Cetatea Alba Carolina model de dezvoltare cultural-turistica [301774]

[anonimizat] :

–  motivul alegerii temei

Cetatea Alba Carolina a avut parte de o dezvoltare continua din anii care au urmat revolutia si pana in prezent in ceea ce priveste turismul si reabilitarea principalelor obiective din cetate.

contextul stiintific

Pentru a defini turismul cultural mai întâi de toate trebuie să determinăm sensul termenului de cultură. cultura este "[anonimizat], credințe, artă, morală, lege, obiceiuri și orice alte capacități și obiceiuri dobândite de om ca membru al societății "

Cultura se referă la depunerea cumulativă a cunoștințelor, a experienței, a convingerilor, valori, atitudini, sensuri, ierarhii, religie, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. ( János Csapó, 2012)

[anonimizat] o înțelegere a obiceiurilor, a tradițiilor, a mediului fizic, a [anonimizat], arheologică sau culturală care rămân din timpuri stravechi. Turismul cultural diferă de turismul de agrement în sensul că urmărește obținerea unui tip de turism prin ințelegerea sau aprecierea naturii locului vizitat "([anonimizat] 1997)

[anonimizat], una dintre ele include următoarele:

Turismul patrimoniului: în mare măsură preocupat de interpretarea și reprezentarea trecutului;

Turismul de artă: [anonimizat], [anonimizat];

Turismul cultural urban: majoritatea orașelor oferă diverse atracții culturale;

Turismul cultural rural: [anonimizat], turismul agricol;

Turismul cultural indigen: persoanele indigene implicate în toate activitățile;

Turismul cultural contemporan: tipul de turism în care activitățile culturale sunt influențate de cele mai recente tendințe

Pentru a [anonimizat]. [anonimizat]-economică, dezvoltarea zonei în cauză.

O altă clasificare a turismului cultural:

– Turismul creativ: [anonimizat]: a ieșit din mișcarea conștientă a turiștilor europeni care au devenit conștienți de acest fapt că mare parte a [anonimizat]

– Turismul de viață: o experiență personalizată facilitată de o agenție de turism pentru fiecare vizitator individual se ocupă de interesele sale profesionale, (Sanda,2016)

Care este profilul turistului cultural? [anonimizat]:

• câștigă mai mulți bani și cheltuie mai mulți bani în timp în vacanță;

• petrece mai mult timp într-o zonă în vacanță;

• este foarte posibil să rămână la hoteluri sau moteluri;

• este foarte probabil să faca cumpărături;

• este mai educat decât publicul larg;

• include mai multe femei decât bărbați.

• tinde să fie în categorii de vârstă mai înaintată. (Ted Silberberg,1995)

Europa este una dintre regiunile lumii cu cea mai mare concentrare de situri de patrimoniu și este de asemenea destinația turistică de top din lume. Chiar dacă fiecare țară europeană are un caracter unic si o dotare culturală valoroasă, evoluția socio-economică a fiecărei țări aduce diferențe în stadiul de dezvoltare. Lucrarea de față vizează evidențierea importanței a activităților turistice în dezvoltarea durabilă a unei zone turistice cu ajutorul unei forme specifice de turism bazată pe bunurile culturale și istorice.( Drăgulănescu, Stanciulescu,Ion, Stan, 2014)

Țările din Europa Centrală și de Est care au apărut din experiențele guvernului comunist au trebuit să se adapteze consecințelor schimbărilor în fluxurile turistice. Turismul cultural a fost considerat ca având o importanță deosebită nu numai ca o nouă piață de creștere dar și din motive politice, ca mijloc de a produce imagini favorabile ale acestor țări.

Țările generatoare de turism sunt agenți cheie în procesul de formare a imaginii. Promovarea acestui turism și conștientizarea consecințelor. Printr-un interviu cu reprezentanții unui numărmare de țări, sa ajuns la concluzia că turismul cultural a fost văzut foarte pozitiv și a fost important pentru toți, dar a fost văzut pe piață mai degrabă în ​​termeni politici. Agenții de turism intervievati au avut o viziune specială privind patrimoniul turismului cultural și au recunoscut puțini probleme legate de utilizarea culturii în scopuri turistice.(Hughes, Allen,2003)

Arhictectura reprezinta un punct foarte important al turismului cultural. Detaliile arhitecturii dezvăluie fundamental interpretarea întregului întreg mediu și antropic. Grija și alegerea materialelor, schimbarea în scară și exprimarea în materie lingvistică a proiectului reprezintă o modalitate pentru conservarea peisajului. Includerea elementelor de referință, ca puncte dinstictive, sunt utilizate pentru orientarea și comunicarea contextului. Aceste elemente ajuta la formarea cadrului original.(Pujia, 2016)

O țară poate prezenta patrimoniul său cultural, cu o gamă variată de elemente inclusiv ospitalitate, arhitectura specifică, gastronomie locală, produse tipice de artizanat, evenimente tradiționale și toate acele particularități care descriu viața acestei națiuni.

În această epocă de uniformitate și standardizare putem observa o mare atenție acordată crearii de produse globale, astfel bunurile și chiar serviciile oferite de o singură țară pot sa devina foarte asemănătoare cu cele oferite de alte țări. În acest context, necesitatea de a încuraja diversitatea culturală și de a promova identitatea locală, atât ca resursă turistică, cât și ca moștenire culturală a devenit obligatia tuturor de a o duce în viitor catre urmatoarele generații, fiind o prioritate a fiecăruia dintre noi.

Turismul de success si eficient nu depinde exclusiv de echipamentul turistic ci și de dotarea unei locații,de o infrastructură de nivel înalt sau pe o locuință adecvată, ci pe capacitatea furnizorilor de servicii turistice de a crea un "produs" specific de călătorie care să reflecte tradițiile locale si sa dezvăluie cele mai interesante experiențe pe care le-ar putea avea un vizitator. ( Drăgulănescu, Stanciulescu,Ion, Stan, 2014)

Într-o privire mai atentă, factorii culturali joacă un rol determinant în activitățile proiectate să promoveze transferul sau schimbul de cunoștințe și idei, elementele enumerate mai jos sugerează câteva entități, evenimente și activități care pot genera un flux turistic bazat pe acești factori: Biblioteci, muzee, expoziții; Muzică, teatru, cinema; Călătorii educaționale, pe termen scurt,cursuri; Școli și universități pentru studii și cercetări pe termen lung; Științifice și expeditii arheologice; cinematografice; Conferințe, congrese, Întâlniri, seminarii (Charles, Goelder și Brent, 2006).

Tab.1 Types of Cultural Tourism; Ioan Petroman , Cornelia Petroman, Diana Marin, Ramona Ciolac, Loredana Văduva, Ioana Pandur; 2013

In Romania turismul cultural este foarte bine diversificat si totodata apreciat de turistii straini sau din interiorul tarii. Zonele popularizate de turisti detin si o infrastructura de cazare si alimentatie foarte bine dezvoltata .

Puncte slabe ale turismului cultural din Romania:

 Nivelul de instruire relativ redus al ghizilor in Turismul cultural (în special circuitele) și ghizii de la diverse obiective turistice;

 Nerespectarea obiectivului turistic ca a sursa financiară suplimentară sau nu sunt gestionrea gresita a administrației locale

 Marketingul punctelor culturale de interes este redus mai ales la nivel regional / local, deci de aici lipsa cunoasterii valorii lor;

 Cercetările de piață se reduc la numarul de vizitatori pe care ii are o regiune.

 rigiditatea instituțiilor culturale cu privire la schimbarea programului de vizitare, indiferent de sezonul turistic

 Lipsa evenimentelor culturale legate de anumite puncte turistice de interes;

 Lipsa de conștientizare la nivel național a importantei patrimoniumui national in prezent dar si in viitor;

Puncte tari ale turismului cultural din Romania:

• Bogăția materialului cultural și material immaterial din Patrimoniul României;

• Multiculturalismul spațiului românesc;

• Numărul relativ mare de obiective turistice incluse in lista patrimoniului mondial de către UNESCO;

– existența umor structuri turistice cu funcțiuni de cazare de 3 * și 4 * în toate orașele importante din România, respective Principalele regiuni etnografice;

• Existența unor personalități cunoscute în lumea noastră Cultura – Enescu, Brâncuși; (Mazilu,2013)

Cap I. Favorabilitatea si restrictivitatea pozitiei geografice a

Pozitia geografica a judetului

Se afla in partea central- vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului. Se invecineaza la  nord-Cluj; la nord-vest-Bihor, Arad; la sud-vest-Hunedoara; la sud-Valcea; la est-Sibiu; la nord-est-Mures. Suprafata este de 6242 kmp (2,6% din teritoriul țării), fiind al 16-lea județ ca mărime, încadrându-se în categoria județelor de mărime mijlocie. Judetul Alba se suprapune peste Muntii Occidentali (Muntii Apuseni), Carpatii Meridionali (Muntii Sebesului), zonele montane ocupand peste 50% din suptafata totala a judetului; zona de podis reprezinta 20 % din suprafata si este reprezentata de Podisul Tarnavelor, jonele joase ale judetului sunt date de depresiunea Alba Iulia-Turda si de luncile raurilor. ( Monografie Romania)

Pe teritoriul judetului Alba intalnim urmatoarele unitati de relief care au adus judetului o mai mare atractivitate. In partea Nordica intalnim: Muntii Bihor, partea sud-estica facand parte din teritoriul judetului Alba, in acesti munti este reprezentativ relieful carstic cu chei (Ordancusa), cu pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Radani, Pojarul Politei). Muntele Gaina reprezentat de pajisti intinse la altitudinea de 1000-1200 m. Muntele Mare asemanator unei cupole uriase, este special prin contrastul dintre netezimea culmilor si abruptul vailor. Muntii Trascaului reprezinta cea mai estinsa unitate montana din cadrul judetului aici apar toate tipurile de carst intalnite la noi in tara: carstul de platou (Ciumerna), de masive izolate (Coltii Trascaului) si de creasta (Creasta Ramenetului). Muntii Metaliferi cu forme de relief destul de monotone dezvoltate pe rocile sedimentare, din loc in loc aparand varfuri ascutite, neck-uri si conuri ( Detunata, Poenita, Breaza). Exista si numeroase depresiuni montane situate in zonele de contact sau pe vai : Depresiunea Abrudului, Depresiunea Campeni, Depresiunea Lupsa, Culoarul Ponorului, Depresiunea Mogosului, Depresiunea Salciua, Depresiunea Almasului, Depresiunea Zlatna, Dep Amploi, Trascau si depresiunea Poiana Ampoiului.

Din unitatile montane din partea sudica fac parte: Muntii Sureanu care se desprind din nodul orografic al Parangului, pe inaltimi pastreaza urmele glaciatiunii cuaternare: circuri , praguri, morene, “spinari de berbec” si blocuri netezite. Muntii Cindrelului, se afla la limitele teritoriale ale judetului su aspectul unor cupole latgi cu forme greoaie.

Zona centrala cu zone de deal si depresiuni. Dealurile piemontale ale Sebesului, Dealurile piemontale ale Trascaului care fac legatura dintre unitatea montana si culoarul Muresului. Podisul Transilvaniei cu subunitatile: Podisul Tarnavelor, Podisul Secaselor,Podisul Mihaceni si Dealul Bilag. Culoarul Muresului este o unitate depresionara de contact, aflata intre muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei.

Raurile din judet apartin in totalitate bazinului hidrogafic al raului Mures. Raurile au regim permanent si in general izvorasc din Carpatii Meridionali la peste 2000 m. Muresul este cel mai important rau de pe teritoriul judetului.

Clima judetului Alba este continentala, cu usoare nuante de excesivitate in regiunile de ses si de podis si temperat continentala moderat in zonele de munte. Datorita muntilor se realizeaza zonarea verticala si reprezinta si o bariera orografica, in schimb culoarul Muresului permite patrunderea maselor de aer din ambele sensuri.

Din punct de vedere al accesibilitatii Alba Iulia are o pozitie favorabila, din punct de vedere rutier fiind la o distanta de 349 de km de Bucuresti, iar fata de orasele mari de importanta regionala fiind la: 97 de km distanta fata de Cluj, 225 de km fata de Timisoara, 70 de km fata de Sibiu, 240 de km fata de Brasov. Prin judetul Alba trec 2 drumuri de importanta europeana, E81 care face legatura intre Satu Mare – Cluj Napoca – Alba Iulia – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – București – Constanța si E68 care face legatura intre Arad – Deva – Alba Iulia – Sibiu – Brașov.

Din punct de vedere al accesibilitatii aeriene, nu dispune de aeroport propriu insa se afla la 70 de km fata de aeroportul dinn Sibiu, la 99 de km fata de aeroportul din Cluj Napoca si la 104 km fata de aeroportul din Targu Mures: 104 km.

In judetul Alba se poate ajunge si pe cale feroviara, pe aici trecand, magistrala 200 (București – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria – Arad – Curtici) si magistrala 300 (București – Brașov – Sighișoara – Mediaș – Blaj – Teiuș – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului) si alte doua rute de importanta regionala: Unirea – Războieni – Târgu Mureș – Deda (jud. Mureș) si Alba Iulia – Zlatna.

+ harta pozitia judetului in Romania

Pozitia geografica in cadrul judetului

Orașul Alba Iulia este poziționat in Culoarul Mureșului, unde are loc confluenta cu Ampoiul, culoarul Muresului despărțind Munții Apuseni si Podișul Târnavelor. Orașul este amplasat pe terasele Mureșului, partea veche a orasului fiind amplasata pe teresa mai inalta, avand o pozitie favorabila pentru locuit. Climatul este unul temperat-continental, prin intermediul Mureșului ajungând influente Vestice- umede, si destul de rar influente nordice. In această zona bate vantul local Foenul, care mentine vremea insorita foarte multe zile din an, si temperatura medie anuala ajungand pana la 10o C. In cadrul municipiului pe langa cele doua rauri mentionate anterior, Mureș și Ampoi mai intalnim si râul Sebeș și urmatoarele pârâie: Hăpria, Oarda, Pâclișei. In municiul Alba Iulia cadrul natural este mai puțin apreciat, elementele istorice si arhitecturale primând in ceea ce priveste turismul.

+harta pozitia Alba Iulia in cadrul judetului

Cap II. Particularitati istorice

2.1. Mentionari documentare

2.2. Evenimente cu rol important in evolutia…..

(Scanarea documentelor gasite; Harti vechi; cronici, etc)

Cap III. Turismul local

+ harta cetatii ?

Obirctive

Castrul legiunii aXIII a Gemina.

Prima construcție ridicata in locul actualei cetăți a fost fortificația soldaților Legiunii a XIII-a Gemina. Construită strategic la o inalțime de peste 20 de metrii fața de lunca Mureșului. Informațiile scrise nu sunt foarte concludente, insa sapăturile arheologice au relevat o construcție in forma de patrulater cu laturile de aproximativ 400 de metrii, acest lucru fiind compatibil cu dimensiunile castrelor romane. Zidul care unea bastioanele a fost construit din piatra fesonată și piatră, fundația avea adâncimea de 2.5 metrii și zidul propriu-zis inalțimea de 2.5 metrii. In interior se afla pământ inalt de 2 metrii si lat de 8 metrii cu rolul de aparare, având o carare care facea accesul in partea superioara. Tot pentru apărare exista și un șanț adânc de 6 metrii și lat de 15 metrii. Castrul dispunea de patru porți, câte una pe fiecare lat, din fiecare plecând o strada impărțind astfel castrul in patru. Doua dintre porțile castrului au fost folosite mai târziu la fortificația medievală.

Cetatea medievala

După ce soldații romani s-au retras din castru acesta a servit ca loc de refugiu pentru populația din zonă. Aceștia au pastrat doar o mica parte a castrului, colțul de sud-vest, fiind mai ușor de aparat și mai inalt decât restul așezării. In secolele XI- XII s-au consolidat zidurile noii cetăți și doua biserici, curtea episcopală și reședința unui conducator din oastea ungara. Astfel Alba Iulia devenind cea mai importantă așezare fortificată din Transilvania, aceasta fiind și numita in atestările documentare ale vremii. In anul 1277 sașii au patruns in cetate nemulțumiți de episcopie, dupa acest eveniment s-a luat decizia ca partea vestică sa fie reconstruită in anul 1349 fiind terminată construcția. Cetatea a rezistat atacurilor turicești din 1438 si 1442, insăși Iancu de Hunedoara a dorit fortificarea cetații. In anul 1459 cetatea a fost la un pas de a fi dărâmată din cauză că o parte a episcopiei a luat parte la răscoala nobilimii impotriva regelui. In anul 1516 regele Vladislav al II-lea platește o sumă considerabilă pentru refacerea zidurilor cetății tot mai afectate. Se da ordin ca acestea sa fie refăcute din piatră. In anul 1541 după transformarea Ungariei in pașalâc turcesc cetatea devine reședința reginei Isabella, soția voievodului Ioan Zapolya.

Cel mai important eveniment din perioada medievală rămâne la data de 1 noiembrie 1599 când Mihai Viteazul a câștigat bătălia de la Șelimbăr și a intrat in cetatea din Alba Iulia, episcopul orașului i-a oferit și cheile orașului. In anul 1600 devine capitala Transilvaniei și capitala tuturor țărilor romanești, după ce Mihai Viteazul infăptuiește unirea celor trei principate. Principele Gabriel Bathlen reia lucrările la cetate, formandu-se primele doua bastioane ale cetății, pana in anul 1683 s-au construit alte două bastioane. Cetatea și-a păstrat forma specifică, pătrata, moștenire din castrul roman. In interiorul cetății se găseau urmatoarele construcții: Palatul Princiar, Palatul Apor, casa Bathlen și biserica catedrală.

+Poza macheta

Fortificatia bastionara

In secolul al XVIII-lea Transilvania intra sub stapanirea Imperiului Habsburgic. In anul 1714 arhitectul Giovanni Morando Visconti a intocmit planurile pentru un nou sistem de fortificații, lucrările incepand in noiembrie anul urmator. Pregatirile pentru noile fortificatii incep cu darâmarea caselor din vatra orașului pentru a face loc noii construcții. Pana in anul 1717 lucrarile au inaintat insă dupa moartea arhitectului și din cauza războaielor austro-turce lucrările au fost incetinite. Lucrarile au fost reluate in anul 1747, urmand sa fie construite cele șapte bastioane. La actualele fortificații s-a lucrat pana in anul 1838, in paralel exacutandu-se și lucrări de reparații asupra vechilor construcții. Batioanele au fost proiectate sa fie dotate cu cavalierii și raveline, care aveau rol de aparare, cuceritorii fiind nevoiți sa treaca de fiecare bastion pentru a putea intra in cetate, lucru care incetinea atacul. Cavalierii au fost construite pe bastioanele Sfantul Eugeniu și Trinității, iar raveline au fost construite pe bastioanele Capistrano, Elisabeta, Carol si Sfantul Mihail. De asemenea s-au construit si contragărzi ce apărau bastioanele: Trinității, Sfântul Mihail, Carol, Elisabeta, și o contragardă pentru bastionul Elisabeta. O parte din planurile inițiale ale fortificației nu au fost duse la finalizare, planul fiind simplificat pentru a termina lucrarile la principalele fortificații. Denumirile bastioanelor s-au pastrat, fiind cele date de primul arhitect: Sfantul Eugeniu, Sfantul Stefan, Sfantul Trinitate, Sfântul Mihail, Carol, Elisabeta și Sfantul Capistrano. Fortificațiile au fost facute după sistemul

vauban, fiind una dintre cele mei noi metode de fortificare de la inceputul secolului al XVIII-lea. Zidurile au fost construite din cărămidă sau piatra ramase din ruinele romane sau din cariere, au diametrul de trei metrii la bază și un metru si doua zeci de centrimetrii, pentru o mai buna susținere fiind sprijinite de contraforturi.

Fortificațiile constituie un patrimoniu cultural foarte bogat prin arhitectura și prin elementele decorative, porțile, caile de acces, cladirile pastrând un bogat fond arhitectural de inspirație barocă. Sursa inspirației pentru décor au fost momente reprezentative din istorie sau personaje mitologice.

Porțile cetății sunt considerate printre cele mai valoroase din punct de vedere monumental și artistic, construcția lor in stil baroc aducând un plus de eleganța orașului. Trei dintre acestea sunt orientate catre orașul de jos si trei catre orașul de sus.

Poarta I se afla spre oraș, la baza cetății și este bogat ornamentată, a fost construită din piatră având forma unui arc de triumf in stil clasic in centru având o arcadă de dimensiune mai mare iar pe margini având alte doua arcade mai mici. Acestea sunt despărțite de patru pilaștri, impodobiți fiecare de o coloana inelata. In partea superioară avem sculpturi in stil baroc in centru se afla pe un piedestal stema Austriei-vulturul bicefal cu sabia si sceptrul, iar pe piept poarta monograma lui Carol al VI lea-, spre exterior sunt regasite statuia zeului Marte, imbracat intr-o uniforma de tip roman si zeita Venus care reprezinta dragostea si frumusetea, cu o oglinda in mana si imbracata cu o tunica. Pe poarta regasim 4 basoreliefuri, pe partea exterioara, in stanga este Enea salvandu-si tatal din troia incendiata, in partea dreapta este reprezentat Hercule inpotriva lui Anteu; pe partea interioara cele doua basoreliefuri simbolizeaza pe Hercule ucigand leul din Nemeea, hercule fiind un erou mitic si Perseu, luptator in costum antic ridicand capul retezat al Meduzei.

Poarta a doua este formata din pilastrii, partea superioada a acestora fiind daramata in secolul al XX-lea. Acesta face legatura dintre orasul de sus si orasul de jos. Pilastrii centrali sunt decorati in partea superioara cu cate o ghiulea in flacari, si cate un gigant, unul reprezentand un tanar iar celalalt un batran.

Poarta a treia este cea mai impresionanta, atat prin dimensiune cat si prin ornamentatia bogata atat din interior cat si din experior. Este pozitionata intre bastioanele Sfantul Eugen si Sfantul Capistrano, fiind de aceasi inaltime cu acestea, mai exact 20 de metrii inaltime. Este sub forma de arc de triumf, fiind formata din patru piloni si opt pilastrii, cu rol principal de sustinere, pozitionati in partea dreapta si stanga a celor 3 intrari sub forma de arcada.

Fatada exterioara este decorata cu arme, trofee specifice epocii si momente din lupte. In centru se afla din nou vulturul bicefal cu stema Transilvaniei in piept. Deasupra intrarilor laterale sunt doua basoreliefuri care ifatiseaza: investitura lui Eugeniu de Savoia in fuctia de comandant suprem, iar cel de-al doilea il infatiseaza pe general primind macheta cetatii Alba Iulia. In partea superioara sunt doua grupuri statuare care reprezinta doi prizonieri turci, inlantuiti si mai multe trofee otomane. Deasupra intrarii principale pe un soclu sub forma piramidala se afla statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea in timpul caruia s-a construit cetatatea. Statuia il intruchipeza invingator in fata turcilor, statuia fiind inconjurata de prizonieri turci. Carol este imbracat intr-o uniforma romana. Pe cornisa soclului se regasesc alte doua grupuri statuare care reprezinta un geniu inaripat cu faclia in mana si inconjurati de trofee romane.

Fatada interioara sau vestica este bogat ornamentata in maniera baroc. Cei patru pilastrii sustin capitelori decorate cu ghirlande vegetale si fructe exotice. Atlantii aflati pe pilastrii au corpuri cu musculatura reliefata si sunt acoperiti cu mantii, doi dintre ei reprezinta tineri iar ceilalti doi, barbati maturi cu barba. Deasupra intrarilor laterale se afla doua basoreliefuri reprezentand scene din luptele cu otomanii. Sub cele doua basoreliefuri se afla doua blazoane, in stanga al contelui Steinville, iar in dreapta cel al lui Visconti. In partea superioada sunt patru statui: Abundenta, Gloria, Justitia si Forta.

Interiorul portii are 10 metrii latime, in care sunt doua incaperi care foloseau pentru garda cetatii. In partea superioara este amenajata o terasa cu vedere panoramica asupra orasului. Aici se afla si Celula lui Horea, Closca si Crisan, in soclul statuii lui Carol al VI-lea. Incaperea masoara 3x3m metrii si are o mica usa si doua ferestre.

Poarta a IV-a este mai simpla decat celelalte porti, are forma semicirculara. Este impodobita cu doi atlanti, maturi, cu barba. In cetru se afla stema austriei, portalul este ornamentat cu tobe , sulite si sageti. Portile a V-a si a VI-a nu sunt ornamentate si nu atrag atentia vizitatorilor in mod depsebit.

Obeliscul Horea, Closca si Crisan

Monumentul a fost ridicat in memoria celor trei revolutionari. Au deschis revolta taraneasca din 1784 pentru a elibera taranimea din acea vreme care era supusa unor mari asupriri din partea conducatorilor. Acestia au fost prinsi la 27 decembrie 1785 si dusi la Alba Iulia pentru a fi judecati. Au fost inchisi in celule din poarta aIIIa chinuiti pentru a recunoste faptele facute iar la 28 februarie au fost condamnati la moarte pe Dealul Furnicilor. Acesta se afla in fata portii a IIIa, locul in care au fost inchisi cei trei. A fost construit in anul 1937 cand s-au implinit 150 de ani de la rascoala.

Obeliscul a fost facut din fondurile stranse de la populatie. Monumentul comemorativ este construit din granit si are o inaltime de 30 de metrii, in partea de jos este o celula simbolica, deasupra fiind cei trei Horea, Closca si Crisan reprezentati in marime reala, intr-un basorelief. Pe partea opusa este o statuie reprezentand Victorie inaripata cu o torta in mana.

Bastioanele au fost impodobite cu statui si blazoanele celor al caror nume il purtau. Bastionul “Eugeniu de Savoia” este decorat de blazon si doua sirene si inscriptia “Eroicului principe Eugeniu de Savoia”. Bastionul Sfantului stefan, poarta blazonul printului Steinville. Bastionul Trinitatii este ornamentat cu frunze de acant. Bastionul Sfantului Mihail poarta statuia acestuia ucigandu-l pe balaur. Bastionul inchinat lui Carol al VI-lea este ornamentat cu monograma imparatului. Alte bastioane sunt: Bastionul imparatesei Elisabeta si Sfantului Capistrano.

Biblioteca Batthyaneum (mare)

Este inchisa pentru vizitare, doar in anumite zile este deschisa intregului public. Numele il are de la episcopul Ignatius Batthyani, carturar si episcop, cunoscut pentru marea colectie de carti. O mare parte a colectiei lui Batthyani se afla la biblioteca deoarece carturarul dorea a faca in Alba Iulia un centru cultural. Biblioteca este amplasata in fosta biserica a manastirii trinitariene. Fondatorul bibliotecii a lasat prin testament modul in care poate fi facuta publica biblioteca si modul in care acesta poate fi folosita. Biblioteca contine o bogata colectie de carti, in diverse limbi si o mare diverstitate in ceea ce priveste tematica. Printre cele mai valoroase lucrari se numara: Evangheliarul de la Lorsch, un manuscris cu Evangheliile lui Marcu si Matei, Psaltirea lui David cu calendar, Biblia sacra, Codex Burgundus.Unele dintre cele mai de valoare titluri in romana se gasesc la aceasta biblioteca, cum ar fi: Polia de la Orastie, Sicriul de aur, Istoria Daciei Transalpine, Dacia veche si noua. In biblioteca sunt prezente si o serie de obiecte cu mare valoare istorica: piese preistorice, obiecte antice, de arta religioasa.

Catedrala Reintregirii(mica)

A fost construita in anii 1921-1922, arhitectul fiind Victor Stefanescu, se afla in latura de Vest a cetatii, in apropiere de catedrala catolica. A fost creata dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918, cand regele Ferdinand I si Regina Maria au primit titlul de suverani ai Romaniei. Pe locul actualei catedrale a fost fosta biserica a Mitropoliei Balgradului, daramata pentru a putea fi construita cetatea bastionara. Elementele de arhitectura si decor din catedrala sunt in stil neobrancovenesc, dupa modelul bisericii domnesti din Targoviste. Edificiul dreptunghiular are in centru biserica principala si alte doua pavilioane ale acesteia, legate prin colonade bogat ornamentate cu motive florale si geometrice. Prin clopotnita se face intrarea in edificiu,avand o poarta masiva, clopotnita fiind inalta de 58 de metrii. Biserica facuta dupa modelul vechilor biserici romanesti are forma de cruce, pridvorul nu este inchis, fiind sustinut de coloane. In naos in partea superioara exista o cupola, pe pereti sunt pictati ctitorii bisericii, Ferdinand si Maria si picturi biblice. Cele mai importante evenimente care au avut loc in Catedrala Reintregirii sunt : incoranarea regelui Ferdinand I si Regina Maria pe data de 15 octombrie 1922, iar la 21 octombrie 1948 credinciosii Greco-Catolici din Transilvania au revenit la ortodoxie si a fost creata Episcopia ortodoxa de la Alba Iulia.

Catedrala Romano-Catolica(c.mica)

Săpăturile arheologice au descoperit urmele altor două monumente care au fost in locul actualei catedrale. Primul a fost o mică biserică în formă circulară, ale cărei urme au fost descoperite în partea sudică, locul fiind marcat in categrala in mod diferit pentru a scoate in evidenta vechea constructie.Se considera ca acesta este cel mai vechi edificiu din Transilvania. Al doilea monument a fost o catedrală romanică construită la începutul secolului al XII-lea, ale cărei fundații sunt, de asemenea, marcate aratand o bazilică cu trei nave. Catedrala in forma in care este in prezent a fost cosntruita in mai multe etape, incepand cu secolul al XIII-lea, aceasta inlocuind vechea basilica romanica. Forma catedralei a fost pastrata, cea de basilica cu trei nave si trei abside.

Catedrala este construita in stil gotic, navele sunt impartite de stalpi cu capiteluri care au atasate crosete. Fatada are un etaj, in colturi cu un pilastru fiecare cu cate o nisa oblica. In centru se afla un portar cu arc circular, deasupra fiind stema episcopului Gereb. Etajul este mic, fiind ornamentat de doi pilastrii cu scene biblice si o scoica. In interior este o bolta specifica gotica cu nervuri si impodobita cu steme ale unor personalitati din Transilvania. Interiorul cuprinde altare in stil baroc si morminte ale unor mari personalitati, cum ar fi familia lui Iancu de Hunedoara, familia Zapolya. In interiorul catedralei intalnim si o oraga din secolul al XVIII-lea.

Statuia lui Mihai Viteazul

A fost construita cu ocazia implinirii a 50 de ani de la Marea Unire, se afla pozitionata in centrul cetatii, in apropierea Salii Marii Uniri, si a Catedralei Romano-Catolice. A fost facuta de sculptorul Oscar Hann, din bronz. Are o inaltime de 10 metrii, 7 metrii fiind soclul statuii si 3 metrii statuia propriu zisa si o lungime de 4 metrii. Statuia il intruchipeaza pe Mihai Viteazul cand a intrat victorios in Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, cu un buzdugan in mana. Calul este reprezinta in mod simbolic modul in care Mihai Viteazul si-a pierdut viata, faptul ca are un picior ridicat simbolizeaza ca a murit in urma ranilor provocate in razboi. In spatele statuii se afla basorelieful “Unirea tarilor romane”, a fost confectionat tot din bronz de catre Horia Flamindu cu ocazia implinirii a 375 de ani de la unirea infaptuita de Mihai Viteazul. Are 6.20 metrii lungime si 3 metrii inaltime si il reprezinta pe Mihai Viteazul in fata tronului incoronat si stamele celor 3 tari romanesti. La baza acestuia este urmatorul text “Aici la Alba Iulia in anul 1600 ca un simbol all dreptului istoric si independent s-a infaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al primei uniri politice a celor trei principate romane- Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania- Mai 1975”

Palatul princiar

Acesta se gaseste in centrul cetatii in spatele statuii lui Mihai Viteazul, acesta folosind palatul in timpul domniei de la Alba Iulia. A fost ridicat in secolul al XV-lea si modernizat mai apoi in secolele XVI si XVII. Este construit in stil gotic prima data apartinand Episcopiei Romano-Catolice, mai apoi fiind preluat de catre stat, era format din doua cladiri in forma de “L”. Resedinta princiara era alcatuita dintr-un apartament format din patru camere, pozitionat la parter, la etaj era un alt apartament, un secretariat si doua apartamente ale muzicienilor. Este descris ca o resedință de lux impodobită cu cele mai de seamă obiecte: scari de marmură, picturi in frescă, fântâni arteziene. Acesta a fost distrus de turci in invatia din 1658, dupa anul 1700 primind o noua infățișare. Fațada palatului este in stilul Renașterii.

Palatul Apor

Această clădire a fost ridicată la sfarșitul secolului al XVI-lea in stil gotic târziu. Numele il are de la un nobil Ștefan Apor, care cu timpul a obținut titlurile de baron si de conte, fiind considerat unul dintre cei mai bogați oameni din Transilvania. Este format din subsol, parter si etaj. Principala atracție in ceea ce privește decorul interior este reprezentat de ancadramentele ușilor și ferestrelor. In secolul al XVIII-lea cladirea a fost inbunatațită cu o noua fațadă, cu accentul pus pe structură, ornamentele fiind de inspirație militară, fiind prezent și stilul baroc. In prezent este cladirea rectoratului Universității “1 Decembrie 1918”.

Sala unirii

A fost construita in anul 1906, locul inițial a fost destinat ofițerilor, folosit pe post de cazino. Loc in care s-a semnat actul unirii la 1 decembrie 1918. A fost aleasa datorita marimii aceasta, fiind cea mai mare sala din Alba Iulia. De atunci și-a pierdut vechile funcții și a devenit loc simbolic pentru Romania. La implinirea unui deceniu de la Marea Unire, sala a fost renovata, tavanul devenind o bolta semicirculara, cu doua arcade. Au fost adaugate doua șeminee si intreaga sala a fost decorata cu picturi. In partea exterioara a fost gravate in limba latina vorbele lui Nicolae Iorga “In anul Domnului 1918, 1 decembrie, in acest loc s-a proclamat unirea intregii Transilvanii cu Daco-Romania prin votul unanim și irevocabil al poporului, in mod solemn, a carei amintire sa fie eterna”. In anul 1968 cand s-au implinit 50 de ani de la Marea Unire a fost din nou renovata, fiind imbogățită cu fresce si basoreliefuri. Frontonul a fost imbogatit cu imaginile lui Decebal și Traian și a celor care au realizat cele doua mari uniri: Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza. Pe arcade au fost pictați conducatorii si oameni de seama ai Romaniei precum: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza, pe arcada din partea stânga și pe arcada din partea dreapta: Gheorghe Lazăr, Bolyai, G. Barițiu, Eftimie Murgu, Ștefan Ludovic Roth, Vasile Alexandri, Simion Bărnuțiu, Nicolae Balcescu, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, George Coșbuc, Vasile Lucaci, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga. In vitrine sunt expuse docomente si carti reprezentative pentru Marea Unire din 1918.

Traseul celor 3 fortificații

Monumentul pentru centenar + Pod

3.1. Primele activitati turistice inregistrate in….

3.2. Situatia turismului in perioada actuala (numar firme de turism, personal angajat, salarii)

(realizarea de grafice si interpretarea lor)

In Alba Iulia, chiar in interiorul cetății vom gasi Centrul de informare turistică Alba Iulia. Este funcțional din data de 11 februarie 2016. Adresa la care acesta poate fi gasit este Aleea Sfântul Capistano, nr. 28, Alba Iulia, programul de funcționare este intre orele 10.00 si 17.00 in extra sezon (octombrie-aprilie) și 10.00-20.00 in lunile mai-septembrie. Centrul de informare turistica a fost creat de primaria Alba Iulia si este sub administrarea Consiliului Județean Alba. Centrul de informare turistica pune la dispozitia turștilor: pliante, hărți, ghiduri turistice despre cetate in 5 limbi straine, informații despre cazare si localurile din oraș. Centrul de informare turistica pune la dispoziția turiștilor și un site: www.turism.apulum.ro, un email: turism@apulum.ro si un numar de telefon: 0371 337 148 la care reprezentanții centrului de informare pot fi contactați.

+print site +poze harti, ghid

Numeroase agenții de turism s-au deschis in Alba Iulia, majoritatea agențiilor fiind tour operatoare. Din punct de vedere al importanței găsim atât agenții locale, cât și agenții naționale sau chiar internaționale.

3.3. Structuri de cazare si alimentatie publica

(table cu acestea, imagini proprii si comentarii)

3.4. Tendinte in dezvoltarea turismului in……

4.Dezvoltarea turistica a Cetatii Alba Carolina

4.1 Proiecte de reabilitare

4.2 Promovare si proiecte de vizibilitate

4.3Programul “Smart City”

5. Concluzii