Cersetoria

Socializarea este un proces interactiv de comunicare ce presupune luarea în considerație atât a dezvoltării individului, cât și a influențelor sociale, respectiv modul personal de receptare și interpretare a mesajelor sociale și dinamică intensității și conținuturilor influențelor sociale.

Ca rezultat al procesului de socializare, orice individ își arată integrarea în subcultură grupului de apartenență, făcând din normele și valorile acesteia o conduită a propriului comportament.

În ultimii ani, un fenomen ce a luat amploare a reușit să stăpânească întreaga lume. Cerșetoria, mai exact subcultura stradală, aduce în prim-plan oameni și cazuri ce se confruntă cu o astfel de problemă.

Cerșetoria are la bază cauze cunoscute ce îl fac pe individ să recurgă la astfel de gesturi. Copiii abandonați, bătrânii fără adăpost, rețelele de trafic de persoane, dar și alți factori sunt întâlniți tot mai des în societatea de astăzi.

Un exemplu concret unde are loc cerșetoria este renumitul caz fenomenul "Copiii străzii" ce cuprinde persoane și comportamente deviante, cu un grad de pericol social uneori scăzut, uneori ridicat. În această categorie intră minorii care și-au abandonat atât familia, cât și instituțiile de ocrotire-orfelinate și care își duc existența pe străzi, canale. "Copiii străzii" trăiesc prin efectuarea unor munci sporadice, plătite din mila cetățenilor (exemplu:ștergerea parbrizelor), fie din cerșit. Ei trăiesc în grupuri și duc o viață lipsită de condiții igienice de trai, fiind expuși bolilor și faptelor antisociale. Situația acestui fenomen a intrat foarte repede în vizorul mass-media, aceasta referindu-se în special la aspecte senzoriale precum: abuzurile, criminaliatea, dar și exploatarea sexuală. Acest fenomen a apărut în țara noastră îndeosebi după anul 1989 și are explicații economice, morale și sociale.

Subcultura stradală, prin membrii grupului, impune anumite norme, valori, reguli ce trebuiesc respectate fiind stabilite de indivizii ce aparțin acesteia, însă și modele de conduită antisociale ce sunt în defavoarea celor care nu acceptă acest fenomen, și anume cerșetoria.

O cauză a subculturii stradale este starea materială deficitară din familii care îl conduce pe individ și mai ales pe copilul minor, să dorească să facă parte dintr-un alt grup socializator. Familia este prima instituție socializatoare ce oferă condițiile transmiterii și asimilării încムde la naștere a normelor și valorilor, a regulilor de comportare, a limbii și a limbajului. Totodată, aceasta poate fi conducătoare a minorilor către devianță, mai ales dacă în familia respectivă conflictele sunt vizibile și puternice. În acest caz, copiii preferă să trăiască liberi, fără să țină cont de reguli, obligații ce trebuiesc respectate. De multe ori ajung în centre de plasament, dar reușesc foarte ușor să fugă. Ei își trăiesc existența cerșind, mergând printre mașini la semafoare, pe stradă, uneori inspirând frică, teamă, datorită modului de a cere bani.

În cazul copiilor apare și problema lipsei banilor. Cele mai dese cazuri sunt cele întâlnite în familiile de etnie care au mulți copii, nu au venituri și trăiesc doar din alocațiile acestora. Se întâmplă, ba chiar este o obișnuință în rândul lor să-și trimită copiii la cerșit sub diferite forme. De exemplu, în pragul sărbătorilor de iarnă sunt trimiși în tramvaie, autobuze, metrou cu un instrument muzical să strângă bani, deși nu știu să îl folosească și sunt deranjanți. Pentru aceștia societatea ar trebui să aplice regula nevoilor fundamentale. În primul rând copiii trebuie să beneficieze de necesitățile de subzistență, precum: hrana, adăpostul și hainele, urmate de necesitățile de securitate ce-i transmit siguranță și protecție și nu în ultimul rând nevoia de acceptare și iubire. Toate aceste lucruri pot fi făcute doar cu ajutorul justiției ce joacă un rol foarte important în ocrotirea lor. Centrele de plasament și orfelinatele sunt în acest caz cea mai bună soluție, mai ales dacă familia s-a dovedit a fi incapabilă în creșterea și educarea minorului prin acțiunile efectuate-obligarea și trimiterea la cerșit.

De-a lungul anilor, încムdin perioada Antichității, exploatarea prin cerșetorie, realizată de traficanți este foarte cunoscută, mai ales că în acest caz victimele primesc o sumă de bani infimă pentru prestația făcută. “În străinătate, exploatarea se realiza prin intermediul altor membri. Rețeaua își crease legături în mediul infracțional al imigranților, fiind atrași și infractori de alte naționalități – slovaci, cehi, polonezi, în principal de etnie romă. Ei trimiteau minorii să cerșească, să spele parbrize în intersecții sau îi foloseau pentru comiterea unor infracțiuni de furt din buzunare, magazine sau restaurante.”( http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/PIP%20studiu%20cersetorie%20ro%202013.pdf).

Traficanții pun accent pe starea de sănătate a individului, pe vârsta acestuia, dar și pe faptul că sunt naivi și cred tot ce le spun despre serviciile oferite și recompense.

Starea de sănătate este un aspect foarte important pentru traficanți, deoarece în momentul în care au o victimă ce prezintă un handicap fizic vizibil, exmplu:lipsa unei mâini, inspiră milă printre trecători, iar în acest fel venitul este consistent.

Naivitatea este un alt aspect preferat de traficanți, deoarece de multe ori aceștia le promit victimelor un loc de muncă în străinătate sau sprijin financiar, însaƒ în momentul în care le cad în plasă, aceștia îi manipulează cum vor. Pentru cerșetorii de pe străzi, gări sau intersecții este o situație mult mai favorabilă atât pentru ei,cât și pentru debitant, deorece le sunt promiși bani mai mulți prin cerșetoria din altă țara.

Exploatarea victimelor este organizată și planificată. Traficanții au metode diferite prin care îi trimit la cerșit, și anume: mesaje scrise pe carton, întinsul mâinii,cântece la diferite instrumente muzicale, dar și prezentarea handicapului. Victimele trebuie să petreacă în jur de 16 ore pe zi, timp în care sunt atent supravegheate de mebrii rețelelor sau doar verificați la o anumită perioadă de timp.

Însă pentru unele persoane cerșetoria este stilul lor propriu de viață, unicul pe care îl cunosc și practică. Când au ocazia să facă parte dintr-o rețea de traficanți sunt foarte mulțumiți că pot cerși în diferite zone ale lumii, nu refuză condițiile și regulile impuse, ba chiar le respectă cu strictețe deoarece aceasta este viață lor, o viață mizeră pentru unii, dar una prosperă pentru ei. Chiar dacă sunt agasați verbal, fizic și supuși torturii altă alternativă de supraviețuire ei nu cunosc și nu văd, deoarece nu se implică nimeni în ajutorarea lor. Un bun exemplu ar fi persoanele adulte fără adăposturi care preferă cerșitul în schimbul încercării supraviețuirii. În rețea, deși toți trăiesc într-o singură locuință sunt mulțumiți că nu trebuie să doarmă în frig, ploaie și altele. Astfel, în perioada 2004-2008 s-a realizat o situație a celor fără adăpost ,a românilor, mai exact:

(Marian Preda cood., 2009, p.204)

Vârstnicii sunt și ei un factor ce se regăsește în societate care practică cerșetoria. Aceștia, datorită problemelor de sănătate, lipsei banilor-venitului, chiar și lipsa adăpostului ajung să cerșescă și să se plângă de nevoile lor. Unii dintre ei o fac din nevoie, însă alții o fac pentru a-și procura banii necesari consumului de alcool sau pentru alte acțiuni defavorizante societății din care fac parte. Un exemplu ar fi un bătrân care stă la marginea unui parc sau chiar pe stradă, iar lângă el are renumitul cântar de greutate. În cazul acesta cerșetoria se realizează așteptând, nu cerând bani. Mulți oameni se cântăresc doar datorită faptului că bătrânul respectiv le inspiră milă și nu pot trece pe lângă el ca și când nu l-ar fi observat. În situația acestora, societatea le poate oferi un ajutor prin găzduirea în adăposturi pentru bătrâni, în aziluri, iar pe cei care practică cerșetoria pentru satisfacerea nevoilor de consum a alcoolului îi pot duce la centre de dezintoxicare. În cazul bătrânilor care au în spatele vârstei ani de muncă statul este obligat se le aloce pensia necesară traiului decent. "Sistemele de pensii au drept obiectiv principal asigurarea unui venit de înlocuire permanent peste o anumită vârstă și protecția în eventualitatea unor situații deosebite generatoare de incapacitatea temporară de muncă, precum accidente de muncă, boli profesionale sau deces în familie." (Cornelia Teșliuc, Lucian Pop, Emil Teșliuc, 2001, p.74)

Cerșetoria cuprinde în mare parte și indivizii care consumă "aurolac". Aceștia sunt de cele mai multe ori periculoși pentru societatea căreia îi aparțin, iar acest lucru ar trebui să tragă semnale de alarmă. Mulți dintre ei folosesc aluminiu lac și bronz auriu pe post de inhalant, însă alții care nu au bani se rezumă doar la "prenadez". Ei ajung să comită fapte deviante datorită efectelor substanțelor consumate. Și aceștia cerșesc din nevoia de bani pentru procurarea unor sticlute de care nu se pot lipsi.

“Evaluarea vulnerabilității persoanelor care ajung să practice cerșetoria, ca o măsură integrată identificării adecvate a victimelor tarficului de persoane, este de natură să sprijine persoanele pentru referirea către servicii specializate, dar și să întrerupă lanțul vertiginos al acestui tip de trafic. Atâta timp cât persoanele vor fi preluate din stradă și asistate corespunzător, traficantul nu va mai avea obiectul muncii iar victima va fi sprijinită să nu mai ajungă într-o astfel de situație. Procesul asistenței profesioniste și adecvate trebuie să fie unul accentuat, cu atât mai mult cu cât datele prezintă o rată de retraficare mai mare în cazurile acestor victime comparativ cu victimele altor forme de exploatare.”

( http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/PIP%20studiu%20cersetorie%20ro%202013.pdf)

“Măsurile de prevenire ar trebui să fie centrate pe reducerea vulnerabilității în rândul grupurilor de risc. Acestea pot pleca de la schimbări structurale, sistemice ale măsurilor de educație și ale

integrării pe piața muncii a persoanelor vulnerabile, a creșterii calității vieții persoanelor, la implementarea de programe menite a crește sau capacita autoritățile locale în problemele cu care se confruntă locuitorii până la îmbunătățirea cunoștințelor și întărirea capacității de reacție a cetățenilor cu privire la riscurile acestui tip de trafic prin învățarea și popularizarea semnelor traficului.” (http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/PIP%20studiu%20cersetorie%20ro%202013.pdf)

Copil cerșetor. În asemenea cazuri, copii sunt trimiși

la cerșit chiar de părinții care le confiscă veniturile.

Cerșetorie cauzată de sărăcia de la bătrânețe – o femeie din Liov, Ucraina.

BIBLIOGRAFIE

Buzducea, Doru (coord.); 2010; Asistența socială a grupurilor de risc; București; Editura Polirom

Neculau, A., Gilles Ferral; 1998; Aspecte psihologice ale sărăciei; Iași; Editura Polirom

Teșliuc, C., Pop, Lucian, Teșliuc, E.; 2001; Sărăcia și sistemul de proteție socială; Iași; Editura Polirom

Șerban, Maria; 2004; Adolescentul cu dificultăți de natură socială; Sănătatea noastră, Nr.5

http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/PIP%20studiu%20cersetorie%20ro%202013.pdf ; ora 16:51, ziua 15.12.2014

http://iiesp.asm.md/wp-content/uploads/2010/12/Revista-2008-2-JIS-B5.pdf#page=145 ; ora 16.30, ziua 15.12.2014