cest Program apare într-un moment istoric și se bazează pe conlucrarea mai multor forțe politice, în scopul realizării unei Românii Puternice.... [606937]

PROGRAMUL DE GUVERNARE
2013-2016

A
cest Program apare într-un moment istoric și se bazează pe conlucrarea mai multor forțe
politice, în scopul realizării unei Românii Puternice. Soluția pe care o susținem este aceea de
a întări instituțiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine și bun-simț. O Românie
puternică are ca scop relansarea economiei și susținerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate
socială și sprijin pentru românii afectați de criză, înseamnă instituții corecte și drepte,
înseamnă un stat puternic, cu șanse în lumea care se schimbă sub ochii noștri.

Elaborarea prezentului Program de Guvernare a ținut cont de o serie de factori care creează
premisele de evoluție a României pentru următorii patru ani. Este vorba despre situația
economică dificilă din Uniunea Europeană – cel mai important partener comercial al nostru
– despre așteptările populației și votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre
angajamentele pe care România și le-a asumat în fața partenerilor săi europeni și
euroatlantici, precum și despre realitatea economică și socială din țară. Toate acestea impun
o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale
cetățenilor, dar și obiectivelor pe termen mediu și lung ale societății românești.

Evaluarea obiectivă a realității economice și sociale din țară relevă că România se află în
acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deși se confruntă în continuare
cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din
nedreptățile comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a
fost țintite în mod direct în ultimele șapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupată
de problemele reale ale populației, iar mediul economic a primit semnale favorabile din
partea Guvernului. Totuși, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată și-au
spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 și până în
primăvara lui 2012 necesită o acțiune susținută, de lungă durată.

În acest context, guvernul își propune să continue lucrurile bune începute în ultimele șapte
luni. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală
sustenabilă și relansarea economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic
și reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici
macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională
a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă
nivelului de trai al populației.

Programul de guvernare reflectă și în același timp armonizează o serie de principii ce
fundamentează guvernarea europeană: prudența macroeconomică și responsabilitatea
fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la
oportunități egale și protecție împotriva nedreptății și discriminării, combaterea sărăciei
prin crearea locurilor de muncă și șanse egale pentru cei din mediul rural; principiul
flexicurității, ce asigură convergența între legislația muncii, politicile active de ocupare și

3
bunăstarea socială a unei forțe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart
România de țările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea solutiilor
europene; principiul protejării și încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuințe
decente, la educație și sănătate de calitate, la infrastructuri și comunicații moderne, la
mediu sănătos, la timp liber.

Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat
puternic si va fi sustinut de o strategie nationala de dezvoltare pe termen mediu si lung. El
nu se reduce la obiective și măsuri sectoriale, ci conține un proiect de societate menit să
refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea și să repună instituțiile statului pe noi
baze contractuale. Propunem așadar o bună guvernare, care să redea românilor speranța,
demnitatea și mândria de a trăi în țara lor.

Pentru a întări instituțiile statului, pentru a crește eficiența lor funcțională și a reface relația
cu cetățenii este esențial ca sistemul instituțional să intre cu prioritate într-un proces de
reconfigurare. Revizuirea Constituției este un demers ce nu poate fi amânat. Obiectivul
revizuirii constituționale constă în (re)câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului
prin garantarea unui comportament predictibil și stabil al puterii instituționalizate. Miza
acestui demers constă în consolidarea democrației românești. Legea fundamentală ar trebui
să clarifice atribuțiile și raporturile dintre principalele autorități publice și, foarte important,
să realizeze funcția integratoare. Raportarea la Constituție și la valorile sale trebuie să
devină liantul care unește cetățenii români în cadrul statului. De asemenea, din procesul de
regândire a arhitecturii instituționale nu poate să lipsească legislația electorală. Armonizarea
actelor normative în materie și integrarea lor în cadrul unui Cod electoral, expresie a unei
abordări consensuale la nivelul clasei politice și a consultării cu societatea civilă reprezintă
unul dintre obiectivele majore ale guvernării. Este important ca legea electorală să genereze
predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiție
pentru partidele politice.

Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susținerea mediului economic și
imperativul protecției și solidarității sociale este unul dintre fundamentele Programului de
guvernare. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze
modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai
multă justiție socială și că poate oferi o direcție de evoluție spre dezvoltarea durabilă.

Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul Program de guvernare este cel al
respectului față de Opoziție. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziție închegată și
activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru
societate. România nu poate continua pe linia conflictului și a dezbinării. O Guvernare
responsabila promoveaza dialogul, al construcția și stabilitatea.

4
De asemenea, dialogul cu opoziția va fi dublat de di alogul social. Transparenta si
deschiderea spre partenerii sociali și consultarea societății civile reprezintă constante ale
actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susținere a inițiativelor și măsurilor
Guvernului întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări:
transparență, responsabilitate, participare cetățenească.

Plecând de la cateva principii, pe care le-am sustinut si in ultimele 7 luni, dar si in perioada
de campanie electorala, guvernarea 2013-2016 va începe construcția unei Românii
puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare și corectitudine.

• Respectăm regulile statului de drept și drepturile i ndividuale, așa cum sunt ele
prevăzute în Constituție. Guvernarea este promotorul legalității.
• Respectăm angajamentele asumate cu partenerii extern i ai României – Comisia
Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială – urmărind obținerea
unei creșteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populației, prin
implementarea reformelor structurale care să permită creșterea competitivității
economiei românești.
• Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare ec onomică și coeziune socială.
Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare
fiscală.
• Considerăm că îmbunătățirea semnificativă și imediat ă a gradului de absorbție a
fondurilor structurale reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea creșterii
economice sustenabile și limitarea datoriei externe.
• Sprijinim libertatea econimică, inițiativa privată ș i competiția corectă, căi eficiente de
combatere a sărăciei.
• Garantăm proprietatea si sprijinim acumularea corect a de capital.
• Banii publici trebuie folosiți eficient, avuția nați onală trebuie protejată, și declarăm
război evaziunii fiscale.
• Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea re zervelor interne mari de eficienta
vor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.
• Susținem dezvoltarea unei economii competitive, a in dustriei românești și a unei
agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile și bine plătite.
• Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber și egal la educație și
la sănătate și care să asigure cetățenilor români o viață demnă.
• Spunem oamenilor adevărul și lucrăm împreună.
• Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranța și
încrederea.
• Construim o guvernare axată pe transparență, compete nță și cinste; cu alt model de
guvernare, cu alte standarde; cu profesioniști si competenta.
• Nu vom putea continua fără o reformare politică. Ace asta înseamnă o Constituție
îmbunătățită, un Parlament legitim și credibil.

5
• România trebuie să-și recapete locul demn pe care îl merită printre statele lumii, ca
partener respectat în Uniunea Europeană.

Acest program este creat pentru o constructie pe minim 4 ani, o constructie puternica,
progresista, de viitor, bazata pe valorile libertatii, corectitudinii, dreptatii si responsabilitatii.
In ultimele 7 luni, ne-am tinut de cuvant. Am inceput sa reparam nedreptatile si vom
continua sa lucram pentru a construi o Romanie puternica.

REALIZĂRILE GUVERNĂRII: MAI-NOIEMBRIE 2012

Guvernul USL a reusit in mandatului mai-noiembrie 2012 mai mult decat stabilitate si
predictibilitate. A arătat că în România se poate realiza o consolidare fiscală echitabilă,
sustenabilă. A continuat ajustarea fiscală, fără a tăia din veniturile oamenilor. Dimpotrivă, a
reusit să corecteze greșeli din trecut.

Guvernul USL a reusit continuarea ajustarii fiscale gasind concomitent solutii de relansare a
economiei. Guvernul USL a reusit sa securizeze economia, respectand toate tintele
convenite cu FMI si CE, consolidand stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire a
cheltuielilor curente. Increderea ridicata a investitorilor interni si externi se vede in
reducerea randamentelor la emisiunile interne si externe de obligatiuni.

Desi a trebuit sa rezolve multe dintre problemele ramase necorectate de fostele guverne
(nemultumirile legate de taierile de venituri, risipa si jaful din bugetul public, energie s.a,
bomba unor cheltuieli ridicate cu dobanzile dupa guvernarea pe datorie din ultimii ani etc),
Guvernul USL a reusit sa realizeze un compromis corect intre austeritate si relansare
economica, intre economic si social, intre nevoia unui stat puternic si reducerea risipei.

CE AM PROMIS ȘI CE AM FĂCUT

REPARAREA NEDREPTĂȚILOR SOCIALE. Am promis corectarea unor inechități sociale. Am
adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu
8% începând cu luna iunie a.c. și cu 7,4% începând cu luna decembrie a.c.,în scopul aducerii
salariilor respective la nivelul din iunie 2010. Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 având ca
obiectiv restituirea sumelor reținute pensionarilor, în mod necuvenit, așa cum a stabilit
Curtea Constituțională, de la data de 1 ianuarie 2011 și până la 30 aprilie 2012 și stoparea
taxării cu 5,5% pentru fondul de sănătate a pensiilor care a făcut obiectul deciziei Curții
Constituționale.

GESTIONAREA EFICIENTĂ A BANILOR PUBLICI. Am promis gestionarea eficientă a banului
public. Am emis OUG nr. 26 din mai 2012 prin care s-au redus substanțial o serie de
cheltuieli bugetare ineficiente și inoportune constând în: Reducerea cu 30% a cheltuielilor
de protocol și a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II 2012 față de semestrul
II 2011; Interzicerea achiziționării de servicii juridice și de consultanță de către organele
centrale și locale ale statului, în condițiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil
similar; Interzicerea achiziționării studiilor de fezabilitate pentru obiective de investiții care
nu au asigurată finanțarea; Limitarea substanțială a achiziționării de tipărituri și altor bunuri

7
cu caracter de protocol; Limitarea numărului de anga jați din sectorul public care pot face
parte din delegații în străinătate.

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE. Am promis Zero toleranță în fața evaziunii fiscale. Prin OUG
nr. 24 din 2012 pentru modificarea și completarea legii nr. 572/2003 privind Codul Fiscal și
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-a decis următoarele: Introducerea obligației
marcării păcurii și altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al
accizelor – măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, și-a arătat
roadele, deoarece în perioada august –septembrie 2012 încasările din acciza la motorină au
crescut cu 114 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI. Am promis relaxarea constrângerilor
pentru mediul de afaceri. Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la
65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012 ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la
nivelul micilor întreprinzători. Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului
bancar pentru valorificarea creanțelor neperformante,cu efectefavorabile în privința
relansării creditării. Am acordat dreptul recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii și
divizării firmelor.

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANȚATORII INTERNAȚIONALI. România a îndeplinit
toate angajamentele convenite cu creditorii internaționali, aprobarea Scrisorilor de Intenție
făcându-se fără probleme de fiecare dată. România își va respecta ținta principală a
acordului preventiv – reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la
2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural redus de la 3% din PIB in 2011 la 0,9% din
PIB estimat pentru 2012. Aceasta reducere substantiala a deficitului, chiar intr-un an
electoral, este o performanta remarcabila, care asigura credibilitate și predictibilitate
politicii economice a Guvernului și finanțarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar și a
celui extern.

RENUNȚAREA LA MODELUL BAZAT PE ÎNDATORARE. Nevoia de finanțare brută a României
va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. Ungaria va avea în 2013 o
nevoie de finantare brută de 20,5% din PIB iar Polonia 9,9% din PIB. Aceasta înseamnă
crearea de spațiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei și fonduri mai mari pentru
educatie, sănătate, agricultură, infrastructură etc.

CREȘTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR. Increderea investitorilor de pe piețele
internaționale este mai mare acum decat la preluarea primului mandat al guvernării USL, în
mai. Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS)
a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de bază,
adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această
perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut,în prezent,cu circa 40

8
puncte de bază față de cel al Ungariei și cu aproxim ativ 30 puncte de bază față de cel al
Croației.

SCĂDEREA COSTURILOR DE FINANȚARE. Costul finanțării trezoreriei pe piața internă se
situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Costul finanțării trezoreriei pe
piața internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. La începutul
lunii septembrie a.c. la o solicitare de euroobligațiuni însumând 750 milioane euro
investitorii străini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de
5,1% pentru o scadență de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15pp comparativ cu
emisiunea similară din septembrie 2011, în condițiile în care aceasta avea o scadență mai
scurtă de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a înregistrat un important succes pe piața
internă de capital, reusind să vândă obligațiuni de stat în euro, pe termen de 2,8 ani, în
sumă de 421,5 milioane euro (față de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu de
numai 3,76%. Creșterea încrederii piețelor de capital în Guvernul Ponta față de cele
precedente ale PDL este demonstrată, în mod evident, de faptul că la o scadență relativ
similară (3 ani), în mai 2011, Executivul de atunci s-a împrumutat, tot de pe piața internă, la
un cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13pp mai mult decât a reușit ieri actualul executiv. În
data de 31 octombrie 2012, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanțelor Publice, o
sumă de 1,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital, în urma unei emisiuni
de obligațiuni de stat denominate în euro. Costul mediu la care s-a reușit operațiunea,
respectiv 5,04 la sută, reprezintă minimul istoric al emisiunilor suverane realizate de
România. În același timp, scadența împrumutului a fost extinsă la șapte ani, cu doi ani mai
mult decât cea aferentă finanțărilor externe precedente.

MENȚINEREA ȘI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE ȘI EXTERNE. Rezerva financiară a
Trezoreriei statului (buffer-ul valutar) creată în urma acordului cu partenerii externi pentru a
acoperi necesarul de finanțare a deficitului și datoriei publice pentru circa 4 luni se află în
parametrii conveniți. În prezent, soldul buffer-ului este de 4,787 mld. euro respectiv cu 14%
mai mare față de 8 mai 2012.
România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, sumă la care
Guvernul USL nu își propune să apeleze, deoarece, așa cum am arătat anterior, România se
bucură de încrederea pieței financiare interne și internaționalece îi asigură finanțarea
necesară.

FINANȚAREA SUSTENABILĂ A DEFICITULUI DE CONT CURENT. Gradul de acoperire a
deficitului de cont curent prin investiții străine directe la finele mandatului guvernului
precedent, era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august același indicator se situează la
30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri de 3,6 ori.

ACELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE. Am realizat reforme structurale la
nivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem în curs de privatizare integrală sau a unor

9
pachete minoritare de acțiuni la unele societăți cu capital de stat din domeniile energie,
transport,precum și la Posta Română. Am implementat procedurile de liberalizare graduală
a prețurilor la gaze naturale și energie electrică (angajament al guvernului Boc în fața
creditorilor externi). Vom aplica o politică transparentă și clară privind subvenționarea
consumatorilor vulnerabili, finanțată prin impunerea unei taxe pe veniturile excepționale ale
companiilor din energie. Am restructurat Hidroelectrica, în scopul atingerii nivelului real de
profitabilitate pe care îl conferă potențialul societății începându-se prin anularea
contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către “băieții deștepți” Am parcurs
toate procedurile legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acțiuni la Transgaz,
demers care se află în faza finală de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritar
de acțiuni al societății Oltchim, angajament asumat în fața partenerilor externi încă din iunie
2011 de guvernul din acea perioadă care și-a asumat vânzarea societății până la finalul
anului 2011. Guvernul Ponta a plătit salariile restante la Oltchim și a repornit combinatul. În
plus, se pregătește o nouă procedură de privatizare.
Am finalizat procedurile de selectare și numire a managementului privat la un prim grup de
societăți comerciale aparținând statului,dintre care la Tarom au fost desemnați deja
managerii privați. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse în acest program. Am
eliminat din pierderile unor companii de stat și am crescut profitabilitatea altora dintre
aceste societăți.

STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MĂSURI FISCALE. Măsuri legiferate care
vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013:
• Introducerea TVA la incasare pentru contribuabilii c u o cifră de afaceri inferioară
plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari – aproximativ 430.000 de plătitori de TVA,
care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor de TVA.
• Simplificarea declarării și plata impozitului pe câș tigurile de capital prin renunțarea la
declararea trimestriala și efectuarea de plăți anticipate trimestriale în favoarea
declarării și plății anuale. Măsura are ca scop simplificarea administrării impozitului
pe venit și încurajarea dezvoltării pieței de capital.
• Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE refe ritoare la emiterea facturilor,
care va oferi contribuabililor securitate juridică în ceea ce privește obligațiile de
facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informațiile cuprinse în facturi și
termenul limită de emitere a facturilor în cazul tranzacțiilor transfrontaliere.

10
POLITICA MACROECONOMICA

Masurile de corectie macroeconomica alese in perioada 2010-2011 pentru reducerea
deficitului bugetar au fost inadecvate intrucat au afectat toata populatia, si in special
populatia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea sociala, au alimentat inflatia. Mai mult,
a fost subestimata importanta absorbtiei fondurilor europene ca instrument de
contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi
protejat printr-o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de 1,5% – 2% din PIB anual.

Guvernul USL instalat in luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetara
de la 5,6% din PIB deficit bugetar in 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3%
din PIB in 2012, ceea ce este o ajustare remarcabila cu atat mai mult cu cat a fost realizata
intr-un an electoral. La sfarsitul acestui an, datorita in principal acestui efort de consolidare,
Romania are sanse foarte mari de a iesi din procedura de deficit excesiv.

Angajamentele cu partenerii internationali au fost mentinute dar au fost implementate
masuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenti. Pe partea de cheltuieli
bugetare Guvernul USL a operat doua ratiuni fundamentale legate de cresterea eficientei
acestora: diminuarea risipei, care trebuie sa fie un obiectiv permanent al executiei bugetare
si, decurgand din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin
social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasa a banului public, fiind economisite resurse
pentru reintregirea salariilor si returnarea CAS-ului retinut pensionarilor.

Provocarile de politica macroeconomica se mentin insa in anii urmatori ca efect al
constrangerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, si al unui mediu international
neprietenos, al persistentei crizei din zona euro, pe de alta parte. Este nevoie, in acest
context, de un mix potrivit de politica macroeconomica, format din :
– Reforme structurale care sa favorizeze procesul inve stitional ca factor determinant al
cresterii economice. Prioritare sunt reformele in administrarea companiilor de stat,
in colectarea veniturilor fiscale, in managementul cheltuielilor publice, in educatie si
sanatate.
– Imbunatatirea substantiala a ratei de absorbtie a fo ndurilor structurale, cea mai
ieftina sursa de finantare externa si un instrument de protejare a nivelului
cheltuielilor publice in conditiile cresterii efectului de antrenare al acestora.
– Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetar a pe cele doua trasee. Pe partea
de venituri, urmarim cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor prin
combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmarim in continuare
cresterea eficientei acestora.
– Cresterea ocuparii prin masuri active de creare de n oi locuri de munca si de
stimulare a dezvoltarii mediului de afaceri.
– Mentinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public.

11
– Un management prudent al datoriei publice.
– Fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomi ce (monetare, valutare,
fiscal-bugetare) care sa previna derapaje, dezechilibre mari.

Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vor
ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica, estimat la 3%
pe an.

Guvernul Romaniei va urmari ca acest deziderat sa fie atins prin politici care sa tina seama
de nevoia de a concilia eficienta economica si dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o
realitate sociala macinata de inechitati.
Politica macroeconomica interna nu poate fi disociata de guvernanta economica in Uniunea
Europeana. Romania va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice
europene. Romania isi mentine obiectivul de aderare la zona euro fiind preocupata de
convergenta reala ca o conditie necesara atingerii acestei tinte.

AGRICULTURĂ

Agricultura și dezvoltarea satului romanesc sunt priorități absolute ale actualului Guvern.
România a pierdut foarte mult, în urma deteriorarii situatiei in sectorul agricol, prin
distrugerea filierelor pe produse si ca urmare a divizarii in milioane de exploatatii de mici
dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne si care cu greu se aliniaza
cerintelor pietei si unei agriculturi moderne, performante.

În acest mandat ne propunem să fructificăm potențialul agricol real al României,
concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.
Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de
locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor
agricultorilor.

Se impune accelerarea modernizarii agriculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesară
intregii populații, recâștigarea pieței interne, un nivel de trai decent fermierilor, reducerea
importurilor si cresterea exporturilor de produse agro-alimente.

Guvernul USL consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural din
Romania si cel din statele membre din vestul Europei.

Creșterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă și asigurarea accesului la serviciile de
sănătate și educație publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului Uniunii Social
Liberale.

DIRECTII DE ACTIUNE

Dezvoltarea agriculturii și a satului românesc
• Cresterea competitivitatii agriculturii romanesti pe ntru a face fata concurentei pe
piata europeana si internationala; cresterea productivitatii agriculturii pentru a
permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare si creșterea exporturilor,
în special de produse finite;
• Dezvoltarea sistemului de irigații, finalizarea infr astructurii primare de irigat (Canalul
Siret – Baragan) si reabilitarea sistemului de îmbunătățiri funciare;
• Stabilirea filierelor pe produse – altfel, multe pro duse de calitate nu vor ajunge la
piata sau se vor vinde la preturi derizorii;

13
• Revizuirea sistemului de impozitare si combaterea ev aziunii; pe termen mediu,
stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu condiția
asigurării spațiului fiscal necesar;
• Incurajarea agriculturii de nișă (de ex. agricultura ecologică și produse tradiționale);
• Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor;
• Crearea platformelor de preluare, sortare, condițion are, păstrare, ambalare și
analiză a legumelor și fructelor, precum și funcționarea corectă a piețelor acestora.
• Stabilirea fondului de creditare agricola si a celui mutual in agricultură;
• Identificarea de masuri menite sa conduca la dezvolt area rolului economic al
organizatiilor asociative din agricultura;
• Reforma in domeniul cercetarii si inovarii in agricu ltură; elaborarea unui program
național de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în
concordanță cu prevederile viitorului PAC;
• Adoptarea de măsuri care sa conduca la comasarea ter enurilor si reducerea
numarului de ferme și exploatații ;
• Revigorarea și dezvoltarea zonei montane;
• Identificarea de noi masuri de sustinere a tinerilor fermieri;
• Adoptarea de masuri pentru stabilirea unei piete fun ciare functionale  infiintarea
unei scheme de creditare pentru achizitia de terenuri

Fonduri europene
• Accelerarea absorbtiei fondurilor europene. Este ese ntial ca Romania sa reduca la
minimum sumele ce vor fi dezangajate in final ;
• Negocierea unui buget european cat mai mare pentru a gricultura si dezvoltarea
rurala in perioada 2014 – 2020.
• Pregătirea și negocierea Programului National de Dez voltare Rurala 2014 – 2020;
viitorul program va asigura identificarea prioritatilor reale ale mediului rural
romanesc si concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar
• Intreprinderea demersurilor necesare la nivel europe an pentru cresterea platilor
directe astfel incat sa se reduca decalajul fata de statele membre vecine, dar si sa
conduca la cresterea competitivitatii fermierilor romani in ansamblul Uniunii
Europne.

Acte normative
• Simplificarea legislatiei si procedurilor – aceasta este o necesitate obiectiva, avand in
vedere ca legislatia europeana agricola este deja foarte complexa, iar Romania de
obicei o complica si mai mult
• Un dialog mai bun și consistent cu organizațiile pro ducătorilor, procesatorilor și
comercianților în procesul de adoptare a legislatiei din domeniu;

14
Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii ș i instituțiilor din subordine

Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fara o reforma importanta in
domeniul administratiei romanesti.

• Introducerea managementului modern in structura mini sterului;
• Îmbunătățirea informării fermierilor privind măsuril e de sprijin (măsuri de e-
guvernare);
• Realizarea unei proiecții bugetare a MADR, pentru o perioadă de minim trei ani și cu
perspectivă aferentă perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultură va reflecta
nevoile de finanțare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificare
multianuală a bugetului
• Eficientizarea activității agențiilor prin comasarea acestora;
• Asigurarea de personal suficient, bine pregatit si r emunerat corespunzator.
• Implicarea treptată a organizațiilor profesionale re prezentative în derularea plăților,
ca o măsură de responsabilizare a acestora.

Camerele agricole
• Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru fermieri și tineri întreprinzători
în mediul rural;
• Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să își poată asigura
autofinantarea;
• Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt definite acestea pentru a
indeplini cerintele la nivel national si european.

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:
• întărirea capacitătii institutionale;
• utilizarea eficientă a resurselor naturale
• formarea și educația profesională continuă;
• întărirea capacitătii de prognoză, cu estimarea core ctă a evoluțiilor sectorului
agricol;
• dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu;
• emiterea de avize științifice consultative după caz.

VIITORUL AGRICULTURII ȘI SATULUI ROMÂNESC
• Readucerea agriculturii pe locul dat de potențialul și tradiția ei;
• Asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar p romovarii unei agriculturi
performante, bazate pe cererea pietei europene si internationale;
• Dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderii acestei a în totalul producției agricole
este prioritară;

15
• Promovăm și susținem produsele ecologice și tradițio nale românești;
• MADR va avea o structură administrativă funcțională și depolitizată;
• Agricultorii vor fi informati si pregatiti profesion al prin programe dedicate în PNDR ;
• Organizațiile patronale vor juca un rol mai importan t în luarea deciziilor în
agricultură;
• Cresterea rolului jucat de agricultori astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a
influența decisiv politicile agricole;
• Cresterea suprafetelor irigate prin măsuri de stimul are a utilizării eficiente a apei și
prin facilitarea accesului agricultoruilor la un preț rezonabil al energiei electrice;
• România poate deveni din piață de desfacere un jucăt or pe piața internațională;
• Procedurile de acordare a fondurilor agricole europe ne vor fi simplificate pentru a
facilita accesul beneficiarilor.
• Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satu lui românesc.

APĂRARE

Politica de apărare a Guvernului României în perioada 2013-2016, va asigura elementele de
continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE și a Parteneriatelor strategice, în mod
deosebit Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condițiile creșterii
capacității operaționale a forțelor și va asigura implementarea unui model de management
al resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale și evoluția în carieră.
Direcții de acțiune :
• Continuarea participării la operațiile internațional e pentru onorarea angajamentelor
asumate la NATO și UE;
• Îndeplinirea responsabilităților ce decurg din calit atea de membru NATO și UE pentru
asigurarea capabilităților necesare îndeplinirii nivelului de ambiție politico-militar al
celor două organizații;
• Angajarea activă la proiectele din cadrul inițiative lor “Smart Defence/NATO” și
“Pooling and Sharing/UE”;
• Îndeplinirea obligațiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele
determinate în baza prevederilor Legii nr.290/2011 privind amplasarea unor
elemente ale Scutului Antirachetă al SUA/NATO pe teritoriul României;
• Creșterea contribuției la asigurarea securității și stabilității regionale;
• Participarea activă la procesele decizionale în cadr ul Alianței Nord – atlantice și al
Uniunii Europene;
• Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apă rării, managementului carierei
militare, salarizării și sistemului de pensii ocupaționale pentru militari;
• Elaborarea documentelor de planificare conform legii , Cartei Albe a Apărării și
Stategiei Militare a României, printr-o revizuire strategică a apărării;
• Revizuirea structurii de conducere a ministerului;
• Creșterea calității vieții personalului Armatei Româ niei, în acord cu realitățile
economice și sociale interne și cu statutul de stat membru NATO și UE, concomitent
cu sporirea atractivității profesiei militare;
• Reorganizarea sistemului medical propriu în corelare cu nevoile operaționale și
sistemul național de sănătate;
• Modernizarea sistemului de învățământ militar;
• Restabilirea capacității operaționale a Armatei Româ niei, având la bază principiile
procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri
de forțe și optimizarea actului decizional în baza unui Plan Multianual de refacere și
consolidare a capacității operaționale a Armatei României;
• Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare în ved erea realizării capacității
operaționale și sustenabile;

17
• Reanalizarea programelor de achiziții și înzestrare în raport cu resursele financiare la
dispoziție și nevoile operaționale;
• Realizarea graduală a capacității de apărare aeriană prin programul „Avion multirol”;
• Eficientizarea administrării patrimoniului ministeru lui;
• Clarificarea situației Regiei autonome Compania româ nă de aviație „Romavia”;
• Stimularea producției interne a industriei de apărar e autohtone, conform cerințelor
Armatei și standardelor NATO și UE.

APE ȘI PĂDURI

Politicile în domeniul apelor și pădurilor vor urmări gestionarea durabila si eficienta a
resurselor naturale in scopul cresterii beneficiilor economice ale populatiei, fara periclitarea
dreptului constitutional la un mediu sanatos, asigurarea unui management durabil al apelor,
inclusiv prevenirea riscului și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea
gradului de siguranță a cetățenilor și asigurarea unui management durabil al pădurilor și al
faunei cinegetice.

DIRECȚII DE ACTIUNE

Managementul resurselor de apă și al riscului la inundații
• Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecția împotriva inundațiilor,
asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protectia surselor de apa,
imbunatatirea calitatii apei pana la atingerea starii bune a apelor și perfecționarea
cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor si reglementărilor din domeniile
gospodăririi apelor, meteorologiei si hidrologiei.
• Integrarea elementelor de protecție a apelor în poli ticile sectoriale dezvoltate la
nivelul Uniunii Europene, în particular Politica Agricolă Comună, energia și
schimbările climatice.
• Imbunătățirea infrastructurii de gospodărire a resur selor de apă, pe bazine
hidrografice, în scopul asigurării, în condiții de siguranta, a cerințelor de apă pentru
populație, irigații, industrie, zootehnie.
• Reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice prin îmbunătățirea
capacității de răspuns la nivel central, regional și local în situații de urgență generate
de inundații ori secetă, prin concentrarea acțiunilor în special în zonele în care
cetățenii sunt deosebit de vulnerabili și/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor
asemenea efecte.
• Satisfacerea cerințelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene în vederea
atingerii stării ecologice bune a apelor.
• Realizarea proiectelor de investitii de alimentare c u apa, canalizare si statii de
epurare ape uzate orasanesti in scopul implementarii directivelor europene in
domeniul apelor, in vederea respectarii angajamentelor europene si internationale
in acest domeniu.
• Implementarea strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen
mediu și lung in scopul prevenirii și diminuarii riscului la inundații al populației si a
cresterii gradului de siguranță a cetățenilor si a bunurilor.

19
• Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuăr ii efectelor inundațiilor și al
secetei hidrologice.
• Îmbunătățirea prognozelor, creșterea timpilor de rea cție a autorităților implicate,
precum și îmbunătățirea exploatării coordonate a acumulărilor.

Administrarea sistemului național de meteorologie
• Imbunatatirea prognozelor, intregrarea acestora cu p rognozele hidrologice in scopul
cunoasterii si prognozarii unor fenomene complexe si conjugate precum si
eficientizarea fluxului informational catre populatie si factori de decizie, la nivel
central si local.
• Asigurarea monitorizarii meteorologice si hidrologic e in scopul asigurarii protecției
vieții și a bunurilor materiale.
• Emiterea de prognoze, atenționări și avertizări, pre cum si prognoze, atenționări și
avertizări integrate hidro-meteorologice în vederea informării populației și a
factorilor de decizie, pentru prevenirea și/sau diminuarea efectelor datorate
fenomenelor meteorologice periculoase.

Protecția și gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice
Gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice, în scopul creșterii contribuției acestora
la îmbunătățirea calității vieții și asigurarea dezvoltării durabile, cresterea potentialului
economic si ecologic al padurilor, intensificarea eforturilor de protectie a padurilor printr-o
administrare adecvata precum si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniulile silvic si
cinegetic.
• Aprobarea unei strategii forestiere nationale si Rev izuirea Programului Forestier
National in scopul unui management durabil al padurii.
• Elaborarea unui Program National de Impadurire care sa aibă ca principal obiectiv
cresterea suprafetelor impadurite ca suport al adaptarii la efectele schimbărilor
climatice (stabilizare terenuri, îmbunătătirea ciclului apei în natură, combaterea
deșertificării, creșterea capacității de absorbție a emisiilor de gaze cu efect de seră).
• Intocmirea unui Inventar Forestier National in scopu l unei bune cunoasteri a
resurselor silvice si crearea cadrului necesar in vederea realizarii lucrărilor de
Cadastru pentru Fondul Forestier Național.
• Realizarea lucrarilor de amenajare complexa a bazine lor hidrografice torentiale
precum si împădurirea terenurilor degradate și crearea de perdele forestiere.
• Dezvoltarea rețelei de accesibilizare a Fondului For estier Național.
• Promovarea certificării forestiere în Fondul Foresti er Național in scopul cresterii
potentialului economic si ecologic al padurilor.
• Eficientizarea actului de control privind respectare a regimului de utilizare a
resurselor pădurii.
• Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice.

20
• Promovarea utilizării și valorificării produselor se cundare și a serviciilor oferite de
ecosistemele forestiere.

Piscicultura
• Activitati durabile de pescuit precum si acvacultura competitiva economic cu
respectarea principiilor ecologice.
• Dezvoltarea infrastructurii in vederea eficientizari i economice a pescuitului
comercial.
• Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvacult urii cu scopul cresterii aportului
acestei activitati la circuitul economic si al scaderii presiunii exercitate de cererea de
produse pescaresti pe resursa piscicola naturala.

21
BUGET

• Un ritm mediu anual de creștere economica de 3% in p erioada 2013-2016.
• Menținerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016,
respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht.
• Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% di n PIB în 2014 și menținerea la
acest nivel în 2015 și 2016.
• Menținerea ponderii datoriei publice totale în PIB l a un nivel sustenabil, semnificativ
mai mic decat nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht.
• Realizarea unei Strategii de management a datoriei p ublice după model polonez,
transpusa prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depășirii
unor praguri ale datoriei.
• Realizarea tuturor pașilor necesari pentru trecerea, odată cu bugetul anului 2014, la
programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaționale în
domeniu.
• Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniun ea Europeană, Fondul Monetar
Internațional, Banca Mondială) și vom respecta prevederile acestora.
• Gestionarea finanțelor publice va fi caracterizată p rin predictibilitate, transparență,
reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la
nivel local.

22
COMUNICAȚII

D
eoarece scopul principal al integrarii tehnologiilor digitale în economia si societatea
româneasca este de a stimula inovația și creșterea economică, îmbunatățind în același timp
calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor, principale obiectivele ale
programului de guvernare a USL pentru perioada 2013 – 2016 vizeaza implementarea
prevederilor europene cu privire la Agenda Digitala, alinierea la cadrul legislativ cu privire la
comunicatii in banda larga, accesul la informatii publice, identitate electronica, protectia
datelor cu caracter personal, precum si implemantarea solutiilor de interoperabilitate in
conformitate cu cadrul european.

Adoptarea si implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informației
și comunicațiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea si
punerea în practică a „ Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România ”.
Această viziune strategică națională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale și a
planurilor naționale specifice priorităților de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare
asigură o coordonare unitară a celor șapte piloni cuprinși în Strategia europeană Agenda
Digitală pentru Europa. In acest scop se va institui un mecanism de coordonare și
monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele
politici si strategii sectoriale propuse în cadrul Agendei Digitale.

Pentru monitorizarea si evaluarea efectelor masurilor prevazute în strategie și pentru
îmbunătățirea sau corectarea acesteia se va institui unui dialog periodic cu reprezentanții
societății civile si mediului de afaceri.
In vederea asigurarii dreptului la informare nediscriminatorie a cetatenilor se va asigura
cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitala terestra, precum si implementarea unui
proiect pilot pentru trasmiterea programelor nationale de televiziune in format digital.
Pentru liberalizarea serviciilor postale, a serviciului universal postal, si a modernizarii
serviciilor CN Posta Romana se va asigura cadrului legal adecvat.

DIRECTII DE ACTIUNE

e-Guvernare, Interoperabilitate, Cloud Computing, Media Sociale
E-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizațiilor
și proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetățenilor,
mediului de afaceri și organizațiilor publice să-și atingă obiectivele mai ușor, mai rapid și la un cost
mai mic. Asigurarea interoperabilității sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii
publice electronice prin guvernanță și procese adecvate, în conformitate cu politicile și obiectivele
Uniunii Europene și prin schimb securizat de informații.

23
• Realizarea interoperabilitatii la nivel national, co ordonata cu UE, pentru
eficientizarea activitatilor publice in sensul orientarii pe servicii electronice si
centrate pe evenimentele din viata unui cetatean.
• Susținerea unei sistem de coordonare instituțional c are sa asigure aplicarea cadrului
de interoperabilitate, asa cum este agreat la nivel european din punct de vedere
strategic si organizational.
• Sustinerea cooperarii dintre institutiile publice pe ntru aliniere si interconectare în
vederea realizării si implementării serviciilor publice trans-europene
• Implementarea unui sistem centralizat de autentifica re și identificare unică a
utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digital, etc)

• Implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul institutiilor publice prin crearea
unei platforme centralizate, scalabile și dinamice care să ofere servicii IT de calitate
cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud
Guvernamental va imbina un concept particular al unui Cloud Hibrid – o zona de
Cloud Public destinata relatiei cu cetatenii in contextul e-Guvernarii (eficientizeaza
costurile de dezvoltare e-Gov) si o zona sensitiva de Could Privat destinata
interoperabilitatii organizatiilor guvernamentale

• Implementarea monitorizarii serviciilor de cloud, de finirea unui cadru legislativ si a
normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud si implementarea
masurilor de evaluare a vulnerabilitatilor si a testelor de penetrare pentru
arhitecturile de cloud computing.
• Aplicarea initiativei europene Open Data – punerea l a dispozitia publicului de date
accesibile, reutilizabile si redistribuibile in mod liber, fara a tine cont de restrictii de
tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open
data) printr-un portal de tip open-data guvernamental
• Promovarea si aplicarea tehnologiilor de procesare i novativa a sistemelor de tip big
data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor si pentru a facilita
analiza informatiilor din administratia publica
• Simplificarea procedurilor administrative prin promo varea de platforme electronice
pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administratiei publice
centrale, regionale si locale
• Implementarea controalelor de securitate în conformi tate cu cele mai bune practici
în domeniu și a reglementarilor naționale și Europene privind protectia datelor cu
caracter personal, precum și auditarea periodica (anuala) a acestora, reprezintă un
prim pas în sporirea increderii cetatenilor în sistemele de guvernare electronic
• Revizuirea legislatiei in domeniu privind identifica rea electronica, semnatura
electronica, marca temporala si utilizarea documentelor in forma electronica.
• Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalitatii informatice si de
crestere a increderii cetatenilor in utilizarea tehnologiei informatiei.

24
• Promovarea și implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor si
serviciilor electronice participative la initiative publice sau guvernamentale pentru
persoane si mediul de afaceri
• Stimularea cetățenilor în sensul generării de conțin ut digital relevant pentru
România si contributiei in medii digitale colaborative (Romania on-line)
• Eficientizarea activitatii centrelor de date si deza stru, servicii informatice si suport
pentru realizarea mediului comun informational al institutiilor administratiei publice
care sa permita accelerarea semnificativa a proceselor de luare a deciziilor la nivel
central, sectorial si teritorial prin utilizarea mai eficienta a sistemelor TIC de
planificare si suport de decizie.

TIC în slujba Educatiei, Sănătătii și Culturii
• Formarea de competențe digitale de bază pentru cetăț enii României cu accent pe
categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilități etc.)
• Susținerea, în colaborare cu Ministerul Educației, a metodelor inovative de integrare
a resurselor educaționale de tip web 2.0 și a resurselor educaționale deschise în
procesul de învățare
• Publicarea și diseminarea patrimoniului cultural dig ital al României: biblioteci
publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informații culturale
on-line
• Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educației, d e programe de formare continuă
a profesorilor pentru convergența cu ritmul tehnologic
• Susținerea organizarii concursurilor naționale de co nținut digital educațional pentru
invatamantul preuniversitar
• Susținerea informatizării complete a unităților educ aționale și serviciilor
administrative din învățământ la toate nivelurile
• Susținerea de initiative de promovare a aplicării si interoperabilitătii solutiilor de e-
sănătate la nivel national si european (sisteme informatice din spitale, sisteme
informatice laboratoare, aplicații pentru medicii de familie, etc), sisteme informatice
administrative (contabilitate,resurse umane, etc) și sisteme naționale e-sănătate
(statistică, CNAS, DSP)
• Asigurarea conditiilor de mobilitate a informatiei m edicale în format electronic în
cadrul organizațiilor din sistemul de ocrotire a sănătății

E
-commerce, TIC și cercetare –dezvoltare –inovare
• Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, m-com merce, m-wallet si NFC
prin alinierea la reglementarile europene
• Încurajarea comercianților în folosirea canalelor de vânzare electronice: e-
commerce, m-commerce, atât pe piața internă, cât și în afara țării
• Initierea de programe de cercetare-inovare in domeni ul IT&C cu un caracter
predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei

25
• Introducerea specializarii inteligente (smart specia lisation) ca o conditie prealabila de
finantare a activitatilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare
pentru Romania. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare și poli de
competitivitate pentru creșterea regională
• Stimularea investitiilor private in domeniul cerceta rii-inovarii in scopul cresterii
ponderii produselor si serviciilor inovative in economia Romaniei, pentru asigurarea
competitivitatii si stimularii productivitati
• Implementarea de proiecte in cadrul programului Cone cting Europe, atat in
domeniul infrastructurii de comunicatii electronice, cat si in ceea ce priveste
dezvoltarea de servicii electronice.

Bandă largă și infrastructura de servicii digitale

Obiectivul general este acela de a îmbunătăți disponibilitatea serviciilor în bandă largă
pentru cetățenii români și întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri
de bandă largă (rețele de distribuție ), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire
și standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct
asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurențial în piața serviciilor
IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informațională în România, creșterea
coeziunii și incluziunii sociale.

• Elaborarea unui pachet de acte normative și legislat ive, care să încurajeze
dezvoltarea infrastructurii în bandă largă și să asigure un cadru concurențial;
• Asigurarea unui cadru instituțional unitar, care să permită o coordonare eficientă a
investițiilor din domeniul infrastructurilor de comunicații, în care să fie implicați toți
actorii importanți;
• Modernizarea rețelelor de broadband (NGA-FTTH) – pri n care se urmărește
îmbunatățirea tuturor rețelelor de comunicații de bandă largă, astfel încât să asigure
cerințele tehnice impuse de noul set de aplicații generate în conformitate cu Agenda
Digitală 2020.

Înființarea în directa coordonare a Primului-ministru a Departamentului pentru Servicii
Online și Design, având ca principale responsabilități:
a) Să c onducă procesul de transformare și inovare al serviciilor online furnizate de
către Guvernul României;
b) Să p lanifice , să dezvolte și să implementeze inițiative având drept scop informarea
corectă și transparentă a publicului asupra modului de lucru al administrației
publice;
c) Să î mbunătățească gradul de implicare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor
în vederea livrării unor servicii publice de calitate;

26
d) Să c oordoneze eforturile pentru realizarea unui portal unic de recrutare pentru
posturile vacante finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și alte
inițiative privind transparența și integritatea administrației publice;
e) Să r ealizeze centralizarea datelor primare privind personalul angajat în
administrația publică, a celor privind cheltuielile publice, precum și alte inițiative de
agregare a datelor produse de entitățile publice;
f) Să c onducă eforturile privind datele deschise (open data ), împuternicind cetățenii
să identifice, să descarce și să utilizeze seturi de date publice generate sau deținute
de către administrația publică;
g) Să m onitorizeze implementarea proiectelor de e-Guvernare, Partneneriatul pentru
Guvernare Deschisă ( Open Government Partnership ), strategia privind Agenda
Digitală a Uniunii Europene, precum și să sprijine instituțiile publice implicate;
h) Să u rmărească procesul de definire și implementare a unei identități vizuale
unitare la nivelul administrației publice centrale și, totodată, a unei prezențe
unitare în mediul online a entităților de stat, inclusiv implementarea domeniului
gov.ro la nivelul întregului sistem public.

CULTURĂ

Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacității de
inventariere, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural național și
local, iar pe de altă parte în susținerea celor mai semnificative forme de creativitate
artistică, precum și a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se
urmărește realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităților locale în
creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și
promovare a expresiilor culturale locale și a creativității individuale. Acest sprijin are în
vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât și la programele europene
dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale și turismului.

Cultura națională este expresia cea mai cuprinzătoare a identității naționale înțeleasă în
profunzimea și diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă
zestre pe care națiunea o poate aduce în spațiul comun european. În această etapă,
prezervarea patrimoniului construit este principala urgență a politicilor culturale. Protejarea
și cunoașterea patrimoniului cultural național, de o diversitate unică în Europa, trebuie să
devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în
educația formală și informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al
cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană. Tocmai de aceea, propunem o
viziune care să conducă la o valorificare intesivă și extensivă a patrimoniului cultural
material și imaterial al României.

Obiective fundamentale
• Elaborarea, supunerea spre dezbatere publică și prom ovarea legislativă a Codului
Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecții efective și eficiente a
patrimoniului cultural și a introducerii sale în circuitul național și internațional.
• Instituirea Sistemului Național de Educație și Forma re în domeniul patrimoniului
construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiștilor și experților în
domeniu.
• Finalizarea inventarierii și clasării patrimoniului național construit și mobil și întărirea
dispozitivului legal și a mijloacelor administrative de salvare, protejare și punere în
valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, ca și a siturilor și ansamblurilor
urbane și a monumentelor de for public.
• Constituirea Fondului Patrimoniului Național, instit uție publică ce urmează să preia
în administrare, să restaureze, să conserve și să pună în valoare monumentele
istorice și de arhitectură cu un statut incert al proprietății sau aflate în proprietate

28
privată ori în administrarea autorităților locale și care se află în stare de abandon și
degradare.

Direcții de acțiune
• Pregătirea documentului de fundamentare în vederea d emarării negocierilor cu
Comisia Europeană pentru Programul Operațional Sectorial Cultură-Patrimoniu-
Educație, în colaborare cu Ministerul Educației și Ministerul Fondurilor Europene.
• Reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol” destinat muzeelor etnografice în
aer liber pe bază de cofinanțare cu contribuție privată, mecenat și sponsorizări.
• Inițierea procedurilor de înscriere a Ansamblului mo numental „Calea Eroilor” de la
Târgu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea
si recunoașterea valorilor culturale române la nivel internațional.
• Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaț iei ansamblului Cetăților dacice
din Munții Orăștiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din 1999 datorită valorii
sale excepționale din punct de vedere istoric si cultural.
• Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrim oniu imaterial național, dată
fiind înscrierea acesteia pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial.
• Încurajarea și sprijinirea cercetărilor in domeniul patrimoniului imaterial din
Romania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al II-lea
volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II , precum și
adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial in
acord cu Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din
2003.
• Elaborarea proiectului și constituirea colecțiilor p entru un „Muzeu al comunismului”,
ce va ilustra viața cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea și
formele de rezistență.
• Proiectarea unei săli de concerte la standarde inter naționale în București ce urmează
să devină centrul de referință pentru Festivalurile Enescu.
• Susținerea sistematică și continuă a participării ro mânești la evenimente culturale de
talie internațională (Bienala de la Veneția, Salonul Internațional al Cărții etc.).
• Dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniu l industriilor artistice (media,
publicitate, design, modă etc.).
• Întregirea misiunii Institutului Național al Patrimo niului cu o dimensiune de formare
continuă și de atestare a profesioniștilor patrimoniului național.
• Constituirea, pe lângă Institutul Național al Patrim oniului, a unui Centru Național de
Restaurare care să grupeze profesioniști ai restaurării și ai meșteșugurilor de artă și
care să fixeze standardele naționale pentru intervențiile asupra monumentelor și
obiectelor de patrimoniu mobil.
• Prezervarea și dezvoltarea meseriilor artistice în c adrul unui program realizat în
comun cu Ministerul Educației.

29
• Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, a educației artistice și culturale la
nivelul învățământului preuniversitar, precum și a cercetării științifice în domeniul
patrimoniului la nivelul învățământului universitar.
• Lansarea proiectului R epertoriului Național al Monumentelor Istorice în cooperare cu
Academia Română.
• Clarificarea legislativă și sporirea rigorii regleme ntărilor în materia proprietății
literare și artistice.
• Elaborarea și implementarea, în parteneriat cu Primă ria Generală a Municipiului
București și cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat „Centrul istoric al
Capitalei”, pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a
monumentelor istorice și a patrimoniului arhitectural, a industriilor și meșteșugurilor
artistice.
• Sprijinirea creației artistice contemporane prin sus ținerea taberelor de creație,
organizarea de expoziții și evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural
Român.
• Susținerea industriei cinematografice românești pent ru a-și întări competitivitatea
pe plan internațional.
• Sprijinirea Bisericilor pentru introducerea sistemel or de securitate în lăcașurile de
cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.

DEZVOLTARE ȘI ADMINISTRAȚIE

Argument privind
înființarea MINISTERULUI
DEZVOLTĂRII REGIONALE
ȘI ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE CONTEXT

• În ultimii ani am asistat în mod continuu la un proc es de centralizare a
competențelor la nivelul ministerelor, această acțiune având drept
consecințe directe:
– Subfinanțarea serviciilor publice gestionate de auto ritățile locale,
(educație, sănătate, asistență socială, infrastructura publică de
apă, canalizare, drumuri etc.);
– Gestionarea programelor naționale pe criterii exclus iv politice,
lipsită de transparență;
– O aparentă descentralizare, realizată doar la nivel formal, dar fără
suport financiar;
– Intensificarea controlului politic asupra primarilor și președinților
de consilii județene, prin acordarea resurselor financiare doar pe
criterii de apartenență politică și nu pe criterii de analiză a nevoilor
comunităților locale;
– Accentuarea birocrației la nivelul autorităților pub lice locale.

• Lipsa totală a prioritizării investițiilor publice ș i a unei strategii la nivel
național, care să conțină elemente și criterii bine definite de finanțare
a acestora a accentuat decalajele existente între mediul rural și
mediul urban, între județe cât și între regiuni.

NECESITATE

• Deoarece administrația locală este sistemul public c el mai apropiat de
cetățean și ca atare are nevoie de toate pârghiile și competențele
necesare în vederea prevenirii, identificării și rezolvării problemelor
omului.
• Deoarece dezvoltarea regională nu se poate realiza f ără autoritățile
locale.
• Deoarece se impune îmbunătățirea cadrului legislativ corelat cu
realitățile și nevoile colectivităților locale.
• Deoarece se impune existența unei STRATEGII coerente de dezvoltare
atât regională cât și națională care să ofere standardele de civilizație și

31
confort pentru toți cetățenii României

O
BIECTIVE • Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europen e, prin
simplificarea procedurilor de depunere, evaluare, implementare și
verificare a proiectelor.
• Reorganizarea administrativ teritorială prin crearea cadrului
instituțional pentru funcționarea regiunilor administrativ teritoriale.
• Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru :
– reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atinge rii mediei
europene pentru toate regiunile de dezvoltare,
– recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul e conomic și
social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții
istorice, geografice, economice, sociale, politice și
preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre.
• Prioritizarea investițiilor publice destinate satulu i românesc în sensul
finanțării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiții publice
de tipul: școală, biserică, dispensar medical și farmacie, bibliotecă și
cămin cultural, apă și canalizare, drumuri locale, iluminat public,
salubrizare, mașină de pompieri, ambulanță, târg comunal etc. care să
asigure un standard minim obligatoriu de civilizație și confort.
• Continuarea reformei în administrația publică cu acc ent pe creșterea
autonomiei colectivităților locale prin declanșarea reală a procesului de
descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității.
• Armonizarea legislației care guvernează administrați a publică în
vederea eficientizării actului administrativ.
• Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de
funcționare a tuturor instituțiilor din administrația publică, atât de la nivel
central cât și local, prin utilizarea standardelor de calitate și de cost a
tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcționare și
reglementare a administrației, în așa fel încât activitatea administrației
publice să fie măsurabilă și eficientă .
• Operaționalizarea conceptului de „ghișeu unic” si a sistemelor de
guvernare electronică pentru reducerea birocrației, a costurilor de
funcționare a sistemului administrației publice și extinderea accesului
cetățenilor la informațiile publice de interes național și local.

DIRECȚII DE ACTIUNE
1
. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europen e.
2. Prioritizarea investițiilor și lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile și
echilibrate.
3. Regionalizare și descentralizare administrativă și f inanciară.

32
4. Modificarea legislației în vederea eficientizării ș i debirocratizării administrației publice.
5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimular ea performanței profesionale a
personalului din administrația publică.
1. Creșterea gradului
d
e absorbție a
fondurilor
europene • Analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cad rul programelor
cu finanțare europeană și realocarea acestora în vederea finanțării
proiectelor aflate în listele de rezervă.
• Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de De zvoltare Regională.
De asemenea, implementarea strategiilor locale / județene /
regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care
să conducă la o dezvoltare regională echilibrată.
• Promovarea de acte normative pentru:
/head2right reducerea birocrației în sensul eliminării avizelor și acordurilor
la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanțare
fonduri publice și/sau europene, și înlocuirea acestora cu
avize de principiu, precum și scutirea de orice taxe a acestora.
/head2right Reglementarea clară a atribuțiilor și responsabilită ților fiecărei
instituții implicate în gestionarea și controlul fondurilor
europene pentru eliminarea supracontrolului sau lipsa de
control în anumite cazuri.
/head2right Impunerea unui cadru unic de accesare și rambursare,
indiferent de Program / AM / – documentații tehnico-
economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuții la
co-finanțarea proiectelor, cereri de finanțare, rapoarte de
progres etc.
/head2right Impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea
c
heltuielilor și pentru încheierea de acte adiționale la
contractele de finanțare.
/head2right Accelerarea procesului de achiziții publice din fond uri
europene prin introducerea noțiunii de prioritate maximă a
publicării documentațiilor de atribuire în SEAP a acestora.
/head2right Introducerea unor măsuri de prevenire a corecțiilor financiare
prin standardizarea documentațiilor de atribuire, inclusiv a
caietelor de sarcini și introducerea standardelor de cost și
calitate pentru toate tipurile de achiziții (servicii, lucrări,
furnizare produse).

2. Prioritizarea
i
nvestițiilor și
lucrărilor publice
în contextul unei • Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca
obiectiv principal reducerea decalajelor intra și inter regionale.
• Prioritizarea investițiilor publice în cadrul planul ui strategic de
dezvoltare și stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu

33
dezvoltări
r
egionale durabile
și echilibrate alocările financiare existente și defalcarea acestora pe fiecare regiune
și județ.
• Se vor realiza și continua următoarele programe:
– Programul „Satul Românesc” – finanțarea prioritară a unui
pachet minim obligatoriu de investiții publice de tipul: școală,
biserică, dispensar medical și farmacie, bibliotecă și cămin
cultural, apă și canalizare, drumuri locale, iluminat public,
salubrizare, mașină de pompieri, ambulanță, târg comunal etc.
care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizație și
confort.
– Programul pentru dezvoltarea durabilă a orașelor mic i si
mijlocii.
– Program pentru stimularea dezvoltării marilor aglome rări
urbane prin măsuri instituționale și legislative.
– Program de modernizare a drumurilor județene pentru
a
sigurarea accesibilității la rețelele de transport naționale și
europene.
– Programe de construcții de locuințe:
/head2right Pentru tineri
/head2right Pentru unele categorii socio-profesionale (medici, p rofesori
etc.)
/head2right Locuințe sociale
– Programe de reabilitare termică a clădirilor de locu it și de
reducere a riscului seismic.
– Continuarea programului „Termoficare 2006-2015”.
– Alte programe aflate în derulare, necesare și oportu ne.
• Continuarea în vederea finalizării proiectelor încep ute și neterminate,
care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor
priorități și criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor.

3. Regionalizare și
d
escentralizare
administrativă și
financiară
• Definitivarea unui calendar riguros privind descentr alizarea
administrației publice care să conțină:
– repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală
pe de-o parte și cea regională și locală, de cealaltă parte.
– realizarea transferului de competențe în cadrul unui proces stabil
și transparent.
– evitarea dezechilibrelor financiare.
– asigurarea continuității furnizării serviciilor publ ice.
• Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administrația
publică locală în vederea creării cadrului instituțional necesar
descentralizării: Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea

34
273/2006 privind finanțele publice locale, Legea 340 /2006 a instituției
prefectului, Legea 393/2004 a statutului aleșilor locali, Legea 95/2006
a descentralizării, Legea 315/2004 a dezvoltării regionale etc.
• Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei nivele: local
(comune, orașe, municipii), județean și regional, astfel încât
majoritatea serviciilor deconcentrate din județe să devină instituții de
interes județean/local în coordonarea/subordinea autorităților locale.
• Realizarea cadrului instituțional necesar înființări i regiunilor teritorial-
administrative.
• Organizarea transferului de atribuții și de competen țe, între Guvern,
pe de o parte și regiuni și județe, pe de altă parte, se va realiza în
baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și
alte instituții publice interesate precum și cu informarea permanentă
și corectă a cetățenilor.
• Transferul atribuțiilor către regiuni se va realiza în scopul dezvoltării
echilibrate a acestora, respectiv:
– dezvoltarea economică a regiunii.
– gestionarea fondurilor europene la nivel regional.
– gestionarea infrastructurii de interes regional cu p rivire la
transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian.
– gestionarea infrastructurii de sănătate și asistență medicală la
nivel regional.
– promovarea obiectivelor de turism de interes regiona l.
– amenajarea teritoriului la nivel de regiune.
– dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic și profesional la
nivel regional.
– elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea
agriculturii în vederea încurajării accesului produselor românești
pe piețele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri
regionale.
– gestionarea programelor de protecție socială la nive l regional.
– protecția mediului la nivel regional.
– gestionarea situațiilor de urgență la nivel regional .
– alte atribuții etc.
• OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ vor urmări ca la nivelul
fiecărei regiuni să existe cel puțin:
– un spital regional (cu medicină de înaltă performanț ă).
– sistem regional de intervenție în situații de urgenț ă.
– infrastructura rutieră și feroviară modernizată.
– un aeroport internațional.
– un centru sportiv regional polivalent de nivel inter național.

35
– un centru de afaceri regional.
– un centru cultural de nivel european.
– o universitate acreditată la nivel internațional.
• Autoritățile centrale vor elabora toate politicile p ublice naționale iar
autoritățile regionale și locale își vor elabora propriile politici cu
respectarea cadrului, normelor, criteriilor și standardelor stabilite
prin politicile publice naționale.
• Redefinirea competențelor prefecților în contextul d escentralizării și
transferului de competențe de la autoritățile centrale la autoritățile
locale.
• Procesul de descentralizare se va realiza prin asigu rarea resurselor
financiare corespunzătoare competențelor transferate.
• Modificarea actelor normative care reglementează fin anțele publice
locale în vederea realizării următoarelor obiective:
– Asigurarea funcționării sistemului administrației pu blice locale;
– Asigurarea dezvoltării comunităților locale;
– Eliminarea tuturor formelor de discriminare în aloca rea
fondurilor guvernamentale destinate autorităților locale;
– Întărirea capacității administrației locale de a atr age fondurile
europene și de a finanța/cofinanța programele de dezvoltare
locală;
– Introducerea standardelor de calitate pentru servici ile publice
furnizate populației, a standardelor de cost și a normativelor
de personal aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină
justificate și transparente. Acestea vor fi stabilite de către
Guvern împreună cu structurile asociative ale autorităților
locale.

4. Modificarea
l
egislației în
vederea
eficientizării și
debirocratizării
administrației
publice
• Delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de cr edite aleșilor locali
în raport cu funcționarii din subordine, cu privire la oportunitatea și
legalitatea actelor administrative emise.
• Modificarea prevederilor legale referitoare la ataca rea în fața
instanțelor judecătorești a actelor administrative de către prefect
(vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de
promovare a contestației în instanță etc.).
• Reconsiderarea rolului și importanței primarului și președintelui
consiliului județean în contextul atribuțiilor și responsabilităților
sporite în urma procesului de descentralizare.
• Armonizarea tuturor prevederilor din actele normativ e în vigoare care
guvernează administrația publică cu responsabilitățile și competențele
actuale: Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legea nr.

393/2004 privind statutul ale șilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, Legea
nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, Legea nr. 95/2006
privind descentralizarea, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională,
Legea 273/2006 privind finanțele publice locale etc .

5. Promovarea unor
p
olitici stimulative
pentru stimularea
performanței
profesionale a
personalului din
administrația
publică • Descentralizarea gestiunii funcției publice către or donatorii de credite
(recrutare, promovare, detașare pe funcție publică pe perioadă
determinată) în vederea simplificării și eficientizării sistemului
administrativ.
• Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea perfo rmanței
profesionale, limitarea exodului de cadre precum și atragerea de
categorii socio-profesionale deficitare la nivelul administrației publice,
prin introducerea unor elemente stimulative.
• Profesionalizarea corpului funcționarilor publici pr in:
/head2right revizuirea sistemului de evaluarea a performanțelor
profesionale.
/head2right reformarea sistemului de perfecționare/formare a
f
uncționarilor publici și crearea unui corp de experți
formatori.

37
EDUCAȚIE

Strategia de guvernare în educație vizează îndeplinirea mai multor obiective:
• Creșterea performanței sistemului românesc de învăță mânt;
• Asigurarea politicilor de echitate socială;
• Asigurarea deprinderilor și competențelor care să pe rmită dezvoltarea personală,
intelectuală și profesională din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții;
• Deschiderea sistemului de educație, formare profesio nală și cercetare către
societate, către mediul social, economic și cultural;
• Întărirea gradului de coeziune socială și creșterea participării cetățenilor la
programele de dezvoltare economică și socială prin promovarea cetățeniei active;
• Stimularea inovării și creativității, inclusiv a spi ritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educație și de formare profesională;
• Construirea societății cunoașterii prin transformare a educației în vector de
dezvoltare socio-economică;
• Asigurarea competitivității la nivel european și int ernațional;
• Permanentizarea colaborării cu diaspora științifică românescă;
• Stimularea creativității, inovării și transferului t ehnologic;
• Depolitizarea sistemului și promovarea profesioniști lor în managementul
educațional;
• Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sis temului, identificate în urma unor
studii și analize
• Respectarea principiului autonomiei în educație și a principiului responsabilității
publice și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii;
• Integrarea tinerilor pe piața muncii prin dezvoltare a de politici care să asigure un
nivel ridicat de creștere și de ocupare durabilă a forței de muncă, bazate pe
cunoaștere;
• Creșterea vizibilității internaționale a României pr in rezultatele obținute în educație;
• Coordonarea politicilor din sectorul educației cu po liticile și inițiativele altor
sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menționate;
• Creșterea resurselor financiare alocate educației, i nclusiv prin atragerea unor surse
de finanțare private;
• Respectarea principiului dialogului social;
• Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile și
inițiativele comune în domeniul educației, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și în
afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord și
Africa);

38
• Creșterea rolului României în acordarea de asistență în domeniul educației altor țări,
în vederea atingerii obiectivelor asociate inițiativei Education for All, inițiativă
susținută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO.

PACHETUL SOCIAL GARANTAT PENTRU EDUCAȚIE
• Implementarea unor programe care să permită condiții de dezvoltare și formare a
copiilor, de la naștere și până la majorat.
• Acest Pachet va asigura asistența părinților privind creșterea nou născuților, condiții
de integrare a copiilor în creșe, respectiv învățământ preșcolar, parcurgerea unui
program școlar de calitate în școli echipate corespunzător care să conducă la
modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor
de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socio-culturală.
• Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de
elemente astfel încât să fie garantate egalitatea de șanse, indiferent de statutul
social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psiho-motorii
etc.

INVESTIȚII ÎN RESURSELE UMANE
• Profesionalizarea carierei didactice în România și r econsiderarea sistemului de grade
didactice din această perspectivă;
• Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul e ducației;
• Redimensionarea raportului dintre componenta teoreti că și cea practică a
curriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice;
• Dezvoltarea unei piețe educaționale a programelor de formare continuă, bazată pe
un sistem competițional;
• Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățăm ântul superior și cel
preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să
se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor
didactice;
• Corelarea structurilor și a etapelor din cariera did actică cu standardele educaționale
și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor
profesionale transferabile;
• Redefinirea statutului și rolului personalului didac tic auxiliar din perspectiva creșterii
competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității
procesului educațional;
• Dezvoltarea unor structuri instituționale moderne în scopul optimizării activităților
de formare continuă a personalului din învățământ;
• Asigurarea progresului în carieră pe criterii de com petență profesională;
• Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinat e formării continue a
personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar, care să
includă programe de formare de tip conversie/reconversie;

39
• Asigurarea unui sistem de salarizare și motivare fin anciară corespunzător rolului pe
care cadrul didactic îl îndeplinește în societate.

BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

Asigurarea și modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar, în condiții de
standardizare la nivel național, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcții
urmărite vor fi:
• Modernizarea procesului de predare-învățare cu ajuto rul tehnologiilor informațiilor
și comunicării;
• Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiu ni de mare viteză;
• Dotarea bibliotecilor școlare, inclusiv extinderea b ibliotecilor virtuale;
• Investiții în infrastuctura educațională și în mijlo acele de învățare;
• Realizarea unor centre educaționale puternice, care să asigure copiilor servicii de
educație până la nivel liceal, burse, cămin, cantină și/sau transport zilnic
(continuarea proiectului microbuzelor școlare, inițiat în guvernarea 2001-2004 și
menținut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă și locuințe pentru
cadrele didactice.
• Distribuția acestor investiții pe teritoriul Românie i se va face în funcție de
nevoile reale din țară și de dinamica rețelei școlare prognozată pentru
următoarele două decenii.
• Finanțarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o
bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor
programe operaționale finanțate din fonduri structurale europene, precum și
din alte surse.
• Finalizarea investițiilor începute.

C
ORELAREA PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE CU PIAȚA MUNCII

Formarea inițială a tinerilor, dar și formarea continuă a adulților, nu se pot realiza fără o
corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările și nevoile spațiului socio-
economic actual, prin:
• Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi l a nivelul agenților economici și
utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii;
• Fundamentarea corectă a planului de școlarizare;
• Adaptarea curriculum-ului școlar la dispoziția școl ii;
• Corelarea învățământului profesional și tehnic cu ce rințele agenților economici;
• Extinderea activităților extrașcolare;
• Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/in ternship;

40
• Modificarea legislației muncii pentru a permite elev ilor peste 16 ani și studenților să
lucreze pe perioada vacanțelor, în condițiile asigurării tuturor drepturilor specifice
nivelului lor de pregătire și vârstei lor;
• Urmărirea absolvenților pe parcursul traseului lor p rofesional pentru a înregistra
feed-back-ului privind succesul lor în carieră;
• Dezvoltarea de programe de recalificare și/sau forma re continuă, în funcție de
nevoile înregistrate în sistem etc.;
• Reactivarea Agenției – înființată în perioada guvern ării 2001-2004 – care se ocupa de
relația dintre școală/universitate și mediul socio-economic. Finanțarea acestei
agenții se poate realiza integral din surse extrabugetare.

ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE

Susținerea acelor politici educaționale extrașcolare și extracurriculare care, prin
completarea programelor școlare aprobate, să asigure:
• educația pentru sănătate;
• educația civică;
• educația cultural artistică și științifică;
• educația ecologică;
• educația prin sport;
• educația rutieră;
• educația pentru dezvoltarea durabilă.

Î
NVĂȚĂMÂNTUL ȘI EDUCAȚIA PENTRU MINORITĂȚILE NAȚIONALE ȘI PENTRU GRUPURILE
DEZAVANTAJATE

În domeniul învățământului și educației pentru minoritățile naționale, în următoarea
decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere:
• Asigurarea condițiilor de însușire a limbii române ș i a limbii materne de către elevi;
• Creșterea capacității de cuprindere a învățământului în limba maternă, simultan cu
sporirea calității sale;
• Elaborarea manualelor școlare în limbile minoritățil or naționale pentru învățământul
obligatoriu și stimularea elaborării și/sau traducerii de manuale pentru învățământul
secundar superior;
• Restructurarea curriculumului școlar din perspectivă multiculturală;
• Dezvoltarea rețelei de mediatori școlari prin care s e asigură încurajarea participării
populației rroma la învățământul obligatoriu;
• Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice p entru învățământul în limba
minorităților;

41
• Asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rân dul minorităților (inclusiv a
populației rroma) la educația de bază și stimularea participării acestora la niveluri
superioare de educație.

DESCENTRALIZAREA ȘI DEPOLITIZAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
• Respectând principiul subsidiarității, Guvernul și M inisterul Educației vor da curs
acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor
publice, în raport cu obiectivele educaționale și de dezvoltare regională pe care le au
de îndeplinit.
• Descentralizarea nu se poate face însă fără întărire a legislației privind
responsabilitatea publică și fără protejarea instituțiilor de învățământ de
interferențele politicului. Aceste măsuri vor asigur a întărirea atașamentului
comunităților locale față de activitățile care au loc în școală, asigurarea stabilității
cadrelor didactice și a echipelor de management școlar și creșterea gradului de
transparență.

AUTONOMIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ȘI A CERCETĂRII
Autonomia instituțiilor de învățământ superior este un principiu garantat de Constituția
României și trebuie extins în raport cu actuala legislație.
Acest principiu se definește prin cinci componente:
• auto-guvernare, în baza unui cadru legal cât mai lar g;
• finanțare pe bază de performanță;
• dreptul de a avea o politică de personal proprie;
• dreptul de a decide asupra conținuturilor de învățar e/cercetare, în condițiile legii și
în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituție de învățământ în parte;
• responsabilitate publică în raport cu programele asu mate.

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC
• Continuarea politicilor de consolidare a parteneriat elor internaționale bilaterale și
multilaterale, încurajarea schimburilor de studenți, cadre didactice etc. în cadrul
programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate
spațiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) și dezvoltarea unor noi direcții de
cooperare internațională.
• România trebuie să reintre pe piața serviciilor de e ducație pentru studenți străini,
ceea ce poate aduce, în același timp, atât prestigiu, cât și importante resurse
financiare.
• Consolidarea relațiilor tradiționale existente între România și diferitele organisme
internaționale în domeniul educației și cercetării (Uniunea Europeană, Fundația
Europeană pentru Știință, Institutul European de Inovare și Tehnologie, Consiliul
Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.).
• Consolidarea programelor de educație oferite etnicil or români din străinătate.

42
• Ministerul Educației va continua politica activă leg ată de inițiativele din domeniul
educației la nivel European și își va asuma și în viitor un rol în cadrul Procesului
Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register
(EQAR) etc.
• Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare int ernațională cu țări aflate în
dificultate din punct de vedere al reformelor educației, în special în ceea ce privește
atingerea obiectivelor asumate prin inițiativa Education for All, inițiativă susținută de
ONU și coordonată la nivel global de UNESCO

CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII UNIVERSITĂȚILOR ROMÂNEȘTI

Guvernul trebuie să adopte măsuri clare și urgente prin care să asigure:
• Finanțare multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de
învățământ superior din România, pe baza criteriilor de excelență, în vederea
consolidării bazei materiale și realizarea de campusuri universitare noi, proces care
trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani
– Universitatea Viitorului – 2030;
• Întărirea criteriilor de asigurare a calității, astf el încât să se treacă la dezvoltarea
bazată pe performanță;
• Concentrarea resurselor prin stimularea cooperării u niversitare și nu prin măsuri
care pun sub semnul întrebării autonomia universitară;
• Relansarea competițiilor de granturi de cercetare;
• Introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor d idactice tinere în universitățile
românești;
• Stoparea procesului de pensionare accelerată și abuz ivă a personalităților
academice;
• Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a si stemului (ex.: Registrul Matricol
Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor
statistice naționale și internaționale etc.

PROGRAME PROPUSE PENTRU EDUCATIE

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA
• Finalizarea până la finalul anului 2016 a programulu i de campusuri școlare adaptate
nevoilor educaționale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse,
îmbrăcăminte, rechizite școlare).
• Finaluzarea programului de investiții în infrastruct ura școlară pană în anul 2016 .
• În fiecare comună va exista cel puțin o școală la st andarde europene, dotată cu
mijloace didactice moderne și microbuze școlare.
• Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și cr eșe până în anul 2016 .

43
RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ȘI ASIGURAREA UNEI CARIERE
• Stimularea parteneriatului public-privat dintre sist emul educațional și mediul
economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul
creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.
• Dezideratul USL „O profesie pentru fiecare tânăr”.

S
TIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI
• Definirea portofoliului educațional drept criteriu f undamental de promovare în
carieră.
• Stimularea inițiativelor societății civile pentru pr omovarea voluntariatului.

ROMÂNII DE PRETUTINDENI
• Revigorarea și extinderea cursului de limbă, cultură și civilizație românească în
Europa (în Italia, Spania, Franța, Portugalia și Cipru, și în perspectivă în cât mai multe
State Membre) pentru elevii de cetățenie română care învață în școlile publice din
statele menționate.
• Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate, în universitățile din România.
• Creșterea numărului de burse pentru copiii din Moldo va și copiii etnici români din
statele vecine.
• Adoptarea de soluții programatice pentru reîntregire a familiilor în care părinții
lucrează în străinătate.

O ȘCOALĂ INOVATIVĂ
• Motivarea cadrelor didactice, recunoașterea rolului social prin salariu,
respectarea demnității și autonomiei profesionale;

• Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în prog rame de formare continuă,
prin proiecte finanțate din fonduri structurale.

• Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrat ă pe:
• învățământ digitalizat;
• curriculum adecvat formării inovative, creative și f ormării de competențe;
• pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții, elevii și cu
autoritățile locale;
• actualizarea cunoașterii în aria curriculară a disci plinei.

• Dezvoltarea creativității elevilor și a capacității lor de inovare, punerea accentului
pe achiziții culturale, de cunoștințe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o
viață sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice,
cunoașterea a cel puțin două limbi străine;

• Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori d e referință în societate;

• Fundamentarea actului educațional pe baza nevoilor d e dezvoltare personală din
perspectiva obiectivelor din „Strategia Europa 2020” prin:
• Creșterea contribuției școlii și familiei în persona lizarea educației
copilului;
• Orientarea școlară prin cabinetele psihopedagogice;
• Dezvoltarea deprinderilor de învățare permanentă pen tru creșterea
capacității de adaptare la noi locuri de muncă.

• Informatizarea și asigurarea accesului la internet r apid în toate unitățile și
instituțiile de învățământ prin:
• Creare de noi oportunități de învățare cu mijloace i nformatice, sisteme
multimedia, softuri educaționale și rețele de date;
• Multiplicarea canalelor de comunicare și a noi forme de socializare;
• Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrare a școlii;
• Introducerea manualelor electronice;
• Realizarea de rețele pilot pentru unități de învățăm ânt situate în zone
defavorizate.

• Creșterea capacității de inovare și de creativitate din perspectiva dezvoltării
durabile prin:
• Educație complementară extracurriculară și extrașcol ară;
• Răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevi lor și părinților
acestora pentru dezvoltarea creativității și inovării;
• Susținerea elevilor capabili de inovare și creație.

• Asigurarea educației complementare pentru creșterea capacității de adaptare și
pentru refacerea coeziunii sociale, prin:
• Dezvoltarea de alternative educaționale;
• Formarea tinerilor prin activități sportive;
• Refacerea taberelor pentru elevi și studenți;
• Instituționalizarea participării în proiecte și prog rame cu teme care sunt
complementare față de curriculum.

• Susținerea programelor „Șansa a doua prin educație”, în vederea eliminării
analfabetismului și integrării pe piața muncii, prin:
• Garantarea egalității de șanse și eliminarea oricăro r forme de
discriminare;

45
• Facilități, politici și programe adecvate grupurilor vulnerabile;
• Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu școala.

• Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei prof esionale a cadrelor didactice,
prin:
• Instituționalizarea autonomiei școlilor cu asumarea responsabilității
publice față de performanțele școlii;
• Autonomia profesională a cadrelor didactice în trans punerea
personalizată a programelor școlare;
• Încurajarea formării consorțiilor școlare și asociaț iilor profesionale;
• Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul școl ii cu autoritățile locale și
cu agenții economici interesați;
• Participarea școlilor și a cadrelor didactice în pro grame și proiecte care
aduc beneficii procesului didactic;
• Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune p ractici cu unități
școlare din țară și din străinătate;
• Participarea la programe de formare profesională pen tru dezvoltarea
personală și creșterea performanței în cariera didactică;
• Încurajarea inițiativei private în învățământul preu niversitar.

• Generalizarea programului „Școala de după școală” î n parteneriat cu autoritățile
locale, părinți, agenți economici, prin:
• Elaborarea cadrului general în care se desfășoară pr ogramul „Școala de
după școală”;
• Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul școlii î n parteneriat cu părinții
și autoritățile locale contributoare;
• Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în n orma didactică a
orelor efectuate în programul „Școala de după școală”.

• Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răs punderea publică, prin:
• Libertatea comunității academice de a gestiona propr iile programe de
studii;
• Libertatea comunității academice de a-și stabili și alege democratic
structurile de conducere;
• Sprijinirea inițiativei private în învățământul supe rior și garantarea
autonomiei funcționale.

• Creșterea rolului universităților în dezvoltarea reg iunilor proactive ale cunoașterii
• Creșterea capacității de inovare a resurselor umane;
• Realizarea unei infrastructuri și logistici adecvate ;

46
• Dezvoltarea serviciilor și a sectoarelor economice i novatoare;
• Dezvoltarea unor alianțe strategice între universită ți, companii private,
agenții de stat.

• Universități pentru crearea economiei cunoașterii
• Participarea universităților la elaborarea politicil or și strategiilor publice;
• Dezvoltarea unor rețele de colaborare pentru creare a de cunoștințe,
diseminarea și utilizarea lor pentru creșterea bunăstării;
• Dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia c unoașterii;
• Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transfer ul de cunoștințe și de
tehnologie;
• Dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul g enerării de cunoștințe
de interes comercial;

• Orientarea conținutului procesului didactic în vede rea creșterii capacității de
inovare a resurselor umane, prin:
• Dezvoltarea unei culturi a cunoașterii științifice ș i tehnologice;
• Transferul inovației în produse și pentru asigurarea unui învățământ
superior problematizat;
• Dezvoltarea creativității individuale a studenților.

• Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să s usțină parteneriatul dintre
universități și companii – economia „verde”, bazată pe cunoaștere și transfer
tehnologic.

• Încurajarea și susținerea „brokerilor cunoașterii” – profesioniști hibrizi care au
capacitatea de a înțelege rapid un domeniu și care identifică rapid potențialul,
frontierele și provocările cheie. Brokerii cunoașterii au:
• competențe antreprenoriale;
• capacitatea de a identifica idei interesante;
• priceperea de a organiza echipe;
• abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

• Crearea cadrului normativ necesar pentru ca univers itățile, instituțiile
guvernamentale și companiile să lucreze împreună pentru creșterea bunăstării
societății, prin:
• Autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;
• Garantarea libertăților academice în exercitarea pro fesiunii;
• Cuprinderea unui procent de cel puțin 10% din popula ția activă în
programe de formare continuă.

CERCETARE

Cercetarea științifică reprezintă principalul proces de cunoaștere, creație și inovare dar și
principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării românești depinde de
capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice și de
cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea și
participarea la Spațiul European al Cercetării Științifice.

DIRECȚII DE ACȚIUNE
• Gruparea tuturor instituțiilor de cercetare din subo rdinea ministerelor si agențiilor
guvernamentale în subordinea ministerului educației cercetării si inovării pentru
coordonarea întregii activități de cercetare din România
• Identificarea și susținerea domeniilor de vârf, cu p otențial pentru performanță;
• Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în par teneriate intra și inter-universitare
sau non-academice;
• Încurajarea echipelor de cercetare românești să part icipe la competițiile din cadrul
programului Horizon 2020 și susținerea proiectelor câștigătoare;
• Promovarea și valorificarea excelenței științifice;
• Reflectarea, în procesul de învățământ, a rezultatel or cercetărilor;
• Dezvoltarea relațiilor bilaterale și multilaterale, naționale și internaționale în vederea
identificării bunelor practici și implementarea acestora și la noi în țară;
• Inființarea de parcuri științifice și tehnologice, î n parteneriat public / privat;
• Înființarea unor poli de competitivitate și promovar ea schimburilor științifice între
universitățile/centrele de cercetare din România și cele din străinătate.
• Susținerea tinerilor cercetători;
• Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din unive rsități și din institutele naționale
de cercetare;
• Dezvoltarea de politici pro-active – inclusiv de nat ură fiscală – de susținere a
transferurilor tehnologice;
• Ministerul Educației trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a
asigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor;

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Cercetarea științifică, în ceea ce privește resursele alocate, trebuie să fie pentru toți
decidenții politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învățământul
superior și cercetarea științifică reprezintă priorități pentru toate țările UE care consideră că
succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.

D
IRECȚII DE ACȚIUNE
• Articularea unor programe majore de cercetare în con cordanță cu obiectivele
strategice de dezvoltare ale României, precum și cu obiectivele din „Strategia Europa
2020”;
• Susținerea cercetării științifice din domeniile cu p otențial de performanță;
• Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilo r interdisciplinare cu potențial
de aplicare în realizarea de produse;
• Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multi pli;
• Transferarea capacității de cercetare și spre sector ul generării de cunoștințe de
interes comercial;
• Scutirea de impozit pe profitul investit în transfer ul tehnologic;
• Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni al e cunoașterii care să dezvolte
economia „verde” prin concentrarea eforturilor universităților, guvernului și
companiilor;
• Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crear ea sau extinderea de infrastructuri
comune pentru cercetare sau tehnologie;
• Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate
pe cercetare sau tehnologie;
• Canalele de finanțare care să sporească conectivitat ea dintre universități, institute
de cercetare, agenții și companii pentru reducerea distanței de la știință la aplicație;
• Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice in ovatoare, susținerea unei
dinamici a inovației în toate sectoarele și investițiile cu apariția și dezvoltarea unei
clase creatoare cu contribuții importante la creșterea bunăstării în societate .

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)
• Asumarea cu prioritate de către USL și de către Guve rnul României a acestui proiect
de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai
importante proiecte de realizat din fonduri europene și susținut de către Consiliul
Investitorilor Străini.

ENERGIE

În viziunea Guvernului României sectorul energetic trebuie să joace un rol esențial în
dezvoltarea economică și socială a României . În contextul intern și internațional, marcat de
criza economică, sectorul energetic românesc dispune de mari resurse, de expertiză
confirmată de o prestigioasă tradiție și de remarcabile oportunități pentru a fi în avangarda
revigorării economiei românești si pentru a contribui la consolidarea poziției țării noastre în
rândul statelor Uniunii Europene.

Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii și competitivitate și constituie
substanța unui nou proiect economic național. De asemenea, Guvernul pune accent pe
respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite
cu creditorii internationali.

Obiective strategice
/square4 Securitatea energetică
/square4 Eficiența energetică și protecția mediului
/square4 Creșterea competitivității
/square4 Incurajarea investitiilor
/square4 Protecția consumatorilor de energie
/square4 Stimularea investițiilor în producerea de energie re generabilă
/square4 România –pol energetic regional

Obiectivul I: Securitatea Energetică

Programul Guvernului României în domeniul securității energetice iși propune
următoarele:
• Implementarea unui program pentru diversificarea sur selor și rutelor de
aprovizionare și limitarea dependenței de aprovizionare cu resurse energetice din
import;
• Asigurarea securitatii infrastructurii energetice cr itice, a capacitatilor de depozitare,
inclusiv a instalatiilor nucleare;
• Promovarea investitiilor pentru cresterea capacitati i de productie a energiei electrice
și pentru asigurarea securității energetice a tarii.
• Promovarea unor proiecte transfrontaliere și regiona le care sa asigure diversificarea
accesului la resursele energetice de materii prime, in principal petrol si gaze;
• Sustinerea proiectelor strategice, de interes nation al;
• Incurajarea investițiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi și
creșterea ratei de înlocuire a rezervelor existente;

50
• Dezvoltarea industriei producătoare de echipamente e nergetice conforme cu
standardele UE în domeniu
• Promovarea programelor de creștere a capacităților d e înmagazinare subterană a
gazelor naturale, in vederea dublarii acestora;
• Perfecționarea pieței de certificate verzi, în veder ea atragerii capitalului privat în
investițiile din domeniul surselor regenerabile.

Obiectivul II: Eficienta energetica și protecția mediului

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul României va întreprinde următoarele
măsuri:
• Construcția de noi instalații de cogenerare de înalt ă eficiență;
• Reabilitarea, modernizarea sau înlocuirea instalații lor existente, pentru creșterea
eficienței și reducerea impactului asupra mediului;
• Promovarea standardelor europene privind nivele min ime de eficiență energetică în
industrie, transporturi, construcții, agricultură, servicii și în sectorul rezidențial;
• Susținerea programelor de eficiență energetică prin identificarea de noi fonduri de
investitii si infintarea autoritatii romane de conservare a energie si eficientei
energetice;
• Imbunătățirea eficienței energetice prin susținerea finanțării din fonduri comunitare;
• Stimularea funcționării societăților de servicii ene rgetice (ESCO).
• Analizarea oportunității acordării de stimulente fis cale și financiare pentru realizarea
proiectelor de creștere a eficienței energetice;
• Recuperarea intarzierilor in aplicarea legislatiei e uropene in domeniul eficientei
energetice pentru cladiri;
• Realizarea unui program național de educare a popula ției pentru economisirea
energiei și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile;
• Completarea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieței concurențiale de servicii
energetice;
• Promovarea tranzacționării certificatelor albe pentr u stimularea investițiilor în
creșterea eficienței energetice, în conformitate cu practicile europene.

Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecția mediului sunt următoarele:
• Realizarea investițiilor din domeniul protecției med iului, in producerea energiei pe
solutii clasice si nucleare.
• Continuarea internalizării costurilor de mediu în pr ețul energiei.
• Intensificarea utilizării mecanismelor flexibile pre văzute în Protocolul de la Kyoto

51
• Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare și depozitare a CO2 (CSC)
din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie și utilizarea hidrogenului ca
vector energetic
• Utilizarea deșeurilor menajere și industriale la pro ducerea de energie electrică și
termică
• Implementarea soluției tehnice pentru depozitarea fi nală a combustibilului nuclear
ars la CNE Cernavodă
• Dezvoltarea capacitatilor din surse regenerabile,tin andu-se cont de statutul ariilor
protejate si echilibrul ecosistemelor
• Dezvoltarea pieței certificatelor de emisie

Obiectivul III: Cresterea competitivitatii economice

Competitivitatea economică nu poate fi susținută prin subvenționarea sectoarelor
nerentabile, forta de munca ieftina si preturi mentinute artificial. Pe termen lung,
mentinerea acestor practici duce la inapoiere tehnologica, arierate si risipa in domeniul
energetic.

Competitivitatea in domeniul energetic va fi urmarita pe urmatoarele directii:
/square4 competitivitatea resurselor energetice – potențialul energetic;
/square4 competitivitatea tehnică și de mediu a sistemelor de energie;
/square4 competitivitatea economică a producătorilor de energ ie;
/square4 competitivitatea financiară a operatorilor pe piața energiei;
/square4 competitivitatea programelor de conformare la noi st andarde;
/square4 productivitatea muncii in sectorul energetic;
/square4 maturitatea grupurilor de consumatori.

M
asuri pentru cresterea competitivitatii
• Realizarea unor mari proiecte de retehnologizare a c apacitatilor de producere a
energiei electrice;
• Reducerea pierderilor pe retelele de transport si di stributie;
• Reducerea consumurilor în transporturi și clădiri
• Creșterea eficienței aprovizionării cu energie (susț inerea producției descentralizate
de energie și a cogenerării de înaltă eficiență ca o soluție pentru CET-uri; soluții
urbane de încălzire și răcire);
• Liberalizarea pieței de energie simultan cu creștere a autonomiei consumatorilor
(posibilitatea de comparare a prețurilor, de schimbare a furnizorilor de energie,
transparența la facturare);
• Producerea de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie conform
resurselor disponibile;

52
• Promovarea de standarde pentru producătorii de echip amente energetice și măsuri
pentru creșterea eficienței energetice.
• Introducerea auditului energetic și a sistemelor de gestionare a energiei la firmele
mari;
• Asigurarea resurselor pentru activitățile de cerceta re din domeniul sistemelor de
energie;
• Susținerea IMM pentru creșterea eficienței energetic e atât în producție cât și în sfera
serviciilor;
• Crearea de programe naționale pentru introducerea re țelelor inteligente, stocarea
energiei (ex. hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente;
• Crearea de instrumente de tranzacționare pentru st imularea participării marilor
consumatori la piața de energie.

Obiectivul IV: Incurajarea investitiilor

Este imperios necesar ca România sa recastige increderea investitorilor prin:
• Stabilizarea cadrului legislativ, administrativ si f iscal;
• Respectarea de catre autoritati a pachetului de masu ri legislative adoptate;
• Liberalizarea treptata a pietelor de energie electri că și gaz, concomitent cu
adoptarea si implementarea masurilor legislative de protectie a consumatorului
vulnerabil;
• Introducerea, in urma consultarilor cu companiile di n domeniu, a unei contributii
suplimentare pe veniturile suplimentare obtinute de companiile producatoare de
gaze naturale in urma liberalizarii pietei, in scopul asigurarii resurselor financiare
pentru subventionarea consumatorilor vulnerabili;
• Promovarea tehnologiilor noi și modernizarea echipam entelor pentru exploatarea
zăcămintelor de huilă, lignit și uraniu;
• Promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului m etan din zăcămintele de huilă;
• Executarea de lucrări petroliere în comun cu firme s trăine de specialitate, în cadrul
unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, cu
respectarea legislației românești și europene.
• Punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorif icarea lignitului și uraniului;
• Identificarea de noi zacaminte prin intensificarea c ercetării geologice;
• Modernizarea și mărirea capacităților de rafinare a uraniului;
• Participarea în parteneriat pe piețele externe la co ncesionarea de zăcăminte
uranifere în vederea explorării și exploatării acestora;
• Reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte;
• Creșterea siguranței în aprovizionarea cu gaze natur ale, prin diversificarea surselor
de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de
transport ale țărilor vecine;

53
• Creșterea capacității de transport pentru gazele ext rase din platoul continental al
Mării Negre.
• Promovarea proiectelor de interconectare transfronta liera pentru gaze si energie
electrica;
• Creșterea capacităților de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru
preluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum și pentru
creșterea gradului de siguranță a alimentării cu gaze a consumatorilor;
• Creșterea capacității de depozitare a petrolului și produselor petroliere, pentru
asigurarea stocurilor minimepentru 90 zile, calculată pe baza creșterii prognozate a
consumului intern.

Obiectivul V: Protectia consumatorilor de energie
• Definirea consumatorului vulnerabil și protecția ace stuia în condițiile liberalizării
pieței de energie electrică și gaz
• Dezvoltarea piețelor administrate de către OPCOM pe ntru tranzacționarea gazelor
în mod transparent, concurențial și nediscriminatoriu
• Dezvoltarea piețelor administrate de către OPCOM pe ntru tranzacționarea energiei
electrice și a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentru
reindustrializarea României
• Garantarea accesului consumatorilor la energie elec trică și gaz în mod
nedicriminatoriu și transparent
• Garantarea accesului la serviciile publice de transp ort și distribuție a energiei
electrice și gazului pentru toate categoriile de consumatori
• Exercitarea funcției de control asupra calității ser viciilor publice de transport și
distribuție a energiei electrice și a gazului.

Obiectivul VI: Energie din surse regenerabile

Energia din surse regenerabile, altele decat hidro, desi are o pondere importantă in
productia romaneasca, are un potential ascendent in anii urmatori, pe masura ce noile
tehnologii vor permite tot mai mult exploatarea economica a acestora.

Investitorii vizati de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: marii
actori ai pietei energetice romanesti si mondiale, IMM, fermele agricole, populatia.

Principiile dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile
/square4 predictibilitate
/square4 bonificare corelata cu costul tehnologiei

M
asuri

54
/square4 Evaluarea periodică (anuală) a investiției specifice /MW putere instalată pentru
diferite tipuri de tehnologii.
/square4 Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalațiile puse în funcțiune în
anul urmator și durata de aplicare a acestora.
/square4 Stabilirea surselor regenerabile de energie care tre buie încurajate ținând cont de
tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potențialul de stimulare a
altor sectoare economice, efectele asupra balanței comerciale.

Scheme de sustinere
/square4 Certificate verzi: producători mari si medii
/square4 Tarife reglementate (feed-in tariffs): producători m ici si micro

Politici energetice si agricultura
/square4 Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice
/square4 Incurajarea culturilor pentru productia de biocombus tibili
/square4 Extinderea productiei de biogaz si a capacitatilor d e cogenerare care folosesc biogaz
si biomasa
/square4 Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eo liene sau microhidrocentralele

Obiectivul VII: România, pol energetic regional
/square4 Romania dispune de un mix de resurse energetice car e ii pot permite sa devina
principalul producator si furnizor regional de energie.
/square4 Potentialul de resurse poate fi sporit prin punerea in exploatare a noilor perimetre
pentru valorificarea zacamintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Marii
Negre si a celor de mare adancime.
/square4 OPCOM poate deveni o bursa regionala de energie.
/square4 Romania reprezinta un potential rezervor de alimenta re de gaze naturale catre
regiune, in cadrul UE, precum si catre Ucraina.
/square4 Rețelele de transport ale energiei electrice si gaz elor naturale se vor dezvolta
pentru creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine.
/square4 Piața de energie electrică și gaz a României se va i ntegra în proiectul pieței unice
europene, prin cuplarea cu piețele dezvoltate ale țărilor vecine și membre ale Uniunii
Europene.

PROIECTE PRIORITARE
/square4 Consolidarea poziției pe piața de energie electrică a Complexelor Energetice Oltenia
și Hunedoara
/square4 Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda;
/square4 Atragerea de capital pentru investitii de mediu si r etehnologizari, inclusiv construirea
de grupuri energetice noi in complexele energetice Hunedoara si Oltenia.
/square4 Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentr alele Galați, Brăila si Borzesti;

55
/square4 Dezvoltarea retelelor de transport al energiei elect rice între Dobrogea si restul țării;
/square4 Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare pri n pompaj Tarnița-Lapustesti;
/square4 Demararea investitiilor pentru centrala hidroelectri ca Islaz;
/square4 Cresterea gradului de valorificare a potentialului h idroenergetic al Romaniei (amonte
Portile de Fier I, Islaz, Bistrita);
/square4 Continuarea productiei de apa grea la RAAN Drobeta T urnu-Severin la preturi
competitive, stimularea cercetarii in domeniul nuclear si transferul de tehnologii pentru
reactori generatia 3-4.
/square4 Extinderea activitatilor de explorare si exploatare a zacamintelor de titei și gaze din
bazinul Marii Negre.
/square4 Demararea acțiunilor de explorare pentru identificar ea zacamintelor exploatabile din
sisturi bituminoase;
/square4 Initierea parteneriatelor pentru modernizarea termoc entralelor Elcen București,
Iernut si Doicesti;
/square4 Implicarea activa in realizarea proiectelor europene Nabucco, a conductei de petrol
Constanta – Trieste, a terminalului LNG Constanta si AGRI;
/square4 Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale.
/square4 Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare îl reprezintă
dezvoltarea de capacități de producție de energie electrică și termică care vor folosi
deșeurile menajere și industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea
problemelor de mediu și de aprovizionare a populației cu apă caldă și căldură la costuri
reduse.

EXTERNE

I. Orientarea conceptuală și de principiu

Câștigarea detașată a alegerilor parlamentare de către o alianță politică în care se regăsesc
exponenții curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european și conturarea celei
mai largi susțineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creează
premise favorabile creionării și promovării celei mai solide și ambițioase construcții de
politică externă românească, după aderarea la NATO și integrarea în UE. În contextul politic
intern, care se prefigurează odată cu instalarea noului executiv, politica externă a României
poate redobândi aceeași viziune strategică, aceeași capacitate de mobilizare a
competențelor și resurselor și același sprijin politic transpartinic de care s-a mai bucurat
doar în perioada pre-aderării europene și euro-atlantice.

Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens național pentru a-și atinge
obiectivele. Managementul integrat al politicii externe românești presupune conducerea
instituției diplomației pe principii de rigoare, eficiență, onestitate și profesionalism,
stabilitate și continuitate în promovarea și apărarea intereselor naționale.

Diplomația română va urmări, ca scop esențial al politicii externe a României, ridicarea și
consolidarea profilului internațional al țării. Consolidarea rolului și substanțializarea
contribuției României de membru al familiei europene, precum și adâncirea Parteneriatului
Strategic pentru Secolul XXI cu SUA vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de
politică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acțiunea externă a
statului român, pe baza conștientizării faptului că statutul României de membru UE și NATO
reprezintă un instrument de modernizare a societății românești și de creștere a profilului
internațional al țării, care trebuie utilizat cu maximum de eficiență pentru valorificarea
tuturor beneficiilor politice, economice și securitare care derivă din apartenența la cele
două organizații și pentru atingerea intereselor României.
Acțiunea de politică externă se va concentra asupra continuării eforturilor de realizare a
integrării europene depline, eliminarea vulnerabilităților încă existente, care să consolideze
statutul României prin asigurarea coerenței, eficacității și predictibilității politicii noastre
externe. Respectul pentru principiile și normele de drept internațional va continua să se
plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României.

Totodată, acțiunea diplomatică a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera
externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această
funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică
externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea

57
României a zonei democratice de prosperitate, securi tate și predictibilitate, necesare pentru
asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg.

Politica externă trebuie corelată în materie de obiective și priorități cu politica de securitate
și apărare. O viziune strategică integrată de politică externă și securitate va înlesni crearea
de capacități suplimentare pentru demersuri externe purtătoare de beneficii politice și /sau
economice, al căror succes depinde de coordonarea între instituțiile cheie din sistemul de
siguranță națională.

Învestit cu noi atribuții și responsabilități, MAE are capacitatea să devină nodul central al
unei rețele cu geometrie variabilă de promovare a marilor proiecte de politică externă, care
nu se mai rezumă doar la acțiuni diplomatice, ci presupune un efort continuu de coordonare
și angajare interinstituțională, cu descărcare multianuală pe diferite spații geografice și în
domenii care nu sunt aparent conexe diplomației. Politica externă românească trebuie să își
schimbe fundamental profilul și maniera de aplicare, prin tranziția de la modelul axat
preponderent pe binomul multilateral-bilateral la abordarea tematică, integratoare. Politica
externă trebuie să pună accentul pe dezvoltarea de proiecte, promovarea
interdisciplinarității, a complementarității și sinergiei, din care va câștiga în coerență și
impact. Această transformare de scop și atitudine trebuie reflectată corespunzător în
alcătuirea listei de obiective și priorități de politică externă, precum și în viitoarea
arhitectură instituțională a MAE.

Prin consecvență, seriozitate și dinamism, Guvernul României va acționa cu responsabilitate
pentru întărirea credibilității și respectabilității internaționale ale României, pentru
realizarea obiectivelor internaționale ale României și pentru asigurarea cu prioritate a
protecției intereselor cetățenilor săi. Astfel, definirea și promovarea priorităților concrete
ale politicii externe românești vor fi raportate permanent și consecvent interesului național
și vor fi puse în serviciul demnității naționale și personale a cetățeanului român.

Diplomația va urmări permanent proiectarea imaginii României în lume ca stat cu o
democrație consolidată, cu instituții solide și funcționale, care respectă pe deplin normele și
valorile democratice.

Diplomația românească trebuie reconfirmată ca instituție fundamentală a statului, pentru a
recupera din prestigiul și influența diminuate în ultimii ani, și orientată spre obiective de
natură strategică, cum sunt cele subsumate exercitării în bune condiții a Președinției
Consiliului UE în anul 2019, care să se integreze într-o viziune pe termen lung privind locul și
rolul României în lume.

II. Obiective de guvernare

58
1. Concentrarea tuturor eforturilor de acțiune diplo matică pentru protejarea și promovarea
intereselor naționale ale României și ale cetățenilor ei din punct de vedere politic, de
securitate, economic, social și cultural.

2. Acțiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susținerea obiectivului de
modernizare și reformă ale României și creșterea profilului statului român pe plan european
și internațional.

3. Creșterea și consolidarea profilului României în Uniunea Europeană și NATO și
valorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul României de
membru al celor două structuri.

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite ale Americii.

5. Continuarea eforturilor de promovare și susținere, prin acțiune fermă și cuprinzătoare, a
aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova va avea un loc central.

6. Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătății României, atât în Balcanii
de Vest, dar mai ales în Vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de prosperitate,
securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său
cel mai larg.

7. Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate.

8. Apărarea și promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților/comunităților românești din statele din vecinătatea României, în conformitate
strictă cu standardele europene și, acolo unde este aplicabil, cu respectarea criteriilor
politice de aderare la UE.

9. Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani și promovarea
de noi parteneriate, pentru eficientizarea acțiunii diplomatice în context european și
euroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsă a Mării Negre,
inclusiv în Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrală, precum și alte state din G 20.

10. Atingerea țintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente
către care pot fi orientate interesele economice ale țării noastre.

11. Consolidarea dimensiunii economice a diplomației, prin accentuarea aspectelor legate
de dinamizarea cooperării economice, atragerea de investiții străine și promovarea
produselor și companiilor românești pe piețele externe.

59
12. Asigurarea unei prezențe de substanță în cadrul diferitelor structuri internaționale și
promovarea rolului esențial al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și
cooperării în plan global și regional.
13. Asigurarea, la standarde europene, a serviciilor de asistență și protecție consulară în
favoarea cetățenilor români din afara granițelor țării.

III. Direcții de acțiune
1. Creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE, în condițiile create
de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu
exclusiv, pentru:
– poziționarea României, pe baza unei viziuni coerente , în cadrul diverselor dezbateri
din interiorul UE și utilizarea cu pragmatism a complexității politicilor europene;
– participarea în mod activ și consistent la procesul de luare a deciziilor în cadrul UE;
– implicarea activă în p rocesul de reflecție privind viitorul Uniunii Europene ;
– susținerea activă a demersului și eforturilor de i n tegrare europeană ale Republicii
Moldova;
– inițierea procesului de pregătire a exercitării în b une condiții a Președinției
Consiliului UE în anul 2019 ;
– contribuția la adoptarea de măsuri concrete la nivel UE pentru consolidarea
guvernanței economice, a Uniunii Economice și Monetare și respectiv pentru
creștere economică și creare de locuri de muncă ;
– susținerea optimă a intereselor României în n egocierea noii perspective financiare a
UE (2014-2020) , mai ales în ce privește obținerea unor alocări importante pentru
Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune . Dezbaterile privind viitorul buget
UE pentru 2014-2020 vor fi abordate în continuare ca pe o oportunitate reală de
reducere a decalajului de dezvoltare față de mai vechile state membre;
– susținerea diplomatică pentru obiectivul de finaliza re a Mecanismului de Cooperare
și Verificare , pe baza progreselor reale și necesare, care să fie evaluate corect și fără
condiționalități politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilități care
afectează încă statutul de membru deplin al României în UE și totodată pe baza
evoluțiilor în plan general european. Guvernul va continua să promoveze activ în
dialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe baza
angajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem
judiciar corect și eficient, orientat către cetățean;
– susținerea diplomatică activă a obiectivului a derării României la spațiul Schengen pe
baza îndeplinirii standardelor acquis -ului Schengen, recunoscute deja de Consiliul JAI
și de Parlamentul European, fără condiționalități politice de orice fel. Demersul părții
române va pleca de la compromisul propus de Președinția poloneză a Consiliului UE
și, ulterior, de președintele Consiliului European în martie 2012: aderarea cu
frontierele maritime și aeriene într-o primă etapă și ridicarea ulterioară a
controalelor la frontierele terestre. România va intensifica dialogul cu statele

60
membre, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel parlamentar. De asemenea, vor
promovate în continuare măsurile de consolidare a capacității de protecție a
frontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex;
– promovarea adecvată la nivel UE a intereselor Români ei privind asigurarea
securității energetice , inclusiv prin susținerea prioritară a proiectelor Coridorului
Sudic – în particular Nabucco, AGRI – precum și a finanțării acestora;
– continuarea eforturilor de asigurare a unei prezențe semnificative a diplomaților
români în Serviciul European de Acțiune Externă , care să corespundă statutului
României de al 7-lea stat al Uniunii, precum și aspirațiilor diplomației românești, ca
diplomație cu tradiție, profesionistă și eficientă;
– continuarea eforturilor de i mplementare a Strategiei Europene a Dunării , cu accent
pe conturarea unor proiecte concrete în cadrul acesteia. Eforturile se vor concentra
pe lansarea și urmărirea implementării proiectelor, atât cele finalizabile pe termen
scurt, cât și pe termen mediu-lung (infrastructură/transport, interconectarea pieței
energetice).
– utilizarea mai eficientă a instrumentelor S inergiei Mării Negre și Parteneriatului
Estic în susținerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică
– promovarea adoptării unei S trategii Europene a Mării Negre , pornind de la cadrul
stabilit în rezoluția în materie a Parlamentului European din 2011;
– problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menținută în atenție, iar
Guvernul va urmări reflectarea cât mai corectă a eforturilor României în acest sens și
va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituții competente din
România referitor la Strategia națională de incluziune socială a romilor 2012-2020,
adoptată în decembrie 2011;
– referitor la a ccesul lucrătorilor români pe piețele muncii din statele membre ale UE,
se vor continua demersurile pe lângă statele membre care mențin restricții, pe lângă
Comisie și Parlamentul European, astfel încât drepturile cetățenilor români, în
calitate de cetățeni europeni, să fie pe deplin respectate;
– susținerea, în continuare, a p oliticii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest,
cu luarea în considerare a respectării depline a condițiilor de aderare, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparțin minorității române, indiferent de denumirea
sub care sunt cunoscute. De asemenea, se va susține în continuare aderarea Turciei
la UE.
– valorificarea unor zone de nișă de expertiză românea scă, cum ar fi cele rezultate din
participarea României la misiunile civile și militare ale UE în cadrul Politicii Comune
de Securitate și Apărare a UE, participarea activă la crearea și aplicarea Politicii
Europene a Azilului, prin valorificarea expertizei românești dobândite prin crearea și
funcționarea Centrului de Tranzit în regim de Urgență pentru Refugiați de la
Timișoara – primul din lume de acest tip;
– pe planul P oliticii Comune de Securitate și Apărare , având în vedere poziția
României de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât

61
și militar, se va urmări continuarea acestei contrib uții, concomitent cu promovarea
unei abordări mai coerente și eficiente, care să țină cont inclusiv de valențele
pozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici;
– o m ai bună interacțiune cu Parlamentul European , în conștientizarea rolului crescut
al instituției după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

2. Creșterea profilului și rolului României în cadrul NATO , în contextul efortului continuu al
Alianței de adaptare la noul context internațional. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu
exclusiv, pentru:
– promovarea consolidării relevanței articolului 5 al Tratatului de la Washington și
apărării colective, ca principiu esențial al funcționării Alianței;
– continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemulu i NATO de apărare antirachetă,
ca misiune importantă a Alianței, pe baza principiului indivizibilității securității
Aliaților, a principiului solidarității și a principiului asigurării protecției întregului
teritoriu, a forțelor și populațiilor Aliaților;
– asumarea unor inițiative de tipul „ s mart defense ”, care să faciliteze întărirea
capacităților militare ale Alianței, în actualul context de restricții financiare;
– promovarea consolidării statutului României în cadru l Alianței prin găzduirea
elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA și integrarea lor în viitorul
sistem NATO;
– urmărirea finalizării tuturor Aranjamentelor de Impl ementare ale Acordului dintre
România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare
împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13
septembrie 2011, precum și a aplicării acestora, în contextul în care, după declararea
la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilității interimare a sistemului
NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de
baza de la Deveselu, operațională la orizontul anului 2015, care va constitui
capabilitatea inițială a sistemului NATO ;
– consolidarea NATO ca forum de consultări între Aliaț ii europeni și America de Nord –
pe baza susținerii întăririi legăturii transatlantice – și între Aliați, respectiv între Aliați
și partenerii NATO;
– consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre,
inclusiv în contextul Summit-ului NATO de la Chicago;
– susținerea implementării reformei parteneriatelor Al ianței, acordând atenție
crescută partenerilor din Caucazul de Sud și Asia Centrală, dar și consolidării
parteneriatului NATO-UE;
– susținerea în continuare, ca poziție de principiu, a politicii „ușilor deschise”,
promovând continuarea extinderii Alianței în Balcanii de Vest și în Vecinătatea Estică;
– acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematic ii securității energetice,
complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE;
– promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privi nța problematicii descurajării;

62
– promovarea unei relații de deschidere și cooperare, pe baze pragmatice, între NATO
și Rusia, cu respectarea deplină a principiilor și valorilor aliate;
– continuarea angajamentului României în cadrul misiun ii ISAF din Afganistan până la
finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziție
din Afganistan, care va permite inițierea retragerii trupelor aliate pe baza
calendarului decis de către NATO;
– în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Chica go (mai 2012), va oferi sprijin
pentru participarea României post-2014 la eforturile aliate de instruire și asistență
din Afganistan în cadrul Misiunii Internaționale de Instruire și Asistență (ITAM),
pentru asigurarea stabilității și bunei guvernări de către autoritățile afgane; de
asemenea, România va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE;
– implicarea activă a României, conform intereselor sa le strategice, în dezbaterile
privind identificarea unei soluții la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE. Se va
susține în continuare o abordare principială privind cadrul pentru un eventual nou
aranjament în domeniul armamentelor convenționale, considerând că orice viitor
proces de negociere trebuie să permită abordarea tuturor aspectelor legate de
regimul CFE și să țină cont de interesele de securitate ale fiecărui stat participant;
– valorizarea mandatului României de Punct de Contact NATO în Azerbaijan și Georgia
din perioada 2013-2014.

3. Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe
românești și este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României.

Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistență de la crearea sa, trebuie să intre
într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar și de securitate
trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la
nivel social, cultural și interuman. Guvernul României va continua eforturile de
operaționalizare a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI din
septembrie 2011 , urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise de
aceasta. În acest scop, va utiliza activ Task Force -ul bilateral România-SUA, creat în 2012,
care urmărește punerea în aplicare de proiecte concrete în domeniile prevăzute de
Declarație.
O atenție deosebită va fi acordată menținerii și dezvoltării dimensiunii politico-diplomatice
și de securitate, atât în plan bilateral, cât și în context NATO. În plan bilateral se va finaliza
cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare
antirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor Aranjamentelor de
Implementare ale Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea
sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România , semnat la
Washington, la 13 septembrie 2011.
Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiții americane în România va fi
prioritară. Se va acționa susținut pentru crearea condițiilor pentru admiterea României în

63
programul V isa Waiver , în contextul promovării și adoptării în SUA a noii legislații în
domeniu. În cadrul UE, România va susține extinderea și aprofundarea parteneriatului UE-
SUA, care este esențial pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii.

4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relației bilaterale cu Republica
Moldova , pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului
special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susținerea activă a
stabilizării și reformării democratice profunde, precum și a aspirațiilor europene ale
acesteia. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu exclusiv, pentru:
– continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chișinău;
– continuarea susținerii asistenței bilaterale și inte rnaționale, în special a celei
europene și a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică;
– implementarea deciziilor ședinței comune a celor dou ă guverne din 3 martie 2012 și
ale reuniunii primilor-miniștri ai României și Republicii Moldova și a unor miniștri din
cele două guverne din 17 iulie 2012; organizarea anuală de ședințe comune de
guvern;
– implementarea P lanului de Acțiune , semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea
Declarației Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România și
Republica Moldova;
– susținerea fermă și consecventă a p arcursului european al Republicii Moldova : prin
sprijin pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de Asociere cu UE, Acordul de
comerț liber aprofundat și cuprinzător și trecerea la liberalizarea regimului de vize;
– continuarea oferirii de asistență tehnică și financi ară Guvernului Republicii Moldova;
– continuarea implementării și finalizarea, împreună c u guvernul de la Chișinău, a
proiectelor de interes comun în domeniul energetic , cum sunt gazoductul Iași-
Ungheni, liniile electrice aeriene Fălciu-Gotești și Suceava-Bălți, cuplarea sistemului
de energie din R. Moldova la rețeaua europeană ENTSO-E, montarea fibrei optice
între Isaccea și Chișinău; respectiv a celorlalte proiecte în domeniul transporturilor și
infrastructurii;
– continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acțiunea Europeană a
Republicii Moldova, inițiat de România la nivelul miniștrilor afacerilor externe ai
statelor membre UE;
– în ceea ce privește dosarul t ransnistrean, România se va implica activ, inclusiv în
cadrul UE, pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor formale în
formatul „5+2”, în vederea convenirii unei soluții care să respecte deplin
suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale
recunoscute internațional. Totodată, va susține, în continuare, creșterea statutului
UE și SUA în format, precum și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii în
misiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creștere
a încrederii și a acțiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv
asupra procesului de reglementare politică. În cadrul OSCE, România va susține

64
respectarea deplină a angajamentelor politice asumat e în cadrul organizației, inclusiv
în contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE.

5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral și multilateral , precum și a altor
relații de importanță strategică

Va fi continuată dezvoltarea și implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale
României cu statele membre UE , urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale
fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acțiunii comune atât în
interiorul Uniunii, cât și în afara acesteia.
Astfel, o atenție sporită, atât în plan politic, cât și economic va fi acordată relației strategice
cu Germania . Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franța , pe baza intereselor comune
ale celor două state în cadrul UE și a respectului reciproc, prin convenirea unei noi Foi de
Parcurs a Parteneriatului Strategic. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat
la justa sa valoare, pe baza excelentelor relații economice și vor fi depuse eforturi pentru
lansarea unui parteneriat strategic cu Spania . Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi
substanțializat cu prioritate.
Parteneriatul strategic cu Polonia , deja cu rezultate excelente, va fi consolidat în continuare,
pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO și în Vecinătatea
Estică.
O atenție sporită va fi acordată relației cu Turcia în vederea implementării, prin semnarea și
punerea în aplicare a Planului de Acțiune , a parteneriatului strategic bilateral, pe baza
împărtășirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, a
necesității transformării regiunii Mării Negre într-un spațiu de prosperitate democratică,
stabilitate și securitate și pe baza susținerii ferme de către România a aderării Turciei la UE.
De asemenea, vom acționa în continuare pentru operaționalizarea formatului trilateral
informal creat de România împreună cu Polonia și Turcia în anul 2012.

România va acționa pentru valorizarea relației strategice cu Canada , de natură să întărească
legătura transatlantică ca vector esențial al politicii externe a României. Un obiectiv
important în relația cu Canada, pe lângă amplificarea relațiilor economice și a cooperării în
cadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii români.

6. Intensificarea implicării pozitive și active a României, atât în plan bilateral, dar și prin
proiecte cu vocație europeană și regională, în Balcanii de Vest (prin susținerea, în cadrul UE
și prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această
regiune) și cu precădere în Vecinătatea Estică – zona extinsă a Mării Negre , în Caucazul de
sud și Asia Centrală.

Crearea unei vecinătăți democratice, prospere, sigure, stabile, conectată ireversibil la
sistemul de valori europene și euro-atlantice este în interesul direct al României și al

65
securității sale în sens larg, ca stat la granița ex terioară a UE și NATO, și o contribuție
concretă la asigurarea securității comunității de valori din care facem parte. În acest sens,
vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice românești, cu
precădere în Vecinătatea Estică și Asia Centrală.

România va continua să acorde o atenție prioritară structurilor de cooperare regională:
Proce sul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) – a cărei președinție va fi exercitată de
România începând cu iulie 2013 pentru un mandat de 6 luni, Organizația Cooperării
Economice a Mării Negre (OCEMN ), Consiliul Cooperării Regionale, Inițiativa Central
Europeană.

7. Valorizarea la maximum a relațiilor cu ceilalți vecini direcți ai României

Astfel , se va acționa pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria . Se va
promova posibilitatea organizării de noi ședințe comune de guvern. Se va acționa pentru
finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minoritățile, inclusiv
pe baza modelului românesc de abordare a soluționării problemelor persoanelor aparținând
minorităților naționale, precum și pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului,
urmărindu-se acțiuni concrete pentru păstrarea identității culturale a românilor din Ungaria.
Vor fi explorate noi căi de abordare a problematicii moștenirii Gojdu, cu semnificație istorică
și simbolică deosebită, în vederea identificării celor mai bune soluții.

În relația strategică cu Bulgaria , se va urmări consolidarea cooperării, pe baza intereselor
convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar și pe baza oferită
de cooperarea economică excelentă și la nivelul schimburilor și contactelor interumane. Va
fi urmărită aplicarea deciziilor primei ședințe bilaterale comune de guvern din 2011. Se va
examina posibilitatea organizării de noi ședințe comune de guvern. Vor fi continuate
negocierile pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră ale celor două
state, pe baza dreptului internațional aplicabil.

România va susține în continuare aspirațiile europene ale Serbiei, precum și apărarea
intereselor și identității românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririi
aplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minoritățile, semnat la
1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizațiilor internaționale relevante și a
Comisiei Europene.

România va continua să sprijine aspirațiile europene ale Ucrainei , prin promovarea unei
angajări echilibrate, atât în relațiile bilaterale, cât și în contextul relațiilor Uniunii Europene
cu Ucraina. România va susține o abordare constructivă în relația UE cu Ucraina și va insista
pentru consolidarea implementării standardelor europene și a stimulării reformelor politice,

66
sociale și economice. România va susține semnarea Ac ordului de Asociere, pe baza
îndeplinirii condiționalităților fixate de UE.
Vor fi menținute eforturile de soluționare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda
politică, cum ar fi problematicii Bâstroe, în conformitate cu dreptul internațional, asigurarea
protecției la standarde europene a drepturilor persoanelor aparținând comunității
autohtone române și pentru păstrarea și dezvoltarea identității culturale a acestora. În acest
sens, se va acționa pentru reluarea activității Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorități.
De asemenea, se va acționa pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră,
care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Este
important un efort susținut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăți, al
formatorilor de opinie, al societății civile, o mai bună cunoaștere reciprocă.

8. În raport cu statele Caucazului de Sud și Asia Centrală , România va urmări menținerea și
consolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune:
– Parteneriatul strategic cu Azerbaijan va fi promovat în continuare cu prioritate.
– România va continua să sprijine aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei .

Relațiile de parteneriat cu Turkmenistan și Kazahstan vor fi substanțializate în vederea
conferirii caracterului strategic natural care corespunde obiectivului promovării adecvate a
intereselor României în regiune.

9. O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relațiilor tradiționale cu
puterile emergente din Asia, America Latină și Africa .

Astfel, va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre
externe pentru revigorarea relațiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul 21. Prioritară
este reconfirmarea și substanțializarea parteneriatului amplu de prietenie și cooperare cu
China și completarea sa cu o relație economică echilibrată, inclusiv eforturi de atragere a
investițiilor chinezești în România. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatul strategic cu
Coreea de Sud. Se va acționa pentru substanțializarea parteneriatului cu Japonia, care are
valențe strategice, și crearea parteneriatului extins cu India (prin finalizarea și punerea în
aplicare a Declarației comune de stabilire a unui Parteneriat extins). Se vor face eforturi
pentru promovarea unei relații strategice cu Brazilia . Vor fi promovate noi parteneriate cu
puteri emergente din G 20 din Asia, Africa, America Latină.

Relația României cu Israel are o dimensiune strategică efectivă pe mai multe planuri –
securitate, politică, care va fi extinsă în continuare, inclusiv în plan economic și tehnologic.
Va fi valorizată relația specială cu comunitatea cetățenilor israelieni de origine română, ca
punte de legătură privilegiată între cele două țări.

67
Trebuie valorificate bunele relații cu s tatele arabe , în scopul promovării intereselor
economice și culturale. Identificarea unei soluții durabile în Procesul de Pace din Orientul
Mijlociu va fi sprijinită în continuare, activ, de diplomația română, pornind de la relațiile
tradițional bune cu părțile implicate și de la expertiza regională acumulată de România. Se
vor continua eforturile de promovare a transferului de expertiză a României privind tranziția
la un regim democratic pentru unele state arabe, ca urmare a transformărilor structurale din
regiune. Se vor urmări și promova interesele specifice în formularea pozițiilor UE în ceea ce
privește situația din Siria sau dosarul nuclear iranian.

10. Se va urmări o nouă dinamică a relațiilor politice cu Federația Rusă , pe coordonatele
pozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte de
convergență, pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent. Ca stat membru UE și
NATO, România va urmări stabilizarea unei relații predictibile, pragmatice a României cu
Rusia, bazată pe respect reciproc. România va continua să încurajeze și promoveze dialogul
în cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia, și va folosi inclusiv oportunitățile
create de Parteneriatul pentru Modernizare dintre Uniunea Europeană și Rusia, respectiv
între România și Rusia, și în Consiliul NATO-Rusia, pe baza intereselor comune identificate
între Rusia și aceste organizații.
În plan bilateral, se va pune accent pe dezvoltarea cooperării economice și pe o mai bună
cunoaștere și interacțiune la nivelul societăților. Este necesară revalorizarea Tratatului
politic bilateral, de la încheierea căruia se împlinesc 10 ani în 2013, a Comisiei
interguvernamentale mixte privind colaborarea economică și tehnico-științifică, înființarea
Institutului cultural românesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea și
dinamizarea activității Comisiei mixte bilaterale privind soluționarea problemelor izvorând
din istoria comună, inclusiv Tezaurul României .

11. Recalibrarea/întărirea dimensiunii economice a politicii externe românești – atât prin
susținerea expansiunii firmelor românești, dar și pentru atragerea de investiții în România.
Va fi promovată o abordare mai creativă în acest domeniu, mai ales în contextul crizei
economice și financiare, cu accent pe semnalarea oportunităților de afaceri, atragerea de
investitori străini, promovarea produselor românești și eficientizarea serviciilor prestate de
consilierii economici. Va fi promovată, în acest scop, înființarea unui Consiliu Consultativ al
MAE cu reprezentanții mediului de afaceri.
În acest context al dimensiunii economice, este necesară reluarea demersurilor pentru
aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Totodată, este necesară susținerea activă a intereselor strategice directe ale României în
ceea ce privește securitatea energetică (în vederea concretizării unor decizii majore care să
conducă la dezvoltarea Coridorului Sudic, în particular Nabucco, AGRI).
Va fi promovată susținerea unui ritm alert al interconectărilor de rețele de energie între
România și vecinii ei, pornind de la realitatea că spațiul nostru de securitate energetică nu
se oprește la frontierele Uniunii. Totodată, se vor intensifica eforturile de colaborare, cu

68
partenerii europeni în principal, dar nu exclusiv, p entru extinderea și multiplicarea
proiectelor bazate pe energii regenerabile.
Se va acționa pentru concretizarea inițiativei de realizarea a unui coridor de transport de
mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică.
Este importantă dezvoltarea contactelor cu statele din Orientul Mijlociu și din lumea arabă,
urmărind atragerea interesului actorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al
Golfului către România.

12. Asistența Oficială pentru Dezvoltare va rămâne o dimensiune prioritară a acțiunii
diplomatice, urmărindu-se consolidarea și dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual
în domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare Republica Moldova,
Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a
democrației, statului de drept, respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale. În
realizarea obiectivelor AOD, va fi necesară alocarea de resurse corespunzătoare.

13. Promovarea și apărarea intereselor și identității românilor din afara granițelor , prin:
• Aplicarea deplină a legii nr. 299/2007 privind sprij inul acordat românilor de
pretutindeni, inclusiv prin organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni și
alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni;
• Gestionarea activă a relației cu comunitățile române ști de către diplomații români
din misiunile românești desemnați în acest scop;
• Folosirea activă a Comisiilor Mixte privind minorită țile, a implicării Consiliului
Europei și Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE.

14. Îmbunătățirea calității serviciilor consulare prestate în favoarea cetățenilor români din
străinătate, cât și manifestarea unei atitudini constante în acțiunile de sprijin consular
oferit cetățenilor români aflați temporar sau permanent în străinătate.

În acest scop, vor fi avute în vedere următoarele soluții:
• Informatizarea serviciilor consulare (proiect E-Cons ) sub deviza „Secția consulară
mai aproape de casa ta!”;
• Continuarea procesului de extindere a rețelei consul are prin deschiderea de noi
oficii în zone de interes în principal în UE, dar și în spațiul euroatlantic, precum și
crearea de birouri consulare mobile;
• Scăderea cuantumului taxelor consulare percepute în prezent;
• Derularea unor campanii de conștientizare a cetățeni lor romani cu privire la
necesitatea înscrierii prezenței la misiunile diplomatice în vederea facilitării
protecției și asistenței consulare (ex. permanentizarea serviciului de mesaj scris
(SMS) transmis către cetățenii români care intră în zone considerate de risc, în
străinătate);

69
• În vederea recalibrării strategiei de asistență și p rotecție consulară la nivelul MAE,
pentru a răspunde rapid solicitărilor cetățenilor români și europeni aflați în zone
afectate de crize socio-politice și dezastre naturale, se va realiza coordonarea
eficientă între structurile funcționale specializate, existente pe plan intern ( Centrul
Consular de Crize din cadrul MAE) și cele existente pe plan extern (la nivelul UE).

MAE va continua activitatea de menținere a nivelului performant de pregătire pentru
aderarea la României la Spațiul Schengen, atât din punct de vedere al rețelei consulare
externe, cât și al aplicării stricte a normelor europene în materie.

15. Va fi dezvoltat un instrument nou de promovare a diversității reperelor românești
aflate în spațiul european, prin intermediul căruia vor fi prezentate monumente de
arhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spații publice și
muzee din Europa, precum și alte locuri care amintesc de România. Acest inventar simbolic
este menit să pună în valoare contribuția bogată pe care poporul român a adus-o de-a
lungul timpului la dezvoltarea culturii și civilizației europene.

16. Asigurarea unei prezențe de substanță în cadrul diferitelor structuri internaționale și
promovarea rolului esențial al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și
cooperării în plan global și regional.
• Sporirea vizibilității României în cadrul sistemului ONU, pe linia identificării de soluții
viabile la numeroasele provocări, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confruntă în
prezent comunitatea internațională.
• Consacrarea rolului activ al României în cadrul Cons iliului Europei, vizând asigurarea
respectării standardelor democratice și în materie de drepturile omului în întreg spațiul CoE,
inclusiv protecția comunităților românești.
• Confirmarea activismului constructiv al României în peisajul pan-european de securitate,
îndeosebi prin creșterea relevanței și eficienței OSCE pe palierul soluționării „conflictelor
înghețate”, al depășirii impasului regimului actual de control al armamentelor convenționale
în Europa și al promovării drepturilor omului.
• Menținerea statutului României de principal stat pro motor al Francofoniei din Europa
Centrală și de Est.

17. Elaborarea, prin efort interinstituțional, a unei strategii naționale de diplomație publică
și culturală (pe termen lung și mediu) și a unor direcții strategice de acțiune pentru
modificarea percepției României în străinătate (pe termen scurt și mediu).

IV. Reforma instituțională și creșterea capacității instituționale a diplomației
A. MAE trebuie să aibă o structură viabilă și eficientă . Prin urmare, Guvernul României va
acorda prioritate dezvoltării capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe.

70
Astfel, în ce privește aspectele de reformă internă și privind relaționarea cu alte instituții,
sunt necesare:
1) O structură adaptată priorităților de politică exter nă ale programului de guvernare și
crearea unei politici de resurse umane mai coerentă, pornind de la:
– reluarea procesului de recrutare de tineri diplomați , blocat în ultimii ani, cu
consecințe negative importante asupra evoluției resursei umane, prin organizarea de
examene de intrare corecte și transparente, în special în perspectiva deținerii de
către România a Președinției Consiliului UE în anul 2019 și pentru întărirea capacității
de acordare a unei asistențe consulare profesioniste pentru cetățenii români din
străinătate;
– continuarea procesului de îmbunătățire și dezvoltare a programelor de formare
permanentă, inclusiv prin accesare de fonduri europene;
– eficientizarea modului de selecție a viitorilor dipl omați, prin consolidarea
parteneriatelor cu universitățile românești de prestigiu;
– crearea unui ghid coerent de „carieră profesională”, care să asigure predictibilitatea
și stabilitatea carierei diplomatice și să stimuleze diplomații să plece la post în zonele
dificile și care să conducă la asigurarea prestigiului profesional;
– promovarea pe bază de merit și rezultate, atât în gr adul diplomatic, cât și în funcții;
– promovarea de măsuri legislative pentru refacerea în mod adecvat și echitabil a
situației pensiilor membrilor Corpului Diplomatic și Consular român;
2) Eficientizarea modului de comunicare publică și dipl omație publică, prin conferințe de
presă regulate, folosirea noilor medii de comunicare.
3) Construcția unui buget al MAE, pe baza unei proiecți i multianuale a necesităților, care
să corespundă adecvat sarcinilor și priorităților de politică externă.
4) Adoptarea măsurilor pentru asigurarea infrastructuri i necesare MAE, inclusiv a unui
nou sediu, pentru gestionarea corespunzătoare a Președinției Consiliului UE în anul
2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în
proprietatea statului român.

B. În ce privește relațiile interinstituționale , este necesară:
1. O interacțiune crescută cu comisiile parlamentare de politică externă și
respectiv de afaceri europene – prin participarea constantă a conducerii MAE la
ședințele comisiilor și trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual – mai
ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naționale în afacerile europene,
prevăzut de Tratatul de la Lisabona.
2. O mai bună interacțiune cu europarlamentarii români din Parlamentul
European.
3. Sesiuni regulate de reflecție strategică cu alte ins tituții cu contribuții la
politica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru
identificarea modalităților optime de realizare.

71
4. Promovarea unui dialog structurat între minister și partenerii din mediul
academic și mediul cultural, precum și cu cei din societatea civilă.

RELATIA CU ROMANII DE PRETUTINDENI

Guvernul Romaniei va actiona pentru asigurarea protectiei si sustinerea intereselor
cetatenilor sai, pentru consolidarea credibilitatii si respectabilitatii internationale ale
Romaniei. In acest scop, un obiectiv principal este concentrarea tuturor eforturilor de
actiune diplomatica pentru protejarea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei si
ale cetatenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social si cultural.

Romanii de peste hotare sunt parte integranta a poporului si a spiritualitatii romane si de
aceea Guvernul Romaniei se angajeaza sa intensifice comunicarea si sa consolideze
parteneriatele atat cu comunitatile romanilor/vlahilor/aromanilor din tarile vecine si
Balcani, cat si cu romanii care s-au stabilit temporar sau definitiv in strainatate.

Al doilea obiectiv principal al guvernarii este promovarea activa si prioritara a obiectivului de
transformare a zonei proxime Romaniei, atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in Est, intr-o
zona democratica de prosperitate si securitate. În acest cadru, vom continua sa sustinem cu
prioritate aspiratiile de integrare europeana ale Republicii Moldova. Totodata, vom actiona
pentru intarirea cooperarii bilaterale cu statele din vecinatate si vom apara si promova activ
drepturile persoanelor care apartin comunitatilor minoritatilor romanesti din statele din
vacinatatea Romaniei in conformitate stricta cu standardele europene.

Acest program se concretizeaza pe cinci directii prioritare de actiune care vizeaza: apararea
drepturilor si libertatilor romanilor, afirmarea identitatii culturale si lingvistice, sustinerea
procesului de integrare, apropierea de familiile din tara si promovarea imaginii si intereselor
romanilor care traiesc in afara hotarelor Romaniei.

DIRECTII DE ACTIUNE
/square4 Apararea drepturilor, libertatilor si demnitatii rom anilor
/square4 Tratamentul egal si nediscriminatoriu, garantarea ex ercitarii complete a cetateniei
europene, integrarea deplina in spatiul Schengen si implicit eliminarea restrictiilor de pe
piata muncii sunt prioritare.
/square4 O problema stringenta a romanilor de peste hotare es te faptul ca in relatia cu institutiile
administratiei publice din strainatate acestia sunt tratati inechitabil si nu ca cetateni
egali in drepturi cu cei din tara de adoptie. Aceasta discriminare nu este permisa si nu ar
trebui sa existe, mai ales in interiorul Uniunii Europene. Guvernul va continua eforturile

72
menite sa ofere cetatenilor romani sau etnicilor rom ani care traiesc si muncesc in
strainatate sprijin si servicii de asistenta compatibile cu statutul nostru de tara membra
UE si cu normele in domeniu.
/square4 Modul in care sunt respectate identitatea, drepturil e si valorile spirituale ale
comunitatilor romanesti din alte tari, inclusiv cele invecinate, reprezinta o preocupare
majora pentru Guvern si va constitui in continuare un criteriu important de evaluare a
relatiilor bilaterale.
/square4 Referitor la accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele membre ale UE,
Guvernul va continua sa faca demersuri active pe langa statele membre care mentin
restrictii, pe langa Comisie si Parlamentul European, astfel incat sa fie obtinute decizii
nationale favorabile si nediscriminatorii.

Mentinerea identitatii culturale si lingvistice
/square4 Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii roma nesti este cea de-a doua directie de
actiune care urmareste consolidarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si aspirituale
a comunitatilor romanesti din strainatate.
/square4 Este necesara dezvoltarea si consolidarea programulu i guvernamental „Limba, cultura si
civilizatie romaneasca”, recunoscand si promovand valorile nationale, incuranjand
asocierea si reprezentarea. Cea mai importanta masura in acest domeniu este predarea
limbii romane, a istoriei si geografiei Romaniei in scolile din diaspora.
/square4 Totodata se va intensifica si se va pune accent pe a ctivitatea Institutului Cultural Roman
in vederea promovarii patrimoniului cultural si consolidarea legaturilor dintre
autoritatile romane si personalitatile romanesti care traiesc peste hotare.
/square4 De asemenea, romanii care traiesc in afara tarii tre buie sa isi pastreze unitatea credintei
si de aceea vom face demersuri pentru accesul largit la lacase de cult.

Sustinerea procesului de integrare
/square4 Romanii de peste hotare sunt parte integranta a popo rului roman si de aceea trebuie sa
li se acorde atentia si suportul cuvenite. De aceea, Guvernul va sustine procesul de
integrare a romanilor in comunitatile din care fac parte, iar implicarea Romaniei in acest
demers inseamna facilitarea contactului cu autoritatile locale si centrale din tarile de
adoptie, incurajarea si facilitarea participarii romanilor la deciziile politice locale din tara
de adoptie, asigurarea accesului la servicii sociale si asigurari medicale. In acest sens,
Guvernul roman va depune eforturi pentru consolidarea parteneriatului autoritatilor
romane cu organizatiile romanesti din strainatate in vederea identificarii solutiilor
adecvate pentru problemele cu care se confrunta romanii in statele de domiciliu sau de
resedinta, urmarindu-se astfel crearea unui cadru de dialog care sa genereze solutii
pentru problemele identificate.
/square4 Privind in viitor, cel mai sigur mecanism de integra re este prin educatie si de aceeea
Guvernul roman face demersuri pentru integrarea fara restrictii sau discriminari a
tinerilor romani in procesul educational.

73
/square4 Mai mult, reusita procesului de integrare depinde si de exploatarea eficienta a
oportunitatilor care decurg din statutul Romaniei de membru cu drepturi depline al
Uniunii Europene in scopul promovarii valorilor culturale romanesti si consolidarii
comunitatilor romanesti din vecinatate si emigratie. Stabilirea unor parteneriate si
colaborari intre institutii sau personalitati din Romania va fi un aport important in
promovarea imaginii a comunitatilor romanesti.
/square4 Efortul comunitatilor de romani din afara granitelor de a se integra in comunitatile de
adoptie este dublat de incercarea romanilor ca in acest proces sa isi mentina si sa isi
promoveze identitatea etnica si culturala. Solutia la aceasta problema este consolidarea
interna a comunitatilor romanesti si sprijinirea actiunilor de afirmare a valorilor
identitare romanesti. De aceea, Guvernul roman se angajeaza sa sprijine eforturile de
coagulare a comunitatilor romanesti si de afirmare a unui profil identitar pozitiv.

Apropierea de familiile din tara
/square4 Acestei axe strategice i se subscriu trei obiective: facilitarea legaturii cu cei din Romania,
reducerea birocratiei si reducerea reducerea numarului taxelor consulare si a costurilor
administrative.
/square4 Atunci cand vorbim despre romanii care traiesc in af ara granitelor, un aspect foarte
important este apropierea de familiile din tara. Trebuie sa sustinem legatura cu cei din
Romania si Guvernul va sustine o serie de masuri in ceea ce priveste facilitarea
transportului, coletariei si transferului de bani.
/square4 Ii vom sprijini pe cei care doresc sa se intoarca in Romania si in acest sens vom elabora
un proiect de facilitati: consultanta gratuita pentru afaceri, promovarea intereselor
economice ale micilor intreprinzatori, eventuale inlesniri fiscale pentru intreprinderile
nou infiintate de cei care se intorc.
/square4 In privinta serviciilor consulare, vom sustine reduc erea birocratiei prin informatizarea
serviciilor consulare, analizarea oportunității reducerii taxelor consulare si a costurilor
administrative.
/square4 Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradus a printr-un ghiseu virtual prin
intermediul caruia cetatenii romani sa primeasca informatii, consultanta, sa inainteze
cereri si sa li se elibereze documente.

Promovarea imaginii Romaniei si intereselor romanilor peste hotare
/square4 Promovarea imaginii Romaniei la nivel european si in ternational urmareste asigurarea
unei prezente sporite a valorilor nationale in spatiul international. Totodata, Guvernul
roman isi va aduce concursul, prin mijloacele de care dispune, la promovarea imaginii
tuturor romanilor si a comunitatii romanesti in statele de domiciliu sau de resedinta
pentru a asigura o mai buna cunoastere a romanilor si pentru imbunatatirea imaginii pe
care acestia si comunitatile din care fac parte o au in statele de domiciliu sau de
resedinta.

74
/square4 Prin sustinerea mass-mediei romane din diaspora si p rin campanii in presa straina vom
promova valorile culturale si spirituale romanesti la nivelul opiniei publice din statele in
care exista comunitati romanesti, aducand valorile spiritualitatii si cuturii romane in
spatiul public din statul de resedinta. Toate aceste masuri sunt subsumate unui obiectiv
care urmareste punerea in valoare a comunitatilor romanesti si promovarea imaginii
unor comunitati deschise, orientate spre dialog intercultural.
/square4 Prezentarii unei imagini corecte si cuprinzatoare as upra evolutiilor Romaniei face parte
din misiunea Guvernului Romaniei. In acest sens, vom urmari, pe langa consolidarea
actiunilor de diplomatie publica, extinderea proiectelor de cooperare cu parteneri
relevanti: Institutul Cultural Roman, birouri de turism, organizatii socio-profesionale sau
ale mediului de afaceri.
/square4 Ne propunem dezvoltarea unei convergente crescute cu eforturile comunitatilor
romanesti din strainatate, numeroase, active si cu un rol semnificativ in reflectarea
realitatilor din tara.
/square4 Asadar, se va intensifica si se va pune accent pe co laborarea cu Institutul Cultural Roman
care acum are o retea relevanta de institute in diferite metropole ale lumii si se vor
consolida legaturile dintre autoritatile romane si personalitatile romanesti care traiesc
peste hotare. Vom facilita incheierea de acorduri durabile de cooperare cu universitati
de prim plan, cu administratii locale aflate in cooperare cu tara noastra, cu edituri si
publicatii de referinta, cu biblioteci consacrate, cu institutii de mare pondere si cu
personalitati de la fata locului. Implicit, vom cultiva relatiile cu elitele romanesti,
promovandu-le, astfel, ca modele.
/square4 Prin astfel de masuri care incurajeaza initiativele comunitatilor romanesti de manifestare
libera si neconditionata a identitatii romanesti, Guvernul urmareste sa valorifice
potentialului politic, economic, social si cultural pe care il au, prin dimensiunea si
dinamica lor, comunitatile romanesti in beneficiul Romaniei si al tuturor romanilor.

FINANȚE

Fiscalitatea și bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltării
economice. Viziunea noastră fiscală trebuie să fie una calitativă, să stimuleze mediul
economic, investițiile și inițiativa antreprenorială. Filozofia finanțelor publice trebuie pusă în
acord cu principiile dezvoltării economice sănătoase, bazată pe construirea unui sector
privat puternic, autonom în raport de puterile politice, capabil să genereze prosperitate,
securitate socială și să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.
În ultimii ani, România a trecut prin experiența unei ajustări fiscale de tip cantitativ, cu
serioase implicații sociale și efecte reduse în planul relansării economice. Realitatea
economică arată că austeritatea bugetară nu constituie, în sine, cheia problemelor
economice, în absența politicilor care să faciliteze creșterea economică, crearea de locuri de
muncă și reducerea impactului social al ajustării fiscale.

Obiective fundamentale
U
n sistem european performant al finanțelor publice – eficient, transparent, previzibil, care
să conducă la creșterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare și nu prin
creșterea poverii fiscale asupra economiei;
Asigurarea stabilității macroeconomice și a sustenabilității datoriei publice , prin menținerea
deficitului bugetar în trendul actual de consolidare fiscală;
Simplificarea sistemului de taxe și crearea predictibilității într-un cadru fiscal-bugetar
stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat și public;
Creșterea calității finanțelor publice , întărirea disciplinei și a guvernanței fiscale, precum și
reducerea deciziei discreționare în politicile fiscale și bugetare, în condițiile acelorași reguli
ale jocului pentru toți contribuabilii;
Diminuarea corupției prin decuplarea clientelei politice de la banul public și
transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achizițiilor publice în baza
criteriilor de oportunitate, prioritate, eficiență.
Creșterea rapidă a potențialului de convergență cu UE poate fi realizată numai prin
continuarea procesului dezinflaționist, consolidarea sistemului finanțelor publice și
menținerea în limite sustenabile a deficitului extern.
Pe termen mediu, un cadru investițional competitiv își va demonstra viabilitatea prin
atragerea unui volum crescut de investiții străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar
constă în susținerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată a
României.

În același timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fi
axat pe investiții publice de antrenare, acele investiții menite să susțină infrastructura,
agricultura și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată.

76
Promovăm Parteneriatului Public – Privat, ca mecanis m esențial de atragere a finanțărilor
pentru marile proiecte de infrastructură;

Dezvoltăm sistemul informatic integrat national pentru execuția bugetara în timp real
Generalizăm sistemul SEAP – sistemul electronic de achiziții publice, pentru toate achizițiile
publice la nivel central și local. Astfel, vom ataca frontal corupția care a ajuns în ultimii ani să
sufoce economia și să retrogradeze România în ochii Uniunii Europene.

Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri de
muncă. Statul nu creează direct locuri de muncă, ci doar asigură, printr-un cadru
instituțional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă , ceea ce ar
reduce rata șomajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008.

Stimularea sectorului privat și crearea de locuri de muncă:

Direcții de acțiune in orizontul 2013-2016

• Simplificăm fiscalitatea și sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin:
reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului
de taxe; d) creșterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.

• TVA va reveni la nivelul de 19%.
• Păstrăm plafonul de 16% și introducem, pe parcursul mandatului, impozitul
diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor
fi stabilite pe grile de venit.
• Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale.
• Creștem deductibilitatea cheltuielilor în cercetare și dezvoltare de la 20% la 50%.
• Aliniem la media europeană redevențele încasate de s tat ca urmare a concesionării
activelor statului.
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a di videndelor care vor fi reinvestite
in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării
capitalului social la societățile unde sunt acționari, sau participarea la capitalul social
al altor societăți comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• Stimularea mediului de afaceri in limite admisibile pentru stabilitatea
macroeconomica, prin simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru micii
intreprinzatori. Cresterea plafonului de scutire de TVA la 65 mii euro pentru micii
intreprinzatori.
• Reducem TVA la producătorii de produse agricole de l a 24% la 9%, iar 15% va
ramane la acestia pentru dezvoltare. Masura va fi valabila doar pentru productie si
nu pe lantul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni si reducem evaziunea
fiscala din agricultura.

77
• Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajator i;
• Reducem integral plata CAS datorată de angajatori pe ntru 1 an de zile, pentru
crearea de noi locuri de muncă (cu condiția menținerii locului de muncă încă un an).
• Reducem cheltuielile cu birocrația și fiscalitatea, prin desființarea unor tarife, avize,
autorizații și prin simplificarea cadrului legislativ.
• Accelerăm absorbția fondurilor europene, prin creare a unei structuri centrale
responsabile de coordonarea Autorităților de Management, prin simplificarea și
unificarea cadrului legislativ;
• Consolidarea CEC și EXIMBANK. Specializarea obiectul ui de activitate (Eximbank –
pentru promovarea exporturilor și stimularea dezvoltării industriale, CEC – pentru
finanțarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători și activităților
independente);
• Adoptăm o nouă Lege pentru întreprinderile mici și m ijlocii, care are la baza
transpunerea in legislația româneasca a legii europene privind întreprinderile mici
din Europa, Small Business Act (SBA).
• Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate în
dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat
care să includă și folosirea fondurilor europene.
• Susținerea dezvoltării și diversificării activitățil or economice, care să genereze
activități multiple și venituri alternative, pentru activități meșteșugărești și activități
neagricole.
• Sprijinirea producătorilor agricoli să își ia certif icate europene de producători BIO.
Astfel, lor li se facilitează accesul la piața europeană (o piață care îi așteaptă, fără să
fie nevoie să se promoveze prea mult) și să vândă produsele pe care le fac pe mult
mai mulți bani.
• Aplicăm controlul financiar fiscal de fond doar o si ngură data la 3 ani pentru IMM-uri
și aplicarea principiului „o singura dată” pentru a elimina solicitările adresate IMM-
urilor de către o instituție publică de a depune documente emise de alte instituții.
• Implementăm programarea bugetară multi-anuală pe pro iecte și programe, care va
aduce economii importante la buget și va crește gradul de predictibilitate și eficiența
cheltuielilor publice.
• Restructurarea instituțiilor de control fiscal (ANAF , Garda Financiară, Vamă), și
inființarea unui consiliu de supraveghere și audit format din experți internaționali din
state membre UE, cu performanțe în domeniu.

• Adoptarea legislației care să stimuleze utilizarea t ranzacțiilor electronice și reducerea
semnificativă a operațiunilor cu numerar, masură care va avea ca efect imediat
creșterea veniturilor impozabile ale contributorilor și reducerea evaziunii fiscale.

• Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice și companii de
stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și co mpanii de stat)

79
FONDURI EUROPENE

La șase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să raspunda unei
provocări majore, mai ales în contextul crizei economice și a unui nivel scâzut de trai – de la
o rată de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile de aproximativ
10% trebuie să ajungă, până la sfârșitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeni
utilizați și returnați de Comisia Europeană. Mai mult, obiectivul major al României este
obținerea, la viitoarele negocieri, a unor alocări financiare pentru politica de coeziune
superioare celor acordate pentru perioada actuală.

A
vand în vedere că aceste fonduri ar trebui sa aducă la bugetul public și la bugetele private,
în medie, peste 4% din PIB-ul anual, și că, totodată, fondurile europene reprezintă un factor
de bază pentru modernizarea în economie și realizarea reformelor structurale propuse,
Guvernul României urmareste, prin Programul de Guvernare 2012 – 2016, ca prioritate
strategică fundamentală, bună administrare a fondurilor europene.

Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, AVEM DOUĂ OBIECTIVE MAJORE pentru anul 2013
și anii următori:
/square4 SĂ FOLOSIM CÂT MAI MULT DIN FONDURILE EXISTENTE PÂNĂ LA SFÂRȘITULUI LUI 2015
– recuperând intârzierile acumulate în trecut.
/square4 SĂ PREGĂTIM, SĂ NEGOCIEM ȘI SĂ IMPLEMENTĂM MULT MAI BINE FONDURILE
AFERENTE PERIOADEI VIITOARE DE PROGRAMARE (2014 – 2020) – învățănd din lecțiile
trecutului.

ÎN ACEST SENS, pentru alocarea actuala:
/square4 Eficientizam administrarea banilor europeni, prin cr earea unui minister al fondurilor
europene care își va asuma funcția de Autoritate de Management unică, asigurând un
sistem de management suplu, coerent, unitar și performant.
/square4 Acceleram ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rata de
absorbtie în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015.
/square4 Evaluam urgent și realist posibilitățile reale de im plementare și absorbție ale fiecărui
program operațional, și în mod special a proiectelor majore care concentrează cea mai
mare parte a fondurilor europene.
/square4 În funcție de concluziile acestei evaluări vom lua m asurile corective cele mai potrivite,
prin:
/square4 Lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special infrastructură de
transport si mediu) si a caror implementate sa inceapa în perioada curentă (până în
2015).
/square4 Modificarea OUG nr. 64/2009 privind gestionarea fina nciară a instrumentelor structurale
și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, în vederea modificării principiului

80
de stabilire a calcului ratei de supracontractare (ceea ce va permite contractarea
s
uplimentară de proiecte finanțate, urmând ca sumele să fie acoperite ulterior din
realocarea de fonduri sau din utilizarea economiilor înregistrate în procesul de
implementare).
/square4 Etapizarea proiectelor existente care nu pot fi term inate până în 2015.
/square4 Realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul
cât și între programele operaționale.
/square4 Acceleram implementarea proiectelor în curs – în ace st sens vom pune in practica un
sistem de monitorizare activă si permanenta la nivelul Autorității de Management,
inclusiv un sistem de întâlniri regulate atat cu beneficiarii proiectelor majore cat si cu
companiile care asigura implementarea acestora, în sensul identificării problemelor și
definirii soluțiilor celor mai potrivite.
/square4 Eficientizam sistemul de verificare a achizitiilor p ublice
/square4 Eficientizam sistemul de certificare a cheltuielilor eligibile, prin modificarea si
completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale în
vederea creării conditiilor necesare pentru includerea, pe declaratiile de cheltuieli
transmise Comisiei Europene, a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor majore
neaprobate încă de aceasta.
/square4 Continuam eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficiențelor
constatate de Comisia Europena în funcționarea sistemelor de management și control
ale programelor operaționale în vederea deblocării situației și reluării plăților de la
Comisia Europeana.
/square4 Sprijinim relansarea economiei romanesti, prin modif icarea OUG nr. 9/2010 privind
aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare
pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii
Europene alocate României, în vederea introducerii următoarelor prevederi:
/square4 Includerea ONG-urilor ca beneficiari eligibili pentr u accesarea garanțiilor de stat
oferite prin acest program de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii;
/square4 Extinderea domeniilor de aplicabilitate, prin introd ucerea măsurilor de eficiență
energetică.
/square4 Revenim la un sistem de salarizare adecvat nivelului de complexitate aferent
activității desfășurate de personalul încadrat în structurile de management al fondurilor
europene nerambursabile, unic, stimulativ și bazat pe indicatori de performanță.
/square4 Evaluam performantele si sincopele administrative al e sistemului de management si
control al fondurilor europene din perioada precedenta pentru a propune Guvernului
Romaniei masuri de simplificare si evitare a supra-proceduralizarii si birocratiei excesive.
/square4 Evaluam impactul contractelor de asistenta tehnica i n imbunatatirea reala a sistemului
de management si control al fondurilor europene pentru a evita, in viitor, cheltuirea

81
fondurilor europene cu rezultat nesemnificativ si pe ntru a orienta serviciile de
consultanta catre activitati cu valoare adaugata.

Pentru alocarea bugetara 2014-2020
/square4 Vom sustine promovarea intereselor României în cadru l negocierilor privind viitorul
cadru financiar multianual al UE 2014 – 2020, principalul obiectiv fiind acela de a ne
îmbunătăți poziția de beneficiar net în relațiile financiare cu UE față de cea din actuala
perspectivă, prin asigurarea unei sume mult superioare exercițiului 2007 – 2013, urmând
ca obligația României să fie aceea de a-și îmbunătăți sistemul administrativ și
capacitatea de absorbție a acestor fonduri, pentru utilizarea la un nivel cât mai înalt, a
fondurilor UE.
/square4 Vom coordona procesul de programare pentru exercitiu l financiar 2014 – 202, inclusiv
elaborarea Acordului de Parteneriat si a Programelor Operationale specifice si stabilirea
cadrului institutional aferent sistemului de management si control pentru viitoarele
alocari financiare.
/square4 Vom sustine investitiile majore in infrastructura ca factor-cheie in modernizarea
Romaniei.
/square4 Vom orienta finantarea europeana catre cresterea rea la a competitivitatii si nu doar
pentru proiecte cu valoare economica scazuta. Romania trebuie sa-si orienteze resursele
in investitii in ramuri ce sustin productia interna si in poli de dezvoltare (ex. Clustere de
excelenta inginereasca si de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanta al
celorlalte state membre.
/square4 Vom sustine canalizarea sprijinului financiar genera l către întreprinderi, in special prin
instrumente de inginerie financiară și utilizarea de subvenții pentru a cofinanța masuri
de sprijin orientate către un anumit domeniu (inovare, investiții legate de protecția
mediului, etc.)
/square4 Vom lansa, ca actiune strategica imediata, pregatire a portofoliului de proiecte pentru
finantare in cadrul anvelopei financiare 2014 – 2020, precum si demararea acestora.
/square4 Vom orienta resursele de asistenta tehnica catre pre gatirea de proiecte si sustinerea
Autoritatilor de Management si Beneficiarilor (atat autoritati publice locale cat si
beneficiari privati), in activitatile curente (help-desk) pentru a eficientiza ritmul de lucru
si a evita suprapunerile si instruirile generice si teoretice.
/square4 Vom simplifica legislatia aferenta promovarii si apr obarii proiectelor de investitii din
Romania.
/square4 Vom revizui, pe baza experientei in derularea proiec telor de investitii cu finantare
internationala din perioada 2000 – 2012, conditiile de contract de lucrari aplicabile
proiectelor cu finantare publica.
/square4 Vom elabora Ghidul privind principalele riscuri iden tificate în domeniul achizițiilor
publice în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind

82
achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, precum și
asigurarea unei practici unitare pe viitor.
/square4 Vom finaliza mecanismul de prevenire și identificare ex-ante a conflictului de interese în
achizițiile publice.
/square4 Vom urmari finalizarea măsurilor necesare astfel înc ât să se realizeze un control eficient
al potențialelor conflicte de interese, pentru prevenirea si evitarea acestora.
/square4 Vom pune in practica un Plan de acțiune care să conț ină măsuri pe termen scurt și mediu
în vederea instituirii unui sistem pentru prevenirea, detectarea și combaterea posibilelor
cazuri de conflict de interese sau fraudă.
/square4 Vom urmari implementarea unui mecanism eficient și e ficace, inclusiv întărirea
colaborării între principalele instituții responsabile în domeniu, pentru prevenirea,
detectarea și combaterea cazurilor de conflict de interese sau fraudă în administrația
publică și în mod special în procesul de achiziții publice.
/square4 Vom organiza un cadru comun de dialog periodic intre Autoritatile de Management si
Autoritatea de Audit si ANRMAP pentru a se prezenta si dezbate cazurile de nereguli si
pentru a evita, in viitor, riscul de corectii financiare majore si de suspendare a finantarii.
/square4 Vom imbunătăți sistemul de management și control al absorbției fondurilor europene
prin coordonarea unitara a instituțiilor implicate în activitatea de gestionare și control a
fondurilor structurale și de coeziune si prin eliminarea suprapunerilor administrative
intre Autoritatile de Mangement, Organismele Intermediare si Beneficiari.
/square4 Vom asigura un sistem de monitorizare a proiectelor majore la fata locului pentru a evita
blocaje si pierderea finantarii.
/square4 Vom asigura lansarea efectiva pentru Programele Spaț iului Economic European pentru a
se permite elaborarea ghidurilor aplicantului, lansarea cererilor de proiecte pentru
domeniile de finantare si, ulterior, pentru a accelera selectia si implementarea
proiectelor.
/square4 Vom sustine infiintarea unui Fond de relansare econo mica. Estimarea realista a gradului
de absorbtie a fondurilor europene de catre Romania pana in 2015, includerea sumelor
ramase in acest Fond (alaturi de sumele neatrase de celelalte tari de coeziune) si
folosirea pentru finantarea unor proiecte de conectare a Romaniei la retelele
transeuropene (sub coordonarea Comisiei Europene).
/square4 Vom sustine Parteneriatele Public – Privat, ca alter native si solutii complementare care
pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinantate de Uniunea Europeana.
/square4 Vom stimula schimbul de bune practici in implementa rea mecanismelor de crestere a
absorbtiei de fonduri europene cu alte tari membre UE.

83
INDUSTRIE, COMERȚ ȘI COMPETITIVITATE

România are nevoie de o politică industrială coerentă. Lansarea de către Uniunea Europeană
a Strategiei Europa 2020, a consacrat domeniul politicii industriale ca una dintre cele șapte
inițiative emblematice ale acesteia prin documentul: „O politică industrială pentru era
globalizării”. În acest cadru, se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat în prezent
– de la concepția tradiționalistă a restructurării în funcție de resurse și, deci, în raport cu
avantajul comparativ, la identificarea soluțiilor care să stimuleze activitățile bazate pe
cunoaștere și informații, astfel încât acestea să permită accentuarea avantajelor
competitive.

OBIECTIVE STRATEGICE

Îmbunătățirea competitivității și mai ales a flexibilității va urmări o creștere susținută a
productivității bazată pe diversificarea și inovarea bazei industriale interne în contexrt
european și se va realiza prin:
/square4 îmbunătățirea mediului concurențial și a climatului de afaceri în principal prin întărirea
politicii din domeniul ajutorului de stat și a măsurilor pentru mai buna reglementare
care să ducă la reducerea poverii administrative asupra companiilor, creșterea
transparenței decizionale și consultarea publică;
/square4 dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe indu striile de rețea și mai ales prin
promovarea societății informaționale și a comunicațiilor de mare viteză ca suport
orizontal în concordanță cu politica comunitară;
/square4 dezvoltarea parcurilor tehnologice și științifice în care să fie dezvoltate clustere inovative
al căror ciclu de viață să aibă ca finalitate furnizarea de produse și servicii pentru export ;
/square4 promovarea și dezvoltarea colaborării între industri e și cercetare în care pentru
domeniile tehnologiilor înalte se vor căuta soluții pentru finanțare rapidă și sprijin
dincolo de mecanismele pieței în concordanță cu recomandările Uniunii Europene;
/square4 promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în sc opul dezvoltării sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configurația
structurii de proprietate a economiei naționale;
/square4 asigurarea continuității politicilor de privatizare prin introducerea pe piața de capital a
participațiilor statului în concordanță cu prioritățile naționale;
/square4 elaborarea unei politici industriale în care să fie evidențiate elementele referitoare la
specializarea industrială necesare pentru orientarea către o economie cu emisii reduse
de carbon;
/square4 creșterea capacității adminstrative referitoare la e valuarea ex-post a politicilor cu impact
asupra competitivității, la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
precum și pentru creștera calității procesului de regmentare;

84
/square4 întărirea și extinderea politicilor din domeniul efi cienței energetice către toate
companiile în scopul creșterii sustenabilității acestora;
/square4 creșterea exporturilor românești prin promovarea une i abordări complementare între
măsurile de sprijin intern și promovare externă.

DIRECTII DE ACTIUNE

Administrarea intereselor economice ale statului
/square4 Concentrarea întregii activități de gestionare a pro prietații private a statului, astfel incât
guvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei și solutionarii
problemei arieratelor.
/square4 Un mod unitar de nominalizare a reprezentanților sta tului in Consiliile de Administrație
prin promovarea specialiștilor. Va fi înlaturată definitiv practica actuală a numirii a celor
aproximativ 500 de membri ai Consiliilor de administratie din societățile comerciale,
regii și companii naționale din rândul clientelei politice.
/square4 Dezvoltarea politicilor de sprijinire a agenților ec onomici privatizați după 1992, pentru a-
și respecta integral obligațiile post privatizare și a ieși din monitorizarea statului. Un rol
fundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietatii
private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC si Exim Bank
urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenței.
/square4 Valorificarea creanțelor bancare, comerciale și buge tare ale statului asupra societăților
comerciale privatizate, ținând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora în
moneda USD, astfel incât societățile comerciale sa nu fie împovărate artificial prin
majorări de întârziere la plata creanțelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători,
acestea aparținând societăților comerciale din perioada dinaintea anului 1989.

Promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale
/square4 Revizuirea cadrului legislativ, în domeniul sectorul ui minier, în vederea perfectionarii
acestuia prin: reanalizarea si implementarea unui cadru de reglementare previzibil, care
sa sporeasca atractivitatea pentru potentialii investitori privati in sectorul minier;
elaborarea si aprobarea strategiei industriei miniere. Ultima strategie din industria
miniera a expirat in 2010 toate masurile luate pina in prezent in sector sunt lipsite de o
evaluare corecta a implicatiilor induse in economie; modificarea și completarea Legii
Minelor 85/2003 pentru a se preciza modalitatea de reconcesionare a perimetrelor
miniere inchise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licentelor si
permiselor miniere, actualizarea redeventelor miniere si a taxelor de
explorare/exploatare, etc; revizuirea cadrului legislativ și a reglementărilor specifice
procesului de închidere a minelor, reconstrucția ecologică și monitorizarea postînchidere
a zonelor afectate; constituirea sistemului national de monitorizare a depozitelor de
deseuri miniere; armonizarea cadrului legislativ conex Legii Minelor, cu noile prevederi,
etc.

85
/square4 Reorganizarea instituțiilor publice implicate în dez voltarea sectorului minier,
îmbunătațirea capacității institutuțiilor publice implicate în administrarea și
monitorizarea activităților miniere. In acest sens sunt necesare: constituirea Autorității
Miniere, organism cu rolul de reglementare, organizare și control la nivel național a
activităților din sectorul minier, pentru armonizarea instituțională cu statele Uniunii
Europene;
/square4 Reducerea graduală a rolului statului în activități le miniere de explorare și exploatare a
resurselor minerale: reanalizarea si promovarea actelor normative pentru atragerea in
circuitul economic a unor perimetre de cercetare si/sau exploatare in prezent blocate in
procesul de aprobare la diferite nivele guvernamentale (cca. 440 de licente de
explorare/exploatare); reofertarea fostelor perimetre miniere pentru care exista deja
cereri; valorificarea produselor miniere existente pe stoc la diferiti producatori;
reorganizarea managementului societatilor miniere de stat, prin transferul
competențelor, drepturilor și obligațiilor manageriale către o entitate de drept privat
prin contracte specific;
/square4 Promovarea de investitii private in zonele cu potent ial minier nevalorificat inca in
totalitate. Investitorii privati in domeniul minier pot contribui in mod semnificativ la
regenerarea socioeconomica in regiunile afectate de restructurarea sectorului minier,
prin inchiderea unor mine neviabile din punct de vedere comercial, in conditiile in care
potentialul de resurse nu a fost epuizat;

Creșterea exporturilor românești
/square4 Crearea unei rețele eficiente de Centre de Promovare Comercială (CPC) care să pună la
dispoziția reprezentanților mediului de afaceri din România mijloace eficiente de
promovare a exporturilor românești
/square4 Recâștigarea piețelor tradiționale de export ale Rom âniei, cu deosebire cele din afara
Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, America de Sud, statele
membre CIS ș.a.).
/square4 Reorientarea producției din sectoarele afectate de c riză, cu deosebire prin cresterea
exporturilor (industria auto, producția de componente auto, instrumente financiar
bancare complexe, lucrări de construcții ș.a.) spre zone cu un grad de absorbție ridicat,
inclusiv țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineză).
/square4 Reactualizarea Strategiei Naționale de Export a Româ niei, având drept obiectiv central
definirea unei grile de eficiență care să permită creșterea semnifictivă a exporturilor
românești.
/square4 Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilo r prin definirea unor instrumente
eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor
României.
/square4 Constituirea Consiliilor de Export regionale ca elem ente de difuzare, reprezentare și
colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu.

86
/square4 Eficientizarea Portalului de Comerț Exterior, cu deo sebire prin fluidizarea circuitului
ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă.
/square4 Colaborare instituționalizata cu EXIMBANK pentru pro movarea unor stimulente la export
(asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.)
/square4 Colaborarea cu asociațiile patronale de profil ;

S
timularea competitivității industriei din România
/square4 Dezvoltarea pieței concurențiale, concomitent cu sti mularea activității operatorilor
economici;
/square4 Stabilirea unui cadru structurat de monitorizere și evaluarea trimestrială a măsurilor
pentru îmbunătățirea mediului de afaceri;
/square4 Evaluarea anuală a competitivității ramurilor indust riale relevante și inițierea de măsuri
orizontale pentru creșterea competitivității acestora, prin crearea unui “Grup la nivel
înalt pentru probleme de competitivitate, energie și mediu”
/square4 Promovarea de noi programe de cercetare în domenii c are prezintă potențial tehnologic,
valoare adăugată ridicată sau resurse interne (industria alimentară);
/square4 Îmbunătățirea cadrului calificărilor pentru noile ti puri de produse și servicii;
/square4 Sprijinirea firmelor inovative precum și concentrare a acestora;
/square4 Promovarea serviciilor de cercetare independentă. Es te necesară participarea României
la grupurile de lucru sectoriale create la nivelul CE (pentru industria farmaceutică,
electrotehnică, inginerie mecanică, industrie alimentară, tehnologia informației și
comunicații, industria chimică și apărare, programul spațial european, științele vieții și
biotehnologii pentru modă și design) și pregătirea din timp a modalităților de răspuns la
provocările ridicate de evoluția acestor domenii. Pe același model, România trebuie să
își dezvolte dialogul și pentru alte industrii cu impact (ex. industria textilă sau
construcțiile);
/square4 Efectuarea de analize de impact asupra competitivită ții industriale de tip ex-post și
bilanțuri de calitate în scopul promovării reglementării inteligente. Monitorizarea a 4
indicatori – competitivitatea în cadrul UE și la nivel mondial, numărul de locuri de muncă
create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în total
produse industriale finite, ponderea valorii adăugate și a ocupării în sectoarele
inductriale care aplică tehnologii înalte și medii în total sectoare industriale;
/square4 Reducerea barierelor administrative asupra companiil or și îmbunătățirea calității
legislației;
/square4 Implementarea Actului de piață unică prin aplicarea celor 50 de măsuri din raportul
Monti în scopul optimizării pieții muncii, activităților comerciale și schimburilor reciproce
– măsuri cu caracter legislativ;
/square4 Continuarea înființării de parcuri industriale, în s pecial pentru domeniile industriale de
vârf (electronică, IT, mecanică fină etc.);
/square4 Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informatice în sectoarele industriale;

87
/square4 Impunerea în contractele de infrastructură cu contra ctori externi a unor clauze de offset
prin care construcțiile metalice aferente să fie realizate de furnizori români;
/square4 Dezvoltarea cooperării în producție și integrarea în rețelele regionale și globale de
producție și comercializare;
/square4 Întărirea legăturii între industrie și mediul univer sitar/academic, accelerarea procesului
de transfer și aplicare în societățile industriale a rezultatelor activității de cercetare –
dezvoltare – inovare;
/square4 Promovarea strategiilor de finanțare prin parteneria tul public privat – PPP
/square4 Promovarea unei politici industriale durabile prin a plicarea directivei referitoare la eco-
design;
/square4 Susținerea regiunilor de dezvoltare prin politica d e coeziune în scopul diversificării
industriilor existente, modernizarea capactităților de producție și pentru inovare;
/square4 Sprijinirea și promovarea politicilor în domeniul pr otecției proprietății industriale și a
standardizării;
/square4 Sprjinirea industriilor creative.

INTERNE

Domeniul afacerilor interne este unul dintre cele mai importante componente ale statului
de drept și presupune prestarea unui serviciu public de bază pentru populație cu finalitate în
asigurarea securității și siguranței cetățeanului. Cetățeanul contribuabil și purtător al
suveranității naționale trebuie să fie principalul beneficiar al activității Ministerului
Afacerilor Interne.
În acest scop, instituțiile publice din subordinea Ministerul Afacerilor Interne vor concentra
toare resursele (umane, materiale și financiare) pentru combaterea până la eradicarea
infractionalității de toate tipurile și pentru soluționarea eficientă a situațiilor de urgență.

Obiective fundamentale
/square4 Creșterea continuă a gradului de siguranță al cetățe anului atât în mediul rural cât și în
mediul urban,
/square4 Îmbunătățirea cooperării polițienești privind combat erea criminalității transfrontaliere cât
și a criminalității comise de cetățenii români în străinătate,
/square4 Reducerea birocrației din cadrul structurilor Minist erului Afacerilor Interne, eficientizarea
acestor structuri și redirecționarea din aparatul funcționăresc către structurile operative,
/square4 Analizarea și îmbunățățirea cadrului legislativ care reglementează competențele în
domneniile ordinii și siguranței publice, situațiilor de urgență și al activităților instituției
prefectului,
/square4 Elaborarea, promovarea și implementarea unor politic i și programe privind pregătirea
profesională, creșterea calității vieții personalului în vederea reconsolidării statutului
polițistului, jandarmului, pompierului precum și al celorlalți funcționari publici din
structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Direcții de acțiune
/square4 restructurarea structurilor naționale și locale în s copul de a fi puternice, profesioniste și
eficiente;
/square4 elaborarea și implementarea unor politici concordant e cu standardele și directivele
Consiliului European având ca finalitate compatibilizarea acestor structuri cu cele
similare din spațiul UE;
/square4 creșterea siguranței cetățeanului prin combaterea fe nomenului infracțional stradal,
precum și prin creșterea siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ
preuniversitar;
/square4 prevenirea și combaterea corupției în rândurile pers onalului Ministerul Afacerilor Interne
la toate nivelurile și în toate structurile;

89
/square4 prevenirea și combaterea crimei organizate, a trafic ului ilicit de droguri și a celorlalte
substanțe interzise, elaborarea unei strategii de prevenire și combatere a criminalității în
cadrul căreia se vor stabili prioritățile și rolul autorităților statului, școlii, familiei și al
societății civile pentru combaterea acestui flagel;
/square4 scăderea dinamicii accidentelor de circulație, cu pr ioritate a acelora care au drept
consecințe pierderea de vieți omenești;
/square4 creșterea eficienței activităților pentru soluționar ea situațiilor de urgență prin
îmbunătățirea dotării cu utilaje moderne și perfecționarea profesională a cadrelor;
/square4 creșterea autorității instituției prefectului în pro cesul de coordonare al activității în
situații de urgență.

POLITICI PUBLICE
/square4 creșterea siguranței cetățeanului prin :
/square4 combaterea fenomenului infracțional stradal,
/square4 creșterea siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar,
/square4 reconstrucția sistemului de politici locale și armon izarea cu politicile naționale,
/square4 prevenirea și combaterea corupției,
/square4 prevenirea și combaterea criminalității,
/square4 combaterea crimei organizate,
/square4 combaterea traficului de droguri,
/square4 trafic rutier mai sigur,
/square4 managementul situațiilor de urgență și protecția inf rastructurilor critice,
/square4 servicii publice comunitare mai aproape de cetățeni (documente de identitate, permise,
pașapoarte, înmatriculări),
/square4 întărirea rolului instituției prefectului și crester ea eficienței acesteia precum și precizarea
funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul Guvernului în plan
local(funcția de reprezentare și funcția de autoritate),
/square4 în cadrul cooperării internaționale o atenție aparte trebuie acordată cooperării
polițienești în vederea combaterii criminalității transfrontaliere dar și a criminalității
comise de cetățenii români în străinatate,
/square4 de asemenea cooperarea cu instituțiile din sistemul de securitate internă al UE
(FRONTEX, EUROPOL) reprezintă o componentă esențială a activității ministerului pentru
implementarea politicilor europene în domeniu,
/square4 cooperarea cu INTERPOL dar și in formatele de cooper are regională în Europa de S-E va
rămâne o preocupare importantă a conducerii ministerului.

JUSTIȚIE

Având ca atribuții principale buna funcționare a sistemului judiciar, asigurarea condițiilor
înfăptuirii justiției ca serviciu public și apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților
cetățenești, Ministerul Justiției are obligația de a promova o justiție modernă, care să fie
aproape de cetățean și care să asigure egalitatea în fața legii.

Strategii în domeniul justiției
1) Stabilirea unei politici publice în domeniul justiției bazată pe principii de independență și
profesionalism.
2) Programul de asanare a legislației ce impune analizarea întregii legislații din România,
corelarea acesteia cu legislația europeană, republicarea actelor normative și restrângerea
numărului de acte normative, program ce trebuie realizat împreuna cu Guvernul,
Parlamentul și Consiliul legislativ.
3) Implementarea strategiei naționale anticorupție.
4)Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată în
comun de Ministerul Justiției impreună cu CSM, ÎCCJ și Ministerul Public.

Măsuri în domeniul legislativ
/square4 Elaborarea unei legislații conforme principiilor eur opene privind restituirea
proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist.
/square4 Clarificarea statutului procurorilor și rolul Minist erului Public raportate la dispozițiile
constituționale.
/square4 Consolidarea statului de drept, inclusiv prin întări rea instituției Avocatului Poporului
și depolitizarea Curții Constituționale.
/square4 Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din
infracțiuni.
/square4 Implementarea legislației europene referitoare la co nfiscarea extinsă, dar și a
celorlalte directive adoptate de Consiliul UE.
/square4 Instituirea unui mecanism de numire în funcțiile de conducere din cadrul
Ministerului Public transparent și bazat pe criterii de profesionalism și integritate.
/square4 Amendarea legislației naționale în acord cu Convenți a Europeană a Drepturilor
Omului.
/square4 Implementarea noilor Coduri ca obiectiv fundamental. Aplicarea din anul 2013 a
noului Cod de procedură civilă și din anul 2014 a noului Cod penal și respectiv a
noului Cod de procedură penală precum și corelarea legislației specifice, mai ales în
materie penală, în ce privește executarea pedepselor privative de libertate și a
pedepselor neprivative de libertate.

91
/square4 Transformarea ÎCCJ într-o instanță de casație cu rol principal în uniformizarea
jurisprudenței și crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare.

Măsuri de organizare instituțională
/square4 Reorganizarea instanțelor în vederea pregătirii aces tora pentru noile coduri prin
aplicarea planului de măsuri adoptat de Guvern în acest sens prin memorandum.
/square4 Creșterea capacității logistice și instituționale a structurilor din cadrul Ministerului
Public prin programe de investiții consolidate, precum și printr-o mai bună
gestionare a mijloacelor existente. Adaptarea și implementarea unui program
național pentru stoparea criminalității bazat pe trei piloni: prevenirea infracțiunilor,
aplicarea sancțiunilor și reinserția socială a persoanelor care și-au ispășit pedeapsa
conform legii.
/square4 Reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor condiții de deținere conforme
normelor internaționale.
/square4 Imbunătățirea sistemului de asistență judiciară din oficiu /gratuită, în paralel cu
derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest
drept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) și pentru categorii sociale
marginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.).
/square4 Administrarea bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casație și
Justiție, prin stabilirea unui calendar optim și eficient raportat la obligațiile
internaționale ale statului român inserate în cadrul MCV.
/square4 Creșterea transparenței actului de justiție prin pub licarea pe internet a hotărârilor
judecătorești, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părților.
/square4 Reducerea numărului de erori judiciare prin îmbunătă țirea programelor de formare
profesională continuă a magistraților.
/square4 Consolidarea capacității administrative și a indepen denței Inspecției Judiciare.
/square4 Creșterea celerității actului de justiție și reducer ea costurilor sale, inclusiv prin
metodele moderne de soluționare pre-judiciară a conflictelor.
/square4 Reluarea procesului de înființare de tribunale speci alizate, în baza unor evaluări
pertinente – măsură insistent cerută de magistrați și de investitorii străini (spre
exemplu, instanțele specializate în materia familiei și a minorilor – justiția juvenilă,
dar și instanțele specializate în materia comercială și a falimentului). Modificarea
legislației în materia insolvenței în urma unei analize efectuate împreună cu experții
Băncii Mondiale.
/square4 Accesarea fondurilor structurale pentru îmbunătățire a logisticii parchetelor și
tribunalelor, în paralel cu finalizarea în bune condiții a Acordului de împrumut cu
Banca Mondială, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar.
/square4 Intărirea colaborării cu CSM, asociațiile profesiona le și societatea civilă.

Progresele în cadrul MCV – prioritate esențială pentru parcursul european al justiției
române

92
/square4 Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în c adrul Mecanismului de Cooperare
și Verificare (MCV) prin implementarea noilor Coduri. Corelarea legislației specifice
mai ales în materie penală în ce privește executarea pedepselor privative de libertate
și a pedepselor neprivative de libertate.
/square4 Transformarea MCV într-un veritabil instrument de co laborare cu Comisia Europeană
pentru realizarea unui sistem judiciar eficient, corect și predictibil.
/square4 Demararea unui dialog de substanță cu oficialii euro peni, pentru o concretizare mai
bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să-și îndeplinească
obiectivele, în cadrul MCV.
/square4 Urmărirea aplicării obiectivelor și principiilor fun damentale ale Strategiei Naționale
Anticorupție.
/square4 Sprijinirea instituțiilor competente pentru îndeplin irea obligațiilor asumate de
România în vederea intrării în spațiul Schengen.

93
MARI PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ

Obiectivul general al strategiei în domeni ul proiectelor de infrastructura prioritare îl
reprezintă asigurarea condițiilor financiare, procedurale și contractuale adecvate demarării
și finalizării cât mai rapide a acelor investiții majore care au un impact economic și social
imediat și care rezolvă probleme acute ce au în prezent un impact negativ semnificativ
asupra calității vieții cetățenilor și asupra capacității de a face afaceri a firmelor din
România.

Pentru atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice, vor fi susținute
următoarele măsuri generale și acțiuni obligatorii:
o Absorbția accelerată a fondurilor europene dispo nibile pentru proiectele
cuprinse în programarea 2007-2013 și pregătirea portofoliului de proiecte,
concomitent cu îmbunătățirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-
2020
o Achiziția centralizată a produselor, serviciilor sau lucrărilor aferente proiectelor de
infrastructură prioritare cu grad mare de complexitate, inclusiv a finanțării necesare
o Îmbunătățirea cadrului legislativ specific în v ederea atragerii investitiilor straine
directe si a implementarii unor structuri de finantare a proiectelor conform celor mai
bune practici în domeniu la nivel european și global, inclusiv prin modernizarea și
unificarea legislației privind achizițiile publice/concesiunilor/parteneriatului public-
privat și promovarea eficienței ("Best Value for Money")
o Utilizarea unor structuri de prefinanțare/cofinanțar e/finanțare moderne, ținând cont
atât de capacitatea de finanțare pe termen scurt și mediu limitată a bugetului de
stat, cat și de constrângerile rezultate din controlul deficitului public și a gradului de
îndatorare a statului și entitaților publice, favorizând implementarile care să permită
o implicare maximă a sectorului privat în realizarea proiectelor
o Revizuirea modelelor de documentatie de atribuire a proiectelor de investiții majore
și a modelelor de contracte de execuție prin adoptarea standardelor internaționale
utilizate în domeniu la specificul cadrului normativ național
o Promovarea de parteneriate inter-institutionale spec iale cu autoritățile statelor
membre UE care au dezvoltat cele mai bune practici în domeniu, prin care să se
favorizeze transferul de cunostințe în scopul îmbunătățirii capacității administrative
naționale
o Promovarea asistenței tehnice de specialitate care s ă susțină activitatea de
planificare și executare a proiectelor de infrastructură prioritare prin intermediul
unor specialiști cu expertiză globală semnificativă

Principalele proiecte de infrastructură ce urmează a fi incluse în cadrul director descris mai
sus, pe domenii, sunt:

D
omeniul rutier
o Autostrada București-Ploiești-Brasov (tronsonul Coma rnic-Brasov).
o Autostrada Sibiu – Râmnicu-Vâlcea

D
omeniul feroviar
o Linie de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Pan-european (Arad –
Timisoara – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat/București)
o Reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul I V Pan-european Brașov –
Simeria
o Reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul I V Pan-european Frontieră –
Curtici – Simeria

Domeniul naval
o Extinderea digului de larg în Portul Constanța
o Canalul Dunăre – București (parteneriat public – pri vat).
o Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunăre – Mar ea Neagră

Domeniul informații de interes public
o Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Publicit ate Imobiliară
o Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiție

MEDIU

Politica în domeniul protecției mediului are scopul de a garanta generației actuale și celor
viitoare un mediu curat și sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieții, în
corelare cu o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de
carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.
Urmarim imbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de
alte state membre ale UE, conservarea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea
calității aerului si, in acelasi timp, promovarea producției de energie din surse alternative,
regenerabile și nepoluante si stimularea creșterii economice durabile, cu accent pe crearea
de noi locuri de muncă “verzi”. Un instrument esential va fi creșterea gradului de absorbție a
fondurilor europene prin Programul Operațional Sectorial Mediu, precum si pregatirea
Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.
Acordam o atentie speciala imbunătățirii gradului de transparenta a luarii deciziilor, precum
si conștientizarii, informarii, consultarii și participarii tuturor cetățenilor în luarea deciziilor
privind mediul.

Protecția mediului
a. Combaterea schimbărilor climatice
• Finalizarea Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice pentru perioada 2013 –
2020, care vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră in acord cu
angajamentele asumate prin pachetul Energie Schimbari climatice
• Elaborarea Planurilor de Actiune pentru reducerea em isiilor de gaze cu efect de seră,
în sectoarele care intră sub incidența Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelor
membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (sectoare care nu intra sub
incidenta schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de sera)
• Sprijinirea autoritatilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind
combaterea schimbarilor climatice la nivel local.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, a
angajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului ”Energie-
schimbări climatice”
o Finanțarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private, care au
ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
(eficiența energetică în sectorul industrial, rezidențial și public, recuperarea
gazului metan de la depozitele de deșeuri și utilizarea acestuia ca resursă
energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă);

96
o Finanțarea proiectelor de reducere a emisiilor de ga ze cu efect de seră, din
veniturile obținute din licitațiile sub prevederile ETS, care se realizeaza
centralizat la nivel European;
o Imbunătățirea dialogului cu operatorii care intră su b incidența prevederilor
schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
(ETS), în scopul conformării cu cerințele impuse de aceasta;
• Adaptarea la efectele schimbarilor climatice
o Finalizarea Strategiei nationale de adaptare la efec tele schimbarilor climatice,
in acord cu Carta europeana a adaptarii;
o Dezvoltarea colaborării cu celelalte autorități pub lice centrale și locale
pentru dezvoltarea Planurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
o Imbunatatirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor si
reglementarilor in domeniul sistemului national de meteorologie, in vederea
punerii in aplicare a planului de actiuni
o Reducerea vulnerabilității pe termen mediu si lung l a efectele schimbărilor
climatice prin dezvoltarea planurilor de actiuni la nivel central, regional si
local privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice

b. Conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale
• Aprobarea și implementarea Strategiei naționale și a Planului de Acțiune privind
conservarea biodiversității 2013-2020;
• Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional p entru un management coerent al
rețelei de arii naturale protejate;
• Cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speci ilor sălbatice de interes comunitar
și stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora;
• Planuri de management pentru ariile naturale proteja te;
• Stabilirea metodologiilor de acordare a compensațiil or pentru proprietarii și
concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate;
• Stabilirea unui sistem unitar de management al speci ilor strict protejate;
• Evaluarea economică a serviciilor asigurate de siste mele ecologice naturale și
seminaturale.
• Implementarea conceptului privind pastrarea integri tatii si functionarii sistemelor
ecologice, managementului durabil al resusrselor naturale din componentele marine
si terestre ale zonei de coasta
• Masuri privind managementul integrat al zonei costie re pentru asigurarea sistemului
suport necesar conservarii resurselor aferente zonelor de coasta, ca parte a retelei
europene Natura 2000, desemnata conform prevederilor comunitare in domeniu

c. Revitalizarea Deltei Dunării prin management adaptativ bazat pe conservarea
biodiversității și dezvoltarea durabilă a comunităților locale:

97
• Inventarierea și cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor sălbatice de
interes conservativ;
• Stabilirea metodologiilor și a sistemului de monitor izare a stării de conservare a
habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar;
• Plan de management integrat al Deltei Dunării;
• Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului p e canalele și lacurile din Delta
Dunării;
• Sistem de canalizare și alimentare cu apă și sistem de management integrat al
deșeurilor pentru toate localitățile situate pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta
Dunării”
• Crearea unor mecanisme care să susțină dezvoltarea d urabilă a comunitatilor și
creșterea standardelor de viață pentru populația locală
• Program multianual de finanțare pentru Delta Dunării

d. Managementul deșeurilor și substanțelor periculoase
• Transformarea deșeurilor într-o resursă, potrivit Fo ii de parcurs a UE privind
utilizarea eficientă a resurselor
• Planificare strategica la nivel zonal a gestionării deșeurilor pentru
completarea/realizarea investițiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în
domeniu.
• Accelerarea realizarii sistemelor integrate de gesti une a deșeurilor, inclusiv prin
îmbunătățirea absorbtiei fondurilor europene;
• Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor;
• Creșterea cantității de deșeuri intrate în circuitul de reciclare;
• Imbunătățirea capacității instituționale în domeniul managementului chimicalelor
• Eficientizarea cooperării cu Agenția Europeană pentr u Produse Chimice.

e. Evaluarea și îmbunătățirea calității aerului; controlul poluării industriale
• Îmbunătățirea și extinderea sistemului național de m onitorizare a calității aerului;
• Reducerea nivelului de zgomot și vibrații în zonele rezidențiale;
• Prevenirea și controlul poluării industriale prin:
o asigurarea investițiilor necesare pentru îndeplinir ea angajamentelor stabilite în
Tratatul de Aderare a României la UE
o adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnic i disponibile în temeiul
Directivei privind emisiile industriale
o Intensificarea controlului aplicării legislației în domeniu
Imbunatatirea sistemului de prognoza, avertizare si informarea populatiei precum si
capacitaea de raspuns in caz de accidente: radiologic, chimic, inclusiv in context
transfrontier.

98
f. Protecția solului și a subsolului
o Aprobarea Strategiei nationale pentru gestionarea du rabila a siturilor
contaminate
o Reducerea suprafețelor siturilor contaminate, reduce rea efectelor de hazard
geologic natural și antropic
o Garantarea faptului că deciziile legate de exploatar ea terenurilor, adoptate la
toate nivelurile, țin seama în mod corespunzător și de impactul asupra mediului,
nu numai de cel social și economic

Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale și aplicarea principiilor dezvoltării
durabile
• Efectuarea de evaluări ex-ante sistematice ale impac tului social, economic și de
mediu al tuturor inițiativelor politice la nivel național, pentru a se asigura coerența și
eficacitatea acestora
• Monitorizarea aplicării Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza unor
indicatori cuantificabili
• Creșterea rolului Comitetului interministerial de in tegrare a politicii de mediu în
celelalte politici sectoriale
• Crearea unor mecanisme eficiente pentru îmbunătățire a cooperării între autorități în
scopul unei mai bune reglementări în domeniul protecției mediului

Modernizarea și întărirea capacității administrative în domeniul mediului
• Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul p rotecției mediului și asigurarea
unei instruiri sistematice a personalului
• Întărirea capacității de absorbție a fondurilor euro pene în cadrul POS Mediu
• Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerințele de
mediu în desfășurarea oricăror activități cu impact de mediu

Îmbunătățirea gradului de educare și conștientizare, informare, consultare și participare a
tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul
• Conștientizarea cetățenilor cu privire la protecția mediului
• Promovarea educației ecologice, stabilirea unui part eneriat cu Ministerul Educației
pentru stabilirea de curricule specifice
• Sprijinirea organizațiilor neguvernamentale în proc esul de conștientizare a
cetățenilor cu privire la protecția mediului
• Asigurarea unei mai mari transparențe a procesului d e luare a deciziei
• Dinamizarea comunicării cu societatea civilă

Î
mbunătățirea calității vieții în cadrul comunităților
o Dezvoltarea durabilă a orașelor
o Creșterea suprafeței spațiilor verzi – obiectiv de 2 6 mp/locuitor

99
o Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaț ii verzi complexe,
formate din spații împădurite și luciu de apă
o Finalizarea relocării în periurban a operatorilor ec onomici generatori de noxe,
zgomot și pulberi
o Conformarea cu standardele europene de mediu prin de zvoltarea
infrastructurii de apa-canal si statii de epurare si cresterea calitatii serviciilor
aferente
o Creșterea ponderii transportului în comun, a interco nectării sale și facilitarea
mijloacelor de transport „verzi”
o Planificarea amenajării urbane și elaborarea Regulam entului de urbanism
bazat pe principii ecologice
o Intărirea controalelor și sancțiunilor pentru respec tarea curățeniei urbane.

Alimentație sănătoasă
• Susținerea unei agriculturi ecologice și a produselo r agricole ecologice ca opțiune
strategică de dezvoltare pentru România
• Unificarea și clarificarea cadrului legal național p rivind organismele modificate genetic.

Achiziții publice verzi
• Promovarea achizițiilor publice verzi și introducere a criteriilor de mediu și sociale care să
permită îmbunătățirea calității produselor si serviciilor oferite cetatenilor.
• Încurajarea achizițiilor publice verzi prin elaborar ea și aprobarea unui Plan de Acțiune
pentru Achizițiile Publice Verzi care să urmărească:
o promovarea modelelor de producție și consum durabile ;
o încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor c urate și prietenoase cu mediul;
o stabilirea de criterii privind achizițiile de produs e și servicii verzi.
• Informarea și conștientizarea autorităților publice cu privire la importanța promovării
achizițiilor de produse și servicii verzi.

100

MUNCĂ

Se are în vedere asigurarea unui cadru legislativ flexibil pentru creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă, promovarea principiului flexicurității, dar și creșterea calificării și prin
aceasta, a productivității muncii, în paralel cu degajarea presiunii asupra angajatorului prin
reducerea barierelor administrative și diminuarea contribuțiilor sociale.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

Ocuparea forței de muncă
/square4 Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu foc alizare pe următoarele grupuri
țintă: tineri cu vârste între 15 și 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 și 64 de ani; femei;
lucrători necalificați; persoane cu handicap; persoane cu responsabilități familiale
complexe; minorități etnice, inclusiv minoritatea romă.
/square4 Stimularea investițiilor care au ca destinație îmbun ătățirea condițiilor de muncă ale
salariaților, cu accent pentru locurile de muncă verzi;
/square4 Creșterea calificării și implicit, a productivității muncii prin promovarea programelor
de formare profesională a salariaților, adaptate la oportunitățile de dezvoltare
economică;
/square4 Susținerea celui de al treilea sector, economia soci ală și a întreprinderilor sociale,
având drept scop creșterea coeziunii și inserției sociale a persoanelor provenind din
grupuri vulnerabile prin înființarea, în interes local, de noi locuri de muncă și/sau servicii
sociale.
/square4 Introducerea procedurii de șomaj parțial care să per mită, pe o perioadă limitată,
cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizația de
șomaj.
/square4 Introducerea cazierului social în raport cu accesul la achizițiile/ contractele publice
prin interdicția de a participa la orice formă de atribuire de contracte de achiziții sau
lucrări publice a acelor agenți economici care au utilizat forme de muncă la negru,
exploatare în muncă sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la înălțime sau în
condiții meteorologice adverse, în ultimii 2 ani.
/square4 Reducerea fenomenului muncii la negru și întărirea d isciplinei fiscale concomitent
cu reducerea barierelor și costurilor administrative pentru angajator, cu până la 18%,
prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale – elementul de bază al
sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghișeu unic electronic), care va crește
transparența informațiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa
informațiile privind asigurările sociale proprii dar și a controlului din birou;
/square4 Limitarea fenomenului de „migrație a creierelor”;

101
/square4 Promovarea unei legislații în favoarea tinerilor pri n care să fie asigurate tranzitul
coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă precum și echilibrul între
viața profesională și cea personală prin creșterea accesului la servicii sociale pentru
îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență;
/square4 Stimularea și extinderea măsurilor de încurajare a a ngajării tinerilor pe piața muncii,
în special a celor proveniți din centrele de plasament și a persoanelor cu handicap;
/square4 Stimularea dezvoltării unei rețele de specialiști pe ntru consiliere și informare privind
locurile de muncă pentru persoanele cu handicap.
/square4 Promovarea de programe integrate pentru incluziunea socială a romilor, pornind de
la creșterea ratei de ocuparea a acestora și consolidarea relației dintre autoritățile
guvernamentale cu organizațiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoile
acestora.

Salarizare
/square4 Susținem egalitatea de șanse, inclusiv privind elimi narea diferențelor salariale între
femei și bărbați pe piața muncii.
/square4 Creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei.
/square4 Reducem treptat, în următorii 4 ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncte
procentuale, până în 2016.

Pensii
/square4 Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupați onale (Pilonul IV) bazat pe
contribuția asiguratului și a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau
domenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptățile create beneficiarilor pensiilor
speciale de noua lege a pensiilor și totodată se creează posibilitatea pentru stimularea
pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.
/square4 Creșterea responsabilității pentru veniturile de băt rânețe a persoanelor care lucrează în
activități ocazionale și sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul
acestor activități.
/square4 Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui s istem de pensii ține de aplicarea
principiului contributivității, prin acumulare, și al responsabilității individuale, vom
promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat de conturi individuale de
economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire
si totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom
susține schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea
sistemului pe principiul contributivității și al responsabilității individuale printr-un sistem
de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe
perioada de tranziție către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei,
fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică.

102
/square4 Degrevarea bugetului asigurărilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate din
alte surse de finanțare – ex. plata de la bugetul de stat a indemnizației de însoțitor,
acordată invalizilor de gradul I.

Asistență socială
/square4 Reforma sistemului de asistență socială prin transfo rmarea acestuia dintr-un sistem
pasiv în unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistența acordată individului pe
construirea măsurilor de protecție socială în jurul protecției familiei, prin creșterea
gradului de securitate socială dar și al responsabilității individuale printr-o politică
socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă și bazată pe
un sistem integrat de servicii și prestații sociale pentru grupurile vulnerabile;
/square4 Îmbunătățirea calității vieții prin creșterea calită ții serviciilor oferite familiei, cum ar fi
dezvoltarea serviciilor educaționale și de supraveghere din învățământul preșcolar sau
de îngrijire prin programe after-school, servicii pentru persoane cu handicap, servicii
pentru vârstnici și pentru persoane aflate în stare de dependență față de terți din motive
medicale, simultan cu stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor servicii
folosite de proprii salariați;
/square4 Reducerea sărăciei pentru 580.000 persoane până în a nul 2020.
/square4 Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii și pro tecției sociale prin asigurarea unui
sistem de asistență socială bazat pe un mecanism instituțional de identificare, evaluare
și intervenție pentru toate cazurile de risc social.
/square4 Dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu reduce rea volumului prestațiilor financiare
directe, acordate beneficiarilor, precum și dezvoltarea sistemului de utilizare a tichetelor
sociale.
/square4 Stimularea investițiilor publice și private într-un sistem integrat de asistență socială
performant, pentru protecția persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuință și fără
venituri și a altor persoane aflate în situații de risc social și care au nevoie permanent
sau temporar de protecție.
/square4 Protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentru
plata facturii la energie.
/square4 Dezvoltarea serviciilor sociale pentru îngrijirea co piilor și a persoanelor dependente de
familie și sprijinirea recunoașterii muncii la domiciliu a îngrijitorilor.

Protecția familiei și copilului
/square4 Promovarea unor mecanisme de sprijin a părinților și de asigurare a unui echilibru între
viața de familie și cea profesională, prin standardizarea calității în domeniul îngrijirii pe
timp de zi a copiilor, în sistem integrat de îngrijire și educare, în creșe, servicii de zi și
bone acreditate și calificate și a sistemului de monitorizare pentru asigurarea calității
acestor servicii.
/square4 Asigurarea accesului la o bună îngrijire și educație preșcolară prin consolidarea și
dezvoltarea rețelei de creșe, grădinițe și a programelor de tip ”after-school” precum și

103
crearea de deductibilități pentru angajatorii care a menajează creșe sau grădinițe inclusiv
în sediile proprii pentru copiii angajaților;
/square4 Actualizarea strategiei pentru persoanele vârstnice pornind de la nevoile multiple ale
persoanei vârsnice și a principiului acordării priorității prevenției și a susținerii serviciilor
la domiciliu.
/square4 Realizarea unui cadru legal și instituțional special privind dependența și adicțiile, cu
servicii specializate pentru dependența funcțională datorată vârstei, handicapului,
adicțiilor și pentru bolnavii în stare terminală.
/square4 În vederea asigurării unei corecte utilizări a fondu rilor exclusiv în scopul pentru care au
fost colectate, va fi realizată o nouă arhitectură a sistemului de protecție socială, prin
direcționarea clară a fondurilor provenite din contribuții și taxe speciale;
/square4 Creșterea capacității de detectare a riscurilor de e roare, fraudă, corupție asupra
bugetului alocat prestațiilor sociale prin mărirea sancțiunilor, întărirea cadrului legal al
inspectorului social, creșterea interoperativității pentru controlul încrucișat din birou,
având costuri administrative reduse;
/square4 Elaborarea legislației secundare privind violența în familie și realizarea în fiecare județ a
unui serviciu de tip rezidențial pentru victimele violenței în familie.
/square4 Includerea principiilor coeziunii sociale și a egali tății de gen în toate politicile publice și
întărirea capacității de monitorizare a aplicării acestora.

DIALOG SOCIAL

• Restabilirea rolului instituției dialogului social d e componentă fundamentală a statului
de drept și a democrației.
• Restabilirea legăturilor cu componentele societății pentru a reconsolida legăturile de
încredere dintre guvernanți și guvernați.
• Reluarea la nivel instituțional al dialogului social , prin implicarea partenerilor sociali
(sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional. Reluarea discuțiilor privind aducerea
de îmbunătățiri legislative pe următoarele domenii: sindicate, contracte colective de
muncă, conflicte de muncă, patronate, funcționari publici, inspecția muncii, codul
muncii, societăți comerciale ș.a.m.d.

104

SĂNĂTATE

Sistemul nostru de îngrijire a sănătății, cu instituțiile sale și profesioniștii din sănătate,
așează pacientul în centrul preocupărilor sale. Conceptul social pe care se fundamentează
sistemul sănătate este bazat pe principiile de acces universal la asistență medicală de
calitate și, prin urmare, presupune aplicarea principiului solidarității în finanțare.

Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea și sistematizarea direcțiilor
optime de acțiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces
legislativ amplu, care să permită satisfacerea așteptărilor populației dar și al mediului politic.

Trebuie redată cetățenilor încrederea în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat la
serviciile medicale de care au nevoie, precum și redarea demnității personalului medical.

Obiectiv general
Un sistem de sănătate care sprijină și oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai
bună de sănătate și care contribuie la creșterea calității vieții acestora.

Obiective specifice

Întărirea rolului sistemului de sănătate
/square4 Elaborarea în cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare și modernizare a
sistemului de sănătate românesc pe termen scurt, mediu și lung;
/square4 Promovarea politicilor de sănătate ca politici inter sectoriale prin implicarea altor
sectoare în creșterea stării de sănătate a populației si implementarea conceptului
“sanatatea in toate politicile publice”;
/square4 Promovarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi și implicit reașezarea ponderii
compenentelor sistemului de sănătate (servicii de sănătate publică, servicii de sănătate
comunitare, servicii preventive, asistență medicală ambulatorie);
/square4 Dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat c u organizațiile de pacienți/ populația,
organizațiile profesionale;
/square4 Revizuirea sistemului de finanțare și implementarea unui control riguros al cheltuielilor
publice;
/square4 Continuarea și îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale de urgență prin
consolidarea sistemului integrat.

Managementul sistemului de sănătate

105
/square4 Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate pr in modificarea și revizuirea
legislației;
/square4 Crearea cadrului instituțional pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor pentru
sănătate;
/square4 Diversificarea competențelor, atribuțiilor și respon sabilităților medicilor de familie,
vizând creșterea rolului asistenței medicale primare în îmbunătățirea continuă a
perfomanței sistemului de sănătate;
/square4 Finanțarea unor politici publice în domeniul sănătăț ii printr-o mai bună gestionare a
fondurilor europene;
/square4 Elaborarea, finanțarea și implementarea programelor de screening pentru depistarea
precoce și tratarea bolilor netransmisibile, cu impact major asupra indicatorilor stării de
sănătate, cu prioritate pentru bolile oncolgice, cardiovasculare și cerebrovasculare;
/square4 Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei
profesionale, pe baza unui cadru instiuțional și legislativ, fundamentat pe criterii de
prformanță;
/square4 Dezvoltarea structurii de integritate la nivelul min isterului sănătății și a structurilor
deconcentrate care să asigure respectarea principiului transparenței decizionale la toate
nivelurile de funcționare a sistemului de sănătatate;
/square4 Redefinirea sistemului informațional pentru a exclud e redundanțele și a asigura
validitatea și calitatea datelor;
/square4 Dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Siste mul de Sănătate Publică, (SIISSP) ca
suport pentru sistemul informațional, care să permită interoperabilitatea aplicațiilor
informatice existente și viitoare pe baza unei arhitecturi integratoare, care să permită
utilizarea eficientă a informațiilor în elaborarea politicilor de sănătate și managementul
sistemului.

Organizarea serviciilor de sănătate
/square4 Creșterea accesului populației la servicii de sănăta te de bază;
/square4 Coordonarea/integrarea serviciilor de sănătate inclu siv prin identificarea și dezvoltarea
rolurilor altor instituții cu impact potențial asupra stării de sănătate (autorități publice
locale, unități de învătământ, asistență socială, etc)
/square4 Coordonarea îngrijirilor de sănătate prin asigurarea unor trasee optime pentru pacienți,
pe categorii de afecțiuni;
/square4 Dezvoltarea de centre de sănătate ambulatorii multif uncționale (specialități medicale;
specialități paraclinice/servicii de imagistică/laborator/explorări funcționale)
/square4 Implementarea și monitorizarea de instrumente care s ă asigure calitatea serviciilor de
sănătate/siguranța pacienților;
/square4 Management profesionist al programelor naționale de sănătate
/square4 Asigurarea unui sistem informațional performant pe p lan orizontal și vertical care să
integreze toate componentele sistemului sanitar.

106
Finanțarea sistemului de sănătate
Î
n acest sens se vor promova măsuri referitoare la:
/square4 Separarea finanțării serviciilor de sănătate în:
/square4 pachet de servicii de sănătate de bază, pentru toți cetățenii – asigurați și neasigurați –
pachet care va cuprinde domeniile: urgență, prevenție, programe naționale de sănătate;
/square4 pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetă țenii asigurați în regim privat,
asigurări deductibile într-o limită stabilită de Guvern;
/square4 Reglementarea participării companiilor productoare d e tehnologii medicale la finanțarea
parțială a creșterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii.

Resursa umană
Pregătirea și atragerea de personal medical prin:
/square4 Revizuirea sistemului de salarizare în direcția flex ibilizării și stimulării performanței si
competitivității prin excluderea profesiei medicale și de asistent medical, inclusiv moașe
din categoria personalului bugetar;
/square4 Asigurarea formarii unui numar adecvat de categorii de personal cu preponderenta
pentru specialitățile deficitare;
/square4 Reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admit erea, pregătirea și obținerea
calificărilor de specialist;
/square4 Asigurarea de condiții suplimentare/motivante, în v ederea instalarii de cabinete
medicale în zonele defavorizate.

Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane:
/square4 Rezidențiatul pe post susținut prin facilități din p artea comunităților locale
/square4 Subvenționarea chiriilor pentru medicii rezidenți și tinerilor specialiști de la comunitățile
locale
/square4 Acordarea unor facilități la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie și
ale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifunționale, inclusiv
diminuarea redevențelor la un nivel acceptabil și coplata la utilități etc.

Infrastructură
Obiectiv fundamental: asigurarea de resurse financiare suplimentare din fonduri europene
și prin PPP, mai ales aferente cadrului financiar multianual 2014 – 2020.

Obiective specifice
/square4 Reactualizarea documentației și demararea construcți ei a celor 8 spitale regionale de
urgență, spitale de cel mai complex și înal nivel calitativ;
/square4 Dezvoltarea spitalelor județene de urgență de intere s strategic și creșterea competenței
acestora;

107
/square4 Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nive l național (asigurarea de echipaje
SMURD la nivel rural pentru creșterea operativității și prin participarea autorităților
locale);
/square4 Menținerea capacității de intervenție prin dotarea s erviciilor de ambulanță și SMURD
utilizând programe multianuale de dotare;
/square4 Recondiționarea și dotarea ambulatoriilor de special itate din spitale prin programul POR,
prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondială sau prin finanțare de
la Ministerul Sănătății;
/square4 Sprijinirea investițiilor private în construcția și dotarea de spitale noi, prin garantarea
creditelor de către statul român și subvenționarea parțială a dobânzilor;
/square4 Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel national;
/square4 Reabilitarea si dezvoltarea platformelor de investig atii radiologice, terapie intensivă,
radioterapie, precum și a blocurilor operatorii și a laboratoarelor de cardiologie
intervențională, neuro-radiologia intervențională, gastroienterologia intervenționala și
altele similare la nivelul spitalelor strategice;
/square4 Înființarea unor centre pentru arși în cel puțin 3 r egiuni pe lângă cele din București;
/square4 Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovasculară padriatică și neonatală.

Tehnologii medicale
/square4 Dezvoltarea și implementarea politicii de evaluare a tehnologiilor medicale;
/square4 Dezvoltarea de politici specifice pentru domeniile d e bază ale tehnologiilor medicale
(medicamente, dispozitive medicale, echipamente de înaltă performanță, etc.);
/square4 Compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu ven ituri reduse;
/square4 Înființarea Companiei Farmaceutice Naționale pentru crearea diversității necesare
asigurării pieței cu medicamente;
/square4 Dezvoltarea Unifarm, companie de import și distribuț ie pentru asigurarea continuității
aprovizionării și desfacerii de medicamente pentru populație;
/square4 Repornirea și dezvoltarea activității Institutului C antacuzino pentru asigurarea
independenței în domeniul vaccinurilor și promovarea unor produse la export, institutul
având rol strategic național și regional;
/square4 Dotarea cu echipamente performante a unor domenii de asistență medicală (ex.
oncologie/radioterapie)
/square4 Dotarea cu echipamente performante a unor domenii pr ecum oncologie, radioterapie
etc.

Orientările și direcțiile de acțiune se vor detalia prin legislație și acte normative secundare cu
referire la:
/square4 Asistența medicală primară
/square4 Asistența medicală de specialitate din ambulator
/square4 Asistența medicală spitalicească
/square4 Asistența medicală de urgență

108
/square4 Asistența medicală de reabilitare și recuperare
/square4 Asistența medicală a persoanelor vârstnice
/square4 Îngrijirea la domiciliu și îngrijirea paliativă
/square4 Asigurarea tratamentului cu medicamente în ambulator
/square4 Asigurarea calității serviciilor de sănătate
/square4 Politici de resurse umane
/square4 Asigurările de sănătate
/square4 Prevenția în sănătate
/square4 Auditul sistemului de sănătate și a componentelor ac estuia

109
TINERET SI SPORT

Cand vorbim despre tineri vorbim despre viitorul acestei tari. Cand vorbim despre sanse pe
care statul le acorda tinerilor aflati la inceput de drum, vorbim despre sanse pe care statul
le da viitoarei societati, si cand vorbim despre speranta de viata crescuta si calitate a vietii
nu putem sa omitem importanta sportului. Eu cred intr-o constructie puternica, intr-un
viitor mai bun pentru tineri si pentru Romania. Programul de guvernare pentru tineret si
sport trebuie sa urmareasca integrarea tinerilor pe piața muncii , printr-un program de
asistență specială a acestora, de către instituțiile guvernamentale de profil, de la absolvire și
până la încadrarea în muncă; asigurarea condițiilor pentru formarea continuă , pentru
menținerea nivelului de cunoștințe și competențe la un nivel competitiv pe piața muncii;
asigurarea condițiilor pentru o viață intelectuală, culturală și sportivă corespunzătoare ,
prin dezvoltarea și modernizarea rețelei instituțiilor culturale, artistice și sportive din mediul
urban și rural; asigurarea condițiilor de trai decente , prin acces la o locuință în sistem ANL,
în cazul în care tânărul nu deține în familie alte proprietăți; introducerea de facilități fiscale
pentru tineri care își întemeiază o familie.

PRINCIPII
Politicile în domeniul tineretului au la baza urmatoarele principii generale:
• elaborarea si promovarea unor strategii globale si i ntegrate si fundamentarea
acestora în baza rezultatelor cercetarilor sociale actuale;
• asigurarea participarii tinerilor la deciziile care îi vizeaza, inclusiv la elaborarea,
promovarea si realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin
intermediul structurilor neguvernamentale de tineret si pentru tineret;
• sporirea gradului de participare a tinerilor la viat a publica si încurajarea acestora în
vederea asumarii responsabilitatilor individuale sau de grup;
• sprijinirea si îndrumarea tinerilor în vederea parti ciparii active a acestora la viata
economica, educationala si culturala a tarii;
• stimularea cooperarii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale cu
structurile neguvernamentale de tineret si pentru tineret, prin înfiintarea de consilii
consultative constituite din organizatiile neguvernamentale de si pentru tineret de
pe lânga fiecare autoritate sau institutie publica centrala ori locala care gestioneaza
fonduri destinate tineretului;
• garantarea dreptului la educatie, instruire si speci alizare profesionala;
• stimularea accesului tinerilor la informatie si tehn ologii informationale;
• stimularea mobilitatii în rândul tinerilor;
• stimularea voluntariatului în rândul tinerilor;
• promovarea dialogului intercultural si combaterea ra sismului, xenofobiei si
intolerantei în rândul tinerilor.

110

DI
RECTII DE ACTIUNE
Tineret

Educatie
• Program national de tabere tematice pentru elevi
• Stimularea tinerilor din mediul rural sa mearga la s coala
• Bursele sociale “trebuie” sa acopere cheltuielile de masa, rechizite si cazare necesare
tinarului pentru o luna de studiu.
• Burse de merit pentru elevi realizate in parteneriat cu autoritatile locale.
• Burse de merit pentru studenti
• Crearea unui sistem real de intership in administrat ia publica centrala si locala
pentru studentii cu rezultate deosebite si oferirea unui numar de locuri anual in
sistemul public absolventilor cu rezultatele cele mai bune.
• Construirea de programe educaționale de tipul a doua șansă pentru cei care au
abandonat școala înainte de finalizarea studiilor;

Integrarea pe piata de munca
• Crearea de locuri de munca, acordarea de facilitati fiscale angajatorilor
• Programe de integrare în societate a copiilor care a u crescut în căminele de copii,
școli de corecție sau sunt expuși unor riscuri de tipul substanțelor care asigură
dependență gravă (alcool, droguri etc.);
• Programe de sprijinire a tinerilor care provin din a numite zone defavorizate;
• Acordarea de facilități fiscale pentru tinerii român i din străinătate care activează în
anumite domenii de interes (ex.: informatică, cercetare, inovare, transfer tehnologic
etc.) și care decid să profeseze în țară;

Locuinte pentru tineri
• Conform statisticilor, familiile tinere nu au posibi litatea de a-si procura propria casa.
Acesta este si unul dintre principalele motive pentru care tinerii ne pleaca din tara.
• Pretul de achizitie al locuintelor pentru tineri va fi mult diminuat. Prin implicarea
autoritatilor locale (primarie, consiliul judetean) si a guvernului se va ajunge la
diminuarea substantiala a pretului locuintelor.

DIRECTII DE ACTIUNE
S
PORT
In ceea ce priveste sportul, politicile guvernamentale vor incuraja dezvoltarea sportului de inalta
performanta, un excelent mijloc de a promova Romania, de a intensifica sentimentul de mandrie
nationala, dar si a sportului de performanta si a celui de masa.

111
• Întărirea statutului orelor de educație fizică în șc oli prin îmbunătățirea conținutului și
a modalităților de predare, a controlului acestora și a modernizării activității
cluburilor sportive școlare și a liceelor cu program de educație fizică;
• Implicarea României în organizarea unor competiții s portive naționale și i
nternaționale de anvergură, așa cum este cazul Festivalului Olimpic al Tineretului
European, care urmează să se desfășoare în Romania în 2013 cu circa 170 de țări
participante, circa 9.000 de persoane etc., fiind cel mai mare proiect competițional
sportiv din țara noastră din ultimele decenii;
• Intensificarea măsurilor de supraveghere și control a activității sportive a tuturor
structurilor sportive;
• Modernizarea bazelor sportive naționale aparținând A NS și COSR pentru
îmbunătățirea condițiilor de pregătire a loturilor naționale și olimpice;
• Reorganizarea, impreuna cu Ministerul Sanatatii, a Institutului de Medicină
Sportivă, a Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a școlii de antrenori
după modele occidentale și înființarea unui Centru Național de Refacere și
Recuperare Sportivă.
• Organizarea de campionate școlare și universitare în cel puțin 10 ramuri de sport.

112

TRANSPORTURI

În ultimii 20 de ani România și-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât
în contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar și cu propriile interese pe termen lung. Una
dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării
economice și sociale a țării este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid
(autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de
autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Cu toate
acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori
extraordinare de trafic (de peste 11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existența unor
autostrăzi sau drumuri expres

În privința rețelei de drumuri convenționale, se poate afirma că doar 35% din totalul de
drumuri naționale și 15% din drumurile județene se află într-o stare bună sau foarte bună.
Restul rețelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitatea
și / sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau
modernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreținerii.

În ceea ce privește transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în
ultimele decenii o degradare accentuată cu implicații periculoase în siguranța și securitatea
traficului susținută de o subfinanțare cronică ceea ce a condus la efecte nocive și greu de
înlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde
ponderea transportului auto scade, spre deosebire de țara noastră în care aceasta crește,
fiind absolut necesară punerea în acord cu tendințele și obiectivele stabilite la nivelul UE

În transportul aerian România, deși numărul de aterizări și decolări este ridicat, valoric se
înregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini.

Transportul maritim pe scurtă distanță și transportul fluvial pot contribui la
descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de
transport au rămas încă exploatate sub posibilități, atât din cauze transfrontaliere, cât și din
cauza stării infrastructurii portuare.

De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură
internațională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea așezării țării noastre în tendințele
transportului european.

113
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea
infrastructurii și serviciilor capabile să fie suportul activității economice și sociale, pentru
îmbunătățirea calității vieții.
Pentru atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice din toate domeniile de
transport, vor fi susținute măsuri generale și acțiuni obligatorii precum punctele
intermodale naționale, modernizarea infrastructurii de transport rutier și feroviar,
modernizarea aeroporturilor naționale, respectiv a infrastructurii de transport naval,
maritim și fluvial.
Pentru finantarea lucrarilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri
extrabugetare.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Obiectiv general
Strategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă a
traficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de
gestionare și întreținere a tuturor drumurilor naționale.

Obiectiv specific
Considerând construcția unei rețele eficiente de autostrăzi și drumuri expres ca fiind cea
mai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt și mediu.

Măsuri
• Plecând de la o prioritizare clară în construcția de autostrăzi , strategia presupune
construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel:
• Finalizarea Autostrăzii N ădlac – Arad – București pentru a lega România de Europa
(Coridorul IV)
• Finalizarea A utostrăzii Transilvania
• Realizarea Autostrăzii București – Ploiești – Brașov prin finalizarea tronsonului
Brașov – Predeal – Comarnic
• Demararea lucrărilor la Autostrada vest – est T ârgu Mureș – Iași – Ungheni ;
• Realizarea Coridorului IX paneuropean – A utostrada București – Ploiești – Focșani –
Bacău – Pașcani.
• Demararea proiectului A utostrăzii de Sud București – Alexandria – Craiova –
Drobeta-Tr.Severin – Timișoara.
• Finalizarea c enturii București la profil de autostradă (nord și sud)
• În strânsă concordanță cu strategia construcției de autostrăzi, vor fi realizate
coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene și drumurilor
expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în
concordanță cu definirea polilor de dezvoltare și aferente regiunilor de dezvoltare.
Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanțe

114
medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de
autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea o
geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând
costuri cât mai mici.
• Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de
drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de
construcție a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de
ocolire.
• De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor;
• Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiec telor de modernizare a
drumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediului
înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare in situ a drumurilor.
• Prin P rogramul Național de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD) guvernul va urmări
aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din rețeaua de drumuri
naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene. Ministerul Transporturilor va fi
implicat activ în modernizarea drumurilor județene, acestea fiind preluate în
administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.
• Pentru a preveni degradarea șoselelor naționale reab ilitate în anii ’90 în cadrul
Etapelor I – III de reabilitare a drumurilor naționale, în perioada 2013 – 2014 vor fi
efectuate lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.
• În privința balastierelor și a carierelor de piatră p entru materii prime pentru a limita
importul materialele de construcții și încurajarea exploatării, în mod rațional,
resurselor materiale, vor fi promovate programe naționale de exploatare a
resurselor naționale de către firmele românești.
• Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanțării
private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe lângă implicarea pe
scară largă a capitalului privat în construcția de autostrăzi, pentru proiectele deja în
execuție sau în curs, finanțarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar și
constant.
• Asigurarea finanțării va fi garantată prin lege, car e să prevadă alocarea financiară
multianuală pentru investițiile în infrastructură.
• Strategia de taxare a rețelei de autostrăzi va fi un a unitară, concepută în așa fel încât
costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în
sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru
utilizatori).
• Se va realiza o restructurare de amploare a Companie i Naționale de Autostrăzi și
Drumuri Naționale, principalele criterii fiind separarea completă a activității de
management de proiect de activitatea de întreținere și administrare a drumurilor ,
precum și organizarea de companii de management de proiect independente, care
vor putea rezolva rapid și eficient problemele apărute în decursul execuției.

115
• Reducerea numarului de accidente in traficul rutier prin reluarea Programului de
eliminare a „punctelor negre” din trafic, cu prioritate pe DN 1, imbunatatirea si
marirea capacitatii de control in trafic si introducerea de tehnologii noi de
monitorizare a traficului.

INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

Obiectiv general
Realizarea unui sistem feroviar modern și durabil în scopul creșterii vitezei de transport și
asigurării unor servicii de calitate, în condiții de maximă siguranță

Măsuri
/square4 Implementarea restructurării companiei în vederea re dresării economico-financiare in
conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internațional .
/square4 Negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor e uropean în cadrul TEN-T, pe axa
Vest-Est (Budapesta – Odessa), în contextul unei abordări strategice integrate a
politicilor în domeniul transporturilor și dezvoltării regionale, coridor care să asigure
legătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii
prime si mari consumatoare de produse finite) și centrul si vestul Europei
/square4 Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășu rată, 60% să fie adusă la standarde
europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmând
a fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească
parametrii tehnici care trebuie asigurați de partenerul privat), trecute în conservare
(prin menținerea terasamentului) sau chiar dezafectate;
/square4 Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin i dentificarea unor soluții alternative de
exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate;
/square4 Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI ( taxa de utilizare a infrastructurii) în funcție
de criterii europene, printr-o politică a prețurilor bazată pe o strategie pe termen lung
referitoare la dimensionarea rețelei, calitate și utilizarea previzionată
/square4 Atragerea de capital privat prin promovarea de parte neriate public – privat dar si DE
parteneriate public – public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au
experiență, în vederea realizării unor proiecte precum:
/square4 Construirea liniei de mare viteză pe secțiunea Curti ci- București-Constanța;
/square4 Dezvoltarea unei rețele comerciale prin asociere în vederea construirii de clădiri
comerciale pe terenurile CFR.
/square4 Modernizarea Gării de Nord din București si a Garii de Nord din Timisoara.
/square4 Construirea de linii noi de cale ferată si dublarea celor existente: construirea liniei noi de
cale ferata Vâlcele – Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces la
podul Calafat-Vidin, construirea si electrificarea firului II pe sectiunea Marasesti – Tecuci
– Barlad – Iasi.
/square4 Modernizarea a 30 de stații de cale ferată dintre ca re 16 statii CF se află în executie.

116
/square4 Modernizare instalațiilor pentru creșterea siguranțe i circulație – proiectul pilot de
implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2
(ERTMS nivel 2)
/square4 Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata astfel încât viteza comercială pe calea
ferată să crească cu 30%;
/square4 Implementarea unui program de modernizare și informa tizare a sistemului de dirijare,
gestiune și control al traficului feroviar;

TRANSPORTUL FEROVIAR DE CĂLĂTORI

Obiectiv general
Creșterea gradului de siguranță și confort prin asigurarea unor condiții civilizate de călătorie,
la standarde de calitate și servicii ale UE în vederea atragerii unui număr suplimentar de
călători pe calea ferată;

Măsuri
/square4 Regândirea modului de alocare a subvențiilor pentru susținerea transportului feroviar de
călători;
/square4 Implementarea unui sistem de ticketing electronic, d ar și a unui sistem de emitere a
legitimațiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unui
transport de călători eficient într-un sistem competitiv;
/square4 Optimizarea rutelor de călători prin analiza cererii potențiale pe fiecare rută și abordarea
diferențiată a acestora in funcție de caracteristicile specifice.
/square4 Atragerea de investiții pentru înnoirea și moderniza rea parcului de material rulant din
dotarea CFR Călători.
/square4 Optimizarea interfețelor online, inclusiv diversific area platformelor online de vânzare de
bilete, în vederea creșterii veniturilor.
/square4 Implementarea unor programe de investiții pentru res pectarea normelor comunitare în
sensul reducerii poluării fonice și chimice, a ecologizării spațiilor de
producție/mentenanță, pentru managementul centralizat al deșeurilor.
/square4 Reorganizarea pe centre de costuri și profit, precum și adaptarea resursei umane la noile
cerințe ale pieței europene.

TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFĂ

Obiectiv general
Dezvoltarea transportului de mărfuri pe CFR prin măsuri de stimulare, eficientizare și
îmbunătățire a condițiilor de exploatare a serviciilor.

Obiectiv specific

117
Relansarea activității societății feroviare româneșt i de marfă prin management profesionist,
orientat pe obținerea de profit și valorificarea la maximum a potențialului acestei companii
și, abia după atingerea unui anumit nivel de creștere economică, vinderea unui pachet
minoritar de acțiuni.

Măsuri
/square4 Reînnoirea și modernizarea materialului rulant exist ent prin dotarea cu locomotive
performante, cu producție asimilată în România; modernizarea și dotarea cu vagoane
pentru mărfuri generale și vagoane specializate.
/square4 Gestionarea eficientă a resurselor umane;
/square4 Optimizarea punctelor de triaj și reducerea parcursu rilor neproductive
/square4 Dezvoltarea rețelei de transport RO-LA și transport intermodal;
/square4 Măsuri pentru atragerea transportului greu și agabar itic și a transportului de mărfuri
periculoase;

TRANSPORTUL CU METROUL
/square4 Functionarea Autorității Metropolitane de Transport Bucuresti avind ca scop integrarea
transportului public urban de suprafață și subteran sub coordonarea Primariei Generale
a Bucurestiului si Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
/square4 Extinderea rețelei de metrou cuprinde finalizarea tr onsonului 1 Mai – Laminorului;
execuția tronsonului Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon; execuția tronsonului
Piața Victoriei – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Henri Coandă.
/square4 Achiziția de material rulant trebuie să asigure înlo cuirea parcului cu durata de viață
expirată (50% din parcul circulant), creșterea frecvenței de circulație, cât și dotarea
noilor magistrale cu trenuri.

TRANSPORTUL AERIAN

Obiectiv general
Asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, respectând standardele,
reglementările aplicabile și cerințele de siguranță și securitate

Măsuri
/square4 atenție deosebită va fi acordată celor șase aerop orturi de interes național strategic care
vor funcționa la nivel european și mondial pentru a putea fi transformate în hub-uri
pentru Europa și țările ex-sovietice:
/square4 Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București
/square4 Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel V laicu – aeroport de oraș destinat
zborurilor private, utilitare
/square4 Aeroportul „Traian Vuia” Timișoara – legătura cu zon a vestică
/square4 Aeroportul Iași – asigură deschiderea în zona estică a țării

118
/square4 Aeroportul Constanța – scop militar și turistic
/square4 Aeroportul Cluj – zboruri regionale și domestice
/square4 Dezvoltarea centrelor logistice,
/square4 Pregătirea unor aeroporturi în vederea privatizării acolo unde fezabilitatea permite
/square4 Stimularea intrării pe piață a operatorilor din dome niu și a autonomiei aeroportuare.
/square4 Dezvoltarea/modernizarea rețelei aeroportuare region ale și stimularea zborurilor point-
to-point locale și regionale;
/square4 Impulsionarea mediului de afaceri regional prin cres terea traficului de pasageri business
/square4 Accesarea de fonduri structurale europene pentru mod ernizarea aeroporturilor, respectiv
reducerea impactului angajarii de credite necesare pentru astfel de investitii in
infrastructura
/square4 Eficientizarea activității companiei TAROM, cel mai mare operator aerian național și
pregătirea acestei companii pentru privatizare.
/square4 Stimularea reînnoirii flotei aeriene a diverșilor op eratori, în vederea reducerii consumului
de combustibil, încadrarii în schemele de emisii de CO și a reducerii costurilor de
întretinere.
/square4 Sprijinirea autorităților locale Cluj, Sibiu, Târgu Mureș, Satu Mare, Baia Mare, Oradea,
Arad, Caransebeș, Craiova, Buzău, Iași, Suceava și Tulcea pentru mentinerea si
imbunatatirea standardelor de siguranta si securitate a traficului aerian
/square4 Continuarea proiectului de investiții al ROMATSA pri vind instalarea și modernizarea
sistemului de aterizare fără vizibilitate (ILS).

TRANSPORTUL NAVAL

Obiectiv general
Asigurarea siguranței traficului și eficienței ambientale a transportului naval.

Măsuri
/square4 Promovarea folosirii transportului pe căile navigabi le interioare;
/square4 Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII c e contribuie la asigurarea
navigabilității pe Dunăre în condiții de siguranță, pe tot parcursul anului, pe canalele
navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari;
/square4 Dezvoltarea p ortului Constanța ca port regional strategic și includerea sa în rețeaua de
autostrăzi maritime. Portul Constanța trebuie să devină una din cele mai importante
porți de intrare – ieșire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat, folosind ruta
Oceanul Indian – Marea Roșie – Canalul de Suez și coridorul Traceca. În acest sens, în
portul Constanța va fi finalizat digul de nord și se vor crea noi dane, astfel încât portul să-
și mărească capacitatea de operare cu 50%.
/square4 Modernizarea p orturilor dunărene și dezvoltarea acestora ca centre logistice
intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a rețelei intermodale de
mărfuri

119
/square4 Ecologizarea, modernizarea danelor și creșterea sigu ranței traficului fluvial pentru toate
porturile dunărene
/square4 Reorganizarea instituțiilor din domeniu, în conformi tate cu legislația europeană.
/square4 Finalizarea lucrărilor de consolidare si intretinere a malurilor, in special pe canalul Sulina
si pastrarea adâncimilor de navigație pe Dunărea de Jos și bara Sulina.
/square4 Reluarea programului de dezvoltare a facilităților p entru turiști prin finalizarea
conexiunilor terminalului de pasageri din Portul Constanța.
/square4 Modernizarea terminalului de pasageri din Portul Tul cea.
/square4 Modernizarea sau construirea în colaborare cu autori tățile locale a facilităților portuare
pentru turiști în dorința de a mări accesibilitatea porturilor fluviale pentru turiștii aflați în
croazieră pe Dunăre.

TRANSPORT INTERMODAL

Obiectiv general
Facilitarea schimbului modal către alte moduri de transport mai puțin poluante, precum cel
feroviar având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât și asupra protecției
mediului.

Măsuri
/square4 Realizarea a cinci centre intermodale principale (Bu curești, Timișoara, Constanța, Iași și
Brașov) și a șase centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureș, Suceava, Giurgiu și
Pitești) prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană.
/square4 Identificarea unor soluții financiare pentru asigura rea facilităților aferente transportului
intermodal rutier și maritim de călători și combinat de marfă, ca factori definitorii în
strategia de protecție a mediului și descongestionare a șoselelor.

120

TURISM, IMM SI MEDIUL DE AFACERI

Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale ,pe termen lung ,de orientare si
dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele
naturale,culturale ,geografice ,de mediu,de patrimoniu si etnografice.
Exista potential de crestere a eficientei turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, in
ceea ce priveste contributia la PIB si la valoarea adaugata. Una din cauzele performantei mai
scazute (productivitatea si inovarea ) a IMM-urilor a fost datorata sistemului de
reglementare si legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile fata
de intreprindeile mari (mai ales microintreprinderile).

Obiectivul general al strategiei în domeniul Turismului, IMM și Mediului de afaceri implică,
pe de o parte, un efort de reconstrucție, promovare și creștere a numărului de turiști și, pe
de alta parte, în implementarea de politici privind sporirea competitivității economice și
refacerea încrederii investitorilor și, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri
românesc. Aceste activități vizează promovarea României ca destinație turistică prin
realizarea unei strategii turistice naționale, îmbunătățiri aduse în plan legislativ, facilități
fiscale și o serie de soluții sectoriale în domeniul turistic. În ceea ce privește IMM-urile și
sprijinirea mediului de afaceri, avem în vedere o serie de facilități fiscale pentru crearea de
locuri de muncă, stimularea și dezvoltarea sectorului IMM și consolidarea instrumentelor de
garantare și contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

Strategie în turism
• Preluarea modelului de organizare din tari cu experi enta in turism, referitoare la
Sistemul de Turism Local pe zone omogene din punct de vedere natural si antropic,
pentru a valorifica, intr-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole,
mestesugaresti etc.;
• Consolidarea experientelor si traditiilor din turism ul romanesc (turismul montan, de
litoral, de tineret, circuitele culturale, turismul rural etc.) prin racordarea lor la
tendintele si practicile europene si mondiale;
• Dezvoltarea si promovarea produselor turistice cu va loare adaugata (turismul eco,
de sanatate, de conferinte si congrese, cultural etc.);
• Introducerea standardelor de calitate in activitatea turistica, care devin principal
instrument de control al statului in domeniul turismului;
• Descentralizarea activitatii de autorizare si avizar i;
• Promovarea si valorificarea avantajului competitiv a l unor produse si servicii
romanesti (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.).

Cooperare instituțională în sprijinul promovării turistice

121
• Așezarea unor noi relații între Ministerul Turismulu i și Ministerul Educației,
Tineretului și Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele
școlare și studențești organizate în extrasezon;
• Cooperarea între Ministerul Turismului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Sociale privind creșterea numărului de pensionari beneficiari ai programelor de
îngrijire a sănătății în stațiunile de turism balnear;
• Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănăt ății privind recuperarea
forței de muncă în stațiunile de turism balnear;
• Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia crește rii numărului de turiști care ne
vizitează țara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turiști);
• Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii in valoare a patrimoniului cultural
si istoric al României.

Măsuri instituționale și legislative în domeniul turismului
• Adoptarea Legii Turismului, care să prevadă: legisla ția cu privire la pregătirea
profesională și învațământul de specialitate; legislația privind activitatea de
autorizare și control; legislația privind facilitățile fiscale pentru investițiile în turism și
politica tarifară; legislația privind parteneriatele public-private în domeniul
promovării turistice pe plan extern;
• Extinderea sistemului pentru colectarea și analiza r egulată a statisticilor și studiilor
de piață;
• Dezvoltarea unei rețele de centre de informare turis tică în principalele zone turistice.

Măsuri fiscale pentru stimularea turimului românesc
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investitii noi în cluburi de
turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum si pentru parcuri tematice,
de distractie si echitatie;
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investitii în turismul
balnear;
• Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condi tia efectuării de investitii pentru
îmbunătătirea structurii de cazare, alimentatie publică, agrement, porturi turistice si
parcuri de distractie;
• Cresterea de 10 ori a taxelor si impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate si
nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate si
lăsate în paragină, modernizarea si reprivatizarea lor;
• Transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special, cu limită teritorială de
10 km pe uscat si 10 km în largul mării. Acest statut se aplică si regimului fiscal
pentru cazinouri si jocuri de noroc;
• Oferirea de facilităti fiscale operatorilor din turi sm care obtin eticheta ecologică
pentru pensiunile si capacitătile de cazare pe care le detin.

122
Turismul pe litoralul românesc
• Reglementarea juridică a situatiei plajelor printr-u n nou act normativ. Plajele vor
rămâne în proprietatea Consiliilor Locale si vor fi date hotelurilor în regim de
comodat;
• Agentii economici vor fi obligati să întretină plaje le conform clasificărilor hotelurilor
si prin respectarea standardelor de calitate aferente;
• Organizarea irigării spatiilor verzi din statiuni, a iluminatului si rezolvarea problemei
câinilor vagabonzi;
• Reglementarea poluării fonice și amplasarea de barie re in larg pentru oprirea algelor;
• Crearea de cât mai multe parcări pe Litoral;
• Introducerea, în normele de clasificare a obligativi tătii reabilitării exterioare a
hotelurilor;
• Extinderea sezonului estival, precum și obligativita tea, prin metode stimulative si mai
putin corective, a deschiderii tuturor unitătilor de la data de 1 Mai, până la 30
Septembrie;
• Reluarea proiectului Statiunii Europa.

T
urismul la munte
• Continuarea programului “Superschi în Carpati”, cu lărgirea si îmbunătătirea
domeniului schiabil;
• Continuarea programului “Domeniul schiabil Predeal – Azuga”. Acordarea de
facilităti pentru investitorii care doresc să realizeze noi pârtii și realizarea de noi
pârtii prin parteneriate stat – privat;
• Agrement în zona Montană prin „Aqua parcuri” (Baden halle) în statiunile mari,
piscine acoperite prin parteneriate comunitate locală – administratie centrală –
investitor privat;
• Valorificarea durabila a capitalului natural unic in UE reprezentat de padurile virgine
impreuna cu fauna, flora si peisajul aferent pentru turism “ECO”.

Turismul balneo
• Un program national de refacere a infrastructurii st atiunilor de tratament;
• Promovarea si reluarea relatiilor externe în legătur ă cu acest tip de turism;
• Promovarea turismului medical.

A
groturismul
• Valorificarea locală a traditiilor, a atelierelor de mestesugari, promovarea zonelor
mai putin cunoscute si a activitătilor specifice;
• Rezolvarea problemei privind obtinerea avizelor de f unctionare în domeniul turistic
rural. Trebuie facută diferentierea între operatorii cu activităti mici si cei cu activităti
mari, ca si între pensiunile turistice si cele agroturistice;

123
• Un program pentru valorizarea si conservarea satelor cu un deosebit caracter
natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic;
• Programul Tradeco – Traditional si Ecologic.

T
urism tematic si de divertisment
• Reînvierea si identificarea unor festivaluri, carnav aluri, târguri si alte evenimente
traditionale, specifice diferitelor zone si regiuni din România;
• Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educati ve sau culturale) în parteneriat
public privat.

Turismul cultural
• Cooperare institutională între Ministerul Turismului , Ministerul Culturii si autoritătile
locale, pentru ameliorarea calitătii, diversificării si promavării ofertei turistice
culturale;
• Căi de acces moderne spre obiective. Interzicerea ac tivitatilor si amenajarilor care
afecteaza integritatea siturilor arheologice.

Turismul în Delta Dunării
• Valorificarea potentialului „eco-turistic” al Deltei ;
• Dezvoltarea turismului în Deltă ca sursă de finantar e pentru programele de
reconstructie ecologică, prezervare a capitalului natural si subzistentă a populatiei
locale;
• Promovarea si diversificarea activității de vânătoar e si pescuit;
• Promovarea unui turism de cunoaștere, cu valente ști intifice, profesionale pentru
diferiti solicitanti (naturalisti ornitologi, ecologi, geografi etc.);
• Extinderea excursiilor – forma specifica de practica re a turismului in Delta – cu
hidrobuze, hoteluri plutitoare si pontoane dormitor;
• Promovarea unor forme de agrement sportiv si nautic localizat in zonele localitatilor
Sulina, Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol si Jurilovca;
• Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol in zona Caraorman, turism hipic in
Padurea Letea;
• Promovarea turismului ecologic in zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna;
• Derularea tuturor programelor se va face in contextu l protejarii si conservarii
întregului ecosistem al Deltei Dunării;
• Drum expres care sa lege judetul Tulcea de Coridorul IX de transport care leaga
orasele Bucuresti de Kiev si Moscova prin Orasul Focsani-Galati-Braila-Tulcea-
Constanta de autostrada A2 si conexiunea cu accesul si tranzitul rutier de marfuri si
persone catre sudul și nordul Europei;
• Reabilitarea si modernizarea conditiilor de trafic n aval maritim Tulcea și Sulina,
respectiv traficul fluvial de marfuri si de calatori pe Dunare;

124
• Reabilitarea si imbunatatirea conditiilor de mediu i n ecosistemul administrat de
A.R.B.D.D ( proiecte de reconstructie ecologica si renaturare a tuturor zonelor ce
sunt necesare pentru biodiversitate, imbunatatirea circulatiei apei in Delta Dunarii )
cat si pe litoralul Marii Negre;
• Dezvoltarea sectorului de turism in Delta Dunarii pr in masuri concrete de actiune
precum reabilitarea si realizarea unor trasee turistice in Judetul Tulcea cat si a Deltei
Dunarii – Brand National; reabilitarea si modernizarea falezelor localitatilor
amplasate pe malul Dunarii: Tulcea, Mahmudia, Sulina pentru accesul navelor de
agrement, croaziera și yachting; realizarea unei retele de centre de informare
turistica a Judetului Tulcea cat si a Deltei Dunarii; dezvoltarea sectorului privat de
turism si marirea numarului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice de
caiac canoe in judetul Tulcea.

IMM ȘI MEDIU DE AFACERI

Facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă
• Scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat), pentru o perioadă de 1 an, a
contribuțiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă
pentru o durată cel puțin egală cu 2 ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani și a
persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani;
• Program care sa asigure consiliere, acces la interne t si alte surse de informatii
referitoare la locurile de munca disponibile la agentiile locale pentru ocuparea fortei
de munca, in licee si universitati. Accesarea acestor resurse sa fie o conditie pentru
platirea indemnizatiei de somaj si pentru terminarea studiilor. Renumerarea
consilierilor / agentilor sociali sa fie bazata pe rata de angajare a celor consiliati;
• Stimularea mobilitatii tinerilor prin subventii pent ru chirie pentru cei care se muta in
alt judet pentru primul loc de munca.
• Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de munca care prevede
un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentru
plasamentul pe piata de munca;
• Program de dezvoltare a retelei nationale de colecta re, depozitare si prelucrare a
produselor agricole, prin parteneriate public privat.

Consolidarea instrumentelor de garantare și contraga rantare pentru stimularea investițiilor
în sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurala)
• Capitalizarea Fondului de garantare și a Fondului de Contragarantare. Extinderea
sistemului de garantii pentru investiții în domeniile considerate strategice. Se vor
putea stimula investițiile in energie, agricultură si industria alimentară, turism, IT,
IMM, consolidarea polilor industriali de competitivitate s.a.
• Proiectul Prima Casa va fi transformat in proiectul Noua Casa, adresat doar pentru
achizitionarea de locuinte noi

125

Stimularea și dezvoltarea sectorului IMM . Consolidarea instrumentelor de garantare și
contragarantare pentru stimularea sectorului IMM
• Promovarea și implementarea modificărilor legislativ e necesare recunoașterii
contragaranțiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, în mod similar
contragaranțiilor acordate de instituții similare din Uniunea Europeană (Portugalia,
Spania etc.);
• Operaționalizarea și susținerea de către Guvern a un or programe în concordanță cu
noua generație de instrumente financiare inovatoare – platformele de capital propriu
și platformele de datorie ale UE – respectiv Programul-cadru pentru cercetare și
inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri
COSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială;
Europa Creativă;
• Înființarea unui fond de investiții cu capital de ri sc, prin participarea statului într-un
parteneriat deschis și a unor bănci / instituții financiare interesate, care să permită
sectoarelor generatoare de creștere să acceadă la surse alternative de finanțare, în
condițiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-și asuma riscurile pe
care le implică această categorie de clienți/activități;
• Direcționarea strategiilor CEC Bank și Eximbank cătr e sprijinirea absorbției fondurilor
europene și a investițiilor și crearea unor parteneriate cu băncile (CEC, Eximbank
etc.) în vederea acordării de credite cu dobândă redusă pentru cofinanțarea
proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB din
perspectiva identificării soluțiilor de asigurare a accesibilității creditelor pentru IMM
din perspectiva criteriilor Basel III;
• Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de „business angels”, ca
alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori
înspre firme mici, necotate;
• Reglementarea instituției „Mediatorul de credite” pe ntru găsirea soluțiilor de
creditare în cazul în care apar dificultăți în dialogul cu băncile și accesul la finanțare;
• Direcționarea cu prioritate a sprijinului prin garan ții și contragaranții către sectoarele
economice cu valoare adăugată mare și a polilor de competitivitate;
• Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garan tare și încurajarea sistemului de
asociere (mutualist);
• Inițierea și implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului
privat
• Elaborarea unui cadru normativ specific pentru cate goria IMM-urilor care activează
în domeniul cercetării – dezvoltării și inovării ori care inițiază proiecte în acest
domeniu;
• Instituirea unui mecanism unitar și corelat de aloca re a fondurilor publice către
sistemul de garantare – contragarantare în vederea eficientizării utilizării resursei
publice, direcționării acesteia spre activitățile cu impact mai ridicat în ceea ce

126
privește gradul de multiplicare și respectarea princ ipiului că cheltuielile din bugetul
de stat trebuie să aducă beneficii clare și vizibile pentru sectorul IMM.

127
MINORITĂȚI

Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-și păstra și dezvolta liber
exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților naționale, astfel
încât să se poată manifesta pe deplin în viața publică, în administrație și justiție în sfera
culturii, limbii, religiei, educației, vieții publice, în conformitate cu Constituția României cu
angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum și cu
documentele europene și internaționale în materie. Va fi stimulat efortul comun și dialogul
cu minoritățile naționale în vederea îmbunătățirii actului decizional și afirmării identității
etnice.

Principiul de bază în relațiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi și șanse
de afirmare a identității. Politica față de minorități vizează păstrarea, afirmarea și
dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice prin politici afirmative;
combaterea discriminării și promovarea toleranței; promovarea valorilor diversității
culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism,
șovinism, antisemitism; îmbunătățirea situației romilor și continuarea politicilor de reducere
a decalajelor dintre populația romă și societate în ansamblu.

Multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României. În acest sens
Guvernul își propune să adopte o serie de politici care să contribuie la dezvoltatrea cadrului
legal și instituțional privind minoritățile naționale din România. Ne propunem să adoptam
Legea cadru privind statutul minorităților naționale din România și să susținem înființarea
instituțiilor care fac obiectul acestei legi.

În ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale precum și programele de
învățare a limbii și literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu
reprezentanții minorităților naționale din Parlamentul României, legislația subsecventă Legii
educației naționale.

Guvernul va susține minoritățile naționale în scopul menținerii identității lingvistice,
tradițiilor și cultuirii minorităților naționale. În ascest sens, Guvernul va sprijini instituțiile
culturale ale minorităților naționale, întreținerea patrimoniului cultural mobil și imobil al
acestora, precum și va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor și comunităților
minorităților naționale.

DIRECȚII DE ACȚIUNE
/square4 Crearea cadrului legal privind utilizarea limbii mat erne în structurile deconcentrate ale
statului.

128
/square4 Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte norm ative pentru punerea în aplicare a
prevederilor legii privind ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.
/square4 Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiect ului de lege privind statutul
minorităților naționale din România.
/square4 În ceea ce privește aspectele instituționale, Guvern ul va sprijini (financiar) în mod
corespunzător Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale (ISPMN).

Continuarea și consolidarea protecției sectoriale a drepturilor minorităților naționale, în
acord cu cerințele integrării României în Uniunea Europeană
/square4 Aplicarea legii educației privind învățământul în li mbile minorităților naționale.
/square4 Consolidarea cadrului instituțional necesar reprezen tării proporționale și consultării
politice a minorităților la nivel legislativ și executiv, atât la nivel național cât și la nivel
local.
/square4 Se va ține cont de tradițiile, cultura diferitelor z one ale țării la reorganizarea
administrativă.
/square4 Finanțarea unor programe de dezvoltare culturală și interculturală specifice, atât la nivel
comunitar, cât și la nivel național.
/square4 Asigurarea unor programe în limba maternă la radio ș i televiziune pentru toate
minoritățile naționale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure
satisfacerea nevoilor culturale și de comunicare în limba maternă la nivel național. În
acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio și televiziune finanțate
din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei.
/square4 Asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvolt area patrimoniului confesional, în
contextul respectului pentru principiile libertății de conștiință și al pluralismului religios.

Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile
/square4 Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etni că și culturală la nivel național și
local prin finanțarea unor activități pe bază de proiecte.
/square4 Orientarea resurselor financiare publice către finan țarea unor activități specifice pe bază
de proiecte.
/square4 Promovarea diversității culturale în scopul eliminăr ii prejudecăților și recunoașterea
valorilor comune.
/square4 Sprijinirea și încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare
comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiționale.
/square4 Problematica legată de comunitatea romilor reprezint ă un domeniu aparte, care
necesită atât eforturi pe plan intern, cât și corelarea cu eforturile europene de eliminare
a decalajelor în societate.

Aplicarea mult mai eficientă a strategiei naționale și reorientarea acestei strategii spre
programe specifice, menite să asigure îmbunătățirea substanțială a situației romilor, cu un
accent deosebit pe comunitățile de romi aflate într-o situație de sărăcie extremă

129
/square4 Consolidarea structurilor de implementare a strategi ei naționale pentru romi la nivel
local.
/square4 Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administrației publice și comunităților
de romi.
/square4 Rezolvarea problemelor legate de dreptul de propriet ate asupra terenurilor și
locuințelor deținute de romi și implementarea unor programe de reabilitare a
locuințelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile,
a canalizării, a gazului metan, a salubrității.
/square4 Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoria le (accesul pe piața muncii,
promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea
abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație
civică, prevenirea infracționalității).

130

PRINCIPALELE IPOTEZE MACROECONOMICE

Proiecția principalilor indicatori macroeconomici

Sursa: CNP, FMI, 2012

2012 2013 2014 2015 2016
– Produs intern brut, creștere reală fata
de anul precedent, % 0,9 2,0 3,0 3,3 3,5
– Deficitul contului curent, %PIB -3,7 -3,8 -4,0 -4,3 -4,5
Creșterea prețurilor de consum
– sfârșitul anului 5,1 3,5 3,0 2,5 2,3
– medie anuală 3,4 4,3 3,3 2,8 2,5
Cursul de schimb mediu – lei/euro 4,45 4,50 4,45 4,40 4,40
Deficitul bugetar, %PIB, metodologia pe fluxuri
de numerar (cash) -2,2 -1,8 -1,4 -1,4 -1,3
Datoria publica bruta, % PIB, metodologia
europeana 34,4 33,9 33,0 32,9 32,1

1
INDUSTRY, TRADE AND COMPETITIVENESS
Romania needs a coherent industrial policy. Launch by the European
Union of the the Europe 2020 Strategy consecrated industrial policy
area as one of its seven flagship initiatives through the document: "An industrial policy for globalization era ". In this context, we will back the
change of the currently used approach – from the traditional conception of restructuring depending on the resources and, th erefore, in relation to
comparative advantage, to identific ation of solutions to stimulate
activities based on knowledge and information, so that they are capable
of emphasizing the competitive advantages.
STRATEGIC OBJECTIVES
Improving competitiveness and flexibility will follow especially a
sustained increase in productivity an d innovation based on diversification
and innovation of domestic industria l base in European context and will
be achieved by:
– improving the competitive environment and business climate mainly by
strengthening state aid policy and me asures for better regulation leading
to the reduction of administrative burdens on businesses,
increaseddecisional transpar ency and public consultation;
– developing services se ctor with a focus on network industries and
especially by promoting the in formation society and high-speed
communications as horizontal suppor t in line with Community policy
– development of scientific and technological parks in which to be developed innovative clusters whose life cycle have as finality provision
of goods and services for export;
– promotion and development of cooperation between industry and
research where there will be sought solutions for the areas of high
technology, for rapid funding and su pport, beyond market mechanisms in
line with EU recommendations;
– stronger promotion of entrepreneursh ip for the development of SMEs
sector, so that this becomes signi ficant in the configuration of the
ownership structure of the national economy;

2
– continuity of privatization policies by introducing on the capital market
of state participations in acc ordance with national priorities;
– development of an industrial poli cy to outline elements pertaining to
industrial specialization needed to move towards a low carbon emission
economy
 Boost in the administrative capa city pertaining to the ex-post
evaluation of policies with impact on competitiveness, improvement of EU funds absorption process and increase in the quality of
regulation process
 strengthening and expansion of energy efficiency policies by all
companies in order to increase their sustainability;
– Romanian export growth by pro moting complementary approach
between domestic support and external promotion measures.
Directions of action
Managing the economic interests of the state
– focusing all management activities on state private propert y, so that the
Government to develop the legislative framework necessary to unblock
the economy and solve the arrears problem.
– unitary way to nominate state representatives in the Board of Directors
by promoting specialists. There will be permane ntly eliminated the
current practice of appointment of t he approximately 500 members of the
Board of Directors of companies, state owned companies and national companies from among political cronies.
 developing policies to support bus inesses privatized after 1992, to
fully comply with post-privatizati on obligations and exit the state

3
monitoring. A fundamental role in this regard will be played by the
new structure created for priva te state property management
by granting state aid, it will be along CEC and Exim Bank the only
entitled to notification by the European Commission through the
Competition Council.
– recovery of bank claims, st ate commercial and budget ones to
privatized companies, taking into ac count the legal provisions on their
consolidation in USD currency, so that companies are not burdened
artificially by delay increases to cl aims payment for which buyers are not
liable, these belonging to companies prior to 1989.
Promoting an integrated vision for mineral resources area
 Review of the regulatory framework in the mining sector in order to
improve it by: review and implementation of a predictable
regulatory framework to increase the attractivenes s for potential
private investors in the mining se ctor; development and approval of
mining industry strategy. Last mini ng industry strat egy expired in
2010 all the measures taken so f ar in the sector lack accurate
assessment of the implications induced in the economy, amending Mine Law 85/2003 to clarify th e closed mining perimeters
reconcession ways, simplification of administrative procedures of
license and mining permits granting, updating mining royalties and
exploration / exploitation fees, etc., review of the legislative
framework and specific regulatio ns of mine closure process,
ecological restoration and post-closure monitoring of the affected
areas, establishing national moni toring system of mine waste
deposits, harmonizing the legislatio n related to Mining Law with
new provisions, etc.
 Reorganization of public institutions involved in the development of
mining sector, improvement of the c apacity of public institutions
involved in managing and monitori ng mining activities. In this
respect, there are necessary: setting up the Mining Authority, body with regulatory, organisation and co ntrol role at national level of
mining activities for institutional harmonization with EU Member States.

4
 The gradual reduction of the state role in mining exploration and
exploitation activities of mineral resources: review and promotion of
legal acts to attract in the economic cycle of research and / or
exploatation perimeters currently blocked in the approval process
at different levels of government (about 440 licenses of exploration
/ exploitation) re-bidding former mi ning areas for which there are
already applications, capitalisation on current mining products existing on stock, at different producers, reorganisation of state
mining companies management, through competence, rights,
management obligations transfer to a private law entity through
specific contracts;
 Promoting private investment in areas with untapped mining
potential still in entirety. entirety. Private investors in the mining
sector can contribute significan tly to economic regeneration in
areas affected by the restructuring of the mining sector, by closing
mines commercially not viable, given that resource potential has
not been exhausted;
Rise in the Romanian exports
 Creating an efficient network of trade promotion cent ers (CPCs) to
make available to business repres entatives in Romania efficient
means of Romanian export promotion;
 Regaining Romania’s traditional ex port markets, especially those
outside European Union (Asia, N orth Africa and the Middle East,
South America, CIS states , etc.).
 Reorientation of production from sectors affected by the crisis,
especially by increasing expo rts (automotive, auto parts
manufacturing industry, complex banking financial instruments,
construction works, etc.) to areas with a high absorption
rate,including the BRIC countries (Brazil, Russia, India, People’s
Republic of China).
 Updating the National Export Strategy of Romania, with the central
goal of defining an efficiency grid allowing significant increase in
Romanian exports.

5
 Flexible system of export promoti on by defining effective tools, with
a major impact materialized by increasing the volume of
Romania’s exports.
.
 Establishment of Regional Export Councils as elements of
distribution, representation and collection of proposals generated
by the business environment in the territory.
 Streamlining the Foreign Trade Portal, especially by streamlining
circuit of export offers identified by external network representatives.
 Institutionalized cooperation with Eximbank to promote some
export incentives(ensuring export, loans with bonus interest etc..)
 Collaboration with employers' associations in the field;

Boosting the competitiveness of industry in Romania by:
 Developing competitive market, while stimulating the activity of
economic operators;
 Establishing a structured framework of quarterly monitoring and
evaluation of measures for improving the business environment;
 Annual assessment of the relevant industries competitiveness and
taking horizontal measures to increase their competitiveness by
creating a " High level group for competitiveness issues, energy
and the environment "
 Promoting new research program s in areas with technological
potential, high added value or int ernal resources (food industry);
 Improving the qualifications framework for new types of products
and services;
 Supporting innovative compan ies and their concentration;

6
 Promoting independent researc h services. Romania needs to
participate in sectoral working group s created at the EC level (for
pharmaceutical industry, electro-technical one, mechanical
engineering, food industry, information technology and
communications, chemical and defense industry, the European
space program, life sciences and Biotechnology for fashion and design) and to prepare in time res ponses to challenges in the
development of these areas. On the same pattern, Romania must develop dialogue for other industries wi th impact (ex: textile or civil
engineering industry);
 Conducting impact analyses on ex-po st industrial competitiveness
and quality surveys with a view to promoting the intelligent
regulation. Monitoring of four indica tors – competitiveness within
EU and worldwide, number of jobs created, share of finished industrial products originating in ecol ogical industries in the total of
finished industrial products, sh are of the value added and
employment in industrial sect ors enforcing high and average
technologies in total industrial sectors;
 Curbing administrative obstacle s for companies and improving the
quality of legislation;
 Enforcing the Single Market Act through implementing the 50
measures from Monti Report with a view to improving labor market, trade activities, and mut ual exchanges – measures with
legislative character.
 Further setting up of industrial par ks, especially for high industrial
areas (electronics, IT, precision mechanics, etc)
 More efficient use of information te chnologies in industrial sectors;
 Imposing in infrastructure contra cts with external contractors of
some offset provisions whereby related metallic constructions are
to be achieved by Romanian suppliers;
 Developing cooperation in production and integration in
manufacturing and trading regi onal and global networks;

7
 Strengthening the link between in dustry and university milieu /
academic one, speeding up the process of transfer and
implementation in industrial societies of the research –
development – innovation activity outcomes
 Promoting funding strategies thro ugh public – private partnership
 Promoting a sustainable industr ial policy through enforcing the
directive pertaining to eco-design;
 Backing development regions throug h cohesion policy with a view
to diversifying current industries, modernisation of production and
innovation capacities;
 Backing and promoting policies in the industrial property protection
and standardisation;
 Backing creative industries;

INTERNAL AFFAIRS
Internal Affairs is one of the most important components of the rule of
law and involves the provision of an essential public service to people
with the ultimate aim of ensuring se curity and safety of citizens. The
taxpayer citizen and bearer of national sovereignty should be the main
beneficiary of the activity of the Ministry of Interior. To this end, public institutions subordinated to the Ministry of Interior will
focus all resources (human, material and financial) to combat until
eradication the crime of all types and to solve effectively emergency situations.
Fundamental objectives
 The continuous increase of the safety of citizens both in rural and
in urban areas;

8
 Improvement of police cooperation to combat cross-border crime
and the crimes committed by Romanian citizens abroad;
 Reducing bureaucracy within the Ministry of Interior, streamlining
these structures and the redirection of the office employees to
operational structures,
 Analyzing and improving the legislative framework governing
powers in public order and sa fety areas, emergencies and
activities of the Prefect institution

 Development, promotion and implementation of some
policies and programs for the staff professional preparation,
welfare, in order to consoli date the status of policeman,
gendarme, fireman and other employees of the Interior
Ministry’s structures.
Directions of action
 restructuring of national and local structures in order to be strong,
professional and effective;
 development and implementation of policies consistent with
standards and directivesof the European Council with the purpose
of making these structures compat ible with their counterparts in
the EU;
 increase in the citizen’ safety by combating street crime, and
increase in civic safety in the pre-university education institutions
areas;
 preventing and combating corruptio n among the Interior Ministry’s
personnel at all levels and in all structures;
 preventing and combating organize d crime, illicit drug and other
prohibited substances trafficking, developing a strat egy to prevent
and combat crime, within which there will be set priorities and the

9
role of the state, school, family and civil society to combat this
scourge;
 decrease in the traffic accidents dynamics, mainly those having
casualties;
 increased efficiency of the activities for solving emergencies by
improving the endowment of sta ff with modern and professional
equipment;
 empowering the prefect institution in coordinating the activity in
emergencies.
PUBLIC POLICIES
 increase citizen’ safety by:
 combating street crime
 increase in civic safety in the pre-university educational institutions
areas,
 reconstruction of local policy system and harmonization with
national policies,
 preventing and combating corruption,
 preventing and combating crime,
 combating organized crime,
 combating drug trafficking
 safer road traffic
 emergency management and critical infrastructure protection,
 community public services closer to citizens (identity documents,
permits,passports, registration)
 strengthening the role of the prefect institution and increase in its
efficiency and stipulation of the functions of the Government's

10
representative at the local le vel(representation function and
position of authority),
 within international cooperation, special attention should be
exteneded to police cooperation to combat cross-border crime and
crime committed by Romanian citizens abroad,
 also cooperation with the institutions of the EU Internal Security
(FRONTEX, EUROPOL) is an essential component of Ministry’s activity
for the implementation of E uropean policies in the field,
 cooperation with INTERPOL and regional cooperation formats in
South –East Europe will remain a major concern of the Ministry’ s leadership.

JUSTICE
With main tasks such as: the proper functioning of the judicial system, providing conditions for the administration of justice as a public service
and defense of the rule of law and the citizens’ rights and freedoms, the
Ministry of Justice is dutybound to promote a modern judiciary, one to be
closer to the citizen and to ensure equality before the law.
Strategies in the justice field
1) Establish a public policy based on the principles of independence and
professionalism.
2) The legislation reclamation programme that requires analyzing all
legislation in Romania,
Its correlation with European legislati on, republication of legislative acts
and restricting the number of regulat ions, program to be carried out
together with the Government, Parlia ment and the Legislative Council.
3) The implementation of the nat ional anticorruption strategy.
4) The computerization of the judiciar y by enforcing the computerisation
strategy adopted jointly by the Minist ry of Justice together with the

11
Superior Council of Magistracy, High Court of Cassation and Justice and
the Public Ministry.
Legislative measures
 Developing a legislation complying with European principles on
restitution of the property abusivel y confiscated by the Communist
regime.
 Clarification of the status of prosecutors and the role of Public
Ministry in relation to constitutional provisions
.
 Strengthening the rule of law, including by strengthening the
institution of the Ombudsman and depoliticizing the Constitutional
Court.
 Improving the legal framework for the recovery of damages
resulting from offenses.
 Implementation of European legislation on extended confiscation,
and the other Directives ado pted by the EU Council.
 Establishing a mechanism for appointment to leadership positions
within Public Ministry, in a transparent way, and based on the
criteria of professionalism and integrity.
 Amendment of national legislation in line with the European
Convention of Human Rights.
 Implementation of new codes as a fundamental objective.
Enforcement as of 2013 of new C ode of Civil Procedure and as of
2014, of the new Criminal Code and the new Code of Criminal
Procedure and correlation of specific legislation, particularly in
criminal matters, regarding the ex ecution of custodial sentences
and non-custodial sentences.
 Transforming High Court of Cassation and Justice in a court of
cassation with the main role in standardization of jurisprudence and
creation of judicial mechanisms to unify judicial practice.

12
Measures of institutional organization
 Reorganization of the courts in o rder to prepare them for the new
codes by implementation of the action plan adopted by the
Government in this respect by memorandum.
 Increase in logistics and institutional capacity of structures of the
Public Ministry through consolid ated public investment programs,
and through better managem ent of existing resources. Adapting
and implementing a national pr ogramme to stop crime based on
three pillars: prevention of crime, sanctions enforc ement and social
reintegration of persons who served their sentence, according to
law.
 Reorganization of prisons to ensure conditions of detention
according to international norms.
 Improvement of ex officio / free legal aid, while conducting an
extensive public information campaign on this right, especially in disadvantaged areas (rural, depopulated) and for marginalized
social categories (elderly, low income, etc..).
 Management of courts budget by the High Court of Cassation and
Justice by establishing an optimal and efficient calendar reported to
international obligations of the Ro manian state inserted into the CVM.
 Increasing the transparency of justice by publishing on internet
rulings, with the protection of personal data of the parties.
 Reducing the number of miscarriages of justice by improving the
continual professional trening of magistrates.
 Strengthening administrative c apacity and independence of the
Judicial Inspection.
 Increasing the celerity of justic e and reducing its costs, including
Through modern methods of pre-judicia l settlement of conflicts.
 Resumption of establishment of specialized courts, based on
relevant evaluations- measure st rongly requested by magistrates

13
and foreign investors (for example, specialized courts in family
matters and juvenile – juvenile justice, and specia lized courts in
commercial law and bankruptcy). Amendment of the insolvency
laws after an analysis with World Bank experts
.
 Accessing structural funds to improve logistics of prosecutor’s
offices and courts, in parallel with the smooth completion of the Loan Agreement with World Bank for the Program on the Judicial
System Reform.
 Strengthening collaboration with CS M, professional associations
and civil society.
Progress under the CVM – a key priority for the European course of Romanian justice
 Achieving priority objectives assumed in the Mechanism for
Cooperation and Verification (MCV) by implementing the new Codes. Correlation of specific legislation especially in criminal
matters in the execution of custodial sentences and non-custodial
sentences.
 MCV transformation into a genuine instrument for cooperation with
the European Commission to achieve an effective judicial system,
fair and predictable.
 Starting a substantive dialogue wi th European officials for a better
way how the Romanian judiciary must meet its objectives, within the MCV.
 Supervising the implementati on of objectives and fundamental
principles of the National Anti-Corruption Strategy.
 Supporting institutions responsible for fulfilling the obligations
assumed by Romania for en try into the Schengen area.

Large infrastructure projects

14
The overall objective of the strategy in priority infrastructure projects
is to ensure the financial, procedural and contractual conditions to start
and finalize as rapidly as possible those major investments that have a
significant economic and social immediate impact and solve acute
problems that currently hav e a significant negative impact on the quality
of life of citizens and the ability of companies to do bus iness in Romania.
To achieve this general objective a nd specific objectives, there will be
supported the following general meas ures and compulsory actions:
 an accelerated absorptio n of EU funds available for projects
contained in the 2007-2013 progra mming and preparation of project
portfolio, while improving pr ocedures for the 2014 –
2020 programming period;
 a centralized procurement of goods, services or works related to
priority infrastructure projects with high complexity, including the
necessary funding;
 Improvement of the specific legisl ative framework to attract direct
foreign investment and implementation of project financing structures according to the best practices at European and global
level, including by modernization and unification of legislation on public procurement / concessions / public-private partnership, and
efficiency promotion ("Best Value for Money");
 Use of some prefunding/ co-fund ing/modern funding structures ,
taking into account both short and medium term limited funding of
state budget, and constraints resulting from the public deficit control and the degree of indebt edness of the state and public
entities, favoring implementations that allow a maximum involvement of private sector in projects achievement;
 a review of tender documentation patterns for major investment
projects assignment, and of cont racts model for execution by
adopting international standards used in the field to the specific
national legal framework;

15
 Promotion of special inter-ins titutional partnerships with EU
Member States authorities that developed best practices by which
to promote transfer of knowledge to improve the national
administrative capacity
 Promotion of specialty technical assistance to support the work of
planning and implementation of pri ority infrastructure projects
through specialists with significant global expertise
Key infrastructure projects to be included in the di rectory described
above, on areas, are:
Road area
 Bucharest-Ploiesti-Brasov Hi ghway (Comarnic-Brasov road
section).
 Sibiu – Ramnicu Valcea Highway
Railway area
 A high-speed railway line on Pan-European Corridor IV (Arad –
Timisoara – Caransebe ș – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat /
Bucharest)
 rehabilitation of the railway lin e on the Pan-Europea n Corridor IV
Brasov –Simeria;
 rehabilitation of the railway lin e on the Pan-Europea n Corridor IV
Border -Curtici- Simeria
Naval area
 extension of the Constant a outer harbor breakwater
 Danube – Bucharest Channel (pu blic – private partnership).
 infrastructure rehabilitation on the Danube – Black Sea Channel
Public information area

16
 an Integrated Information S ystem of Cadastre and Land
Registration
 an Integrated Information System of Electronic Access to Justice

ENVIRONMENT
Environmental policy aims to ensure to the present and future
generations, a clean and healthy environm ent, able to protect the nature,
the quality of life in correlation with green and competitive economic development with low carbon dioxide emissions and effective from the
viewpoint of use of resources.
We aim to improve the environment al infrastructure and reduce the
current gap to other EU Member St ates, biodiversity conservation,
reducing pollution and improving air q uality and at the same time,
promotion of energy production from renewable and clean alternative
sources and stimulating sustainable economic growth with a focus on
creating new "green" jobs. An essential instrument will be the increase in
the absorption of European funds through the Sectoral Operational
Programme Environment and preparing Multiannual Financial
Framework 2014-2020.
We extend special attention to im proving the transparency of decision
making, and and awareness, information, consultation and participation
of all citizens in decision making on the environment.
Environment protection

17
A. Combating climate change
 Completion of the National Strategy on Climate Change
for the period 2013 -2020 aimed at reducing emissions of
greenhouse gases according to commitments under the
Climate Change and Energy Package
 Developing action plans to reduce emissions of
greenhouse gases, in sectors covered by Decision no.
406/2009/EC on the effort of Member States to reduce
emissions of greenhouse gases (areas that are not under
EU ETS (greenhouse Emissions Trading system)
 Supporting local authorities to develop their own strategies
for combating climate change locally.
 Reduction of greenhouse gas emissions to achieve, by
2020, Romania's commitments to implement the package
"Energy –climate change "
 funding through the Environm ent Fund, of public and
private projects that have as demonstrable result reduction of greenhouse gas
(Energy efficiency in the industria l, residential and public sector,
recovery of methane gas from l andfills and using it as an energy
resource, use of re newable energy sources);
 funding projects to reduce emi ssions of greenhouse gases from
revenues from auctioning under the pro visions of the ETS, which is
done in a centralized way at the European level;
 an improved dialogue with operators subject to the ETS provisions
in order to comply with its requirements;
· Adapting to climate change effects
 completion of national adaptat ion Strategy to climate change,
according to the European Charter for adaptation;

18
 development of collaboration wi th other public central and local
authorities to develop adaptation pl ans to climate change effects.
 improvement of the legislative framework of methodologies, norms
and regulations in the national me teorological system in order to
implement the action plan
 reduction in medium and long-term vulnerability to the effects of
climate changes by developing action plans at central, regional and
local level on adaptation to climate change effects
B. Conservation of biodiversity and sustainable use of its components
 Approval and implementation of the National Strategy and Action
Plan on biodiversity conservation 2013-2020;
 Improving the legal and institut ional framework for a coherent
management of the netwo rk of protected areas;
 Mapping of natural habitats and wildlife habitats of Community
interest and setting the system f or monitoring their state of
preservation;
 Management plans for protected areas;
 Establishing methodologies for compensation granting to owners
and land lessees in protected areas;
 Establishing a unitary management system of strictly protected
species;
 Economic evaluation of the services provided by natural and semi-
natural ecosystems
 Implementing the concept of preserving the integrity and operation
of ecological systems, sustainable management of natural
resources from marine and land components of coastal areas
 Measures for integrated coas tal zone management to ensure
support necessary system for res ource conservation relative

19
to coastal areas, as part of the European network Natura
2000, designated under the Community provisions in the
area
v. Danube Delta revitalization th rough adaptive manag ement based on
conservation of biodiversity and sustainable development of local
communities:
· Inventory and mapping of natural habita ts and the habitats of the wild
species of conservation interest;
· Setting up methodologies and monitori ng system of the conservation
status of natural habitats and species of Community interest; · Integrated Management Pl an of the Danube Delta;
· Establishing traffic monitoring system on canals and lakes in the Delta
Danube;
· Sewage system and water supply and integrated management system
of waste for all municipalities located within the " Danube Delta"
Biosphere Reservation
· Creation of mechanisms to sup port sustainable development of
communities and higher living standards for local people · Multiannual Financing Pr ogram for the Danube Delta
d Waste and hazardous subs tances management
· Turning waste into a resource, according to the EU Roadmap on
efficient use of resources · Strategic planning at a regional level of waste management for completion /achievement of inve stments necessary to meet European
targets in the field. · Acceleration of achieving integrated waste management systems,
including by improving the absorption of EU funds;
· Expanding and improving waste collection systems;

20
· Increase in the amount of waste entering the recycling cycle;
· Improving the institutional capacity in the field of chemicals
management
· Improving cooperation with the European Chemicals Agency. e. Evaluating and improving air quality, industrial pollution control · Improving and expanding the national air quality monitoring system;
· Reduce noise and vibrati on in residential areas;
· Prevention and control of industrial pollution by:
 securing investment needed to fulfill commitments set out in
Treaty of Accession to the EU
 adoption by industry of best available techniques under
Industrial Emissions Directive
 intensification of the control of legislation enforcement in the area
Improving weather foreca st, warning and public information system, and
response capabilities in case of accidents: radiological, chemical,
including in the transboundary context
. F. Protection of soil and subsoil
 Approval of the National Strat egy for the sustainable management
of contaminated sites
 reduction of contaminated sites areas, of naturally occurring and
anthropogenic hazard mitigation
 Ensuring that decisions related to land use, adopted at all levels
take into account the environmental impact not only the social and
economic one

21
Integrating environmental policy into other sectoral policies and the
implementation of sustainable development principles
 Conducting systematic ex-ante assessements of the social,
economic and environment impact of all political initiatives at the national level, to ensure thei r consistency and effectiveness
 Monitoring the implementation of the National Strategy for
Sustainable Development, based on quantifiable indicators
 Increasing the role of the Interministerial Committee for
environmental policy integration in the other sectoral policies
 Developing effective mechanism s to improve cooperation between
authorities for bett er environmental protection regulations
Modernisation and strengthening the administrative capacity in the
environment area
 Institutional capacity devel opment and ensuring environmental
protection and a systematic training of staff
 Strengthening the EU funds absorpt ion capacity within the SOP
Environment
 Streamlining the process / the c ontrol act on compliance with
Environmental requirements in carry ing out any activities with
environmental impact
Improving education and awareness, information, consultation and
participation of all citizens in environmental decision making
 Citizen awareness on environmental protection
 Promoting environmental education, setting up a
partnership with the Ministry of Education to establish
specific curricula
 Support NGOs in the citize n awareness on environmental
protection

22
 Ensuring greater transparency of decision-making process
 Speeding up communication with civil society
Improving quality of life in communities
 sustainable development of cities
 Increasing green spaces – t arget of 26 sqm / inhabitant
 development around major u rban areas of complex green
spaces formed by woodland and water surface
 completion of resettlement in suburban areas of operators
generating pollutants,noise and dust
 Compliance with EU environm ental standards by developing
water infrastructure and wastewater treatment station and increasing
related service quality
 Increasing the share of public transport, its interconnection and
facilitating"green" transport means
 urban planning and development of planning regulation based on
ecological principles
 streghtening controls and penalti es to observe urban cleanliness.
Healthy eating
 Backing organic farming and organic products as a strategic option
for Romania’s development
 Unifying and clarifying national legal framework on GMOs.
Green Public Procurement
• Promotion of green procurement and introduction of environmental and
social criteria to improve the quality of products and services offered to
citizens.

23
 Encouragement of green public procurement through the
development and approval of an Action Plan for Green
Public Procurement to track:
 Promotion of sustainabl e production and consumption
patterns;
 encouraging development and application of clean and
environment-friendly technologies;
 setting criteria for procurement of green products and
services.
 Information and awareness of public authorities on the
importance of promoting procurement of green products
and services.

LABOR

It aims to ensure a flexible legislative framework for increasing the
employment rate, promotion of flexicurity principle, and increasing
trening, and whereby this labor product ivity, while releasing the pressure
on the employer by reducing administrative barriers and social
contributions.
DIRECTIONS FOR ACTION Employment
 Increasing the employment, focu sing on the following target groups
: young people aged between 15 and 25 years, w orkers aged 50 to 64
years, women; unskilled workers, people with disabilities, people with
complex family responsibilities, et hnic minorities, including the Roma
minority.

24
 Stimulating investment aimed at improving the working conditions
of employees, with emphasis on green jobs;
 Increasing skills and hence labor productivity by promoting training
programs of employees, tailored to economic development
opportunities;
 Supporting the third sector, the social economy and social
enterprises, aimed at increasing cohesion and social inclusion of
people from vulnerable groups by se tting up, in the local interest,
new jobs and / or social services.
 The introduction of short-time employment procedure which allows
for a limited period, aggregation of income from part-time work
with part of the unemployment benefit;
 . Introducing social record in relation to access to procurement /
public contracts by the prohibition to participate in any form of
procurement or public works contracts award of those businesses
that used illegal forms of work, exploitation at work or minors used
for night work, at height or in adverse weather conditions in the
last 2 years.
 Curbing illegal employment and strengthening fiscal discipline while
reducing barriers and administrative costs for the employer, up to
18% card by creating the insured card in the social insurance system –
the basis of single integrated social security system (electronic single
window), which will increase pers onal information transparency by
allowing the beneficiary to access in formation on their social security and
control of the office;
 Limiting the phenomenon of 'brain drain';
 Promoting legislation for young people whereby to ensure
consistent tranzit from school to the labor market and balance between professional and personal li ves by increasing access to
social services for childcare and fo r persons at risk of addiction;

25
 Stimulating and expanding measures to encourage youth
employment in the labor market, especially of those from
orphanages and disabled persons;
 Stimulating the development of a network of specialists for advice
and information on jobs for people with disabilities.
 Promoting integrated programs for social inclusion of Roma,
starting from the increase in their employment rate and
strengthening the relationship between governmental authorities
with non-governmental organizati ons to identify their needs.
.
Salary policy
 We support equal opportunities, in cluding by eliminating wage gap
between women and men in the labor market.
 Gradual increase in the minimum wage by 2016 to 1,200 RON.
 We gradually reduce over the nex t four years, the CAS payable by
the employer by 5 percent points by 2016.
Pensions
 Introduction of voluntary occupat ional pensions (Pillar IV) based on
insured and the employer's contribu tion, based on the specifics of
profession or fields, thus eliminating injustices created to special pension
beneficiaries, by the new pension law and also there is created the possibility for stimulating in the long-term occupations with greater wear.
 Increased responsibility for old age income of people working in
occasional and seasonal activities, particularly in agriculture, by creating
a system of pensions and other social insurance rights of farmers, given
the specific of these activities.
 Starting from the belief that t he sustainability of the pension system
depends on the enforcement of the pri nciple of contribution, by

26
accumulation, and individual re sponsibility, we will promote a
sustainable pension system based on individual saving accounts
to take, as a share, a growing per centage of replacement income and
also from the total income of the in sured social security . In this regard,
we will support change of principles governing public pension system, by
focusing the system on the principle of contributitivene ss and individual
responsibility through an in dividual savings account s for public pensions
(Pillar I) to ensure during the transition to the new system, the measures
to mitigate the reform cost, without a ffecting income of beneficiaries in
payment or with little accumulation period.
 Relieving the state social ins urance budget of expe nses that may
be incurred in other funding source s – ex. payment from the state
budget of accompanying allowance, given to invalids degree I.

Social assistance
 Social assistance system reform by transforming it from a
passive into a proactive one. Changi ng focus from individual assistance
on building social protection measures around family protection through
increased level of social security and individual accountability through a
child and family -centered social pol icy, that encourage dignified aging
based on an integrated system of social services and benefits for
vulnerable groups;
 Improving quality of life by improving the quality of services
provided to families, such as development of educational and supervision services in preschool or after-school programs care
, services for disabled, services for t he elderly and for people in a state of
dependence on third parties for health reasons, while stimulating
employers to develop these services used by their employees;
 Poverty reduction for 580 ,000 people by 2020.

27
 Fighting poverty and promoting so cial inclusion and protection by
providing a social system based on an institutional mechanism to
identify, assess and intervene for all cases of social risk.
 Development of social services while reducing the volume of direct
financial benefits to beneficiaries, an d the development of the use
of vouchers system.
 Stimulating public and private investment in an integrated
advanced social assistance system, for the protection of the the
elderly, disabled, homeless and wi thout income and of other
persons in situations of social risk and who need permanent or temporary protection.
 Protecting vulnerable consum ers by providing additional aid
to pay the energy bill.
 Development of social services for the care of children and family
dependent persons and supporting the recognition of carers work
at home.
Family and Child Protection
 Promotion of support mechanisms for parents and ensuring a
balance between family and profes sional life by standardizing
quality in day care of children, integrated care and education in
nurseries, day services and a ccredited and qualified nannies, and
of the monitoring system for ensuring the quality of these
services.
 Ensuring access to good care and preschool education by
strengthening and development of nurseries, kindergartens and
programs of "after-school" and cr eating deductibility for employers
who arranged nurseries or kinde rgartens including in their
premises for employees children;
 Updating strategy for elderly starting from multiple needs of the
elderly and the principle of pri oritizing prevention and supporting
home care.

28
 Making a special legal and institutional framework on dependency
and addictions, with specialized services for functional
dependence due to age, disability,a ddictions and for terminally ill
patients.
 In order to ensure proper use of funds only for the purposes for
which they were collected, there will be made a new architecture
of social protection through clear targeting of funds from contributions and special taxes;
 Increasing the risk of error detection, fraud, corruption on
social services budget by increasing penalties, strengthening the legal framework of social inspec tor, increasing interoperability for
cross-checking in the office, hav ing low administrative costs;
 Developing secondary legislation on domestic violence and
achievement in each county of a residential service for victims of
domestic violence.
 Including social cohesion and gender equality principles in all
public policies and strengthening capacity to monitor their implementation.
SOCIAL DIALOGUE
• Restoring the role of social dial ogue institution central to state
of law and democracy.
• Restoring ties with parts of society to reinforce links of trust between
government and the governed. • Resumption of social dial ogue at the institutional level, by involving the
social partners (trade unions, employ ers, NGOs) in the decision-making.
The resumption of talks on making legislative improvements in the
following areas: trade unions, collect ive agreements, labor disputes,
employers, civil servants, labor inspection, labor code, trading companies ș .a.m.d.

29
HEALTH
Our health care system, with its in stitutions and health professionals,
places the patient at th e core of its concerns. Social concept underlying
the health system is based on the principles of universal access to
healthcare of quality and, therefore, involves the application of the
principle of solidarity in funding.
One of the Government’s main tasks will be to identify and systematize
optimal action directions for the implementation of reform measures in a
comprehensive legislative process, to allow meeting the expectations of
people and the political environment.
There must be resumed citizens confidence in the health through
civilized access to the health services they need, and also there must be
resumed the dignity of medical staff. General objective A health system that supports and enables people to achieve good
health status and which cont ributes to the increase in the quality of their
life.
Specific objectives
Strengthening the role of the health system
 Developing a strategy during 2013 for developing and modernizing
Romanian healthcare system in t he short, medium and long term;
 Promoting health policies as intersectoral policies by involving
other sectors in increasing the health of the population and
implementing the concept" heal th in all public policies";
 Promoting evidence-based heal th policies and implicitly
positioning health system components share (public health services, community health s ervices, preventive services,
outpatient care);


30
 Health policy development in partnership with the patient /
population professional organizations;
 Review the funding system and implementation of a rigorous
control of public spending;
 Continued and improved public access to emergency services
through strengthening in tegrated system.

Health System Management

 Reorganisation of health insurance system by amending and
revising legislation;
 Creating the institutional framew ork for continuous improvement of
the quality of health services;
 Diversification of powers, dutie s and responsibilities of family
physicians, aiming to increase the role of primary care in the
continuous improvement of the health system performance;
 Financing public health policies through better management of
European funds;
 Development, financing and impl ementation of screening programs
to detect early and treat non-communicable diseases with a major
impact on health state indicators, with priority for oncological,
cardiovascular and cerebrovascular diseases;
 Depoliticising health system management by providing career
professional development based on institutional and legislative framework, grounded in performance criteria;
 Integrity structure development at the level of the ministry of health
and of decentralized structures, to ensure observing the
transparent decision-making at all levels of the health system;
 Redefining information system to exclude duplication and ensure

31
validity and quality of data;
 Development of an Integrated Information System for Public Health
(SIISSP) as support for information system, enabling
interoperability of current and future applications based on an
integrated architecture, allowing ef fective use of information in
health policy development and system management.
.
Organization of health services
 Increase access to basic health services;
 Coordination / integration of health services including identifying
and developing the role of roles of other institutions with potential
impact on health (local public authorities, schools, social services,
etc.)
 Coordination of health care by providing optimal routes for patients,
on categories of disease;
 Developing multi-functional outpatient health centers (medical
specialties; laboratory specialt ies / imaging services / lab /
functional explorations)
 Implementation and monitoring of instruments to en sure the quality
of Health services / safety of patients;
 Professional Management of National Health Programmes
 Providing an efficient information system horizontally and vertically
to integrate all components of the health system.
Health system funding
In this respect, we will promote measures concerning:
 Separation of health services financing:
 package of basic health services to all citizens – insured and
uninsured –

32
package that will include the fiel ds: emergency, prevention, national
health programs;
 Additional medical package for priva tely insured citizens,insurance
deductible to a limit set by the Government;
 Regulation of participation of medical technology manufacturing
companies in the partial financing of the increased cost of using
these technologies.
Human resource
Preparation and attracting medical staff by:
 Revise wage system for flexibility and stimulating performance and
competitiveness by excluding medical profession and of
healthcare assistance, including midwives in budget staff
category;
 Providing trening to an adequate number of staff with the
preponderance for deficient specialties;
 Reforming residency regarding adm ission, training and getting
specialist qualifications;
 Providing additional conditions / reasons, for the installation of
health cabinets in disadvantaged areas. Development of projects to attract human resources
 Residency supported through facili ties by the local communities
 Subsidizing rents for resident doctors and young professionals from
local communities
 Provision of facilities to open medi cal offices of family doctors and
of outpatient physicians, Multifunctional centers, including reduction of fees to an acceptable level and co-payments f or utilities etc.
Infrastructure

33
Fundamental objectives: providing a dditional financial resources from
European funds and through PPP, espec ially for the multiannual financial
framework 2014-2020.
Specific Objectives
 Updating documentation and begin construction of the 8 regional
emergency hospitals, hospitals of the most complex notch quality;
 Development of county emergency hos pitals of strategic interest
and increase in their competence
 Completion SMURD national infrastructure expansion (providing
crews SMURD in rural areas to increase the efficiency and
participation of local);
 Preservation of intervention capacity by equipping ambulance
services and SMURD using mu ltiannual endowment programs;
 Renovation and equipping of hospital outpatient services units
through the ROP program and other community programs
through the programme with World Bank or funding from the
Ministry of Health;
 Supporting private investment in building and equipping new
hospitals, by credits guaranteed by Romanian state and by subsidizing part of the interest;
 Development and implementation of e-health services nationwide;
 Rehabilitation and dev elopment of radiologi cal investigation,
intensive care and radiotherapy pl atforms, as well as operating
theaters and laboratories of interventional cardiology,
interventional neuro-radiology, and interventional gastroienterologia and similar one s in strategic hospitals;
 Establishment of burn centers in at least 3 regions besides those in
Bucharest;
 Development of cardiovascul ar pedriatic and neonatal surgery
centers.

34
Medical Technologies
 Development and implementation of health technology assessment
policy;
 Developing specific policies f or key areas of health technologies
(Medicines, medical devices, hi gh-performance equipment, etc.).
 Compensation of medicines for low-income retirees;
 Establishment of the National Pharmaceutical Company to create
the necessary diversity for mark et provision with medicines;
 Unifarm development, import and distribution company for
continuity of supply and sale of medicines for the population;
 Restarting and development of th e activity of the Cantacuzino
Institute to ensure independence in vaccines and promotion of
export products, the institute having national and regional
strategic role;
 Endowment with performance equ ipments of healthcare areas (ex:
oncology / radiotherapy)
 Endowment with the latest equipm ent of areas such as oncology,
radiotherap, etc
Guidelines and action directions to be detailed in legislation and secondary legislative acts pertaining to:
 Primary care
Specialized outpatient care
 Hospital care
 Emergency medical assistance
 Medical rehabilitation and recovery care
 Medical care of the elderly
 Home care and palliative care

35
 Providing outpatient medicine treatment
 Ensuring quality of care
 HR Policies
 Health insurance
 Prevention in health
 Audit of the health system and its components

1Youth and Sports
When we talk about young people, we talk about the future of this
country. When talking about chances the state gives to the youth, we
mean the chances that the state gives to the future society, and when we
talk about increased life expectancy and quality of life, we cannot
overlook the importance of sport. I believe in a strong construction, in a
better future for the youth and Romania. The Government Program for
youth and sport must pursue the labor market integration of young
people through a program of special assistance for them by government
institutions in the field, from graduation to employment, providing the
conditions for continuing education , for maintaining knowledge and
skills at a competitive le vel, on the labor market; providing conditions,
for an appropriate intellectual cultural and sporting life , through the
development and modernization of the cultural, artistic and sports
institutions network in urbann and rural in urban and rural areas, ensuring decent living conditions through access to accommodation
under the National Housing Agency, if the young person does not have
other properties in the family, the introduction of tax facilities for
young people setting up a family.
PRINCIPLES
Youth policies are based on the following general principles:
• development and promotion of comprehensive and integrated
strategies and grounding them based on the results of current social
research;
• ensuring youth participation in decisions affecting them, including the
development, promotion and implementation of youth policies,
particularly through the NGOs st ructures of youth and for youth;
• enhancing youth participation in p ublic life and encouraging them to
assuming individual or group responsibilities;
• supporting and guiding young people for their active participation in
economic, educational and cultural life;
• fostering cooperation of central public and local authorities institutions
with non-governmental youth structure s by establishing advisory councils

2composed of nongovernmental organi zations of youth and for youth by
each public authority or public central and local institution that manages
funds for youth;
• ensuring the right to educati on, training and specialization;
• stimulating young people's acce ss to information and information
technologies; • fostering mobility among young people; • fostering youth volunteering;
• promoting intercultural dialogue and combating racism, xenophobia and
intolerance among youth.
DIRECTIONS OF ACTION Youth
Education
• National Program of theme camps for students • Stimulating rural youth to go to school • Social scholarships "must" cov er meals, accommodation and supplies
needed to young man for a month of study. • Merit Scholarships for students in partnership with local authorities.
• Merit Scholarship for students • Creating a real internship in ce ntral and local public administration
for students with outstanding resul ts and providing a number of places
annually in public system to alum ni with the best results.
• Construction of educational programs such as a second chance for
those who left school before graduation;
Labor market integration • Creating jobs, providing ta x incentives to employers

3• Software programmes for integration into society of children who grew
up in children's homes, reform sc hools or are exposed to risks like
substances that provide serious ad diction (alcohol, drugs, etc.).
• Programs to help young people fr om certain disfavored areas;
• Providing tax incentives for Ro manian young people w orking abroad, in
certain fields of interest (ex; com puter science, research, innovation and
technology transfer etc..) who decide to practice in the country;
Housing for young people • According to statistics, young famili es are unable to procure their own
home. It is also one of the main reasons for our youn g people to leave
the country. • The purchase price of housin g for young people will be greatly
diminished. Through the involvement of local authorities (mayors, county
council) and the government, there will be reached a substantial
decrease in the price of housing.
DIRECTIONS OF ACTION
SPORT
With respect to sport, Government policies will encourage the
development of high performance s port, an excellent way to promote
Romania, to increase the sense of national pride, but also performance
sport and mass one.
• Strengthening the status of physical education classes in schools by
improving their content and ways of teaching, their control and
modernization of sports clubs activity and of the high – schools with
physical education curricula;
• Romania's involvement in org anizing national and international
competitions such as European Youth Olympic Festival, which will take
place in Romania in 2013 with about 170 participating countries, about
9,000 people etc., being the largest co mpetitive sports project in our
country in the last decades;

4• Intensification of the supervisi on and control measures of the sports
activity of all sports structures;
• modernization of national sports fa cilities belonging to ANS and COSR
for improvement of national and Olympic teams training;
• Reorganization, together with the Minist ry of Health, of the Institute of
Sport Medicine, National Research Institute for Sport and coaches
school after Western models and the establishment of a National Centre
for Sports Recovery and Rehabilitation.
• Organizing school and university cham pionships in at least 10 sports
branches.
TRANSPORT
In the last 20 years, Romania has designed public trans port policies both
in contretemps with the European Un ion and its own long-term interests.
One of the major problems of Romania, with significant negative impact
on the state economic and social development is the absence of a
satisfactory quick road transport network (Motor ways and expressways).
Romania currently has just over 500 kilometers of functional highway
and approximately 250 kilometers of highway in construction.
However, there are many sections of the national road where there can
be noted extraordinary traffic values (over 11,000 vehicles per day),
which requires the existence of highways or expressways.
Regarding conventional road network, it can be stated that only 35% of
the total national roads and 15% of the county roads are in good or very
good.
Rest of the network records signifi cant problems on capacity, flatness
and / or of the state of works of art. In addition, some sections of road
rehabilitated and upgraded in the last 20 years suffered significant
degradation due to lack of maintenance.
Regarding rail transport, railway syst em in Romania has known in the
last decades a marked degradation with dangerous implications in traffic

5safety and security backed by a chronic under-funding wh ich resulted in
adverse and difficult to remove effects. .Romania still evolves in
contretemps with other EU countri es, where share of road transport
decreases, unlike our country where it grows, it is absolutely necessary
to put in line with the tren ds and targets at EU level.
In air transport, Romania, although the number of landings and take-offs
is high, the recorded income is low because most operators are
foreigners.
Short sea shipping and inland waterw ay transport can contribute to
decongestion of road and rail infrastructure. These two modes of
transport still remained under-exploite d, both in cross-border cases and
due to the state of port infrastructure.
Romania also does not have a large intermodal carrier of international
level, which means, again delayi ng our country alignemnet to European
transport trends
The overall objective of transport strategy is to ensure infrastructure
and services able to sup port economic and social activity for improving
the quality of life.
To achieve this general objective and s pecific objectives in all areas of
transport, there will be supported gne ral measures as well as the general
and mandatory actions such as nat ional intermodal points, upgrading
road and rail infrastructure, modernizati on of national airports, namely of
water transport infrastructure, sea and river. To fund the works, European funds and extra-budget funding will be
used with priority
ROAD INFRASTRUCTURE General Objective Strategy on road infrastructure in Romania is considering effective traffic
taking over, balanced regional deve lopment, eliminating gaps, an
effective management and main tenance of all national roads.
Specific objective

6Considering building an efficient network of highways and expressways
as the most important priority in transport on short and medium term.
Measures
• Based on clear prioritization in the construction of highways , the
strategy involves construction of the main road strategic axes of
Romania, as follows: • Completion of Nădlac – Arad – Bucharest Highway to link Romania to
Europe(Corridor IV) • Completion of Transylvania Highway
• Construction of Bucharest – Ploiesti – Brasov Highway by completing
Brasov – Predeal –Comarnic section
• Start of works on West Highway –east Targu – Mures -Iasi – Ungheni;
• Development of pan -European Corridor IX Bucharest Highway –
Ploiesti – Focsani -Bacau – Pa șcani.
• Start of the project South Highway Bucharest – Alexandria – Craiova – Drobeta-Tr.Severin – Timisoara. • Finalisation of Bucharest ring road at motorway profile (north and
south) • In close line with the highway construction strategy, there will be
completed corridors connecting wi th them through European roads and
express roads analyzed in terms of the types of corridors with consistent
traffic, in compliance with the defin ition of development poles and related
to development areas.
European roads and express roads will be an altern ative, on average
distances,to the use of highways, fo r those who do not want / cannot pay
highway fees. These roads will connect the street axes and have a
geometry which allows shifting to the subsequent transformation in
highways, involving lower costs.
• Ring roads for the towns on the future auto- street or express road
corridors will be built exclusively for fast road profile. The program of

7bypasses construction will continue through the construction of 50
bypass variants
• The program for the rehabilitation of bridges and passages will be
continued;
• To significantly reduce the duration and cost of project s to modernize
public roads, as well as to minimize the environmental impact, there will
be used extensively in situ road recycling technology.
• Through the National Road Recycling in situ (PNRD) Programme, the
Government will pursue bringing in good or very good condition of 75% of the road network until 2016, and 55% of the national and county road
network. Ministry of Transport w ill be actively involved in the
modernization of county roads, which are taken over in its administration
during upgrading or rehabilitation.
• To prevent degradation of rehabilitated national roads in the '90s, within
Stages I – III of national road rehabi litation in the period 2013 – 2014,
there will be performed recycling work in situ on the roads with increased
traffic values. • Regarding ballasts and raw materials stone quarries to limit import of
construction materials and encourage rational exploitation of raw
materials, there will be promoted national programs operating national
resources by Romanian companies.
• Financial resource for highways should be based on attracting private
funding, BY promoting Public Private Partnership (PPP). In addition to
the large-scale involvement of the priv ate capital in the construction of
highways, for ongoing projects or about to be achieved, state budget
financing will be secured with priority and constantly.
• Providing funding will be guaranteed by law, to provide multi-year
financial allocation for in frastructure investment.
• Strategy to tax motorway network will be a unitary one, designed so
that the cost for its use to be optimal. Taxation of highways will be
carried out in electronic system (cheaper to deploy and operate, and
more practical for users).

8• It will take a major restructuring of the National Company of Motorways
and National Road, the main criteria being the complete separation of
project management activity from the activity of maintenance and management of roads , and the organization of independent project
management companies that will be able to quickly and effectively
resolve issues arising during execution.
• Reducing the number of road traffic accidents by resuming Program to
eliminate "black spots" of traffic, with priority on National Road 1,
improvement and increase in the control capacity in traffic and the
introduction of new technologies of traffic monitoring.
RAILWAY INFRASTRUCTURE
General objective
Achieving a modern and sustainable ra ilway system in order to increase
the transport speed and to ensure services of quality in conditions of
maximum security Measures – Implementation of the restructuring of the company for economic and
financial recovery, in accordance with the agreement with the International Monetary Fund.
– Negotiation with the European Union for a new European corridor
within the TEN-T, on the West -East (Budapest – Odessa) axis, in the
context of an integrated,strategic ap proach of policies in the field of
transports and regional development, corridor to ensure connection between ex-Soviet states (well developed from the railway viewpoint, largest suppliers of raw material s, and large consumers of finished
products) and Central and Western Europe;
– Of the approximately 15,000 km of railways, 60% to be brought to European standards, to ensure proper transport speed, and the
remaining lines will be rented or leas ed (based on firm contracts to
establish technical parameters to be provided by the private partner),
about to be conserved (by maintaining embankment) or even
decommissioned;

9 – Capitalisation of ancillary asse ts unused by identifying alternative
solutions for the exploitation of these assets for the benefit of railways;
– Re-updating TUI calculus algorithm (infrastructure use charge), in
accordance with European criteria, through a price policy based on a
long-term strategy, on network size, quality and its forecast use;
– Attracting private capital through the promotion of public – private
partnerships but also public – pub lic association with other state
companies in Europe, that have expe rience in order to achieve projects
such as:
– Building high-speed line on C urtici -Bucharest-Constanta section;
– Development of a commercial net work through the construction of
commercial buildings on CFR land plots. – Modernization of Bucharest North Station and North Station in
Timisoara.
– Construction of new railway lines and doubling the existing ones:
Construction of a new railway Vâlcele –Ramnicu Valcea, the construction
of railway infrastructure of access to Calafat-Vidin bridge, construction
and electrification of the Thread II on Marasesti – Tecuci- Barlad – Iasi
section.
– Modernization of 30 railway stati ons of which 16 are under execution.
– Upgrading equipment for safer movement – pilot project of
implementation of the European Rail System Traffic Management Level
2 (ERTMS level 2)
– Elimination of rail hazardous poin ts so that the railway commercial
speed to increase by 30%;
– Implementation of a program of modernization and computerization of
routing, rail traffic m anagement and control;
RAIL PASSENGE R TRANSPORT
General objective

10Increased safety and comf ort by ensuring civiliz ed travel, at EU quality
and service standards in order to attract an additional number of
passengers;
Measures – Rethinking the subsidies earm arking to support rail travel;
– Implementation of an electronic ticketing system, and a system for
issuing travel tickets on board the train are measures that will lead to the
development of a efficient passenger transport in a competitive system;
-Optimization of travel routes by analyzing potential demand on each route and their differentiated app roach depending on the specific
characteristics.
– Attracting investment for enewal and modernization of CFR rolling
stock park; – Optimizing online interfaces, includi ng diversificati on of online sale
platforms of tickets to raise revenues. Implementation of investment pro grams for compliance with Community
norms in the sense of reducing noise and chemical pollution, greening of
production / maintenance s pace for centralized management of waste.
– Reorganization on costs and pr ofit centers and human resource
adaptation to new requirement s of the European market.
FREIGHT General Objective Development of freight transport by railway incentives, streamlining and improving the conditions to exploit the services.
Specific objective
Reviving Romanian freight company through professional management,
profit-oriented and maximizing the potential of this company, and only
after reaching a certain level of ec onomic growth, sale a minority share
package

11
Measures – Renewal and upgrading of existi ng rolling stock by equipping with
locomotives, with production assi milated in Romania, upgrading and
equipping wagons for general frei ght and specialized wagons.
– Effective management of human resources; – Optimizing triage points an d reducing unproductive paths
-Development of RO-LA transport network and intermodal transport;
Measures to attract heavy and oversized transport and dangerous
commodities freight; Subway – Operation of Bucharest Metropolit an Transport Authority with the aim
of integrating urban public transport, surface a nd underground under the
direction of the General City Hall of Bucharest and the Ministry of
Transportation and Infrastructure. – Extension of the Metro section includes completion of May 1 –
Laminorului; building the section Drumul Taberei – Universitate –
Pantelimon, building the section Piata Victoriei – Baneasa Airport – Henri Coanda Airport;
– Acquisition of rolling stock must ensure replacement of the park with
expired life (50% of rolling park), in creased traffic and equipment of the
new thoroughfares with trains
AIR TRANSPORT
General Objective
Ensuring an efficient and affordable ai r transport, respecting standards,
enforceable regulations and requir ements for safety and security
Measures

12 – Particular attention will be extended to the six airports of national
strategic interest that will operate at European and global level in order to
be transformed into hubs for E urope and former Soviet countries:
-International Airport "Henri Coanda" Bucharest
– International Airport Bucharest Baneas a – Aurel Vlaicu – city airport for
Private, utilitarian flights, "Traian Vuia" Timisoara Airport – link with the western area
– Iasi Airport – ensures openness in the eastern part of the country
Constanta Airport – military and touri st purpose
Cluj Airport – regional and domestic flights – Development of logistics centers,
Preparation of some airports for privatization where the feasibility
allows;
Stimulation of market entry of operators in the field and airport
autonomy.
Development / modernization of regi onal airport network and boost in
the point-to-point local and regional flights;
Boosting regional business environ ment through increase in business
flights Accessing European structural funds to modernize airports, namely
reducing the impact of credits taking f or such infrastructure investments
Streamlining the activity of TA ROM largest national air operator and
preparing the company for privatization. Stimulation of the air fleet renewal of various operators to reduce fuel
consumption, employment in CO schemes and reducing the cost of maintenance. Supporting local authorities in Cluj, Sibiu, Targu Mures, Satu Mare,
Baia Mare, Oradea,

13Arad, Caransebe ș, Craiova, Buzau, Iasi, Suceava and Tulcea to
maintain and improve standards of safe ty and security in air traffic
Continuation of the ROMATSA in vestment project on the installation
and upgrading of landing system (ILS).
NAVAL TRANSPORT
General Objective -Ensuring traffic safety and enviro nmental efficiency of naval transport.
Measures – Promoting the use of inland waterway transport;
– Gradual realization of projects on Corridor VII contri butes to ensuring
navigability on the Danube in safe co nditions, throughout the year, on the
channels Danube – Black Sea, Poarta Alba- Midia Nă vodari;
– Development of Constanta port as regional strategic port and its
inclusion in the network of sea mo torways. Constanta Port has to
become one of the most important co mmodities gateway of Europe to
the Far East, using the route In dian Ocean – Red Sea – Suez Channel
and Traceca corridor. In this regard, dam north of Constanta port will be
completed and new wharfs will be set up so that port increases the
operating capacity by 50%;
– Modernization of the Danube ports and their development as
intermodal logistics centers which s erve as support to the progressive
realization of intermodal network of commodities; – Greening and modernization of wharfs and increase in river traffic
safety for all Danube ports;
– Reorganization of the area instit utions in accordance with European
law. – Completion of the consolidation and maintenance of banks, notably on
the Sulina channel and maintaining navigation depth on the Lower
Danube and Sulina.

14 – Resumption of facilities dev elopment program for tourists by
completing connections of passenger terminal in the port of Constanta.
– Modernizing the passenger terminal in the port of Tulcea;
– Upgrading or building in collaborat ion with local authroties of port
facilities for tourists out of the desir e to increase accessibility of river
ports for tourists on c ruise, on the Danube.
INTERMODAL TRANSPORT
General objective
Facilitating modal shift to other less polluting transport modes, such as
rail thus having a positive impact on the economy and the protection of
environment.
Measures
– Making five major intermodal centers (Bucharest, Timisoara,
Constanta, Iasi and Bra șov) and six secondary centers (Craiova, Cluj,
Targu Mures, Suceava, Giurgiu and Pitesti) by accessing European funded projects.
– Identifying solutions for ensuring the road and maritime intermodal
passenger and freight comb ined transport related fa cilities as defining
factors in environmental strategy a nd for the decongest ion of the roads.

TOURISM, SMEs AND BUSI NESS ENVIRONMENT
The tourism sector was affected by th e lack of general poli cy, in the long-
term, of sector orientation and development. For this reason, there could
not be recovered natural, cultural , geographical, environmental, and
ethnographic heri tage resources.
There is potential to increase the efficiency of tourism, business
environment , SMEs in terms of co ntribution to GDP and value added.

15One of lower performance causes (pr oductivity and innovation) of SMEs
was due to regulatory and legislative system that did not recognize the
need to treat differently SMEs compared to large enterprises (especially micro-enterprises).
The overall objective of the strategy in tourism, SMEs and business
environment involves on the one hand, the reconstruction effort, the
effort to promote and increase the number of tourists and on the other
hand, the implementation of polic ies to increase economic
competitiveness and restore invest ors’ confidence and generally
entrepreneurial class in Rom anian business environment.
. These activities aim to promote Ro mania as a tourist destination by
achieving a national tourism strategy, improvements in legislation, tax
facilities and a range of solutions in the tourist sector. Regarding SMEs
and supporting the business environmen t, we consider a number of tax
incentives for creating jobs and stim ulate and develop the SMEs sector
and strengthen guarantee and counter-guarantee instruments to boost SMEs sector.
Tourism strategy
• Taking the model of organization of countries with experience in
tourism, on The Local Tourism System on homogeneous areas from the
natural and anthropogenic standpoint, to exploit, in an integrated system,
local, cultural, agriculture, handicraft resources etc.;
• Consolidating experiences and traditions of Romanian tourism
(mountaineering, the seaside, youth tourism, cultural circuits, rural tourism, etc..) by connecting them to European and global trends and
practices;
• Development and promotion of touri sm products with added value (eco
tourism, health tourism, conference s and congresses, cultural tourism
etc.).
• Introduction of qualit y standards in tourism activity, which become
mainly instrument of state cont rol in the field of tourism;
• Decentralization of the authorization and approval activity;

16• Promoting and capitalizing competitive advantage of Romanian
products and services (medical, agricult ural, IT, creative industries and
so on).
Institutional cooperation to support tourism promotion • Placing new relations between the Mi nistry of Tourism and the Ministry
of Education, Youth and Sports to promote joint programs on school and
student camps organized in the off season; • Cooperation between the Ministry of Tourism and Ministry of Labour,
Family on increasing the number of re tirees – beneficiaries of health care
programs in the spa resorts; • Development of joint programs with the Ministry of Health on recovery
of employment in the spa resorts;
• Collaboration with the Ministry of Foreign Affairs on the increase in the
number of tourists visiting the co untry (an easier regime for granting
visas for tourists);
• Collaboration with the Ministry of Culture for enhancement of cultural
and historical heritage of Romania.
Institutional and legislative measures in the field of tourism • Adoption of Tourism Act which provides: legislation on specialized
training and education, authorization and control legislation, law on tax
incentives for investments in tourism, and tariff policy, legislation on public-private partnerships in tourism promotion externally;
• Expanding the system for collectio n and regular analysis of statistics
and market studies
• Developing a network of tourist information centers in major tourist
areas.
Tax measures to boost Romanian tourism
• Exemption from profit tax for a period of three years for new investment
In tourism clubs (hotels, spa, leis ure, restaurants, etc..) and theme parks,
fun and riding ones;

17• Exemption from income tax for a peri od of five years for investment in
spa tourism;
• Tax exemption on reinvested prof it, provided that there are made
investments for improving the struct ure of accommodation, catering,
entertainment, and tourist ports and amusement parks;
• 10-fold increase in taxes for priva tized and unused hotel structures,
or recovery by the state of the privatized and abandoned hotel
structures, their modernization and re-privatization; • Transformation of the Romanian littoral in zone with special status, with
territorial limit of 10 km onshore and 10 km offshore. This statute applies
to the tax regime for casinos and gambling;
• Offering tax incentives to tourism operators who obtain the Ecolabel for
hotels and accommodation capacities. Romanian seaside tourism • Legal regulation of beaches situat ion through a new legislative act.
Beaches will remain the property of loca l councils and they will be given
to hotels under gratuitous loan regime
• The companies will be obliged to ma intain beaches according to hotels
classifications and through observance of associated quality standards;
• Organizing irrigation of resorts green spaces, lighting and addressing
the problem of the stray dogs;
• Regulation of noise pollution and lo cation of barriers to stop algae;
• Setting up many parking lots on Coast;
• Introducing in the classification rules of outer m andatory rehabilitation
of hotels;
• Extension of the summer season and the compulsoriness through
incentives rather than corrective mes aures of the opening of all units
from 1 May to 30 September;

18• Resuming Europe resort project.
Mountain Tourism • Continuation of the program "Superski in the Carpathians", with more
and better ski area; • Continuation of the "Predeal – Azuga ski area." Granting facilities for
investors wishing to produce new tracks and building new ones through
state- private partnerships
• Recreation in mountain area thro ugh "Aqua parks" (Baden Halle) in big
resorts, indoor pools through local community- government – private
investor partnerships; • Sustainable capitalisation of un ique natural capital in the EU
represented by virgin forests, with fauna, flora and landscape for tourism
"ECO".
Spa tourism • A national program of infrastructure reconstruction of treatment
facilities;
• Promotion and resumption of foreign relations in connection with this
type of tourism;
• Promotion of medical tourism.
Agritourism • Capitalizing local traditions, wor kshops of craftsmen, promoting areas
less known and specific activities; • Solving the problem of obtaining approvals for operation in tourism
areas. Differentiation should be made between small business operators
and those with large activities as between tourism and the agro hostels;
• A program for valuing and pres erving villages with great
natural, architectural, monumental or agricultural-ecological character
• The Tradeco Programme – traditional and organic.

19Thematic Tourism and entertainment
• Revival and identification of festivals, carnivals, fairs and other
traditional events specific to diffe rent areas and regions of Romania;
• Development of theme parks (aquatic, educational or cultural) in private
public partnership
.
Cultural tourism • Institutional cooperation between the Ministry of Tourism, Ministry of
Culture and local authorities , to im prove the quality, diversification and
promotion of tourist cultural offer; • Modern access ways to go als. Prohibition of activities and facilities that
affect the integrity of archaeological sites. Tourism in the Danube Delta • Capitalisation of the "eco-t ourist" potential of the Delta;
• Development of tourism in the Delt a as a source of funding for the
ecological restoration, preservation of natural capital and subsistence of
local population
• Promotion and diversification of hunting and fishing;
• Promotion of tourism for knowledge with scientifi c, professional values
For different applicants (naturalists, ornithologists, ecologists,
geographers, etc..) • Extension of tours – specific f orm of tourism in Delta – with
Hydrobuses, floating hotel s and pontoons bedroom;
• Promotion of recreational wat er sports located in areas near
Sulina and Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol and Jurilovca;

20• Promotion of theme tourism as beekeeping tourism in the Cararoman
area, horse tourism in Letea;
• Promotion of eco-tourism in protected areas as Letea, Matita-Merhei,
Fortuna;
• Conducting all programs will be made in the context of preserving
the entire ecosystem of the Danube Delta;
• Express road linking Tulcea county to Transport Corridor IX linking
Bucharest city to Kiev and Mosco w through Focsani, Galati, Braila,
Tulcea, Constanta to the A2 mot orway and connection wi th road access
and transit of goods and persons to the southern and northern Europe;
• Rehabilitation and modernization of naval maritime traffic conditions
Tulcea and Sulina, river traffic of goods and passen gers on the Danube;
• Rehabilitation and improvement of environmental conditions in
ecosystem managed by A.R.B.D.D (projec ts for ecological reconstruction
and revegetation of all areas that are needed for biodiversity, improvement of water circulation in the Delta) and the Black Sea
seaside;
• The development of tourism in the Danube Delta through concrete
measures for action and the rehabilitat ion and development of tourist
routes in Tulcea county and D anube Delta – National Brand,
rehabilitation and upgrading of cliffs se ttlements of localities located on
the Danube: Tulcea, Mahmudia, Suli na for access of leisure vessels and
and yachting, cruise, establishing a netw ork of tourist information centers
of Tulcea county and the Danube Delta, the development of private
tourism sector and increasing the number of beds; achieving an Olympic
canoeing track in Tulcea County.
SMEs AND BUSINESS ENVIRONMENT
Tax incentives for job creation
• Exemption (from the state budget ) for a period of one year,

21of social contributions due by em ployers for employment with an
employment contract for a period not less than two years, of young
people aged 25 years and person s older than 45 years;
• Program to provide counseling, access to the Internet and other
sources of information on jobs avail able at local employment agencies
work, in schools and universities. Accessing these resources are a
prerequisite for paying unemployment benefits and for graduation.
Remuneration of counselors / social agents should be based on the rate
of employment of those who benefited of such services;
• Stimulating youth mobilit y through rent subsidies for those who move in
another county for first job. • Program to encourage young Roma to enter the legal labor market
which provides a state paid internsh ip, training courses and preparation
and final advice for entering the labor market;
• Program for development of the national network for collecting, storing
and processing agricultural products through private -public partnerships.
Strengthening guarantee and counter guara ntee instruments to stimulate
investment in strategic sectors (including rural lending)
• Capitalization of the Guarant ee Fund and the Counter- Guarantee
Fund. Extension of the system of guarantees for investments in areas
considered strategic. There can be stimulated investment in energy,
agriculture and food industry, tourism, IT, SMEs, strengthening industrial
competitiveness poles, etc.
• Project First House will be transfo rmed into New Home project, only for
purchasing new homes
Stimulating and SMEs development. Strengthening guarantee and
counter guarantee instruments to boost SME sector • Promoting and implementing legislat ive changes for recognition of
Counter guarantees as instruments dimi nishing credit risk, similarly

22to counterguarantees gran ted by similar institutions in the European
Union (Portugal,Spain, etc..)
• operationalization and support by the Government of programs
consistent with new generation of in novative financial instruments – EU
equity platforms and debt platforms – ie the Framework Programme for
Research and Innovation Horizon 2020, Programme for the
Competitiveness of Enterprises and SMEs, COSME, European Union
Programme for Social Change and Innovation;Creative Europe;
• Establishing an investment fund with venture capi tal through state
participation in an open partners hip and some banks / financial
institutions concerned, allowi ng growth-generating sectors to have
access to alternative sources of funding,given the banking sector is
particularly reluctant to assume the risks involved by this category of
customers / activities;
• Directing CEC Bank and Eximbank strategies to support absorption
of European funds and investment and creating partnerships with banks
(CEC, Eximbanketc..) by granting lo w interest loans for co- financing
EU funded projects, including a partnership with the ARB in perspective of identifying solutions to ensure accessibility for SME loans
in terms of Basel III criteria; • Regulating the legal framework ne cessary for the implementation of
"business angels", as alternative, at t he micro level, of the stock market,
attracting capital from invest ors towards small firms listed;
• regulation of "credit mediator" intitution to find solutions where
difficulties arise in dialogue wi th banks and access to finance;
• Directing with priority the s upport through guara ntees and counter
guarantees to the economic se ctors with value added and
competitiveness poles;
• Development of regional guara ntee funds and encouraging the
association system (mutual);

23• Initiation and implementation of long life learning programs for the
private sector
• Developing a specific regulat ory framework for SME working
in research – development and innova tion or initiating projects in this
field;
• Establishing a unitary and correlate d allocation system of public funds
allocation towards the guarante e system- counterguarantee to
efficientize public resource use, its targeting to higher impact activities
regarding degree of multiplication and observance of the principle that
state budget expenditure must pro vide clear and visible benefits for the
SMEs.

MINORITIES
Romanian Government will get involved to ensure the right to maintain
and freely develop the ethnic identity expression for all citizens belonging
to ethnic minorities, so that they can be fully manifest in the public life,
administration and justice, culture, language, religion, education, public
life in accordance with the Constitution of Romania, Romania’s
commitments in the EU integration process, as well as European and
international documents. There w ill be encouraged the joint effort and
dialogue with national minorities to improve the decision making and
ethnic identity assertion.
The basic principle in inter-ethnic relations must be full equality of rights
and identity opportunities a ssertion. The policy for minorities aims at
conservation, affirmation and developm ent of ethnic, cultural, religious
and linguistic identity through a ffirmative policies; combating
discrimination and promoting tolerance , promotion of cultural diversity
values, encouraging interethnic dialogue and the elimination of all forms
of extremism, chauvinism, anti-Semitism, improving the situation of
Roma and pursuing policies to reduce the gap between Roma and the
society as a whole.
Multiculturalism is one of the fundam ental values of Romania. In this
respect, the Government intends to adopt a series of policies that

24contribute to the development of le gal and institutional framework on
national minorities in Romania. We aim to adopt Framework Law on
National Minorities status in Romania and to support the establishment
of institutions subject to this law.
With respect to education in national minority languages and programs
for learning the native language and literature, the Government will
adopt, in consultation with representativ es of national minorities in the
Romanian Parliament, the legislation subsequent to National Education
Law.
Government will support national minorities to maintain linguistic identity,
traditions and national minorities culture. In this respect, the Government
will support the cultural institutions of national minorities , maintenance of
their movable and immovable cultural heritage, and will accelerate the
restitution of religious and communi ty buildings to national minorities.
DIRECTIONS FOR ACTION
 Development of a legal framework on the use of mother tongue in
deconcentrated state structures.
 There will be taken Government measures, including legislative
acts to implement the provisions of the Law on ratification of the
European Charter for Regional or Minority Languages.
 Government will continue to suppo rt the adoption of the draft law
on the status of national minorities in Romania.
 Regarding institutional aspects , the Government will support
(financially) properly the Institute for the Study of National
Minorities Issues (ISPMN).
Continuing and strengthening sectoral protection of national minorities rights in accordance with the requirem ents of Romania’s integration into
the European Union
 Application of the education law on education in national minority
languages.

25 Strengthening the institutional f ramework necessary to proportional
representation and political cons ultation of minorities at the
legislative and executive level, bo th at national and local level.
 There will be taken into account the traditions and culture of
different areas of the countr y, on the administrative
reorganisation.
.
 The funding of specific cultura l and intercultural development
programmes, both at community and national level.
 Providing mother tongue broadcast on radio and television for all
National minorities, especially for the Magyar community in order to
ensure the mother tongue cultural and communication needs at the
national level. In this respect, t here will be expanded public radio and
television studios broadcasts funded from the budget for them to
broadcast in Hungarian throughout the day.
 Ensuring the conditions for the preservation and development of
religious heritage in the context of the respect for the principles of
freedom of conscience and religious pluralism.
Financial resources directed towards viable projects
 Promotion of the values arising from ethnic and cultural diversity at
national and local level by funding projects based activities.
 Orientation of public financial resour ces to finance specific activities
based on projects.
 Promotion of cultural diversity in order to eliminate prejudices and
recognize common values.
 Support and encouragement of r egional programs, access to
community development funds to achieve sustainable
development in traditional areas.
 Issues related to the Roma co mmunity is a special area which

26requires efforts both at internal level and correlation with European
efforts to eliminate the gaps in society.
More effective enforcement of national strategy and refocus of this
strategy on specific programs des igned to ensure substantial
improvement of the Roma situation with a special emphasis on Roma
communities who are in a si tuation of extreme poverty
 Strengthening the implementation of the national strategy for
Roma at the local level.
 Achieving a viable partnership between public administration
structures and Roma community.
.
 Resolving the issue of ownershi p of Roma land and dwellings and
implementation of house rehab ilitation programs in areas
inhabited by Roma by providing electricity, drinking water, sewerage system, gas, sanitation.
 Efficiency measures aimed at sectoral issues (access to labor
market, promotion of income generating activities, access to healthcare, reducing dropout, promotion of artistic values and
creation of civic education programs and crime prevention
programs.

MAIN MACROECONOMIC ASSUMPTIONS
Projection of the main macroeconomic indicators
2012 2013 2014 2015 2016
Gross
domestic
product, real
growth
compared
toprevious
year,% 0,9 2,0 3,0 3,3 3,5

27Current
account
deficit as%
of GDP -3,7 -3,8 -4,0 -4,3 -4,5
Increase in consumption prices
End of the year 5,1 3,5 3,0 2,5 2,3
Annual average 3,4 4,3 3,3 2,8 2,5
Average exchange
rate – RON/
EUR 4,45 4,50 4,45 4,40 4,40
Budget
deficit, % of
GDP,
methodology
on cash
flows -2,2 -1,8 -1,4 -1,4 -1,3
gross public
debt,%
GDP,
European
methodology
34,4 33,9 33,0 32,9 32,1
Source: CNP, IMF, 2012

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: cest Program apare într-un moment istoric și se bazează pe conlucrarea mai multor forțe politice, în scopul realizării unei Românii Puternice…. [606937] (ID: 606937)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

cest Program apare într-un moment istoric și se bazează pe conlucrarea mai multor forțe politice, în scopul realizării unei Românii Puternice…. [606937]

Copyright Notice

Influența apelor Dunării asupra fitoplanctonului din apele costiere de la litoralul românesc al Mării Negre [305462]

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ [615131]

Bullying -ul, un fenomen din ce în ce mai prezent și în școala românească [615354]

Linii remarcabile n geometria plan a [611156]

Academia de Studii Economice din Bucuresti [610622]

Lucrarea de față reprezintă o lucrare realizată în scopul susținerii examenului de licență al Facultății de Geografie, Turism și Sport, din cadrul… [310971]

Copyright Notice

Similar Posts