Cererea Si Oferta Turistica la Nivelul Judetului Hunedoara

Introducere

În lucrarea de fata se analizeaza cererea si oferta turistica la nivelul judetului Hunedoara, aceasta dorind sa evidentieze punctele forte ale zonei, dar si punctele slabe ce necesita dezvoltarea unui turism de calitate.

Judetul Hunedoara este o regiune cu un potențial turistic ridicat, obiectivele turistice intalnite aici sunt destul de numeroase si din cele mai variate, majoritatea datorandu-se atat condițiilor naturale, cat si trecutului istoric si cultural ce a dominat acest teritoriu. Pitorescul meleagurilor depresionare si montane, existenta izvoarelor de ape minerale si termale renumite ata pentru calitatile lor curative, cat si pentru legendele de care sunt legate, fondul cinegetic si piscicol, dar si minunatele elemente de arhitectura, arta populara si folclor, constituie oferta turistica pentru ori ce tip de turist. Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru drumetii si ecoturism, precum si pentru practicarea sporturilor de iarna in general in muntii Parang si Retezat. Un loc aparte in potentialul natural cu insemnata atractivitate turistica este singurul geoparc din tara « Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului », dar si numeroasele cursuri de apa, lacurile naturale de apa sau ca efect al lucrarilor hidroenergetice.

De asemenea de interes turistic sunt izvoarele de apa minerala si termala ale caror calitati curative sunt exploatate si valorificate printr-o retea de statiuni balneoclimaterice, intre ele afandu-se Geoagiu-Bai si Calan Bai.

Pentru intregirea comorilor hunedorene nu putem exclude minunata si variata retea de monumente istorice si arheologice, muzee, ce favorizeaza practicarea unui turism cultural de calitate atat de renumit pe taramurile hunedorene. Bisericile si manastirile sunt cele ce dau, de fapt, acestor meleaguri, un aer de pamant sfant.

Din pacate insa potentialul Hunedoarei nu este foarte bine valorificat, lucru ce ingrijoreaza, fie din cauza lipsei resurselor financiare sau a investitorilor, fie din cauza lipsei de initiativa a autoritatilor dar si a populatiei, pentru a promova valorile regiunii.

Pentru a fi cat mai repede cunoscuta turistilor de pretutindeni, acesta zona trebuie pusa intr-o lumina cat mai buna, cat mai eficient, astfel incat castigurile sa fie pentru ambele parti, atat penrtu turistii care sosesc, dar mai ales pentru regiune in general, ea dezboltandu-se durabil.

TURISM ȘI POTENȚIAL TURISTIC

LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ

Turismul este una dintre cele mai noi ramuri ale economiei, cunoscând cea mai rapidă expansiune din ultimele decenii. Turismul de masă a apărut in tot mai multe țari începând cu secolul XX, datorită generalizării concediilor anuale plătite, dar si a progreselor înregistrate în domeniul transporturilor.

În unele țari precum Grecia, Italia, Franța, Spania, Austria, Israel, Egipt, Thailanda, SUA, industria turismului s-a dezvoltat rapid devenind vitală pentru economiile acestora. Industria turistică are multiple beneficii economice cum ar fi crearea unui numar semnificativ de locuri de muncă, de asemenea turiștii generează o cerere suplimentară de servicii si bunuri de consum, iar astfel este stimulat sectorul terțial al economiei (industriile artizanale, serviciile, comerțul, etc.).

Tot un efect economic al dezvoltarii turismului este infrastructura edilitara si de servicii a localitaților turistice, ce tinde să se dezvolte cât mai mult. Alte doua ramuri ce au de câstigat prin dezvoltarea turismului sunt sectorul imobiliar si sectorul transporturilor.

De asemenea, activitatea turistică poate să rezolve unele dintre problemele economice ale populației rurale. Având urmatoarele rezultate: stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă; diversificarea modului de utilizare a forței de muncă; pluriactivitatea; promovarea si dezvoltarea serviciilor; promovarea si susținerea artei populare si a industriei artizanale locale; realizarea patrimoniului edilitar.

Turismul este o piața in plină dezvoltare, cu atât mai mult in România, unde abia a început sa prindă avânt. Asta face sa fie loc pentru toți, dar sa se caute cei mai buni. Turismul are caracterul unei ramuri de sinteza si interferența ce sugerează varietatea legăturilor dintre turism si celelalte parți componente ale economiei. Pentru desfașurarea unei activitați turistice satisfăcătoare sunt necesare contribuțiile altor ramuri, cum ar fi: industria alimentară, cultura, agricultura, transporturile, arta, telecomunicațiile, construcțiile, etc. La rândul sau turismul contribuie la dezvoltarea sanatații, educației, învățământului si comerțului.

În concluzie, toate acestea demonstrează poziția turismului si rolul său in procesul dezvoltării economice si sociale. Turismul contribuind la asigurarea unei circulații bănești echilibrate.

CONCEPTUL DE TURISM

Știința Turismului este o știință pluridisciplinară, la fel ca si geografia, ce se ocupă de problematicile fenomenului turistic cum ar fi: motivațiile excursioniștilor si turiștilor, măsurarea fluxurilor emițatoare si receptoare, emiterea de strategii turistice, studiul sezonalitații turismului, evaluarea concentrărilor industriilor turistice, etc.

Turismul reprezintă prin esența lui un fenomen geografic, care se desfasoară sub toate formele sale, in mediul geografic, de asemenea el este influențat de o mulțime de factori geografici, economici, naturali si sociali ai acestuia. Turismul exprimă o activitate complexă ce presupune deplasarea calatoria, șederea de la câteva ore la mai multe zile si realizarea într-un anumit spațiu, într-o regiune sau pe un traseu a unui scop precum odihna, recreerea, tratamente balneare, activitați științifice sau de afaceri, etc.

Turismul a început să se cristalizeze în a doua jumătate a secolului XIX-lea, etimologic, cuvântul « turism » provine din termenii englezi « tour » (călătorie) sau « to make a tour » (a călatori, a face o calatorie). În Europa cuvântul a fost preluat din frantuzescul « tour », termen derivat la rândul lui din grecescul « tournos », ori cele doua semnificații latine: « tornus » (mișcare circulara care nu implică schimbarea rezidenței) și « tornare » (a se întoarce). Termenul francez « tour » (călătorie in circuit) constituie baza cuvintelor « tourisme » – la francezi, « tourismo » – la italieni, « tourism » – la englezi, « tourismus » – la germani și « turism » – la români. După 1960, creșterea fenomenului reprezentat de turism este caractreizat de către numeroși autori, ca fiind « proces specific lumii moderne ». De asemenea turismul este apreciat, in primul rând, drept « o forma de recreere alături de alte activitați si formule de petrecere a timpului liber » (- J. Ch. Holloway, 1994).

Dicționarul Enciclopedic Român (1966, volumul IV) recomandă urmatoarea definiție pentru turism: « Activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu ajutorul diferitelor mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizionarea regiunilor pitorești, a localitaților, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc. ».

Dicționarul Turistic Internațional (1980) susține ca « turismul se distinge de călătorie prin faptul că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de alta parte, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale ».

O altă definiție care ne atrage atenția prezinta turismul ca un « ansamblu de măsuri puse in aplicare pentru organizarea și desfașurarea unor călătorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societațti sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turiștilor » (Dictionnaire touristique international, 1969).

Turismul a devenit într-un mod surprinzător un fenomen de civilizație. El a luat proporții în ultimul timp ce l-a făcut sa treacă dintr-un plan limitat al unei placeri distinse la un plan comun al vieții economice si sociale. Pe plan social, turismul se desfașoara ca mijloc activ de educare, având un rol extrem de important in valorificarea timpului liber al omenirii și reprezintă, de altfel, una dintre principalele destinații ale timpului liber din week-end-uri si vacanțe.

Turismul a căpatat de-a lungul timpului o sumedenie de tipuri și forme (turism cultural, turism montan, turism de afaceri, etc,), toate acestea au luat naștere având anumite scopuri (de recreere, de odihnă, de cunoastere, etc,), astfel de exemplu a luat naștere ca o reacție la tot ceea ce înseamnă stres urban si viața rutiniera in orașele industriale, acea formă de turism ce pune accent pe petrecerea timpului liber in zone rurale, unde activitațiile dominante sunt cele agrare și forestiere tradiționale.

Turistul reprezintă persoana ce se deplasează către un loc aflat in afara reședinței sale obișnuite pentru o perioadă specificată de timp si al carui scop principal de a călătorii este unul cu totul diferit decât exercitarea unei activități remunerate pe toată perioada vizitei. Fiecare turist se diferențiază prin scopul călătoriei lui, însă în esență toți turiști îndeplinesc aceeiași pași: deplasarea de la locuința zilnică, staționarea pentru câteva ore sau mai multe zile într-un anumit spațiu turistic și bineînteles scopul călătoriei bine definit.

Se deosebesc trei tipuri de turiști:

pseudoturiștii – reperzintă acei turiști ocazionali care au scopuri diferite de călătorie: oamenii de știință, sportivi, oamenii de afaceri, artiștii, care își folosesc timpul liber vizitând unele atracții turistice ân drumul pe care îl parcurg.

călător în transit – definit de IUOTO ca fiind « acel individ care trece printr-o țară fară a se opri, indiferent de timpul pe care il petrece in țara respectivă » ori « acel individ care călătorește printr-o țară în mai puțin de 24 de ore ». Acest lucru ajută la diferențierea călătorilor în « turiști » și « excursioniști », in sensul că turistul reprezintă vizitatorul de cel puțin o zi care solicită cazare peste noapte si excursionistul ce reprezintă vizitatorul de mai puțin de 24 de ore si care nu presupune cazare peste noapte.

excursionist internațional – reprezintă acea categorie de turiști ce include și studenții aflați pe teritoriul altor țari, la studii.

În concluzie, turismul este o latură a sectorului terțiar al economiei care are drept scop desfășurarea si organizarea călătoriilor de agrement, de recreere sau de deplasare a persoanelor la reuniuni și congrese. El include toate activitațile care nu pot lipsi satisfacerii nevoilor de consum de bunuri și servicii ale turiștilor pe toată durata călătoriilor sau sejururilor petrecute în afara reședințelor obișnuite ce au ca scop afaceri, loisir sau alte motive. Deci, turismul nu se poate realiza fară turiști si fară motivația acestora.

PREMISE SI MOTIVAȚII ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

România a fost in anii 1970-1980 una dintre cele mai căutate destinații turistice din Europa, însă acest lucru a fost erodat treptat din cauza bazei materiale învechite, a serviciilor de proastă calitate si a neadaptării produselor turistice la cerințele diferite ale turiștilor. Motivația principală a unui turist este să facă sau sa vadă cea ce nu poate face sau vedea in locul de unde provine. Astfel pentru a fi atractivă o zonă sau o țară ar trebui valorificate exact acele valori inedite ce o fac specială, ce vor determina turiștii să meargă acolo.

Județul Hunedoara (fig. 1.1) este situat in partea central-vestică a României și în partea de sud-vest a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Mureșului, la contactul dintre Carpații Occidentali (Munții Gaina și Metaliferi) si Carpații Meridionali (Munții Retezatului, Țarcului, Vulcan și Șureanului, la sud de Valea Mureșului si Munții Poiana Rusca, la nord de raul Mureș).

Fig. 1.1 – Harta județului Hunedoara

Sursa: http://pe-harta.ro/judete/Hunedoara.jpg

Județul Hunedoara are un potențial ridicat de dezvoltare a turismului, având multiple obiective turistice atât naturale cât si antropice, folclorul, tradițiile, gastronomia, numeroasele mânăstiri și biserici, stațiunile balneo-climaterice și rezervațiile naturale fiind valorificate adecvat ar reprezenta o importanța sursă de dezvoltare turistică a zonei.

Însă, pentru județul Hunedoara, turismul reprezintă, un sector economic neexploatat inca suficient, dar care poate deveni o atracție atât pentru turiștii străini cât și pentru investitori dacă va fi promovat corespunzător.

Principalele motivații ale dezvoltării turismului in acest județ sunt frumusețea și pitorescul peisajului, variatele resure ale solului și subsolului, existența potențialului cultural-religios ca resursă turistică, tradițiile și obiceiurile regiunii, zonele montane perfecte pentru drumeții și ecoturism, ariile protejate cu păduri întinse, dar si moștenirea istorică și culturală. Istoria acestei regiuni este extrem de bogată în evenimente, încă din paleoliticul mijlociu există numeroase dovezi ale asezărilor umane, purtând amprenta geto-dacilor si apoi a civilizației daco-romane. Teritoriul județului Hunedoara reprezintă un tărâm sacru al istoriei României. Tot aici se afla capitala statului Dacia, condusă de Burebista și Decebal, și anume Cetatea Sarmizegetusa precum și Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Toate vestigiile istorice din intreaga regiune a județului sporesc potențialul turistic al județului Hunedoara, judet aflat în continuă expansiune.

Turismul, o activitate atât de îndrăgită de hunedoreni și cu permanente posibilități de dezvoltare, a înregistrat o creștere semnificativă de la an la an, luând caracter de masă. Mulțulmită reliefului său variat, frumuseții peisajului natural, stațiunilor de munte și balneare, datorită itinerariilor prin ținuturi pitorești, orașele sale în plină transformare, județul Hunedoara oferă turistului, în orice anotimp, o mulțime de atracții și posibilitați de odihnă și cunoaștere a pământului patriei.

Cererea turistică în județul Hunedoara

Cererea turistică formează împreună cu oferta turistică, piața turistică (Stăncioiu, 1999). Cererea turistică reprezintă toate acele persoane care se deplasează periodic în afara reședinței lor stabile, pentru a consuma o varietate de servicii si produse turistice, ]n vederea satisfacerii propriilor necesitați recreative.

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE TURIȘTI ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

În graficul liniar de mai sus (fig.2.1), este expusă situația din ultimii 10 ani, în ceea ce privește evoluția numărului de turiști sosiți și înnoptările acestora la nivelul județului Hunedoara. Dupa cum se poate observa atât sosirile cât și înnoptările urmăresc același curs, până în 2006 se constată o oarecare constanță, urmând o creștere serioasă în cazul înnoptărilor, apoi spre sfârșitul anului 2008 se înregistrează o scădere considerabilă a numărului de turiști sosiți și numărul înnoptărilor acestora. Un lucru îmbucurător este faptul că din anul 2013 începe o nouă creștere a numărului de turiști, ceea ce ne conferă o oarecare siguranța din punct de vedere economic.

În concluzie, evoluția sosirilor si înnoptărilor a ținut cont și de criza economică, iar creșterea din ultima perioadă se datoreaza în principal creșterii interesului pentru turism și recreere a turiștilor interni.

Fig. 2.1. Evoluția sosirilor în județul Hunedoara (2001-2014)

Sursa: preluare date INSSE.ro

În graficul prezentat mai sus (fig 2.1), este exprimată evoluția numărului de sosiri la nivelul județului Hunedoara, pe parcursul a 13 ani. Dupa cum se poate observa, situația este oarecum constantă până în primii ani aflați în studiu, cu mici oscilații, înregistrându-se o scădere ușoară spre sfârșitul anului 2006. Anul 2007 marchează un număr foarte mare de sosiri (aproximativ 109100 sosiri), situația înrăutațindu-se până în anul 2012, când sosesc doar 36540 de turiști în județul Hunedoara, apoi urmează o creștere continua ajungând la 110536 de sosiri în anul 2014.

În concluzie, sosirile turiștilor în județul Hunedoara sunt în creștere, deși au suportat și unele modificări, fapt ce va ajuta la o dezvoltare economică mai eficientă a județului. Pentru a susține o constanță în creșterea sosirilor, este necesară o promovare cât mai “agresivă” a județului, astfel încât atracțiile turistice, atât de representative ale regiunii, să fie cunoscute publicului larg, atât românilor cât mai ales străinilor.

Fig 2.3. Sosiri anuale ale turiștilor interni ai județului Hunedoara (2010-2014)

Sursa: preluare date INSSE (2015)

În ceea ce privește proveniența turiștilorjudețul Hunedoara, în intervalul 2010-2014, se remarcă predominarea turiștilor interni. S-a înregistrat o creștere importantă a numărului turiștilor interni, de la 62.568 de persoane în anul 2010, la un vârf ce atingea în anul 2014 numărul de 100.751 de turiști interni (Fig. ), ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ …% Ceea ce putem concluziona este că, situația este îmbucurătoare și se preconizează o evoluție în plină ascensiune.

În graficul de mai jos (fig.2.4.) este prezentată situația sosirilor turiștilor străini la nivelul județului Hunedoara. Diferențele numerice ale turiștilor nu sunt mari, oscilând în jurul valorii de 9000 – de la 9375 de turiști străini sosiți în anul 2010, valorile sunt în scădere până în anul 2012, unde se ajunge la aproximativ 9000 de turiști străini, urmând o creștere până la 9670 de turiști în anul 2014.

În concluzie, ultimii ani au marcat o evoluție pozitivă atât în cazul turiștilor interni cât și al celor externi, acest fapt datorându-se în ceea mai mare parte, probabil, dezvoltării infrastructurii turistice ce a început să ia amploare.

Fig.2.4. Sosirile turiștilor externi în județul Hunedoara (2010-2014)

Sursa: preluare dateINSSE 2015

2.2 ÎNNOPTĂRILE TURIȘTILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

Înnoptarea turistică reprezintă conform Dicționarului de terminologie turistică, intervalul de 24h, începand cu ora hotelieră, când individul este înregistrat în evidența instituției de cazare turistică și beneficiază de găzduire contra cost. Sunt luate în considerare și înnoptările aferente paturilor cerute suplimentar.

În graficul din fig.2.5, sunt prezentate numărul înnoptărilor turiștilor la nivelul județului Hunedoara, în ultimii paisprezece ani. În perioada analizată, înnoptările oscilează în jurul valorii de 250.000. Anul cu cele mai multe înnoptări este 2001, având în jur de 350.000 de înnoptări, iar cele mai puține înnoptări au fost înregistrate în 2010 (cauza fiind cel mai probabil criza economică) cu circa 220.000 înnoptări, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ …% în doar 10 ani Evoluția înnoptărilor este oscilatorie, însă în ultimii patru ani se observă o creștere ușoară, fiind urmată de o un număr mai mare de înnoptări, de la un an la altul, și anume din anul 2013 în anul 2014.

Fig.2.5. Evoluția înnoptărilor turiștilor la nivelul județului Hunedoara (2000-2014)

Sursa: preluare date INSSE (2015)

În concluzie, numărul de înnoptări este în continuă creștere în județul Hunedoara, motiv pentru care probabil va crește și durata medie a sejurului, iar economia sectorului terțiat din care face parte și turismul va cunoaște o dezvoltare satisfăcătoare, însă asta doar dacă se va investi în turism la nivelul întregului județ.

În ceea ce privește înnoptările turiștilor pe tipuri de structuri în județul Hunedoara în anul 2014 (Tabelul 2.1 ), cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (216220 adică 79 de procente), iar cele mai puține înnoptari s-au făcut în cabanele turistice (3868 asta însemnând 1 procent).

În concluzie, numai in anul 2014, au fost însumate 272133 înnoptări, motiv pentru care considerăm că turismul din respectivul județ este în plină ascensiune. Dacă se va promova suficient turismul acestei zone, înnoptările nu vor înceta să crească.

Tabel 2.1. Înnoptarile turistilor pe tipuri de structuri in judetul Hunedoara (anul 2014)

Tabel 2.2. (Sursa: preluare date INSSE, 2015)

În tabelul următor (tablel 2.2), sunt prezentate structurile de cazare și durata medie a sejurului în anul 2014 pentru județul Hunedoara. Per total, în acel an durata medie a sejurului a înregistrat 2,5 zile, turiștii au ocupat cele mai puține zile în pensiunea turistică, cu o durată medie a sejurului de 1,5 zile, iar cele mai multe zile ocupate de turiști au fost înregistrate în taberele de elevi și preșcolari, formând o durată medie a sejurului de aproximativ 3 zile.

Tabel 2.2.Durata medie a sejurului in județul Hunedoara pe tipuri de structuri (2014)

Sursa: prelucrare date INSSE 2015

În concluzie, unitațile de cazare favorizate de turiști, in județul Hunedoara, rămân hotelurile, taberele de elevi și preșcolari, motelurile și pensiunile agroturistice. Pentru a ajuta creșterea duratei medii a sejurului se încurajează oferirea de anumite discount-uri pentru turiștii interni dar și străini.

2.3 DURATA MEDIE A SEJURULUI ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

Durata medie a sejurului reprezintă raportul dinte sosirile și înnoptările turiștilor, într-o anumită regiune sau într-o unitate de cazare, el reprezentând câte zile staționează un turist în acel loc. În județul Hunedoara, durata medie a sejurului din ultimii 14 ani a înregistrat aproximativ 3 zile, motiv pentru care această zonă a țării noastre este una considerată într-adevăr atractivă.

În graficul simplu, de la figura 2.4, sunt reprezentate duratele medii ale sejurului pentru județul Hunedoara din anul 2001 până în 2014. Doar în anii 2001, 2003, 2005, 2010 și 2012 durata medie a sejurului depașește 3 zile, în rest ea este situată sub 3 zile.

Fig.2.6. Durata medie a sejurului in județul Hunedoara (2001-2014)

Sursa : prelucrare date INSSE 2015

Cea mai mare durată medie a sejurului a fost înregistrată în anul 2012 cu 6,3 zile, urmând o scădere drastică, până la 2,7 zile in 2013 și ajungând la 2,5 zile în anul 2014, aceasta fiind cea mai mică valoare consemnată în cei 13 ani aflați în studiu.

În concluzie, deși situația duratei medii a sejurului este una fluctuantă de la an la an, ultimii ani demonstrează o problemă cu care se confruntă turismul județului Hunedoara. Din păcate, dacă nu se ia atitudine, împrejurările ar putea avea consecințe.

2.4 PRINCIPALELE DESTINAȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

Din fericire în județul Hunedoara dispune de o varietate de obiective turistice. Atât potențialul natural cât și cel antropic sunt o sursă de turiști, neepuizabilă. Cadrul natural pitoresc și nepoluat, viața istorică și culturală, particularitătile microclimatice și deasemenea punctele de interes turistic oferă oamenilor, din țara și din exterior, numeroase posibilități de relaxare.

Fig. 2.7. Castelul Corvinilor

Printre cele mai importante obiective turistice se numară: peisajul montan, peisajul carstic, lacurile și cascadele, monumentele istorice (Cetatea Devei, Castelul Corvinilor (fig. 2.7), Sarmizegetusa, Subcetate, etc.), monumente de arhitectură (Magna Curia, Santamarie Orlea, Biserica de la Densuș, Strei, Gurasada, Prislop, etc.), muzee (Muzeul județean de arheologie, istorie și științe ale naturii din Deva, Muzeul de artă medievală de la Hunedoara, Muzeul mineritului Petroșani, Muzeul aurului de la Brad și numeroase muzee sătești, monumente și statui închinate unor oameni importanți (fig. 2.8.) sau evenimente inedite, precum și unele zone etnografice (zona etnografică a pădurenilor, a momârlanilor, a moților zărăndeni și zona etnografică a Țării Hațegului). Ca destinatii turistice pentru judetul Hunedoara, remarcam : Statiuniile montane de la Rausor, Straja si Parang, municipiul deva si orasul Hunedoara, parcurile naturale, precum si statiunile balneoclimaterice.

Geoagiu-Băi reprezintă o stațiune balneoclimaterică, aflată într-o regiune deluroasă, la o înalțime de 350 m. Apele minerale alcaline, ușor sulfuroase, mezotermale și termale (29 – 32 grade C) sunt atracția principală a stațiunii.

Călan-Băi. Apele curative, ale băilor, au fost utilizare încă din antichitate de către ocupația romană, așezarea numindu-se, pe atunci, Idata. În prezent se mai poate observa un bazin roman, săpat în stâncă, având urmatoarele dimensiuni, lungimea aproximativ de 14,2 m, iar lațimea de 7,5 m si adâncimea de 4 m. Apa termo-minerală este utilizată la o temperatură cuprinsă între 27 – 29 grade Celsius. Izvoarele termale având o apă bicarbonată, clorurată, calcică, sodică, magneziană cu o culoare galben roșiatică, indică un conținut ridicat de fier.

Fig. 2 .8. Statuia lui Mihai Eminescu din parcul Cetate

Obiectivele turistice din județ sunt, și au fost întotdeauna utilizate cu scop educativ și instructiv. Multe dintre aceste atracții turistice pot fi introduse în anumite circuite turistice, atât pentru județul Hunedoara, cât și la nivel național.

3.Oferta turistică în județul Hunedoara

3.1 CARACTERISTICILE OFERTEI TURISTICE

Oferta turistică poate fi definită prin bunurile finale create de sectorul turistic și valoarea serviciilor pe timpul unei perioade determinate, de regulă un an. Oferta turistică reprezintă totalitatea atracțiilor care ajută la motivarea turștilor pentru a fi vizitate, aceasta nu se limitează doar la elementele cdrului natural și antropic, ci are în componența și mijloacele de producție a serviciilor turistice, baza materială și forța de muncă necesară. Oferta turistică are în alcătuire conform Candea, Erdeli, Peptenatu, Simion, 2003, p. 64:

potențialul turistic (atracțiile naturale și antropice) situat într-o zonă geografică, cu o anumită structură, capacitate și valoare;

forța de muncă, care fixează valoarea producției prin structură, număr, nivel de pregătire;

baza materială specifică (mijloace de cazare, de agrement și alimentație) și infrastructură generală ;

serviciile – modul în care se prezintă produsele turistice, turiștilor.

După cum ne dăm seama din definiție, oferta turistică are un caracter complex și eterogen fiind compusă din mai multe elemente. Complexitatea ofertei turistice este dată și de numărul mare de prestatori ai produselor turistice.

O altă caracteristică a ofertei turistice, foarte importantă în realizarea actului turistic, o reprezintă rigiditatea acestuia. Această particularitate este rezultatul inadaptabilității la schimbările atât calitative cât și cantitative ale cererii turistice.

Imposibilitatea deplasării turistice, ce presupune mișcarea consumatorului și nu a produsului turistic, reprezintă o altă caracteristică a ofertei turistice. Un alt aspect important îl constituie nestocabilitatea ofertei turistice – o dată neconsumată, ea se pierde – fapt ce presupune cheltuieli adiționale pentru prestatorii economici ofertanți în sensul promovării produselor turistice și ajustarea acestora la modificările intervenite în structura cererii.

De asemenea, oferta turistică este dependentă de numărul și structura forței de muncă și de echipamentele turistice. În sensul că investițiile, atât materiale cât și umane, din industria turistică sunt foarte scumpe, motiv pentru care substituirea rapidă a acestora în favoarea dinamicii cererii turistice este irealizabilă.

Din analiza caracteristicilor ofertei putem observa cum neconcordanta în spațiu și timp a cererii turistice cu oferta turistică poate cauza unele rezultate sociale și economice de mare întindere ce se concretizeaza în :

insatisfacerea turiștilor ;

neutilizarea echipamentelor turistice;

prelungirea duratei de amortizare a acestuia.

Însa, organizatorii și prestatorii de servicii turistice pot profita de o altă caracteristică a ofertei turistice și anume posibilitatea înlocuirii unui tip de ofertă cu altul, și astfel satisfac alternative de consum variate.

3.2 RESURSELE TURISTICE ALE JUDEȚULUI HUNEDOARA

Situat intr-o regiune cu obiective turistice excepționale care pot satisface toate cerințele unui turist pasionat atât de frumusețile reliefului, de amprenta trecutului, de pitorescul portului cât și de mareția prezentului, județul Hunedoara, cu întreaga sa întindere, permite crearea a numeroase trasee cu variate obiective turistice. Județul Hunedoara este captivant datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, dar și de impunătoarele clădiri ale prezentului. Numeroasele biserici vechi (Densuș, Strei, Gurasada, Sântămarie – Orlea, etc.) , mărturiile istorice ale răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan, case memoriale, castele, muzee, precum și numeroasele bogații ale naturii, peisaje, rezervații și monumente naturale sunt doar o parte din frumusețea acestui județ unde urmele trecutului se îmbina perfect cu esența prezentului.

Componenta naturală a potențialului turistic este factorul principal de atractivitate pentru turism, dar nici componentele umane (antropice), ale ofertei turistice primare, nu sunt de ignorat, din contră. Potențialul turistic antropic este un sistem de obiective create de omenire în alte scopuri, însa treptat au ajuns obiective turistice, o dată cu creșterea importanței lor pentru o anumită zonă sau etapă istorică, culturală sau tehnică.

3.2.1 RESURSE TURISTICE NATURALE

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice generate de cadrul natural al unui teritoriu. Datorită diversitații reliefului, a constituției geologice variate, a climei favorabile, a hidrografiei bogate, dar și a vegetației și a faunei, județul Hunedoara este, din punct de vedere al potențialului natural, o perlă a României.

3.2.1.1 RELIEFUL

Relieful este elementul primordial în structura potențialului al oricărei regiuni, el fiind suportul solid al desfașurării tuturor activitaților turistice. Județul Hunedoara fiind preponderent un județ muntos, ne satisface privirile prin masivele muntoase înalte și mijlocii ale Carpaților Meridionali și Munților Apuseni, coline și dealuri, dar și lunca Mureșului. Dintre cele mai importante varfuri ce atrag turisti, enumeram: vf. Peleaga (2509m), vf. Retezat, vf. Bucura (foto.), vf.Straja (1868m), vf. Parangu Mare (2519m), vf Sureanu (2059m).

Relieful este elementul primordial în structura potențialului al oricărei regiuni, el fiind suportul solid al desfașurării tuturor activitaților turistice. Județul Hunedoara fiind preponderent un județ muntos, ne satisface privirile prin masivele muntoase înalte și mijlocii ale Carpaților Meridionali, coline și dealuri, dar și lunca Mureșului. Mediul geografic se diferențiaza în câteva regiuni de peisaj al zonelor de interes turistic. Peisajul montan fiind cel dominant, se desparte în peisajul alpin (zonele înalte ale Retezatului (fig. 3.1), Godeanului, Parângului, Vârful Petreanu din Țarcu și în Șuruianu); peisajul montan cu pădure; peisajul de munți mici; peisajul Munților Poiana Ruscă. Pe toată aria județului Hunedoara există doar 2 parcuri naționale, un parc natural, 42 de rezervații naturale și monumente ale naturii de interes național.

Fig. Cadrul natural in judetul Hunedoara

Sursa: Creste și vârfuri montane.

Dintre cele mai importante creste si varfuri montane de pe teritoriul judetului Hunedoara se disting: in Muntii Retezat (foto.3.1.) vf. Peleaga (2509m), vf. Retezat (2482m); in muntii Parang vf. Parangul Mare(2519m), vf. Straja (1868m) in muntii Valcan, vf. Sureanu (2059m) in muntii Sureanu, iar in muntii Tarcu vf. Pietrii (2192m), toate aceste varfuri atrag anual o multime de turisti interni dar si straini. De-a lungul timpului, in aceste masive montane au fost infintate diferite trasee turistice, cu diferite grade de dificultate.

Foto. 3.1. Muntii Retezat cu vârfurile Peleaga, Bucura și Retezat (de la stânga la dreapta)

Sursa: Mitroi Răzvan

Traseele usoare sunt cele care dureaza maxim doua, trei ore, cele mai importante de acest tip sunt cele din Parcul National Retezat: Rausor- Saua Ciurila-Cabana Pietrele (2-3 ore); Lacul Bucura- Vf. Peleaga (2 ore); Cabana Pietrele-Saua Lolaia-Complex Rausor (2 ore); etc.

Traseele de lunga durata, sunt de asemenea si cele care prezinta un grad de dificultate mai inalt, dintre acestea amintim: Baleia-Saua Gorova- Culmea Lancita-Saua Varful Mare- lacul Gales-Cabana Pietrele (12 ore); Cabana Pietrele-Cabana Gentiana-Curmatura Bucurii- lacul Bucura- Varful Peleaga (6 ore); Gura Apei- Valea Lapusnicu Mare- Saua Plaiu Mic- Cabana (8-9 ore); Lacul Bucura – Tăul Porții – Tăul Agățat – Lacul Viorica – Lacul Bucura (3-4 ore); – Lacul Bucura – Tăul Agățat – Șaua Judele – Vârful Slăvei – Șaua Slavei – Lacul Lia – Lacul Bucura (4-5ore); Luncani-Pestera Cioclovina-Pestera Ponorici-Cheile Sura Mare-Ohaba Ponor. Iubitorii de drumetii se pot bucura de gama variata de trasee, acestea din urma fiind doar o parte din traseele marcate deschise publicului larg.

Peisajul de dealuri din Munții Poiana Ruscă și Țara Hațegului, dealurile Hunedoarei și Cernei, precum și sudul Munților Metaliferi și Zarand sunt deasemenea zone de interes turistic.

Alte zone naturale importante pentru turiști prezintă peisajul de depresiune, peisajul montan vulcanic (dealul Cetăii Deva (foto. 3.2), măgurile Devei, Drumul Vulcanilor, etc.), peisajul carstic (doline, peșteri, pèreți, chei, etc.) și peisajul de relief glaciar (bine reprezentat în Parâng, Godeanu și Retezat).

Relieful volcanic

Dealul Cetații Deva (foto 3.2) reprezintă o arie naturală protejată de tip mixt, amplasată pe teritoriul administrativ al municipiului Deva, cu o suprafață de 30 ha care pe langă rolul imortant ce l-a avut în istorie (prezența cetații medievale), el este o atracție turistică prin conul vulcanic format din andezite și vegetația de interes fitogeografic.

Măgura Uroiului este o rezervația naturală cu o suprafața de 10 ha amplasată pe teritoriul orașului Simeria. Este compusă din andezite cuarțifere și coloane explozive de brecii formate în urma activității vulcanice neogene. Dealul Uroiu este cunoscut și locuit încă din epoca bronzului, iar priveliștea din vârful acestuia este neprețuită. Uroiu constituie pentru localnicii Simeriei cea mai ușoara și atragătoare excursie.

Drumul vulcanilor pornește din centrul localității Densuș și parcurge trei kilometri apoi se desparte în două trasee secundare. De-a lungul acestui drum putem vedea câteva elemente unice în România, cum sunt “pietrele care fierb” sau bombe vulcanice „false”. Regiunea vulcanică Densuș-Ștei este încântatoare și surprinzătoare. Falezele ei sunt o dovadă a multiplelor erupții, iar uneori în pereții acestor faleze vulcanice se observă minerale colorate și bombe vulcanice. Vulcanii din Țara Hațegului s-au stins cu mult timp in urma.

Relieful carstic

Podul natural de la Grohot reprezintă un monument al naturii, aflat într-o rezervație naturală geologică. Este protejat datorită atât elementelor naturale specifice cât și vegetației prezente în acea zonă (situată pe un substrat calcaros cu un complex de plante caracteristice regiunii submediteraneene). Acest pod este un exemplar rar la noi în țară.

Calcarele de la Boiu de Sus este o arie naturală protejată de tip mixt amplasată în partea de nord-vest a județului Hunedoara cu o suprafată de 50 ha. Este dispusă simetric peste o regiune calcaroasă, situată în Munții Metaliferi, aproape de defileul Mureșului. În această rezervație se întalnesc 27 de peșteri, printre indivizii faunei ocrotite se numară liliecii, vegetația termofilă, dar și o serie de reptile caracteristice zonei submediteraneene.

Peștera Bolii este o străpungere naturală și este accesibilă pe toată lungimea ei de 455 m. Este situată la o altitudine de 720 m în fața Dealului Cetății și are o adâncime de 3 m. Ea a fost amenajată prin anii 1960, însa din cauza trecerii timpului peștera a fost abandonată până de curând, ea fiind deschisă din nou publicului. Prin ea trece pârâul Galbena, iar aici au fost întalnite două specii de lilieci.

Peștera Cioclovina se află în Parcul Natural Gradiștea Muncelului-Cioclovina și este una dintre cele mai importante rezervații speologice ale României. Ea reprezintă o suprafață naturală protejată de lege, având ca scop principal protejarea habitatelor naturale din această zonă, dar și a peisajelor naturale impunătoare oferite de relieful carstic dezvoltat aici. Peștera Cioclovina este cea mai mare și mai spectaculoasă din această zonă, lungimea ei este de 430m, cu o topografie destul de complicată, având multe încăperi și coridoare. O descoperire impresionanta a fost un depozit de obiecte din bronz și chihlimbar, având o vechime de aproape 2500 de ani.

Peștera Zeicului se află în Munții Retezat și reprezintă o zonă naturală protejată, de interes național. Se spune că ea a fost ascunzătoarea unor haiduci. În interiorul acesteia se află o stalactită de peste 12 m înalțime, una dintre cele mai mari din țara.

Peștera Bordul Mare se află la marginea satului Ohaba-Ponorași este foarte importantă din punct de vedere arheologic, aici au fost descoperite de-a lungul timpului o serie de oseminte ce datează înca din Paleoliticul mijlociu.

Peștera Cizmei se află în Cheile Ribicioarei, reprezentând un monument al naturii datorită faptului că în interiorul ei au fost descoperite desene rupestre din perioada neolitică și de asemenea au fost găsite oseminte ale "ursului de peștera" în sala de la baza cavernamentului.

Peștera Șura Mare se află pe teritoriul satului Ohaba-Ponor, cu o lungime de aproximativ 4500m situată la o altitudine de 460m, intrarea se face printr-un portal imens (37 m înălțime și 12 m lățime), galeria principală dispune de 2-3 m lățime și 30 m înălțime și este traversată de râul Ohaba, ce formează o mulțime de cascade și un lac interior (Dorna Mare – cu o adâncime de 1,8-3m), apoi este captat de râul Strei. Aici a fost descoperit cel mai mic exemplar de liliac de pe întregul continent și de asemenea cea de-a doua colonie de lilieci ca mărime din România.

Peștera cu corali este situată în Munții Vâlcan, a fost descoperită în anul 1970 și face parte din rezervația speologică cu același nume, fiind închisă publicului. Peștera este unică pe teritoriul țării noastre, întinzându-se pe o lungime de doar 83m la o altitudine de 1000m, ea conține mai multe formațiuni coraloide, stalactite, cruste și draperii. Din păcate peștera se află într-o stare deteriorată, iar multe dintre elementele ei au avut de suferit în urma inconștienței turiștilor.

Peștera Tecuri se află pe malul stâng al râului Strei în Parcul Natural Gradiștea Muncelului-Cioclovina, la o altitudine de 920m , cu o lungime de circa 500m. Ea este celebră datorită impresionantelor formați stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici situându-se una dintre cele mai frumoase stalagmite din peșterile României, cu o înaltime de 7 m.

Cascadele, bulboanele, repezișurile sunt de o frumusețe inconfundabilă și dau un aspect deosebit cursurilor de ape și peisajului.

Cascada Lolaia reprezintă una dintre frumoasele atracții naturale din regiunea Munților Retezat. Aceasta se află în partea nordică a Parcului Național Retezat, la o înaltime ce măsoară circa 1050 metri. Cascada a luat viată pe râul Lolaia, un afluent al Jiului de Est,îmbogătind astfel peisajul sălbatic de munte. Cascada este o destinație turistică pentru toate tipurile de turiști, mai ales acum cand poteca spre căderea spectaculoasă de apa, a fost amenajată cu trepte și balustrade din lemn, dar traseul rămâne totuși greu de parcurs din cauza pantei înclinate.

Cascada Clocota se află pe râul cu același nume, în partea sud-estică a stațiunii Geoagiu-Băi. Cascada are o o altitudine de aproape 20 de metri și s-a format într-o treaptă abruptă a reliefului, deși nu are dimensiuni mari, ea impresionează prin căderea spectaculoasă de apă, dar și prin amplasament. Peste depunerile de tufuri calcaroase, s-au dezvoltat mușchi și plante atârnătoare, care dau cascadei un aspect spectaculos. Cascada este deschisă tuturor turiștilor făra taxa de vizitare.

Cascada Pietrele sau cum mai este denumită de localnici Cascada Maria Magdalena se poate vedea pe valea Pietrele la înaltimea de 1450 m. Deși căderea de apă este de mici dimensiuni, farmecul ei aparte te introduce într-o lume de poveste.

Cascada Ciomfu ia naștere după ce pârâul Ciumfu, coboră cu apele a trei lacuri: Custura Mare, Custura Mică și Ciumfu Mare, și astfel se formează una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din Retezat. Înălțimea cascadei este de aproximativ 100m, iar apele ei dau naștere râului Bărbat, un afluent important al râului Strei, care se varsă la rândul lui în Mureș.

Cheile Cernei sunt situate în Munții Poiana Ruscă pe o întindere de 2 ha. Reprezintă o formațiune geomorfologică de chei, sculptată în rocile metamorfice (șisturi cristaline) de apele Râului Cerna. Cheile au o lungime de 6.2 km, sinuoase. Înalțimile cheilor ating pe alocuri și 200 de metri altitudine și coboară în jumătatea sudică până în firul apei, fară să existe vreun drum.

Cheile Crivadiei reprezintă o arie protejată de interes național, aflată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Sunt săpate la 788 de metri înaltime, în partea sud-vestică a dealului Runcu, în Munții Șureanu și au o lungime mai mare de un kilometru, unde splendoarea peisajului uimitor se face remarcată prin flora bogată și diversificată, conservată până în prezent. Frumusețea cheilor se definește atât prin altitudinea versanților verticali, cuprinsă între 70 și 100 de metri, cât și prin marmitele (scobituri realizate prin eroziune în albia râului) ce au adâncimi mai mari de 1,5 metri în partea superioară a defileului.

Cheile Jiețului reprezintă o arie naturală a Văii Jiului, cu o arie de 10 hectare, aflată pe râul Jieț în vecinătatea orașului Petril. Cheile sunt de o frumusețe incomparabilă datorită peisajului cu pereți abrupți și stânci sălbatice ce constituie o atracție turistică atât vara, cât și iarna. Această regiune reprezintă una dintre puținele zone din țara noastră unde pot fi întâlnite peșteri virgine ori trasee montane neexplorate.

Cheile Băniței reprezintă o atracție turistică naturală deosebit de spectaculoasă situată la aproximativ 8 km nord de Petroșani pe culoarul Bănița-Merișor-Baru. Cheile sunt scurte ca lungime, având doar 200 m, însa de o frumusețe încântătoare. Aceste chei au fost săpate în calcare mezozoice de pârâul Jupâneasa.

Locuri fosilifere

Tot obiective turistice oferite de mediul geografic sunt cuiburile fosilifere (Lăpugiu de Sus, Chergheș, Buituri, Valea Sângeorgiului, etc.).

Locul fosilifer Lăpugiu de Sus este o zonă protejată de tip paleontologic aflată pe teritoriul localitații Lăpugiu de Jos din județul Hunedoara. Are o suprafață de 5 ha, unde, în depozitul fosilifer au fost descoperite peste 1.400 de specii fosile gasteropode, osteropode și lamelibranhiate.

Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o arie protejată din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, fiind extins pe o suprafată de 5,0 ha, amplasată în bazinul Depresiunii Hațeg, pe teritoriul localității Sântamaria-Orlea, în paleofauna reptiliană de la Sânpetru întalnim specii de dinozauri, crocodili și broaște țestoase.

Aria Naturală Protejată Dealul Colț și Dealul Zănoaga reprezintă o suprafață protejată situată pe teritotiul municipiului Deva. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 78,40 ha, fiind o regiune unde substratul andezitic al dealurilor, este acoperit de o vegetație luxuriantă, care cuprinde 533 de specii, cu un procent ridicat de exemplare sudice și endemice.

Alte regiuni naturale importante pentru turiști prezintă peisajul de depresiune, peisajul montan vulcanic (dealul Cetăii Deva (fig. 3.2), măgurile Devei, Drumul Vulcanilor, etc.), peisajul carstic (doline, peșteri, pèreți, chei, etc.) și peisajul de relief glaciar (bine reprezentat în Parâng, Godeanu și Retezat).

3.2.1.2 CLIMA – RESURSĂ TURISTICĂ

Clima județului Hunedoara se încadrează în climatul general temperat continental al țării noastre. Condițiile climatice sunt determinate, în general, de compartimentarea, etajarea, fragmentarea și orientarea reliefului. Toate elementele climatice (temperatura, precipitatiile, nebulozitatea, vântul, presiunile atmosferice, etc), fiecare în parte, constituie ambianță potrivită desfasurării unui turism de calitate, dar și o resursă importantă pentru tratamentele balneoclimaterice și climaterice.

Fig. Temperatura aerului si precipitatiile atmosferice la nivelul judetului Hunedoara

Sursa:

Județul se încadrează în două tipuri climatice : acela de climă de munte (8 luni reci și umede și 4 luni temperate în zonele înalte și cu 5 luni reci și umede și 7 luni temperate la altitudini mijlocii) și climă continentală moderată de deal (3-4 luni reci și umede și 8-9 luni temperate în restul teritoriului, cu excepția Văii Mureșului și Depresiunii Hațegului) (Ghinea, 2002, p. 672).

Temperaturile medii anuale atât de diferite dintre Lunca Mureșulu (10°C) și Munții Retezat (-2°C) duc la un constrast puternic de 12°C. De asemenea cantitatea medie anuală a precipitaților are o amplitudine valorică cuprinsă între 540 mm (Geoagiu) și peste 1400 mm pe munții înalți. Iernile sunt umede, ușor instabile, iar verile însorite și călduroase, cu un regim fluviometric echilibrat.

În munții înalți (Retezat, Parâng, Godeanu, Șureanu, Țarcu) primele înghețuri încep în jurul datei de 20 septembrie, iar zăpada cade în medie de 80 de zile pe an și persistă aproximativ 160 de zile, pe Culoarul Mureșului, lucrurile stau diferit întregistrându-se doar 20-25 zile cu ninsoare.

Vântul este un factor ce influenteazâ negativ activitațile turistice, accentuând disconfortul termic și stresul climatic cutanat.Vântul ce adie, în majoritatea timpului în județul Hunedoara, suflă în timpul verii pe direcția E-SE, iar în timpul iernii pe direcția V-NV. Pe versanții estici ai Munților Metaliferi este întalnit vântul de tip fohn, ce determină precipitații reduse.

Alături de frumusețea reliefului și de bogăția peisajului vegetal, clima recomandă județul Hunedoara ca un autentic centru turistic, relaxant și odihnitor.

3.2.1.3 POTENȚIALUL TURISTIC AL APELOR

De interes turistic este și hidrografia județului Hunedoara, reprezentând o materie primă pentru diferite forme de turism. Apa impunându-se printr-un ansamblu de forme (izvoare, rețele hidrografice, lacuri, ape subterane, etc), dar și prin valoarea peisagistică, ocupă un loc prioritar în turism.

Cel mai important râu al meleagurilor hunedorene, care curge de la est spre vest strabătând județul, este Mureșul. O mare parte a rețelei hidrografice a județului Hunedoara aparține bazinului râului Mureș, dar și al Jiului și Crișului Alb. De multe ori este exclusă atractivitatea turistică a acestor ape curgătoare, deși ele focalizează atenția populației urbane, în deosebi, prin turismul de week-end.

Tot o atracție turistică sunt și izvoarele de ape minerale, aparute în urma activităților postvulcanice, ele reprezentând cel mai important factor natural de cură din România. Dintre care, captate și valorificate sunt cele de la Boholt (ape carbo-gazoase) și Băcaia, izvoare cu ape minerale înca neexploatate se întalnesc la Banpotoc, Bobâlna (ape feruginoase), Paulis, Carpiniș, Rapoltel, Hartagan, etc.

Rezervația Boholt reprezintă o suprafață protejată de interes național, deși se întinde pe un teritoriu de mici dimensiuni, și anume de numai un hectar. Zona a fost cunoscută la început ca o rezervație pentru protecția izvoarelor de apă minerală din zonă. Însa în prezent, sursa protecției s-a restrâns doar la o porțiune mică de chei de pe Valea Teiului, cu aspect de canion, împrejmuit de vegetație forestieră, dar și cu foarte multe plante termofile, ce au crescut și s-au dezvoltat pe calcare. Apa minerală de la Boholt provine din două izvoare de mare adâncime aflate la limita de sud a Munților Apuseni cu multiple proprietăți terapeutice și curative pentru organism. Având un conținut bogat în minerale (magneziu; calciul), și reprezintă cea mai mineralizată apă din țara noastră cu o temperatură a apei de 12°C, potrivit Floca, 1965, p. 33.

Satul Băcâia a devenit cunoscut pentru izvoarele sale de apă termală feruginoasă (folosite pentru tratarea afecțiunilor reumatismale) dar și pentru apele minerale carbogazoase (utilizate în tratarea problemelor hepato-biliare și intestinale). Aceste surse de apă minerală au fost cunoscute încă de pe vremea imperiului austro-ungar, dar din păcate nu sunt amenajate corespunzător iar exploatarea lor balneară sau turistică nu a fost posibilă.

Izvoare cu un grad de salinizare important sunt valorificate în cadrul unor tratamente și recuperări la Băii Sărate. Tot izvoarele sărate formează o baltă sărata utilizată în tratarea problemelor legate de reumatism.

Izvoare cu ape termale sunt captate și folosite la Geoagiu-Băi, Călan-Băi și Vața de Jos.

Lacurile reprezintă și ele o atracție turistică remarcabilă cu numeroase posibilitați de utilizare precum odihnă, agrement, pescuit sportiv. Lacurile de doline, lacurile de luncă (pescuit), lacuri în depresiuni de Obârșie reprezintă adevarate atracții turistice ce îmbogățesc peisajul. Lacurile glaciare și de munte, fiind numeroase în Parâng, Retezat (80 de lacuri), Godeanu, Țarcu și Șuruianu, sunt foarte valoroase ca obiective turistice, de asemenea aceste lacuri alpine alimentează mulți dintre afluienții Streiului și Jiului de Est, costituind puncte de atracție de un pitoresc aparte pentru toți vizitatorii.

Lacul Cinciș este situat în centrul județului Hunedoara, la 15 km de Municipiul Hunedoara și reprezintă unul dintre cele mai mari lacuri din regiunea Transilvaniei, cu o adâncime de 48m și o suprafață de circa 200 ha. « Marea hunedorenilor », cum mai este denumit lacul Cinciș, este de fapt un lac de acumulare pe râul Cerna. Cele mai importante atracții turistice din jurul lacului sunt pescuitul, sporturile nautice și vizitarea obiectivelor turistice din zonă.Lacul este împărțit în două zone, cea din nord este reprezentată de țărmuri cu plaje, pe când în cea din sud întalnim păduri și dealuri.

Lacul Lia se află în Munții Retezat (Carpații Meridionali, România), la o înaltime de 1910 m și este un lac de tip glaciar. Lacul se întinde pe 13.300 m2 și are o adâncimea maximă de 4,30 m. Este alimentat de izvoarele ce se scurg din șirul de lacuri ale Zănoagei și ale Căldării Bucura. Lacul este împânzit de zeci de famili de păstrăv de munte.

Lacul Bucura este un lac situat în Munții Retezat, fiind cel mai mare lac glaciar din România. Aflandu-se chiar sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei la o altitudine de 2040m, cu o suprafată de 8,90 ha si o adâncimea maximă a apei de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului este populată de păstravi autohtoni.

Lacul ascuns (Tăul ascuns) este un lac glaciar aflat în Munții Retezat, așezat la N de Slaveiul Mare – Vf. Judele. Lacul este situat la o țnaltime de 2180m, pe o suprafața de 0,40ha și cu o adâncime de 1,7m.

Lacul Zănoaga se află în Parcul Național Retezat și este cel mai adânc lac glaciar din România, dar și lacul cu cel mai mare volum de apa. Este situat la o altitudine de 2.010 m, cu o adâncime de 29m și o suprafață de 6ha. Lacul Zănoaga a fost populat artificial cu păstrăvi.

3.2.1.4 INVELIȘUL BIOGEOGRAFIC ȘI ROLUL LUI PENTRU TURISM

Având un relief atât de divers, văi, dealuri, munți, râuri și un climat favorabil, județul Hunedoara prezintă și felurite tipuri de sol care, împreuna cu celelalte condiții naturale, explică și marea varietate a vieții vegetale și animale de pe suprafața regiunii. Mediul geografic se diferențiaza în câteva regiuni de peisaj al zonelor de interes turistic. Peisajul montan fiind cel dominant, se desparte în peisajul alpin (zonele înalte ale Retezatului ), Godeanului, Parângului, Vârful Petreanu din Țarcu și în Șureanu); peisajul montan cu pădure; peisajul de munți mici; peisajul Munților Poiana Ruscă. Întotdeauna vegetația și fauna au contribuit la îmbogațirea obiectivelor turistice. Cadrul natural a creat zone cu multiple posibilitați de agrement si odihnă, precum Dealul Cetații, măgurile vulcanice ale Devei, pădurea Hațegului, valea de pești, rama montană a Depresiunii Petroșani.

Fig. Vegetatia si Fauna in judetul Hunedoara

Sursa:

Pădurile în afara de importanța lor socială și științifică aduc o mare contribuție peisajului fiind importante zone vânătorești. Unele regiuni cu vegetație au fost declarate rezervații forestiere sau floristice. De existența pădurilor se leagă și viața a numeroase specii de animale și păsari (bursuci, lupi, iepuri, vulpi, căprioare, mistreți, jderi, urși, cocoșul de munte, vulturi).

Geoparcul dinozaurilor „Tara Hategului”

Parcul dendrologic se intinde pe 12ha si se afla in apfropierea orasului Hateg, cuprizand o multime de specii rare de arbori, insa atractivitatea deosebita a parcului o dau siturile cu resturi ale dinozaurilor de la sfârșitul erei mezozoice, descoperite de aproape un secol. Faunele cu dinozauri pitici din Țara Hațegului, unice în lume, au devenit destul de cunoscute la nivel international, importanta lor turistica marindu-se odata cu noile descoperiri ale cuiburilor cu ouă și embrioni de dinozauri, si a uriașei reptile zburătoare Hatzegopteryx, din grupul pterosaurilor.

Pădurea Chizid – Hunedoara (50ha) reprezintă o arie protejată de interes național fiind un important document fitogeografic referitor la etajarea forestieră și un vestigiu al varietații sistemelor ecologice inițiale. Ea are un rol deosebit de important împotriva emanaților industriei sideurgice și chimice de la Hunedoara.

Pădurea Silvuț – Hațeg (fig.3.3) reprezintă o rezervație faunistică inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, cu o suprafața de 40 ha, aflată în vecinătatea orașului Hațeg. Pădurea Slivuț reprezintă doar un rest din pădurea inițială de stejari, ce a fost defrișată din gauza extinderii activităților agricole. Începând cu anul 1958, s-a creat în această pădure o rezervație de zimbri.

Foto. .3.3. Padurea Silvuț

Rezervația de Zimbri Hațeg-Slivuț (fig.3.4) se întinde pe o suprafața de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari și brazi. Ea se mândrește a fi prima zonă din România, unde a fost adus zimbrul european. În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toată lumea, toți urmașii a doar 12 străbunici.

Foto 3.4. Rezervația de zimbri de la Hațeg

Pădurea Pojoga este o rezervație naturală situată în localitatea Zam cu o suprafața de 20 ha, unde îsi găsesc locul o mare diversitate de specii forestiere printre care, în etajul subarboretului, specia de arbust Ruscus Aculeatus, cunoscut sub numirea populară de „ghimpe”.

Pădurea Bejan este o rezervație de tip forestier, situată în apropierea municipiului Deva, ocupând o arie de 70 ha. Ea are o importantă valoare științifică, pe teritoriul acesteia coabitând 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, aceasta coabitare îndelungată ducând la hibridări, din acest motiv pădurea este considerată unicat.

Arboretul Simeria reprezintă o rezervație naturală situată pe teritoriul orașului Simeria, ea cuprinde cea mai veche și prețioasă colecție de plante exotice și originare din România, cu peste 200 de taxoni, într-un complex peisagistic impresionant. Rezervația se întinde pe o suprafață de 70 ha, aflându-se astfel pe locul trei în Europa și pe locul unsprezece în lume conform Enciclopediei Britanice.

Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei reprezintă o arie naturală protejată, înfințată în anul 2000. Aflată pe teritoriul a trei localități (Bunila, Bătrâna și Cerbal) cu o suprafată de 139 ha, conține un arboret natural neomogen din punctul de vedere al vârstei, de mari proporții și vârsta de până la 200 de ani.

Fânețele cu narcise de la Nucșoara reprezintă o arie protejată amplasată în partea sudică a județului Hunedoara cu o suprafață de 20 ha, aici întalnim vestigiul unei vechi asociații hidrofile unde apare planta endemică Peucedanum Rochelianum. Frumusețea peisagistică o conferă prezența narciselor galbene sau albe care înfloresc doua luni pe an, de asemenea zona adăpostește numeroase specii xerofile.

Mlaștina de la Peștena este o arie naturală protejată amplasată în zona satului Peșteana, pe o suprafată de aproximativ 2 ha la o altitudine de 480m, reprezentând una din cele mai sudice mlaștini oligotrofe de la noi din țara, în flora căreia au fost descoperite multe exemplare de Roua cerului (Drosera Rotundifolia) – un adevarăt relict glaciar- dar și alte numeroase plante de mlaștină.

Monumente ale naturii ocrotite sunt reprezentate de câțiva arbori seculari: gorunul uriaș de la Leauț, gorunul lui Horea, arborii de lalele (Liriodendron tulipifora) de la Simeria și castanii comestibili (castanea vesca) de la Suseni.

3.2.2 RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Județul Hunedoara are o mulțime de vestigii feudale (Cetatea Devei, Castelul Corvinilor, Subcetate, Biserica întărită Colț, etc.), însa o mare parte a turiștilor sunt atrași aici datorită culturii romane și daco-romane ce se dezvăluie la Sarmizegetusa, unde se află rămășițele capitalei Daciei romane (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) – Forul și Amfiteatrul, Palatul Augustalilor.

Monumentele de arhitectură (biserici, palate, castele, case țărănești) alcătuiesc o altă categorie de obiective turistice de pe ținuturile hunedorene.

3.2.2.1 EDIFICII ȘI ELEMENTE CU FUNCȚIE TURISTICA

Edificii istorice

Stramosii nostri au avut grija ca noi sa mostenim pe langa frumusetea unei istorii pline de evenimente si vestigiile lor pline de culoare si mister, astfel mai intalnim si astazi castele de poveste si cetati demne de adevarati razboinici. Dintre cele mai reprezentative amintim cetatile: Sarmizegetusa Regia (sec. I i. Hr), Ulpia Traiana (sec. II-III d.Hr), Costesti (sec. I I. Hr), cetatea Devei (secXIII), cetatea Orastiei (sec. XIV), cetatea Colt (sec.XIV), si castelele: Castelul corvinilor (sec. XV), castelul Josika (sec. XVI), Palatul Magna Curia (sec. XVI), castelul Kendffy (secXVIII).

Cetatea Sarmizegetusa Regia – înainte de războaiele Imperiului Roman, Cetatea a fost capitală și cel mai important centru politic și militar al statului dac. Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice la altitudinea de 1200 m. cel mai probabil Cetatea a fost ridicată în secolul III-II î. Hr. Cetatea a fost construită pe o suprafață de aproximativ 30000 metri patrați. În zona sa sacră, fortificațiă conținea cele mai mari sanctuare circulare dacice printre care și Calendarul Circular. Dintre obiectivele turistice ale Cetății reamintim: Sanctuarele de andezit, Sanctuarul mare de calcar, Discul Solar și Zidul Dacic.

Cetatea dacică de la Costești este una dintre cele șase fortărețe dace din Munții Orăștie (aparțin patrimonului mondial UNESCO). Aceasta a fost construită în secolul I î. Hr. Scopul ei principal fiind apărarea împotriva invaziei romane. Era o cetate puternică construită la 561 m altitudine, având caracter defensiv, la baza ei era o mare așezare civilă și reședința obișnuită a regilor daci. Un rol secundar al ei era acela de a proteja drumul către cetatea Sarmizegetusa Regia.

Cetatea Costești-Bildaru a fost construită în secolul I î.Hr. ca o protecție împotriva romanilor. Este cel mai puternic complex fortificat de pe culmea Bildarului (750 m), este întinsă pe o suprafață de 6000 metri patrați.

Cetatea Ardeu se află pe dealul Cetățuia și a fost construită de daci in secolul I i. Hr, deoarece aceștia aveau nevoie să controleze extragerile de aur de pe Valea Arieșului și pentru aceasta au intărit zidurile cu piatră. În prezent ruinele Cetății asteaptă să fie descoperite de arheologi.

Cetatea Ulpia Taiana Sarmizegetusa (Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) era noua capitală a Daciei romane, aflată la 40 km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Cetatea a fost întemeiată pe la 108-110 d. Hr. Obiectivele turistice ale Sarmizegetusei, scoase la suprafață prin săpături, sunt amfiteatrul, Templul zeiței Nemesis, zidurile orașului, forumul, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus și Domna, Templul Mare, Templul zeului Silvanus, Sanctuarul zeilor Aesculapius și Hygia, Capitoliul, Necropola estică și Sediul Procuratorului Financiar al Daciei Apulensis.

Cetatea Deva (fig.3.8) reprezintă una dintre cele mai frumoase fortificații medievale din Transilvania. Aceasta a fost ridicată în secolul al XIII-lea, însa amprenta locuirii este mult mai veche chiar din epoca bronzului. Ea este o cetate romanică construită pe un deal vulcanic (184 m altitudine), pe malul stâng al Mureșului. Deși s-au păstrat foarte puține dintre detaliile arhitectonice, clădirea care încă se află în picioare ne oferă totuși câteva repere cronologice : astăzi vizitatorul poate vedea cum Cetatea datează, în general, din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, iar renovările aparente au fost făcute din secolul al XVII-lea până în al XVIII-lea. În anul 1849 Cetatea a fost aruncată în aer din cauza exploziei depozitelor de muniții, iar zidurile acesteia au fost puternic avariate. « Cetatea Deva – veacuri de-a randul partașă la istoria ținuturilor hunedorene sau a întregii Transilvanii – a rămas un martor mut al istoriei zbuciumate a acestor meleaguri » (Mic indreptar turistic, 1980, p 33). Aici este înmormantat Francisc David, fondatorul bisericii unitariene din Transilvania.

Cetatea Orăștiei a fost construită imediat dupa anul 1300 și reprezintă un important obiectiv arhitectural și militar. În interiorul Cetătii se află ansamblul constituit din biserica reformată construită în secolul al XIV-lea și biserica evanghelică construită în secolul al XIX-lea. In aceași incintă este întalnit un ansamblu arheologic datând din secolul XI. Dincolo de fortificație se retrăgeau localnicii pentru a se proteja de invaziile tătarilor și mai tarziu ale turcilor. Vizitarea Cetății se poate face în zilele de duminică sau în zilele sărbătorilor legale ale bisericii reformate.

Cetatea Colț a fost clădită pe un colț de stâncă la începutul secolului al XIV-lea. La început a fost ridicată pentru apărare, deși ea nu și-a îndeplinit niciodată acest rol, motiv pentru care Cetatea servea, mai degrabă, ca loc de refugiu. Ea a fost cea mai rezistentă cneziala din Transilvania.

Cetatea medievală Mălăiești a fost construită la sfarșitul secolului al XIV-lea pe o culme mică și abruptă, localizată între valea Mălăiești și Valea Domnească. Cu puținele conservări produse după cercetarea sa arheologică, vestigiul își păstrează foarte bine ruinele.

Cetatea Ilia este atestată documentar începând cu mijlocul secolului al XV-lea. Ea reprezintă casa natală a lui Gabriel Bethlen (Bastionul Roșu). În prezent cetatea a fost trensformată în muzeu.

Cetatea regală Hațeg – Cetatea a fost ridicata la sfarsitul secolului al XVIII-lea pe dealul Orlea (490 m) în prezent se mai pot observa doar ruinele cetății, deși în trecut se presupune că Cetatea a avut trei sau patru nivele. Aceasta a avut, în perioada medievală, rol politic și militar.

Castelul Corvinilor, de asemenea cunoscut și sub numele de Castelul Huniazilor sau Castelul Hunedoarei, reprezintă cetatea medievală a Hunedoarei construită în stilul gotic-renascentist (foto.3.5.). Acesta este considerat a fi unul dintre cele mai uimitoare castele din lume. El a fost construit in secolul al XV-lea de catre Ioan de Hunedoara pe o stancă la ale cărei poale curge pârâul Zloști. Castelul este o clădire impunătoare cu turnuri, bastioane și un donjon. Vreme îndelungată acest edificiu a dominat orașul, vorbind tuturor despre gloria trecutului.

Foto.3.5. Elemente ale stilului gotic din Castelul Corvinilor

Castelul Huniazilor a avut de-a lungul timpului o serie de proprietari: primul a fost Ioan de Hunedoara (proprietar între 1419-1456), el a fost unul dintre cei mai de seamă lideri politici și militari din Europa secolului XV; fiul cel mare al lui Ioan de Hunedoara, Ladislau (proprietar între 1456-1457) este cel de-al doilea proprietar ; următorul deținător al castelului înre anii 1457-1482 este regele Ungariei Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi. Rând pe rând au venit alți posesori până în anul 1918 când castelul a fost revendicat și a intrat în patrimoniul statului român.

Castelul Corvinilor este cel mai autentic castel din România, datorită arhitecturii deosebite și a legendelor uimitoare.

Palatul Magna Curia (Curtea Mare) sau Castelul Bethlen (fig.3.6) este cea mai veche construcție monument istoric din Deva. Construit în secolul al XVI-lea, clădirea suferă diferite transformări, mai ales începând cu anul 1621 când Gabriel Bethlen modifică radical construcția inițială. Palatul fusese construit la început în stilul Renașterii, dar transformările ulterioare au adus edificului unele elemente ale stilului Baroc.

Fig.3.6. Palatul Magna Curia

Cladirea Palatului « Magna Curia » adăpostește înca din anul 1938, minunatele colecții ale Muzeului de Istorie al județului Hunedoara.

Castelul Josika din Branișca a fost clădit de către Szelaczi Laszlo în anul 1590 în stil Baroc pe structura unei foste fortărețe militare. Acest castel reprezintă unul dintre importantele obiective turistice din Apuseni datorită monumentelor ce au fost amplasate pe suprafața parcului ce îl înconjoară.

Castelul Contelui Veress a fost construit in secolul al XVIII-lea, iar in perioada interbelică a fost deținut de către dr. Aurel Vlad (ministrul în guvernul României). El se află în comuna Bobâlna.

Castelul Kendeffy (fig.3.7) a fost construit in 1702 în stil Baroc, însa are un aspect neogotic prin prezența următoarelor elemente arhitecturale: turnul, balustrada cu crenel, ferestre în arc frânt, balconul mic și compoziția sa asimetrică. Acest castel este înconjurat de un minunat parc construit în stilul romantic englez de către peisagistul Wilhelm Klensky. În prezent castelul este proprietate privată.

Fig.3.7. Castelul Kendeffy

Castelul Pogàni din Faclișa a fost construit în anul 1800, iar clădirea dispune de 22 de camere și este înconjurat de un întins parc, perfect pentru plimbări. Fiind construit la începutul secolului al XIX-lea, castelul aparține stilului Baroc cu mici amprente neogotice. El a fost reședința familiei renumite Pogani, însa dupa cel de-al doilea razboi mondial, castelul a fost ocupat de armata rusa, care a construit în interiorul acestuia o cazarmă pentru soldați. Ulterior castelul a fost transformat într-un spital de neuropsihiatrie ce funcționează și astăzi.

Castelul Contelui Nopcșa din Săcel – a fost construit la începutul secolului al XIX-lea și este una dintre locuințele fostei familii nobiliare Nopcșa (una dintre cele mai ciudate familii ale Transilvaniei). Castelul amintește de o lume veche cu baroni și prințese, bogație și tâlhărie, însa din cauza stării deteriorate în care se află el a fost închis publicului.

Castelul Bela Fày a fost construit la începutul secolului al XIX-lea în Simeria. Castelul este înconjurat de un parc dendrologic cu cea mai valoroasa și cu cea mai veche grupare de plante lemnoase exotice și autohtone din România. Conform Enciclopediei Britanice parcul dendrologic ocupă locul 1 ca frumusețe și număr de specii (2165 de specii diferite) în Europa și locul 2 în lume.

Curtea nobiliară a Cândeștilor se află în localitatea Râu de Mori și a fost construită pe vechile ruine ale unor clădiri romane în secolul al XVI-lea, de către Nicolae Cândea. Tot ce a mai rămas din frumoasele vestigii sunt ruinele clădirii principale, moara, grajdul, capela de curte și o biserică.

Fig.3.8. Cetatea Devei

Dânbul romanilor – Băile romane – Germisara au fost construite pe vremea dacilor (mileniul I î. Hr.) și reprezintă băile termale ale romanilor. Proprietățile curative ale apelor termale atrag și astăzi turiști.

Castrul roman Germisara cunoscut și sub numele de Castrul roman de la Cigmau. În acest Castru a fost cantonată unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicianorum, dar și subunități ale Legiunii a XIII-a Gemina. Tot aici au fost găsite mai multe monede (denar, dupondiu, sestert), prin datarea acestora se consideră că acest castru a funcționat neîntrerupt între anii 100-250 d. Hr.

Conacul Gyulay Ferencz a fost ridicat în secolul al XVII-lea de către un general austriac. Castelul de la Mintia este declarat monument istoric, iar Horvath Toldi Peter este proprietarul Castelului Gyulay Ferencz.

Conacul Daniel din Rapoltu Mare a fost construit în secolul al XVIII-lea din piatră și cărămidă, însă nu a fost adus la finalizare. Pivnița conacului este potrivită pentru depozitarea vinurilor, iar la intrarea în grădină se află o frumoasă poartă cu boltă. Conacul Nalatzi-Fay din Nalatvad a fost construit în secolul al XIX-lea. În jurul castelului se află un parc dendrologic, din păcate aflat într-o stare deteriorată la fel ca respectivul conac.

Edificii religioase

In judetul Hunedoara se intalneste o diversitate religioasa insemnata, ceea ce a lasat amprenta si asupra varietatii lacaselor de cult, astfel intalnim Biserici ortodoxe (Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Imparati, Catedrala din Ghelari), Biserici greco-catolice (Biserica Immaculata), Biserica Romano-Catolica (Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului), Biserica Reformata, Biserica Lutrerana, dar si Biserici Neoprotestante.

Biserica Ortodoxa « Sfântul Nicolae » din Densuș a fost construită în secolul al XIII-lea și este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din Roamânia. A fost construită din pietre romane fasonate culese din cetatea Sarmizegetusa și deși are o înfațișare stranie, ea nu ascunde urmele stilistice ale romanicului tarziu.

Biserica Ortodoxa « Sfinții Împărați » din Hunedoara (fig.3.9) a fost construită în vara anului 1939 și aparține stilului bizantin. Edificiul este un monument de artă datorită picturii lucrată de pictorul Ștefan Constantin, dar și materialelor folosite la ridicarea ei (cărămida de sântimbru, plăci de piatra din Bampotoc, tablă armată, cruci aurite cu aur de 14k și marmură).

Fig.3.9. Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei (fig.3.10) a fost construită în stilul gotic timpuriu cu influențe bizantine și nord italiene în a doua jumătate a secolului XIV, reprezentând un monument istoric cu o arhitectura deosebită. Ea posedă un minunat ansamblu de picturi murale, lucrate de către pictorul Grozie.

Fig.3.10. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei

Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada a fost zidită în secolul al XIII-lea. Clădirea este una dintre cele mai vechi monumente istorice ale județului Hunedoara și este inclusă în sfera arhitecturii romanice.

Biserica Buna Vestire din Roșcani a fost construită în secolul al XV-lea de către o familie de nobili Hunedoreni (familia Coba). Vestigiul a fost încadrat ca stil arhitectonal la ambianța gotică a artei medievale transilvănene.

Biserica cnezilor Cândea a fost ridicată în secolul al XIV-lea în satul Suseni. Ea poate fi inclusă în arta constantinopoliteană a erei Paleologilor. Din întregul edificiu au mai rămas în picioare doar ruinele, în prezent având postura de schit.

Catedrala din Ghelari (fig.3.11)datează, în unele documente, înca din anul 1700 și a fost construită de părintele Nerva Florea. Catedrala are o arhitectură impunătoare ce se contopește perfect cu peisajul.

Fig.3.11. Catedrala din Ghelari

Biserica de zid Cuvioasa Paraschiva a fost construită în piatră în secolul al XVII-lea și este un monument istoric ce a fost amintit chiar în harta Sfântului Imperiu Romano-German din 1720.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov a fost zidită în secolul al XIV-lea. Construcția medievală a suferit numeroase transformări de-a lungul timpului fapt ce a schimbat, din păcate, trăsăturile arhitectonale. În prezent, edificiul aparține Bisericii Ortodoxe.

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Rebița a fost zidită în anul 1471. Ca și stil architectural seamănă cu un lăcaș de cult medieval. Aacest monument istoric cu deosebită importanță în județ este doar o altă ctitorie cnezială hunedoreană.

Biserica de lemn din Luncă a fost construită în secolul al VII-lea și este un monument istoric datorită vechimii ei, dar și picturii interioare. Din 1991 edificiul din lemn este protejat de Muzeul Țăranului Român.

Biserica de piatră Sânpetru din Țara Hațegului a fost construită în secolul al XIV-lea, fiind o clădire medievală sărăcăcioasă în detalii decorative. Multe dintre pietrele folosite în zidăria edificiului au fost luate din ruinele romane din apropiere. Biserica poate fi vizitată doar la exterior. Alte biserici ortodoxe (atracții turistice) mai sunt : Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș, Biserica Ponor, Biserica Sfinții Arhangheli din Băcaia, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Chimindia, Biserica « Schimbarea la fata ».

Biserica reformată din Hunedoara (fig.3.12) este o clădire construită în jurul anului 1644 fiind o combinație între stilurile renascentist târziu și elemente ale stilului baroc.

Fig.3.12. Biserica reformată din Hunedoara

Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Hunedoara a fost construită începând cu 1910 și funcționează până în present.

Biserica luterană din Orăștie a fost construită în secolul al XV-lea pe ruinele unei bazilici construită în stil gotic în secolul al IV-lea. În prezent, clădirea are nevoie de renovari.

Mânăstirea Crișan-Vaca a fost construită în secolul al XVI-lea, fiind locuintă unei comunitați de calugări. Localitatea unde este amplasată mânăstirea, reprezintă locul de naștere al lui Gheorghe Crișan, unul dintre conducătorii Răscoalei de la 1784 din Transilvania, deci edificiul a fost construit într-o zonă de interes istoric.

Mânăstirea Prislop a fost construită în secolul al XIV-lea la o altitudine de 640 m de către Sf. Nicodim. În prezent, mânăstirea de călugărițe, reprezintă un obiectiv turistic cu puternică rezonanță spirituală în Biserica Ortodoxă.

Schitul Cucuiș a fost înfințat în 1993, iar în jurul anului 1994 a reprezentat așezarea monahală a unor călugărițe.

Muzee și monumente

Din punct de vedere al pastrarii obiectelor de arta, al obiectelor ce ne leaga de trecut si nu numai, au fost infintate de-a lungul timpului, pe toata intinderea judetului, o serie de muzee cu diferite profile si sute de exponate.

Muzeul aurului din Brad a fost înfințat în anul 1896 și cuprinde printere altele o colecție mineralogică unică în România dar și în Europa. Muzeul conține minunate exponate originare din Munții Metaliferi, lucrate din aur nativ. Exponatele Muzeului de aur au fost aduse din localități precum Baița, Brad, Roșia Montana, Baia Mare, Baia Sprie și Cavnic.

Muzeul civilizație Daco-Romane din Deva este situat în interiorul clădirii Magna Curia cel mai vechi edificiu cu aspect arhitectural baroc, care s-a păstrat într-o stare foarte bună până în prezent. Acestă construcție a devenit sediul muzeului înca din anul 1938. Muzeul are o serie de secții precum cea de istorie și artă, științele naturii și secția de arheologie. Multe dintre exponatele muzeului fac parte din patrimoniul cultural al României.

Muzeul de arheologie Sarmizegetusa a fost înfintat în incinta unui fost edificiu ce datează încă de la începutul secolului XX. Printre importantele exponate ale muzeului se numara: arme romane, mozaicuri, obiecte din bronz, ceramică și monede găsite în situl arheologic de la Sarmizegetusa.

Muzeul Satului Hațegan de la Peștana a fost înfințat de către unul dintre localnici într-o casă tradițională din lemn. Muzeul etnografic cuprinde atât obiecte inedite folosite de săteni în spațiul arhaic cât și costume populare valoroase pentru barbați și femei.

Muzeul Mineritului din Petroșani a fost înfintat în anul 1961 într-o clădire construită încă din anul 1920. Printre exponatele muzeului se enumeră: unelte, schițe, utilaje și îmbrăcăminte cu specific minier, dar și alte obiecte ce evidențiază evoluția Văii Jiului.

Muzeul Pădurenilor ori Casa muzeu « Drăgan Munteanu » a fost înfintat chiar de către Drăgan Munteanu în propria locuință, o clădire construită din lemn în stilul pădurenilor, ce atrage atenția prin dimensiunile ei cu acoperiș înalt, vatra liberă și coșul numit calon. Cele mai reprezentative exponate ale muzeului sunt costumele populare, porturile și podoabele tradiționale ale pădurenilor.

Fig. Muzee din judetul Hunedoara

Sursa:

Palatul administrativ din Deva a fost construit în stil ecletic, proiectat de către Alpàr Ignàc, finalizat în anul 1890. În prezent este sediul Prefecturii și al Consiliului județean Hunedoara.

Casa memorială Aurel Vlaicu aflată în satul cu același nume. Este deschisă tuturor doritorilor de a vedea obiecte, machete de avioane, cât și planuri ale invențiilor ce au apărținut pionierului aviației mondiale.

Mormântul lui Avram Iancu este un monument cu o importantă rezonanță istorică, aflat în localitatea Baia de Criș

3.2.2.2 ACTIVITAȚI UMANE CU FUNCȚIE TURISTICĂ

Nedei și carnavaluri

Nedeile si carnavalurile, reprezinta momentele de sarbatoare ce aduna la un loc, oamenii din diferite colturi ale judetului si din exteriorul acestuia.

Nedeia Vulcăneană are loc in Municipiul Vulcan incepand cu 24 Iunie si tine pana pe 28 Iunie, ea este o sărbătoare foarte importantă pentru localnicii de aici, și se derulează pe parcursul mai multor zile. Nedeia are ca obiect competiții sportive, manifestări culturale, premieri ai celor mai buni elevi olimpici ai Vulcanului, dar și parada portului popular care conform tradiției se desfășoară pe bulevardul Mihai Viteazul, unde muzica populară răsună ore în sir.

Nedeia Sânzienelor de la Lupeni este o sărbătoare cu o tradiție de aproape 540 de ani, ea are loc in fiecare an la data de 24 Iunie. Această nedeie a fost întocmită în cinstea recoltei și a fertilității pământului. Cu ocazia sărbătorii Sânzienelor, localnicii se bucură de muzică populară, mâncăruri tradiționale si multă voie bună, astfel sunt respectate obiceiurile și tradițiile locale.

Carnavalul Medieval de la Castelul Corvinilor din perioada 29-31 august are loc chiar în incinta monumentului istoric, unde turiștii pot participa la ateliere de meșteșugărit piele, țesături sau olărit, precum și ateliere de jocuri și dansuri medievale. De asemenea muzica medievală și spectacolele interpretate de actori renumiți introduc vizitatorii într-o lume de basm.

Zilele culturii și credinței au loc în intervalul 25-30 Iunie în Municipiul Deva, evenimentul ajuns la ediția a II-a, încântă prin dezbaterile uimitoare, precum și momentele culturale extraordinare. Acestea fiind doar o parte din sarbatorile cu caracter etnografic reprezentative pentru județul Hunedoara.

“Sărbătoarea paroșenilor” are loc pe data de 14-16 august in localitatea Paroș, evenimentul deține un program încărcat adecvat tuturor vârstelor.

Ziua internaționala a iei are loc pe data de 24 Iunie în Municipiul Deva, și nu numai.

Enduro Panorama – competiția anuală de motociclism, are loc în luna august la Ghelari.

Târgurile, expozițiile, hramurile și pelerinajele religioase.

Toate aceste evenimente au un rol deosebit de important asupra circulatiei turistice, motiv pentru care nu trebuie ignorata promovarea lor strategica.

Expoziția-eveniment – Bisericile Muzeului Țăranului – Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Hunedoara organizează în intervalul 7 iulie – 3 august, expoziția de fotografie cu titlul „Bisericile Muzeului Țăranului”. Expoziția deține fotografii mai puțin cunoscute ale celor șase biserici din lemn situate în custodia Muzeului Național al Țăranului Român.

Expoziția-Arhitectura tradițională în județul Hunedoara. Expoziția vrea să valorifice fotografia etnografică sub denumirea « Arhitectură tradițională în județul Hunedoara». Evenimentul se desfașoară în incinta palatului Magna Curia.

Sesiunea anuală de comunicări științifice din Deva. Sesiunea are loc in Palatul Magna Curia, pe data de 10 – 11 iunie și are ca scop lansări de carte, precum și expoziția « Incursiuni în arta restaurării și valorificării Patrimoniului Cultural Național », dar nu în ultimul rând, au loc comunicări științifice ale Muzeului Civilizației Daco-Romane din diferite domenii și anume: arheologie, științele naturii, istorie, istoria culturii, etnografie, restaurare – investigații – conservare.

Hramuri – Mănăstirea Prislop: 8 mai – Sfântul Ioan Evanghelistul, 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, 13 septembrie – Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie – pomenirea Părintelui Arsenie, 13 martie – pomenirea Măicuței Zamfira.

Hramul Catedralei Ortodoxe Ghelari are loc pe data de 29 Iunie cu ocazia Sărbătoarei Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Hramul bisericii mici din Complexul Catedralei Ortodoxe Ghelari are loc pe data de 08 Noiembrie cu ocazia Sărbătoarei Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Pelerinaj la Prislop – are loc pe data de 28-30 august, iar traseul include printre altele: Mânăstirea Prislop, Mânăstirea Afteia, Mânăstirea Sfântul Ioan Botezatorul, Traversare Munții Parâng pe TransAlpina.

Pelerinaj la Prislop și Sâmbăta de Sus – are loc pe data de 3-4 octombrie și urmarește vizitarea Mânăstirii Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, dar și Mânăstirea Prislop, Cetatea Albă Carolina, Mânăstirea Sfântul Lazar, etc.

Parastasul Pârintelui Arsenie Boca – Prislop – are loc pe data 27-29 Noiembrie, include Mânăstierea Prislop, Mânăstirea Sf. Dimitrie Sighișoara și mormântul Părintelui Arsenie Boca.

Pelerinaj la 'Mormântul cald' de la Prislop – are loc pe 1-2 August și include: Mânăstirea Govora, Mânăstirea Bistrița, moaștele Sf. Grigorie Decapolitul, mormântul Părintelui Arsenie Boca și Mânăstirea Lainci.

Festivalurile artistice și competițiile artistice

Festivalul pădurenesc, are loc pe dealul Cornetului langă Poienița Voinii, la 5 km de Ghelari la data de 30-31 august. Festivalul « Drăgan Muntean » are loc în fiecare an în Ținutul Pădurenilor, el reprezintă un festival de folclor, ajuns în anul 2015 la ediția XXXIV. Festivalul a fost denumit Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care a fost nascut in Poienița Voinii.

Festivalul național de colinde « Rădăcinile noastre- am venit să colindăm! – Datini și obiceiuri de Crăciun» are loc în casa de cultură din Municipiul Hunedoara și este susținut de elevii clubului copiilor din oraș.

Festivalul de colinde « Lumina Crăciunului » are loc in Peștera Bolii situată în aproprierea orașului Petroșani. Acest spectacol muzical este unic în România prin locul original unde se desfașoară, aducând sufeletele oamenilor mai aproape de Betleem.

Festivalul interjudețean de muzică sacră și colinde, reprezintă un eveniment anual ajuns la cea de-a XXVI- a ediție, iar implicate în concurs sunt coruri din județele Hunedoara, Timiș, Arad, Bihor, Vâlcea și Maramureș.

Festivalul «FII STAR IN ȚARA TA!» – este la ediția a III-a și are loc in orașul Petroșani. Obiectivul principal al acestui concurs, fiind promovarea tinerelor talente.

Festivalul Ziua Recoltei are loc la data 17- 20 septembrie în localitatea Cristur. Roadele toamnei sunt expuse de către localnici și astfel atmosfera se umple de voie buna.

Festivalul Deva Music Star are loc la data 30-31 Mai în orașul Deva. Obiectivul major al concursului este promovarea tinerilor cu calităti vocale, artistice și muzicale.

Festivalul Cultural-Artistic "Hategana" are loc la data de 25-26 august în orașul Hațeg, cuprizând manifestări pentru toate preferințele.

Resursele turistice de natură etnografică

Conform lui Cocean, Deszi, 2009, p 151, patrimoniul etnografic se regăsește în ziua de astăzi în țările aflate în curs de dezvoltare, pe când în țările dezvoltate, puternic industrializate acesta deține cote minime. Dintre elementele de origine etnografică cele mai reprezentative sunt : ocupațiile si meșteșugurile, portul și cântecele populare, arhitectura țărănească și tradițională, așezările rurale și sărbătorile tradiționale.

Țara Hațegului este cel mai reprezentativ ținut al județului Hunedoara, atât prin datinile și obiceiurile tradiționale bine conservate, cât și prin meștesugurile nealterate și portul popular original, unde motivele florare sunt cusute cu mătase. Dar si Tinutul Padurenilor si Tara Motilor, raman zone cu un puternic impact etnografic.

Portul popular, a ieșit din uzul zilnic din păcate, însă era reprezentat de pantaloni lungi, curea lată și laibăr (conform Dex: Haină țărănească de postav scurtă până în talie, strânsă pe corp și de obicei fără mâneci), asta pentru bărbați, iar femeile erau îmbrăcate cu opreg, cămașa, catrință, în cap purtau un batic lung, gâtul fiind împodobit cu salbe de galbeni.

Arhitectura locala era reprezentata prin cladiri construite cu o fundatie inalta, cu putine camere, de regula doar 2-3 camere. Locuintele traditionale erau dotate in subsol cu pivnite, iar acoperisurile erau inalte si acoperite cu un strat gros de paie, ferestre mici si fatade cu prispa si arcade.

Traditii si obiceiuri, de-a lungul timpului in judetul Hunedoara au fost pastrate o serie de obiceiuri si traditii, a caror perpetuare se incearca si astazi. Potrivit centrului de informare Hunedoara, dintre cele mai importante traditii, amintim: Steuasi (primii colindatori ce susesc in ajunul Craciunului, fiind imbracati in alb), Craii (un grup de copii ce pleaca prin sat costumati, spunand replici despre nasterea Mantuitorului), Alaiul pitarailor (reprezinta cei mai mici colindatori, care pornesc la drum,din casa in casa, cu scopul de a purifica locuintele, vestindu-L pe Mesia si stingand jaratecul cu ajutorul unor bete impodobite), Calusari (reprezintaun grup de tineri ce joaca si colinda pe un anumit ritm in seara de ajun, fiind imbracati in straie albe),

Foto. Sezatoare spectacol comuna Buces

Sursa: http://www.buces.ro/centrul_informare/images/backg_sezatoare.jpg

Sezatoarea (este un obicei de torcarit care se practica toamna si iarna), Ritualul focurilor (sunt anumite obiceiuri care se tin in ajunul pastelui sau de Sarbatoarea Sanzienelor, cand localnici isi purifica sufletul si locuintele facand anumite ritualuri cu jaratec).

Meșteșugurile reprezentative pentru județul Hunedoara sunt: tabacaritul, cojocaritul (Balsa, Beriu) si pielaritul, prelucrarea lemnului (Bacia, Beriu), brodaritul (Bosorod), cizmaritul, fieraritul, ceramica (Obarsia) si prelucrarea marmurei (Bacia), dar din pacate multe din aceste mestesuguri au ajuns sa fie practicata doar de un grup mic de oameni, care isi doresc sa tuca mai departe aceste indeletniciri. Dintre acestia remarcam:

Prelucrarea artistica a lemnului: Bota Ioan (sat Tarnita), Berindei Costica (sat Buces Vulcan)

Arderea pietrei de var (vararii): Varteiu Petru(sat Vulcan), Miclaus Candin (sat Buces Vulcan), Neag Ioan (sat Buces Vulcan), Olarit: Borza Mircea si Petru Nedeea (sat Obarsia)

Broderie, tesatorie costume nationale: Mates Maria (sat Buces), Jurca Maria si Berindei Viorica (sat Buces Vulcan), Leah Elena (sat Mihaileni)

Cautator de aur: singurul om autorizat sa valorifice aurul gasit in nisipurile apelor din regiune, este Ioan Catalina din satul Stanija.

Gastronomia in judetul Hunedoara este foarte diversificat, datorita mozaicului etnic, insa dintre cele mai importante produse traditionale, si de asemenea atestate de RNPT, recunoastem: Magiun de Hateg Predoni, Lasca de la Buna Romanita,Carnati afumati Edy-Ursu, Carnaciori proaspeti Edy-Ursu, Virsli de Salasu, Cas de oi Momarlanesc, Branza traditionala Pesteana.

3.3. FORȚA DE MUNCĂ ÎN TURISM

Din păcate, județul Hunedoara (la fel ca restul țarii, de altfel) dispune de prea puțin personal calificat în turism, de aceea majoritatea forței de muncă angrenate în turism nu este una specializată pentru a lucra în contact direct cu turiștii atât interni cât mai ales străini.

Fig. Populatia civila ocupata in hotelurile si restaurantele din judetul Hunedoara

Sursa: preluare date INSSE

In graficul de mai sus este prezentata situatia din anul 2004 pana in 2014 in ceea ce priveste populatia civila ocupata in hotelurile si restaurantele din judetul Hunedoara pe sexe. Se poate observa ca numarul femeilor angajate in acest domeniu de activitate este, in fiecare an, cu cateva sute mai mare decat numarul barbatilor.

Forta de munca feminina a avut cele mai mari valori in anul 2013 (in jur de 2500 de femei), pana in acest an inregistrandu-se mici fluctuatii (toate peste 1700), pe cand forta de munca masculina din hoteluri si restaurante a avut cele mai mici valori in anul 2004 (1000 de barbati), avand un trend ascendent cum ici oscilatii pana in anul 2014, unde se ajunge la 1600 de barbati.

In concluzie, personalul feminin este mai numeros decat cel barbatesc acest lucru datorandu-se in principal marii nevoi de forta de munca feminina din hoteluri si restaurante (cameriste, femei de serviciu, chelnarite).

Fig. Castigul salarial nominal mediu net lunar in hoteluri si restaurante, pe sexe, la nivelul judetului Hunedoara

Sursa: Preluare date INSSE

In graficul de mai sus este prezentat castigul salarial nominal mediu net lunar in hoteluri si restaurante, pe sexe, la nivelul judetului Hunedoara. In ciuda faptului ca forta de munca feminina este mult mai numeroasa decat cea masculina, aceasta este mai slab remunerata, crescand de la 570 lei in anul 2008 pana la 806 lei in anul 2014. Barbatii fiind mai bine platiti, in jur de 724 lei cel mai putin in anul 2010, iar cel mai mare salariu l-au avut in anul 2013, si anume 916 lei.

Fig. Personalu angajat in muzee si institutiile de spectacol din judetul Hunedoara

Sursa: Preluare date INSSE

In graficul de mai sus se prezinta personalul angajat in musee si institutiile de spectacol din judetul Hunedoara incepand cu anul 2011 pana in 2014, astfel se pote vedea ca muzeele au un personal mai numeros decat institutiile de spectacol, fiind in crestere de la 108 de angajati in anul 2011 pana la 122 in 2014, pe cand personalul institutiilor de spectaacol este in descrestere, de la 80 de angajati in anul 2011, pana la 71 in 2013.

3.4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

« Infrastructura turistică însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor care facilitează valorificarea și exploatatrea turistică a resurselor atractive ale unui teritoriu. » (Cocean, Dezsi, 2009, p. 162). Prin urmare, pentru ca activitatea turistică să existe este necesară realizarea unor tipuri de servicii, cum sunt cele de deplasare ale turiștilor către destinații, și cele de satisfacere a cererii turistice la destinație (cazare, mâncare, agrement, animație, tratament, căile de transport turistic, dotările auxiliare).

3.4.1. BAZELE DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PENTRU TURISM

Structurile de cazare sunt cele mai importante elemente ale bazei tehnico-materiale și ca atare trebuie să îndeplineascș toate funcțiile caracteristice (locarizarea în apropierea căilor de acces, capacitatea de primire, politica de prețuri favorabilă, coeficientul de utilizare a capacității de cazare, calitatea cazării și a serviciilor aferente).

În intervalul 2000-2014, numărul hotelurilor este cel mai mare, deci și capacitatea de cazare va fi mare, iar cele mai neînsemnate ca și capacitate de primire sunt bungalourile, căsuțele turistice și satele de vacanță (Fig. ).

În ceea ce privește capacitatea de cazare a hotelurilor, aceasta cunoaște o scădere în jurul anului 2006, apoi o creștere continuă până în anul 2014, unde ajunge la o capacitate de aproximativ 2500 de locuri. Vilele turistice sunt și ele numeroase, iar capacitatea de cazare a acestora a cunoscut punctul de vârf în anul 2003, scăzând ușor către anul 2005, apoi cunoscând o evoluție aproape liniară. Capacitatea de cazare în hanuri este reprezentată doar din anul 2001 până în anul 2006, după acest an ne mai cunoscându-se date.

În concluzie, capacitatea de cazare ar trebui înbunătățită pe toate categoriile de cazare, o infrastructură edilitară adecvată ar atrâge necontenit turiști roamâni cât și străini. Privind graficul putem observa o oarecare creștere a capacităților de cazare în toate unitățile de cazare, lucru ce bucură pe toată lumea.

Fig.3.1. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Hunedoara (2000-2014)

Sursa: preluare date INSSE. 2015

În graficul de mai jos (fig. 3.2) sunt reprezentate toate structurile de cazare întâlnite în județul Hunedoara în intervalul 2000-2014. Se poate observa cum cele mai numeroase structuri sunt cele hoteliere, urmate de vilele turistice și pensiunile turistice și agroturistice. Situația cea mai defavorizată o au căsuțele turistice, boungalouri, hostelurile și satele de vacanță.

Privind graficul din punctul de vedere al evoluției, se vede cum ăn ultimii patru ani o creștere ușoara cuprinde toate tipurile de structuri de cazare , mai puțin hostelurile și boungalourile.

În concluzie, creșterea numărului de structuri din ultimii ani va avea urmări în viitorii ani, în ceea ce privește fluxurile de turiști.

Fig. 3.2. Structuri de primire turistică cu funcție de cazare turistică pe tipuri de structuri în județul Hunedoara (2000-2014)

Sursa: preluare date INSSE. 2015

Structurile de alimentatie reprezintă și ele un sector important al infrastructurii turistice, deoarece ele sunt esențiale pentru a asigura hrănirea turiștilor, dintre cele mai reprezentative fiind: restaurante, baruri, braserii, fast-food-uri, pizzerie, etc. Pentru a lua masa in judetul Hunedoara nu este nevoie decât de o tură prin orașele județului. Turistii pot opta ori pentru o masă servită chiar în incinta hotelului (motel, cabană, pensiune agroturistică, etc,) la care sunt cazați, sau pentru o masă la una din restaurantele, terasele sau pizzeriile din oraș care ofera un meniu diversificat. Dintre restaurante putem enumera: Restaurantul Rustic (Hunedoara), Corviniana cu specific internațional (Hunedoara). Se mai regăsesc și restaurantele Nikos, Viva sau Scorpion, iar dintre pizzerii se disting Pizzeria Roma, Galena sau Derna (Hunedoara), etc.

3.4.2. STRUCTURI TURISTICE DE AGREMENT

În ultimul timp, agrementul ocupă un loc important în preocupările turiștilor, devenind o caracteristică deosebită pentru vacanțele contemporanilor. Agrementul reprezintă un element de bază pentru mulțumirea nevoilor de reconfortare fizică și relaxare atât a turiștilor interni cât și a celor externi, aceste lucruri sunt spuse în conformitate cu Cocean, Dezsi, 2009, p 177.

Spațiile destinate agrementului sunt reprezentate de săli de spectacole, săli sportive, săli de cinema, discoteci, cluburi, concerte, teatru, parcuri de distracțtii, stadioane, grădini publice. În județul Hunedoara sunt prezente următoarele: Bazinul de înnot Hunedoara, pârtiile Straja, Râușor, Parâng, Cheile Butii, cabana Lolaia, Arsenal Park- Hotel&Aventure Park, Cinema Patria Deva, acestea fiind doar o parte din zonele de agrement ale judetului.

Partiile de schi din judet incearca sa ajunga la nivelul european, astfel statiunea Straja ce se afla in mijlocul muntilor Valcan dispune de aproape 24 km domeniu schiabil impartit in 12 partii toate dotate cu nocturna si transport pe cablu. In statiunea Parang, aflata in apropierea orasului Petrosani, exista 9 partii cu un grad de dificultate diferit, dar pentru a ajunge la unele dintre ele este necesar transportul cu telescaunul.

Aventura Park Arsenal reprezinta locul unde poti petrece timp intr-un mod placut si incitant,parcul dispune de mai multe trasee de aventura, o tiroliana la inaltimea de 45m si o lungime de 600m (cea mai lunga din tara), dar si un PowerFan JUMPS, unde se pot face salturi asistate de un personal calificat.

3.4.3. CĂILE DE COMUNICAȚIE

Pentru turism, căile și mijloacele de transport sunt cele ce asigură realizarea deplasării (călătoriei). Turismul de masă datorându-se în principal modernizării, extinderii și varietății deosebite a mijloacelor și căilor de transport. Conform Consiliului Județean Hunedoara, aici întalnim urmatoarele mijloace și căi de de transport:

Căi rutiere

Județul Hunedoara (fig 3.1) este traversat de două drumuri europene principale (E68 și E79) și de unul secundar (E673), de una din ramurile Coridorului Pan-European IV, peste care se pune axa rutieră TEN-T 7 și axa feroviară TEN-T 22. Densitatea căilor ferate (41,2 km / 1000 km²) este sub media națională (45,9 km / 1000km²), în vreme ce cea rutieră înregistrează cea mai mare valoare din regiune (45,4 km /100 km²), cu mult peste media națională (33,5 km / 100 km²).

Fig. 3.1 Căile de comunicație rutieră în județul Hunedoara (sursa: Google maps)

Căi feroviare

Județul este tranzitat de o linie internațională de cale ferată pe întreg electrificată: București-Brașov-Deva-Arad-Curtici-Budapesta. Contribuția rețelei de transport pe cale ferată la economia județeană este, înca nesemnificativă, din cauza trenurilor nemodernizate, a materialului rulant și a căilor de rulare neîntreținute corespunzător, întârzierile față de orar, situațiile de călătorie nepotrivite în cazul transporturilor de persoane în comun. Județul Hunedoara este străbătut de 339 km de cale ferată cu ecartament normal, din care 223 km este electrificată. Densitatea liniilor pe 1000 km² teritoriu este de 41,0 sub cea regională (59,4) si cea națională (45,9).

Căi aeriene

În ceea ce privește transporturile aeriene, județul Hunedoara este slab reprezentat, existând doar un aeroport lângă Deva destinat activităților aviației sportive, motiv pentru care este izolat din acest punct de vedere de alte activități sociale și economice importante, din țară și străinătate.

3.4.4. SERVICIILE SPECIALE

Acestea se ocupa in mod exclusiv de actul turistic, luând naștere o dată cu activitățile acestuia. Dintre transporturile speciale fac parte telefericele (telescaune și telecabine) și teleschiurile. Acestea au fost construite pentru ușurarea accesului în zonă unde alte mijloace de transport nu pot ajunge. Pentru județul Hunedoara putem vorbi de transport pe cablu – telescaun (fig3.) ce pleacă din apropierea Cabanei Rusu și ajunge până în zona centrală a satului de vacanță Parâng. Telescaunul are o capacitate de 1200 turiști/oră,

Fig.3.3. Telescaun Parâng

În Straja sunt amplasate 12 pârtii de schi (fig 3.2), fiecare fiind amenajata cu instalație de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea sunt dotate cu instalație nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Tot la Straja gasim TELEGONDOLA STRAJA cu o lungime traseu de 2.536 m si o diferența de nivel de 593 m ; precum si TELESCAUN VF. STRAJA cu o lungime traseu: 1.000 m.

Fig. 3.2 Harta teleschi Straja

Sursă: (http://www.skistraja.ro/images/Harta_partii.jpg)

Dotările auxiliare sunt reprezentate de toate institutiile economice, sociale sau culturale la care turistul apelează pe parcursul călătoriei lui. Dintre acestea enumerăm: magazine comerciale, poșta, băncile, oficiiile de schimb valutar, servicii de asigurare a securității turiștilor (poliție, jandarmerie, servicii de paza), etc.

4. PRODUSE ȘI SERVICII TURISTICE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

4.1. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Valorificarea timpului liber într-o destinație turistică, poate fi tratată și analizată din mai multe puncte de vedere. În funcție de un număr de criterii de abordare a acestui aspect, se pot cerceta categorii variate de turism, individualizându-se în tipuri și forme. În conformitate cu Cocean , Dezsi, 2009, p. 213, se poate preciza că pe un anumit teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, acestea fiind generate de atractivitatea zonei și varietatea resurselor existente, iar formele de turism sunt și ele diversificate și adaptate fiecărui tip de turism.

Tipurile de turism se fixează pe baza unor principii (scopul, motivația individului, destinație, etc). Conform lui Mihai Ielenicz și Laurei Comănescu în lucrarea « România potențial turistic » formele de turism pot fi de mai multe tipuri, în funcție de criterile alese:

Durata (sejur, turism de week-end, turism de durată medie sau lungă);

Distanța (turism de distanță mică, mare sau foarte mare);

Modul de desfășurare (turism continuu, sezonier sau de circumstanță) ;

Specificul activității (turismul balneoclimateric, turism de afaceri, turism cultural, turism cinegetic, turism nautic, turism piscicol, turism montan, turism pentru alpinism, turism pentru sporturi de iarna);

Destinație (turism citadin, turism rural, turism itinerant, turism montan);

Forma de organizare (turism individual, turism colectiv, turism prin intermediul unei organizații, turism organizat, semi-organizat sau neorganizat);

Spațial (turism regional, turism național, turism internațional).

La nivelul județului Hunedoara sunt întâlnite următoarele tipuri și forme de turism : turism de tranzit, turism de odihnă și de agrement, turism cultural și științific, turismul rural, agroturism, turism montan, turism curativ, turism religios, turism complex, turism de week-end, etc.

Turismul cultural dispune de elementele necesare unei bune desfășurării pe teritoriul județului și poate deveni o alternativă de dezvoltare a regiunii. El este generat de obiectivele turistice ce aparțin patrimoniului cultural și se adresează unui anumit tip de turiști (elevi, studenți, intelectuali), acest tip de turism nu depinde în mod direct de o anumită sezonalitate. El poate îmbrăca, mai frecvent, trei forme de practicare, și anume: turismul urban ( se practica in orasele Hunedoara, Deva, Hateg), turismul rural (se practica in satele Bacia, Baru, Ghelari) și turismul religios (Manasrirea Prislop, biserica Densus).

Turismul religios valorifică obiectivele religioase ale județului, dar mai ales manifestările aranjate de acestea (hramuri, pelerinaje). Această formă de turism este avantajată de existența unor importante lăcașuri de cult. Cel mai important obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptată cu mult în afara limitelor județului, este Mănăstirea Prislop, dar și participarea la diverse sărbători religioase atrăgând vizitatori nu doar din județ, ci și din întreaga țară. Manastirea Prislop are doua hramuri, deci doua perioade de maxima vizitare (8 mai si 14 septembrie), in anul 2015 pe 8 mai au fost prezente in jur de 10000 de pelerini.

Foto. Pelerinaj la Manastirea Prislop

Sursa:http://hunedoaralibera.ro/wp/wpcontent/uploads/2014/11/prislopstarholidays.ro

Turismul rural și agroturismul. Turismul rural oferă mijloacele necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur. Acest tip de turism poate fi practicat în tot timpul anului și presupune valorificarea tuturor resurselor turistice locale atât naturale, culturale, cât și economice. Altfel spus, turismul rural include o varietate de modalități de cazare, de evenimente, festivități, de activități și sporturi, toate acestea având loc în mediul rural. Agroturismul reprezintă o formă de turism, ce a luat naștere prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală cu specific agrar, finalizată prin șederea de cel puțin 24 de ore într-o gospodărie țărănească, aici consumându-se produse alimentare proprii, precum și coparticiparea în activitățile comunității locale. Două astfel de zone sunt Țara Hațegului (Densus, Suseni, Pesteana) și Ținutul Moților (Buces).

Turismul montan depinde pe de o parte de anumite amenajări turistice, de tipul stațiunilor turistice cu dotările corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă, pe de altă parte turismul montan (fig.4.1.) are nevoie de căi de acces cum ar fi poteci turistice, drumuri forestiere dar și marcajele specifice traseelor montane. Acest tip de turism depinde de o anumită sezonalitate doar pentru turismul pentru sporturile de iarnă, în schimb drumeția montană, alpinismul, turismul itinerant montan se pote practica oricând. În județul Hunedoara amenajări turistice montane sunt întalnite în stațiunea Straja, stațiunea Parâng, stațiunea Râușor, Ski Resort Transalpina și Obârșia Lotrului, etc.

Fig.4.1. Drumeție în Munții Retezat

Turismul balneoclimateric depinde în mod direct de existența unor factori naturali de cură, precum și a unor resurse termale, hidrominerale, nămoluri terapeutice, etc. Această formă de turism reprezintă în ordine cronologică, prima formă de turism practicată la nivel mondial și de asemenea se adresează unui public restrâns, deoarece este preferat în general de persoanele cu diferite afecțiuni și trecute de o anumită vârstă. Pentru județul Hunedoara, stațiuni balneo, unde sunt tratate diferite afecțiuni sunt întâlnite la Geoagiu Băi și Călan-Băi.

Turismul de afaceri este valorificat de către toți cei care sosesc într-o anumită zonă cu scopul de a participa la anumite conferințe, congrese sau activității în interes de serviciu, astfel ei consumă diferite produse turistice,deci practică o forma de turism. În ceea ce privește județul analizat, acest tip de turism este încă la început de drum, deoarece unele afaceri din județ sunt și ele în stare incipientă.

Turismul de aventură, reprezintă o formă de turism ce se adresează doar iubitorilor de adrenalină, în județul Hunedoara sunt practicate o mulțime de sporturi de aventură cum ar fi: off-road, rafting pe Jiu, canyoning, speologie, parapantă, alpinism, escaladă, schi de tură, tabere de supraviețuire, fotovânătoare, iar existența celei mai lungi tiroliane din țară este și ea o atracție.

4.2. SEJURURILE TURISTICE

Un sejur turistic, reprezintă șederea temporară într-un anumit loc, la o pensiune, vilă, hotel, cabană, etc. Pentru județul Hunedoara, sejururile au avut o durată medie de aproximativ 3 zile, în ultimii 14 de ani, ceea ce ne face să credem că situația este una destul de bună deși există loc si de mai bine.

4.3. CIRCUITE ȘI TRASEE TURISTICE

Potrivit Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Hunedoara, județul Hunedoara dispune de următoarele trasee turistice:

Baia de Criș- Tebea- Brad- Deva- Hunedoara- Ținutul Pădurenilor (90-95km). Obiectivele turistice principale vizitate sunt: Muzeul aurului din Brad, Cetatea Devei, Castelul Corvinilor, Muzeul civilizației dacice, etc.

Baia de Criș- Brad- Pasul Vâlcan- Abrud- Câmpeni- Valea Arieșului Mare (115-120km). Principalele obiective vizitate sunt: Rezevația mixtă de pe muntele Vâlcan, Roșia Montană, etc.

Baia de Criș- Vața de jos (12 km). Este un traseu scurt potrivit celor care doresc o cură balneara.

Deva- Almașu Sec- Carjiți- Cozia

Deva-Șoimuț- Boholt- Măgura- Toplița

Deva- Simeria- Uroi

Deva- Zam și înapoi

Deva- Mintia- Vețel

Dobra- Mihăiești- Roșcani- Panc- Bătrâna

Gurasada- Carmazănesti- Dănulești- Vica- Boiu de Jos- Boiu de Sus

Brad- Blăjeni

Brad- Buces

Deva- Hunedoara

Deva- Hunedoara- Zalasti- Goși- Gaunoasa- Ulm- Poiana Rachitelii (excursie 1-2 zile)

Aceste trasee turistice sunt doar o parte din cele existente în acest județ.

4.4. DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA OFERTEI TURISTICE

În dorința integrării mondiale a turismului din România, o etapa importantă o constituie alinierea sistemului informațional la cerințele și nivelul Organizației Mondiale a Turismului. Deși potențialul turistic al județului Hunedoara favorizează dezvoltarea a numeroase forme de turism, se constată cu tristețe o lipsă de adaptabilitate a ofertei turistice la cererea turistică, acest lucru întâmplându-se din cauza stării și calității structurilor turistice, pregătirii și calificării forței de muncă antrenate în activitatea turistică, absenței unui cadru legislativ care să favorizeze dezvoltarea turismului în regiune.

În sensul soluționării tuturor efectelor negative ce afectează turismul din județul Hunedoara și în încercarea adaptării ofertei turistice la stimulii cererii, se dorește:

Pentru turismul montan: investiți atât interne cât și externe pentru valorificarea totală a potențialului turistic; privatizarea masivă și conștientă a unităților de cazare și modernizarea dotărilor necesare practicării sporturilor de iarna.

Pentru turismul balnear: exploatarea și utilizarea izvoarelor cu efecte terapeutice ; renovarea și modernizarea bazelor de tratament; crearea unei capacități de cazare și tratament raportată și pliată pe cererea turistică.

Pentru turismul de odihnă și recreere: îmbunătățirea radicală a calității serviciilor ; amenajarea corespunzătoare a zonelor preorășenești și dotarea acestora cu utilitățile necesare; sporirea interesului autorităților locale dar și a agenților economici implicați în amenajarea zonelor destinate recreerii și odihnei ; elaborarea unor hârti turistice ușor simplificate pentru turiști.

Pentru turismul cultural: creșterea calității tuturor transporturilor; creștrea gradului de confort pentru toate unitățile de confort; organizarea unor sate turistice; îmbunătățirea infrastructurii turistice de orice fel; reabilitarea vestigiilor și monumentelor; etc.

În următorii ani, în cazul creșterii atractivității turistice, ca urmare a implementării obiectivelor propuse mai sus, se va manifesta o creștere masivă a numărului de turiști interni dar și străini, la nivelul județului Hunedoara. De asemenea adoptarea unor strategii potrivite, în politica de produs, de tarife și prețuri, de promovare și distribuție, este absolut esențială și se impune în echilibrarea raportului prestație / preț.

CONCLUZII

În concluzie, lucrarea de față încearcă să demonstreze că România și participarea acesteia la competiția turismului mondial, în ciuda potențialului turistic desăvârșit existent, rămâne totuși o problemă din cauza neatingerii exigențelor piețelor atât europene cât și la nivel global.

În ceea ce privește județul Hunedoara, acesta reptrezintă o zonă bogată în potențial atât natural cât și antropic, nu puține sunt zonele care merita vizitatate, incepând de la ținuturile pitorești pline de farmecul poveștile haiducești ale trecutului, mâncărurile tradiționale, sărbătorile populare reprezentative, la ruinele cetăților dacice sau romane ce ne aduc aminte de originea noastră ca popor, până la clădirile medievale ce ne introduc într-o lume a prințeselor și a cavalerilor, precum și mănăstirile și bisericile ce poartă memorii de secole, dar nici peisajul natural alături de monumentele lui deosebite, nu se lasă mai prejos.

Potențial turistic există, cu toate acestea dezvoltarea riguroasă a turismului în acest județ este îngreunată și chiar încetinită de infrastructura foarte învechită, atât cea turistică dar și cea edilitară, unde se adaugă o proastă promovare sau lipsa acesteia, precum și existența unui personal necalificat ce activează în sectorul turistic. Toate acestea adunate la un loc au făcut ca județul Hunedoara să aibă mari pierderi de venituri posibile revenite din activitatea turistică de-a lungul timpului, deși statisticile arată ca în ultimii ani au fost înregistrate creșteri semnificative în domeniul turistic, prin sosirile și înnoptările ce au început să fie din ce în ce mai multe, prin prezența atât a turiștilor interni cât și străini.

Județul Hunedoara îmbină perfect atât de multe elemente ale trecutlui rupt parcă din basm, cu frumusețea și misterul prezentului, însă populația României este una care nu cunoaște nici măcar frumusețea propriei țări la nivel național, cu atât mai puțin frumusețea acestui județ, iar pentru descoperirea minunatelor atracții turistice este nevoie de o « educație » în sensul acesta. Românii au nevoie de o stimulare a plăceri practicării turismului intern, iar nepăsarea autortăților desemnate cu realizarea acestei misiuni, de promovare turistică și reabilitare a vestigiilor la nivel național dar și județean, nu face decât să inrăutățească situația.

Este nevoie de o trezire a tuturor românilor, altfel s-ar putea ca viitorul turistic al acestei țări să nu mai fie așa promițător cum îl vedem acum, iar copiii noștri vor putea să vadă unele elemente turistice ale cadrului natural sau antropicm doar în poze.