Cerin țe: Realizați în maxim 10 pagini o analiză de scenarii (posibile direcții de evoluție) [614709]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student: [anonimizat]

1

TEMA I I
Cerin țe: Realizați în maxim 10 pagini o analiză de scenarii (posibile direcții de evoluție)
pentru una dintre următoarele teme:
1. Daesh – viitoare zone de acțiune
2. Implicații ale constituirii NATO – arab
3. Siria după retragerea SUA.
Termen predare: 04 .02.2018
[anonimizat]

Motivare alegere temă : Siria după retragerea SUA
Context sf. 2018 : cele trei teme propuse privesc Orientul Mijlociu iar o reprezentare grafică
de interdependență din perspectiva căreia analizez datele culese ar putea fi:

ORIENTUL MIJLOCIU
(imagine de ansamblu/context mai larg)

1. 1920 – Începuturile conflictului Israelo – Palestinian (cu fundament din 750 ÎC)
2. Islam – fundament religios inițial de la 632 DC dezvoltat în ideologie politică (caracteristici
doctrinare)
3. Kurzii – cea mai mare minoritate fără o națiune proprie
4. Key overall starting element ( element α) – 1921, sf. 1st Razboi Mondial – disoluția
Imperiul ui Otoman , Orientul Mijlo ciu se divizează în cele 2 zone de influență (N – franceză
și S britanică) . Ulterior, zona se populează de SUA și (URSS) Federația Rusă.
(2)+(4) = > războiul rece /proxy dintre Arabia Sa udită și Iran, suniti și șiiți, pe modelul SUA –
URSS(Federația Rusă) doar că primele luptă pentru controlul Orientului Mijlociu în timp ce
ultimele pentru statutul de putere dominantă la nivel global (extinde re zonă de influență). SUA se retrage din SIRIA
Se constituie NATO Arab Perspective DAESH

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student: [anonimizat]

2

Principalii Actori implicați în Războiul din Siria pre-retragere SUA sunt:

IRAN
ASSAD ISIS
FEDERAȚIA RUSĂ
HEZBOLLAH

TURCIA
KURZI REBELI
SUA IORDANIA
ISRAEL ȚĂRILE ARABE DIN GOLF

Acest război este doar o piesă de puzzle din războiul rece/proxy dintre Iran și Arabia
Saudită în Orientul Mijlociu, susțin ut de Federația Rusă, respectiv SUA aflate și ele în
război rece (adică nu si -au declarat război direct una celeilalte niciodată ).
Vine să balanseze dezechilibrul produs în zonă de eliminarea lui Saddam Hussein, dictator
dar mediator tampon între Arabia Saudită și Iran. Scenari ile se bazează pe istoria cel puțin
ultimilor 100 de ani de evoluție pentru fiecare dintre ele , sumar prezentate, opțional, la
sfârșitul analizei . Adevăratul cutremur și deci stabilirea unei noi ordini mondiale
geostrategice se va concretiza când China nu va mai accepta ”aroganțele” SUA de lider
mondial. Deja unele semnale sunt dar punctul de declanșare va fi decizia de eliminare a
Dolarului American ca monedă de evaluare/cotație burse și tranzacții esențiale – Criza din
2008 fiind doar un soft preamble. Deocamdată China a ales ”low profile” status.
Observație :
În fapt, lupta contra ISIS a fost mai degrabă demarată și susținută de către SUA, Rusia și
Turcia desi declarativ sunt împotriva ISIS, în fapt Rusia a luptat împotriva rebelilor susținând
pe Assad, iar Turcii aparent au fost de partea rebelilor pentru a -i supraveghea pe kurzi.
De ce și ce înseamnă asta? Arabia Saudită , Emiratele Arabe Unite
Qatar, Oman, Kuwait, Bahrain, Irak

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

3
Pe scurt, istoricul acestui război:
ASSAD REBELI
2011 – proteste, revoltă civilă a populației minoritate sunite (13 %) împotriva conducerii
reprezentant majoritate șiiți (74%) reprimă
revoltele prin violență, folosindu -se de arme
de foc. => se formeaz ă Armata Liberă Siriană de
către triburi care cooptează o parte dintre
rebeli.
2012 – revolta devine Război civil, se alătură puteri regionale/ aliați
Iran trimite trupe și armament Rebelii primesc ajutor financiar de la suniți
Țările Arabe din Golf și Turcia
Hesbollah, organizație politică și paramilitară
șiită islamică din Liban , se alătură lui Assad Extremiștii jihadiști încept să vină din
întreaga lume, inclusiv Al -Qaeda
2013 – în paralel se deschide un n ou front, kurzii minoritari în S iria (9%) se înnarmează
cerând autonomia. SUA le promite susținere dacă luptă împotriva ISIS
Turcia și Țările Arabe din Golf
suplimentează fondurile pentru rebeli și li se
alătură Iordania
SUA (Obama) trimite în secret specialiști CIA pt. instruire și echipare rebeli în timp ce
official avea discuții cu Tările Arabe din Golf pt. întreruperea finanțării rebelilor
Sf. 2013 existau 2 tabere:
Tabăra Șiită de susținere Assad și Tabăra Sunită de susținere rebeli.
Începe folosirea armelor chimice împotriva populației din Siria – August 2013 -August 2014
Rusia cere verificarea sursei armelor chimice
de către comunitatea internațională SUA amenin ță cu invazie militară
Feb – Martie 2014 – gruparea Al -Qaeda se desprinde de rebeli și se pun bazele ISIS. Ei încep
să lupte împotriva altor rebeli și împotriva kurzilor
Pentagon lansează program official de instruire rebeli pentru a lupta împotriva ISIS
August 2015 – Turcia începe atacul împotriva kurzilor dar nu și împotriva ISIS
Sept 2015 – Federația Rusă intervine în favoarea lui Assad și desi spune că bombardează
ISIS, de fapt bombardează rebelii.
Sf. 2016 – victorie Allep 2016 – Trump câștigă alegerile prez idențiale
Primăvara 2017 – folosește iar arme chimice Răspuns rapid SUA prin atac direct

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

4
CONTEXT Retragerea SUA din SIRIA:
19.12.2018 (dimineața) – Donald Trump posteaza un mesaj pe contul său de twitter:
”We have defeated ISIS in Syria, my only reason for being there during the Trump
Presidency”.[Am învins ISIS în Siria, singurul meu motiv de a fi acolo în timpul președinției
Trump ]. (după -amiază) – Donald Trump posteaza un nou mesaj pe contul său de twitter:
”After histori c victories against ISIS, it’s time to bring our great young people home”.[ După
victorii istorice împotriva ISIS, este timpul să aducem acasă tinerii nostri eroi ] Mesajul este
susținut de o înregistrare video cu un mesaj emotional care plasează decizia sa în contextul
dorinței eroilor martiri americani. Ulterior, 24.12.2018 Pentagonul anunță semnarea ordinului
de retragere din SUA de către Trump care dorește o retragere ”lentă și extrem de coordonată”
cu Turcia.
Este vorba, în fapt, despre personalul Departmentului de Stat și aproximativ 2000 de soldați
americani, majoritar trupe speciale, detașați începând din anul 2013 în N Siriei pentru
combaterea ISIS și instruirea rebelilor sirieni. Aceste declarații vin în contextul în care 3
rapoarte separate (Pentagon/UN/CSIS) susțin că ISIS mai are încă 20 -30k luptători doar în
Siria și Irak. Deși rămân restul de 3 obiective, psibil ele să fie, deocamdată, înghețate.

Ce a determinat o decizie subită făcută public neconve nțional de către Donald Trump? De ce
la sf. anului 2018, cand intenția enunțată încă din Campania electorală în 2017și reluată în
aprilie 2018 părea să fie abandonată? Are vreo legătură cu presiunea Turciei și rolul său
dublu în achizițiile de armament si de la SUA și de la Federația Rusă? Încearcă Trump să
devieze atenția americanilor de la controversata lege de favorizare a Israel (politic și
economic) blocată de Democrați în Congresul Amercan? De ce o retragere rapidă și de ce
doar din Siria ? De ce nimic despre cei 6000(?) soldați americani din Irak? Cine sunt actorii
direct implicați? Când vor aparea consecințele predictibile/inpredictibile ale acestei decizii?
Cum se va (re)configura situația și așa destul de complicată a Siriei în contextual Orientului
Mijlociu? Unde va migra Jihadul? Ce se va întâmpla cu luptătorii mobilizați și antrenați de
ISIS?
Iată câteva întrebări de cercetare care stau la baza construc ției scenariilor descrise în
continuare ca posibile interpretări ale mai multor surse aflat la bibliografie și care au
contribuit la realizarea acestei analize.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

5
Doctrina Trump sau Strategia Na țională de Securitate a SUA – Decembrie 2017, având
mesaje cheie ”America first”, ”America great again” trebuie interpretate și din perspectiva
dominanței profilului antreprenorial (vs. recent rol politic/administrativ de Președinte al
SUA) în care legea de bază este maximizarea profitului prin creșterea veniturilor și
diminuarea costurilor.
Referitor la Siria și implicarea SUA din 2013 în războiul civil înc eput în anul 2011, Trump a
”moștenit ” 4 scopuri:
1. ca urmare a atacurilor din 11 Septembrie 2001, r ăzboiul împotriva grupărilor statului
Islamic (acum ISIS) folosind forte armate.
2. operaționalizarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate a Națiunilor Un ite.
3. protejarea aliaților și partenerilor SUA
4. alungarea Iranului din Levant (teritoriu bine delimitat geografic, considerat vechi leagan al
civilizației din Orient astăzi împărțit de mai multe state: Iran, Turcia, Irak, Siria, Libia, Israel,
Palestin a, Iordania, etc.).
Posibil considerente economice, în principal, dar strategice la jumătatea primului mandate de
președinte determină (1) respectarea intocmai a platformei electorale cu care a căștigat (2)
pregătirea pentru cel de -al doilea mandate de pre ședinte SUA. Ca și indicator predictiv, de
analizat în detaliu cum a reușit să își construiască imperiul personal (algoritmul este similar,
diferă doar instrumentele).
Principalii Actori implicați în Războiul din Siria post -retragere SUA ar putea fi:
IRAN
ASSAD (șiiți) KURZI + REBELI
FEDERAȚIA RUSĂ = SIRIAN DEMOCRATIC FORCES
HEZBOLLAH
TURCIA REBELI (suniț i)

ȚĂRILE ARABE DIN GOLF (1/2)

Restrângerea teritoriului ocupat ISIS a generat un vid de autoritate în zonă, vânat de Iran dar
și de Arabia Saudită. Să nu uităm de conflictul deja existent din Yemen (proporție relativ
echilibrată suniți -șiiți, la fel ca și în Liban) . Arabia Saudită , Emiratele Arabe Unite
Qatar, Oman, Kuwait, Bahrain, Irak

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

6
Turcia va fi mai degrabă preocupată de problematica kurdă, ceea ce poate lua în calcul o
eventuală tolera nță a Iranului s au o detașare de grupul sunit. Dacă Turcia percepe retragerea
SUA ca o oportunitate să invadeze Estul Siriei ceea ce va duce la anexarea acestui teritoriu la
cel din nord deja controlat, se va ajunge la un atentat la suveranitate Siriei (worst case
scenari o). În plus, această acțiune ar putea să afecteze kurzii Sirieni, considerați de Turcia ca
fiind teroriști conectați la miș carea PKK (kurzii din Turcia) . Trădați de SUA și încolțiti de
Turcia, kurzii ar putea să se reorienteze și să susțină regimul Assad. Sau vor încerca să
găsească un aliat în grupul sunit sau vor genera un nou val de migrare spre Europa.
Rusia va reevalua poziția față de Turciei (a renunțat la achiziția sistemului de rachete
defensive S -400 în f avoarea sistemului American de rachete Patriot) sau vom afla că de fapt
Turcia a jucat un rol dublu. Să nu ignorăm constructul etnic, musulmani, majoritar suniți.
Dacă Iran vede în retragerea SUA o vulnerabilitate, va finanța ample mișcări șiite în regiuni le
bazelor americane încă existente în Orientul Mijlociu, ceea ce îi va crea un avantaj în
regiunea Irak și Siria. Retragerea SUA aduce Iranului o consolidare a poziției strategice în
Siria unde va menține structurile armate și de intelligence, mai aproape de aliații din Liban și
de rivalii Is raelieni. În acest context, Iordania și Liban, aliați SUA vor trebui să se aștepte la
vremuri dificile din partea Iranului. Dar contextul poate fi favorabil concretizării înființării
NATO Arab (MESA – Alianța Strategic ă din Orientul Mijlociu ) care să includă, de preferat,
toate statele arabe. Este însă puțin probabil ca Israel să agreeze apariția unui astfel de grup
compact și impredictibil dacă este analizat din perspectiva scopului Islamic.
În plus, Iran a construit o amenințare asimetrică naval -aer-rachete în zona Golfului iar
retragerea SUA din Siria corelată cu retragerea susținerii Pakistan atrage atenția asupra
Chinei care, încet și sigur si -a construit o centură strategică de Securitate prin investiții de
infrastructură teritoriale și o rețea co mplexă de insule artificiale în Marea Chinei de Sud.
Federația Rusă se va limita în a apăra regimul Assad pentru propriile interese legate de ieșirea
strategică la Mediterană. Ceea ce poate însemna inclusiv alierea cu Turcia în restrângerea
teritoriului o cupat de kurzi . Menținerea razboiului rece dintre Arabia Saudită și Iran în
Orientul Mijlociu este catastrofală pentru Siria , în timp ce dispersia acestuia spre Europa
poate fi o serioasă amenințare la adresa bazelor Nato din Europa (cunoscute ca fiind pop ulate
majoritar de americani) și o detensionare temporară a situației din Siria și implicit Orientul
Mijlociu . Această amenințare ne amintește de repetatele mesaje ale lui Trump privind
reinterpretarea acorudului NATO simultan cu tatonările UE de a crea pr opria sa armată.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

7
Din cauza situației complicate cu numeroase opțiuni și variabile necunoscute, perspectiva de
evaluare prin cele 4 scenarii se va face din perspectiva Siriei , cu implicații asupra lumii
întregi, probabil Europa fiind cea mai afectată . Overa ll, se va abandona planul de instalare a
democrației într -o regiune unde teocrația este mult mai benefică tuturor stakeholders.
Acestă perspectivă consider retragerea SUA ca fiind strategică, de a se retrage din marea
incurcătură din Siria, provocată direc t sau indirect. (vezi razboiul IRAN -IRAK).

Business as usual: SIRIA – Statusquo modificat.
Siria rămâne în continuare victimă colaterală aflată la intersecția celor 2×2 ră zboaie reci, a
treia țară arab ă după Irak și Yemen . Declarația SUA de retragere a trupelor din considerente
oficial emoționale nu înseamnă neapărat și încetarea de furnizare de armament unora din

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

8
părțile implicate (ie Țările Arabe din Golf) sau retragerea din baze militare vecine dar cu
siguranță duce la r edistribuirea actorilor și la o reașezare a raporturilor de forță . Conflictele se
vor concentra asupra teritoriilor eliberate de ISIS iar actorii implicați activ (3) vor fi suniții și
șiiți care vor incerca să -și alăture pe kurzi. Kurzii trădați de SUA își vor î ncerca norocul de
partea șiiților , de data aceasta . Pretext pentru Turcia să mai păstreze ceva vreme trupe in Siria
(tot un fel de anexare, neoficializată). Din considerente de proprie Securitate Națională Turcia
va invada zonele eliberate de kurzi (teroriști) pe fondul unor acțiuni de destabilizare a
propriilor frontiere . La SV, Israel se va vedea cumva constrâns ă să renunțe la Înălțimile
Golan. Europa trebuie să se pregătească de un nou val de migrație. Turcia est e deja pregătită
de acțiune în timp ce Rusia va prefera zona de confort, defensivă a propriilor interese în zonă.
Summit -ul din primăvara 2019 privind situația Iranului nu va avea niciun fel de noi
consecințe, cel mult se vor înnăspri sancțiunile SUA. Sub presiunea socială costurilor totale
armate înregistrate de SUA din 2001, și preocupat de alte zone de conflict de interes (zidul cu
Mexic îi este util pentru un o centură sudică de Securitate pentru eliminarea vulnerabilității în
cazul unei implicări confl ictuale armate – vezi Venezuela acum și istoricul bazelor militare
rusești din N America de Sud versus baza militară I ncirlic – NATO/ SUA )
Best case scenario : SIRIA – Schimbare de paradigm ă.
Retragerea puterilor regionale (declarația SUA va fi urmată de declarația similar ă a Federației
Ruse) și a aliaților va duce la o Sirie hands -on care va favoriza detensionarea conflictelor
interne pe fondul unei posibile amenințări de suveranitate din partea Turciei la adresa
kurzilor , în principal . Detensionarea situației ar putea încuraja reîntoarcerea populației siriene
și detensionarea, pentru o vreme a regiunii și a Europei. Reconstrucția Sirie i va urmări o
populare predominant șiită . Situație idilică dar cumva provocată de reconfi rgurarea zonei în
centură șiită. Rusia va susține din umbra largirea unei zone de influnță de natură socialistă.
Worst Case Scenario : SIRIA – Statusquo
Assad apelează din nou la arme chimice cu susținerea Iranului iar reconfigurarea etnică îi va
asigura o largă majoritate pentru restabilirii ordinii anterioare 2011. Statul rămâne o
teocrație/dictatură susținută de Iran ceea ce va contribui la consolidare unei centuri nordice
șiite în Orintul apropiat. Integritatea teritorială a Siriei este compro misă de Turcia (N V Siria
– Afrin) ) și Israel (SV – Golan ) care decid să anexeze cu orice preț teritoriile eliberate. În
cazul Turciei, anexare se va face pașnic, cu susținerea populației rebele conexe zonei sale de
interes nu pentru susținere Erdogan ci p entru alternative la Assad .

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

9
Această decizie va atrage sancțiuni dezaprobatoare din partea Organizațiilor Internaționale
(Turcia fiind și membră NATO de 60 de ani ) dar, va mai fi și de data aceasta iertată.
Sau poate nu.
NATO Arab are nevoie doar de o provocare pentru a se mobiliza/concretiza, absentă din
partea UE/SUA = excluderea sau retragerea benevolă a Turciei din NATO. În actualul
context, Turcia are nevoie de susținerea unui NATO Arab care să aprobe Atacarea Iranulu i.
În configurația etnică din Turcia la graniț a cu Iran se va identifica repede vinovatul în
problematica anexării teritoriilor din Siria : Iran experimentează primele reușite nucleare , cee
a ce va devia repede atenția . Începe atacarea concertată a Iranulu i, startul fiind dat de Turcia
amenințată de ”provocările” Iranului . În acest scenariu, vom vedea o copie de algoritm a
exercițiului din 2003, Atacul Irakului de către SUA. În acest scenariu, posibil România să fie
implicată nu doar ca țintă de migrație câ t mai ales din prisma bazelor NATO implicate în
acest conflict.
Wild Card : SIRIA exportă ISIS .
De la Stat Islamic delimitat teritorial ISIS devine o idelogie care exploatează o Europă slăbită
după un 2018 furtunos. Obiectivul ISIS, de a construi un Califat la granița Siria -Irak se
transferă unei ideologii care cuprinde treptat întreaga Europă și activează musulmanii de
generația a doua. Cu o populație estimată la 242 mil. vorbitori de limbă araba și trupe
teroriste rămase fără obiectul muncii în Sir ia, Jihadul va cunoaște noi forme de manifestare ,
impredictibile și deci, cu consecințe greu de gestionat . China poate contribui indirect la tot
acest proces ceea ce o va plasa, oficial, ca fiind noua cea mai mare putere a lumii.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

10
ARGUMENT (sinteză interpretată de date istorice) :

SUA –
Strategia Națională de apărare a SUA – septembrie 2018 stabilește ca fiind prima mare
provocare competiția cu marile puteri China și Rusia iar ca provocări de lungă durată Coreea
de Nord, Iran și violența organizați ilor extremiste.

Dacă pentru lupta împotriva ISIS a preluat susținerea a peste 60 de alte state, nu același lucru
se poate spune despre stabilizarea Siriei .
Politici și doctrine de securitate și Relații Internaționale în Orientul Mijlociu
controversate (considerat e de unii ca find rezultatul unui advocacy foarte puternic
practicat de elite evreiești , iar de alții doar documente construite în birou și fără
legătură cu realitatea de pe teren ) definesc caracteristicile grupărilor politice aflate la
conducere în secolul XX , începutul secolulu XXI, republicani și democrați (a se studia
platformele politice ale celor două curente politice din SUA :

SUA (2001 -2016) REPUBLICANI DEMOCRAȚI
Total No. Președinți 11 8
Perioada 1901 -1913 , 1921 -1933 , 1953 –
1961 , 1969 -1977 , 1981 -1993 ,
2001 -2009 1913 -1921 , 1933 -1953 , 1961 –
1969 , 1977 -1981 , 1993 -2001 ,
2009 -2016
Total No. Ani 60 55
Avg. ani/Președinte 5 7

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

11
Context:
SUA a preluat voluntar haosul din Orientul mijlociu provoca t cumva de britanici în anul 1947
când au încercat să intervină în zonă propunând evreilor un stat (Israel) și a rabilor
independență (Palestina). Considerente teritoriale care deriv ă din legea Islamică a teritoriului
(orice teritoriu islamizat nu se poate dezislamiza , el rămân e pentru totdeauna posesie
islamică ) contraveneau cu esența celor 3 religii dominante în zon ă:

a. Iudaism = urmărește salvarea națională
b. Creștinism = are drept scop salvare a fiecărui individ prin ispășirea păcatelor
c. Islamism = (supunere) conducerea lumii prin supunere , convertire sau suportare consecințe

Britanicii se retrag treptat din Orientul Mijlociu , având experiență mai mare în zonă, iar
imperiul este înlocuit treptat de ceea ce există și astăzi cunoscut fiind ca și CommonWealth ,
puternică alianță de influență . Moartea reginei poate duce la o criză de identitate.
1938 – ARABIA SAUDITĂ – se pun bazele Alianței SUA cu Arabia Saudită ca urmare a
descoperirii unor mari zăcăminte de petrol , cele mai mari din lume [ROOSEVELT ].
Investirea banilor în dezvoltarea Regatului Arabiei Saudite de monarhia deținută de tribul Al –
Saad (din 1932), atrage loialitatea celorlalte triburi și stabilitate în regat.
1953 – IRAN – SUA ajută la înlocuirea Primului Ministru Popular cu un șah monarh, Reza
Shah. Acesta demarează reforme agresive cu ajutorul unor structuri s de securitate , încercând
parcă să ajungă din urmă Arabia Saudită, ceea ce a atras nemul țumire profundă în rândul
populației. Gândită de [TRUMAN ] dar aplicată de [EISENHOWER ]
=> 1979 apar revoluțiile islamice conduse de Ayatollah Khomeini , Lider Suprem Iran . Iranul
se proclamă stat musulman legitim ș i astfel începe tensiunea reală cu Arabia Saudită care
percepe (1) risc de inspirație la revoltă propria populație și în zonă (2) amenințare religoasă –
Mecca și Medina, orașe sfinte care confereau poziția de lider . Arabia Saudită are majoritar
suniți iar Iran are majoritar șiiți. Diviz iunea suniti – șiiți nu corespunde deloc diviziunii
protestanți – catolici (v. detalii ISLAM ). [JIMMY CARTER ]
1980 – 1988 – Iranul exportă revoluțiile în Irak, Afganistan, Bahrein, Kuwait, Statele Arabe
din Golf. Mai exact, Iranul susține grupările minoritare preponderant șiite să destabilizeze și
să înlăture conducerile, confirmând temerile Arabiei Saudite. Irakul (con dus de Saddam
Hussein ) invadează Iranul în speranța opririi revolu țiilor și astfel începe r ăzboiul care durează

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

12
8 ani. Primește ajutor de la Arabia Saudită, interesată fiind ca Irakul să fie statul tampo n de
oprire a zonei de influență a Iranului.(v. IRAN ) ceea ce a si reușit să fie timp de 15 ani,
posibil și cu armament din partea SUA. [REAGAN ]
2003 – SUA atacă IRAK sub pretextul existenței unor arme chimice ceea ce reînvie răzbiul
proxy dintre Arabia Saudită și Iran. Retrage trupele combatante în 2010, nu înainte să
desființeze armata irakiană de 250.000 soldați foarte bine instruiți. În absența unei guvernări
legitime, aceștia se împart in Militia Sunită și Militia Șiită, atrăgând sau devenind extremiști
și încep să joace rolul jucat cândva de Saddam Hussein, simultan luptând pentru putere.
Arabia Saudită finanțează Militia Sunită în timp ce Iran finanțează Militia Șiită. [BUSH jr. ]
1967 – ISRAEL trece la expansiune ocupând teritorii aparținând celor 3 țări arabe: Siria,
Iordania și Egipt. Ulterior retrocedează teritoriile Egiptului cu care și semnează pace. Iar în
1973 – SUA furnizea ză Israelului armament ca susținere împotriva tărilor arabe care își
revendicau teri toriul și care primeau armament de la URSS. [NIXON]
=> tările arabe prin OPEC răspund și cresc prețul petrolului, reducând simultan producția.
Criza petrolului generate, impactul economic și politic a creat un precedent practicat și în
present.
1993 – Acor durile de la OSLO (părți SUA + Israel vs Organizația pt eliberarea P alestinei +
URSS). Acordau doar autoritate limitată Palestinei, percepută ca fiind semn de slabiciune.
Încercarea de a pune capăt primei Intifade (1987 – 1993) – (arab insurecție) miscare populară
și naționalistă de nesupunere, revoltă a palestinienilor față de ocupația israeliană eșuează
fiind sabotată de Hamas (organizație fundamentalistă aparută in 1987, formată din
palestinieni islamisti suniți) și începe a doua Intifadă (2000 – 2005), cu violențe și acte de
terrorism. Semnate de [CLINTON] dar mediate de [BUSH sr]
=> 2001 – atentat terorist 9/11 New York atribuit Al -Qaeda. Unele coincidențe construiesc
scenarii alternative către Israel (autovictimizare) și Hamas /jihadiști i care au revenit după
prima Intifadă.
2001 – SUA începe războiul anti -terorist prin invazie Afganistan (gazda Al -Qaeda). Război
activ dar conservat și după 17 ani [BUSH jr]
2003 – continuă războiul anti -terorist prin invazie IRAK. Trupele combatante sunt retrase
în 2010 [OBAMA ]. Raman aprox. 6000 soldați am ericani dar militiile sunite și cele șiite,
finanțate de Arabia Suadită, în principal, respectiv Iran sunt și astăzi în conflict.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

13
2011 – Primăvara Arabă – o serie de acțiuni îndreptate împotriva monarhiilor din toate
statele arabe, pentru democrație și protest panichează din nou Arabia Saudită dar și Iran. Ele
vor repeta rețeta din Ira k. Arabia Saudită finanțează grupările Sunite în timp ce Iran
finanțează grupările Șiite. Deș i niciuna nu își dor ește în fapt război, privesc miș cările civile
atât ca amenințări dar și oportunități. (consecință predictibilă a SUA 1953, 1979, 1980 Iran).
2012-13 – SUA trimite 2000 soldați americani în Siria (trupe speciale) pentru combatere
ISIS și instruire rebeli. [OBAMA ] – anterior si post 1st atac chimic in Siria.
2019 – SUA retrage trupele special din SIRIA dar nu spune nimic despre restul trupelor în
regiune care nu înteleg (din teren) sensul prezenței SUA în Orientul Mijlociu . [TRUMP ]

SIRIA – 74% suniți, 13% șiiți, 9% kurzi (2011)
– la sf. Primului Razboi Mondial era colonie franceză , dobâ ndind independența la sf celui de –
al doilea razboi mondial . Devine republică semiprezidențială în sistem monopartit, socialist,
începând din 1963, nedemocratic ă, actualul președinte cu mandat din 2000 fiind fiul
președintelui anterior, Hafez al -Assad (1971 -2000).
– are capital la Damasc centru de creștinătate care găzdui a 10% din creștini.
– bază militară navală rusă în portul Tartus încă din 1988, singura prezență geostrategică rusă
moștenire URSS (la Marea Mediterană ).
– în 2011 o revoltă pe fondul Primavara Arabă devine război civil între populația nemulțumită
(rebeli) și președintele tării, Bashar al -Assad . Situația degenereaz ă
ISLAM:
– termen arăbesc care înseamnă supunere . Musulman este termen arăbesc înrudit cu ”islam” și
reprezintă numele dat celui care aderă la religia islamică : înseamnă cel ce se supune (vocii lui
Alah, astfel cum este revelat de Mahomed).
Alah – ”unicul Dumnezeu care posedă toate însușirile de perfecțiune și frumusețe în
infinitatea lor”. Are ca și profeți pe Isus, Mahomed, etc.

Mahomed – născut la Meca și purtător de nume obișnuit de arab (înseamnă demn de laudă,
cel glorificat) începe să aibă revelații la 40 de ani (după ce un preot creștin din Siria îi spune
că este profetul Bibliei). Începe să predice aceste revelații, el neștiind nic i să s crie și nici să
citească, extinzându -și aria de acoperire spre Iatrib, astăzi redenumit Medina (orașul
profetului) și considerat simbolic capital primului stat Islamic.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

14
Existența unei stări conflictuale locale îl plasează într -o poziție de mediator, cee a ce
favorizează dobândirea unui status de profet. Călătoria de la Meca la Medina a devenit Hejira
(înseamnă emigrare) și reprezintă începutul anului Islamic.
Totalitatea predicilor lui Mohamed, pretinse revelații făcute acestuia de Alah și care reflectă
114 revelații, numite Șure, formează Coranul (termen arăbesc pentru recitare).

Din structura Coranului (scrierile nu au o ordine cronologică), primele revelații sunt mai
scurte iar ultimele sunt mai lungi) am putea interpreta că Mohamed a avut nevoie de ce va
timp să ”câștige” încrederea lui Alah, sau mai exact a învățat din mers practica oratoriei.
Acest proces reprezintă și o culegere de tradiții, Hadit, o altă formă de literature islamică,
practicată chiar și în prezent. Și pentru că un număr mare de profeți ar minimiza imactul și
valoarea culturii islamice dar ar diminua forța de diseminare, au apărut noi termeni pentru
predicatori, căci, desigur, Mohamed să rămână doar unul.
Califul este termenul arăbesc pentru liderii oratori/predicat ori succesori ai lui Mohamed,
Ayatollahul fiind stăpânul spiritual sau liderul islamului.

Mesajul Islamic – Scopul principal de supunere este individualizat pe modelul biblic creștin:
păcatul și mântuirea sunt înlocuite de fapte și soartă iar ritualul rel igios presupune 5 stâlpi ai
credinței (recitarea shahadah de reconfirmare a unicității lui Alah, 5 rugăciuni zilnice
prescrise urmate de plecăciuni, îngenunchieri, milostenie , post și pelerinaj).

Operaționalizarea scopului Islamului a dus la Jihad (război sfânt) pe modelul cruciadelor
creștine, care depășește cadrul unei ficțiuni religioase și îmbracă diferite forme asociate a
sinuciderii cu martirizarea . Singura Pace asociată sensului non Islamic este posibilă doar între
musulmani, confirmat de conviețuir ea pașnică dintre suniți și șiiți timp de multe secole.

Cine sunt șiiții și suniții? Facțiuni ale populației musulmane descendente ale lui Mohamed.
Cand acesta a murit în 632 dC, succesiunea a fost disputată astfel:
– majoritatea îl susținea pe Abu Bakr , socrul lui Mahomed. Ei formează grupul sunit , de la
“Ahl al Sunnah” care înseamnă “calea dreapta” ceea ce sugerează o succesiune idelogică
– minoritatea îl susțin ea pe Ali, varul și ginerele lui Mohamed, Ei formează grupul șiit , de la
“și’at Ali” sau “ partida lui Ali” cee a ce sugerează o succesiune ereditară.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

15
=> Ali este asasinat împreună cu descenden ții și se decide astfel ”calea cea dreaptă” , Abu
Bakr devine primul Calif, succesor al lui Mohamed. Șiiți se retrag majoritar spre ceea ce
odată era Imper iul Persiei ocupând un teritoriu delimitat astăzi de Iran, Irak, India,
Pakistan,etc.)

Maparea prezenței musulmane în 2015 (min 5% din populație) diferențiată procentual
ca pondere între cele două facțiuni.

Iată așadar identificăm Islamul ca fiind o structură organizatorică primitivă conservată, pe
roluri sociale, de natura celei pe larg descrise de Tonnies (Gemeinschaft und Gesellschaft –
Comunitate și Societate , Islamiști și supuși/victime ) dintotdeauna de natură politică/statală
– vezi legea teritoriului, și nu doar un construct religios cum eronat cultural a fost
etichetat .

Și, în cadru mai larg, sociologic, puternic masculinizat – a se constata faptul că toatele
curentele religioase au la bază fundamente și actori principali masculini/masculinizați,
similitudini de exercițiu de exprimare/afișare a puterii înregistrat istoric.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

16
ARABIA SAUDITĂ – face parte din lumea arab ă și are 87% suniți
– disoluția Imp eriului Otoman (1921) lasă în urmă triburile arabe să se lupte pentru putere.
1932 – tribul Al -Saud câștigă luptele pentru putere inter -tribale și formează Regatul Arabiei
Saudite. 1938 – se descoperă rezerve masive de petrol ceea ce duce la o monarhie bogată care
începe const ruirea regatului deci, iubită de supuși. Se pun bazele alianței cu SUA.
– status special arogat de prezența celor doua mari orașe sfinte Meca si Medina, lider al tărilor
arabe.
– de la triburi arabe la elită educate în mari centre universitare ale lumii.

IRAN

– are majoritar – 90% șiiți
– fost teritoriu al Imperiului Persan,
supus succesiv invaziilor și ocupatiei
ruse în Nord și britanice în Sud.
1979 – Stat Islamic

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

17
KURZII:

TURCIA : – interviu ministru de externe Mevlüt Çavușoğlu (iunie 2018)
”It was a big mistake that U.S. prefer to work with a terrorist organization, because U.S.
admits that YPG is the offshoot of PKK in Syria ” ” When will the YPG be gone from
Manbij? ….In months, I can say, in not in one year, but in some mont hs.”
”The countries like Turkey in such a geopolitical situation and — shouldn’t actually ask to
choose between this country or that country. We have good relations with Russia, but U.S. is
our strategic ally. And my good relations or my cooperation with R ussia is not an alternative.
And we are member of NATO. We are member of OEC. We are member of Council of
Europe. And we have been balancing our foreign policy, but nobody has the right to ask
Turkey to choose bet ween any countries or any sides”

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Ianuarie 2019
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială TEMA II
Master Studii de Securitate ANUL II
Disciplina Analiza -resortul deciziilor strategice Promoția 2017 -2019
Coordonator Iulia Udroiu Student DINU F. LILIANA

18
”We are committed to democracy. And Turkish people cannot tolerate any anti -democratic
policies. And it is Erdogan, President Erdogan, and his party that have reformed Turkey
tremendously. And this reform process has been defined in United States and in Europe as
silent revolution in Turkey, OK? If you look at the legislations and the reform that we made,
there is no step back. ”

Bibliografie/Surse : (Accesate în perioada 1 -27 Ianuarie 2019 )
https://www.thepostmillennial.com/eus -construction -and-transportation -plans -in-israeli –
region -without -consulting -israeli -government -first/
https://www.aipac.org/learn/resources/maps/iran -regional -influence
https://ec.europa.eu/echo/where/asia -and-pacific/iran_en
https:// media.defense.gov/2018/Oct/03/2002047941/ -1/-1/1/PROVIDING -FOR -THe-
COMMON -DEFENSE -SEPT -2018.PDF
https://www.state.gov/j/ct/rls/crt/2017/index.htm
https://institutlevant.ro/motivatie/ce -este-levantul/
https://csis -prod.s3.amazonaws.com/s3 fs-
public/publication/181106_RussiaSyria_WEB_v2.pdf?sM_hVtQ0qs4_TTU9rSTS_sDJJvcB.I
Pg
http://www.mfa.gov.tr/interview -of-h_e_ -mr_-mevlut -cavusoglu -to-pbs_ -4-june-2018.en.mfa
https://www.weforum.org/agenda/2019/01/win -win-solutions -for-syrian -refugees -and-their-
hosts/
https://thekurdishproject.org/kurdistan -map/
https://www.state.gov/
http://damasc. mae.ro/
https://www.cfr.org/interactives/global -conflict -tracker#!/
https://thekurdishproject.org/history -and-culture/kurdish -democracy/krg -kurdistan -regional –
government/