CERERE DE FINANȚARE PENTRU PROIECT DE TREANSFER LA OPERATORUL [621716]

0

Anexa I

CERERE DE FINANȚARE PENTRU PROIECT DE TREANSFER LA OPERATORUL
ECONOMIC

Tehnologie inovativă de producere de nanoceluloză și paraprobiotice prin utilizarea consorțiilor
SCOBY – INO-KOMB
PN-III-CERC -CO-PTE -2-2019

Acest document va fi încărcat obligatoriu ca un fișier PDF neprotejat (document generat dintr -un fișier de
text în PDF și NU document scanat) în platforma de depunere on -line.

Documentul folosește caractere Times New Roman de 1 1 puncte, spațiere între linii de 1 și margini de 2 cm.
Este interzisă orice modificare a acestor parametri (cu excepția tabelelor, figurilor sau a legendelor acestora).
Paginile ce depășesc limita impus ă nu vor fi luate în considerare în procesul de evaluare.

1
B.2. Propunerea de proiect
B.2.1 Relevanța proiectului
Ideea de proiect (scop ș i obiective) . Scopul proiectului este creșterea competitivității întreprinderii –
coordonator, Medica Farmimpex (MED), și a agenților economici beneficiari ai produselor rezultate prin
proiect, prin asimilarea unor rezultate CDI și prin întărirea parteneriatului cu unităț i de cercetare din
domeniul Bioeconomie – Biotehnologie.
Produsele propuse prin proiect sunt produse cu valoare adăugată mare obținute, printr -o biotehnologie
fermentativă originală , de fermentare a polenului colectat de albine cu consorții SCOBY / Kombucha. Prin
această tehnologie urmărim realizarea de 2 tipuri de produse cu foarte mare valoare, nanoceluloză bacteriană
și produse paraprobiotice. Nanoceluloza (NC) este unul dintre ce i mai stu diați biopolimeri datorită
interesantelor sale proprietăților cum ar ar fi rezistența mecanică ridicată, suprafața specifică foarte mare,
stabilitate chimică, hidrofilicitate, cristalinitate, transparență, biocompatibilitate, sensibilitate magn etică și
electrică, conductivitate de protoni, reactivitate chimic de suprafață ridicată, disponibilitate – celuloză fiind
cel mai abundent material organic regenerabil produs în biosferă [1-4]. Aceste proprietăți fac ca nanoceluloza
să fie foarte interesantă pentru diverse aplicații în diferite domenii. În domeniul biomedicale și farmaceutic
nanoceluloza are multiple utilizări, de la pansamente, dispozitive de sterilizare prin ultrafiltrare , sisteme de
eliberare controlată a medic amentelor, scafold pentru culturi celulare, regenerare tisulară sau bioprinting [1,
5-10]. În industria alimentară, nanoceluloza poate fi folosit ca ingredient alimentar funcțional, stabilizator
alimentar, sau ca aditiv de în nanocompozite cu proprietăți de diverse pentru ambalarea alimentelor [1, 11 –
14]. Nanoceluloza a fost utilizată și pentru obținerea de aerogel uri, hidrogeluri, membrane și alte tipuri de
adsorbenți pentru tratarea apelor uzate și procese de separare avansată datorate hidrofilicității sale,
biodegradabilitate și proprietăți de adsorbție [15-20]. Sunt descrise aplicații ale nanocelulozei chiar și în
dezvoltarea de dispozitive de înaltă tehnologie, precum nanogenerato arele triboelectric e, tranzistori i flexibil i,
biosenzori i – sau alte dispozitive pentru nano -stocarea energiei și nano fotonica photonics [1, 3, 21 -26]. Unele
dintre cele mai spectaculoase utilizări ale hidrogelurilor de nanoceluloză sunt în ingineria biomedicală [27] –
fig. 1. Hidrogelurile se obțin mai ales din celuloză bacteriană. Lucrarea de pionerat a grupului nostru a
demonstrat că nanoceluloza produsă în culturi de Kombucha are proprietăți superioare de hidrogelifiere [28].
Fig. 1. Utilizările
hidrogelurilor de
nanoceluloză în
ingineria
biomedicală – din
ref. [27]
Celălalt produs care se prelimină a se realiza sunt produsele paraprobiotice . Astfel de produse
combină compuși prebiotici , cu microorganisme probiotice inactivate și cu metaboliți postbiotici .
Probiotice le sunt microorganismele benefice din sistemul digestiv, care reprezintă o adevarată ” glandă
endocrină neglijată ”, în special datorită efectelor asupra funcționării axei hipotalamus -hipoză -suprarenale [29].
Prebiotice le, componentele din hrană care stimulează dezvoltarea probioticelor, includ carbohidrații bioactivi,
care nu sunt digerați de enzimele tubului digestiv și reprezintă substrat de creștere pentru microorganismele
probiotice [30] și polifenolii antioxidanți, care protejează probioticele de acțiunea dăunătoare a speciilor
Culturi 3 D
Eliberare controlată
medicamente
Diagnostic SeparareInginerie tisulară
Hidrogel
nanoceluloză

2
reactive de oxigen – ”prebiotice metabolice” [31]. Postbiotice le sunt metaboliți ai microorganismelor, în
special ai probioticelor, care exercită un efect de echilibrare a funcționării microbiotei din tubul digestiv [32].
Produsele paraprobiotice reprezintă o nouă tendință în domeniul alimente lor funcționale , reliefată atât în
opiniile experților, prin articole în reviste de prestigiu, ca de ex. Trends in Biotechnology [33, 34] , cât și în
mediu de afaceri. Această nouă tendință s -a conturat după descrierea efectului post -biotic al metaboliților
produși de probiotice [35] și reprezintă o dezvoltare a produselor simbiotice, în care sunt asociate
microorganisme probiotice cu carbohidrați bio activi / prebiotice [36]
Obiectivele proiectului sunt: ( i) dezvoltare a unei instalații pilot pentru obținerea produselor cu valoare
adăugată mare , nanoceluloză și paraprobiotice, prin fermentare cu SCOBY / Kombucha ; (ii) validare a
tehnologie i integrate în mediu industrial ; (iii) demonstrare a funcționalității tehnologie i în mediu
industrial , prin caracterizarea și testarea produselor cu valoare adăugată mare obținute .
Caracterul inovativ î n raport cu stadiul actual pe plan național și internațional în domeniul propunerii
de proiect . Principalul aspect inovativ este cel al procesului de fermentare a polenului cu SCOBY / Kombucha.
Grupul nostru am dezvoltat această tehnologie de fermentare a polenului cu consorții de bacterii și drojdii
(SCOBY / Kombucha) , care a determinat o semnificat ivă creștere atât a producției de nanoceluloză, cât și a
caracteristicilor biologice ale produsului fermentat [37]. Adăugarea de polen pare să crească proporția
producătorilor de acid lactic. Dezvoltarea mai bună a LAB pe sc ară largă de fermentare cu Kombucha ar putea
fi explicate prin diversitatea microbiană mai mare asociată cu diverse loturi de polen colectate de albine pe
scară largă. S -a demonstrat deja că bacteriile lactice introduse sunt bine tolerate de consorțiul SC OBY, ca de
ex. În cultura hibridă de Kombucha, saramură de varză îndulcită, consorțiul microbian SCOBY a menținut o
proporție mare din bacteriile lactice aduse de saramura de varză [38]. Cel mai probabil, polenul colectat de
albine aduce la comunitatea SCOBY bacterii lactice fructofile, specifice pentru albine, miere și alte produs ale
stupului [39]. Diversitatea microbiană mai mare de Kombucha cu adaos de polen sprijină, de asemenea,
formarea de acizi grași cu lanț scurt – SCFA. SCFA sunt reprezentativ i pentru postbiotice, metaboliți bioactivi
produși de probiotice [40].
Nanoceluloza bacteriana (BNC) a fost obținută prin purificarea, separarea si prelucrarea mecanica a
membranelor din Kombucha (MK) – și reprezintă o altă abordare invoativă – fig. 2.

Fig. 2. Etape in obținerea nanocelulozei bacteriene din membrane de Kombucha: a) purificare alcalina,
mărunțire cu blender, urmata de mărunțire avansata cu moara coloidala; b) purificare urmata de atomizare
pentru obținerea de BNC in forma uscata; c) pu rificare, urmata de microfluidizare la presiune ridicata (1300
bar).
Purificarea MK s -a realizat în 7 etape, respectiv: 1.Indepartarea melanoidinelor prin spălare repetata
cu doua soluții alcaline, respectiv 1M si 4M NaOH, asistată de ultrasonare; 2.Clatir ea intensiva cu apa distilata
a membranelor pana la un pH apropiat de neutru (7 -8.5); 3.Maruntirea membranelor utilizând un tocător
electric cu cuțite (blender); 4.Prelucrarea mecanica avansata utilizând o moara coloidala pentru obținerea de
microfibrile ( Fig. 2a); 5.Atomizarea suspensiei pentru obținerea de BNC sub norma de nanofibrile uscate (Fig.
2b); 6.Fractionarea microfibrilelor celulozice la presiune ridicata (1300 bar), utilizând un microfluidizator, cu
scopul obținerii de nanofibrile celulozice (Fi g. 2c); 7.Caracterizarea analitica a produșilor intermediari si finali
utilizând diverse metode analitice (TEM, SEM, DLS, XRD, XRF, FTIR, TGA si DTG).
Grupul nostru a demosntrat că fermentarea polenului cu Kombucha duce la eliberarea conținutului
acestuia (fig.3) , cu ameliorarea caracteriticilor de calitate ale produsului paraptobiotic și cu stimularea
producer ii de nanoceluloză. Aceast este tehnologia inovativă pe care noi vrem să o ridicăm la scară, .

3

(a)

(b)

(c)
Fig. 3. Fermentarea polunului cu consorții SCOBY – Kombucha. a ) 3 sile b) 5 sile, c) 7 zile. Din
lucrarea grupului nostru, publicată anul trecut [37]
Un alt aspect inovativ este cel de dezvoltare a sistemului de asigurare a calității, prin utilizarea unor
senzori spectroscopici Raman , cuplați cu o analiză chemometrică . Această tehnică de analiză instrumentală
este utilizată în asigurarea calității în industria farmaceutică [41], iar recent s -a demonstrat că este util izabilă și
pentru asigurarea calității unor produse alimentare [42] sau unor procese specifice industriei alimentare [43,

4
44]. Abordarea noastră este a utiliza spectromet ria Raman cu spectrometru portabil nu numai pentru a estima
calitatea polenului, ci și a produsului final. Vom corobor a informațiile spectroscopiei analitice Raman
(interpretabile numai prin analiză chemometrică / statistică) cu cele ATR -FTIR, mai ușor de interpretat , și
validând metodele spectroscopice prin metodele uzuale de laborator.
Prezentarea clară și argumentarea nivelului de maturitate tehnologică (TRL) la începutul proiectului,
respectiv n ivelul de maturitate tehnologică ce urmează a fi atins după implementarea proiectului . La începutul
proiectului nivelul de maturitate tehnologică este TRL4. In cadrul proiectului ERA.NET ERA -IB 15 -129
ConvertSi, echipele de cercetători de la INCDCP -ICECHIM și USAMVB au dezvoltat , împreună cu Med ica,
tehnologia inovativă de fermentare a diversele substraturi cu conținut ridicat de silice, inclusiv polenului.
Această tehnologie am prezentat -o în cadrul a două articole publicate în reviste științifice din zona roșie, unul
referitor la obținerea de nanoceluloză de Kombucha [28] și alta referitoare la produsele paraprobiotice [37], și
urmează să o ridicăm la scară în cadrul acestui proiect.
Nive lul de maturitate tehnologică la sfârșit ul proiect ului va fi al unei tehnologii demonstrate în
mediul industrial, corespunzător TRL 6 . Obiective le proiectului sunt în directă legătură cu atingerea acestui
nivel de maturitate tehnologică . Prin dezvoltarea unei instalații pilot pentru obținerea de nanoceluloză și
produse paraprobiotice (Obiectivul 1) se realizează premisele validării tehnologiei în mediu industrial
(Obiectivul 2). Realizarea obiectivului 2 este echivalentă cu atingerea n ivelului de maturitate tehnologică
TRL5. Caracterizarea și testarea produselor realizate, inclusiv a activității biologice specifice, corespunzând
realizării obiectivului 3, va permite demonstrarea funcționalității tehnologiei în mediu industrial – și deci
dovedirea atingerii nivelului de maturitate TRL 6.
Cunoașterea provocărilor tehnologice. Una din provocările tehnologice este cea a asigurării calității
tehnologiei ridicate la scară. Materia primă biologică are o variabilitate ridicată, Această variabil itate poate
afecta realizarea unor produse standardizate, cu caracteristici reproductibile. Dezvoltarea unui sistem de
control pentru asigurarea calității este esențial pentru managementul riscurilor de reproductibilitate / non –
conformitate . Un astfel de s istem implică atât un control preventiv (de identificare a caracteristicilor particulare
ale materiei prime), cât și un control de reglare (pe baza caracteristicilor produsului finit) . Amândouă tipurile
de control implică existența unor senzori specifici , prin care să se identifice caracteristicile esențiale pentru
calitatea produsului . Așa cum s -a arătat deja, abordarea noastră este de a utiliza tehnici de analiză
spectroscopic ă Raman ale polenului , coroborate cu o analiz ă chemometrică și cu analiză ATR -FTIR (care este
interpretabilă vizual) . Benzile din spectrul Raman sunt foarte complexe și dificil de interpretat vizual [42].
Informațiile moleculare pot fi extrase însă cu ajutorul chemometriei / analizei statistice.
O altă provocare este cea a menținerii aerării necesare consorțiului SCOBY, care înglobează organisme
aerobe (bacterii acetice) și organisme care fermentează anerob zaharidele – fig. 4 . Această provocare
tehnologică se va rezolva prin utilizarea unui raport optim înălțime de lichid – suprafață de schimb de gaze,
petnru a controla cantitatea de oxigen dizolvat – suficientă pentru creșterea bacteriilor acetice, insuficientă
eptnru a determina trecerea drojdiilor pe metabolism aerob.
Fig. 4. Consorțiul Kombucha, care
înglobează organisme aerobe
(bacterii acetice) și organisme care
fermentează anerob zaharidel e. Din
ref. [45].

B.2.2 Modalita tea de implementare a proiectului
Descrierea activităților necesare pentru atingerea obiectivelor asumate, cu contribuția explicită a
membrilor echipei de cercetare de la coordonator, respectiv a echipei /echipelor de cercetare
parteneră /partenere . Planul de lucru al proiectului a fost împărțit pe 5 activități (pachete de lucru): A1.
Adaptarea, completa rea și punerea în funcțiune a i nstalație i pilot; A2. Ridicarea teh nologiei la scară și validarea
în mediu industrial; A3. Caracterizarea și testarea produselor; A4. Diseminare și valorificare; A5. Management
(proiect).

5

Dezvoltarea unei instalații pilot
pentru obținerea produselor cu
valoare adăugată mare prin
fermentare SCOBYValidarea tehnologiei
integrate în mediu
industrialDemonstrarea
funcționalității tehnologiei
în mediu industrial
A5. Management proiect
A1. Adaptarea,
completarea și punerea în
funcțiune a instalației pilotA2. Ridicarea tehnologiei la
scară și validarea în mediu
industrialA3. Caracterizarea și
testarea produselor
A4. Diseminare și valorificare Fig. 5.
Corelarea
dintre
activitățile
propuse și
obiectivele
asumate
In fig. 5 este reprezentată corelarea dintre activitățile propuse și obiectivele asumate. Contribuția
explicită a membrilor echipei de cercetare de la coordonator, respectiv a echipei de cercetare parteneră, pentru
fiecare activitate, este prezentată în ca drul tabelelor specifice, A1 -A5. In cadrul acestor tabele sunt descrise și
livrabilele asociate fiecărei activități , ca și punctele critice, care jalonează atingerea obiectivelor activității
(milestone ).

Număr activitate și titlu A1. Adaptarea, completare a și punerea în funcțiune a instalației pilot
Parteneri / persoane -lună CO, Medica / 20 ICECHIM / 7 Total = 27 PL
Lună de start – Lună final Luna 1 – Luna 9
Obiective
✓ Poiectarea instalației pilot pentru obținerea produselor cu valoare adăugată mare
✓ Achiziționarea echipamentelor și a dispozitivelor de măsură și control necesare
✓ Adaptarea și repunerea în funcțiune a instalației de obținere a produselor cu valoare adăugată mare
Descrierea activităților și contribuția explicită a membrilor echipei de cercetare
T1.1. Reproiectare instalație . Se va proiecta reconfigurarea instalați ei de fermentare existente la beneficiar, pentru a fi
utilizabilă pentru obținerea produselor cu valoare adăugată mare prin fermentare cu SCOBY, pe baza tehnologiei de
laborator (CO, I. Moraru, vacant ). ICECHIM va furniza specificația de ridicare la scară și tema de proiectare (P1, F.
Oancea. A. Zamfiropol ).
T1.2. Achiziționare echipamente de compl etare și dispozitive. Se vor realiza procedurile de achiziționare a echipamentelor
necesare completării instalației (instalație de ultrasonare, pentru tratarea nanocelulozei și pentru inactivarea
microorganismelor în vederea obțineri i de paraprobiotice ) și a dispozitivelor (mărci tensometrice, electrozi ion -selectivi)
necesare (CO, A. Moraru ).
T1.3. Adaptarea instalației . Se va adapta instalația biotehnologică de extracție realizată în cadrul proiectului POSCCE –
A2-O2.3.2 -2008 -4_ID -241 la cerințele biotehnologiei fermentative cu SCOBY / Kombucha , prin montarea și legarea
echipamentelor nou-achiziționate, adaptarea dispozitivelor achiziționate. (CO, I. Moraru, A. Munteanu) . Se va realiza
punerea în funcțiune și un test cu Kombucha simpl ă, fără polen (referențial ) și se va verifica conformitatea procesului
prin analize fizico -chimice (P1, M. Avram). Se vor etalona senzorii ion -selectivi și mărcile tensometrice (CO, A. Toma .
I. Moraru) Se vor analiza corelarea datelor furnizate on-line ( senzori) cu cele off- line (analize de laborator) pentru
tehnologie (P1, F. Oancea, V. Faraon ).
Planul de contingență a riscurilor . Reconfigurarea va include conexiuni flexibile, pentru adaptare rapidă la situațiile
concrete care vor apărea în timpul ridicării la scară. Achizițiile se va face conform procedurii proprii simplificate, pragul
pentru cererea de ofertă nefiind atins, iar contractele de livrare vor include clauze de penalizare care să limiteze
întârzierile. Au fost prevăzute proceduri de intercomparare a datelor furnizate on-line cu datele analizelor de laborator.
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
D1.1. Proiec t instalație pilot și specificație de reconfigurare – luna 3
D1.2. Echipamente și dispozitive achiziționate – luna 6
D1.3. Raport de adaptare și re punere în funcțiune instalație pilot pentru biorafinarea subproduselor de ciprinide – luna 9

6
Puncte critice M1.1 . Instalație pilot funcțională, validată de utilizatori – luna 9

Număr activitate și titlu A2. Ridicarea tehnologiei la scară și validarea în mediu industrial
Parteneri / persoane -lună CO, Medica / 32 ICECHIM / 11 USAMV / 7 Total = 40 PL
Lună de start – Lună final Luna 4 – Luna 15
Obiective
✓ Verificarea în instalația pilot a procedeului de producerea nanoceluloză și paraprobiotice
✓ Ridicarea la scară a procedeului de obținere a nanocelulozei
✓ Asigurarea calității tehnologiei ridicate la scara și validarea acesteia în mediu industrial
Descrierea activităților și contribuția explicită a membrilor echipei de cercetare
T2.1. Ridicarea la scară a procedeului de producerea nanoceluloză și paraprobiotice . Instalația va fi spălată, dezinfectată
/ sterilizată. Se vor produce mediile de cultură, decoct de ceai și zahar, plus polen colectat de albine (CO, A. Moraru , A.
Munteanu, P1, L. Dimitriu, O. Bărbieru, D. Contantinescu, P2. F.Matei ). Se va repeta pe inst alația pilot, la volume relevante
pentru mediul industrial (zeci de litri), de cel puțin 5 ori pentru verificarea reproductibilității (CO, A. Moraru , A. Munteanu,
M. Badea, D. Covas ).
T2.2. Verificarea în mediu industrial a procedeului de obținere a nanocelulozei . Purificarea MK s e va realiza în 7 etape,
respectiv: 1.Indepartarea melanoidinelor prin spălare repetat ă (CO, C. Pristavu, C. Ciobatariu, A. Munteanu, P1, C. Nicolae) ;
2.Clatirea intensiva cu apa distilata a membranelor pana la un pH apropiat de neutru (7 -8.5); 3.Maruntirea membranelor
utilizând un tocător electric cu cuțite (blender); 4.Prelucrarea mecanica avansata utilizând o moara coloidala pentru obținer ea
de microfibrile (C. Pristavu, C. Ciobatariu, A. Munteanu, P1, C. Nicolae ); 5.Atomizarea suspensiei pentru obținerea de BNC
sub norma de nanofibrile uscate; 6.Fractionarea microfibrilelor celulozice la presiune ridicata (1300 bar), utilizând un
microfluidizator, cu scopul obținerii de nanofibrile celulozice C. Pristavu, C. Ciobat ariu, A. Munteanu, P1, C. Nicolae ;
7.Caracterizarea analitica a produșilor intermediari si finali utilizând diverse metode analitice (TEM, SEM, DLS, XRD, XRF,
FTIR, TGA si DTG). (P1, F. Oancea, R. Somoghi, B. Trica, C. Doncea)
T2.3. Dezvoltarea sistemului de asigurare a calității și validarea tehnologiei . Se vor realiza 5 șarje care vor fi controlate
on-line (mărci tensometrice, senzori electrochimici). (CO, I Moraru, Savin S, Toma A) . Materi a primă (polen) și
produsele finite ( nanoceluloza, produse paraprobiotice ) vor fi analizat e prin spectroscopie Raman (P2, F. Oancea, M.
Ghiurea) și FTIR ( P2, S. Doncea) . In spectrul Raman se vor analiza benzile majore de absorbție specifice proteinelor și
polifenolilor (P2, M . Ghiurea) Se vor lua probe de materie primă în care se vor face analize fizico -chimice uzuale (azot
aminic, azot total, conținut în proteină, conținu t în colagen, cenușă , lipide) ( P1,L. Capră ). In produsele finale vor fi
efectuate analize de electroforeză, gel -cromatografie (P1, D. Constantinescu ), HPLC/MS (P2, E. Radu ) și se v or și
aanlize microbiologice și de biologie moleculară a consorțiilor (P2, P.Cornea, F.Matei, O. Sicuia ). Rezultatele diferitelor
analize se vor corela cu datele Raman și FTIR. Se va face un studiu de stabilitate în timp (P1, O. Bărbieru, L. Dimitriu ).
Se va realiza specificația tehnică de produs ( CO, C. Mateescu, P1, F. Oancea , P2, P. Cornea ), iar produsele vor fi trimise
la analiză și la un laborator autorizat RENAR.
Planul de contingență a riscurilor . In funcție de starea polenului se va realiza un pre-tratament alcalin, destinat prevenirii
contaminări ((CO, C. Pristavu, C. Ciobatariu, A. Munteanu, P1, C. Nicolae) . Tehnica R aman , de control preventiv și de
control de reglare, va fi etalonată și validată printr -o baterie de analize.
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
D2.1. Raport de ridicare la scară a procedeului producerea nanoceluloză și paraprobiotice – luna 9
D2.2. Raport de verificare a procedeului de obținere a nanocelulozei – luna 1 1
D2.4. Raport de validare a tehnologiei în mediu industrial, buletine de analiz ă produs – luna 15

Puncte critice M2.1 Tehnologie validată în mediu industrial, validare terță parte prin buletine de analiză produs

Număr activitate și titlu A3.Caracterizarea și testarea produselor
Parteneri / persoane -lună CO, Medica / 24 P1, ICECHIM /
14 P2, USAMV / 7 Total = 45 PL
Lună de start – Lună final Luna 9 – Luna 2 3
Obiective
✓ Caracterizarea și testarea paraprobioticele și întocmirea dosarului de notificare
✓ Caracterizarea și testarea nanocelulozei
Descrierea activităților și contribuția explicită a membrilor echipei de cercetare
T3.1. Caracterizarea și paraprobioticele . Se va realiza prin analize fizico -chimice (P1, A. Avram, C. Nicolae, l. Capră ),
electroforeză, gel -cromatografie și prin determinare și test are microbiologic ă (P2, F. Matei ). Se vor determina acizi grași
cu catenă scurtă (SCGA – P2, F.Israel -Romin) Se va întocmi dosar de notificare ca supliment nutritiv (CO, C. Mateescu,
P1, F. Oancea ).
T3.3.Caracterizarea și testarea făinii de oase de pește. Produsul realizat în instalația pilot va fi caracterizat utilizând
diverse metode analitice (TEM, SEM, DLS, XRD, XRF, FTIR, TGA si DTG). (P1, F. Oancea, R. Somoghi, B. Trica, C.
Doncea) . Se va organiza întocmirea documentației pentru punerea pe piață a produsului (CO, I. Moraru
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

7
D3.1. Raport de caracterizare și testare a paraprobioticelor . Dosar de notificare – luna 2 3
D3.2. Raport de testare a nanocelulozei – luna 2 3

Puncte critice M3.1. Raport de demonstrare a tehnologiei, validat prin întocmire dosare notificare / omologare produse
rezultate – luna 2 3

Număr activitate și titlu A4.Diseminare și valorificare
Parteneri / persoane -lună CO, Medica / 2 ICECHIM / 1 USAM V /1 Total = 4 PL
Lună de start – Lună final Luna 1 – Luna 24
Obiective
✓ Diseminarea rezultatelor publicabile către publicul țintă
Descrierea activităților și contribuția explicită a membrilor echipei de cercetare
T4.1. Planul de diseminare . Se va realiza un plan inițial de diseminare în prima lună de proiect. Se va actualiza continuu.
Diseminarea se va face către diferitele grupuri de potențiali utilizatori ai rezultatelor proiectului: (i) comunitatea științifică
(P2, P. Cornea ) și (ii) beneficiari / utilizatori ai noilor produse rezultate prin proiect (CO, I. Moraru ). Publicarea va fi pusă
în concordanță cu protejarea PI (T6.3) (P1, F. Oancea) .
T4.2. Site -ul web . Se va realiza un site web al proiectului, care va fi principalul vehicul de integrare a mijloacelor de
diseminare (CO, I. Moraru)
T4.3. Protejare PI și publicare. Pentru a se evita dezvăluirea prematură opozabilă brevetării, publicațiile și brevetele vor
fi tratate după cum urm ează: ( i) un rezumat al manuscrisului va fi distribuit tuturor partenerilor; ( ii) în cazul în care un
partener este interesat să depună un brevet pe aceasta temă (în colaborare), celălalt partener trebuie notificat; ( iii) o
perioadă de confidențialitate va fi astfel stabilită în astfel de situații, înainte de publicarea rezultatelor, pentru a permite
depunerea brevetelor (P1, A. Oancea). Se vor depune cel puțin 2 brevete, referitoare la instalație (CO, I. Moraru) , la
soluțiile originale de ridicare la scară a paraprobioticelor (P2, F. Matei ) și la utilizarea nanocelulozei (P1, F. Oancea) .
Sunt planificate 2 articole și 3 comunicări
(Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
D4.1. Plan de diseminare – una 1
D4.2. Site web – luna 3
D4.3. Cereri de brevet depuse și articole trimise spre publicare – luna 15.

Puncte critice M4.1. Site web proiect, validat de utilizatori

Număr activitate și titlu A5.Management
Parteneri / persoane -lună CO, Medica / 3 ICECHIM / 1 USAMV / 1 Total =4 PL
Lună de start – Lună final Luna 1 – Luna 2 3
Obiective
✓ Asigurarea unui management de proiect corespunzător
Descrierea activităților și contribuția explicită a membrilor echipei de cercetare
T5.1. Acordul ferm de Parteneriat . Se va încheia înainte de demararea efectivă a proiectului. Va conține detalii referitoare
la modalitatea de conducere a proiectului, confidențialitate, drepturile de proprietate asupra rezultatelor, proprietate
intelectuală (PI) derivată din proiect, know -how pre -existent, dreptur i de acces, etc. (CO, i. Moraru)
T5.2. Rapoarte. Se vor întocmi rapoarte de etapă în conformitate cu planul de realizare al proiectului și se vor prezenta
la Autoritatea Contractantă. (CO, A. Moraru, P1, F. Oancea , P2. F. Matei )
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
D5.1. Acord ferm de parteneriat – luna 1
D5.2. Rapoarte, Tehnice și Financiare – luna 9, luna 2 3.

Puncte critice M5.1. Acord ferm de colaborare, validat de utilizatori
Diagrama Gantt cu planificarea activităților pe durata proiectului . Este prezentată în fig. 5.

8

Fig. 5. Diagrama Gantt cu planificarea activităților pe durata proiectului
Diseminarea rezultatelor și reglementarea proprietății intelectuale . Este prevăzută publicarea a cel
puțin 2 articole, unul cu rezultatele paraprobioticelor (de ex. în Nutrients , IF= 4,196) și unul cu rezultatele
testelor realizate pentru nanoceluloză (de ex. în Biom olecules , IF =4,694). Se vor realiza și cel puțin 3
comunicări științifice. Drepturile de proprietate intelectuală (IP) se referă la: a) IP care face parte din
obiectivele acestuia; b) IP rezultată din proiect, dar care nu face parte din obiectivele proiectului. Partenerii
convin ca IP de tip a să se repart izeze după cum urmează: dezvoltarea instalației pilot – Medica; ridicarea la
scară a procesului de producerea nanoceluloză – ICECHIM . IP de tip b aparține unității care a obținut la
respectivele rezultate. Așa cum s -a precizat deja, având în vedere importanța brevetelor pentru acest tip de
proiect PTE, pentru a se evita dezvăluirea prematură opozabilă brevetării, publicațiile și brevetele vor fi tratate
după cum urmează: (i) un rezumat al manuscrisului va fi distribuit tuturor partenerilor ; (ii) în cazul în care un
partener este interesat să depună un brevet pe aceasta temă (în colaborare), celălalt partener trebuie notificat;
(iii) o perioadă de confidențialitate va fi astfel stabilită în astfel de situații, înainte de publicarea rezultate lor,
pentru a permite depunerea brevetelor
Prezentarea infrastructurii de cercetare disponibilă pentru proiect (cu indicarea link -ului la
www.erris.gov.ro ) și dezvoltarea ei pe parcursul derulării proiectului (dacă e ste cazul) . Întreprinderea
coordonatoare va folosi instalația pilot de cercetare pe care a edificat -o cu ajutorul proiectului POSCCE -A2-
O2.3.2 -2008 -4_ID -241, https://erris.gov.ro/MEDICA -FARMIMPEX -SRL, care va fi completată cu un
echipament de ultrafiltrare tangențială , pentru separarea peptidelor bioactive de gelatina de pește, cu o
capacitate de ~6 litri/oră retentat . INCDCP -ICECHIM (P2) va folosi în proiect infrastructura de stinată
bioeconomie i circular e, realizată prin proiectul POS.CCE -2014 ID1938 SMIS 48695 Agri -flux
(https://erris.gov.ro/Circular -Bioeconomy ). Infrastruct ura ICECHIM va fi completată prin achiziționarea unui
spectrometru Raman. USAM va folosi infrastructura de biologie si genetica moelculara.
https://erris.gov.ro/GENETIC -AND -GENETIC -ENGINEER .
Structura echip elor de cercetare. J ustificarea bugetului solici tat pentru cheltuieli de personal . Echipa
de cercetare de la întreprinderea coordonatoare este constituită din 4 cercetători cu experiență, și 3 tineri
cercetători . Echipa de cercetare de la ICECHIM este constituită din 3 cercetători cu experiență, 3 post-
doctorand și 2 doctoranzi . Echipa de cercetare de la USAMV este constituită din 3 cercetători cu experiență,
1 post-doctoran d și 2 doctoranzi . Numărul total de persoane – lună este de 127 (79 Medica ; 33 ICECHIM ,
15 USAMV ). Valoarea medie lunară a cheltuielilor de personal (inclusiv taxe angajator) este de aprox. 6950
lei, cu un salariu mediu lunar net de cca 3450±1000 lei .
Sursele de cofinanțare pentru contribuția proprie a întreprinderii coordonatoare . Cofinanțarea
proiectului, în valoare de 375.000 lei, pentru o perioadă de 2 ani, se va acoperi din veniturile proprii ale
întreprinderii coordonatoare, veniturile proprii fiind suficient e pentru a acoperi ~1 80 mii lei pe an .
Buget :
Alocarea bugetului / categorie de cheltuieli (Lei)
Cheltuieli de
personal Logistică Deplasări Cheltuieli
indirecte Total
Coordonator
(CO), Medica Buget public 360000 128000 0 112000 600000
Contribuție proprie 212000 88800 6000 75200 376000
Partener 1 (P1),
ICECHIM Buget public 235000 57000 8000 75000 375000
Contribuție proprie 0 0 0 0 0
Partener 2 (P2),
ICECHIM Buget public 76000 124000 0 25000 225000
Contribuție proprie 0 0 0 0 0
Total 883000 397800 14000 287200 1576000
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15 L16 L17 L18 L19 L20 L21 L22 L23
A1
A1.1
A1.2
A1.3
A2
A2.1
A2.2
A2.3
A2.4
A3
A3.1
A3.2
A3.3
A4
A4.1 D4.1
A4.2
A4.3 D4.3
A5
A5.1 D5.1
A5.2 D5.2 D5.2D1.2.D1.1
D4.2D1.3
D2.1
D2.2
D2.3
D2.4
D3.1
D3.3D3.3

9
Justificarea b ugetului solicitat pentru fiecare categorie de cheltuieli cu excepția chetuielilor de
personal și a cheltuielilor indirecte. Valorile care sunt trecute la logistică acoperă : valoarea unui echipament
de ultraonare , achiziționat de Medica, de c irca 100 mii lei, repartizată 40% la bugetul public (conform
amortizării), valoarea unui spectrometru Raman , de 120 mii lei, achiziționat de ICECHIM, diverși reactivi
chimici și componente ale mediilor de cultură în valoare de 75.000 lei, consumabile de laborator de 52000 lei
(plăci de electroforeză, plăci Petri, microplăci, vârfuri de pipetă, sticlărie și plasticărie de laborator , ghivece
ARAsystem , substrat steril de cultură, coloane de eluție de sticlă, grile pentru microscopu l electronic , , gaze
lichefiate și comprimate , etc.), materii prime pen tru producerea nanocelulozei și a paraprobioticelor în valoare
de 8 800 lei, costul un or kit-uri pentru determinarea activită ții antihiper tensive (ACE fluorim etric), anti –
inflamatorii ( COX fluorimetric) și a activității antioxidante la nivel celular, în valoare de 9500 lei, servicii de
publicare open acces de 15000 lei, piese de schimb pentru instalația pilot în valoare de 2 4000 lei, birotică și
papetărie de 3000 lei. La deplasări au f ost incluse costurile pentru acoperirea celor 3 conferințe internaționale
prevăzute la diseminare (inclusiv taxele de participare).
B.2.3 Plan de afaceri
a) Descrierea întreprinderii coordonatoare și a evoluției acesteia
Scurta descriere a companiei . Medica este unul dintre primii șapte jucători de pe piața producătorilor
locali de suplimente alimentare / nutraceutice din România, cu o cotă de 4% pe piața de prețuri cu amănuntul.
In acest top Medica este împreună cu întreprinderi mari reorganizate după 1990 (Biofarm, Antibiotice), și cu
noile întreprinderi dezvoltate după 1990 – Dacia Plant, Hofigal, Alevia, Zenyth.
Activitatea curentă și experiența relevantă pentru proiect . Activitatea curentă este producerea și
comercializarea suplimentelor alimentare, a produselor cosmetice și a dispozitivelor medicale. Experiența
relevantă pentru proiect implică dezvoltarea unor produse premium pe bază de combinații inovat ive de
compuși biologic activi. Aceste produse complexe au fost dezvoltate împreună cu unități de cercetare –
dezvoltar e, ca de ex. p rodusele pe bază de biosiliciu și polifenoli biodisponibilizați, dezvoltate prin proiectul
ERA.NET ERA.IB 15 -129 Convert -Si împreună cu ICECHIM (și USAMV), sau produsele pe bază de
biopeptide active obținute împreună cu ICECHIM (și UDJG) in proiectul Eureka E! 11785 3 -Biotic+.
Evoluția în timp a companiei cu descrierea produselor/serviciilor relevante pentru proiect . Grupul
Medica a fost înființat în urmă cu mai bine de 25 ani, fiind focalizat de la bun înce put pe valorificarea
superioară a compușilor bioactivi din fluxurile laterale agro -industriale , inclusiv prin realizarea unor produse
multifuncționale. G rupul a in vestit în timp în dezvoltarea instalațiilor de producție suplimente nutritive și
cosmetice, beneficiind și de susținerea unei cofinanțări din fondurile structurale POSCCE -A2-O2.3.2 -2008 –
4_ID -241. Instalațiile pilot existente includ linii de extracție compu și bioactivi (mori coloidale, vase de reacție,
coloane de extracție, dispozitive de filtrare, echipam ente de uscare prin pulverizare) și aparatură de analiză și
control (începând cu balanțe și terminând cu un HPLC Water 2695). Medica a ajuns la această poziție de 4%
din piața de suplimente nutritive printr -o strategie combinată de push și pull. Gama larga de produse (peste
2500 de produse) și o forță de vânzare orientată spre prezența la raft au fost principalele instrumente pentru
implementarea strategiei push . Strategia pull a fost pusă în practică prin utilizarea în special a mijloacelor de
comunicare on-line, inclusiv a re țelelor sociale și a partenerilor de tele-sale. In afară de activitatea de
comercializare orientată spre consumator ( business -to-consumer – B2C), Medica a dezvoltat și activitatea de
vânzare către agenții economici ( business -to-business – B2B) a extractelo r standardizate (ca de ex. extractul
antocianic din afin sau extractul standardizat de larve de trântor). Aceste tipuri de produse sunt relevante pentru
proiect, produsele preliminate a se realiza fiind atât din categoria B2C (ca de ex. hidrolizatul de col agen), cât
și din categoria B2B, ca de ex. polipeptide colagenice, pentru biostimulanții pentru plante, sau făină de pește,
supliment nutritiv pentru creșterea peștilor răpitori cu făinuri vegetale.
Sinteza situației financiare î n ultimii 2 ani. Este prezentată în tab. 1
Tab. 1. Sinteza situației financiare a SC Medica Farmimpex Srl
Indicator 2017 2018
Cifra de afaceri (RON) 10.470.609 18.578.659
Cheltuieli operaționale (RON) 8.932.489 16.602.450
Profit din activitatea de exploatare (RON) 499.846 1.140.980
Marja de profit 11,05% 10,80%
Rata rentabilității comerciale a întreprinderii RRC 3,43 7,67
Rata rentabilității financiare a întreprinderii RRF 7,24 21,41
Rata rentabilității economice a întreprinderii ROA 4,23 21,50
Rentabilitatea cifrei de afaceri RCA 3,43 7,26
Rentabilitate generală RG 3,59 7,46

10
Situația financiară reliefează o marjă de profit ridicată. Profitul net este mai redus, întrucât valoarea
amortizărilor este ridicată, datorită investiției semnificative în infrastructura de cercetare și producție. Costuri
ridicate sunt de asemenea rezultate din politica de creditare a pieței. In cazul marilor lanțuri de farmacii
termenele de plată sunt foarte lungi, determinând imobilizarea unor sume consid erabile în valorile de creditare
piață, pe care regulile de prudențialitate contabilă implică provizionarea.
Implicațiile dezvoltării produsului/serviciului asupra strategiei de dezvoltare a întreprinderii în
contextul economic și social viitor . Strategia de dezvoltare a grupului Medica a fost realizarea unor produse
complexe / multifuncționale , inspirate de fitoterapie, apiterapie și medicina chineză tradițională. In toate aceste
tipuri de medicină alternativă / complementară, se folosesc sisteme chimice complexe – combinații de compuși
bioactivi. Sistemel e chimice complexe, ca orice tip de sistem complex, se caracterizează prin proprietă ți
emergente, respectiv proprietăți neașteptate care rezultă din interacția componentelor între ele și cu mediu l
ambiant [46]. Cea mai cunoscută proprietate emergentă a unor sisteme complexe este sinergismul, care este
specific produselor fitoterape utice [47] și apiterapeutice [48] sau medicamentelor din medicina chineză
tradițională [49]. Produsele care se prelimină a se realiza sunt pe accesași linie strategică , pro dusele
paraprobiotice fiind produse complexe,
Oportunitatea de piață pe plan intern și/sau internațional . Toate produse le preliminate a se realiza, ,
sunt oportune pentru că răspund unei cereri în creștere , datorită : îmbătrânirii populației și necesității
prelungirii vieții active
Relevanța cererii de piață . Produsele preliminate a se realiza au o cerere care este agregată pe industria
de menținere a sănătății și stării de bine, în mod direct sau mediat. In mod evid ent, peptidele de colagen
destinate suplimentelor nutritive / cosmeticelor se adresează direct menținerii sănătății consumatorilor. Dar și
celelalte 2 produse preliminate a se realiza ies în evidență prin faptul că se adresează indirect menținerii stării
de sănătate. Biostimulanții pentru plante determină o creștere a acumulării de compuși bioactivi în culturile
horticole, inclusiv în plantele aromatice / medicinale, deci sunt indirect implicați în industria menținerii stării
de sănătate . Făina de pește est e în directă legătură cu dietele hipocalorice care includ carne de pește răpitor,
asociate unui stil de viață sănătos – deci este mediat asociată industriei de menținere a sănătății și stării de bine.
Definirea pieței țintă . Principala piață țintă la nivelul afacerii de tip B2C ( suplimente nutritive,
cosmetice cu paraprobiotice ) este cea a suplimentelor nutritive și a cosmeticelor din categoria premium ,
destinate persoanelor informate cu venituri peste medie. Pentru nanoceluloză piata este în crestere.
Identificarea și explicarea barierelor la intrarea pe piață . La intrarea pe piață există o barieră asociată
procedurilor de notificare (suplimente nutritive, cosmetice) . In afara acestor bariere de reglementare mai există
bariere de acceptare din partea n oilor segmente B2B abordate , ca și bariere în accesarea canalelor de distribuție
pentru consumatorii de produse premium .
Soluții pentru obstacolele impuse de piață. Colaborarea cu unitățile de cercetare va duce la o serie de
soluții pentru trecerea de obstacolele impuse de piață. Caracterizarea activității biologice și a reproductibilității
șarjelor de produs va da substanță dosarului de notificare suplimente nutritive. Publicarea articolelor ISI cu
rezultatele testelor prin c are se demonstrează caracteristicile nanocelulozei va servi și ca un instrument de
marketing pentru a intra pe piață acestui produs cu mare valoare de întrebuințare , cu un produs care aduce o
serie de avantaje atât producătorilor de fertilizanți , cât și fermierilor utilizatori. Comunicarea avantajelor de
imagine împreună cu avantajele de preț va facilita intrarea pe această piață.
b) Descrierea pieței specifice
Clienții identificați . Pentru produsele paraprobiotice (încorporate în suplimente nutritive sau în produse
cosmetice ) clienții finali sunt consumatorii din zona premium , care vor fi abordați pe cale lanțurilor de farmacii
(de ex. HelpNet, SensiBlu), și prin canalele de distribuție on-line și de tele-sale. Pentru nanoceluloză clienții
sunt B2C – export.
Concurența directă . Pentru suplimente: Biofarm SA, Hofigal SA, Dacia Plant Srl, Zenyth SA,
Cosmopharm Srl, Alevia Srl, Mebra SA, Medicare, Hipocrate 2000 Srl , OsteoBil Srl, Imedica SA. P entru
cosmetice: Farmec SA, Gerocossen Srl, Cosmetic Plant Srl, Pro -Natura Srl, Qi Cosmetics , pentru produsele
cosmetice. Toți principalii jucători români de pe piața autohtonă au încercat să se poziționați în categoria de
preț medii – calitate preț . Biofarm, l iderul producătorilor români de supliment e nutritive , beneficiază de poziția
sa istorică puternică și de cifra de afaceri asigurată de produsele înregistrate inițial ca medicament, și care sunt
recunoscute ca mărci tradiționale (de exemplu, Cavit®, Colebil®, Triferment®, Carbocif®, etc) , ca și cele nou
dezvolta te (Herbaflu®, Urolitin®) prin publicitatea TV. Mărcile tradiționale Biofarm sunt recunoscute ca fiind
eficiente d atorită unui consum pe termen lung, care a început în anii ‘60 din secolul trecut. Bi ofarm a dezvoltat
produse cu o compoziție similară pentru aplicarea atât ca supliment e nutritive, că și ca produse cosmeceutice
(de exemplu, Devaricid®, pentru tratamentul bolilor venoase cronice). Până acum Biofarm a reușit în strategia
sa de marketing, fiind percepută ca o companie românească de încredere, producătoare de produse de bună

11
calitate pentru prețuri rezonabile. Hofigal SA, firmă înființată imediat după liberalizarea economiei române, la
începutul anilor ' 90, beneficiază de asemenea de o prezență istorică pe piață . Pentru a păstra un preț accesibil,
Hofigal a încercat să integreze producția ecologică de plante cu producți a de suplimente nut ritive . Hofigal
cooperează activ cu instituțiile de cercetare -dezvoltare, participând la mai multe proiecte, de la programele
naționale, CEEX, PNCDI II, PNCDI III, și până la proiectele europene. Și Hofigal a început să dezvolte produse
cosmeceutice , bazate mai ales pe ingrediente active din plante (unul dintre pri mele lor produs e, Chelstop®,
destinat prevenirii calviției, a fost realizat din părțile aeriene ale tomatelor) . Statu sul Hofigal pe piață este afectat
de ambalaje care au un aspect mai degrabă ve tust. Și Hofigal este recunoscut ă ca un producător pe zona calitate –
preț, în principal de către consumatorii de vârst a a IIIa. Modelul de business al Dacia Plant este acela de a
promova plantele medicinale tradiționale rom ânești, inclusiv prin folosirea steagului Dacic (Draco, un cap de
lup cu coada de șarpe) ca logo al companiei. Dacia Plant este de asemenea recunoscută ca un producător de
produse cu un bun raport calitate -preț în rândul consumatorilor tradiționaliști. Si Dac ia Plant a intrat pe piața
produselor derm atocosmetice, prin cremele DacoDerm. Liderii de piață autohtoni de pe piața supliment elor
nutritive se extind și pe piața cosme ceutic elor, dar nici unul dintre ei nu merge spre piața consumatorilor
premium . Zona pr oduselor premium este deci neacoperită suficient de competiția autohtonă , ceea ce reprezintă
o oportunitate.
Dimensiunea pieței . La nivel global piața nanocelulozei va creste până la 661.3 milio ane USD până în
2023, cu un CAGR de 18.4% (www.marketandmarket ). Motorul de crestere sunt aplicatiile biomedicale. Piata
paraprobioticelor este și ea în continuă creștere, alimentată de preocupările pentru un stil de viață sănătos.
Segmentul de piață adresa t. Suplimentele nutritive se adresează segmentului de consumatori premium
(categoria B2C). Celelalte două produse sunt din categoria B2B și se adresează aplicațiilor biomedicale, în
primul rând .
c) Planul de marketing
Obiectivele de marketing . Obiectivele de marketing . Obiectivele de marketing sunt: ( i) identificarea
celor mai promițătoare oportunități de afaceri pentru produsele realizate; ( ii) evidențierea căilor de penetrare,
acaparare și menținere a pozițiilor pe piețele identificate; ( iii) comunicarea avantajelor tehnologiei integrate și
a produselor realizate. Obiectivele de marketing au fost stabilite pe baza unei analize SWOT – fig. 6.
Puncte slabe Puncte tari
Amenințări Oportunit ățiPuncte tari
remarcabiletransform are
transform aresporire
utilizareDezvoltarea
produselor din
fluxuri laterale
ciprinide
Identificarea
oportunităților de afaceriEvidențierea căilor de
Intrare pe piață
Comunicarea
avantajelor produselor
Fig. 6. Stabilirea obiectivelor
de marketing pe baza analizei
SWOT. Planul de marketing
are ca scop realizarea unei
întreprinderi cu puncte tari
remarcabile, lider pe piața
valorificării sub -produselor
din pește
Oportunități le de afaceri pentru produsele realizate sunt prin desfacere către întreprinderile
utilizatoare și/sau către marii distribuitori / integratori de materii prime pentru industria biostimulanților de
creștere. Deși astfel de beneficiari solicită discounturi semnificative din prețul de listă, avantajul acestora este
de achiziționa cantități mari. Prin utili zarea canalului de desfacere B2B se reduc cheltuielile cu forța de vânzare
și se profesionalizează desfacerea produselor. Un avantaj al investiției preliminate a se realiza este apropierea
de București, care permite simplificarea logisticii.
Căile de penetrare pe piața utilizatorilor de nanoceluloză sunt: (i) contactarea directă a clienților
potențiali cunoscuți prin intermediul rețelelor profesionale și ( ii) participarea la târgurile și expozițiile de
specialitate. Acapararea unei poziții de lider piață se va face prin diferențiere de restul jucătorilor de pe
aceeași piață. Caracterul de originalitate al produselor, deja descris, va fi utilizat în cadrul planului de
marketing pentru a accentua această diferențiere. Menținerea pozițiilor se va realiza prin menținerea calității
produselor și o politică activă de vânzări. Pe baza analizei celor trei etape de selecție a canalului de distribuție ,
s-a stabilit ca strategia de vânzare și distribuție a noilor produse obținute prin proiect să fie realizată prin

12
utilizarea canalului de distribuție direct.
Politica de preț. Are ca scop stabilirea unor preturi de vânzare reduse în comparație cu cele practicate
de competitorii direcți . Strategia de creare de valoare , parte a politicii de preț, va permite întreprinderii să ocupe
o poziție superioară pe piață – de lider. Politica de preț se va baza pe îmbinarea elementelor din cadrul celor
două tipuri de avantaje competitive : avantaj de cost și avantaj de diferențiere . Așa cum este menționat mai
sus, în cadrul obiectivelor de marketing elementul care va influența în mod pozitiv costul de producție și prețul
de vânzare, este cel de creștere a competitivității lanțului valoric. În alegerea politicii de preț compania a avut
în vedere următoarele elemente: (i) elasticitatea creierii în funcție de preț; ( ii) sezonalitatea produsului; ( iii)
categoriile de be neficiari. În concluzie, avantajul concurențial obținut prin eficientizarea costurilor de
producție și inovarea în cadrul lanțului valoric, urmare a exercitării controlului asupra forțelor motrice de cost,
va oferi companiei posibilitatea plasării prețului de vânzare sub cel practicat de concurență.
Promovarea produselor . Promovarea produselor se va realiza în primul rând prin comunicarea
avantajelor acestora pentru beneficiarii produselor. Avantajele preconizate ale produselor sunt:
bioaccesibilitate a paraprobiotice, caracteristici superioare nanocelulozăa In cadrul campaniei de promovare a
produselor realizate prin proiect un rol important va fi acor dat articole lor științifice , publicate în regim open –
access , referitoare la rezultatele testării produselor, nanoceluloză. paraprobiotice . Revistele propuse sunt
reviste de prestigiu, din zona superioară a factorului de impact pe domeniile lor științifice. Astfel de articole
reprezintă un instrument puternic de promovare, revizuirea lor de către referenți de specialitate ( peer-review )
reprezentând o certificare a calității rezultatelor. Promovarea produselor va scoate de asemenea în evidență
avantajele conc urențiale (preț și calitate). Comu nicarea avantajelor tehnologiei integrate realizate prin
acest proiect va face referire la cerințele societale stabilite de strategii le europene pe care tehnologia integrată
le exemplifică. Proiectul răspunde strategiilor referitoare la bioeconomie , Inovarea în scopul creșter ii durabile:
O bioeconomie pentru Europa, COM(2012) 60 final și Comunicarea Comisiei COM (2014) 398, Spre o
economie circulară : un program „deșeuri zero” pentru Europa”. Proiectul propune valorificarea unor fluxuri
laterale, din care se recuperează produse cu valoare adăugată mare.
d) Previziuni financiare
Descrierea ipotezelor care au stat la baza previzionărilor . Proiectul este strict necesar dezvoltării
întreprinderii. Realizarea activităților de cercetare – dezvoltare la nivel de instalație -pilot (TRL6) este
obligatorie pentru a stabili modalitățile concrete de ridicare la TRL9, comercializare. Tehnologia integrată este
indispensabilă dezvoltării inovative a întreprinderii în cele două direcții menționate, valorificarea ciprinidelo r
în stare proaspătă, și creșterea peștilor răpitori prin furajare de substituție. Tehnologia de valorificare a
subproduselor va permite extinderea valorificării peștilor în stare proaspătă. Producerea de făină de oase de
pește va asigura utilizarea aceste ia pentru suplimentarea făinii vegetale în furajarea peștilor răpitori.
In mod evident venitul obținut din vânzarea produselor la scară pilot nu acoperă cheltuielile realizate
cu aceasta. O instalație -pilotul are ca scop demonstrarea tehnologiei în mediu i ndustrial (TRL 6) și nu
realizarea unei producții rentabile / sustenabile. Proiectul urmărește ridicarea la nivel TRL 6 a tehnologiei
integrate și stabilirea condițiilor pentru investiția necesară industrializării.
Finanțarea publică are rolul de accelera implementarea proiectului . Valoare de utilizare a
produselor și efectele benefice la utilizatori finali reprezintă un argument suplimentar pentru co -finanțare
publică. În varianta fără proiect s-a avut în vedere efortul financiar pe care întreprinderea va trebui să îl facă
pentru realizarea proiectului CDI din fonduri proprii. În conformitate cu prevederile Codului Fiscal proiectul
CDI va fi înregistrat în activul companiei începând cu anul 1 de operare la imobilizări necorporale. În
fundamentarea celor dou ă ipoteze s -au luat în calcul inclusiv Drepturile de Proprietate Intelectuală (PI), pentru
PI deținută de ICECHIM și pusă la dispoziția proiectului – si care ar fi oricum necesară pentru realizarea
investiț iei necesare producției. Licențierea PI a fost cal culat ă în procent de 2% din cifra de afaceri rezultată în
urma comercializării noilor produse, conform principiilor de bună practică a licențierii PI public.
Previzionarea prețurilor de vânzare. Prețurile previzionate sunt de 100 EUR/kg pentru polenul
fermentat cu Kombucha și 500 EUR/kg pentru nanoceluloza bacteriană (echivalent substanță uscată) . Prețurile
sunt pentru vânzarea în vrac, semnificativ sub cele practicate acum pe plan mondial pentru nanoceluloză.
https://www.celluloselab.com/product -price/ . Nu a fost luată prelucrarea ulterioară de către grupul Medica în
produse destinate segmentului B2C (suplimente nutritive, cosmetice, disp ozitive medicale).
Previzionarea volumului vânzărilor. Volumul de vânzare inițial este de 8 tone polen fermentat
consorții SCOBY (x 100 EUR/kg) și 2 tone nanoceluloză (x 500 EUR/kg). In perioada de analiză această
valoare a fost estimată să se dubleze.
Estimarea elementelor de cost. În previzionarea prețului de vânzare s -au avut în vedere: ( i) cheltuielile
de personal necesar pentru producție (inclusiv taxele angajatorului); ( ii) cheltuielile de transport aferente
transportului materiilor prime; ( iii) chel tuielile de procesare; ( iv) ambalare și (v) transport produse finite. S -au

13
considerat următoarele valori: materii prime 148.500 lei; alte materiale și consumabile 85.500 lei; apă și
energie 78.500 lei; cheltuieli de personal 252.500 lei; terți 1 8.500 lei; ambalare 44.000 lei; precum și
cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale (pentru dezvoltarea tehnologiei) și necorporale aferente (în
varianta fără proiect).
Întocmirea situațiilor financiare previzionate pentru cele două variante (varianta cu proiect și
varianta fără proiect) . În proiectarea situațiilor financiare previzionate pentru cele două variante s-a optat
pentru utilizarea a două sinteze financiare: Contul de Profit și Pierd eri (tabel 2) și Bugetul de Venituri și
Cheltuieli (tabel 3).
Tab. 2 – Contul de Profit și Pierderi în varianta cu proiect și fără proiect
Categoria VARIANTA fără proiect (mii Lei) VARIANTA cu proiect (mii Lei)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cifra de afaceri neta
(producția vânduta) 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172
Alte venituri din exploatare 3 3 4 4 4 3 3 4 4 4
Venituri din expl. – Total 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177
Cheltuieli materiale – total 13.728 14.353 15.479 16.934 19.218 13.728 14.353 15.479 16.934 19.218
Cheltuieli cu pers. – total 253 1.152 1.158 1.183 1.213 253 1.152 1.158 1.183 1.213
Cheltuieli cu amortizările 2.366 1.272 1.144 1.030 927 2.306 1.218 1.096 986 888
Alte cheltuieli de exploatare 4.455 4.496 4.544 4.603 4.673 4.455 4.496 4.544 4.603 4.673
Cheltuieli de expl. –
Total 20.801 21.273 22.326 23.750 26.032 20.741 21.219 22.277 23.706 25.993
Profitul din exploatare 9.790 11.758 13.559 15.484 17.145 9.850 11.812 13.607 15.528 17.184
Total venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuielile privind dobanzi 113 76 38 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli
financiare 113 76 38 0 0 0 0 0 0 0
Venituri Total 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177
Cheltuieli Total 20.915 21.348 22.364 23.750 26.032 20.741 21.219 22.277 23.706 25.993
Profit Brut 9.677 11.683 13.521 15.484 17.145 9.850 11.812 13.607 15.528 17.184
Impozit pe profit 1.548 1.869 2.163 2.477 2.743 1.576 1.890 2.177 2.484 2.749
PROFIT NET 8.129 9.814 11.358 13.007 14.402 8.274 9.922 11.430 13.044 14.435
Tab. 3. Bugetul de Venituri și Cheltuieli în varianta cu proiect și fără proiect
Categoria de venituri/
cheltueili VARIANTA fără proiect (mii Lei) VARIANTA cu proiect (mii Lei)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Venituri din vânzări produse 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172
Alte venituri din exploatare 3 3 4 4 4 3 3 4 4 4
Alte venituri financiare – – – – – – – – – –
Total venituri din
exploatare 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177
Total venituri
extraordinare – – – – – – – – – –
Total venituri 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177 30.592 33.031 35.885 39.234 43.177
Cheltuieli cu materiile prime
si cu materialele consumabile 6.449 6.597 6.746 6.894 7.043 6.449 6.597 6.746 6.894 7.043
Alte cheltuieli materiale 151 237 388 625 1.013 151 237 388 625 1.013
Alte cheltuieli din afara 264 342 606 948 1.553 264 342 606 948 1.553
Cheltuieli de desfacere 6.864 7.176 7.740 8.467 9.609 6.864 7.176 7.740 8.467 9.609
Total cheltuieli materiale 13.728 14.353 15.479 16.934 19.218 13.728 14.353 15.479 16.934 19.218
Cheltuieli cu personalul
angajat 247 1.127 1.127 1.127 1.127 247 1.127 1.127 1.127 1.127
Cheltuieli cu asigurările si
protecția sociala 6 25 31 56 86 6 25 31 56 86
Total cheltuieli cu
personalul 253 1.152 1.158 1.183 1.213 253 1.152 1.158 1.183 1.213
Amortizări corporale 2.144 1.072 965 868 782 2.144 1.072 965 868 782
Amortizările necorporale 222 200 180 162 146 162 146 131 118 106
Total cheltuieli cu
amortizările 2.366 1.272 1.144 1.030 927 2.306 1.218 1.096 986 888
Alte cheltuieli de exploatare
(DPI – Brevet) 203 244 292 351 421 203 244 292 351 421

14
Total cheltuieli
exploatare 16.549 17.020 18.073 19.498 21.780 16.489 16.966 18.025 19.454 21.740
Total alte cheltuieli
financiare 113 76 38 – – – – – – –
Total cheltuieli 16.662 17.096 18.111 19.498 21.780 16.489 16.966 18.025 19.454 21.740

Tabloul fluxului de numerar pe cele trei componente – operațional, investiții, financiar . Este prezentat
în tabelul 4 de mai jos.
Element încasare/plata VARIANTA fără proiect (mii Lei) VARIANTA cu proiect (mii Lei)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Încasări vânzarea
produse/servicii 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172
Total intrări activitate
exploatare (inclusiv TVA) 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172 30.589 33.028 35.881 39.230 43.172
Plăti achiziție materiale 6.449 6.597 6.746 6.894 7.043 6.449 6.597 6.746 6.894 7.043
Plăti alte cheltuieli externe 7.279 7.755 8.733 10.040 12.175 7.279 7.755 8.733 10.040 12.175
Plăti salarii 247 1.127 1.127 1.127 1.127 247 1.127 1.127 1.127 1.127
Plăti asigurări sociale 6 25 31 56 86 6 25 31 56 86
Plăti alte cheltuieli de
exploatare 203 244 292 351 421 203 244 292 351 421
Total ieșiri activitate
exploatare (inclusiv TVA) 14.183 15.749 16.929 18.468 20.853 14.183 15.749 16.929 18.468 20.853
Flux de numerar
activitatea de exploatare 16.405 17.279 18.952 20.762 22.320 16.405 17.279 18.952 20.762 22.320
ACTIVITATEA DE INVESTITII
Plăti aferente activității de
investiții 222 200 180 162 146 162 146 131 118 106
Flux de Numerar din
activitatea de investitii -222 -200 -180 -162 -146 -162 -146 -131 -118 -106
Plăti TVA + Impozit profit 5.494 6.143 6.752 7.411 7.988 5.427 6.061 6.653 7.291 7.845
Flux de Numerar Net 10.911 11.136 12.200 13.351 14.332 10.978 11.218 12.299 13.472 14.475
INDICATORI RENTABILITATE FINANCIARA
Rata de actualizare 5% 5%
Rata Interna de
Randament (RIR) 122,7 % 137,1 %
Valoarea Actualizata Neta
(VAN) 40.924 lei 41.480 lei

Bilanțul contabil este descris în tabelul 5.
Tab.5. Bilanț contabil în varianta cu proiect și fără proiect
Categoria VARIANTA fără proiect (mii Lei) VARIANTA cu proiect (mii Lei)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Active
imobilizate –
Total 12.716 11.445 10.300 9.270 8.343 12.176 10.959 9.863 8.877 7.989
imobilizări
necorporale 1.996 1.796 1.617 1.455 1.310 1.456 1.310 1.179 1.061 955
imobilizări
corporale 10.721 9.648 8.684 7.815 7.034 10.721 9.648 8.684 7.815 7.034
Active
circulante –
Total 16.322 17.955 19.750 21.725 23.898 15.135 15.438 15.747 16.062 16.383
stocuri 5.541 6.095 6.704 7.375 8.112 5.138 5.240 5.345 5.452 5.561
creanțe 10.431 11.474 12.621 13.883 15.271 9.672 9.865 10.063 10.264 10.469
casa și conturi
la bănci 351 386 425 467 514 326 332 339 346 352

15
ACTIV –
TOTAL 29.039 29.400 30.050 30.995 32.241 27.312 26.397 25.610 24.938 24.372
Datorii – Total 16.910 15.586 14.693 13.988 13.839 15.038 12.474 10.179 7.895 5.937
sumele care
trebuie plătite
într-o perioadă
de până la un an 15.965 14.955 14.377 13.988 13.839 15.038 12.474 10.179 7.895 5.937
sumele care
trebuie plătite
într-o perioadă
mai mare de un
an 946 630 315 0 0 0 0 0 0 0
Capitaluri
Proprii – Total 12.129 13.814 15.358 17.007 18.402 12.274 13.922 15.430 17.044 18.435
capital subscris
vărsat 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000
rezerve 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
profit net 8.129 9.814 11.358 13.007 14.402 8.274 9.922 11.430 13.044 14.435
PASIV –
TOTAL 29.039 29.400 30.050 30.995 32.241 27.312 26.397 25.610 24.938 24.372

Analiza indicatorilor de rentabilitate financiară calculați în varianta cu proiect (se vor analiza
scenariul cu asistenta financiară nerambursabilă și fără asistenta financiară nerambursabilă); Au fost
calculați indicatori suplimentari de rentabilitate pen tru perioada de operare, pentru evidențierea avantajelor
obținute de companie în urma investiției. Proiectul este foarte rentabil din toate punctele de vedere:
comercial , financiar și economic . In scenariul cu proiect valorile au trend crescător pentru int ervalul de timp
analizat și sunt net superioare nivelurilor de rentabilitate înregistrate de către companie în anul 201 8, după cum
se observă în tabelul 6 de mai jos.
In scenariul fără proiect , pe lângă reducerea indicatorilor de rentabilitate, datorită amortizării a 6 0
mii lei anual , mai există și dificultatea accesării unor credite pentru finanțarea activităților de cercetare –
dezvoltare și inovare. Pentru proiecția cheltuielilor s -a avut în vedere contractarea unui împrumut bancar cu o
dobândă anuală de 12% ; mai mare decât rata dobânzil or aplicate în piață în prezent , pentru acoperirea gradului
de risc bancar . În prezent, în România nu există o politică bancară dedicată sprijinirii activităților de cercetare –
dezvoltare din cadrul IMM -urilor.

Tab. 6 – Analiza indicatorilor de rentabilitate
Indicator VARIANTA cu proiect
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RRC 39,74% 39,45% 40,98% 42,10% 41,86%
RRF 32,20 35,76 37,92 39,58 39,80
ROA 67,41 71,27 74,08 76,53 78,30
RCA 36,07 44,75 53,13 62,26 70,51
RG 27,05 30,04 31,86 33,25 33,44
Analiza sustenabilității financiare a investiției . Fluxul de numerar de mai jos demonstrează
sustenabilitatea financiară a proiectului, acesta fiind pozitiv pentru fiecare an de prognoză. Fluxul de numerar
net (pozitiv) depășește valoarea de 10 milioane lei, fapt ce arată oportunitatea clară în realizare a investiției.
Deși este exprimat pozitiv în ambele variante (cu proiect/fără proiect), trebuie amintit riscul deja identificat pe
piața bancară în acordarea creditelor pentru activități de cercetare – dezvoltare. In plus, produsele proiectului
au un eviden t impact în economia orizontală. Impactul în economia orizontală, și pentru utilizatorii produsului,
justifică sprijinul public pentru realizarea proiectului CDI de demonstrare a tehnologiei în mediu industrial
(TRL 6). Rentabilitatea si sustenabilitatea p roiectului este exemplificatoare pentru sustenabilitatea proceselor
industriale în care se valorifică fluxuri laterale din bioeconomie.
Analiza rentabilității . Analiza acestui proiect ce urmează a fi dezvoltat în urma instalației pilot realizată
prin proie ctul de cercetare -dezvoltare, demonstrează necesitatea și oportunitatea dezvoltării pe termen lung al
companiei (tabel 7).

16
Tab.7 – Trendul ascendent al rentabilității companiei
Indicator 2018 Perioada de operare a investiției
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Marja de profit 10,80% 39,74% 39,45% 40,98% 42,10% 41,86%
Rata rentabilității comerciale a întreprinderii RRC 7,67 32,20 35,76 37,92 39,58 39,80
Rata rentabilității financiare a întreprinderii RRF 21,41 67,41 71,27 74,08 76,53 78,30
Rata rentabilității economice a întreprinderii ROA 21,50 36,07 44,75 53,13 62,26 70,51
Rentabilitatea cifrei de afaceri RCA 7,26 27,05 30,04 31,86 33,25 33,44
Rentabilitate generală RG 7,46 39,89 46,76 51,31 55,02 55,54

17
C. Bibliografie (max. 2 pagini )
1. Abitbol, T., et al., Nanocellulose, a tiny fiber with huge applications. Current Opinion in
Biotechnology, 2016. 39: p. 76 -88.
2. Habibi, Y., L.A. Lucia, and O.J. Rojas, Cellulose Nanocrystals: Chemistry, Self-Assembly, and
Applications. Chemical Reviews, 2010. 110(6): p. 3479 -3500.
3. Du, X., et al., Nanocellulose -based conductive materials and their emerging applications in energy
devices – A review. Nano Energy, 2017. 35: p. 299 -320.
4. Bayer, T., et al. , High Temperature Proton Conduction in Nanocellulose Membranes: Paper Fuel
Cells. Chemistry of Materials, 2016. 28(13): p. 4805 -4814.
5. Dumanli, A.G., Nanocellulose and its Composites for Biomedical Applications. Current Medicinal
Chemistry, 2017. 24(5): p. 512 -528.
6. Gustafsson, S., L. Manukyan, and A. Mihranyan, Protein -Nanocellulose Interactions in Paper
Filters for Advanced Separation Applications. Langmuir, 2017. 33(19): p. 4729 -4736.
7. Wiggenhauser, P.S., J.T. Schantz, and N. Rotter, Cartilage eng ineering in reconstructive surgery:
auricular, nasal and tracheal engineering from a surgical perspective. Regenerative Medicine, 2017. 12(3):
p. 303 -314.
8. Zubik, K., et al., Thermo -Responsive Poly(N -Isopropylacrylamide) -Cellulose Nanocrystals Hybrid
Hydrogels for Wound Dressing. Polymers, 2017. 9(4).
9. Markstedt, K., et al., 3D Bioprinting Human Chondrocytes with Nanocellulose -Alginate Bioink for
Cartilage Tissue Engineering Applications. Biomacromolecules, 2015. 16(5): p. 1489 -1496.
10. Jozala, A.F., et al., Bacterial nanocellulose production and application: a 10 -year overview. Applied
Microbiology and Biotechnology, 2016. 100(5): p. 2063 -2072.
11. Bharimalla, A.K., et al., Nanocellulose -Polymer Composites for Applications in Food Packag ing:
Current Status, Future Prospects and Challenges. Polymer -Plastics Technology and Engineering, 2017.
56(8): p. 805 -823.
12. Hubbe, M.A., et al., Nanocellulose in Thin Films, Coatings, and Plies for Packaging Applications: A
Review. Bioresources, 2017. 12(1): p. 2143 -2233.
13. Khorasani, A. and S. Shojaosadati, Bacterial nanocellulose -pectin bionanocomposites as prebiotics
against drying and gastrointestinal condition. International Journal of Biological Macromolecules, 2016. 83:
p. 9-18.
14. Gomez, C., et al., Vegetable nanocellulose in food science: A review. Food Hydrocolloids, 2016. 57:
p. 178 -186.
15. Liu, H.Z., et al., Review on the Aerogel -Type Oil Sorbents Derived from Nanocellulose. Acs
Sustainable Chemistry & Engineering, 2017. 5(1): p. 49 -66.
16. Mahfoudhi, N. and S. Boufi, Nanocellulose as a novel nanostructured adsorbent for environmental
remediation: a review. Cellulose, 2017. 24(3): p. 1171 -1197.
17. Voisin, H., et al., Nanocellulose -Based Materials for Water Purification. Nanomaterials, 201 7. 7(3):
p. 19.
18. De France, K.J., T. Hoare, and E.D. Cranston, Review of Hydrogels and Aerogels Containing
Nanocellulose. Chemistry of Materials, 2017. 29(11): p. 4609 -4631.
19. Hokkanen, S., A. Bhatnagar, and M. Sillanpaa, A review on modification meth ods to cellulose -based
adsorbents to improve adsorption capacity. Water Research, 2016. 91: p. 156 -173.
20. Yoshikawa, M., K. Tharpa, and S. -O. Dima, Molecularly Imprinted Membranes: Past, Present, and
Future. Chemical Reviews, 2016. 116(19): p. 11500 -1152 8.
21. Costa, S., et al., Inverted organic solar cells using nanocellulose as substrate. Journal of Applied
Polymer Science, 2016. 133(28).
22. Kim, H.J., et al., Bacterial Nano -Cellulose Triboelectric Nanogenerator. Nano Energy, 2017. 33: p.
130-137.
23. Hoeng, F., A. Denneulin, and J. Bras, Use of nanocellulose in printed electronics: a review.
Nanoscale, 2016. 8(27): p. 13131 -13154.
24. Sabo, R., et al., Nanocellulose -Enabled Electronics, Energy Harvesting Devices, Smart Materials
and Sensors: A Review. Journal of Renewable Materials, 2016. 4(5): p. 297 -312.
25. Gaspar, D., et al., Nanocrystalline cellulose applied simultaneously as the gate dielectric and the
substrate in flexible field effect transistors. Nanotechnology, 2014. 25(9): p. 11.
26. Zhu, H.L ., et al., Wood -Derived Materials for Green Electronics, Biological Devices, and Energy
Applications. Chemical Reviews, 2016. 116(16): p. 9305 -9374.

18
27. Curvello, R., V.S. Raghuwanshi, and G. Garnier, Engineering nanocellulose hydrogels for
biomedical appl ications. Advances in Colloid and Interface Science, 2019. 267: p. 47 -61.
28. Dima, S. -O., et al., Bacterial nanocellulose from side -streams of Kombucha beverages production:
Preparation and physical -chemical properties. Polymers, 2017. 9(8): p. 374.
29. Clarke, G., et al., Minireview: Gut Microbiota: The Neglected Endocrine Organ. Molecular
Endocrinology, 2014. 28(8): p. 1221 -1238.
30. Al-Sheraji, S.H., et al., Prebiotics as functional foods: A review. Journal of Functional Foods, 2013.
5(4): p. 1542 -1553.
31. Lee, H.C., et al., Effect of tea phenolics and their aromatic fecal bacterial metabolites on intestinal
microbiota. Research in Microbiology, 2006. 157(9): p. 876 -884.
32. Chaluvadi, S., A.T. Hotchkiss Jr, and K.L. Yam, Chapter 36 – Gut Microbiota: Impact of Probiotics,
Prebiotics, Synbiotics, Pharmabiotics, and Postbiotics on Human Health A2 – Watson, Ronald Ross , in
Probiotics, Prebiotics, and Synbiotics , V.R. Preedy, Edit or. 2016, Academic Press. p. 515 -523.
33. Gosálbez, L. and D. Ramón, Probiotics in transition: novel strategies. Trends in Biotechnology,
2015. 33(4): p. 195 -196.
34. de Almada, C.N., et al., Paraprobiotics: evidences on their ability to modify biological responses,
inactivation methods and perspectives on their application in foods. Trends in food science & technology,
2016. 58: p. 96 -114.
35. Tsilingiri, K. and M. Rescigno, Postbiotics: what else? Beneficial Microbes, 2013. 4(1): p. 101 -107.
36. Schrezenm eir, J. and M. de Vrese, Probiotics, prebiotics, and synbiotics – approaching a definition.
American Journal of Clinical Nutrition, 2001. 73(2): p. 361S -364S.
37. Uțoiu, E., et al., Bee Collected Pollen with Enhanced Health Benefits, Produced by Fermentati on
with a Kombucha Consortium. Nutrients, 2018. 10(10): p. 1365.
38. Reva, O.N., et al., Metabarcoding of the kombucha microbial community grown in different
microenvironments. AMB Express, 2015. 5(1): p. 35.
39. Endo, A., et al., Fructophilic Lactic Acid Bacteria, a Unique Group of Fructose -fermenting
Microbes. Applied and environmental microbiology, 2018: p. AEM. 01290 -18.
40. Aguilar -Toalá, J.E., et al., Postbiotics: An evolving term within the functional foods field. Trends in
Food Science & Technology, 2018. 75: p. 105 -114.
41. Fini, G., Applications of Raman spectroscopy to pharmacy. Journal of Raman Spectroscopy, 2004.
35(5): p. 335 -337.
42. Shi, H., et al., Evaluation of near -infrared (NIR) and Fourier transform mid -infrared (ATR -FT/MIR)
spectroscopy techniques combined with chemometrics for the determination of crude protein and intestinal
protein digestibility of wheat. Food Chemistry, 2019. 272: p. 507 -513.
43. Wubshet, S.G., et al., Feed -Forward Prediction of Product Qualities in Enzymatic Protein
Hydrolysis of Poultry By -products: a Spectroscopic Approach. Food and Bioprocess Technology, 2018.
11(11): p. 2032 -2043.
44. Luo, L., et al., In situ and real -time monitoring of an ultrasonic -assisted enzymatic hydrolysis
process of corn gluten meal by a miniature near infrared spectrometer. Analytical Methods, 2017. 9(25): p.
3795 -3803.
45. May, A., et al., Kombucha: a novel model system for cooperation and conflict in a complex multi –
species microbial ecosystem. PeerJ, 2019. 7: p. e7565.
46. Ludlow, R.F. and S. Otto, Systems chemistry. Chemical Society Reviews, 2008. 37(1): p. 101 -108.
47. Efferth, T. and E. Koch, Complex Interactions between Phytochemicals. The Multi -Target
Therapeutic Concept of Phytotherapy. Current Drug Targets, 2011. 12(1): p. 122 -132.
48. Kieliszek, M., et al., Pollen and bee bread as new health -oriented products: A review. Trends in
Food Science & Technology, 2018. 71: p. 170 -180.
49. Gu, P. and H. Chen, Modern bioinformatics meets traditional Chinese medicine. Briefings in
Bioinfor matics, 2013. 15(6): p. 984 -1003.