cererii, aprobă deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
– exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;
– exemplarul 2 rămâne la direcția generală a trezoreriei;
– exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului Finanțelor o notă justificativă, precum și Dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:
◙ cheltuieli proprii;
◙ cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;
◙ cheltuielile ordonatorilor de credite terțiari direct subordonați.
Principale elemente pe care trebuie să le conțină o cerere pentru deschiderea de credite sunt:
→ încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate și neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
→ codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare și planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;
→ corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menționate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităților a cheltuielilor preliminare și pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;
→ încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar cât și pe subdiviziunile acestuia.
După primirea și verificarea documentației, Direcția Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanțului creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituțiilor din subordine aflate în județe și municipiul București.
Direcția județeană de trezorerie procedează astfel:
◙ grupează dispozițiile bugetare pe localități în care își au sediul instituțiile respective;
◙ întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispozițiile bugetare aferente fiecărei localități din județ;
◙ expediază trezoreriilor municipale, orășenești dispozițiile bugetare împreună cu borderoul pentru instituțiile care au deschise conturi la acestea;
◙ reține dispozițiile bugetare ale instituțiilor publice care au deschise conturi la ea.
Trezoreria orășenească verifică dacă datele din dispozițiile bugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcției Județene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispoziției bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul 1.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor și a dispozițiilor bugetare, în contul în afara bilanțului 01 ”credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați de la bugetul de stat”.
Primăria poate efectua plăți de casă numai după primirea dispoziției bugetare de la Ministerul Finanțelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli și clasificație economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii, investiții. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale.
3.2.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale
Tehnica de finanțare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace bănești. În cazul bugetului local angajarea de plăți se face numai în limita disponibilităților existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât și pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări și din care sunt angajate plăți în limita încasărilor existente.
În cazul bugetului local finanțarea este inițiată de către primar, care în calitatea de ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfășurării de acțiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar și a ordonatorilor bugetari finanțați din bugetul local.
În finanțare este implicată și Trezoreria Finanțelor Publice, întrucât aici sunt deschise conturi în legătură cu execuția de casă a bugetului local finanțator atât pentru unitatea administrativ teritorială, cât și pentru ordonatorii terțiari de credite.
Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziție bugetară ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului său și poate angaja finanțarea. În același timp prin dispoziție bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonați. După alimentarea conturilor acestora ordonatorii subordonați sunt informați de către Trezorerie, pentru a declanșa finanțarea proprie.
Acest proces de finanțare presupune anumite etape în desfășurarea sa:
Manifestarea inițiativei ordonatorului principal de credite;
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către organul financiar;
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităților existente în bugetul local și a priorităților de finanțat din acesta;
Întocmirea dispoziției bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanțelor Publice cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului bugetar de credite;
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanțelor Publice;
Dispoziția dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonați;
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonați;
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terțiari de credite (OTC);
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
Finanțarea instituției publice e consemnată la acest nivel în evidența bugetară odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale și structurale până la care se pot consuma mijloace bănești. În evidența instituției, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanțului cu aceeași denumire.
3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plati pentru cheltuieli
Creditele bugetare aprobate au semnificația de limite de finanțare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli bugetare, la instituții impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislației finanțelor publice, și anume:
◙ utilizarea fondurilor în conformitate cu destinația stabilită prin bugetul de venituri și cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an și pe trimestru;
◙ utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziție legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
◙ aprobarea și efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate.
Pentru efectuarea unei cheltuieli, se parcurg anumite etape tehnice: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata. Competența în angajarea cheltuielilor revine conducătorilor instituției publice în calitate de ordonatori de credite bugetare. În execuția cheltuielilor, angajarea este considerată etapa cea mai importantă, întrucât ea presupune încadrarea lor în limitele creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea urmează angajării cheltuielii și este operația prin care se consideră serviciul realizat instituției și se determină suma de plată. În acest moment sunt necesare actele justificative în legătura cu ceea ce reprezintă cheltuielile, acte care sunt înregistrate în Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate (numit și compartiment financiar-economic).
Ordonanțarea constă în emiterea ordinului de plată, dispoziție dată în acest sens privind sume de bani în favoarea unui terț. Sediul operațiunii este același, compartimentul financiar – contabil al ordonatorului de credite bugetare.
Plata, semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de instituție. Răspunderea operațiunilor revine gestionarilor publici, casieri sau contabili plătitori. Plățile în numerar constau în salarii, burse și avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Plățile prin conturi bancare apar în toate cazurile, terțe persoana juridice, procurarea de materiale, achitarea de furnizori, plăți către bugetele publice.
Documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție șefului Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor poartă denumirea de ordonanțare de plata.
Formularul de ordonanțare de plata trebuie să conțină date cu privire la: exercițiul bugetar în care se evidențiază plata; subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata (în cifre și în litere) exprimată în monedă națională sau în monedă străină, după caz; datele de identificare ale beneficiarului plății; natura cheltuielilor; modalitatea de plată. Documentul menționat este datat și semnat de către ordonatorul de credite sau persoana delegate cu aceste atribuții. Acesta va fi însoțit de documente justificative în original și va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției și în contabilitatea acesteia.
Înainte de a fi transmisă Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate (financiar-contabil) pentru plată, ordonanțarea de plată se trimite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv. Scopul acestei avizări este de a stabili că: ordonanțarea de plată a fost emisă corect; ordonanțarea de plată corespunde cu cheltuielile angajate și suma respectivă este exactă; cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat; există credite bugetare disponibile; documentele justificative sunt în concordanță cu reglementările în vigoare; numele și datele de identificare ale creditorului sunt corecte.
Achitarea cheltuielilor este asigurată de șeful Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi.
Instrumentele de plată utilizat de Primăria Municipiului Vatra Dornei sunt: cecul de numerar și ordinul de plată pentru trezoreria statului, care se semnează de două persoane autorizate în acest sens; prima semnătură este a șefului compartimentului financiar-contabil, iar a doua aparține persoanei cu atribuții în efectuarea plății.
Conducătorul Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate asigură efectuarea plații numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanțate; există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități în contul de disponibil; documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv, alte condiții prevăzute de lege.
Flux informațional privind finanțarea din bugetul local a Școlii Generale Nr. 2 Vatra Dornei
Din figura de mai sus rezultă că în vederea finanțării unei instituții de învățământ din cadrul bugetului local, Primarul transmite Compartimentul buget, finanțe, impozite și taxe, contabilitate, o comunicare de deschidere de credite (cuprinzând luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituția publică pentru care se face finanțarea, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară suma). Comunicarea de deschidere de credite se întocmește în două exemplare, pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local și este transmisă Trezoreriei, până la data de 20 a lunii curente pentru creditele aferente lunii următoare. În urma comunicării, Trezoreria transmite Primarului, informare asupra deschiderii creditului bugetar.
Primarul transmite Trezoreriei dispoziția bugetară de repartizare de credite. Trezoreria urmează să transmită informare către directorul școlii. Odată cu comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite și dispoziția bugetară.
După verificarea și aprobarea comunicării se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei, în contul din afara bilanțului 02 “Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor finanțați din bugetul local ”.
După verificarea încadrării cheltuielilor în suma creditelor deschise pe capitole înregistrate pe seama Primăriei Municipiului Vatra Dornei, dispozițiile bugetare se înregistrează în contul în afara bilanțului 02”Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor finanțați din bugetul local”. Cu creditele repartizate, pe baza dispozițiilor bugetare, ordonatorul terțiar de credite, directorul școlii generale nr. 2, se diminuează soldul contului de credite deschise pe seama Primăriei.
3.4. Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare
Fluxurile informaționale care se derulează în interiorul instituției au drept scop susținerea directă a obiectului de activitate prin implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcții de răspundere.
Finanțarea instituției, acoperirea diferenței dintre cheltuielile realizate și veniturile obținute din activitatea proprie (extrabugetare) se face prin intermediul Trezoreriei Finanțelor Publice. Concret, utilizarea alocațiilor bugetare se realizează prin completarea unei dispoziții de plată (ordin de plată) de către Consiliul Local.
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deținut de o bancă, înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare și extrabugetare ale instituției. Alocațiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de cheltuieli, instituția nefiind în măsură să modifice destinația acestor credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuși a se realiza, primăria trebuie să obțină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierarhic superior.
Cheltuielile instituției sunt evidențiate în funcție de specificul lor, cheltuieli curente sau de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Instituția completează un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca confirmă realizarea operațiunii prin extras de cont, mai exact a plăților către beneficiari:
contribuția la fondul de asigurări de sănătate – către Casa de Asigurări de Sănătate;
contribuția la fondul de șomaj – AJOFP;
contribuția pentru pensie suplimentară – DGMPS;
drepturi curente în cont curent personal – C.E.C.;
Veniturile obținute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăți efectuate în contul instituției, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective (cont 61) care redă valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot proveni din sponsorizări, caz în care sumele obținute trebuie utilizate special în scopul sau scopurile menționat/ menționate în contract.
Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăți pentru furnizori. Înregistrarea în contul trezoreriei sau obținerea sumei se poate face și prin borderou de cecuri depuse la trezorerie.
Plățile instituției se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât și în ceea ce privește cheltuielile de personal. Sumele necesare plății salariilor se obțin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin atașarea alături de ordinul de plată a facturii fiscale, notei de recepție și constatare de diferențe, bonului de consum sau a altor documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziției de plată pentru deplasare i se atașează ordinul de deplasare, chitanțele pentru cheltuielile suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.
Flux informațional privind finanțarea Primăriei Vatra Dornei:
În figura de mai sus este prezentat traseul pe care îl parcurg fondurile alocate de la bugetul de stat până a ajunge la consumatorii finali. Punctul de plecare a creditării îl reprezintă Ministerul Finanțelor, care prin intermediul Trezoreriei alocă bani de la bugetul de stat ordonatorilor principali de credite bugetare. Aceștia utilizează o parte din fonduri pentru fundamentarea bugetului propriu, dar cea mai mare parte a lor, o alocă mai departe ordonatorilor secundari de credite bugetare. Fluxul banilor nu ia final odată cu primirea lor de către ordonatorii secundari, aceștia utilizând doar o mică parte fondului bugetar pentru satisfacerea propriilor nevoi (asemenea ordonatorilor principali de credite bugetare), restul sumei fiind repartizată ordonatorilor terțiari de credite bugetare aceștia uzând de întreaga alocare pentru satisfacerea propriilor nevoi, ei reprezentând veriga finală a acestui flux.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cheltueli Bugetare Primaria Vatra Dornei (ID: 130542)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.