Cerere de Finantare Pentru Un Ong

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL I

STADIUL CUNOAȘTERII

ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR ………………………………………………….

1.1 Definirea noțiunii de proiect ………………………………………………………………………………………

1.2 Elemente fundamentale ale proiectului: caracteristici, clasificări, roluri …………………………….

1.3 Ciclul de viață al unui proiect ………………………………………………………………………………….

1.4 Managementul proiectelor: istoric, scop, elemente principale ……………………………………….

1.5 Importanța managementului proiectelor ……………………………………………………………………

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ÎN CADRUL ORGANIZAȚIILOR NON-PROFIT …………………………………………………………..

2.1 Organizațiile non-guvernamentale la nivel internațional și în România ……………………………

2.1.1 Generalități privind organizațiile non-guvernamentale:

istoric, definire, evoluție …………………………………………………………………………….

2.1.2 Caracteristicile și funcțiile organizațiilor non-guvernamentale ………………………….

2.1.3 Rolul organizațiilor non-guvernamentale în societatea românească ……………………

2.1.4 Sectorul organizațiilor non-guvernamentale studențești în România …………………..

2.2 Elemente specifice aplicării managementului de proiect

în sectorul socio-cultural ………………………………………………………………………………………..

2.2.1 Accepțiuni generale privind managementul proiectelor

în cadrul organizațiilor non-guvernamentale …………………………………………………

2.2.2 Elemente particulare ale managementului proiectelor în sectorul non-profit ……….

CAPITOLUL III

ASPECTE PRIVIND IMPLEMENTAREA POLITICILOR ȘI PROGRAMELOR EUROPENE

3.1 Introducere în finanțări europene

3.2 Categorii de proiecte finanțate

3.3 Obținerea fondurilor europene

3.4 Finanțări pentru ONG

CAPITOLUL IV

SECTORUL INCLUZIUNII SOCIALE

4.1 Conceptul de incluziune social

4.2 Strategia Europeană 2020

4.3 Dezvoltarea Resursei Umane (POS DRU) – Categorii vulnerabile în Planul Operațional

CAPITOLUL V

IMPLEMENTAREA PROIECTELOR POS DRU- PROPUNERE DE PROIECT DE FINANȚARE….

CAPITOLUL VI

CONCLUZII, CONTRIBUȚII PERSONALE, RECOMANDĂRI ……………………………………..

ANEXE ………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

Sectorul organizațiilor non-guvernamentale se află în timpul unor transformări economice și sociale ce implică toate comunitățile. În cadrul societății democratice românești, organizațiile non-guvernamentale au responsabilitatea de a răspunde nevoilor comunităților în care activează și să le satisfacă pe cele ce nu pot fi acoperite în totalitate de alte instituții, ce aparțin de sectorul public sau privat. În același timp oferă posibilitatea unei implicări cât mai active a cetățenilor la viața publică. Organizațiile non-guvernamentale aparțin sectorului non-profit al societății și implicit își desfășoară activitatea în diferite domenii precum educația, ecologia, acțiunile umanitare, sprijinul persoanelor cu dizabilități fizice sau psihice, protecția animalelor, ajutoare sociale, asistența medical, etc. O organizație non-profit reprezintă o structură instituționalizată de natură privată ce întreprinde activități ca un grup informal sau ca o persoană juridică și care este independentă în raport cu orice autoritate publică. Prin statutul ei nu urmărește nici accesul la puterea politică și nici la obținerea de profit.

De aceea, motivația mea în alegerea acestei teme de cercetare a constat în conștientizarea importanței utilizării managementului proiectelor în cadrul organizației non-guvernamentale, Fundația VOUĂ, în urma planificării, organizării și coordonării unuia dintre proiectele acesteia în calitate de manager de proiect. Un alt aspect al motivației mele, constă în aprofundarea acestui domeniu în urma activităților întreprinse.

Scopul acestei lucrări îl reprezintă reliefarea importanței managementului proiectelor în implementarea de proiecte ce urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunității. Astfel obiectivele setate pentru a reuși în atingerea scopului sunt următoarele: identificarea elementelor diferențiatoare ale managementului de proiect în sectorul socio-economic comparativ cu sectorul public sau privat, sublinierea rolului organizațiilor non-guvernamentale în dezvoltarea personală și profesională a tinerilor, prezentarea aspectelor ce aparțin managementului proiectelor din perspectiva coordonatorului de proiect dar și aspectele privind implementarea programelor europene în România.

Metodologia de cercetare a lucrării se constituie din culegerea informațiilor și datelor necesare întocmirii bazei teoretice, realizată în urma studierii și interpretării documentelor de specialitate din domeniul aferent temei de cercetare, precum cărți din biblioteca Academiei de Studii Economice din București, însă în același timp și resursele electronice obținute din diferite site-uri de specialitate. În urma obținerii informațiilor necesare întocmirii fundamentelor teoretice, am realizat adaptarea și prelucrarea lor pentru a elabora studiul prezent.

Suportul teoretic al lucrării este constituit din conceptele și teoria domeniului studiat, lucrarea de față bazându-se în principal pe următoarele materiale de referință: „Managementul Proiectelor”, coordonator Radu Victor, Editura Universitară, 2008, „Managementul Proiectelor”, Constantin Opran, Sergiu Stan, Editura Bren, 2008. Baza informațională este formată dintr-o serie de materiale informative cum ar fi articole de specialitate și informații relevante cu privire la domeniul managementului de proiect, dar și din site-urile oficiale ale Institutului de Management de Proiect- www.pmi.ro. În prezenta lucrare au mai fost utilizate și alte materiale de referință ce privesc domeniul studiat și referințe auxiliare cu un grad considerabil de credibilitate, ținând cont de instituțiile sau autorii de care au fost elaborate.

Prezenta lucrare conține informații, noțiuni și concluzii relevante ce pot fi utilizate de persoanele care sunt interesate de domeniul temei de cercetare și care se pot folosi de acestea în activități sau lucrări viitoare. Valoarea aplicativă constă în posibila utilizare a concluziilor de către manageri de proiect sau diferite persoane interesate în mod direct de tema cercetării.

CAPITOLUL I

STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

Oamenii au zilnic o mulțime de sarcini de îndeplinit: organizează o masă în familie, își imaginează o companie de recrutare, pregătesc admiterea la facultate a unuia dintre copii, se mută dintr-o locuință în alta etc. În esență, toate aceste sarcini reprezintă un proiect. Chiar dacă nu conștientizăm, fiecare activitate din viața noastră este un proiect sau provine dintr-un plan al altei activități.

1.1 Definirea noțiunii de proiect

Pentru a putea cunoaște domeniul managementului proiectelor, este important să înțelegem conceptul de proiect și caracteristicile generale ale acestuia. Proiectul reprezintă o lucrare temporară susținută pentru a atinge anumite obiective sau un anumit scop. Realizarea unui proiect presupune implicarea mai multor persoane, pe de o parte este vorba de cei care execută activitățile aferente desfășurării proiectului, pe de altă parte este vorba de beneficiarul principal, cel care este interesat în mod direct de valorificarea resurselor și de realizarea proiectului într-o anumită perioadă de timp, care să se încadreze în bugetul alocat. Scopul fundamental al unui proiect îl reprezintă satisfacerea nevoii clientului.

Dicționarul „Oxford” : „Întreprindere individuală sau colectivă, planificată cu foarte mare atenție și destinată a atinge un obiectiv particular, spre exemplu: un proiect de cercetare, un proiect național pentru a încuraja dezvoltarea întreprinderilor (afacerilor)”.

Dicționarul explicativ al limbii Române utilizează următoarele definiții ale termenului „proiect”:

– plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;

– prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și aprobat, pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare;

– lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico- economice, desenele, instrucțiunile necesare executării unei construcții, unei mașini.

Ca o concluzie a tuturor acestor definiții, putem spune că „proiectul” este o metodă care permite trecerea de la idee la acțiune, strcturând diversele faze ale acestui proces. Acesta ia formă într-un cotext social spațial și temporal specific, deținând o dimenisune educativă care permite indivizilor să învețe experimentând. Un proiect este produsul unei munci colective, ce implică în urma finalizării sale, obligatoriu o evaluare pentru a permite efectuarea unei legături între idee și acțiune.

1.2 Elemente fundamentale ale proiectului: caracteristici, clasificări, roluri

Pentru realizarea unui proiect este nevoie de întreprinderea mai multor activități stâns legate și care se influențează una pe cealaltă, a timpului investit pentru a crea, cu ajutorul unor resurse puține, un produs sau un serviciu unic, toate acestea cu scopul de a atinge obiectivele și a obține rezultate. Activitățile se finalizează odată ce obiectivul urmărit este atins.

În continuare sunt prezentate caracteristicile specific ale proiectului:

a) O primă caracteristică specifică unui proiect ar fi identificarea scopurilor și a necesităților, cu rolul de a produce rezultate concrete, cunatificabile. Scopul oricărui proiect este de a rezolva problemele identificate. Acest lucru implică și o analiză a nevoilor. În general, scopul proiectelor este furnizarea unui produs sau serviciu. Obiectivele unui proiect trebuie să fie cât mai mai concis și clar posibil, pentru a se realiza o armonie între opiniile tuturor celor implicați. O metodă bine cunoscută ce ajută la determinarea obiectivelor este metoda SMART, care implică identificarea unrmătoarelor caracteristici: specific (specific) – obiectivele se definesc cu claritate în funcție de anumite principii, ținând cont scopul proiectului; measurable (măsurabile) – rezultatele obținute în urma obiectivelor propuse trebuie să fie măsurabile; achievable (realizabil) – obiectivele trebuie să fie tangibile, în acord cu mediul înconjurător; realistic (realist) – obiectivele trebuie să fie privite dintr-o perspectivă realistă și nu vizionară; time-bound (limitate de timp) – obiectivele trebuie atinse într-o perioadă limitată de timp;

b) Proiectele trebuie să fie realiste, ceea ce însemnă că obiectivele urmărite trebuie să fie realizabile, astfel că trebuie să se țină cont și de cerințe, dar și de resursele disponibile;

c) Restrângerea în funcție de timp și spațiu: proiectele au un moment de început și o finalizare și se desfășoară într-un loc și un context specifice. Constrângerile temporare creează de foarte multe ori situații de criză, care incomodează echipa de proiect;

d) Proiectele sunt caracterizate de complexitate, întrucât folosesc diferite modalități legate de planificare și implementare, punând laolaltă diverși parteneri și beneficiari sau deținători de interese;

e) Proiectele sunt rezultatul unui efort colectiv, așadar au un caracter colectiv. Fiecare activitate aferentă desfășurării proiectului este condusă și coordonată de o echipă, cu implicarea mai multor parteneri și răspunzând la cerințele și nevoile unui public țintă;

f) Fiecare proiect este unic și irepetabil, datorită faptului că se nasc dintr-o idee nouă. Ele aduc rezolvare unei anumite nevoi resimțite sau unei anumite probleme apărute într-un anumit context. Proiectele sunt caracterizate de inovativitate și nu reprezintă doar o activitate de rutină;

g) În mod automat caracteristica de a duce inovație și unicitate, implică prezența unui anumit grad de risc și incertitudine. Cu cât un proiect este gândit astfel încât să semene mai mult cu un proiect din trecut, cu atât gradul de risc și incerittudine scade;

h) Evaluabilitate: Pentru a putea cuantifica rezultatele obținute cu obiectivele propuse este nevoie ca proiectele să fie evaluate.

i) Proiectele sunt compuse din faze și etape distincte, activități, ce conferă proiectelor un caracter multifazic.

j) Pentru realizarea oricărui proiect este nevoie de anumite resurse. Resursele se referă la oameni, tehnologii, informații, resurse financiare, resurse fizice. Cum acestea au un caracter limitat, trebuie folosite și repartizate eficient, pentru a se reuși finalizarea proiectului.

k) Finanțatori și beneficiari: în cadrul unui proiect sunt implicați mai mulți participanți sau deținători de interese. Finanțatorul oferă fondurile necesare realizării proiectului, dar nu este neapărat beneficiarul proiectului.

Putem clasifica proiectele astfel:

– După amploarea obiectivelor, putem identifica proiectele: organizaționale, locale, regionale, naționale, internaționale;

– După natura proiectelor, identificăm următoarele tipuri: proiecte sociale, proiecte culturale, proiecte economice, proiecte artistice, proiecte ecologice, proiecte de management.

– După mărimea proiectelor există următorele categorii:

– proiectele mici sunt cele care au termene de până la un an, au valori reduse, iar în cadrul lor predominnă anagjările part-time, având cerințe modeste sau medii;

– proiectele medii sunt cele ce durează intre doi și trei ani, au valori și cerințe tehnologice medii, permit angajarea atât part time, cât și full time, iar urmărirea se realizează prin rapoarte periodice;

– proiectele mari au temene lungi care pot ajunge până la cinci ani, au valori ridicate și predomină angajările full-time, cu cerințe tehnologice performante apelând la instrumente și programe specifice, iar urmărirea se realizează prin raportări de control.

– Proiectele privind programele de dezvoltare ne ajută să identificăm următoarele subcategorii: proiecte substituibile, proiecte contingente sau interdependente și proiecte independente.

1.3 Ciclul de viată al unui proiect

Realizarea unui plan de proiect și lansarea acestuia în execuție, presupune înainte de toate demersurile prezentarea obiectivelor și modul in care se vor valorifica rezultatele proiectului. Durata de viață a unui proiect este determinat de perioada de timp în care are loc realizarea proiectului, adică parcurgerea următoarelor elemente: elaborare de proiect; obținerea concursului de finanțare; cercetare privind tematica proiectului; proiectare; implementarea proiectuli; evaluarea rezultatelor proiectului.

Realizarea proiectului presupune trecerea lui prin toate etapele ciclului de viață. Acesta cuprinde următoarele elemente caracteristice:

1. Identificare, analiză, formulare – etapă ce cuprinde identificarea problemei și nevoii proiectului, stabilirea obiectivelor și formularea ideii proiectului.

2. Pregătire, estimare, asumare – etapă ce cuprinde planificarea propriu-zisă a proiectului.

3. Implementare, monitorizare, raportare – etapă ce cuprinde implementarea proiectului prin urmărirea obiectivelor și desfășurarea activităților.

4. Evaluarea – etapă ce cuprinde evaluarea și măsurarea rezultatelor obținute.

În figura de mai jos este prezentată schema desfășurării celor patru etape:

Figura 1.3: Grupele de procese ce se desfășoară și legăturile dintre acestea

Sursa: realizare proprie pe baza materialelor utilizate în cadrul Fundației VOUĂ

1.4 Managementul proiectelor: istoric, scop, elemente principale

Managementul Proiectelor este unul dintre cele mai vechi și vaste domenii utilizate de oameni, iar în mod cert proiectele umane nu mai reprezintă o noutate. Izvoarele managementului de proiect se regăsesc în apariția și dezvoltarea teoriei managementului științific, ai cărui fondatori sunt considerați a fii: Frederick W. Taylor, Frank și Lillian Gilbreth, Henri Fayol și Henry Gantt. Managementul de proiect include crearea unui plan de proiect ce presupune definirea și sublinierea scopurilor și obiectivelor proiectului, realizarea cerințelor și a metodelor prin care scopurile pot fi atinse, cuantificarea resurselor necesare și determinarea bugetelor și a termenelor limită pentru finalizare. În același timp include managerierea implementării planului de proiect, împreună cu operarea controalelor regulate pentru a se asigura o acuratețe cât mai exactă a informațiilor ce țin de performanțele proiectului în acord cu planul stabilit și mecanisme pentru prevenirea daunelor, în caz că va fi necesar. Managementul de proiect constă în utilizareea unui set de cunoștințe, competențe, deprinderi, instrumente și tehnici specializate cu scopul de a realiza obiectivele, atât generale cât și specifice ale unui proiect.

Acest domeniu presupune crearea unei legături între principalele funcții ale unei organizații și anume planificarea, organizarea, conducerea, coordonarea și controlul activităților și resurselor necesare pentru realizarea unui obiectiv bine definit, contrâns fiind de o perioadă de timp și de un anumit buget. Scopul managementului proiectelor este acela de a anticipa cât mai multe dintre riscurile și pericolele ce pot apărea, dar și acela de a planifica, organiza și controla cât mai eficient activitățile din cadrul proiectului, astfel incât acesta să poată fi finalizat la rezultate cât mai apropiate de obiectivele setate.

Managementul proiectelor trebuie să fie: centrat pe obiective, centrat pe schimbare; multidisciplinar, inovativ (pentru a căuta noi idei și a rezolva probleme noi), centrat pe control (pentru a asigura finalizarea), orientat spre performanță, flexibil (pentru a face față rapid schimbărilor).

Managementul proiectelor constă în planificarea, organizarea, coordonarea și controlul proiectului, de la începerea până la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerințele clientului privind producerea unui produs viabil din punct de vedere funcțional și financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor și termenelor de execuție convenite.

În figura de mai jos sunt prezentate principalele elemente ale managementului de proiect și legăturile care se formează între acestea:

Figura 1.4: Elementele de bază ale activității de management al proiectului

Sursa: Adaptare după Constantin Opran, Sergiu Stan, „Managementul proiectelor”, Editura Bren, 2008

Persoanele implicate în diversele activități ale proiectului poartă denumirea de stakeholderi. Prin intermediul acestei noțiuni, se face referire la persoanele sau organizațiile implicate în mod activ, în desfășurarea unui proiect și ale căror interese depind, într-o oarecare măsură, de realizarea și finalizarea proiectului. Stakeholderii cuprind mai multe cateogorii de persoane, însă în funcție de importanța acestora amintim următorii:

– managementul superior al organizației, care se ocupă în mod direct de organizarea proiectului și care are responsabilitatea de a defini scopurile și obiectivele strategice ale acestuia;

– coordonatorul proiectului și echipa acestuia, de care depinde în mod direct succesul proiectului;

– partenerii financiari adică cei care asigură resursele bănești ale proiectului;

– beneficiarul rezultatelor proiectului, reprezentat de persoanele sau companiile care vor utiliza produsul proiectului.

Pe lângă stakeholderii implicați în mod direct în cadrul proiectului și ale căror interese primează, mai regăsim o altă categorie de părți implicate în proiect sau care depind de către acesta, cum ar fi: furnizorii diferitelor servicii, partenerii media, populația comunității în care organizația activează etc. Responsabilitatea echipei de proiect constă în identificarea stakeholderilor potriviți obiectivelor proiectului. Se urmărește identificarea cerințelor și așteptărilor acestora și pe cât posibil satisfacerea nevoilor lor.

1.5 Importanța managementului proiectelor

În fața oricărui proiect o mare importanță o au previziunea și capacitatea de a bănui imprevizibilul, care pentru un proiect reprezintă o importantă sursă de nereușite. Așadar pentru o bună desfășurare a proiectului și pentru atingerea obiectivelor propuse, se recomandă în ceea ce privește derularea proiectului, prevenirea activă. Aceasta presupune prevenirea, anticiparea deviațiilor în raport cu obiectivele setate. Managementul proiectelor are rolul de a răspunde caracterului dificil al previziunilor și prevenirilor.

Însă, cu toate acestea, multe riscuri sunt greu de asigurat.

Un manager de proiect pregătit trebuie să știe factorii considerați critici, care pot influența proiectul și care îi pot aduce succcesul: relațiile de comunicare dintre membrii echipei de proiect, relațiile cu clienții; planul proiectului care să arate direcția clară ce trebuie urmată, responsabilitățile fiecărui component al echipei și indicatorii ce ajută la măsurarea progresului; comunicarea eficientă între toate părțile implicate; controlul competențelor; suportul managerial.

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN CADRUL ORGANIZAȚIILOR NON-PROFIT

„Cel mai trist aspect al vieții actuale este că știința acumulează

cunoștințe mai repede decât acumulează societatea înțelepciune”

Isaac Asimov

2.1 Organizațiile non-guvernamentale la nivel internațional și în România

Societatea civilă poate fi percepută ca o societate intregrată în cadrul unei rețele dezvoltate, extinsă de relațiile ce se formează între oameni și între grupuri de persoane ce aparțin mai multor sfere de activitate. Acestea se regăsesc sub diferite forme de organizare: organizații non-guvernamentale, partide politice, mișcări de eliberare. Sunt constituite de grupuri de persoane ce manifestă anumite interese comune într-un domeniu de activitate sau mai multe.

2.1.1 Generalități privind organizațiile non-guvernamentale: istoric, evoluție, definire

Din punct de vedere politic, în societate există două categorii: statul și societatea civilă. Așadar, societatea cuprinde două sectoare: public și privat. De asemenea, societatea curpinde și un sector orientat spre profit și un altul numit sector non-profit, care nu urmărește obținerea profitului.

Dacă în zilele noastre importanța acestui sector rezidă în primul rând în puterea economică avută la îndemână, nu același lucru se putea spune la apartiția lui. La începuturile lor aceste asocieri cetățenești aveau mai ales un rol politic, acela de a apăra și de a constitui instituțiile de bază ale statului de drept și a economiei de piață. Aceste obiective în decursul timpului nu s-au schimbat, poate doar importanța lor a scăzut. Din punct de vedere economic putem spune că al treilea sector este un mijloc de perfecționare a economiei de piață și s-a născut pentru a asigura anumite servicii inexistente până atunci. Datorită faptului că în perioada capitalismului aceste servicii aparțineau domeniului social organizațiile non-guvernamentale sunt întâlnite și sub denumirea de organizații de caritate.

Organizațiile non- guvernamentale sunt structuri instituționalizate de natură privată ce pot activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, și care sunt idependente în raport cu orice autoritate publică. Ele nu urmăresc nici accesul la puterea politică și nici obținrea de profit. Organizațiile non-guvernamentale sau ONG-urile se regăsesc într-o gamă largă de forme organizatorice voluntare și nelucrative, neafiliate unui partid politic (apolitice): asociații, societăți, fundații, federații, care își manifestă activitatea separat de acțiunea statului, dar colaborează cu acesta în anumite situații.

ONG-urile exprimă și reprezintă nevoile membrilor comunităților lor prin implicarea activă și creșterea unor politici publice în diferite domenii precum: protecția mediului, protecția socială, drepturile omului, educație, prin intermediul unui mecanism de atenționare.

Însă în activitatea organizațiilor non-guvernamentale pot apărea adesea și abateri care ajung să prejudicieze rolul ONG-urilor și imaginea lor în rândul societății:

– însușirea organizațiilor de către aparatul de stat;

– transformarea organizației în societate comercială care să aibă ca scop o activitate economică ce aduce profit;

– marile organizații au posibilitatea de a exercita un monopol care afectează considerabil organizațiile de dimenisiuni mai mici;

– organizațiile ce urmăresc o creștere mai rapidă de cele mai multe ori se “blochează”, resursele lor financiare, umane și materiale devenind insuficiente.

2.1.2 Caracteristicile și funcțiile organizațiilor non-guvernamentale

Organizațiile non-guvernamentale, oricare ar fi domeniul în care activează sau oricare ar fi publicul țintă, îndeplinesc anumite caracteristici:

– Funcționează ca entitate structurată – au o structura organizațională instituționaliză;

– Sunt de natură privată – nu aparține autorităților publice;

– Respectă criteriul nondistribuției profitului – profitul obținut este folosit doar pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;

– Se auto-guvernează – conducerea organizației nu este dominată de autoritățile publice;

– Sunt conduse în regim de voluntariat – deși nu este exclusă posibilitatea angajării de personal, activitățile pe care le desfășoară sunt voluntare;

– Sunt de interes public – participă la acțiuni ce duc la binele societății.

Pentru a putea stabili care sunt funcțiile sectorului non- profit, este important să înțelegem care sunt relațiile care se formează între sectorarele societății civile. Astfel, în cadrul acesteia regăsim trei sectoare principale: sectorul de stat, sectorul „profit” (economic) și sectorul non- profit.

Relațiile dintre aceste trei sectoare se realizează conform schemei de mai jos:

Figura 2.1.2: Legăturile dintre cele trei sectoare socio-economice

Sursa: Mihaela Vlăsceanu, „Economie socială și antreprenorială”, editura POLIROM, 2010

În cadrul acestui sistem, sectorul organizațiilor socio- culturale îndeplinește două funcții principale. Prima funcție este aceea de prevenire și de corecție, ce încearcă să prevină și să îndrepte eventualele probleme, lipsuri în funcționarea sectorului de stat și cel economic. A doua funcție este aceea de dezvoltare, care se referă la atenția acordată dezvoltării societății civile, dar și societății în general prin valorificarea valorilor civile, prin consolidarea colaborării și prin realizarea cadrului activităților comune. Cele două funcții pot fi considerate menirea, țelul sectorului non- profit, iar rezultatele obținute de sectorul civil pot fi analizate în functie de aceasta.

2.1.3 Rolul organizațiilor non-guvernamentale în societatea românească

Organizațiile non- guvernamentale dețin independență și libertate de decizie cu privire la acțiunile lor. Funcționarea organizațiilor depinde de o identificare corectă a nevoilor comunității în care activează și de atragerea și obținerea resurselor necesare pentru a satisface aceste nevoi. Iar atâta vreme cât acest lucru se realizează, mobilitatea rămâne condiția lor de supraviețuire. Organizațiile non-guvernamentale pot contribui fundamental la identificarea unor situații neprevăzute care în mod normal ar putea fi ignorate de autoritățile publice, iar prin capacitatea lor de a se auto- guverna ele pot supraveghea activitatea sectorului public și le pot sprijini în atingerea obiectivelor lor.

Sunt multe situațiile în care sectorul non- profit are capacitatea de satisfice nevoile comunității, mult mai eficient și ieftin decât este capabil sectorul public.

Organizațiile non- guvernamentale îndeplinesc într-o societate democratică următoarele roluri:

– de a onora unele dintre nevoile comunității în care activează, care nu sunt satisfăcute în totalitate de alte tipuri de instituții (sectorul public, sectorul economic);

– de a oferi șansa unei implicări cât mai active a cetățenilor la decizia publică.

Activitatea organizațiilor non-guvernamentale este desfășurată în orice domeniu unde este identificată o nevoie a societății: educație, știință, cercetare, cultură, protecție socială, minorități, drepturile omului, protecția mediului, protecția copilului, etc.

CAPITOLUL III

ASPECTE PRIVIND IMPLEMENTAREA POLITICILOR SI PROGRAMELOR EUROPENE

3.1 Introducere în finanțări europene

Fondul Social European (FSE) reprezină principalul instrument financiar al Uniunii Europene. Cheltuielile cu Fondul Social European sunt de aproximativ 10% din bugetul total al UE si merg către finanțarea ocupării forței de muncă din statele membre și promovează coeziunea economică și socială. Concentrarea cheltuielilor este realizată în regiunile mai puțin dezvoltate.

Prin finanțarea proiectelor care îmbunătățesc ratele de ocupare a forței de muncă, incluziunea socială și calitatea locurilor de muncă în Uniunea Europeană este îndeplinit obiectivul principal al cheltuielilor Fondului Social European, acela de a crea locuri de muncă.

În Uniunea Europeană se acordă ajutor financiar proiectelor prin care inegalitățile economice pot fi echilibrate sau proiectelor prin care este acordat ajutor pentru asociațiile comunitare, regiuni, țări, etc. În Europa se urmărește ca economia diferitelor țări să ajungă la același nivel.Așadar, țările mai sărace beneficiază de mai multe fonduri nerambursabile decât țările dezvoltate.

3.2 Categorii de proiecte finanțate

Fondurile europene se acordă pentru proiecte, nu pentru societăți. Deci, o societate poate avea mai multe proiecte finanțate.

      Finanțările se acordă pentru proiecte ce aparțin următoarelor categorii:

1. SECTORUL PRODUCTIV 

Agricultura, Silvicultura, Promovarea adaptării și dezvoltării zonelor rurale, Pescuitul, Sprijinirea marilor afaceri, Sprijinirea sectorului IMM și meșteșugăresc, Turism, Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare.

2. RESURSE UMANE 

Politica pieței muncii, Integrarea socială, Dezvoltarea formării educaționale și profesionale (persoane și firme), Flexibilitatea forței de muncă, activități antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare și comunicare (persoane și firme), Acțiuni pe piața muncii în avantajul femeilor.

3. INFRASTRUCTURA DE BAZĂ

Infrastructura de transport, Infrastructura pentru telecomunicații și societatea informațională, Infrastructura în sectorul energetic (producție, distribuție), Infrastructura de mediu (inclusiv apa), Planificare și reabilitare, Infrastructura social și sănătatea publică.

4. DIVERSE

Asistență tehnica și acțiuni innovative.

3.3 Obținerea fondurilor europene

Cei care își doresc să obțină finanțare pentru proiectele societății trebuie să realizeze un plan de afaceri. Acest plan va cuprinde o estimare a valorii și a timpului necesare pentru implementarea proiectului.

Solicitantul trebuie să găsească surse de cofinanțare și să obțină avizele și premisele de care are nevoie. După ce obține aceste lucruri, acesta poate întocmi o cerere de finanțare.

Pentru a primi aprobare solicitantul poate aștepta până la trei luni. Beneficiarul primește banii sub formă de decont. Așadar, solicitantul are nevoie bani cu care să dea start-ul proiectul până își primește investiția înapoi.

Solicitantul trebuie să scoată în evidență modul în care societatea ajută oamenii și regiunea unde se află, dar și modul în care se va dezvolta societatea în urma obținerii finanțării, la crearea locurilor de muncă, etc.

Există o serie de proceduri ce trebuie parcurse pentru obținerea unei finanțări europene.

Ideea proiectului trebuie să pornească de la o necessitate reală sau de la o problem identificată.

Pentru a afla dacă proiectul este eligibil, se vor consulta Programenele Operaționale și Complement.

După ce a identificat Axa prioritară și domeniul major de intervenție, solicitantul poate să scrie Cererea de finanțare.

După ce cererea de finanțare este depusă la autoritatea de management pentru a fi înregistrată, urmează evaluarea proiectului și aprobarea lui/dezaprobarea lui.

Urmează demararea proiectului. Solicitantul poate primii sfaturi de la consultanți. De asemenea, trebuie să întocmească un raport intermediar, dar și final plus cererea de rambursare.

Pe parcursul implementării proiectului solicitantul va primi vizite de verificare. Dacă nu se găsesc anumite nereguli, acesta va încasa plata și va putea finaliza proiectul.

3.4 Finanțări pentru ONG

O parte importantă din finanțarea UE este oferită organizațiilor nonguvernamentale și organizațiilor societății civile. Activitatea ONG-urilor acoperă numeroase domenii vizate de politicile UE. De fapt, majoritatea programelor UE includ oportunități de finanțare pentru ONG-uri.

Anual, aproximativ un miliard de euro este alocat pentru proiectele ONG, majoritatea în domeniul relațiilor externe, drepturile omului, sprijinirea democrației, ajutor umanitar.

Un ONG poate beneficia de două tipuri de finanțare:

►Prin propunerea unui proiect printr-un program UE care dacă are succes va fi cofinanțat de UE printr-o subvenție pentru acțiune.

►Prin unele programe UE poate subvenționa direct organizația printr-o subvenție de funcșionare. Acest tip de finanțare funcționează doar dacă ONG-ul urmărește un scop de interes general european sau are un obiectiv ce face parte dintr-o politică a Uniunii Europene.

CAPITOLUL IV

SECTORUL INCLUZIUNII SOCIALE

4.1 Conceptul de incluziune socială

Incluziunea socială reprezintă un proces, un ansamblu de acțiuni ce aparșin domeniilor protecției sociale, sănății, destinate combaterii excluziunii sociale, etc.

Una dintre cele mai noi modalități de abordare care încurajează cooperarea în domeniu este lupta împotriva excluziunii sociale. Acest lucru se realizează combinând obiectivele Uniunii Europene cu ale țărilor membre.

Protecția socială este o sumă a măsurilor prin adoptarea cărora se atinge un standard de bunăstare și securitate pentru populație, dar mai ales pentru anumite grupuri sociale.

Grupurile vulnerabile sunt compuse din grupuri umane care sunt în imposibilitatea de satisfacere a nevoilor de trai din cauza faptului că se află într-o poziție de vulnerabilitate economică și socială.

Mediul social de viață este reprezentat de: traiul în familie, relațiile sociale personale, mediul de lucru.

Ancheta privind veniturile și condițiile de trai în Uniunea Europeană are scopul de a stabili valorile indicatorilor privind sărăcia și excluziunea socială în Uniunea Europenă.

Există patru tipuri de indicatorii de incluziune social. Aceștia sunt:

►Persoanele în risc de sărăcie relativă

►Persoanele care se confruntă cu privațiuni materiale severe

►Persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută

►Persoanele expuse riscului sărăciei sau al excluziunii sociale

4.2 Strategia Europeană 2020

Strategia Europa 2020 prevede pe termen lung o creștere favorabilă incluziunii. Se urmărește crearea noilor locuri de muncă, condiții de viață mai bune. Astfel, Uniunea Europeană își propune să acorde mai multă atenție ocupării forței de muncă, cercetării și inovării, mediului înconjurător, educației și sărăciei.

Obiectivele Uniunii Europene, printre care și acela de ocupare a forței de muncă, vor fi transpuse în obiective naționale ale țărilor componente.

Comisia europeană a propus o strategie globală ce urmărește creșterea calitatea vieții diferitelor grupuri vulnerabile, Incluziunea activă. Incluziunea activă este una dintre prioritățile Uniunii Europene.

Diversitatea serviciilor sociale este condiționată însă de starea economiei la nivelul statelor, de resursele financiare existente, mai ales în ceea ce privește formarea personalului și informatizarea activităților.

4.3 Dezvoltarea Resursei Umane (POS DRU) – Categorii vulnerabile în Planul Operațional

Fondurile structural pentru politica europeană de ocupare a forței de muncă se referă la învățarea permanentă. Acestea se bazează pe Planul national de acțiune pentru ocuparea forței de muncă.

Sprijinirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile este cuprinsă în domeniul resurselor umane și urmărește: educația, evitarea abandonului școlar, acordarea unei a doua șanse de școlarizare adulților, eliminarea discriminării de orice tip etc. De asemenea, măsurile privind sprijinirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile sunt conectate cu problemele legate de angajarea forței de muncă, combaterea discriminării și a inegalitățiilor existente pe piața muncii.

Există la nivel global o nevoie de formare a resursei umane calificate, care să suțină, să promoveze incluziunea socială.

Obiectivul general urmărit de POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității pe piața muncii, prin asigurarea egalității de șanse pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

CAPITOLUL V

IMPLEMENTAREA PROIECTELOR POS DRU – PROPUNERE DE PROIECT DE FINANȚARE

5.1 Cerere de finanțare

Valorificarea și Orientarea tinerilor și copiilor defavorizați prin utilizarea activităților inovative

AXA PRIORITARĂ

Creșterea oportunităților de incluziune socială prin pregătire profesională și crearea structurilor de economie socială pentru grupurile vulnerabile ale populației din București.

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE

Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere.

OPERAȚIUNEA

INFORMAȚII DESPRE SOLICITANT ȘI PARTENER

SOLICITANT

REPREZENTANT LEGAL

PERSOANA DE CONTACT

DESCRIEREA SOLICITANTULUI

Date despre organizație

Fundatia VOUĂ a fost înființată în 1996 de către Adrian Pătrașcu și Vasile Mincu, având ca activități principale:

• inițierea și dezvoltarea de programe orientate spre ridicarea nivelului cultural al tineretului din mediu rural si urban:

– spectacole

– cunoașterea, păstrarea și valorificarea tradițiilor culturale naționale

– cunoașterea valorilor internaționale

– cursuri extra-curiculare de dezvoltare personală și comunicare;

– tabere de creație;

• inițierea și realizarea de programe de dezvoltare și de valorificare a capitalului uman prin:

– creare de forță de muncă superior calificată;

– creșterea accesului la ocuparea și consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile;

– promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate;

Membrii fondatori consideră că Educația prin Cultură reprezintă caracteristica fundamentală în formarea tinerilor pentru a se dezvolta într-o societate modernă unde multiculturalitatea este un factor definitoriu.

Misiunea Fundației VOUĂ fiind dezvoltarea de programe orientate spre ridicarea nivelului cultural al tineretului din mediu rural și urban, de valorificare a capitalului uman, de educație religioasă creștin-ortodoxă și de protejare a mediului înconjurător.

Fundația VOUĂ este condusă după sloganul “Vouă vă dăruim totul”. Fundația VOUĂ consideră că în fiecare tânăr există “un grăunte de aur” și încearacă să-l pună în valoare, mărturie stând ultimul mare proiect “Toți copiii au talent”.

Scopul fundației este susținerea tinerilor pentru a-și dezvolta potențialul imens de care dispun și, in special, a celor care nu au acces la informații, fără niciun fel de discriminare:

din mediul rural

cu posibilităti financiare reduse

din familii monoparentale

cu părinții plecați la muncă în străinătate.

Bazându-se pe principiul multiculturalității, prin activitățile propuse, Fundația VOUĂ îi încurajează să devină antrepenori, lideri, oameni cu inițiativă, care să aducă beneficii societății în care trăiesc.

Fundația VOUĂ demarează acestă acțiune folosindu-se de educația nonformală, de experiența și de toate resursele de care dispune: umane, emoționale și financiare pentru a schimba viața copiilor, pentru a le îmbogății cunoașterea paletei minunate a oportunităților pe care le au.

Proiecte realizate de organizație în ultimii 5 ani

Proiectul nr. 1

PREZENTAREA PROIECTULUI

OBIECTIVELE PROIECTULUI

NECESITATEA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Scopul Fundației Vouă este susținerea tinerilor pentru a-și dezvolta potențialul imens de care dispun și, în special, a celor care nu au acces la informații, fără niciun fel de discriminare:

• din mediul rural

• cu posibilități financiare reduse

• din familii monoparentale

• cu părinții plecați la muncă în străinătate

Misiunea Fundației VOUĂ fiind dezvoltarea de programe orientate spre ridicarea nivelului cultural al tineretului din mediu rural și urban, de valorificare a capitalului uman, de educație religioasă creștin-ortodoxă și de protejare a mediului înconjurător, dorim să implicăm cât mai multe persoane și organizații non-guvernamentale, pentru ca numărul tinerilor beneficiari să crească substanțial.

Conform Constituției României, minorităților le este garantat dreptul de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă, prin Art. 6 (1). De asemenea, Art. 4 (2) precizează egalitatea tuturor cetățenilor României indiferent de naționalitatea, rasa, etnia, religia sau limba lor. Conturarea situației actuale din societatea românească ce schițeazăcadrul de aplicabilitateal prezentului proiect are ca început precizarea impactului pe care anul 2008 l-a avut datorită crizei financiare ce a mișcat din temelii mediul economic. Pentru o țară aflată în curs de dezvoltare, România a fost puternic afectată de consecințele acesteia, numeroase persoane pierzându-și locurile de muncă sau fiind marginalizați cei care făceau parte din grupul minoritar. Ca parte a Uniunii Europene, România a urmat la randul ei stategii care să permitădezvoltarea durabilă și o creștere economică favorabilă incluziunii și antidiscriminării, motiv pentru care prezentul proiect devine un instrument ajutător care sprijină și facilitează îndeplinirea obiectivelor regăsite în cadrul strategiilor anterior menționate.

Rolul culturii în politica de extindere și relațiile externe ar trebui dezvoltat în continuare (făcând din Europa o marcă în forma unui centru de creație și un spațiu de promovare a schimburilor culturale echilibrate și a cooperării cu restul lumii). Prin consolidarea unei cooperări mai eficiente, propunerile expuse în prezentul proiectsuntmenite să asigure contribuția deplină a culturii la o Europă inteligentă, durabilă și favorabilăincluziunii.

Lupta împotriva excluziunii sociale și a marginalizării culturale a minorităților este posibilă doar în baza implementarii unor politici desucces cu privire la promovarea, la care se adaugă o educație eficientă și inovatoare, care să maximizezeabilitățile persoanelor provenite din grupurile minoritare spre a fi încadrate cu o mai mare usurința în rândul majorității de pe teritoriul României, configurându-se în acest mod o acceptare și o înțelege la nivelul întregii comunități.

Prin prezentul proiect se are astfel în vedere sprijinirea unor grupuri minoritare, facilitându-le accesul nepărtinitor la educație, la resurse, vizibilitate si incluziune, dar și alte oportunități de dezvoltare personală, maximizând astfel înțelegerea diversitățiiculturale ca identitate a fiecărui grup minoritar și urmărindu-se consolidarea dialogului intercultural între acestea. Cu ajutorul activităților desfășurate în cadrul prezentului proiect se urmărește dezvoltarea unei constientizări a importanței pe care egalitatea, înțeleasăaici ca nediscriminare de orice tip, o are și impactul pe care prejudecățile unei societăți aflate încă în stadiu de dezvoltare îl imprima asupra persoanelor ce fac parte din grupurile minoritare.

Promovarea antidiscriminarii și a toleranței interculturale sunt doar douădintre aspectele pe care prezentul proiect le susține ca parte a unei strategii naționale și internaționale de dezvoltare durabilăa societății românești. Schimbările în ceea ce privește politicile educaționale, culturale și socio-economice pe plan local, coroborate, creează cadrul esențial pentru o creștere în ceea ce privește scara valoricăa societății. Prezentul proiect își justifică necesitatea implementării sale, fiind conceput ca un instrument menit a facilita procesul prin intermediul căruia se urmărește determinarea unei mai bune înțelegeri a diversității culturale, privităca identitate a minorităților ce trăiesc între granițele României, dar și fundamentarea unui puternic dialog intercultural,realizat prin aglutinarearelațiilor dintre membrii acestora, fiind astfel pus accentul pe o interrelaționare continuăla nivelul grupurilor implicate în calitate de beneficiar.

RELEVANȚA PROIECTULUI

Proiectul asigură respectarea principiului egalității de șanse contribuie la promovarea egalității de șanse.

Excluziunea socială este o problemă identificată la nivel internațional. Populația romă din Europa se confruntă cu o serie de probleme, care o fac extrem de vulnerabilă la fenomenul de excluziune socială și sărăcie. Problemele ce trebuie combătute se referă în special la desegregarea, accesul la locuri de muncă, abordarea dezavantajelor educaționale și îmbunătățirea accesului la servicii de bază precum locuințele și asistentă medicală.

În România, mulți tineri ce fac partea din categoria minorităților sociale nu știu de unde să înceapă pentru a-și urma idealurile și pasiunile, nu au acces la oportunități de învățare și dezvoltare. De asemenea, ei au nevoie de îndrumări pentru a avea curajul de a urma o carieră. Tinerii trebuie susținuți pentru a se putea dezvolta atât professional, cât și personal.

Prezentul proiect promovează principiile transversale ale programului, atât din punct de vedere al implementării activităților, cât și din perspectiva managementului general al partenerilor. Astfel, activitățile propuse spre a fi desfășurate trasează coordonatele unui cadru activ în care dezvoltarea durabilă și egalitatea de gen vor avea un impact direct pozitiv la nivelul local de derulare al proiectului. Având ca obiectiv înțelegerea diversității culturale în scopul promovării identității și antidiscriminării minorităților în rândul publicului larg și a nevoilor beneficiarilor, activitățile desfășurate au fost concepute în baza acestora urmând îndeaproape egalitatea de gen în ceea ce privește accesul la resurse și oportunități. Totodată, prin educația non-formală interculturală din cadrul proiectului se are în vedere facilitarea comunicării interculturale și dezvoltarea diversității culturale, facilitând un dialog inter-etnic și o promovare a identității de grup a minorităților.

Însoțind principiile transversale pe baza căruia a fost clădit prezentul proiect, temele orizontale ce vor avea un impact direct pozitiv se prefigurează a fi: incluziunea socială, antidiscriminarea, toleranța și înțelegerea interculturală, precum și respectarea și promovarea drepturilor omului. Beneficiind de un acces echitabil la resurse și oportunități de dezvoltare personală, de un dialog interetnic cultural și o educație non-formală interculturală, în baza activităților proiectului, grupurile țintă, deopotrivă cel principal și cele secundare, vor fi implicate astfel încât să fie evidențiată necesitatea respectării și promovării drepturilor omului.

Considerând înțelegerea interculturală și antidiscriminarea elemente esențiale care fundamentează un proces de incluziune socială facil, activitățile proiectului au fost orientate către a semnaliza importanța conștientizării faptului că persoanele provenite din minoritățile etnice dețin la rândul lor un potențial de talent de care societatea românească trebuie să țină cont, ca sursă a dezvoltării viitoare. Cu ajutorul cursurilor de educație interculturală non-formală, atâta a organizațiilor non-guvernamentale, cât și a publicului larg, se urmărește promovarea diversității culturalea minorităților și îmbunătățirea aptitudinilor și a metodelor de lucru diferite cu acestea, dar si pregatirea tinerilor ce provin din minoritatile culturale in vederea unei viitoare cariere, ajutand la dezvoltarea lor personala si profesionala.

GRUP ȚINTĂ

Grupul țintă al acestui proiect este reprezentat de cei 500 de tineri pe care vrem să îi influențăm în direcția incluziunii sociale prin participarea la activitățile proiectului nostru, precum și un număr de 50 de tineri ce provin din medii defavorizate ce vor beneficia de programe de formare și dezvoltare.

În baza criteriilor de eligibilitate alegrupului țintă și a beneficiarilor regăsite în „Apelul pentru propuneri de proiecte” au fost alese următoarele metode de selecție, ținându-se cont de principiul egalității de șanse și al nediscriminării:

a) integrarea valorilor tradiționale ale artiștilor și experților din cultura romă, a comunităților în ansamblul lor, inclusiv acomunităților locale, etnice și culturale șifacilitarea accesului la educație non-formală, interculturală prin promovarea antidiscriminării și a toleranței interculturale;

b) în cadrul proiectului vor beneficia de educație non-formală interculturală și de posibilitatea interacțiunii angajați ai instituțiilor și autoritățile, precum și organizațiile non-guvernamentale, organizatori de evenimente culturale, elevi, precum și universitățile, presa și publicul larg.

Referitor la grupurile țintă secundare, se va avea în vedere dialogul permanent cu persoanele alese drept beneficiari ai proiectului, în timp ce alegerea profesioniștilor se va realiza pe baza criteriilor profesionale, tinandu-se cont de principiile de nediscrimiare de gen, orientare sexuala etc.

PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR ȘI A GRAFICULUI DE IMPLEMENTARE

GRAFICUL DE IMPLEMENTARE

Durata implementării proiectului este de 10 luni.

REZULTATELE AȘTEPTATE

Rezultatele proiectului decurg din obiectivul general/scopul enunțate și reprezintă consecința directă a implementării activităților planificate. Ele pot fi grupate logic/sintetic în următoarea manieră:

Categoria I – Conștientizarea diversității culturale și întărirea dialogului intercultural

Creșterea cunoasterii la nivel internațional a conceptului de incluziune sociala;

Proiecte privind arta plastică și arta vizuală, dar si artele spectacolului;

Respectarea drepturilor si a liberatilor fundamentale ale omului;

Cresterea egalitatii de sanse;

Egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

Creșterea solidarității sociale

Promovarea nediscriminării

Participarea și integrarea în societate a tinerilor defavorizati

Categoria II – Documentarea istoriei culturale

Realizarea producțiilor despre minorități;

Prezentarea istoriei culturale a minoritățiilor;

Categoria III – Sesiuni de instruire/training, conferințe, seminarii, și stagiu practic pentru însușirea de bune practici în managementul asistenței sociale

– Seminar ”Egalitatea de șanse în serviciile publice de asistență socială și protecția copilului”, organizat;

– Conferință cu tema ” A.R.T.A.-Arta Romilor intre Traditie si Actualitate”, organizată;

– Coffee Talks –etapa organizată;

– Traininguri+Workshopuri organizate;

– Conferința “Și ei trebuie sa aibă o șansă!” organziată;

– Seminarii organizate în licee;

– Perioada de coaching;

– Eveniment final;

Categoria IV – Informare și publicitate:

– Organizare eveniment lansare proiect;

– Organizare conferință intermediară pentru promovarea proiectului și diseminarea rezultatelor proiectului;

– Organizare eveniment închidere proiect;

– Elaborare de comunicate de presă, în funcție de progresul și rezultatele proiectului;

– Organizarea de intalniri cu reprezentanții mass-media;

– Promovarea proiectului în cadrul festivităților de inceput de an ale liceelor cu cel mai mare număr de copii defavorizați;

– Website proiect. Dezvoltarea, actualizarea și mentenanța website-ului proiectului;

– Newsletter lunar proiect. Elaborarea și transmitereaunui newsletter lunar de informare;

– Realizarea unei pagini de Facebook a proiectului;

– Amplasarea standurilor de promovare și informare în cadrul liceelor;

– Vizite;

– Materiale promoționale proiect. Producție și distribuție materiale promoționale proiect și panou publicitar în locația proiectului;

Pixuri 500, Mape500, Rollup6, Calendar 500, Poster 100, Flyer 500, Banner 2, Mash 1.

– Crearea și difuzarea unui spot radio ce se va difuza pe un post național, având ca scop promovarea evenimentelor organizate prin proiect, campania desfășurându-se cu 10 zile înainte de evenimentul cultural și continând câte 2 spoturi/zi;

– Realizare și difuzare clip video pentru TV;

– Vizite în caminele unde locuiesc copii defavorizați cu scopul informării.

Așa cum era de așteptat, rezultatele aparținând categoriilor I, II și III sunt, de fapt, modurile concrete de rezolvare a problemelor enunțate la secțiunea 2.2, ca probleme identificate ce stau la baza realizării acestui proiect:

Problema 1 – Populația romă din Europa se confruntă cu o serie de probleme, care o fac extrem de vulnerabilă la fenomenul de excluziune socială și sărăcie.

Problema 2 – Desegregarea, accesul la locuri de muncă, abordarea dezavantajelor educaționale și învățământ superior.

Problema 3 – Diversitatea interculturală.

Problema 4 – Lipsa dorinței de a urma o formă de învățământ superior la nivelul tinerilor defavorizați;

PREZENTAREA INDICATORILOR

PREZENTAREA RISCURILOR

Sustenabilitate financiară, organizațională și funcțională

Dupa încetarea finanțării, proiectul dobândește sustenabilitate prin asigurarea de către Solicitant și de către Partener a activității de informare și conștientizare prin website-urile proprii și acțiuni de informare în cadrul media locală și națională. Având în vedere specificul parteneriatului, serviciile de educație non-formală interculturală vor fi continuate și cu aceeași frecvență se vor organiza evenimente culturale menite să promoveze cultura minorităților, acestea vor fi susținute din resurse proprii, sponsorizări sau alte finanțări. Proiectul propus are asigurată sustenabilitatea prin continuarea activităților și după finalizarea finanțării nerambursabile, iar activitățile și rezultatele proiectului vor fi transferate și multiplicate și către alte grupuri țintă. Solicitantul, prin resursele umane de care dispune, are experiența gestionării proiectelor culturale, iar rezultatele și experiența acumulată în cadrul proiectului vor fi integrate în politicile și strategiile proprii cu sprijinul contactelor parteneriale ce vor fi realizate în cadrul proiectului. Proiectul are sustenabilitate financiară și instituțională în sensul că activitățile de educație non-formală interculturală vor fi susținute de către Solicitant prin fonduri proprii sau fonduri atrase. După implementarea activităților proiectului, rezultatele acestuia vor deveni vizibile în rândul publicului, dar mai ales în rândul decidenților și a actorilor sociali relevanți de la nivel local. Aceștia vor conștientiza necesitatea recunoașterii și promovării culturii descoperite în rândul minorităților, susținerii din punct de vedere financiar a activității acestora și promovării la nivel național, investirea în logistica și inventarul de instrumente cu care aceștia performează, importanța prevenirii sărăciei, a discriminării de gen, etnie, orientare sexuală, sex, etc. Prin activitățile de diseminare a rezultatelor proiectului (evenimentele de publicitate și informare) și spectacolul cultural se va urmări și inițierea unor discuții asupra extinderii activităților. Activitățile proiectului au fost astfel structurate pentru a fi cu ușurință aplicate și altor grupuri țintă. Prin derularea proiectului vor fi atinse obiectivele pentru care s-a obținut finanțare. Rezultatele concrete, inclusiv cele imediate, materializate în echipamente necesare filmării celor două episoade pilot în cadrul proiectului, urmând ca pentru sustenabilitatea proiectului să fie realizate încă 8 episoade menite să susțină obiectivele proiectului și, implicit, al Fundației Vouă, vor putea fi, după caz, adaptate, transferate și/sau aplicate direct altor grupuri țintă din alte zone, în alte regiuni. În ceea ce privește în mod direct grupul țintă implicat în proiect, abilitățile obținute în cadrul proiectului, dobândite pentru întreaga viață, vor crește șansele reușitei a integrării acestora în societate, implicit creșterea veniturilor și a siguranței zilei de reușitei a integrării acestora în societate, implicit creșterea veniturilor și a siguranței zilei de mâine, în ambele cazuri crescând calitatea vieții acestor persoane. Promovarea acestei abordări unitare, într-un scop comun, va putea fi preluată la nivel regional și local și în cadrul strategiilor și politicilor de dezvoltare din regiune. Astfel proiectul va avea ca efect pe termen mediu și lung, nu numai dezvoltarea zonei de intervenție a proiectului, din punct de vedere economic și social, ci va contribui și la o dezvoltare durabilă socială a regiunilor în ansamblu prin integrarea și acceptarea minorităților ca o parte benefică a societății.

Capacitatea de diseminare și de utilizare a rezultatelor proiectului

În vederea susținerii activităților de diseminare a informațiilor privind desfășurarea evenimentului și de creștere a gradului de conștientizare în rândul grupului țintă vizat de proiect, vor fi achiziționate următoarele servicii sau produse de informare și publicitate: producție spot radio; difuzare spot radio; campanie on-line; anunțuri de presă; roll-up; realizare concept grafic materiale; afișe; agende; flyere; pliante; mape de prezentare; calendare; DVD; stick-uri inscripționate; pixuri inscripționate. În cadrul proiectului va fi necesară și susținerea cheltuielilor cu chiria spațiilor de implementare ale Solicitantului și a spațiilor de derulare a proiectului.

Detalii privind măsurile de informare și publicitate

PREZENTAREA MANAGEMENTULUI

Locul de desfășurare a activităților de management a proiectului:

România, Regiunea Sud, Municipiul București

Echipa de management, precum și cea de implementare a proiectului vor asigura respectarea principiului egalității de șanse în elaborarea materialelor din proiect, programelor de formare și a evenimentelor ce vor fi organizate. În plus, ambele echipe asigură un echilibru de gen și etnii. Reprezentanții grupurilor și populațiilor dezavantajate, supuse la risc sau vulnerabile (romi, populația minoritară, pop rurală saracă, persoanele cu dizabilitățietc.) vor fi invitate să participe în cadrul activităților de promovare, diseminare ale proiectului.

Manager proiect: (1 post TL). -Studii superioare competente specifice managementului de proiect, probate prin experiența profesională specific de minim3 ani, în domeniul gestionării și implementării proiectelor culturale, minim 5 ani experiența generală profesională.

Atribuții: Coordonează echipa de management și gestionează relațiile cu cei doi parteneri. Urmărește implementarea activităților tehnice și financiare ale proiectului. Supervizează toate documentele, rezultate din activitatea proiectului.

Asistent manager(1 post TL) –Studii medii/sup. Experiența specifică(activități organizatorice și logistice) minim 2 ani. Sprijină gestiunea generală a proiectului, întocmeste și urmărește planul de implementare a proiectului, colectează și verifică rapoartele de activitate și timesheet-urile experților, asigură comunicarea eficientă în cadrul parteneriatului, organizarea întâlnirilor de management și contribuie la elaborarea modificărilor contractuale.

Expert monitorizare și implementare(1 post TL)-Studii sup. Experiență în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă și de la bugetul de stat (gestionare proiecte/monitorizare/raportare) și generală minim 2 ani. Întocmirea rapoartelor de monitorizare. Gradul de implementare la nivelul partenerilor. Evaluează gradul de îndeplinire a indicatorilor.

Responsabil achiziții și contractare(1 post TL) -Studii superioare. Absolvent curs achiziții publice. Experiența specific minim 2 ani (achiziții, contracte) și general minim 3 ani. Asigură elaborarea și derularea procedurilor de achiziție și urmărirea execuției contractelor la nivelul Solicitantului.

Atribuțiile echipei de management sunt prezentate în fișele de post care se regăsesc în anexe.

RESURSE MATERIALE DEȚINUTE ȘI CELE CARE URMEAZĂ A FI ACHIZIȚIONATE

Promotorul de proiect pune la dispoziția proiectului spațiul pentru derularea implementării proiectului, resurse materiale mobilier specific activității de birou, inclusiv logistica necesară, imprimantă, internet etc. Resursele achiziționate prin proiect laptop, echipamente specifice (cameră, sunet, montaj) pentru realizarea celor 2 episoade documentar ce au ca scop promovarea culturii minorităților cât și în perioada de sustenabilitate, perioadă în care se vor filma și difuza încă 8 episoade.

Resurse materiale deținute:

– centrală telefonică – 3

– calculatoare – 5

– imprimante – 1

– fax – 1

– xerox – 1

– scaner – 1

– automobile – 2

– retroproiector – 1

– cameră foto – 2

– aparat aer condiționat – 1

Resurse materiale care urmează a fi achiziționate:

– 1 cameră de filmat

METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Metodologia aleasă acoperă diverse aspecte implicate de etapele de planificare, implementare, monitorizare și evaluare, astfel încât să existe claritate/coerență în activități și relevanță față de obiectivele și rezultatele planificate. Principiile specifice metodologiei de proiect sunt cele ale eficienței, flexibilității și transparenței și comunicării permanente. Din rațiuni practice și metodologice, activitățile proiectului vor fi grupate, într-o manieră logică, pe componente, după specificitatea acestora, astfel:

Componenta 1 – Management și Administrare proiect

– Selecție consultant și contractare în vederea realizării dosarului de finanțare.

– Selecție furnizori materiale și servicii publicitare.

– Selecție furnizori de aplicații informatice.

– Selecție furnizori materiale consumabile.

– Selecție furnizori de training.

– Selecție furnizori servicii consultanță managerială și servicii de sondaje de opinie și cercetare de piață.

– Selecție auditor extern al proiectului.

– Audit extern.

– Management de proiect.

Componenta 2 – Promovare/Vizibilitate

– Promovare prin publicitate, informare și conștientizare.

– Conferință cu tema Incluziunea sociala

-Realizarea și transmiterea de newslettere electronice

-Campanie mass-media.

Componenta 3 – Training/workshop

Training ” Etichetă și Protocol”.

Training ”Inteligență emoțională”.

Training ”Autocunoaștere”.

Training ”Personal Branding”.

Training ”Time Management”.

Training ”Procrastinare”.

Training ”Leadership Personal”.

Training ”Managementul schimbării”.

Workshop:”Cum să îți urmezi pasiunea și să trăiești toată viața făcând ceea ce îți place”.

Workshop “Cum să îți găsești drumul în carieră”.

Workshop ”Misiune. Viziune. Valori și setare de obiective”.

Workshop “Cum să îl convingi pe angajator că ești omul pe care îl caută”.

În scopul implementării optime a proiectului, se vor face următorii pași:

1. întocmirea „Planului de management și de implementare a proiectului” (orientările generale majore pentru implementarea proiectului, responsabilii, resursele alocate, criteriile de calitate și constrângerile – tehnice, financiare, organizaționale și calendaristice);

2. stabilirea clară a rolurilor/responsabilităților resurselor umane implicate în diferite faze;

3. stabilirea procedurilor/modurilor de lucru în diferite situații, precum și a regulilor interne ale proiectului (acestea reglementează diverse aspecte ca, de exemplu, modul de folosire a resurselor, respectarea principiilor egalității de șanse și dezvoltării durabile, modul de relaționare cu membrii grupului țintă, cu beneficiarii serviciilor sociale ale direcției, cu mass-media etc.);

4. gestionarea riscurilor (analiza permanentă a tipurilor și a incidenței riscurilor posibile, conceperea unui „plan de rezervă”, cu rol de diminuare a consecințelor negative asupra activităților și resurselor);

5. stabilirea planului de informare și diseminare;

6. stabilirea frecvenței întâlnirilor de lucru ale echipei de implementare a proiectului, ale echipei cu membrii grupului țintă, ale echipei cu beneficiarii indirecți etc.;

7. stabilirea modalităților de implicare directă a beneficiarilor proiectului;

8. urmărirea/controlul execuției bugetare;

9. monitorizarea permanentă a progresului proiectului (are rol de feed-back și de „reglator de parcurs”);

10. evaluarea proiectului.

În implementarea fiecăreia dintre cele trei mari componente ale proiectului sunt dezvoltate instrumente și proceduri specifice de lucru, centrate pe transferul/dezvoltarea de abilități și competențe de lucru și know-how. Abordarea grupului țintă va fi de tip „facilitare”.

Echipa de management, precum și cea de implementare a proiectului vor asigura respectarea principiului egalității de șanse în elaborarea materialelor din proiect, programelor de formare și a evenimentelor ce vor fi organizate. În plus, ambele echipe asigură un echilibru de gen și etnii. Reprezentanții grupurilor și populațiilor dezavantajate, supuse la risc sau vulnerabile (romi, populația minoritară, pop rurală saracă, persoanele cu dizabilitățietc.) vor fi invitate.

O atenție deosebită se acordă sistemului de monitorizare și evaluare a proiectului.

Monitorizarea sistematică și continuă a evoluției în timp este principala cale de a afla, în timp util, punctele forte și punctele slabe. Se va stabili o procedură clară de monitorizare și raportare, precum și un responsabil. Monitorizarea cuprinde trei acțiuni principale:

1. colectarea sistematică de date și informații (în acest scop, se stabilesc/se elaborează instrumente și tehnici de culegere a datelor privind activitățile, privind costurile/resursele utilizate, privind termenele etc.). Instrumentele propuse sunt: chestionare lunare de feed-back, diferențiate pe niveluri ierarhice și tipuri de activități; interviu structurat și interviu nestructurat (cel puțin o dată la două luni, cel puțin 6 persoane implicate în diverse activități); întâlniri de grup cu agendă clară de analiză a unui aspect anume și foarte important din proiect (una pe lună). În funcție de nevoile și rezultatele constatate pe parcurs se va recurge și la alte tipuri de metode și instrumente de culegere de date.

2. analiza informațiilor colectate (stabilirea unor criterii de analiză, indicatori, corelare și interpretare date). Se va avea în vedere o combinație optimă de indicatori și criterii de natură cantitativă și calitativă. Analiza datelor obținute va fi realizată în două moduri:

– analitic, pe cele patru componente;

– sintetic, pe întreg proiectul, pentru a avea o viziune integratoare a derulării acestuia.

3. elaborarea rapoartelor de monitorizare:

– lunar, raportul va conține “starea” proiectului, surprinsă pas cu pas; vor fi evidențiate clar elementele de succes și cele de insucces identificate;

– semestrial, raportul va conține o sinteză a raportărilor lunare, cu concluzii și recomandări de optimizare, cu accent și pe prezentarea unor “bune practici”.

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru corecția „din mers” a modului de implementare a proiectului.

Evaluarea finală va avea ca repere rezultatele și concluziile procesului de monitorizare, dar și alte informații, reacții și date rezultate pe parcursul implementării proiectului, concretizându-se într-un raport final, sintetic, de evaluare a implementării proiectului.

IMPLICAREA PARTENERILOR ÎN ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

Succesul implementarii proiectului este dependent de interacțiunea și cooperarea continuă dintre partenerii care iau parte la implementarea proiectului și aplicat. În etapa de definire a proiectului, solicitantul și partenerii au identificat cele mai potrivite activități care asigură soluționarea problemelor identificate la nivelul grupului țintă și au contribuit la realizareaestimărilor deresurse materiale, financiare și umane necesare în vederea punerii în practică a acțiunilor propuse. În etapa de implementare, Solicitantul va realiza coordonarea activităților partenerilor, fiind de altfel implicat în derularea tuturor activităților proiectului. Coordonarea parteneriatului se va realiza atât prin sisteme de comunicație online, cât și prin întâlniri periodice cu scopde raportare, monitorizare, acțiuni corective și, atunci când este cazul, participarea la activități realizate în comun.

Membrii parteneriatului vor conlucra, conform expertizei fiecăruia, pentru asigurarea activităților propuse, respectiv bună informare a publicului țintă, formarea profesională, contribuind în mod sinergic la consolidarea unui plan de intervenție actual și eficient care să răspundăunor nevoi acute și clare ale societății în general și ale pieței muncii în special.

Rolurile partenerilor în cadrul proiectului sunt clar definite în Acordul de Parteneriat. Se va asigura astfel un control riguros al responsabilităților și angajamentelor asumate de fiecare partener, asigurând astfel îndeplinirea eficientă și completă a țintelor asumate prin proiect. Aceste roluri și nivelul de implicare, inclusive cu resurse, au fost discutate și agreate în etapa de elaborare a proiectului. Astfel, în momentul obținerii finanțării, echipele partenerilor vor fi pregatite să inițieze fără nicio întârziere activitățile tehnice ale proiectului. Toți partenerii sunt implicati în implementarea directă activităților (conform responsabilităților asumate în graficul de implementare și acordul de parteneriat), în furnizarea de expertiză și resurse umane, materiale, precum și în asigurarea co-finanțării proiectului proporțional cu ponderea în bugetul proiectului a fiecărui partener. Solicitantul se va implica în toate activitățile proiectului, va asigura gestionarea general a proiectului din punct de vedere al managementului tehnic și financiar, va asigura o relație eficientă cu autoritatea finanțatoare (transmiterea documentelor esențiale în implementare, precum planul achizițiilor sau graficul cererilor de rambursare, sigleleproiectului etc), va stabili, în colaborare cu partenerii, planul detaliat de implementare a proiectului precum și mecanismul de monitorizare și raportare a progreselor, va coordona activitatea de informare și publicitate în cadrul proiectului. Solicitantul este implicat în toate activitățile proiectului, partenerul se va implica doar în anumite activități.

PREZENTAREA CONCORDANȚEI CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

PREZENTAREA DEZVOLTARII DURABILE

Prezentul proiect promovează principiile transversale ale programului, atât din punct de vedere al implementării activităților, cât și din perspectiva managementului general al partenerilor. Astfel, activitățile propuse spre a fi desfășurate trasează coordonatele unui cadru activ în care dezvoltarea durabilă și egalitatea de gen vor avea un impact direct pozitiv la nivelul local de derulare al proiectului. Prin educația non-formală interculturală din cadrul proiectului se are în vedere facilitarea comunicării interculturale și dezvoltarea diversității culturale, facilitând un dialog inter-etnic și o promovare a identității de grup a minorităților.

PRINCIPIUL PRIVIND EGALITATEA DE ȘANSE

Având ca obiectiv înțelegerea diversității culturale în scopul promovării identității și antidiscriminării minorităților în rândul publicului larg și a nevoilor beneficiarilor -activitățile desfășurate au fost concepute în baza acestora urmând îndeaproape egalitatea de gen.

Proiectul are la bază permiterea participării a fiecărei persoane/grup implicat, fără deosebire de sex, religie, vârstă, dizabilități sau alte considerente. Principiul egalității de șanse este respectat, atât la nivelul procesului de recrutare și selecție a echipei de implementare a proiectului, cât și la nivelul includerii în activități a beneficiarilor vizați.

Egalitatea de șanse este o dimensiune constantă a calității activităților derulate în cadrul proiectului. În acest sens se vor include teme/subiecte specifice, bine definite și delimitate, în cadrul buletinului informativ on-line trimestrial, a sesiunii de training referitoare la managementul participativ, precum și în cadrul întâlnirilor de lucru cu reprezentanții mass-media.

PROGRAMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

CAPITOLUL IV

CONCLUZII, CONTRIBUȚII PERSONALE, RECOMANDĂRI

Organizațiile non-guvernamentale și evoluția acestora din ultimii ani, reprezintă o dovadă solidă a dorinței oamenilor de a se dezvolta și de a crea un mediu social și economic cât mai plăcut. Consider că, managementul proiectelor în acest tip de instituții nu este foarte diferit de cel aplicat în marile companii.

De asemenea, cred că în viitor companiile din mediul business vor acorda o mai mare atenție comunităților în care activează, ajutând la dezvoltarea acestora.

În ceea ce privește Fundația VOUĂ, managementul proiectelor este aplicat la un nivel relativ performant, întrucât se folosesc instrumente și tehnici care pun în valoare calitatea și eficiența proiectelor realizate.

Putem spune că managementul proiectelor reprezintă rațiunea de a fi a companiei. Într-o organizație sunt căutate în permanență moduri de îmbunătățire a proceselor și activităților ce ajută realizarea proiectelor. În mare, acestea urmează aceleași etape de desfășurare, inițierea acestora depinzând de perioada de desfășurare a fiecărui proiect.

Anual, managerii sunt pregătiți prin traininguri, workshopuri, etc. Acest lucru contribuie la o creștere calitativă a rezultatelor organizației. Scopul și obiectivele proiectelor realizare de organizație trebuie să fie în acord cu cele ale organizației la nivel general.

O recomandare în ceea ce privește coordonarea unui astfel de eveniment, ar fi aceea ca managerul de proiect să fie capabil să dețină noțiunile fundamentale ce țin de managementul de proiect. Utilizarea diagramei Gantt la fiecare debut de proces sau activitate este vitală, întrucât datorită volumului mare de elemente de care trebuie să țină cont (motivarea echipei de proiect, comunicarea cu departamentele direct implicate, legătura cu diverșii parteneri ai proiectului etc.) se pot pierde din vedere termenele de execuție ale diferitelor responsabilități.

Din punct de vedere a Dezvoltării Resursei Umane ( POS DRU), interesul pentru sprijinirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile este într-o continua creștere. Implicarea ONG-urilor în domeniul social prin realizarea de proiecte ce vizează evitarea abandonului școlar, eliminarea discriminării, problemele legate de ocuparea forței de muncă și a inegalitățiilor de pe piața muncii, ajută anual România să se dezvolte și să combat aceste probleme.

În conluzie, managementul proiectelor susține organizațiile non-guvernamentale în a deveni un instrument optim de dezvolatre prin educație non-formală.

BIBLIOGRAFIE

1. Boboc, I. (2004). Managementul organizațiilor non-guvernamentale. Editura Didactică și Pedagogică, București;

2. Lock, D. (2000). Management de proiect. Editura Codecs, București;

3. Opran, C., Stan, S.(2008). Managementul proiectelor. Editura Bren, București;

4. Radu, V., Dobrea, C.R., Ioniță, I., Bănacu, S.C., et al. (2008). Managementul proiectelor. Editura Universitară, București, 2008;

5. Vlăsceanu, M. (2010). Economie socială și antreprenorială. Editura Polirom, București;

6. http://www.fonduri-europene.org/ 

7. http://www.fondurieuro.com/page.php?pag=firma-consultanta 

8. http://www.europeana.ro/bani/Bani.htm

9. www.pmi.ro

10. http://oxforddictionaries.com/definition/english/project?q=project

11. http://dexonline.ro/definitie/proiect

12. http://academia.edu/1990981/Introducere_in_managementul_proiectelor

13. http://managementhelp.org/projectmanagement/

14. http://ccimn.ulbsibiu.ro/documente/carti/introducere_in_managementulproiectelor.pdf

15. http://ebookbrowse.com/ghid-de-bune-practici-ong-pdf-d66183713

16. http://www.coddeconduitaong.ro/resurse/Ghid_de_Bune_Practici_ONG.pdf

17. http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2006.1-2.a13.pdf

18. http://fearnoproject.com/2011/09/15/how-is-project-management-different-in-a-nonprofit-organization/

19. http://www.fondurieuropene.com/ 

20. http://eufinantare.info/ 

21. http://www.bvinfo-corona.ro/asistenta.html 

22. http://www.fseu.ro/main.html 

ANEXE ȘI DECLARAȚII

LISTA ANEXELOR

LISTA DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE

CHECK-LIST

Conformitate administrativă

Eligibilitate

DECLARAȚII

Declarație de conformitate și angajament

Subsemnatul Vasile Mincu în calitate de reprezentant legal al Fundației VOUĂ solicit finanțare pentru realizarea proiectului Valorificarea și Orientarea tinerilor și copiilor defavorizați prin utilizarea activităților inovative pentru care am depus prezenta Cerere de finanțare, cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de Codul penal, declar pe proprie răspundere următoarele:

Am citit și mi-am însușit regulile stabilite de Ghidul solicitantului aferent prezentei cereri de proiecte;

Proiectul este elaborat în conformitate cu legislația națională și comunitară și implementarea lui se va realiza în conformitate cu regulile naționale și comunitare;

În situația în care unul sau mai mulți parteneri care participă la implementarea proiectul își va reduce sau își va retrage implicarea, Fundația VOUĂ va asigura realizarea/îndeplinirea activităților respective;

Sunt conștient că Fundația VOUĂ este singurul responsabil din punct de vedere legal și financiar față de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” pentru implementarea proiectului;

Fundația VOUĂ nu a beneficiat în ultimii 5 ani și nu va beneficia de finanțare din alte fonduri naționale sau comunitare pentru activitățile descrise în proiect

Data

Vicepreședinte

Vasile Mincu

Semnătura

Declarație de eligibilitate

Subsemnatul Vasile Mincu, în calitate de reprezentant legal al Fundației VOUĂ cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de Codul penal, și pentru a putea solicita finanțare din Programul Operațional „Dezvoltarea Resurselor Umane” declar pe proprie răspundere că nu ne aflăm în niciuna din următoarele situații:

în stare de faliment sau obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară, încheierea de concordate, suspendarea activității economice sau obiectul unei proceduri în urma acestor situații sau în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale;

condamnați printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru un delict legat de conduita profesională;

comiterea unor greșeli grave în conduita profesională, demonstrate prin orice mijloace pe care autoritatea de management le poate justifica;

obligațiile de plată nete depășesc 1/12 din totalul obligațiilor datorate în ultimele 12 luni, evidențiate în Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice eliberat de Agenția Națională de Administrare Fiscală;

condamnați printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru fraudă, corupție, participare la o organizație criminală sau la orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Comunităților;

în urma altei proceduri de achiziționare sau în urma unei proceduri de alocare a unei subvenții finanțate de la bugetul comunitar, găsiți vinovați de încălcarea gravă a contractului datorită nerespectării obligațiilor contractuale.

Confirm că nu am cunoștință de niciun motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, ar putea fi respinsă.

Data

Vicepreședinte

Vasile Mincu

Semnătura

ANEXA NR. 1

CURRICULUM VITAE

ANEXA NR. 4

DECLARAȚIE PRIVIND ASIGURAREA RESURSELOR FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Subsemnatul Vasile Mincu în calitate de reprezentant legal al Fundației VOUĂ solicitând finanțare pentru realizarea proiectului Valorificarea și Orientarea tinerilor și copiilor defavorizați prin utilizarea activităților inovative cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de Codul penal, declar pe proprie răspundere că fondurile necesare pregătirii și implementării corespunzătoare a proiectului Valorificarea și Orientarea tinerilor și copiilor defavorizați prin utilizarea activităților inovative inclusiv asigurarea cofinanțării proprii și finanțarea altor cheltuieli decât cele eligibile, în sumă totală de X sunt/vor fi puse la dispoziția proiectului.

Data

Vicepreședinte

Vasile Mincu

Semnătura