Charlie Chaplin

Charlie Chaplin

Charlie Chaplin-“Modern times”

Scurt istoric

Filmele sale mute nu transmit scene sau mesaje politice, cu excepția vagabondului și a conflictelor sale cu legea, dar filmele sale din anii 1930 au fost mai deschise din punct de vedere politic. Modern Times descrie muncitori și oameni săraci în condiții sumbre.

După ce au apărut filmele cu sunet, Chaplin a făcut filmul City Lights (1931), precum și Modern Times (1936) înainte să treacă la sunet. Acestea era filme mute, la care a adăugat propria muzică și efectele sonore.Modern Times descrie muncitori și oameni săraci în condiții sumbre.

Acest film reprezinta o lupta impotriva timpului

Principiile manageriale clasice ale lui Frederic Taylor.

Principiul diviziunii muncii ,potrivit caruia cu cat gradul de specializare in executia muncii este mai mare ,cu atat va fi mai mare eficienta.

Charlie Chaplin este modelul omului “robot”,,care executa aceeasi munca in fiecare zi ;

Nu are drept la replica,neriscand sa-si piarda locul de munca.

Principiul autoritatii si responsabilitatii

Autoritatea managerilor decurge din dreptul lor de a da ordine si trebuie insotita intotdeuna de responsabilitate.

Reprezinta omul care nu are o autoritate foarte mare ,nici asupra locului de munca ,nici asupra persoanei care ii va schimba viata.

Acest principiu scoate in evidenta genul omului cu o responsabilitate ,considerate de el,foarte mare asupra viitoarei sale familii;asupra viitoarei sale sotii.

Ca exemplu:Momentul in care cei doi se viseaza la casa lor ,nelipsiindu-Ie nimic;Atunci cand isi gaseste un loc de munca pentru a-si indeplini visul ;

Alt exemplu poate fi considerat si momentul in care isi asuma responsabilitatea la locul de munca (ca ospatar,cantaret)numai de dragul lui May,chiar daca acesta nu este priceput in ceea ce face.

Acest principiu ne arata barbatul contemporan ,respectuos fata de sexul opus,iubitor demonstrandui in nenumarate ori

Ex:atunci cand se lasa el arestat in locul femeii.

Este descurcaret chiar daca este inchis,sties a se descurce

Ex:cand se afla la masa si se lupta cu unul din colegii lui de celula.

Principiul disciplinei .Acest principiu expliciteaza ca regulile si normele ce guverneaza viata organizatiei trebuie respectate

Principiul disciplinei este foarte important in viata lui Charlie Chaplin,deoarece este respectat cu tarie.

Dupa cum se vede personajul principal nu uita niciodata palaria si bastonul,chiar si felul lui de a merge este foarte elegant .

Acest principiu scoate in evident omul care respecta regulile atat la locul de munca cat si in viata de zi cu zi.

Principiul salarizarii,potrivit caruia compensarea pentru munca prestata trebuie sa multumeasca atat angajatul cat si organizatia.

Frederic Taylor considera ca in momentul in care angajatii muncesc conform dorintei sale acestia sunt compensati pentru munca prestata.

Acest film “Modern Times”,este contrar acestui principiu,deoarece angajatii sunt platiti la fel chiar daca muncesc din greu.

Principiul unitatii de comanda,adica fiecare angajat trebuie sa primesca ordine de la un singur sef;incalcarea acestui principiu genereaza “dualitatea” comenzii si conduce la disesiuni,neincredere,confuzie,etc.

In acest principiu angajatul este condus doar de seful “supreme”,urmarindu-I de la monitoare,dand dovada de autoritate.

La cel de-al doi-lea loc demunca(ca ospatar) Charlie Chaplin ,respecta tot ce I se spune numai in dorinta de a-I face pe plac domnisoarei,fiind fortat sa accepte fara drept la replica.

Ex: se chinuie sa duca o comanda si nu reuseste,fiind implicat in alta actiune.El isi da silinta sa invete conducandu-l la o confuzie totala,neincredere fata de sine.

Acest principiu scoate in evident “dualitatea” comenzii ,el primind comanda si de la seful sau si de la May,exercitadu-si functiile sale foarte bine dand dovada de un bun muncitor.

Principiul subordonarii,interesul individual celui de grup.

In acest principiu gasim spiritul de echipa ,munca in pereche.

Interesul amandurora de a intemeia o familie;

De a avea o casa impreuna

Principiul centralizare-descentralizare.Potrivit acestui principiu trebuie realizat un echilibru sensibil intre cele doua,astfel incat sa se acorde subordonatilor suficienta autoritate pentru desfasurarea muncii lor.

Structura descentralizata

Principiul existentei unui singur conducator de nivel superior.

Scoate in evidenta conducatorul supremdintre cei doi;

Aici conduce femeia,nu barbatul .

Principiul ordinii.Oamenii si ceilalti factori de productie trebuie sa se afle la locul potrivit si la momentul potrivit.

Acest principiu il reflecta foarte bine pe Charlie Chaplin

Scoate in evidenta ordinea pe care o detine personajul principal.

Ex: In momentul in care se afla din intamplare in locul unde a avut loc un accident,paznicul de noapte de la departamentul magazine si-a rupt piciorul.

Folosindu-si scrisoarea care i-a dat-o seriful in momentul in care l-a eliberat din inchisoare,ca o recomandare ,pentru a-l ajuta la viitorul loc de munca.

Principiul echitatii:echitatea este cea care trebuie sa guverneze relatiile dintre sef si subordonat.

Acest principiu reprezinta principiul dreptatii;

Sunt puse la punct relatiile dintre sef si subordonat;

Ex: Apare atunci cand ii ajuta pe oamenii legii sa ii prinda pe cei care vor sa scape din inchisoare;acesta primind ca rasplata pentru inceput o camera unde va sta singur.

Dreptatea mai apare si in momentul in care seriful considera ca nu este un pericol si il elibereaza,recompensandu-l.

Principiul stabilitatii fortei de munca :ca o conditie a eficientei ridicate

Ex: Cand este este fortat sa probeze “minunata masinarie”,considerand-o foarte utila la locul de munca.Seful isi spune punctual de vedere,dand dovada de superioritate.

Principiul unitatii de sens a organizarii prin formarea spiritului de echipa.

Spiritul de echipa in acest principiu il regasim atunci cand se angajeaza ca asistent reparatory lucrand in echipa chiar cu seful sau.

Ex: cand il hraneste pe seful sau,acesta fiind blocat in masinarie.

Principiul initiative:managerii au rolul de a incuraja initiativa membrilor organizatiei.

Acest principiu ne arata curajul cu care C.Chaplin continua sad ea dovada;

Ex: I-a initiativa de a-si incerca sansa in multe locuri de munca

Isi propune,fara sa fie obligat,sa munceasca,sa o ajute pe Domnisoara May sa nu intre la puscarie luand vina asupra lui.

Are initiative de a munci pentru a duce o viata decent,chiar daca incercarile lui sunt in zadar.

Principiul ierarhiei,potrivit caruia autoritatea scade de-a lungul traseului dintre managerul de varf si nivelele de jos ale organizatiei.

Este cel mai complex principiu

Categoriile de manageri intalnite in filmul “Modern Times” .

Presedinte

Manager superior

Manager tehnic

Presedintele reprezinta puterea suprema ,avand puterea de control,puterea de decizie.

Ex: Atunci cand aduce masinaria ,acesta nu are voie sa refuze;(puterea suprema)

Ex: Cand urmareste fiecare miscare a muncitorilor cu ajutorul ecranului;(puterea de control)

Ex: Presedintele hotaraste sa mareasca puterea de munca;cand cheama politia pentru a-l aresta.

Managerul superior fiind subordonatul presedintelui ,acesta indeplineste abilitatea tehnica,si conceptual.

Manager tehniceste cel care se ocupa cu partea tehnica din firma,controleaza si executa anumite comenzi data de seful sau.

Managerul superior

Rolul managerului superior din acest film:

Rolul interpersonal –lider

Rolul informational –monitorizare ,purtator de cuvant

Rolul decisional – de arezolva problemele majore ale firmei,intreprinzator.

Rolul de lider – in viziune lui Mintzberg leadershipul reprezinta un rol foarte important al managerului ,deoarece implica interactiunea cu ceilalti ,determinandu-l pe manager sa imprime energia viziunii pe care doreste sa o transmita oamenilor.

Ex: In prima parte a filmului,atunci cand vine la C.Chaplin si-l grabeste determinandu-l sa munceasca mai repede

Monitorizarea -managerul are rolul de a urmarii muncitorii ;de a analiza;de a lua decizii.

Purtator de cuvant – Managerul furnizeaza informatii in afara organizatiei.

Rolul de intreprinzator –Managerul trebuie sa identifice oportunitati sis a i-a decizii care presupun asumarea unor riscuri si realizarea unor schimbari.

Rezolvare criza – In orice organizatie apar evenimente neprevazute care declanseaza crize sau dereglari in organizatie

Ex: Charlie Chaplin numai poate fi stapanit(dupa ce acesta este supus masinariei),acesta innebuneste.

Managerii si Presedintele in aceste moment critice trebuie sa i-a o decizie si sa actioneze.

Abilitatile manageriale

Reteaua de comunicare functiona destul de bine

Increderea in angajati aproape nu exista

Puterea de convingere :sefii convingeau muncitorii sa se implice din ce in ce mai mult

Tehnologia foarte scazuta

Stil de conducere autoritar,impune centralizarea autoritatii si dicteaza salariatilor decizii la adoptarea carora nu au contribuit.

Stilul de leadership exprima:

Abilitatea unui individ de a-I determina pe altii sa mareasca gradul de munca

Puterea leadershipu-lui este:informational,profesionala

Stilul de leadership gasit in acest film este acela autocrat

Acesti lideri lucreaza “ca la carte”,asigurandu-se permanent ca muncitorii sa urmeze procedurile cu exactitate.Managerul determinand activitatea grupului, fixand sarcinile de munca si metodele de lucru; stilul este eficace, dar genereaza tensiuni, frustrari, apatie, nemultumiri si chiar ostilitate si agresivitate;

Lucratorii organizatiei sunt considerati simpli executanti, intreaga activitate de management este axata pe sarcini, subordonatilor nu li se explica obiectivele generale, ci li se cere doar executarea stricta a hotararilor luate, pe cand in cadrul stilului democratic, managerilor si grupul condus actioneaza ca un grup social in care subordonatii devin colaboratori ai sefului, fiind permanent informati si antrenati sa isi exprime ideile si sa formuleze sugestii si propuneri.

Ca exemplu avem imaginea lucratorilor de la fabrica unde toti sunt grabiti neavand drept la replica.

Teorii motivationale

(In viziunea lui Herzberg)

Teoria nevoilor postuleaza ca fiintele umane au nevoi caracteristice si ca oamenii pot fi motivati oferindu-le ceea ce au nevoie in schimbul efortului pe care il depun.

In viziunea lui Abraham Maslow,psiholog American,a creeat un model numit ierarhia nevoilor.

Teoriile motivaționale rezultă din diferitele școli de gândire managerială și în funcție de unghiul de abordare a motivației în muncă se împart în trei categorii:

• Teorii de conținut (sau ale nevoilor care se axează pe conținutul motivației ca dorință de a satisface anumite nevoi) – vizează factorii ceinițiază un anumit comportament, axându-se pe conținutul motivației ca dorință de a satisface anumite nevoi;

• Teorii de proces (care urmăresc înțelegerea procesului psihologic al motivației în muncă) – vizează factorii cedirecționează un anumit comportament, axându-se pe înțelegerea procesului psihologic al motivației în muncă;

• Teorii de intărire – vizează factorii care determină repetarea unui comportament (motivația prin recompensarea comportamentului)

Teoria ierarhiei nevoilor (Maslow)

Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborată de psihologul american Abraham Maslow.

Maslow ierarhizează nevoile umane în funcție de prioritatea lor în cinci categorii:

Nevoile fiziologice sunt nevoile de bază ale corpului uman: hrană, apă, somn, adăpost, etc. Ele sunt dominante atunci când nu sunt satisfăcute la un nivel acceptabil. În acest caz nici o altă nevoie nu poate sta la baza motivației.

2) Nevoile de siguranță și securitate cuprind nevoia de stabilitate, protecție împotriva îmbolnăvirilor, a vătămărilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali și imprevizibili, nevoia de structură, ordine și lege. De obicei nevoia de securitate este activă și dominantă în cazuri deosebite, cum ar fi războiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societății, crize economice, nevroze, situații negative cronice.

3) Nevoile sociale sunt legate de natura socială a omului. Inițial Maslow s-a referit la ele ca nevoie de dragoste și apartenență.În această categorie intră și nevoia de prieteni, de relații agreabile cu cei din jur, nevoia de familie.

Nevoile sociale se manifestă sub următoarele forme:

• Nevoia de afiliere se referă la dorința de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. Individul caută compania altor persoane, fie în grupuri mici, informale, fie în organizații formale.

• Nevoia de afectivitate este o nevoie socială universală și se manifestă în două direcții: de la individ spre alte persoane și dinspre cei din jur spre individ.

• Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane și rezultă din nevoia de afiliere. În cadrul organizațiilor se manifestă mai ales prin munca în echipă.

4) Nevoia de stimă cuprinde două grupe de nevoi delimitate în funcție de unghiul de abordare care poate fi intern sau extern.

Din punct de vedere intern, nevoia de stimă cuprinde dorința de putere, realizare, încredere, independență, libertate ,din punct de vedere extern dorința de a avea reputație sau prestigiu, statut, faimă și glorie, recunoaștere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la încredere în sine, conștientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util și necesar în lume.

5) Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorința unei persoane de a se realiza ca o personalitate unică în concordanță cu potențialul său și în cadrul limitelor impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului să-și realizeze potențialul, talentele și capacitățile de care dispune, totodată va duce și la creșterea celorlalte nevoi.

Personajul principal poate fi caracterizat ca fii omul care intampina foarte multe dificultati in viata.

Are initiativa;ex: cand considera ca vrea sa i-a o mica pauza pentru a-si satisface nevoia adica de a fuma,acesta isi i-a.

Este motivate sa munceasca;

Abraham Maslow reflecta foarte bine nevoile lui Charlie Chapli,nevoile fiziologice;

Personajul principal neavand parte de dragoste ,neavand o familie ,apar nevoile sociale care sunt foarte importante in viata lui.El nu era agreeat de cei din jur (colegul sau de munca se trata foarte urat cu el,chiar il lovea si tipa la el);Nevoia de o familie ii lipsea cu desavarsire.

Era un om drept,care respecta locul de munca,isi dadea silinta sa invete chiar daca nu se pricepea.

Respectuos;

Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este foarte bine punctata in acest film,el dorea sa se realizeze in viata ,cu orice risc.

Este un luptator;lupta pentru ceea ce isi impune chiar daca da gres:ii ofera domnisoarei un loc unde sa doarma chiar daca el risca sa fie inchis,lupta cu cei care doresc sa scape din inchisoare.

Nevoia de explorare ,de experimentare il determina de cateva ori sa isi gaseasca un job.

Dacă nici o nevoie nu este satisfăcută, cele de la baza piramidei trebuie satisfăcute mai întâi. După ce un nivel de nevoi a fost satisfăcut într-o măsură acceptabilă, poate deveni operant următorul nivel. O nevoie odată satisfăcută încetează să mai fie motivatoare. Nevoile de nivel superior, mai ales cele personale (stimă, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect motivațional decât cele de nivel inferior și efectul lor este mai îndelungat.

Maslow susține că pentru satisfacerea nevoilor de bază există anumite precondiții.Fără existența acestora nevoile nu pot fi satisfăcute.Amenințările asupra existenței acestor condiții acționează ca și cum ar fi amenințată însăși satisfacerea nevoilor. Din această cauză mulți autori includ cele două condiții între nevoi, rezultând astfel o piramidă cu șapte nivele. Cele două condiții sunt:

• Libertatea de exprimare și investigare, care se referă la existența unor condiții sociale ce permit unei persoane să se exprime liber, să facă ceea ce dorește, atâta timp cât nu rănește pe alții, să investigheze, să caute informații, să se apere și încurajează justiția, cinstea și onestitatea.

• Nevoia de a știi și a înțelege, care cuprinde dorința de a dobândi și a sistematiza cunoștințe despre mediu, nevoia de a-și satisface curiozitatea, nevoia de meditație, experimentare, explorare.

Teoria bifactorială (Herzberg)

Factorii care influențează satisfacția în muncă a angajaților se pot grupa în două categorii: Factorii de igienă și Factorii motivatori

1) Factorii de igienă

Factorii de igienă sunt legați de contextul muncii, de mediul în care se desfășoară munca, sunt factori externi postului. Cuprind zece elemente:

• politica și administrarea organizației;

• supravegherea și controlul tehnic;

• relațiile interpersonale cu supervizorii și conducerea organizației;

• relațiile de colaborare la același nivel ierarhic;

• relațiile cu subordonații;

• condițiile de muncă;

• securitatea locului de muncă;

• salariul;

• viața personală;

• statutul.

Acești factori au un potențial mai mare de a produce insatisfacție decât satisfacție. Lipsa sau insuficiența lor mărește insatisfacția în muncă, însă prezența lor servește numai la prevenirea insatisfacției, nu și la creșterea gradului de satisfacție. Ei pot oferi numai satisfacții efemere, deoarece schimbarea lor în bine, nivelul lor mai ridicat se transformă repede în normă, pierzându-și efectul pozitiv.

2) Factorii motivatori

Sunt legați de conținutul postului și se referă la:

• recunoaștere;

• realizare;

• munca în sine;

• avansare;

• posibilitatea dezvoltării;

• responsabilitatea asumată.

Acești factori au un real potențial motivator. Lipsa lor nu provoacă insatisfacție în muncă, dar prezența lor duce la creșterea gradului de satisfacție și a nivelului performanței.

Herzberg susține că un angajat satisfăcut este și motivat, deci productiv. Satisfacția și motivația pot proveni numai din sursele interne ale muncii, respectiv ale postului. Conform teoriei, un angajat care își consideră munca lipsită de interes și semnificație reacționează apatic, chiar dacă toate condițiile externe sunt asigurate.

Panaite Nica ,Aurelian Iftimescu,MANAGEMENT;Concepte si aplicatii;Editura sedcom libris

Sursa internet;Teorii motivationale