Chapter V The purpose and objectives pursued in the thesis, biological material and methods [308362]

Capitolul V Scopul și obiectivele urmǎ[anonimizat] V [anonimizat]

5.1 Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este studiul comportării unor soiuri de cireș (‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Karina’ ‘Kordia’ și ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’) [anonimizat] S.C. Steluța S.R.L [anonimizat].

În vederea atingerii scopului urmărit s-au stabilit următoarele obiective:

Studiul creșterii și fructificării unor soiuri de cireș altoite pe Gisela 5 [anonimizat]:

aria secțiunii trunchiului (cm2);

înălțimea pomilor (cm);

înălțimea trunchiului (cm);

numărul mediu de creșteri pe ax;

lungimea medie a creșterilor pe ax (cm);

numărul ramurilor fructifere mijlocii;

lungimea ramurilor fructifere mijlocii (cm);

numărul ramurilor fructifere lungi;

lungimea ramurilor fructifere lungi (cm);

lungimea medie a creșterilor anuale;

numărul buchetelor de mai;

lungimea ramurii buchet (cm);

producția cumulată în perioada 2014-2015 (kg/pom);

viabilitatea și capacitatea de germinare polenului

Studiul calității fructelor la soiurilor de cireș studiate: înălțime (mm), diametru (mm), greutate (g), conținutul de zahăr (oBrix), conținutul de viatamina C (mg %), aciditatea (% acid malic), [anonimizat] (N/mm2), pH-ul.

Influența portaltoilor Mahaleb și Gisela 5 [anonimizat]:

influența tăierii rădăcinilor;

influența modului de scurtare a ramurilor

5. 2 [anonimizat]: ‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Karina’ ‘Kordia’ și ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’, altoite pe diferiți portaltoi precum: Gisela 5.

‘Earlise’

[anonimizat] 4-5 zile înainte de Burlat. Fructul este mare 9-10 g, cordiform, de culoare roșu închis. [anonimizat]. Soiul este sensibil la crăpare în perioada apropiată recoltării și cu rezistență scăzută pentru depozitare. [anonimizat], Lapins, Ruby, Prime Giant.

Fig. 5.1 ‘Earlise’

Fig. 5.1 ‘Earlise ‘sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Bigarreau Burlat’

Pomul prezintă o [anonimizat]. [anonimizat], rezistente la transport. Fructul este foarte mare (7-10 g), cu un diametru de 24-26 mm. [anonimizat]-vișiniu. Maturarea are loc în ultima decadă a [anonimizat] ( MITRE și colab., 2008).

Fig 5.2 ’Bigarreau Burlat’

Fig. 5.2 ‘Bigarreau Burlat‘sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Merchant’

Este un soi originar din Norfolk, U.K., lansat în anul 1970. [anonimizat], [anonimizat]-vișinie.

Maturarea fructelor începe de la sfârșitul lunii iunie, până la începutul lunii iunie. Este considerat ca fiind unul din cele mai bune varietăți cu coacere timpurie.

(BRIGHT J., și SUE MARTE, 2004)

Fig. 5.3 ‘Merchant’

Fig. 5.3 ‘Merchant’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Canada Giant’

Este un soi a cărui fructe sunt foarte mari (10-12 g), de formă cordiformă, cu pielița colorată în roșu-viu, având un peduncul mijlociu și gros. Fructele sunt rezistente la crăpare, manipulare și transport și se maturează la aproximativ 20-22 de zile după Burlat (MITRE și colab., 2008).

Fig. 5.4 ‘Canada Giant’

Fig 5.4 Canada Giant Sweet cherry cultivar

Sursă: Fotogarfie originală

‘Summit’

Este un soi a cărui fructe sunt foarte mari (10-12 g), de formă cordiformă, cu pielița colorată în roșu viu, având un peduncul mijlociu și gros. Fructele sunt rezistente la crăpare, manipulare și transport, însă dacă fructele nu sunt recoltate la timp și vremea este ploioasă și răcoroasă, pulpa își pierde din fermitate. Prezintă sensibilitate la molinioză. Fructele se maturează în iulie (BROWN, S., și colab., 1989), la 16-18 zile după Burlat ( MITRE și colab., 2008).

Fig 5.5 ‘Summit’

Fig 5.5 ‘Summit’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Karina’

Soiul Karina este un soi autosteril (RADIČEVIĆ și colab., 2013), lansat la stațiunea Jork din Germania. Pom de vigoare mijlocie, rezistent la ger, cu fructe mari de culoare roșu maroniu, având pulpa fermă, însă prezintă sensibilitate la crăpare.

Fructele se recoltează la sfârșitul lunii iulie.

Fig. 5.6 ‘Karina'

Fig. 5.6 ‘Karina’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Kordia’

Acest soi a fost lansat în Cehia și se regăsește și sub denumirea de Attica, în U.S.A. Pomul este auto-steril, de vigoare mică și prezintă fructe mari, cordiforme cu pielița colorată în roșu închis, gust dulce, pulpa cărnoasă, neaderentă la sâmbure și rezistente la crăpare (ANDERSEN et. al, 2003). Perioada de maturare a fructelor este între 25 iunie-5 iulie, la 10 zile după soiul Bing. Randamentul de producție este ridicat fiind cuprins între 11,0 – 16,7 t/ha (BALACI si colab., 2008).

Fig. 5.7 ’Kordia’

Fig. 5.7 Kordia sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Sylvia’

Pomul este de vigoare mijlocie, auto-steril și prezintă toleranță bună la boli. Fructele au dimensiuni foarte mari (8,5-10g), de culoare roșu închis și pulpa crocantă, fermă, utilizată în special pentru consumul în stare proaspătă. Recoltarea lor are loc de la mijlocul lunii august până la finalul aceleiași luni, fiind un soi cu maturare târzie (ANDERSEN et. all, 2003).

Fig. 5.8 ‘Sylvia’

Fig. 5.8 ‘Sylvia’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Lapins’

Soiul Lapins a fost obținut la Stațiunea de Cercetare Agricolă Summerland, Columbia Britanică, Canada, de către Dr. K.O. Lapins prin încrucișarea dintre soiurile Van și Stella, fiind un soi autofertil, bun polenizator universal pentru alte soiuri de cireș. Este un soi cu maturare târzie a fructelor, având o productivitate mare, cu fructe mari, având pulpa fermă și rezistente la crăpare. Maturarea fructelor are loc la 9 zile după Burlat (LANE, W. D., and SCHMID, H.,1984; LONG, L.E. și colab. 2007)

Fig. 5.9 Soiul ‘Lapins’

Fig. 5.9 ‘Lapins’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

‘Regina’

Soiul a fost lansat la stațiunea Jork în Germania. Pomul prezintă o vigoare mare, care crește foarte bine doar pe portaltoi de vigoare mică. Fructele sunt de dimensiuni mari, cu un diametru de 28-30 mm, având pulpa tare, suculență scăzută, toleranță la crăpare. Regina este un soi cu maturare târzie, la 30-32 zile după Burlat, în primele zile din luna iulie (SANSAVINI, 2005).

Fig. 5.10 ‘Regina’

Fig 5.10 ‘Regina’ sweet cherry cultivar

Sursă: Fotografie originală

5.3 ORGANIZAREA EXPERIENȚEI

Experiența ce face subiectul tezei de doctorat este amplasată într-o livadă de cireș, de producție, situată în județul Cluj, localitatea Cluj Napoca. Pomii au fost plantați în anul 2011. Soiurile sunt plantate la distanțele de 4 m între rânduri și 1,5 m între pomi pe rând, obținându-se o densitate de 1666 de pomi/ha. Plantația dispune de un sistem de fertirigare cu programare automată. Formele de coroană practicate sunt cele de Zahn Spindle.

Amplasarea experienței

Suprafața experienței

Factorii experimentali

Factorul A – soiul:

Bigarreau Burlat

Canada Giant

Earlise

Lapins

Karina

Kordia

Merchant

Sylvia

Summit

Regina

Factorul B – Portaltoiul utilizat:

Gisela 5

Mahaleb

5.4 OBSERVAȚII ȘI DETERMINĂRI

Diametrul și înălțimea fructului (mm) s-au determinat măsurând cu șublerul electronic un număr de 30 de fructe reprezentative ajunse la maturitate, din fiecare soi studiat (Fig )

Fig.5.4.1 Diametrul și înălțimea fructelor (mm) măsurate cu șublerul electronic

………………………………..

Greutatea fructului exprimată în grame (g), a fost determinată prin cântărirea a 30 de fructe reprezentative, pe un cântar electronic, model WPS-C2, rezultatele fiind folosite pentru calcularea greutății medii a fructului pentru fiecare variantă experimentală (Fig )

Lungimea pedunculului (mm) s-a determinat prin măsurare cu șublerul electronic (Fig)

Fig… Cântar electronic Fig. Șubler electronic

Producția de fructe, în kilograme (kg/pom), s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor recoltate de pe fiecare pom utilizând balanța analitică model WPS-C2.

Pentru determinarea antocianilor din fructele soiurilor de cireș ‘Katalin’, ‘Kordia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’, au fost cântărite și omogenizate probe de cireșe de câte 1 g (în triplicat), timp de 1 minut la 20000 rpm într-un blender (Ultra-Turrax Miccra D-9 KT Digitronic, Germania) cu 10 ml de metanol acidifiat (85:15 v/v, MeOH : HCl). Probele astfel obținute au fost centrifugate la 3500 rpm timp de 10 min. Extractele au fost separate de reziduuri și au fost reextrase până când solventul de extracție a devenit incolor (volumul total de solvent a fost între 100-250 ml). Extractele obținute au fost combinate într-un extract total, care a fost adus la sec cu ajutorul unui rotavaporator, la 40°C. Probele uscate au fost reluate în 10 ml de metanol, au fost centrifugate la 5000 rpm și filtrate cu un filtru de 0.45 µm (Millipore). Cercetările s-au realizat în Laboratorul de Chimie din cadrul USAMV Cluj-Napoca prin separarea si caracterizarea antocianilor individuali, folosind tehnica HPLC după următorul protocol:

Sistem HPLC Shimadzu echipat cu un detector UV-VIS (DAD) și o coloană Luna C18 (5μm, 25 cm × 4.6 mm, Phenomenex) (Fig. 1)

Faza mobilă: solvent A – acid formic (4.5%) în apă bidistilată, solvent B – acetonitril.

Sistemul de eluție a gradientului a fost: B 10%, 0-9 min; 12% B, 9-17 min; 25% B, 17-30 min; 90% B, 30-50 min; 10% B, 50-55 min. Debitul a fost de 0,8 ml/min, iar eluarea a fost efectuat la 35°C. Cromatogramele au fost înregistrate la lungimea de undă de 520 nm.

Fig. Sistem HPLC

Fig. HPLC system

Conținutul de vitamina C din fructele de cireș (mg %) s-a determinat prin metoda iodometrică descrisă de AUGUSTA LUJERDEAN și ANDREA VARGA, 2002, metodă care se bazează pe principiul după care vitamina C extrasă cu acid clorhidric 2%, prin titrare cu iodat de potasiu, în prezența amidonului, se colorează în albastru deschis. (Fig)

Pentru determinarea vitaminei C, au fost cântărite 30 g de fructe proaspete, care s-au mojorat în soluție de acid clorhidric (Fig. 2 ). Proba obținută s-a trecut într-un balon de 100 ml și s-a adus la volum cu acid clorhidric 2%. S-a filtrat într-un balon Erlenmeyer, din care s-a pipetat 10 ml într-un vas conic, adăugându-se 30 ml apă distilată, 5 ml iodură de potasiu 1% și 1,5 ml amidon 1 % (Fig 3 ). Soluția omogenizată s-a titrat cu iodat de potasiu 0,004 N până la colorația albastră.

Fig 2

Fig.

Aciditatea fructelor, exprimată în procente (%) acid malic, s-a determinat prin titrarea filtratului obținut prin fierbere, cu NaOH n/10, în prezența fenoftaleinei ca indicator, până la culoarea roz deschis (Fig 4)

Fig

………………

Fermitatea structo-texturală a pulpei (N/mm2) a fost determinată cu ajutorul penetometrului digital Bareiss HPE II (diametru: 0,25 cm2), măsurată la 30 de fructe reprezentative din fiecare soi studiat (Fig)

Fig

………..

Conținutul de zahăr (oBrix) a fost determinat cu ajutorul refractometrului portabil de tip MHR04034 (Fig)

Fig

……………………………………………………………

Principalul indicator pentru aprecierea vigorii pomilor a fost diametrul trunchiului, măsurat la 10 cm deasupra punctului de altoire cu șublerul. Pe baza acestuia s-a măsurat suprafața sectiunii transversale a trunchiului (cm2), utilizând formula de calcul πR2 (Fig)

Numărul buchetelor de mai și a ramurilor fructifere mijlocii și lungi s-a stabilit prin numărarea lor la fiecare soi în parte.

Lungimea medie a ramurilor fructifere mijlocii (cm) s-a realizat prin măsurarea tuturor creșterilor fructifere cu lungime cuprinsă între 5 și 30 cm și împărțirea valorii însumate la numărul lor.

Lungimea medie a ramurilor fructifere lungi (cm) s-a realizat prin măsurarea tuturor creșterilor fructifere cu lungime mai mare de 30 cm și împărțirea valorii însumate la numărul lor.

Lungimea medie a ramurii buchet s-a măsurat cu rigla (Fig ).

Fig.

…………………………

CAPITOLUL VI REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA A ZECE SOIURI DE CIREȘ ÎN CULTURĂ DE MARE DENSITATE ASUPRA CREȘTERII ȘI FRUCTIFICĂRII

6.1 Influența unilaterală a soiului asupra caracterelor de creștere la cele zece soiuri de cireș studiate în perioada 2014-2016

Experimentul monofactorial în care s-a urmărit comportarea unor soiuri noi de cireș în cultură de mare densitate a fost efectuat într-o plantație comercială aparținând societății comerciale SC Steluța SRL din Cluj-Napoca. Cele zece soiuri de cireș studiate au fost: ‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Karina’ ‘Kordia’ și ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’.

Observațiile și determinările privind influența soiului asupra creșterii și fructificării la zece soiuri de cireș studiate, au fost efectuate anual, în perioada 2014 – 2016.

S-au făcut observații, măsurători și determinări asupra următoarelor elemente: înălțimii pomilor (cm), înălțimii trunchiului (cm), ariei secțiunii trunchiului (cm2), numărului mediu de creșteri pe ax, lungimii medii a creșterilor pe ax (cm), numărului de ramuri mijlocii, lungimii medii a creșterilor anuale (cm), lungimei medii a ramurilor de rod (cm), numărului ramurilor fructifere lungi, lungimii ramurilor fructifere lungi, numărului de buchete de mai, lungimii ramurilor buchet (cm) și numărului de fructe pe pom. Au fost recoltate date cu privire și la greutatea fructelor (g) și producția cumulată (2014-2015) (kg/pom) a soiurilor de cireș studiate. Măsurătorile biometrice asupra pomilor, enumerate mai sus, au fost efectuate pentru a reda cât mai fidel influența soiului asupra creșterii și fructificării soiurilor de cireș studiate.

Rezultatele privind influența soiului asupra caracterelor morfologice la zece soiuri de cireș studiate sunt prezentate în Tabelele x, y, z.

În Tabelul x sunt prezentate date privind influența unilaterală a soiului asupra ariei secțiunii trunchiului, înălțimii pomilor, înălțimii trunchiului, numărului mediu de creșteri pe ax și lungimii medii a creșterilor pe ax la cele zece soiuri de cireș luate în studiu.

Principalul caracter pentru determinarea vigorii de creștere a pomilor fructiferi este suprafața secțiunii transversale a trunchiului, fiind de asemenea un important indicator pentru evaluarea proceselor de creștere realizate la nivelul întregului pom.

Datele recoltate și interpretate statistic cu ajutorul testului Duncan arată că soiul cu cea mai mare valoare a ariei secțiunii trunchiului a fost ‘Bigarreau Burlat’ (55,12 cm2), iar soiul care a înregistrat valoarea cea mai mică a fost ‘Sylvia’ (38,22 cm2). Diferențe semnificative și asigurate statistic s-au înregistrat între soiul ‘Bigarreau Burlat’ și restul soiurilor luate în studiu. Între nouă din soiurile studiate (‘Regina’, ‘Sylvia’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’, ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Kordia’ și ‘Karina’) nu s-au înregistrat diferențe asigurate statistic. Deși între ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și restul soiurilor studiate s-au înregistrat diferențe valorice acestea nu au fost asigurate statistic. Soiurile care au înregistrat valori apropiate la aria secțiunii trunchiului au fost: ‘Canada Giant’ (43,74 cm2) și ‘Earlise’ (43,67 cm2).

Tabelul x

Influența unilaterală a soiului asupra creșterii la zece soiuri de cireș

(media anilor 2014-2016, date înregistrate în luna aprilie)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere, sau cel putin o literă comună.

MILINOVIĆ, B. ȘI COLAB., (2016) au determinat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile de cireș ‘Kordia’ și ‘Regina’, în cadrul unei livezi înființată în anul 2006, obținând rezultate asemănătoare. În ceea ce privește aria secțiunii trunchiului, soiul ‘Kordia’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 57,75 cm2, iar soiul ‘Regina’ a obținut cea mai mică arie a secțiunii trunchiului, de 52,68 cm2.

TOMASZEWSKA, Z. și NYCHNEREWICZ, B., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra caracterelor de creștere și fructificare la soiurile Burlat, ‘Kordia’, ‘Regina’ și ‘Van’, în cadrul unei livezi de mare densitate (1000 pomi/ha), înființată în anul 1999, obținând rezultate asemănătoare. S-a determinat media ariei secțiunii trunchiului din 2003-2005, iar cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’, și anume 78,9 cm2, urmat de soiurile ‘Van’ cu 61,96 cm2, ‘Regina’, 55,50 cm2, iar cea mai mică valoare a ariei secțiunii transversale s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’, și anume 55,24 cm2.

SITAREK, M. și BARBARA BARTOSIEWICZ, (2012) au studiat influența portaltoiului Gisela 5, asupra parametrilor de creștere la soiurile de cireș ‘Sylvia’ și ‘Karina’, în anul opt de la plantarea pomilor, în cadrul unei livezi experimentale de cireș cu o densitate de 727 pomi/ha, înființată în 2004. Au obținut rezultate asemănătoare în ceea ce privește aria secțiunii trunchiului, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul ‘Karina’, și anume 185, 8 cm2, iar soiul ‘Sylvia’ a înregistrat o valoare de 93,4 cm2.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, ‘Sunburst’, ‘Van’, ‘Summit’, ‘Starking Hardy Giant’, ‘Regina’, ‘Octavia’, și ‘Sum’, în anul cinci de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha) înființată în anul 2009 în condițiile climatice din sud-vestul Macedoniei. Au obținut rezultate asemănătoare în ceea ce privește aria secțiunii trunchiului, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’, și anume 96,95 cm2, urmat de soiurile Octavia (90,74 cm2), ‘Summit’ (86,16 cm2) și Sunburst (86,65 cm2). Valori mai mici ale ariei secțiunii trunchiului au înregistrat soiul Starking Hardy Giant (78,95 cm2), ‘Regina’ (75,51 cm2), Van (73,65 cm2), Sum (68,23 cm2), iar cea mai mică valoare la soiul ‘Sylvia’, și anume 58,99 cm2.

Analizând influența unilaterală a soiului asupra înălțimii pomilor, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’ (404,67 cm), urmat de soiul ‘Regina’ (393,67 cm), iar cu cea mai mică înălțime a fost soiul ‘Sylvia’ (366,67 cm). La acest caracter (înălțimea pomilor), diferențe semnificative și asigurate statistic s-au înregistrat între soiul cu înălțimea cea mai ridicată, ‘Bigarreau Burlat’, și soiurile ‘Sylvia’ (366,67 cm), ‘Merchant’ (376,67 cm), ‘Lapins’ (374,00 cm), ‘Kordia’ (380,0 cm) și ‘Karina’ (378,33 cm). Soiurile ‘Sylvia’ și ‘Lapins’ au înregistrat cele mai mici valori ale înălțimii pomilor, și anume 366,67 cm, respectiv 374,00 cm, între care nu au existat diferențe semnificative. Soiuri care au înregistrat înălțimi cu valori apropiate au fost: ‘Canada Giant’ (384,67 cm), ‘Earlise’ (385,00 cm), ‘Lapins’ (374,00 cm), ‘Merchant’ (376,67 cm) și ‘Karina’ (378,33 cm).

CMELIK, Z., și colab., (2002), au realizat un studiu în cadrul livezii experimentale de la Facultatea de Agricultură din Zagreb, Croația, cu o densitate de 571 pomi/ha, observând influența portaltoiului Gisela 5 asupra înălțimii pomilor la soiul de cireș ‘Lapins’, în anul 4 de la plantare, obținând o valoare de 2,7 m, asemănătoare cu rezultatele obținute în acest studiu.

SANTOS, A. și colab., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra principalilor parametri de creștere și fructificare la soiul de cireș ‘Summit’, în condițiile climatice din Vila Real, nordul Portugaliei, obținând rezultate similare. Din punct de vedere al înălțimii pomilor în anul 5 de la plantare, soiul ‘Summit’ a obținut o valoare de 3,42 m.

Datele din tabelul x arată că soiul ‘Sylvia’ (82,00 cm) a înregistrat cele mai mari valori ale înălțimii trunchiului, urmat de ‘Canada Giant’ cu înălțimea trunchiului de 71,53 cm. Soiul cu înălțimea trunchiului cea mai redusă a fost ‘Bigarreau Burlat’ (52,60 cm), care de altfel la înălțimea pomilor a prezentat cele mai mari dimensiuni. Diferențe semnificative și asigurate statistic s-au înregistrat între soiul ‘Sylvia’ (82,00 cm) și soiurile ‘Regina’ (60,10 cm), ‘Bigarreau Burlat’ (52,60 cm), ‘Earlise’ (64,43 cm), ‘Lapins’ (62,47 cm), ‘Kordia’ (61,73 cm), ‘Karina’ (65,04 cm). Diferențele nesemnificative s-au înregistrat între soiul ‘Regina’ și soiurile ‘Summit’, ‘Merchant’, ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Kordia’, ‘Karina’, de asemenea și între soiul ‘Sylvia’ și soiurile ‘Summit’, ‘Canada Giant’ și ‘Merchant’.

Numărul cel mai ridicat de creșteri pe ax s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’ (12 creșteri). ‘Sylvia’ a fost considerat ca fiind soiul cu numărul de creșteri cel mai redus (6,10) dintre toate soiurile studiate. Între soiul cu numărul de creșteri cel mai ridicat (‘Kordia’) și soiurile ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Sylvia’ și ‘Bigarreau Burlat’ s-au înregistrat diferențe semnificative și asigurate statistic. Valori apropiate la caracterul studiat au fost notate la soiurile: ‘Summit’ (9,77) și ‘Canada Giant’ (9,67). Valori relativ ridicate la numărul mediu de creșteri pe ax s-au înregistrat și la soiul ‘Regina’ (11,30), iar între acesta și soiul ‘Sylvia’ diferențele înregistrate au fost semnificative și asigurate statistic.

Diferențe nesemnificative s-au notat între soiul ‘Kordia’ și soiurile ‘Karina’, ‘Merchant’ și ‘Regina’, dar și între ‘Regina’ și soiurile: ‘Bigarreau Burlat’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’, ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Kordia’ și ‘Karina’.

Soiul care a înregistrat cea mai mare lungime medie a creșterilor pe ax a fost soiul ‘Regina’ (123,13 cm). Acest soi a fost urmat de ‘Bigarreau Burlat’ cu o valoare relativ ridicată (122,80 cm). Soiul cu valoarea cea mai redusă a caracterului studiat a fost ‘Sylvia’ cu 96,44 cm. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative și asigurate statistic între soiul ‘Bigarreau Burlat’ și restul soiurilor studiate, deși există între ele diferențe valorice. Soiurile cu valori apropiate la caracterul studiat au fost: ‘Summit’ (107,38 cm) și ‘Kordia’ (107,48 cm), ‘Canada Giant’ (106,57 cm) și ‘Merchant’ (106,54 cm).

Datele din Tabelul y reprezintă influența unilaterală a soiului asupra numărului de ramuri fructifere mijlocii, lungimii medii ale creșterilor anuale, lungimii ramurilor fructifere mijlocii, numărului de ramuri fructifere lungi și lungimii ramurii fructifere lungi) la cele zece soiuri de cireș luate în studiu.

Tabelul y

Influența unilaterală a soiului asupra caracterelor morfologice la zece soiuri de cireș

(media anilor 2014-2016, date înregistrate în luna aprilie)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Analizând influența soiului asupra numărului de ramuri mijlocii, soiul ‘Earlise’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 52,90, urmat de soiul ‘Canada Giant’, cu o valoare relativ ridicată (46,90). Cea mai mică valoare din punct de vedere al numărului de ramuri mijlocii s-a înregistrat la soiul ‘Summit’, cu o valoare de 26,87. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative și asigurate statistic între soiul ‘Earlise’ și restul soiurilor studiate, deși există diferențe valorice. S-au comportat asemănător cu un număr mai mare de ramuri mijlocii soiurile ‘Karina’ (35,93) și ‘Lapins’ (35,47), iar cu un număr mai mic de ramuri mijlocii, soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (29,53) și ‘Regina’ (30,17).

În ceea ce privește lungimea medie a ramurilor mijlocii, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’, și anume 26,60 cm, iar cea mai mică valoare s-a obținut la soiul ‘Earlise’ (24,52 cm). Analizând influența unilaterală a soiului asupra lungimii ramurilor mijlocii, soiurile studiate s-au comportat asemănător, fără diferențe semnificative asigurate statistic, deși au existat între ele diferențe valorice. Valori apropiate mai mari la caracterul studiat s-au obținut la soiurile ‘Kordia’ (26,23 cm) și ‘Karina’ (26,29 cm), iar valori apropiate mai mici s-au înregistrat la soiurile ‘Regina’ (24,74 cm) și ‘Summit’ (24,90 cm).

Au obținut rezultate asemănătoare ASĂNICĂ, A. și colab., (2011), care au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile de cireș ‘Regina’, Skeena și Ferrovia, în anul trei de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1250 pomi/ha), în condițiile climatice din România. În ceea ce privește ramurile fructifere mijlocii, soiul Skeena a format cel mai mare număr, și anume 6,6, obținând o lungime totală a creșterilor fructifere mijlocii de 298 cm, urmat de soiul Ferrovia, care a format un număr de 5,6 ramuri mijlocii și o lungime totală a ramurilor mijlocii de 25, și soiul ‘Karina’ cu un număr de 4,9 ramuri fructifere mijlocii și o lungime totală a creșterilor fructifere mijlocii de 230 cm.

Analizând înfluența unilaterală a soiului asupra numărului de ramuri fructifere lungi, soiul ‘Kordia’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 36,07, urmat de soiul ‘Regina’, cu un număr de 31,21 ramuri fructifere lungi, iar cea mai mică valoare s-a obținut la soiul ‘Sylvia’, cu 21,97. Nu au existat diferențe semnificative asigurate statistic între soiul ‘Kordia’ și restul soiurilor studiate, deși au existat între ele diferențe valorice. Soiuri cu valori mai mari apropiate la caracterul studiat au fost ‘Earlise’ (25,80) și ‘Merchant’ (25,93), iar cu valori mai mici apropiate, ‘Summit’ (23,13) și ‘Canada Giant’ (23,93).

Din punct de vedere al lungimii ramurilor fructifere lungi, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul ‘Regina’ (61,98 cm), urmat de soiul ‘Earlise’ (60,01 cm). Între soiul ‘Regina’ și soiurile ‘Merchant’ și ‘Summit’, care au prezentat cele mai mici valoari ale lungimii ramurilor fructifere lungi, 47,13 cm, respectiv 47,23 cm, au existat diferențe semnificative, asigurate statistic. Soiurile ‘Earlise’ (60,01 cm), ‘Karina’ (55,63 cm), ‘Bigarreau Burlat’ (55,10 cm), ‘Kordia’ (53,40 cm), ‘Canada Giant’ (51,37 cm), ‘Sylvia’ (50,43 cm), ‘Lapins’ (47,97 cm), ‘Summit’ (47,23 cm) și Mercaht (47,13 cm) s-au comportat asemănător și nu au prezentat diferențe semnificative asigurate statistic deși au înregistrat valori diferite ale lungimii ramurilor fructifere lungi. De asemenea, între soiul cu cea mai mare valoare (‘Regina’), și soiurile ‘Bigarreau Burlat’, ‘Sylvia’, ‘Canada Giant’, ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Kordia’ și ‘Karina’ nu au existat diferențe asigurate statistic, deși au prezentat diferențe valorice.

ASĂNICĂ, A. și colab., (2011), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile de cireș ‘Regina’, Skeena și Ferrovia, în anul trei de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1250 pomi/ha), în condițiile climatice din România, obținând rezultate asemănătoare. Soiul ‘Kordia’ a format cel mai mare număr de ramuri fructifere lungi, și anume 18,7, obținând o lungime totală a creșterilor fructifere lungi de 1705 cm (reprezentând o pondere de 63 % în coroana pomului), cu diferențe semnificative față de soiul Skeena, care a format un număr de 5,7 ramuri lungi și o lungime totală a ramurilor lungi de 490 cm (54,16% din coaroana pomului), și soiul Ferrovia cu un număr de 2,6 ramuri fructifere lungi și o lungime totală a creșterilor fructifere lungi de 196 cm (44,08 % din coroana pomului).

În ceea ce privește lungimea medie a creșterilor anuale, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’ (122,67 cm), urmat de soiurile ‘Earlise’ (97,10 cm) și ‘Regina’ (95,77 cm), care, deși au prezentat valori diferite, între ele nu au existat diferențe semnificative asigurate statistic. Cea mai mică valoare a lungimii creșterilor anuale s-a înregistrat la soiul ‘Merchant’ (81,33 cm), care a prezentat diferențe semnificative asigurate statistic față de restul soiurilor luate în studiu. Între soiul cu cea mai mare valoare la acest caracter (‘Bigarreau Burlat’) și soiurile ‘Sylvia’ (87,33cm), ‘Summit’ (91,57 cm), ‘Canada Giant’ (92,67 cm), ‘Merchant’ (81,33 cm), ‘Lapins’ (84,43cm), ‘Kordia’ (92,77 cm) și ‘Karina’ (93,77 cm), au existat diferențe semnificative asigurate statistic, dar și între soiul ‘Sylvia’ (87,33 cm) și soiurile ‘Regina’ (95,77 cm), ‘Bigarreau Burlat’ (122,67 cm), ‘Merchant’ (81,33 cm) și ‘Earlise’ (97,10 cm).

Diferențe nesemnificative au fost notate între soiul ‘Sylvia’ și soiurile ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Lapins’ ‘Kordia’ și ‘Karina’.

Datele din Tabelul z reprezintă influența unilaterală a soiului asupra caracterelor morfologice (număr de buchete de mai, lungime ramură buchet și număr de fructe pe pom) la cele zece soiuri de cireș luate în studiu.

Tabelul z

Influența unilaterală a soiului asupra caracterelor morfologice la zece soiuri de cireș

(media anilor 2014-2016, date înregistrate în luna aprilie)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Analizând influența unilaterală a soiului asupra numărului de buchete de mai, soiul ‘Bigarreau Burlat’ a înregistrat cea mai mare valoare, 135,63, urmat de soiurile ‘Regina’ (120,10) și ‘Lapins’ (115,87), între care nu au existat diferențe semnificaive, dar care s-au diferențiat semnificativ față de soiul cu cea mai mică valoare a numărului de buchete de mai, și anume ‘Earlise’ (62,53). Între soiul cu cea mai mare valoare la acest caracter (‘Bigarreau Burlat’) și soiurle ‘Sylvia’ (97,07), ‘Summit’ (104,80), ‘Canada Giant’ (89,03), ‘Merchant’ (111,13), ‘Kordia’ (99,53) și ‘Karina’ (97,53) nu au existat diferențe semnificative asigurate statistic, dar nici între soiul cu cea mai mică valoare (‘Earlise’) și soiurile ‘Sylvia’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’, ‘Kordia’ și ‘Karina’. Valori apropiate al numărului de buchete de mai s-au notat la soiurile ‘Sylvia’ (97,07) și ‘Karina’ (97,53).

ASĂNICĂ, A. și colab., (2011), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile de cireș ‘Regina’, Skeena și Ferrovia, în anul trei de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1250 pomi/ha), în condițiile climatice din România. Din punct de vedere al buchetelor de mai, cel mai mare număr s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’, și anume 10,7, urmat de soiul Ferrovia, cu un număr de 9,5 buchete de mai, iar soiul Skeena a format cele mai puține buchete, și anume 8,6.

Din punct de vedere al lungimii ramurilor buchet, soiurile studiate s-au comportat asemănător, fără a înregistra diferențe semnificative asigurate statistic, deși au prezentat diferențe valorice. Soiurile ‘Regina’, ‘Bigarreau Burlat’ și ‘Sylvia’, au înregistrat aceeași lungime a ramurilor buchet, și anume 1,87 cm, reprezentând cea mai mare valoare, iar cea mai mică valoare la caracterul studiat s-a înregistrat la soiul Merchat (1,67 cm). De asemenea, soiurile ‘Canada Giant’ și ‘Lapins’ au obținut aceeași valoare (1,77 cm), dar și soiurile ‘Kordia’ și ‘Karina’ (1,70 cm).

În ceea ce privește influența soiului asupra numărului de fructe pe pom, soiul ‘Earlise’ a obținut cea mai mare valoare, și anume 988,67, acesta situându-se la o diferență semnificativă asigurată statistic față de celelalte nouă soiuri studiate. Cea mai mică valoare la acest caracter s-a obținut la soiul ‘Canada Giant’, de 725,33 fructe/pom, care a prezentat diferențe semnificative asigurate statistic față de restul soiurilor studiate. Diferențe nesemnificative s-au notat între soiul ‘Regina’ și soiurile ‘Lapins’ (871,67 fructe/pom) și ‘Karina’ (862,67 fructe/pom), dar și între soiul ‘Kordia’ și soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (851,67 fructe/pom) și ‘Merchant’ (852,67 fructe/pom).

6.2 Influența unilaterală a soiului producției cumulate (2014-2015) la cele zece soiuri de cireș studiate

În ceea ce privește producția cumulată în perioada 2014-2015, soiul ‘Regina’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 9,70 kg/pom, iar cea mai mică valoare a obținut soiul ‘Earlise’, cu 7,57 kg/pom. Soiul cu cea mai mare producție cumulată (‘Regina’) a înregistrat diferențe semnificative asigurate statistic față de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (7,67 kg/pom), ‘Canada Giant’ (8,13 kg/pom), ‘Merchant’ (7,93 kg/pom) și ‘Earlise’ (7,57 kg/pom), dar care s-a aflat la o diferență nesemnificativă față de soiurile ‘Sylvia’ (8,20 kg/pom), ‘Summit’ (8,20 kg/pom), ‘Lapins’ (8,87 kg/pom), ‘Kordia’ (9,30 kg/pom) și ‘Karina’ (8,87 kg/pom). De asemenea, diferențe nesemnificative s-au înregistrat între soiul cu cea mai mică valoare (‘Earlise’) și soiurile ‘Bigarreau Burlat’, ‘Canada Giant’ și ‘Merchant’, dar și între soiul ‘Sylvia’ și soiurile ‘Bigarreau Burlat’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’, deși au înregistrat diferențe valorice. Valori apropiate la acest caracter s-au notat la soiurile ‘Earlise’ (7,57kg/pom) și ‘Bigarreau Burlat’ (7,67 kg/pom), care totodată prezintă cele mai mici valori. Soiurile ‘Sylvia’ și ‘Summit’ au obținut aceeași producție cumulată, și anume 8,20 kg/pom, dar și soiurile ‘Lapins’ și ‘Karina’, cu 8,87 kg/pom.

Tabelul w

Producția cumulată (kg/pom) în perioada 2014-2015 la cele zece soiuri de cireș studiate sub influența unilaterală a soiului

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

USENIK și colab., 2010, au studiat producția în anul 12 de la plantare, la soiul de cireș ‘Lapins’ altoit pe Gisela 5, în condițiile climatice din Slovenia, înregistrând o valoare de 7,7 kg/pom.

TOMASZEWSKA, Z. și NYCHNEREWICZ, B., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra caracterelor de creștere și fructificare la soiurile Burlat, ‘Kordia’, ‘Regina’ și Van, în cadrul unei livezi de mare densitate (1000 pomi/ha), înființată în anul 1999. În ceea ce privește producția cumulată din 2003-2005, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul Van, cu 37,53 kg/pom, urmat de soiul ‘Kordia’ (31,29 kg/pom), ‘Regina’ (27,87 kg/pom), iar cea mai mică producție cumulată s-a înregistrat la soiul Burlat, și anume 27,69 kg/pom.

SANTOS, A. și colab., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra caracterelor de creștere și fructificare la soiul ‘Summit’, în cadrul unei livezi cu 454 pomi/ha, înființată în 1999. În ceea ce privește producția cumulată (2001- 2003), soiul ‘Summit’ pe Gisela 5 a înregistrat o valoare de 12,62 kg/pom.

SITAREK, M. și BARBARA BARTOSIEWICZ, (2012) au studiat influența portaltoiului GiselA 5, asupra productivității și calității fructelor la soiurile de cireș ‘Sylvia’ și ‘Karina’, în anul opt de la plantare a pomilor, în cadrul unei livezi experimentale de cireș cu o densitate de 727 pomi/ha, înființată în 2004. În ceea ce privește producția cumulată, din 2008-2011, soiul ‘Karina’ a obținut cele mai mari rezultate, și anume 108,1 kg/pom, iar soiul ‘Sylvia’ a obținut o producție cumulată de 62,1 kg/pom.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, Sunburst, Van, ‘Summit’, Stark Hardy Giant, ‘Regina’, Octavia, și Sum, în anul 5 de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha), înființată în anul 2009. În ceea ce privește producția cumulată din 2011-2013, soiul Octavia a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 41,25 kg/pom, urmat de soiurile ‘Kordia’ (31,11 kg/pom), Sum (26,76 kg/pom), Straking Hardy Giant (26,23 kg/pom), Van (26,08 kg/pom) și ‘Regina’ (21,85 kg/pom). Producții mici s-au obținut la soiurile ‘Summit’ (17,08 kg/pom), ‘Sylvia’ (16,65 kg/pom) și Sunburst (13,14 kg/pom).

6.3 Influența unilaterală soiului asupra caracterelor și calității fructelor la cele zece soiuri de cireș studiate în perioada 2014-2016

Calitatea fructelor este determinată de mai mulți parametri precum: mărime, greutate, fermitate, culoare și gradele Brix (DRAKE și ELFVING, 2002). Pe piață sunt preferate soiurile cu fructe pietroase, cu o mărime de peste 7-8 g, greutatea fiind unul din cele mai importante caractere al calității fructelor de cireș (USENIK, 2005; USENIK, 2008).

Datele din Tabelul m reprezintă influența unilaterală a soiului asupra caracterelor fructelor (înălțime fruct (cm), diametru fruct (cm) greutate fruct (g) și lungime peduncul (cm), la cele zece soiuri de cireș luate în studiu.

Tabelul m

Influența unilaterală a soiului asupra caracterelor fructelor

la zece soiuri de cireș (media anilor 2014-2016)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Analizând influența unilaterală a soiului asupra înălțimii fructului (mm), se constată că cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Canada Giant’ și anume 32,67 cm, acesta aflându-se la o diferență semnificativă și asigurată statistic față de celelalte nouă soiuri studiate. La polul opus, cu cea mai mică înălțime a fructului se află soiul ‘Merchant’, și anume 24,81 mm, care prezintă diferențe valorice față de soiurile ‘Regina’ (31,33 mm), ‘Summit’ (31,33 mm), ‘Canada Giant’ (32,67 mm), ‘Kordia’ (31 mm) și ‘Karina’ (29,00 mm), dar nu se diferențiază statistic față de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (29,33 mm), ‘Sylvia’ (28,33 mm), ‘Earlise’ (28,10 mm) și ‘Lapins’ (28,99 mm), deși au prezentat valori diferite. Soiurile ‘Regina’ și ‘Summit’ s-au comportat asemănător, obținând aceeași valoare de 31,33 cm, dar care se diferențiază statistic față de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (29,33 mm), ‘Sylvia’ (28,33 mm), ‘Canada Giant’ (32,67 mm), ‘Merchant’ (24,81 mm), ‘Earlise’ (28,10 mm) și ‘Lapins’ (28,99 mm). De asemenea, valori apropiate s-au înregistrat la soiurile ‘Karina’ (29,00 cm) și ‘Bigarreau Burlat’ (29,33 mm), dar și la soiurile ‘Earlise’ (28,10 mm) și ‘Sylvia’ (28,33 mm).

HAJAGOS, A. și colab.,(2012), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Regina’ și Kodia. Din punct de vedere al înălțimii fructelor, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Regina’, și anume 25 mm, iar soiul ‘Kordia’ a obținut o înălțime a fructelor de 23,9 mm.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, Sunburst, Van, ‘Summit’, Stark Hardy Giant, ‘Regina’, Octavia, și Sum, în anul 5 de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha), înființată în anul 2009. În ceea ce privește înălțimea fructelor, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Regina’, și anume 23,95 mm, urmat de soiurile Sunburst (23,35 mm), ‘Kordia’ (22,13 mm), Van (22,09 mm), Starking Hardy Giant (21,96 mm), Sum (21,94 mm) ‘Summit’ (21,66 mm), Octavia (21,20 mm), iar cea mai mică înălțime a fructelor s-a înregistrat la soiul ‘Sylvia’, și anume 19,96 mm.

În ceea ce privește diametrul fructului, soiul ‘Canada Giant’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume 30,13 mm (care de asemenea este soiul care a înregistrat și cea mai mare valoare la înălțimea fructului), fiind urmat de soiul ‘Summit’, cu 29,59 mm, între care nu există diferențe statistice, deși prezintă valori diferite, dar care se diferențiază semnificativ de soiurile ‘Lapins’ (25,40 mm), ‘Sylvia’ (25,63 mm), ‘Earlise’ (26,00 mm) și ‘Bigarreau Burlat’ (26,53 mm). Soiurile ‘Lapins’ și ‘Sylvia’ au înregistrat cele mai mici valori ale diametrului fructelor, și anume 25,40 mm, respectiv 25,63 mm, între care nu există diferențe statististice, dar care se diferențiază semnificativ de soiurile ‘Regina’ (28,15 mm), ‘Summit’ (29,59 mm), ‘Canada Giant’ (30,13 mm), Mechant (27,43 mm), ‘Kordia’ (27,97 mm) și ‘Karina’ (26,57 mm). Diferențe nesemnificative s-au înregistrat între soiul cu cea mai mare valoare, ‘Canada Giant’ (30,13 mm) și soiurile ‘Summit’ (29,59 mm), ‘Regina’ (28,15 mm), ‘Merchant’ (27,43 mm), ‘Kordia’ (27,97 mm) și ‘Karina’ (26,57 mm). De asemenea, soiurile ‘Sylvia’ (25,63 mm), ‘Bigarreau Burlat’ (26,53 mm), ‘Earlise’ (26,00 mm) și ‘Lapins’ (25,40 mm), s-au comportat asemănător, fără a existat între ele diferențe semnificative, deși au prezentat valori diferite.

HAJAGOS, A. și colab.,(2012), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Regina’ și Kodia. Din punct de vedere al diametrului fructelor, soiul ‘Regina’ a determinat un diametru de 26,5 mm, iar soiul ‘Kordia’ 24,4 mm.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, Sunburst, Van, ‘Summit’, Stark Hardy Giant, ‘Regina’, Octavia, și Sum, în anul 5 de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha), înființată în anul 2009. În ceea ce privește diametrul fructelor, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul Van, și anume 26,07 mm, urmat de soiurile Sunburst (25,19 mm), ‘Regina’ (24,57mm), Starking Hardy Giant (23,72 mm), ‘Kordia’ (23,07 mm) și ‘Summit’ (22,92 mm). Cele mai mici valori au înregistrat soiurile Sum 21,79 mm), ‘Sylvia’ (21,77 mm) și Oktavia (21,50 mm).

Greutatea fructelor la cele zece soiuri de cireș studiate se încadrează între limitele 8,57 g la soiul ‘Sylvia’ și 11,20 g la soiul ‘Canada Giant’. Se poate observa în Tabelul w arată faptul că soiul cu cea mai mare greutate a fructelor (‘Canada Giant’) se află la o diferență semnificativă și asigurată statistic față de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (8,90 g), ‘Sylvia’ (8,57 g), ‘Summit’ (10,55 g), ‘Merchant’ (9,24 g), ‘Earlise’ (8,67 g) și ‘Lapins’ (10,13 g). Între soiul cu cea mai mică valoare, 8,57 g (‘Sylvia’) și soiurile ‘Earlise’ (8,67 g), ‘Bigarreau Burlat’ (8,90 g), ‘Merchant’ (9,24 g) și ‘Lapins’ (10,13 g), nu există diferențe asigurate statistic, prezentând totodată cele mai mici valori ale caracterului studiat. De asemenea, diferențe nesemnificative s-au înregistrat între soiul cu cea mai mare greutate a fructelor, 11,20 g (‘Canada Giant’) și soiurile ‘Kordia’ (11,13 g), ‘Regina’ (10,90 g) și ‘Karina’ (10,59 g). Valori apropiate s-au notat la soiurile ‘Sylvia’ (8,57 g) și ‘Earlise’ (8,67 g), dar și la soiurile ‘Summit’ (10,55 g) și ‘Karina’ (10,59 g).

MILINOVIĆ, B. ȘI COLAB., 2016 au determinat influența portaltoiului Gisela 5 asupra parametrilor de creștere și fructificare la soiurile ‘Kordia’ și ‘Regina’. În ceea ce privește greutatea fructelor, soiul ‘Kordia’ a înregistrat cea mai mare valoare, și anume, 9,13 g, iar soiul ‘Regina’ a obținut cea mai mică greutate a fructelor, de 8,42 g.

GONÇALVES și colab., (2006), au studiat influența portaltoilor Edabriz, Gisela 5, Maxma, CAB 11E și Prunus avium asupra calității fructelor la soiurile de cireș Burlat, ‘Summit’ și Van, obținând rezultate similare. Analizând fiecare soi în parte din punct de vedere al greutății fructelor, soiul Burlat pe Gisela 5 a obținut cea mai mare valoare, și anume 7,79 g, iar cea mai mică pe Edabriz, 6,33 g. Soiul ‘Summit’ pe Prunus avium a înregistrat cea mai mare greutate a fructelor, și anume 11,87 g, iar cea mai mică greutate a obținut la portaltoiul Gisela 5, și anume 10,32 g. Soiul Van altoit pe Gisela 5 a obținut cea mai mare valoare a greutății fructelor, 7,60 g și cea mai mică la portaltoiul Maxma 14, și anume 6,27 g.

SITAREK, M. și BARBARA BARTOSIEWICZ, (2012) au studiat influența portaltoiului Gisela 5, asupra productivității și calității fructelor la soiurile de cireș ‘Sylvia’ și ‘Karina’. În ceea ce privește greutatea fructelor, soiul ‘Sylvia’ a înregistrat o greutate de 8,80 g, iar soiul ‘Karina’, 8,54 g.

Analizând lungimea pedunculului la cele zece soiuri de cireș studiate, se poate observa în Tabelul m că aceasta se încadrează între limitele 70,17 cm (‘Regina’) și 34,24 cm (‘Bigarreau Burlat’). Soiul cu cea mai mare valoare la acest caracter, ‘Regina’ (70,17cm) se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (34,24 cm), ‘Lapins’ (35,31 cm), ‘Sylvia’ (36,55 cm), ‘Canada Giant’ (38,51 cm), ‘Summit’ (41,05 cm), Merchat (41,39 cm) și ‘Earlise’ (42,39 cm), însă prezintă diferențe nesimnificative față de soiurile ‘Kordia’ (50,27 cm) și ‘Karina’ ( 49,67 cm), deși au valori diferite. Soiul cu cea mai mică valoare a lungimii pedunculului, ‘Bigarreau Burlat’ (34,24 cm) se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de celelalte nouă soiuri studiate. Valori mai mari se înregistrează la soiurile ‘Kordia’ și ‘Karina’, 50,27 cm, respectiv 49,67 cm, care se diferențiază semnificativ de soiurile ‘Bigarreau Burlat’(34,24 cm), ‘Sylvia’ (36,55 cm), ‘Summit’ (41,05 cm), ‘Canada Giant’ (38,51 cm), ‘Merchant’ (41,39 cm) și ‘Lapins’ (35,31 cm). Valori reduse la acest caracter se înregistrează la soiurile ‘Sylvia’ și ‘Lapins’, și anume 36,55 cm, respectiv 35,31 cm, acesea aflându-se la o diferență semnificativă față de soiurile ‘Regina’ (70,17 cm), ‘Bigarreau Burlat’ (34,24 cm), ‘Summit’ (41,05 cm), ‘Canada Giant’ (38,51 cm), ‘Merchant’ (41,39 cm), ‘Earlise’ (42,39 cm), ‘Kordia’ (50,27 cm) și ‘Karina’ ( 49,67 cm). Soiurile ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’ și ‘Earlise’ s-au comportat asemănător din punct de vedere al lungimii pedunculului, între ele nu există diferențe semnificative, deși prezintă diferențe valorice.

Datele din Tabelul n reprezintă influența unilaterală a soiului asupra calității fructelor (conținutul în vitamina C, conținutul de zahăr, fermitatea, pH-ul și aciditatea fructelor), la cele zece soiuri de cireș luate în studiu.

Tabel n

Influența unilaterală a soiului asupra calității fructelor

la zece soiuri de cireș (media anilor 2014-2016)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Conținutul de vitamina C la cele zece soiuri de cireș studiate se încadrează între limitele 5,63 mg % la soiul ‘Earlise’ și 8,93 mg % la soiul ‘Summit’. Se poate observa în tabelul n faptul că soiul cu cel mai mare conținut de vitamina C (‘Summit’), se diferențiază semnificativ de soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (5,94 mg %), ‘Sylvia’ (5,73 mg %), ‘Merchant’ (6,03 mg %), ‘Earlise’ (5,63 mg %) și ‘Lapins’ (6,20 mg %), însă nu prezintă diferențe statistice față de soiurile ‘Regina’ (7,15 mg %), ‘Canada Giant’ (7,07 mg %), ‘Kordia’ (6,85 mg %) și ‘Karina’ (6,85 mg %), deși au înregistrat valori diferite. Soiul cu cel mai mic conținut de vitamina C, ‘Earlise’ (5,63 mg %), se diferențiază semnificativ și asigurat statistic de celelalte nouă soiuri studiate. Diferențe nesemnificative s-au înregistrat între soiul ‘Merchant’ (6,03 mg %) și soiurile ‘Bigarreau Burlat’ (5,94 mg %), ‘Sylvia’ (5,73 mg %) și ‘Lapins’ (6,20 mg %). Soiuri care s-au comportat asemănător, înregistrând aceeași valoare, și anume 6,85 mg %, s-au notat la ‘Kordia’ și ‘Karina’, care se diferențiază semnificativ față de soiurile ‘Earlise’ (5,63 mg%), ‘Merchant’ (6,03 mg %), ‘Sylvia’ (5,73 mg %) și ‘Bigarreau Burlat’ ‘Bigarreau Burlat’ (5,94 mg %), însă nu prezintă diferențe statistice față de soiurile ‘Lapins’ (6,20 mg %), ‘Canada Giant’ (7,07 mg %), ‘Summit’ (8,93 mg %), și ‘Regina’ (7,15 mg %).

GÜNDOĞDU, M. și BILGE, U., (2012), au determinat cantitatea de vitamina C la fructele soiurlui de cireș 0900 Ziraat, obținând o valoare de 6,94 mg/100 g.

Zaharurile reprezintă compușii majori din cireșe care influențează cantitatea de substanță uscată solubilă, iar acizii organici, reprezentați în mare parte de acidul malic, urmat de acidul citric, influențează în mare măsură gustul și calitatea organoleptică a fructelor (GIRARD și KOPP 1998; BLANDO și colab., 2004; KIM și colab., 2005; FAZZARI și colab., 2008; USENIK și colab., 2008; KELEBEK și SELLI 2011; HAYALOGLU și DEMIR, 2015).

În ceea ce privește conținutul de zahăr (°Brix) la cele zece soiuri studiate, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Regina’, și anume 19,38 °Brix, urmat de soiurile ‘Canada Giant’ (18,46 °Brix) și ‘Kordia’ (18,20 °Brix), cele trei fiind diferențiate nesemnificativ, deși au înregistrat valori diferite, dar au prezentat diferențe semnificative și asigurate statistic față de soiurile ‘Lapins’ (17,83 °Brix), ‘Karina’ (17,82 °Brix), ‘Summit’ (17,35 °Brix), ‘Sylvia’ (15,46 °Brix), ‘Merchant’ (18,36 °Brix), ‘Bigarreau Burlat’ (13,73 °Brix) și ‘Earlise’ (13,64 °Brix). Soiul ‘Earlise’ a înregistrat cea mai mică valoare a conținutului în zahăr, care prezintă diferențe semnificative asigurate statistic față de soiurile ‘Regina’, ‘Sylvia’, ‘Summit’, ‘Canada Giant’, ‘Merchant’, ‘Lapins’, ‘Kordia’ și ‘Karina’, însă nu se diferențiază statistic de soiul ‘Bigarreau Burlat’. Soiuri cu valori apropiate s-au notat la ‘Karina’ (17,82 °Brix) și ‘Lapins’ (17,83 °Brix), acesta din urmă fiind la o diferență semnificativă și asigurată statististic față de restul soiurilor studiate. De asemenea, diferențe semnificative s-au înregistrat și între soiul ‘Karina’ (17,82 °Brix) și soiurile ‘Kordia’ (18,20 °Brix), ‘Lapins’ (17,83 °Brix), ‘Earlise’ (13,64 °Brix), ‘Canada Giant’ (18,46 °Brix), ‘Bigarreau Burlat’ (13,73 °Brix) și ‘Regina’ (19,38 °Brix), iar nesemnificative între același soi, ‘Karina’, și soiurile ‘Merchant’ (13,86 °Brix), ‘Summit’ (17,35 °Brix) și ‘Sylvia’ (15,46 °Brix).

MILINOVIĆ, B. ȘI COLAB., 2016 au determinat influența portaltoiului Gisela 5 asupra conținutului în zahăr la soiurile ‘Regina’ și ‘Kordia’. S-a înregistrat 16,17 oBrix la soiul ‘Kordia’ și 18,63 °Brix la soiul ‘Regina’.

USENIK și colab., 2010, au studiat calitatea fructelor la soiul de cireș ‘Lapins’ altoit pe Gisela 5, obținând rezultate precum: greutatea fructelor de 8,7 g, fermitate de 5,1 N, aciditate titrabilă 0,36% acid malic și substanță uscată solubilă de 13,9 oBrix.

HAJAGOS, A. și colab.,(2012), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Regina’ și Kodia. Din punct de vedere al conținutului în zahăr (oBrix), soiul ‘Regina’ a înregistrat o valoare de 15,25 oBrix, urmat de soiul ‘Kordia’, cu un conținut de zahăr de 12,75 oBrix.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, Sunburst, Van, ‘Summit’, Stark Hardy Giant, ‘Regina’, Octavia, și Sum, în anul 5 de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha), înființată în anul 2009. În ceea ce privește conținutul în zahăr (oBrix), cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Regina’, și anume 17,4 oBrix, urmat de soiurile Van (16,7 oBrix), Octavia (16,1 oBrix), ‘Kordia’ (15,3 oBrix) și Straking Hardy Giant (15,1 oBrix). Cele mai mici valori ale conținutului în zahăr s-au obținut la soiurile ‘Sylvia’ (14,8 oBrix), Sum (14,2 oBrix) și ‘Summit’ (14,0 oBrix).

Fermitatea fructelor la cele zece soiuri de cireș analizate se încadrează între limitele 19,64 N (‘Bigarreau Burlat’) și 48,74 N (‘Canada Giant’). Se poate observa în tabelul n faptul că soiul ‘Canada Giant’, cu cea mai mare fermitate (48,74 N), se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de soiurile ‘Regina’ (37,21 N), ‘Bigarreau Burlat’ (19,64 N), ‘Sylvia’ (30,50 N), ‘Summit’ (31,35 N), ‘Merchant’ (25,03 N), ‘Earlise’ (22,19 N), ‘Lapins’ (36,93 N), și ‘Karina’ (37,23 N), iar nesemnificativ de soiul ‘Kordia’ (41,45 N). Opus, soiul cu cea mai mică valoare a fermității fructelor, ‘Bigarreau Burlat’ (19,64 N), se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de celelelate nouă soiuri studiate. Diferențe nesemnificative se înregistrează între soiurile ‘Earlise’ (22,19 N) și soiurile ‘Merchant’ (25,03), ‘Sylvia’ (30,50 N) și ‘Summit’ (31,35 N), dar și între soiurile ‘Regina’ (37,21 N) și ‘Lapins’ (36,93 N), deși au prezentat diferențe valorice. Valori apropiate la acest caracter s-au observat la soiurile ‘Regina’ (37,21 N) și ‘Karina’ (37,23 N).

HAJAGOS, A. și colab.,(2012), au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Regina’ și Kodia. Din punct de vedere fermității fructelor, exprimată în kg/0,5 cm2, soiul ‘Regina’ a obținut cea mai mare valoare, și anume 2,02 kg/0,5 cm2, iar soiul ‘Kordia’, 1,51 kg/0,5 cm2.

GONÇALVES și colab., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5, asupra calității fructelor la soiurile de cireș Burlat, ‘Summit’ și Van, obținând rezultate similare. În ceea ce privește fermitatea fructelor, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Van, și anume 2,38 kgf cm2, urmat de soiul ‘Summit’, 1,81 kgf cm2, iar cea mai mică valoare a fermității fructelor s-a înregistrat la soiul Burlat, 1,77 kgf cm2.

În ceea ce privește pH-ul fructelor, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Lapins’, și anume 4,10, care se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de restul soiurilor studiate. Soiurile cu valori mici ale pH-ului se înregistrează la ‘Regina’ (3,48), ‘Earlise’ (3,66) și ‘Canada Giant’ (3,79), care nu prezintă diferențe statistice între ele, dar se diferențiază semnificativ de soiurile ‘Sylvia’ (4,08), ‘Merchant’ (3,79), ‘Lapins’ (4,10) și ‘Karina’ (3,99). De asemenea, diferențe semnificative și asigurate statistic se înregistrează între soiul ‘Merchant’ (4,09) și soiurile (3,48), ‘Earlise’ (3,66) și ‘Canada Giant’ (3,79), ‘Bigarreau Burlat’ (3,96), ‘Summit’ (3,92), ‘Lapins’ (4,10) și ‘Kordia’ (3,81), însă nu este diferențiat statistic față de soiurile ‘Sylvia’ (4,08) și ‘Karina’ (3,99). Valori apropiate ale pH-ului s-au notat la soiurile ‘Summit’ (3,92), ‘Bigarreau Burlat’ (3,96) și ‘Karina’ (3,99), dar și la soiurile ‘Sylvia’ (4,08), ‘Merchant’ (4,09) și ‘Lapins’ (4,10).

GONÇALVES și colab., (2006), au studiat influența portaltoiului Gisela 5, asupra calității fructelor la soiurile de cireș Burlat, ‘Summit’ și Van, obținând rezultate similare. Din punct de vedere al pH-ului fructelor, soiul Burlat a înregistrat cel mai ridicat pH, și anume 4,36, soiul ‘Summit’ a înregistrat pH-ul fructelor de 4,14, iar soiul Van 4,03.

SKRZYŃSKI, J., și colab., (2016), au evaluat influența soiurilor Bianca, Burlat, Johanna 1, Johanna 2, ‘Kordia’, Kunzes Kirsche, Merton Premier, Napoleon, Orleans, ‘Regina’, Rivan, Schneiders Spate Knorpelkirsche, ‘Summit’, Trebnitzer Lotkirsche asupra caracterelor chimice ale fructelor, obținând următoarele rezultate: cel mai ridicat pH s-a obținut la soiurile Schneiders Spate (3,92), Trebnitzer Lotkirsche (3,89) ‘Regina’ (3.88) și Orleans (3,80), urmat de soiurile Napoleon (3,46), ‘Summit’ (3,45) și Burlat (3,35), iar cel mai mic pH s-a obținut la soiul ‘Kordia’ (3,10).

Din punct de vedere al acidității fructelor (% acid malic), cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’, și anume 0,65 % acid malic, urmat de soiul ‘Karina’, cu 0,62 % acid malic, care, deși prezintă valori diferite, nu se diferențiază semnificativ, însă prezintă diferențe statistice față de restul soiurilor studiate. Soiul cu cea mai mică valoare a acidității fructelor a fost ‘Earlise’ (0,46 % acid malic), care se diferențiază semnificativ și asigurat statistic de celelalte nouă soiuri studiate. Soiuri care s-au comportat asemănător, fără a înregistra diferențe semnificative, s-au notat la ‘Bigarreau Burlat’ (0,47 % acid malic), ‘Lapins’ (0,55 % acid malic) și ‘Summit’ (0,57 % acid malic), formând un grup omogen simbolizat cu litera „d”. De asemenea, aceste soiuri se diferențiază semnificativ de restul soiurilor studiate. Soiurile care au obținut aceeași valoare a acidității fructelor au fost ‘Regina’ și ‘Merchant’, și anume 0,58 % acid malic și se diferențiază semnificativ și asigurat statistic față de celelalte opt soiuri studiate, dar și ‘Sylvia’ și Merchat, cu 0,61 % acid malic, aflându-se la diferențe asigurate statistic de restul soiurilor.

TURNER și colab, (2005), au studiat calitatea fructelor la soiurile Bing, ‘Lapins’, ‘Regina’, Skena și Sweetheart. Din punct de vedere al acidității (g/100 ml acid malic), soiul Sweetheart a obținut cea mai mare valoare, și anume 1,09 g/100 ml acid malic, urmat de soiurile Skeena (0,89 g/100 ml acid malic), Bing (0,82 g/100 ml acid malic), ‘Regina’ (0,61 g/100 ml acid malic), iar cel mai mic conțtinut în acid malic s-a înregistrat la soiul ‘Lapins’, cu 0,60 g/100 ml.

GJAMOVSKI, V. și colab., (2016) au studiat influența portaltoiului Gisela 5 asupra calității fructelor la soiurile ‘Sylvia’, ‘Kordia’, Sunburst, Van, ‘Summit’, Stark Hardy Giant, ‘Regina’, Octavia, și Sum, în anul 5 de la plantarea lor în cadrul unei livezi de mare densitate (1315 pomi/ha), înființată în anul 2009. În ceea ce privește aciditatea titrabilă (% acid malic), cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul ‘Summit’, și anume 0,76 %, urmat de soiurile ‘Regina’ (0,67 %), ‘Kordia’ (0,63 %) și Sum (0,61 %). Cele mai mici valori ale acidității titrabile (% acid malic) s-au înregistrat la soiurile Starking Hardy Giant (0,55 %), Sunburst (0,50 %) și ‘Sylvia’ (0,49 %).

Cireșele conțin calitativ și cantitativ diferiți fenoli și antociani, care acționează ca agenți antioxidanți (USENIK și colab., 2008). Antocianii reprezintă 90 % din totalul fenolilor (MOZETIC și colab., 2002; GONCALVES și colab., 2004; USENIK și colab., 2008), și prezintă un conținut majoritar de cianidin-3-rutinozid și cianidin-3-glucozid (între 90-92%) (GONCALVES și colab., 2007).

Este cunoscut faptul că cireșele conțin antociani care dețin o capacitate antioxidantă în reacțiile metabolismului, datorită abilității de a curăța radicalii liberi de oxigen și alți reactivi (KIRAKOSYAN și colab., 2009). Antocianii sunt pigmenții responsabili de culoarea portocalie, roșie și albastră din fructe, legume și flori (BLANDO și colab., 2004). Culoarea cireșelor este influențată în principal de concentrația și distribuția diferiților antociani din pielița fructelor (GONCALVES și colab., 2007; USENIK și colab., 2008; PRVULOVIĆ, D. și colab., 2011).

În cadrul experienței, s-a determinat conținutul de antociani la patru soiuri de cireș, și anume Katalin, ‘Kordia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’. În toate probele de cireșe s-au separat 3 antociani majori, dintre care unul este majoritar și anume cianidin-3-rutinozid. Ceilalți antociani se găsesec în cantități sub limita de detecție. În tabelul O este redată concentrația antocianului major în cele patru probe de cireșe analizate.

Tabelul O

Concentratia antocianului major in cele patru probe de cirese analizate

Spectrul de absorbție al cianidin-3-rutinozidului este prezentat în Fig.

Fig. Spectrul de absorbție al cianidin-3-rutinozidului

Cromatogramele HPLC obtinute pentru cele patru soiuri:

Fig. 1. Cromatograma HPLC a antocianilor din proba Katalin

Fig. 2. Cromatograma HPLC a antocianilor din proba ‘Kordia’

Fig. 3. Cromatograma HPLC a antocianilor din proba ‘Lapins’

Fig. 4. Cromatograma HPLC a antocianilor din proba ‘Regina’

KELEBEK și SELLI, 2011, au determinat cantitatea de antociani din fructe la soiurile Van, Noir de Guben, Larian și 0-900 Ziraat, obținând rezultate asemănătoare. Antocianul majoritar din fructe a fost cianidin-3-rutinozid, reprezentând cel mai mare procentaj din totalul de antociani (între 90-92%). Cantitatea de cianidin-3-rutinozid a variat între 43,57 mg/100 g (dintr-un total de 47,10 mg/100 g antociani) și 128,85 mg/100 g fructe proaspete (dintr-un total de 142,64 mg/100 g antociani) la soiurile Van, respectiv Noir de Guben.

GONZÁLEZ-GÓMEZ și colab., 2010, au determinat cantitatea de antociani din fructe la soiurile Ambrunes, Van, Pico Negro, Pico Negro Limon, Pico Colorado și Navalinda. Din totalul de antociani, au fost identificați trei majoritari, și anume: cianidin-3-rutinozid, cianidin-3-glucozid, peonidin-3-rutinozid. Rezultatele arată faptul că cianidin-3-rutinozid este antocianul majoritar, cu valori cuprinse între 14,2 mg/100 g fructe proaspete și 105 mg/100 g fructe proaspete la soiul Van, respectiv Pico Negro. Celelalte soiuri au prezentat valori ale cianidin-3-rutinozidului de 25,9 (Pico colorado), 40 (Pico Negro Limon), 65,8 (Ambrunes) și 100 mg/100 g fructe proaspete (Navalinda).

KIM și colab., 2005, au determinat cantitatea de antociani exprimată în mg cianidin-3-glucozid (CGE)/100 g fructe proaspete (FP), la soiurile de cireș Hartland, Hedelfinger, ‘Regina’ și Black Gold. Soiul Black Gold a înregistrat cea mai mică cantitate de antociani, și anume 30,2 mg/100 g fructe proaspete, urmat de soiul Hedelfingen cu 40,3 mg/100 g FP, ‘Regina’ cu 40,7 mg/100 g fructe proaspete, iar cea mai mare cantitate de antociani a prezentat soiul Hartland, cu un conținut de 76,6 mg/100 g fructe proaspete.

SKRZYŃSKI, J., și colab., (2016), au evaluat influența soiurilor Burlat, Johanna 1, Johanna 2, ‘Kordia’, Kunzes Kirsche, Merton Premier, Napoleon, Orleans, ‘Regina’, Rivan, Schneiders Spate Knorpelkirsche, ‘Summit’, Trebnitzer Lotkirsche asupra compoziției de atociani din fructe. Rezultatele arată faptul că cianidin-3-rutinozid este antocianul majoritar din fructe, cu cea mai mare valoare de 78,3 mg/100 g fructe proaspete la soiul Trebnitzer, urmat de soiul Schneiders Spate cu 64,4 mg/100 g fructe proaspete la soiul Schneiders Spate, urmat de soiul ‘Regina’ (60,0 mg/100 g fructe proaspete) și Orleans (53,3 mg/100 g fructe proaspete). Soiurile ‘Kordia’, Johanna, Rivan, Burlat, merton Premier și ‘Summit’ au prezentat valori ale cianidin-3-rutinozidului între 49,3 mg/100g fructe proaspete și 28,1 mg/100 g fructe proaspete. Cele mai mici valori s-au înregistrat la soiurile Napoleon (1,5 mg/100 g fructe proaspete) și Kunzes Kirsche (1,8 mg/100 g fructe proaspete).

MILINOVIĆ, B. ȘI COLAB., 2016 au determinat cantitatea de antociani din fructe la soiurile ‘Regina’ și ‘Kordia’ altoite pe portaltoiul Gisela 5. Cianizin-3-rutinozid s-a dovedit a fi antocianul majoritar din fructe, cu o valoare de 24,80 mg/100 g fructe proaspete la soiul ‘Kordia’ și 23,33 mg/100 g fructe proaspete la soiul ‘Regina’.

6.4 Particularitățile de fructificare la cele zece soiuri de cireș studiate în perioada 2014-2016

6.4.1 Dezmuguritul

Din punct de vedere climatic, începutul anului 2014 a fost călduros, cu temperaturi medii pozitive în lunile ianuarie (4.3oC), februarie (6.4 oC), martie (10.5 oC) și aprilie (13.7 oC), precum și cantitatea totală de precipitații în această perioadă de 97.2 mm, au determinat pornirea în vegetație a pomilor în luna martie. Vara acestui an a fost călduroasă, cu temperaturi medii de 19,3 oC, luna cea mai călduroasă fiind iulie cu temperatura medie de 20.6 oC. Toamna s-a înregistrat temperatura medie de 10.8 oC, luna noiembrie marchând răcirea treptată a temperaturilor (5.2 oC). În ceea ce privește suma precipitațiilor atmosferice, s-a acumulat un volum de 631.19 mm în anul 2014, din care 188.8 mm în lunile de primăvară, 209.8 mm în lunile de vară, 123.09 mm în lunile din toamnă și 75.9 în luna decembrie.

În Tabelul X sunt prezentate datele pornirii în vegetație la cele zece soiuri de cireș studiate (‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Karina’, ‘Kordia’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’) determinate în perioada 2014-2016.

Tabel.

În Tabelul X, se poate observa că în anul 2014 cel mai devreme au dezmugurit soiurile Earlise, Lapins și Merchant (17 martie), urmate de soiurile Bigarreau Burlat, Kordia și Karina în data de 18 martie, Canada Giant și Summit în 19 martie, iar cel mai tarziu au dezmugurit soiurile Sylvia și Regina (20 martie).

În intervalul ianuarie-aprilie 2015, temperaturile au fost mai scăzute, cu 4.9 oC mai mici decât începutul anului 2014, înregistrându-se temperatura medie de 3.8 oC. În lunile martie și aprilie s-au înregistrat temperaturi medii pozitive, de 5.7 oC, respectiv 9.6 oC, ceea ce a determinat dezmuguritul în data de 29 martie, cu 12 zile mai târziu față de anul 2014. Cel mai devreme au dezmugurit soiurile Earlise și Lapins (29 martie), urmate de soiurile Bigarreau Burlat și Merchant în data de 30 martie, Kordia, Karina, Canada Giant, Summit și Sylvia în data de 1 aprilie, iar ultimul soi care a dezmugurit a fost Regina, în data de 2 aprilie. Cele mai călduroase luni ale acestui an au fost lunile de vară, iunie (19.2 oC), iulie (21.9 oC) și august, cu temperatura medie cea mai mare, de 22.1 oC. În ceea ce privește cantitatea de precipitații acumulate în acest an, s-a înregistrat un volum total de 702,19 mm, primăvara anului 2015 fiind mai secetoasă decât vara, înregistrându-se o medie a precipitațiilor de 111 mm, iar vara 170,18 mm. Deficitul de apă în această perioadă critică pentru cireș a fost suplimentat de sistemul de irigare prin picurare, existent în livadă.

În anul 2016, toate soiurile au dezmugurit în data de 21 martie, lună în care s-a înregistrat temperatura medie de 6.2 oC, cu minime de 0.8 oC și maxime de 11.6 oC. În continuare, temperaturile medii din lunile de primăvară cresc, înregistrându-se 6.2 oC în aprilie și 12.4 oC în luna mai. Vara anului 2016 a fost călduroasă cu temperatura medie cea mai ridicată în luna iulie, de 20.6 oC. Precipitațiile atmosferice din anul 2016, au înregistrat o cantitate totală de 174.28 mm în intervalul martie-mai, precum și 345.93 mm în perioada iunie-august.

6.4.2 Începutul și durata înfloritului

Înfloritul este una din cele mai importante fenofaze ale cireșului, deoarece producția de fructe depinde în mare măsură de începutul, durata și abundența acestuia. Declanșarea și desfășurarea înfloritului este influențată de condițiile de mediu, în special de temperatură și umiditatea relativă a aerului. Având în vedere faptul că multe soiuri de cireș sunt autosterile, cunoașterea fenofazei de înflorit este importantă pentru alegerea soiurilor înainte de plantare. Aceste soiuri, deși prezintă polen viabil, trebuie polenizate cu polen provenit de la alte soiuri, fiind necesară plantarea în parcelă soiuri care înfloresc simultan și se polenizează reciproc (ROPAN, G. și OPREA, ȘT., 2010; JAMES, P. și MEASHAM, P.F., 2011; STOJANOVIC, M., și colab., 2012).

În ceea ce privește durata înfloritului, datele înregistrează două etape, și anume de la deschiderea florilor, la înflorire deplină și până la căderea petalelor, respectiv legatul fructelor. În Figura este prezentat începutul și durata perioadei de înflorire în perioada 2014-2016.

Figura Începutul și durata înfloritului la cele zece soiuri de cireș studiate

…………….

Soiurile care au manifestat o înflorire timpurie în anul 2014 au fost Earlise (28 martie), Lapins (29 martie), Merchant și Kordia (30 martie), soiurile Karina, Canada Giant și Summit au manifestat înflorire mijlocie (2 aprilie), iar Sylvia și Regina au manifestat tardivitate la înflorire, deschiderea florilor având loc în data de 3 aprilie, respectiv 4 aprilie. Durata perioadei de înflorire în anul 2014 a fost de 12 zile la soiurile ‘Earlise’, Lapins și Merchant, 13 zile la soiurile Bigarreau Burlat, Summit, și Sylvia, 14 zile la soiurile Karina și Regina, iar soiul Kordia a înregistrat cea mai lungă perioadă de înflorire, și anume 15 zile.

În anul 2015, primele soiuri care au înflorit au fost Earlise, Lapins și Bigarreau Burlat, în data de 18 aprilie, cu 21 de zile mai târziu față de anul 2014. La soiurile Merchant și Kordia, înfloritul s-a declanșat în data de 20 aprilie, urmate la 2 zile, de soiul Sylvia (22 aprilie). Înflorire târzie s-a manifestat la soiurile Karina, Canada Giant și Summit în data de 24 aprilie, iar cel mai tardiv a fost soiul Regina care a înflorit în data de 25 aprilie. Durata perioadei de înflorire în anul 2015 a fost de 12 zile la soiul Bigarreau Burlat, 14 zile la soiurile ‘Earlise’, ‘Lapins’, ‘Merchant’, ‘Karina’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Sylvia’ și ‘Regina’, iar soiul Kordia a înregistrat cea mai lungă perioadă de înflorire, de 15 zile, asemănător cu anul 2014.

În ceea ce privește fenofaza de înflorire în anul 2016, primele soiuri la care s-a declanșat deschiderea florilor au fost Lapins (3 aprilie), Merchant (4 aprilie), Earlise și Bigarreau Burlat (5 aprilie). Începutul acestei fenofaze se desfășoară cu 6 zile mai târziu decât anul 2014, și cu 15 zile mai devreme decât anul 2015. Înflorire mijlocie au manifestat soiurile Kordia, Karina, Summit și Sylvia, în data de 7 aprilie, Canada Giant în 8 aprilie, iar cel mai târziu a înflorit soiul Regina, în data de 9 aprilie. Soiul Earlise a înregistrat cea mai scurtă perioadă de înflorire, și anume 12 zile, urmat de soiurile Lapins, Merchant, Bigarreau Burlat, Canada Giant și Regina (13 zile), iar soiurile Kordia și Karina au înregistrat o perioadă de 14 zile de la deschiderea florilor și până la căderea lor.

În Figura este prezentat începutul și durata de maturare a fructelor în perioada 2014-2016 la cele zece soiuri de cireș studiate.

Figura … Începutul și durata maturării fructelor la cele zece soiuri de cireș studiate în perioada 2014-2016

The onset and duration of ripening fruit in the ten varieties of sweet cherry studied during 2014-2016

Numărul de zile de la sfârșitul înfloritului la maturitatea fructelor de recoltare în anul 2014 a fost cuprins între 44 și 50 de zile la soiurile timpurii și 41-42 de zile la soiurile cu maturitate târzie, între 33 și 36 de zile la soiurile timpurii și 61 de zile la soiurile târzii în anul 2015, iar în anul 2016 s-a înregistrat un număr de zile cuprins între 45-47 la soiurile cu maturitate timpurie și 44-46 de zile la soiurile cu maturitate târzie.

Din punct de vedere fenologic, se poate observa faptul că în condițiile climatice din anul 2014, maturarea fructelor are loc între 23 mai (Earlise) și se încheie în 30 iunie (Regina). Soiuri cu maturitate timpurie a fructelor au fost Earlise (23 mai), Bigarreau Burlat (25 mai) și Merchant (30 mai), semi-mijlocie – soiul Canada Giant (13 iunie), maturitate mijlocie – soiurile Summit (20 iunie), Karina (21 iunie), Kordia (22 iunie) și Sylvia (26 iunie), iar ultimele soiuri care s-au maturat au fost Lapins (27 iunie) și Regina (29 iunie), la 35, respectiv 37 de zile față de soiul Earlise. Maturarea fructelor pe același pom s-a eșalonat de la un fruct la altul, astfel că perioada de maturare a fructelor a fost de 6 zile la soiul Bigarreau Burlat, de 8 zile la soiurile Earlise și Karina, 9 zile la soiurile Merchant, Canada Giant, Lapins și Rerina, 10 zile la Summit și Kordia, iar soiul Sylvia a manifestat cea mai lungă perioadă de maturare a fructelor, și anume 11 zile.

În ceea ce privește epoca de maturare a fructelor în anul 2015, aceasta începe cu 10 zile mai târziu față de anul 2014, în decada I și II a lunii iunie la soiurile timpurii (Earlise, Bigarreau Burlat, Merchant și Canada Giant), urmată de soiurile cu maturare mijlocie a fructelor, în decada III a lunii iunie și I-a decadă a lunii iulie (Summit, Karina, Kordia și Sylvia) și se încheie în a II-a decadă a lunii iulie la soiurile cu maturare târzie, și anume Lapins și Regina. Perioada de maturare a fructelor s-a eșalonat pe parcursul a 7 zile la soiurile Earlise, Bigarreau Burlat și Karina, 9 zile la soiurile Merchant, Summit, Kordia și Regina, 10 zile la soiurile Canada Giant și Lapins, iar soiul Sylvia a determinat cea mai lungă perioadă de maturare a fructelor, de 11 zile.

În anul 2016, la fel ca și în anii precedenți, primul soi care s-a maturat a fost Earlise (1 iunie) cu 9 zile mai târziu decât în anul 2014 și cu o zi mai repede decât în 2015, iar soiul cu maturitatea cea mai tardivă a fost Regina (6 iulie). Următoarele soiuri cu maturare timpurie au fost Bigarreau Burlat (3 iunie) și Merchant (5 iunie), urmate de soiurile cu maturare mijlocie – Canada Giant (20 iunie), Summit (21 iunie), Karina (22 iunie), Kordia (23 iunie) și Sylvia (30 iunie), iar ultimele soiuri care s-au maturat au fost Lapins (4 iulie) și Regina (6 iulie), la diferență de 34, respectiv 36 de zile față de soiul Earlise. În ceea ce privește perioada de maturare a fructelor, soiurile care au înregistrat cea mai scurtă perioadă, de 7 zile, au fost soiurile Earlise, Bigarreau Burlat și Regina, iar cea mai lungă perioadă s-a înregistrat la soiurile Karina și Sylvia (11 zile).

6.5 Influența tăierii rădăcinilor asupra unor parametri de creștere și fructificare la cinci soiuri de cireș

Observațiile și determinările privind influența tăierii rădăcinilor asupra unor parametri de creștere (lungimea creșterilor anuale, aria secțiunii trunchiului și înălțimea pomilor) și fructificare (producția cumulată în perioada 2014-2015 și indicele de productivitate) la cinci soiuri de cireș (‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Kordia’ și ‘Regina’), au fost efectuate în perioada 2014-2015. Rădacinile au fost tăiate pe ambele părți ale rândurilor de pomi, la distanța de 50 cm față de trunchi, sub un unghi de 45o și adâncimea de 30 cm, după cum urmează: prima tăiere s-a realizat toamna, în perioada căderii frunzelor, pe o parte a rândului de pomi, iar a doua tăiere s-a realizat primăvara, în perioada înfloritului, pe cealaltă parte a rândului.

Experiența a fost una bifactorială, și anume: primul factor experimental a fost sistemul de tăiere a rădăcinilor, cu două graduări (rădăcini tăiate și rădăcini netăiate), iar al doilea factor a fost reprezentat de soi, cu cinci graduări (soiurile ‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Kordia’ și ‘Regina’). Din combinarea factorilor experimentali, au rezultat 30 de parcele experimentale care cuprind 10 variante (2 x 5) în trei repetiții.

Rezultatele obținute au fost prelucrate cu varianta de analiză statistică bifactorială, utilizând ca metodă de calcul analiza varianței, respectiv testul Duncan pentru a determina diferențele semnificative dintre variante.

În tabelul…. este prezentată influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra lungimii creșterilor anuale (cm) la cinci soiuri de cireș, în perioada 2014-2015.

Tabel

Influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra valorilor medii a lungimii creșterilor anuale (cm), în perioada 2014-2015

The influence of root pruning and the cultivar on average length of shoots (cm) during 2014-2015

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Lungimea creșterilor anuale, în special în primii ani din viața pomilor, reprezintă un indicator important al creșterii și potențialului de rodire, precum și realizarea unui echilibru între cele două procese. De asemenea, ramurile anuale, poziționate corect în coroana pomului, formează un cadru solid de ramuri, permite pătrunderea luminii și a aerului, induce formarea florilor și a formațiunilor de rod, limitează vigoarea de creștere a pomilor și menține o formă echilibrată (MITRE și colab., 2012).

Datele din tabelul arată o influență importantă asupra lungimii medii a creșterilor anuale, cu diferențe asigurate statistic. Cea mai mare valoare a acestui parametru s-a înregistrat la varianta cu rădăcini netăiate (96,7 cm), în timp ce tăierea rădăcinilor a determinat o reducere a lungimii creșterilor anuale, și anume 49,6 cm.

În ceea ce privește influența soiului asupra lungimii creșterilor anuale, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul ‘Bigarreau Burlat’, și anume 111,3 cm, urmat de soiurile ‘Earlise’ (73,8 cm), ‘Merchant’ (71,3 cm), ‘Regina’ (66,5 cm), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’ (68,3 cm). Între soiul cu cea mai mare valoare (‘Bigarreau Burlat’) și restul soiurilor există diferențe semnificative, iar între soiul ‘Earlise’ și soiurile ‘Merchant’, ‘Kordia’ și ‘Regina’, nu există diferențe semnificative asigurate statistic, deși au prezentat valori diferite. Soiurile ‘Earlise’ și ‘Merchant’ s-au comportat asemănător, obținând aceeași valoare, de 95,3 cm.

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, cea mai mare valoare a înregistrat soiul ‘Bigarreau Burlat’ la varinta rădăcinilor netăiate, și anume 111,3 cm, iar cea mai mică valoare a obținut soiul ‘Regina’ (42,7 cm), la varianta rădăcinilor tăiate.

FERREE (1989), SCHUPP și FERREE (1988), au arătat faptul că tăierea rădăcinilor la pomii tineri, au determinat o creștere mai redusă a ramificațiilor anuale, ceea ce a condus la un control asupra vigorii de creștere a pomilor.

Un alt element care definește vigoarea de creștere a pomilor fructiferi este înălțimea lor.

În tabelul…. este prezentată influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra înălțimii pomilor (cm) la cinci soiuri de cireș, în perioada 2014-2015. Analizând datele din tabelul .. se poate observa faptul că există diferențe asigurate statistic între variante.

Indiferent de tratament, cea mai mare valoare a înălțimii pomilor s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’, și anume 383,5 cm, aflându-se la o diferență semnificativă și asigurată statistic față de restul soiurilor. Se poate observa faptul că celelalte soiuri s-au comportat asemănător, fără a exista diferențe statistice între ele, deși au prezentat valori diferite.

Indiferent de cultivar, cea mai mare valoare a înălțimii pomilor s-a obținut la varianta cu rădăcini netăiate (385,2 cm), iar cea mai mică valoare s-a obținut la varianta cu rădăcini tăiate, și anume 350,5 cm.

În ceea ce privește influența combinată a celor doi factori experimentali, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul ‘Bigarreau Burlat’ cu rădăcini netăiate (405,0 cm), iar cea mai mică valoare s-a obținut la soiul ‘Merchant’ cu rădăcini tăiate (342,7 cm).

Tabel…/Table

Influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra înălțimii pomilor (cm), în perioada 2014-2015

The influence of root pruning and the cultivar on height of the trees (cm) during 2014-2015

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În Tabelul …sunt prezentate date cu privire la influența tăierii rădăcinilor și a soiurilor de cireș asupra ariei secțiunii trunchiului (cm2).

Tabel/Table

Influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra ariei secțiunii trunchiului (cm2), în perioada 2014-2015

The influence of root pruning and the cultivar on average trunk sectional area (cm2) during 2014 – 2015

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În ceea ce privește influența soiului asupra ariei secțiunii trunchiului, soiul ‘Bigarreau Burlat’ a obținut cea mai mare valoare, și anume 50,8 cm2, iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul ‘Merchant’ (37,1 cm2). Între soiul cu cea mai mare valoare (‘Bigarreau Burlat’) și restul soiurilor, s-au notat diferențe semnificative, asigurate statistic. Aceste diferențe se pot explica doar din punct de vedere genetic. Soiurile ‘Earlise’, ‘Merchant’, ‘Kordia’ și ‘Regina’, s-au comportat asemănător, fără a înregistra diferențe statistice, deși au prezentat valori diferite.

Indiferent de cultivar, cea mai mare arie a secțiunii trunchiului s-a obținut la pomii cu rădăcini netăiate (45,2 cm2), iar cea mai mică valoare s-a obținut la pomii cu rădăcini tăiate, și anume 38,8 cm2.

Datele din tabel arată influența combinată a celor doi factori experimentali. Din acest punct de vedere, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul ‘Bigarreau Burlat’ cu rădăcini netăiate (55,5 cm2), iar cea mai mică valoare s-a obținut la soiul ‘Merchant’, în sistem cu rădăcini tăiate (36,3 cm2).

În tabelul …se poate observa faptul că indiferent de soi, cea mai mare producție s-a obținut la pomii cu rădăcinile tăiate (26,12 t/ha), iar cea mai mică producție s-a obținut la varianta cu rădăcinile netăiate, și anume 20,0 t/ha, cu diferențe semnificative și asigurate statistic între ele.

Tabel/Table

Influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra producției cumultate (t/ha) în perioada 2014-2015

The influence of the root pruning and the cherry cultivar upon cumulative yield (t/ha) of 2014 and 2015 growing seasons

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Indiferent de tratament, cea mai mare producție s-a obținut la soiul ‘Regina’, și anume 10,50 t/ha, iar cea mai mică la soiul ‘Earlise’, 8,37 t/ha. Între soiul cu cea mai mare valoare (‘Regina’) și restul soiurilor studiate există diferențe semnificative, asigurate statistic, iar restul soiurilor s-au comportat asemănător, fără a exista diferențe statistice între ele, deși au prezentat valori diferite.

În ceea ce privește influența combinată a celor doi factori, cea mai mare producție s-a obținut la soiul ‘Regina’, și anume 12,33 t/ha cu rădăcini tăiate, iar cea mai mare producție cumulată s-a obținut la soiul ‘Earlise’ (7,50 t/ha) în sistemul cu rădăcini netăiate.

Tabel/Table

Influența tăierii rădăcinilor și a soiului asupra indicelui de producție în perioada 2014-2015

The influence of root cutting and the cultivar on productivity during 2014-2015

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Analizând datele din Tabelul… se poate observa faptul că tăierea rădăcinilor a determinta creșterea indicelui de productivitate la cele cinci soiuri de cireș studiate. Patru dintre soiuri (‘Earlise’, ‘Regina’, ‘Merchant’, ‘Kordia’) s-au comportat asemănător, fără a exista diferențe asigurate statistic între ele. ‘Bigarreau Burlat’ a înregistrat cea mai mică valoare a indicelui de productivitate (0,09), aflâdu-se la o diferență semnificativă și asigurată statistic față de restul soiurilor analizate.

Indiferent de cultivar, cea mai mică valoare a indicelui de productivitate s-a obținut la varianta cu rădăcinile tăiate (0,14), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la sistemul cu rădăcinile netăiate (0,10). Acest lucru înseamnă faptul că tăierea rădăcinilor este o măsură sigură care poate să conducă la creșterea indicelui de productivitate. De asemenea este o măsură importantă pentru crearea unui echilibru între creștere și fructificare în livezile de mare densitate.

6.6 Influența portaltoilor Mahaleb și Gisela 5 asupra creșterii și fructificării la soiurile Bigarreau Burlat, Kordia și Regina

În perioada 2014-2015, s-au realizat observații și determinări privind influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5 asupra unor parametri de creștere (lungimea creșterilor anuale, aria secțiunii trunchiului, înălțimea pomilor, numărul ramurilor fructifere lungi și mijlocii) și fructificare (producția în anul 2014 și producția cumulată în perioada 2014-2015), la soiurile de cireș ‘Bigarreau Burlat’, ‘Kordia’ și ‘Regina’. Tehnologia de cultură a fost una specifică livezilor de mare densitate. Rădăcinile au fost tăiate pe ambele părți ale rândurilor de pomi, la distanța de 50 cm față de trunchi, sub un unghi de 45o și adâncimea de 30 cm, după cum urmează: prima tăiere s-a realizat toamna, în perioada căderii frunzelor, pe o parte a rândului de pomi, iar a doua tăiere s-a realizat primăvara, în perioada înfloritului, pe cealaltă parte a rândului.

Experiența a fost una bifactorială, și anume: primul factor experimental a fost portaltoiul, cu două graduări (mahaleb și Gisela 5), iar al doilea factor a fost reprezentat de soi, cu trei graduări (soiurile ‘Bigarreau Burlat’, ‘Kordia’ și ‘Regina’). Din combinarea factorilor experimentali, au rezultat 18 parcele experimentale care cuprind 6 variante (2 x 3) în trei repetiții.

Rezultatele obținute au fost prelucrate cu varianta de analiză statistică bifactorială, utilizând ca metodă de calcul analiza varianței, respectiv testul Duncan pentru a determina diferențele semnificative dintre variante.

În tabelul 1 sunt prezentate date cu privire la influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5 și a soiului asupra înălțimii pomilor (cm) la trei soiuri de cireș, în perioada 2014-2015.

Tabel 6.6.1 /Table 6.6.1

Influența portaltoiului și a soiului asupra înălțimii pomilor (cm)

Influence of the rootstock and the cultivar on the cherry tree height (cm)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Datele din tabelul 1 arată o importanță influență a portaltoilor și a soiurilor asupra mediei înălțimii pomilor la cele trei soiuri de cireș studiate, cu diferențe semnificative, asigurate statistic. Analizând influența soiului asupra acestui parametru, cea mai mare înălțime a pomilor s-a înregistrat la soiul Bigarreau Burlat (390.7 cm), care s-a aflat la o diferență semnificativă și asigurată statistic față de restul soiurilor. Cea mai mică valoare a prezentat soiul Regina, și anume 369.7 cm.

În ceea ce privește influența portaltoiului asupra înălțimii pomilor, cea mai mare valoare au prezentat soiurile altoiți pe mahaleb, și anume 389.7 cm, iar portaltoiul Gisela 5 a determinat o înălțime a pomilor mai mică(364.3 cm).

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, înălțimea cea mai mare a prezentat soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb, iar cea mai mică înălțime a prezentat soiul Kordia altoit pe Gisela 5.

Datele din tabelul 2 prezintă influența portaltoilor și a soiurilor asupra lungimii medii a creșterilor anuale la cele trei soiuri de cireș, cu diferențe semnificative, asigurate statistic.

Tabel 2/Table 2

Influența portaltoiului și a soiului asupra lungimii creșterilor anuale la soiurile de cireș studiate (cm)

Influence of the rootstock and the cultivar on the cherry tree shoots length (cm)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În ceea ce privește influența cultivarului asupra lungimii creșterilor anuale , cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Bigarreau Burlat, și anume 115.0 cm, urmat de soiurile Regina (98 cm) și Kordia (94.5 cm). Între soiul Bigarreau Burlat și restul soiurilor studiate au existat diferențe semnificative și asigurate statistic.

Referitor la influența portaltoiului asupra soiurilor, cea mai mare valoare la acest parametru s-a înregistrat la soiurile altoite pe mahaleb (111.7 cm), iar cea mai mică valoare s-a obținut la pomii altoiți pe Gisela 5 (93.3 cm).

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali cele mai lungi creșteri anuale s-au obținut la soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb, și anume 128.0 cm, iar cele mai scurte la soiul Regina altoit pe Gisela 5 (88.3 cm).

În Tabelul 3 sunt prezentate date cu privire la influența portaltoilor și a soiurilor asupra ariei secțiunii trunchiului (cm2) la cele trei soiuri de cireș.

Tabel 3/Table 3

Influența portaltoiului și a soiului asupra ariei secțiunii trunchiului (cm2)

Influence of the rootstock and the cultivar on the trunck sectional area of cherry tree (cm2)

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În ceea ce privește influența soiului asupra ariei secțiunii trunchiului, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Bigarreau Burlat (61.6 cm2), urmat de soiurile Kordia (50.0 cm2) și Regina (48.8 cm2). Între soiul cu cea mai mare valoare a acestui parametru (Bigarreau Burlat) și restul soiurilor studiate au existat diferențe semnificative și asigurate statistic.

Indiferent de cultivar, cea mai mare arie a secțiunii trunchiului s-a obținut la soiurile altoite pe mahaleb, și anume 59.1 cm2, iar cea mai mică valoare s-a obținut la soiurile altoite pe Gisela 5 (47.8 cm2).

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb a înregistrat cea mai mare valoare a secțiunii trunchiului, și anume 66.7 cm2, iar cea mai mică valoare a acestui parametru a prezentat soiul Regina altoit pe Gisela 5 (43.2 cm2).

Datele tabelului 4 prezintă influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5, și a soiului asupra numărului de ramuri fructifere lungi. În ceea ce privește influența soiului asupra acestui parametru, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Kordia (44.2), urmat de soiul Bigarreau Burlat (36.6), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul Regina (33.9). Între soiul cu cele mai multe ramuri fructifere lungi (Kordia) și celelalte soiuri studiate, au existat diferențe semnificative asigurate statistic.

Indiferent de soi, cea mai mare valoare a numărului de ramuri fructifere lungi s-a obținut la pomii altoiți pe mahaleb, și anume 46.7, iar cele mai puține ramuri fructifere lungi s-au obținut la varianta cu pomii altoiți pe Gisela 5 (33.2).

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb a înregistrat cea mai mare valoare a numărului de ramuri fructifere lungi, și anume 46.7, iar cea mai mică valoare a acestui parametru a prezentat același soi, Bigarreau Burlat, altoit pe Gisela 5 (26.4).

Tabel 4/Table 4

Influența portaltoiului și a soiului asupra numărului de ramuri fructifere lungi

Influence of the rootstock and the cultivar on the number of cherry tree long fruiting branches

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Datele tabelului 5 prezintă influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5, și a soiului asupra numărului de ramuri fructifere mijlocii.

Tabel/Table

Influența portaltoiului și a soiului asupra numărului de ramuri fructifere mijlocii

Influence of the rootstock and the cultivar on the number of cherry tree short fruiting branches

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

În ceea ce privește influența soiului asupra acestui parametru, nu s-au înregistrat diferențe semnificative, asigurate statistic, deși soiurile au prezentat diferențe valorice. Cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Bigarreau Burlat (101.6), urmat de soiul Regina (101.0), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul Kordia (97.2).

Indiferent de soi, cea mai mare valoare a numărului de ramuri fructifere mijlocii s-a obținut la pomii altoiți pe Gisela 5, și anume 120.8, iar cele mai puține ramuri fructifere lungi s-au obținut la varianta cu pomii altoiți pe mahaleb (79.1).

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, soiul Bigarreau Burlat altoit pe Gisela 5 a înregistrat cea mai mare valoare a numărului de ramuri fructifere mijlocii, și anume 136.4, iar cea mai mică valoare a acestui parametru a prezentat același soi, Bigarreau Burlat, altoit pe mahaleb (66.7).

În figura … sunt prezentate date cu privire la influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5, și a soiului asupra producției în anul 2014, calculată în kg/pom.

*Notă: Diferențele dintre oricare două variante sunt nesemnificative, dacă valorile lor sunt urmate de aceeași literă, sau grup de litere.

Figura 1 Producția în anul 2014 (kg/pom)

Figure 1 Yield of the cherry tree in 2014 (kg/tree)

Datele din Figura 1 arată o influență importantă asupra producției din anul 2014, cu diferențe asigurate statistic. Cea mai mare valoare a acestui parametru s-a înregistrat la varianta cu pomii altoiți pe Gisela 5 (4.6 kg/pom), în timp ce pomii altoiți pe mahaleb au determinat o producție de două ori mai mică comparativ cu pomii altoiți pe Gisela 5, și anume 2.1 kg/pom.

În ceea ce privește influența soiului asupra producției în anul 2014, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Regina, și anume 4.0 kg/pom, urmat de soiurile ‘Kordia’ (3.4 kg/pom), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul ‘Bigarreau Burlat’ (2.6 kg/pom). Între soiul cu cea mai mare valoare (Kordia) și restul soiurilor au existat diferențe semnificative, dar și între soiul Kordia și Bigarreau Burlat.

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, cea mai mare producție s-a înregistrat soiul ‘Regina’ altoit pe Gisela 5, și anume 5.5 kg/pom, iar cea mai mică valoare a obținut soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb(1.6 kg/pom).

În figura 2 sunt prezentate date cu privire la influența portaltoilor mahaleb și Gisela 5, și a soiului asupra producției cumulate în periaoda 2014-2015, calculată în kg/pom.

Fig/Fig Producția de fructe în anul 2014-2015 (kg/pom)

Cumulated yield of sweet cherry tree in 2014-2015 (kg/tree)

Fig/Fig Producția cumulată de fructe în perioada 2014-2015 (kg/pom)

Cumulated yield of sweet cherry trees, 2014-2015 (kg/tree)

Analizând influența cultivarului asupra producției cumulate în perioada 2014-2015, cea mai mare valoare s-a obținut la soiul Regina, și anume (7.6 kg/pom), urmat de soiul Kordia (7.2 kg/pom), iar cea mai mică producție s-a obținut la soiul Bigarreau Burlat, de 5.6 kg/pom. Între soiul cu cea mai mare producție cumultată (Regina) și soiul Bigarreau Burlat, au existat diferențe asigurate statistic. Soiurile Regina și Kordia s-au comportat asemănător, fără a prezenta diferențe semnificative asigurate statistic.

Cea mai mare producție cumulată în perioada 2014-2015 s-a obținut la soiurile altoite pe Gisela 5 (8.9 kg/pom), iar soiurile altoite pe mahaleb au determinat o producție cumulată cu aproximativ 50% mai mică decât soiurile altoite pe Gisela 5, și anume 4.7 kg/pom.

Analizând influența combinată a celor doi factori experimentali, cea mai mare producție cumulată s-a înregistrat soiul ‘Regina’ altoit pe Gisela 5, și anume 9.8 kg/pom, iar cea mai mică valoare a obținut soiul Bigarreau Burlat altoit pe mahaleb (3.6 kg/pom).

6.7 Viabilitatea și capacitatea de germinare a polenului la cele zece soiuri de cireș studiate

Viabilitatea polenului este importantă deoarece se află în strânsă legătură cu producția obținută și calitatea fructelor și permite cunoașterea valorii de genotip ca polenizator în combinațiile interfertile, precum și a hibridărilor artificiale (ARDELEAN, 1994). Germinarea polenului depinde de condiții diferite, precum factorii de mediu sau condițiile de nutriție ale speciilor și soiurilor utilizate (ERCISLI, 2007).

Capacitatea de viabilitate și germinabilitate a polenului a fost studiată la zece soiuri de cireș (‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Karina’ ‘Kordia’ și ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’) altoite pe Gisela 5. Florile au fost recoltate în luna aprilie, anul 2014 înainte să se deschidă, de la 10 exemplare de pomi din fiecare cultivar. Anterele s-au păstrat în cutii Petri, într-un mediu format din 25% acid acetic glacial și 75% alcool etilic absolut. După păstrarea anterelor timp de 2 ore, viabilitatea polenului s-a determinat microscopic, utilizând obiectiv de 40x, folosind metoda colorimetrică cu iod în iodură de potasiu. Capacitatea de germinare a polenului s-a determinat prin cultivarea polenului în cutii Petri pe un mediu solid format din 1.5 g agar + 15 g zaharoză + 100 ml apă distilată, la o temperatură de incubare de 10o C și 20o C.

În figura ..este prezentată capacitatea de viabilitate a polenului la cele zece soiuri de cireș studiate.

Fig 1. Viabilitatea polenului la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. Pollen viability of the ten sweet cherry cultivars studied

Polenul fertil, în prezența iodului în iodură de potasiu, s-a colorant în roșu carmin, iar polenul neviabil s-a colorant ușor sau deloc. Procentul de viabilitate a variat între 31,99% la soiul ‘Summit’ și 77,49% la soiul ‘Regina’. Soiul cu cel mai mare procent de viabilitate a polenului (Regina) a fost urmat de soiurile ‘Canada Giant’, ‘Karina’ și Bigarreau Burlat care au înregistrat mai mult de 60% polen viabil. Valori mai mici s-au înregistrat la soiurile Lapins (40,4%), Kordia (43,51%), Earlise (44,57%), Merchant (46,33%) și Sylvia (50,33 %).

TOSUN și KOYUNCU, 2007, au investigat capacitatea de viabilitate la soiurile Bigarreu Gaucher, Bing, Noble, Starks Gold, Stella, Van, Vista și 0900 Ziraat, utilizând două metode, și anume TTC (clorură de 2, 3, 5 – trifenil tetrazoliu) și FDA (diacetat de fluoresceină). După 2 ore, viabilitatea s-a analizat la microscop, obținându-se următoarele rezultate: și cea mai mare capacitate de viabilitate a polenului s-a înregistrat la soiul Noble, cu o valoare de 87,87%, urmat de soiul Van (85 %), Bigarreu Gaucher (84,50%), Bing (83,75%), Starks Gold (81,75%), Stella (81,50%), 0900 Ziraat (79,79%), iar cea mai mică viabilitate a polenului s-a înregistrat la soiul Vista, și anume 71,75%.

Procentul de germinabilitate a polenului a fost studitat după 3 ore (Figura ) și după 24 ore (Figura ) de incubare la temperaturi de 10oC și 20oC.

Fig. 2 Germinarea polenului după 3 ore de incubare la 10oC și 20oC

Pollen germination after 3 hours of incubation at 10oC and 20oC

Analizând capacitatea de germinare a polenului după 3 ore de incubare la temperatura de 10oC, cel mai mare procent s-a obținut la soiul Regina, și anume 82,75%, iar cel mai mic procent s-a obținut la soiul Karina, 23,25%. Soiul Regina a fost urmat de soiurile Earlise (73,29%), Lapins (70,68%) și Summit (61,22%) cu peste 60% capacitate de germinare a polenului. Soiuri care au înregistrat valori mai mici de 50% la acest caracter au fost Canada Giant (48,85%), Kordia (48,10%), Bigarreau Burlat (46,78%), Sylvia (38,14%) și Karina, cu cea mai mică valoare.

Fig. 3 Germinarea polenului după 24 ore de incubare la 10oC și 20oC

Pollen germination after 24 hours of incubation at 10oC and 20oC

Valorile maxime de germinare s-au înregistrat la soiul ‘Earlise’ cu 91,46 %, la temperatura de 20oC după 24 de ore de incubare. Cea mai mică valoare s-a înregistrat la soiul ‘Kordia’, cu o capacitate de germinare a polenului de 53,42% (Fig.3)

Fig. 4 Germinarea polenului la soiurile ‘Earlise’ și ‘Kordia’ după 24 de ore de incubare la 20oC

Temperatura influențează capacitatea de viabilitate și germinabilitate a polenului, polenul germinează cel mai bine la temperatura de 20oC.

VULETIN și colab., 2009, au investigat capacitatea de germinare și viabilitatea polenului la șase soiuri de cireș (Bing, Gomilicka, Hedelfinger, Lambert, Stonska și Tugarka), utilizând testul de germinare in vitro și testul de reacție fluorocromatică (FCR). Capacitatea de germinare a variat între 22% (la soiul Tugarka) și 61% (la soiul Hedelfinger). În ceea ce privește viabilitatea polenului, cea mai mare valoare s-a înregistrat la soiul Tugarka (84%) și Bing (83%) urmat de Gomilicka (72%), Lambert (70%), Hidelfinger (69%) și Stonska (65%).

6.8 Corelațiile dintre caracterele studiate

Analiza relațiilor existente între caracterele urmărite este de mare importanță, datorită faptului că permite selecția genotipurilor care posedă simultan asocierea mai multor caractere utile. Cu ajutorul corelației Pearson s-au stabilit o serie de corelții pentru evidențierea relațiilor existente între elementele de creștere și fructificare la soiurile de cireș studiate (‘Earlise’, ‘Bigarreau Burlat’, ‘Merchant’, ‘Karina’, ‘Kordia’, ‘Canada Giant’, ‘Summit’, ‘Sylvia’, ‘Lapins’ și ‘Regina’). Valoarea coeficientului de corelație ”r” poate varia între ± 1. Valorile apropiate de +1 indică o corelație pozitivă puternică; cele apropiate de -1 ne indică o corelație negativă puternică, iar valorile apropiate de zero ne indică faptul că între cele două caractere nu există nici o corelație.

În cadrul caracterelor analizate în experiență există legături pozitive sau negative, unele dintre acestea fiind strânse, asigurate statistic.

Pentru a observa corelațiile înregistrate statistic la soiurile studiate, calculele au fost realizate, măsurând zece pomi din fiecare soi. Rezultatele obținute au fost comparate cu probabilitățile de transgresiune de 5% și respectiv 1%.

6.5.1 Corelația dintre caracterele morfologice la cele zece soiuri de cireș studiate

În Fig. sunt prezentate date cu privire la corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și înălțimea pomilor (cm), date ce arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind distinct semnificativ (r=0,877, comparat cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80). Cu cât aria secțiunii trunchiului este mai mare, cu atât înălțimea pomilor este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și înălțimea pomilor la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the trunk cross section area (cm2) and the mean tree height (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Fig. Corelația dintre înălțimea pomilor (cm) și înălțimea trunchiului la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean tree height (cm) and the trunk height (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

În Figura .. este prezentată corelația dintre înălțimea pomilor (cm) și înălțimea trunchiului (cm) și arată faptul că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ negativ (r=-0,775). Cu cât pomii prezintă o înălțime mai mare, cu atât înălțimea trunchiului este mai mică.

Fig. Corelația dintre înălțimea medie a pomilor (cm) și lungimea medie a creșterilor pe ax (cm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean tree height (cm) and the mean lenght of branches on the ax (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre înălțimea medie a pomilor și lungimea medie a creșterilor pe ax la soiurile de cireș analizate, prezentată în Figura. , indică o legătură, asigurată statistic, distinct semnificativă (r=0,885). Cu cât înălțimea pomilor este mai mare, cu atât lungimea creșterilor pe ax este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre înălțimea medie a pomilor (cm) și lungimea medie a creșterilor anuale vegetative (cm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean tree height (cm) and the mean lenght of annual vegetative shoots (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

În Fig. sunt prezentate date cu privire la corelația dintre înălțimea pomilor (cm) și lungimea medie a creșterilor anuale vegetative (cm). Rezultatele obținute, comparate cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80), arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind distinct semnificativ (r=0,845). Cu cât înălțimea pomilor este mai mare, cu atât lungimea creșterilor anuale vegetative este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și lungimea medie a creșterilor pe ax (cm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the trunk cross section aria (cm2) and the mean lenght of branches on the ax (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Analiza corelației dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și lungimea medie a creșterilor pe ax (cm) (Figura..) arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r=0,696, comparat cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80). O arie a secțiunii trunchiului mai mare, induce o lungime mai mare a creșterilor pe ax, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și lungimea medie a creșterilor anuale vegetative (cm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the trunk cross section aria (cm2) and the mean lenght of annual vegetative shoots (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și lungimea medie a creșterilor anuale vegetative la soiurile de cireș analizate, prezentată în Figura…, indică o legătură directă, distinct semnificativ pozitivă (r=0,884). Pomii care realizează aria secțiunii trunchiului mai mare, determină o lungime mai mare a creșterilor anuale vegetative.

Fig. Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și înălțimea trunchiului (cm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the trunk cross section aria (cm2) and the trunk height (cm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre aria secțiunii trunchiului (cm2) și înălțimea trunchiului (cm) la cele zece soiuri studiate (Figura…) arată faptul că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ negativ (r=-706). Cu cât valoarea ariei secțiunii trunchiului este mai mare, cu atât înălțimea trunchiului este mai mică, între cele două existând o relație directă și negativă.

Fig. Corelația dintre lungimea medie a creșterilor pe ax (cm) și număr de buchete de mai la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean lenght of branches on the ax (cm) and the number of spur fruiting branches of the ten sweet cherry cultivars studied

Analiza corelației dintre lungimea medie a creșterilor pe ax și numărul de buchete de mai obținute (Figura..) arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r=0,650). Soiurile care au prezentat o lungime mai mare a creșterilor pe ax, au determinat un număr mai mare de buchete de mai, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

6.5.2 Corelația dintre caracterele de producție la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. Corelația dintre numărul mediu de creșteri pe ax și producția cumulată în perioada 2014-2015 (kg/pom) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean number of branches on the ax and the cumulative yield in the period 2014-2015 (kg/tree) of the ten sweet cherry cultivars studied

Analiza corelației dintre numărul mediu de creșteri pe ax și producția cumulată în perioada 2014-2015 (kg/pom) (Figura..) arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r=0,688), comparat cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80). Cu cât numărul de creșteri pe ax în coroana pomului este mai mare, cu atât producția este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre numărul mediu de creșteri pe ax și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean number of branches on the ax and fruits weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre numărul mediu de creșteri pe ax (cm) și greutatea fructelor (g) (Figura…) arată că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind dinstinct semnificativ (r = 0,826). Un număr mare de creșteri pe ax induce o greutate mare a fructelor, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre producția cumulată în perioada 2014-2015 (kg/pom) și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean number of branches on the ax and fruits weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

În Fig. sunt prezentate date cu privire la corelația dintre producția cumulată în perioada 2014-2015 (kg/pom) și greutatea fructelor. Rezultatele obținute, comparate cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80), arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r=0,700). Cu cât producția este mai mare, cu atât greutatea fructelor este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă. Soiurile care au înregistrat producții cumulate mari au obținut și fructe de calitate superioară, având greutate mare.

Fig. Corelația dintre numărul de fructe și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the mean number of fruits and fruits weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre numărul de fructe și greutatea fructelor (g) arată că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ negativ (r = – 0, 705). Cu cât numărul de fructe este mai mare, cu atât greutatea fructelor este mai scăzută, între cele două caractere existând o relație directă și negativă. Se poate deduce faptul că un număr mare de fructe duce la formarea de fructe mici.

6.5.2 Corelația dintre caracterele și calitatea fructelor la cele zece soiuri de cireș studiate

În Figura În Fig. sunt prezentate date cu privire la corelația dintre greutatea fructelor (g) și înălțimea fructelor (mm) la cele zece soiuri de cireș studiate. Rezultatele obținute, comparate cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80), arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r = 0,718). Cu cât greutatea fructelor este mai mare, cu atât înălțimea fructelor este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre greutatea fructelor (g) și înălțimea fructelor (mm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the fruits weight (g) and the fruit height of the ten sweet cherry cultivars studied

Fig. Corelația dintre diametrul mare al fructelor (mm) și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between the big diameter of fruits and the fruit weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Se corelează semnificativ și pozitiv diametrul fructelor (mm) și greutatea fructelor (r=0,679), rezultate prezentate în Figura.., care arată legătura directă între cele două caractere. Soiurile care au înregistrat valori ridicate a diametrului fructelor, au determinat fructe de calitate superioară, cu greutate mare.

Fig. Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between textural firmness (N/mm2) of fruits and the fruit weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și greutatea fructelor (g) este prezentată în Figura… și arată faptul că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind dinstinct semnificativ (r = 0,854). Cu cât fermitatea fructelor este mai ridicată, cu atât greutatea fructelor este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă. Aceste rezultate susțin ideea că soiurile cu fructe mai ferme vor avea greutate mare. Ambele caracteristici determină calitatea fructelor.

Fig. Corelația dintre conținutul în zahăr (oBrix) și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between sugar content (oBrix) and fruits weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre conținutul în zahăr (oBrix) și greutatea fructelor (g) (Figura) arată că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind foarte semnificativ (r = 0,907). Cu cât greutatea fructelor (g) este mai ridicată, cu atât conținutul în zahăr este mai mare, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă.

Fig. Corelația dintre conținutul de vitamina C (mg %) și greutatea fructelor (g) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between vitamin C content (mg %) and fruits weight (g) of the ten sweet cherry cultivars studied

Analiza corelației dintre conținutul de vitamina C (mg %) și greutatea fructelor (g)(Figura..) arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r=0,670, comparat cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80). Aceasta însemnă faptul că fructele care prezintă greutate mare, determină un conținut ridicat de vitamina C, între cele două caractere existând o relație directă și pozitivă, determinând calitate superioară fructelor.

Fig. Corelația dintre conținutul de vitamina C (mg %) și diametrul fructelor (mm) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between vitamin C content (mg %) and the diameter of fruits (mm) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre conținutul de vitamina C (mg %) și diametrul fructelor (mm) la cele zece soiuri de cireș analizate, (Figura) este semnificativ pozitivă (r = 0,758), adică, cu cât conținutul fructelor în vitamina C va fi mai mare, ca atât fructele vor avea diametrul mai mare, existând o dependență strânsă între cele două caractere.

Fig. Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și conținutul în zahăr (oBrix) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between textural firmness (N/mm2) of fruits and sugar content (oBrix) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și conținutul în zahăr (oBrix) la cele zece soiuri de cireș studiate arată că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind dinstinct semnificativ pozitiv (r = 0, 886). Aceasta înseamnă că, odată cu creșterea ferimității, crește și conținutul în zahăr al fructelor, între cele două caractere existând o relație pozitivă.

Fig. Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și aciditatea totală a fructelor (% acid malic) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between textural firmness (N/mm2) of fruits and acidity content (% malic acid) of the ten sweet cherry cultivars studied

Corelația dintre fermitatea structo-texturală (N/mm2) și aciditatea totală a fructelor (% acid malic) la cele zece soiuri de cireș studiate că există o dependență strânsă între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ pozitiv (r = 0,747). Aceasta corelație directă și pozitivă demonstrează faptul că fructele ferme determină o creștere a conținutul în acizi organici.

Fig. Corelația dintre aciditatea totală a fructelor (% acid malic) și conținutul în zahăr (oBrix) la cele zece soiuri de cireș studiate

Fig. The correlation between acidity content (% malic acid) and sugar content (oBrix) of the ten sweet cherry cultivars studied

În Figura În Fig. sunt prezentate date cu privire la corelația dintre aciditatea totală a fructelor (% acid malic) și conținutul în zahăr (oBrix) la cele zece soiuri de cireș studiate. Rezultatele obținute, comparate cu probabilitățile de transgresiune P 5% = 0,67 și P 1% = 0,80), arată faptul că există o depedendeță între cele două caractere, coeficientul de corelație fiind semnificativ (r = 0,658). Aceasta corelație directă și pozitivă demonstrează faptul că fructele acide determină un conținut ridicat de zahăr.