CERERE DE FINANȚARE PENTRU PROIECT DE TREANSFER LA OPERATORUL [621711]

1
Anexa I

CERERE DE FINANȚARE PENTRU PROIECT DE TREANSFER LA OPERATORUL
ECONOMIC

PN-III-CERC -CO-PTE -2-2019

Tehnologie avansat ă de reținere a nutrie nților din ape utiliz ând materiale
prietenoase mediului în contextul unei bioeconomii du rabile

2
B.2. Propunerea de proiect
B.2.1 Relevan ța proiectului
Scopul proiectului îl reprezintă valorificarea prin reutilizare a unor deșeuri din vinificație
(rezultate din operațiile de întreținere a viței de vie) ca mat erial de bază încorporat într -o matrice
biopolim erică (de tip algina t) în vederea realizării unui eco -material. Acest produs va avea rol de adsorbant
ecologic pentru captarea și reținerea micronutrienților și nutrienților aflați în exces în apele uzate
agroindustriale (provenite din procese alimentare, vinicole etc). Proiectul va contribui la menținerea
principiilor de bază ale dezvoltării unei bioeconomii durabile și circulare , conducând la dezvoltarea societ ății,
mediului și economiei în România , în acord cu principiile Uniunii Europene.
Proiectul are ca obiectiv general îmbun ătățirea tehnologiei de epurare pentru ape uzate cu con ținut
excesiv de nutrienți prin utilizarea în proces a acestui nou produs prieteno s mediului , sub formă de microsfere ,
cu toxicitate scăzută și selectivitate ridicat ă. Produsul sub form ă de sfere va fi integrat în sistemul de filtrare
al sta țiilor mici de epurare , ca treaptă terțiară , de finisare, în vederea preg ătirii agentului economic pentru
comercializarea produsului și îndep linirea standardelor integrate de calitate -mediu -securitate. Utilizarea unui
deșeu din industria vinului, ca material de bază în acest produs ecologic, este motivată de cantități uriașe de
deșeuri generat e de p roducția de vin . Înainte de anii 90, cea mai e conomică opțiune pentru eliminarea
deșeurilor a fost plată unei taxe de eliminare, de obicei, de aproximativ de 3000 euro. Alegerea deșeu lui ce
rezultă din tăierea viței de vie, sub formă de coarde, se justifică prin cantitatea rezultată , de cca 2.5 – 4.5 t/ha,
conținutul de macro si microelemente , util sub formă de grupări funcționale ce pot participa în procese de
adsorbție –desorbție pentru diverși nutrienți, acești a putând adăuga valoare produsului. Î n prezent, acest tip de
deșeu poate fi considerat subp rodus prin furnizarea de cca 400 -800 kg humus/ha , în cazul utilizării ca
amendament pentru sol . Din ape, el poate reține nutrienții aflați în exces și care pot conduce la fenomene de
eutrofizare și tox icitate acută pentru floră și faună. Având în vedere c ă acest tip de deșeu trebuie mărunțit
pentru omogenita te și operare ușoară, el poate fi încorporat în masă polimerică biodegradabilă, insolubilă în
apă, în vederea creșterii p roprietăților adsorbante, mecanice, a compactizării produsului final. Va rezulta un
material ecologic, netoxic, cu proprietăți avansate, cu rol de adsorbant ecologic , care poate fi integrat într -o
coloană filtrantă, transferând astfel o tehnologie avansată deja validată în laborator , în m ediul industrial.
Activitățile de cercetare indu strială, dezvoltare experimentală și inovare , realizate în cadrul proiectului, vor
conduce la c reșterea competitivității mediului economic din industria de epurare ape și vinificație prin
asimilarea rez ultatelor CDI privind utilizarea eficientă a unui adso rbant ecologic sub formă de microsfere ,
realizat din deșeuri de vinificație înglobat în matrice de alginat , a cărui aplicare duce la eliminarea
micronutrienților și nutrienților din apele uzate agroindu striale, cum ar fi cea produsă de industria vinicolă , cu
potențial de utilizare ulterioară ca fertilizant pentru sol . Se dovedește astfel contribuția la dezvoltarea unei
economii circulare , în limite ecologice sigure. Etapele din cadrul proiect ului sunt pr ezentate în Figura 1.

Figura 1: Etape de lucru UPB
pentru tra nsfer către ICPE
Bistrița

Obiectivele specifice constau în:
1. Dezvoltarea unei tehnologii avansate de reținere a excesului de nutrienți din ape, utilizând un material, sub
formă de microsfere, prietenos mediului (ecologic) pe bază de biomasă din vinificație și p olimer
biodegradabil , obținut de către UPB -ECOMET ;
2. Integrarea materi alului ecologic într-o treaptă terțiară de epurare de către ICPE Bistrița, în colaborare cu
UPB, în vederea dezvoltării și implementării unei tehnologii avansate de epu rare cu scopul finisării calității
apei și integrării într -o bioeconomie circulară a materialului, prin reutilizarea ulterioară a acestuia ca sursă
de fertilizare pentru soluri (ca urmare a saturării cu nutrienți i captați din ape );
3. Racordarea rezultatelor obținute prin cercetarea aplicativă de cătr e UPB -ECOMET în colaborare cu ICPE
Bistrița la evoluția și cerințele mediului socio -economic național și internațional, în contextul utilizării
durabile a resurselor regenerabile (prin valorificarea unor deșeuri) , răspunzând astfel la p rovocăril e globale
și locale privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă ;

3
4. Stimularea creșterii cheltuielilor în cercetare – dezvoltare a ICPE Bistrița și ulterior a utilizatoril or de stații
de epurare , prin validarea la sca ră reală a tehnologiei avansate pentru demonstrarea maturității acesteia .
5. Întărirea capacității de inovare prin crearea de noi materiale prietenoase mediului ce pot fi integrate în
tehnologii de epurare, în treapta terțiară, cu potențial ulterior de exploa tare comercială pe piața internă și
internațională.
Propunerea se încadrează î n domeniul bioeconomie , subdomeniul: Bioenergie – biogaz, biomasă,
biocombustibil, prezentâ nd avantajul conserv ării resurselor biologice (prin utilizarea de polimeri obtinu ți din
resurse naturale și a unor de șeuri rezultate din lucră rile de întreținere de la c ultura viței de vie) și a
ecosistemelor finite (prin captarea nutrien ților din ape și utilizarea ulterioar ă în protec ția solului).
Caracterul inovativ al proiectului constă în valorificarea ca biomasă a deșeurilor vegetale rezultate de la
lucrările de întreținere a viței de vie, integrat e într-o matrice polimerică naturală provenită din p rocesarea
algelor marine (alginat de Ca ), în vederea obținerii unui material prietenos me diului, sub formă de microsfere,
cu potențial de reținere a nutrienților și micronutrienților din ape. Noul material ecologic va fi integrat ca
material filtrant și adsorbant într -o tehnologie avansată de epurare ce va sta la baza treaptei terțiare de epur are
a apelor. Valorificarea deșeurilor sub formă de material microsferic ecologic va conduce la reducerea
consumului energetic, de materii prime, de m ateriale și va oferi cu investiț ii minime, o tehnologie avansată
prietenoasă mediului, ușo r integrabil ă în tehnologi i deja existent e în care rezultă ape cu nutrienți ce pot fi
captați și redirecționați ca potențiali fertili zatori pentr u soluri. Atât materialul utilizat pentru reținerea acestora
cât și tipul de elemente (macro și micronutrienți) contribuie la o bioeconomie durabilă și circular ă, prin
protejarea resurselor biologice și a ecosistemelor finite , prin valorificare a deșeurilor și regenerarea
microsferelor și reutilizarea finală ca fertilizanți în agricultură . Caracterul inovativ reprezentat de u tiliza rea
unui material ecologic adsorbant, viabil și ușor de gestionat, cu capacitate de a elimina nutrienții și
micronutr ienții (Mg, P, Zn, K, N –NH 4, SO 4, TN, TC și PO 4) din efluenți rezultați din industria de vinificație și
agroalimentară, este prezentat în F igura 2.

Figura 2: Caracterul inovativ al proiectului datorat
utilizării unui material adsorbant ecologic integrat în
cadrul unei tehnologii avansate asimilate treptei
terțiare de epurare, prin utilizarea unui sistem de
agitare lentă a microsferelor de biomasă -alginat, la
trecerea apei printr -o coloană filtrantă .

Pe plan mondial, deșeurile industriale agroalimentare reprezintă o problemă serioasă de mediu în țările
producătoare. Astfel, conceptele de ecologie industrială și economie circulară au deve nit principii pentru eco –
inovare, principii ce vizează societatea și economia, prin utilizarea de deșeuri ca materie primă pentru produse
și aplicații noi, fiind astfel îndeplinit conceptul „zero deșeuri”. Se consideră astfel că se formează sisteme
închis e care stau la baza așa numitelor simbioze industriale, în care o biectivul este utilizarea deșeurilor dintr –
un singur sector ca obiect de interes pentru alte sectoare [1]. O astfel de abordare a apărut ca urmare a c antității
mari de deșeuri produse în indu stria alimentară și a pierderii unor cantități mari de materiale valoroase, ceea
ce ridică probleme serioase de gestionare, atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al
mediului. Vinăriile și fabricile de ulei, activitățile agro -industri ale dominante din sudul Europei, nu fac exepție
de la acea stă reg ulă [2]. Cantitatea mare de deșeuri produs ă din aceste industrii alimentare, pe lângă faptul că
reprezintă în mare pierdere de materiale valoroase, a urmărit reutilizarea subproduselor în alt e sisteme de
producție. Reziduurile de la vița de vie sunt mai pu țin studiate în ceea ce privește potențialul de reținere a unor
poluanți și /sau nutrienți în exces, chiar și în situația în care aceste reziduuri pot fi utile în contextul economiei
circular e, ca materiale ecologice pentru trepte de epurare a apelor din i ndustria de vinificație sau alimentară.
Există numeroase studii de laborator privind compoziția reziduurilor, care le recomandă ca sursă promițătoare
de compuși cu proprietăți nutritive și po tențial biologic. Acestea conțin acizi organici, acizi fenolici,
flavonoide, taninuri, procianidine, antocianine, lipide, enzime, vitamine, carotenoizi, terpene și zaharuri
reducătoare sau nereducătoare [3]. Deșeurile din vinificație (lăstari de viț ă de vi e, tulpini de struguri și
tescovină de struguri) au fost folosite în ultimii ani pentru a forma un substrat de înaltă calitate, cu costuri
reduse, pentru cultiva rea ciupercii comestibile, Agaricar bisporus [4]. De asemenea comportamentul tulpinil or
fungice de Trichoderma viride, Aspergillus niger și A. oryzae în scopul producerii de biomas ă fungică în

4
proces de fermentare a deșeuri lor din vinificație a fost studia t de către Zhang et al. [5]. Diverse studii au
explorat posibilitatea utilizării biocărbunelui activ produs în timpul pirolizei resturilor din procesarea
strugur ilor, ca amendament al solului, cu rol de sechestrare a carbonului atmosferic [6], fertilizator [7], nutrient
[8] și reținere apă [9]. Modificarea solului cu biocărbune poate produce efecte imediate asupra capacității
nutritive a solului, deși amploarea și durata efecte lor poate varia în funcție de tipul de sol. Totuși, studii privind
aplicarea la nivel industrial nu sunt disponibile. În ceea ce privește utilizarea acestor deșeuri în procese de
epurarea de ape, literatura recomandă utilizarea ca biosorbent a deșeurilor din tescovină pentru îndepărtarea
metalelor g rele [10], legarea datorându -se grupărilor funcționale de tip carboxil, amino sau hidroxil prezenți
în proteine le sau fenolii din de șeuri. De șeurile provenite din prelucrarea tescovinei pot acționa , de asemenea ,
ca materiale de reținere pentru pesticide [11], fiind studiat și efectul asupra solului, unde s -a constatat că
prezența unor astfel de deșeuri în sol ar duce la acumulare de pes ticide. Studii anterioare [12-13] au investigat
adsorbția ionilor metalici pe deșeuri uscate din tescovină, fără tratament p realabil suplimentar, demonstrând
că adsorbția are loc după 5 min, la pH 7,0 și 3,0 pentru Cd (II) și respectiv Pb (II), cu capacită ți de adsorbție
de 0,479 și, respectiv, 0,204 mol /kg pentru Cd (II) și, respectiv, Pb (II). Perez -Ameneiro et. al. [14] au
investigat adsorbția micronutrienților, cum ar fi fosforul, amoniul, azotat ul, potasiu l, magneziu l și sulfat ul din
apele uzate ale vină riei folosind deșeuri din tescovină încapsulate în sfere de alginat de calciu. Rezultatele au
indicat rate mari de adsorbție , cu peste 50% pentru Mg, P și K și mai mult de 97% pentru NH 4 în comparație
cu reținerea pe materiale convenționale. Eficien ța ar putea crește în funcție de calitatea materialului, iar u lterior
acesta ar putea fi utilizat ca îngrășământ. Nu au fost însă realizate studii complete adsobție -desorbție și nici
pentru utilizarea ulterioară [14]. Pentru aceste aplicații se observă că există un număr de patente publicate în
domeniu , dar care se axează mai mult pe utilizarea deșeurilor din vinificație ca amendament pentru sol sau
substrat pentru multiplicarea masei microbiene necesare creșterii plantelor . Biomasa de deșeuri lingocelulozic e
capăta atenție la nivel mondial ca sursă de carbon regenerabilă, disponibilă pe scară largă, ieftină și ecologică
pentru procesele biotehnologice [15-17] și pentru fabricarea de materiale adsorbante [18]. Studiile anterioare
au arătat că multe tipuri de deșeuri lingocelulozice precum deșeuri din vinifica ție, pot fi hidrolizate pentru a
extrage zaharuri hemi celulozice, care pot fi fermentate ușor și ieftin pentru a produce substanțe valoroase, cum
ar fi acidul lactic și biosurfactanții. Implementarea uno r astfel de procese la scară indsutrială trebuie să fie
competitivă cu sinteză chimică și acest lucru poa te fi obținut numai atunci când mai multe produse valorase
pot fi obținute din același reziduu [19]. Astfel, utilizarea fracției celulozice hidrolizat e din deșeuri din
vinificație ca adsorbant ecologic este de interes pentru creșterea rentabilității produ cției biotehnologice de
biosurfactanți sau acid lactic bazat pe utilizarea zaharurilor hemicelulozice din reziduurile lingocelulozice.
Unele reziduuri lingocelulozice brute au fost testate c a adsorbanți, de exemplu Villaescusa et al., 2004 și Li et.
al., 2004 [20-21] au evaluat aplicarea deșeurilor din tulpini de struguri și a deșeurilor din prelucarare a vinului
pentru a elimina metalele grele din apă, iar Paradelo et al. [22] a evaluat capacitatea compostării tescovinei de
struguri de a îndepărta compuși i de coloranți din efluenții vinăriei. Devesa -Rey et al. [23] au propus
imobilizarea cărbunelui activ în perle de alginat pentru a produce un adsorbant mai viabil și mai ușor de
gestionat din punct de vedere comercial. Adsorbantul a fost te stat pentru efic iența sa în eliminarea coloranților
din efluenții vinăriei și s -a constata t că s-a redus aproape 100% indicele de culoare. [3]
Pe plan național , cultur a viței -de-vie oferă posibilitatea reciclării multor deșeuri de natură vitivinicolă (coarde
tocate, vârfuri de lăstari, tescovină, ape uzate, etc), precum și a numeroaselor resturi de natură organică din
gospodărie (gunoaie menajere, frunze, paie etc ). În țară noastră vinificația este una din principalele ramuri ale
economiei na ționale, anual acumulându -se în continuu diverse tipuri de deșeuri. Până în prezent persistă ideea
poluării minime a mediului de către industria vinicolă comparativ cu alte ram uri. C onform datelor existente, o
întreprindere de prelucrare a strugurilor cu un volum de 10 mii tone, aruncă anual împreună cu apele reziduale
substanțe organice – 19,9 t, substanțe nedizolvate –15,6 t, substanțe minerale – 7,4 t, compuși ai fosforului –
0,2 t. Conform calculelor aces t prejudiciu corespunde cu un oraș cu 37 mii locuitori, iar pagubele de pe urma
poluării mediului sunt enorme. Tratarea și valorificarea deșeurilor vinicole sunt redate î n multiple surse
bibliografice, deoarece se pune accent ul pe aplicarea tehnologiilor fă ră deșeuri și pe prelucrarea ra țional ă a lor
în scopul ob ținerii unor produse de valoare economic ă ridicat ă [24-30]. Tratarea deș eurilor vinicole este bine
venită atât pentru sfera industrială , cât și ecologic ă, deoarece din canti tatea total ă a strugurilor prelucra ți se
obține doar 65-69% vin, restul revenind deș eurilor vinicole. Tescovina, ca subprodus rezultat din prelucrarea
strugurilor și alcătuită din ciorchini, pielițe, semințe și resturi de must, se valorifică în vede rea re cuperării
alcoolului și într -o proporție foarte mică pentru obținerea tartraților și uleiului. În locul gunoiului de grajd se
poate folosi tescovin ă compostată, rezultată din procesul de vinificație, precum și compostul rezultat din
resturile vegetal e din gospodărie (deșeuri organice menajere, reziduuri de la plantele de grădină, paie, ramuri
fragmentate, coarde de viță tocate etc). Ca exemplu, la o producție de struguri de 7 -14 t/ha, în mod obișnuit,
se obține o cantitate de tescovină de 2 -4 t/ha, ec hivalâ nd cu 4,5 -9 m3, cu un conținut de substanță organică de

5
0,9-1,8 t/ha. Cel mai adesea tescovina este folosită după compostare în platformă, timp de 4 -5 luni. Coardele
compostate pot da naștere unui îngrășământ valoros, la un hectar de vie, pierzându -se anua l 0,7-1,4t substanță
uscată, sub forma lemnului eliminat la tăierea în uscat. La o cantitate medie de 1 t/ha material lemnos, care ar
putea fi valorificat pr in compostare, ar fi redate solului următoarele cantități de substanțe nutritive: 13 kg P 2O5,
43 kg K2O și 64 kg CaO. O altă sursă de humus este constituită din lăstarii eliminați cu ocazia plivitului sau a
vârfurilor de lăstari rezultate la cârnit. Acest material trebuie tocat mărunt și lăsat în vie ca mulci; din frunze
rezultă humus nutritiv (pentru m icroorganisme), iar din lăstari se produce, în timp, humusul de durată. La
fertilizarea organică a viilor pot fi folosite și drojdiile compostate, precum și depozitele de la condiționarea
vinului (cu excepția sedimentului de la cleirea albastră) [31]. Percepția extinsă legat de a ceste sub produse este
aceea că ele pot fi r eziduu ri lipsit e de valoare , însă datele privind valorificarea lor din ultimii ani pot co nduce
la conștientiz area general ă privind statutul de resursă valoroasă, care să contribuie la conservarea resurselor
naturale, fără limitarea acestora, prin realizarea unei bioeconomii circulare durabile . Deși aceste resurse sunt
asociate unei complexităț i semnificative (diversitate și variabilitate), soluți a tehnic ă disponibilă prin acest
proiect, ofe ră în același timp un număr infinit de soluții inovatoare și alternative pentru a genera un produs
final ecologic, cu valoare adăugată . Pe de altă parte, u na din principalele cauze a calității precare a apei, atât
la nivel național cât și mondial, este îmb ogățirea apei cu micronutrienți precum P, N-NH 4, PO 4, K și Mg). În
țara noastră, e fluenții din industriile vinicole și alimentare conțin micronutrienți care pot cauza grave probleme
de mediu din cauza eutrofizării râurilor și lacurilor. Pentru a preveni ast fel de probleme dezvoltarea unor
tratamente eficiente sigure, precum adsorbanții ecologici, reprezintă o provocare actuală pentru operatorii de
stații de epurare și agenții economici din vinificație .
Proiectul își propune transferul tehnologic către med iul industrial a unei tehnologii avansate , prin cooperare a
interdisciplinar ă, de la inginerie până la (bio)chimie, bio(tehnologie), științe de mediu, legislație și economie
pentru a veni cu o soluție inovatoare care să conducă spre o societate și o bioecon omie sustenabil e.
Argumentarea nivelului de maturitate tehnologică (TRL) la înce putul proiectului, respectiv nivelul de
maturitate tehnologică ce urmează a fi atins după implementarea proiectului.
În vederea indep ărtării nutrien ților ș i micronutrien ților din ape (Mg, P, Zn, K, N –NH 4, SO 4, TN, TC ș i PO 4),
se vor realiza micro sfere cu formul ări diferite de materii prime. Î n laborator exist ă o tehnologie validată (TRL4)
privind sistemele filtrante sub form ă de sfere pe bază de polizaharide pentru reț inere pol uanți prioritar
periculoși din ape, realizată de către UPB -ECOMET în colaborare cu ICPE Bistrița, pe baza contractului de
cercetare -devoltare nr. 36/2017, cu titlul: „Cercetari privind retinerea metalelor grele din ape uzate industriale
și levigate, prin u tilizare de materiale avansate prietenoase mediu lui”, în care au fost testate materiale cu
matrice polimerică, cu rol filtrant și de schimb ionic pentru diverse metale, pe baza rezulatelor fiind elaborată
o tehnologie validată în laborator. Tehnologia ofer ă timp scurt de reacție, spațiu redus de amplasa re, ușurință
în asimilare în cadrul unor module de epurare deja existente. Prin această propunere de proiect, va fi
îmbunătățită și dezvoltată tehnologia în vederea extinderii capacității de aplicabilitate în diverse medii
industriale. Nivelul de maturitat e al celor 2 parteneri este demonstrat și prin brevetul RO129779 -B1/2014,
Ecological module for advanced pre -oxidation of pollutants from waste waters charged with non -biodegradable
substances, [32]. Eco-mate rialul dezvoltat pentru aplicația din acest proi ect, sub formă de microsfere, va
prezenta eficiență în reținerea nutrienților , el fiind integrat în tehnologia validată în laborator (TRL4), urmând
validarea acesteia în condiții de fidelitate a testelor de l aborator în raport cu cele din sistemul real (TR L5).
Acest nivel de matu ritate tehnologică va fi atins prin realizarea unui mod el funcțional ce va fi realizat, testat și
validat de către ICPE Bistrița, în colaborare cu UPB -ECOMET , în vederea stabilirii eve ntualelor modificări
tehnice, pentru elaborare referențial. Pe baza rezultatelor obținute se va trece la următorul nivel tehnologic de
maturitate (TRL6) prin activitățile de validarea la scară reală a tehnologiei avansate pentru demonstrarea
maturității ac esteia. Astfel, se va realiza, proiec ta și testa instalația pilot, cu rol de treaptă terțiară de epurare,
de către ICPE Bistrița, iar demonstrarea eficienței tehnologiei implementate se va realiza îm preună cu UPB –
ECOMET , prin evaluarea g radului de depoluar e de micro și macronutrienți a apelor testate prin tehnologia
validată . Rezultatele se vor concretiza în specificația tehnică elaborată, iar rezultatele obținute vor fi protejate
prin brevetare. Pentru analiza corectă a impactului tehnologiei propuse, care constituie un obiect de investiție,
se va realiza un studiu de fezabilitate ce va cuprinde soluțiile constructive, inclusiv cele de marketing și
management, precum și soluțiile tehnologice elaborate, la care vor participa atât ICPE Bistrița cât și UPB.
Pentru atinge rea nivelului de maturitat e TRL 6, ICPE Bistrița va desfășura, conform Schemei ajutorului de stat,
următoarele activități eligibile:
1. Activități de cercetare industrială, în scopul îmbunătățir ii semnificative a tehnologie i validată în laborator ,
privind utilizarea u nui material ecologic pentru re ținerea macro și micronutrienților din ape:
2. Activități de dezvoltare experimentală pentru proiectarea, testarea și validarea modelului fincțional întegrat
ca treaptă terțiară de epurare

6
3. Studiu de fezabilitate, 50 % eligibilă
4. Activ ități de inovare, 50 % eligibilă
Avantaje le abordării unui astfel de proiect, pornind de la TRL 4 la TRL6, sunt prezentate, în contextul
principiilor bioeconomiei circulare, de către :
i. Valorificarea de șeurilor de la opera țiile de întreținerea viței de vie, ca biomasă (rezultate sub formă de
coarde), incapsulate în matrici polimerice prietenoase mediului ;
ii. Utilizare a de materiale polimerice regenerabile , ușor accesibile, cu disponibilitate în mediu cunoscute
pentru rolul de coagulant/floculant în procese de epurare, cum este alginatul de Ca ,
iii. Reținerea controlată de macro și micronutrien ți din ape, materialul ecologic put ând fi reintegrat în sol,
după saturarea acestuia , integrându -se astfel în conceptul bioeconomiei circular e.
Schematic nivelel de maturitate tehnologică sunt prezentate în Figura3.

Figura 3: Nivel tehnologic de maturitate de la TRL4 la TRL6
Cunoașterea provocărilor tehnologice : utilizarea biomasei și a biopolimerilor ca eco -materiale cu propriet ăți
controlate în domeniul epurarii este condiționat ă de depășirea unor bariere: i) utilizarea la scar ă industrial ă a
materialelor obținute care implic ă propriet ăți și parametri i diferi ți de cei de la scar ă de laborator, iar pentru
menținerea stabilit ății acestora, pe lang ă stabilizarea pe matrici polimerice, devine necesar ă asimilarea
metodelor de caracterizare a acestora pentru stabilirea exact ă a structurii și stabilit ății materialelor; ii )
necesitatea controlului parametrilor de sintez ă a materialelor ut ilizate în captarea nutrienților , activitate ce va
fi realizat ă de partenerii implica ți în implementarea proiectului, cu infrastructur ă acreditat ă RENAR, în strânsă
corelație cu tipul și caracteristicile materiilor prime și materialelor, astfel încât să fi e posibilă optimizarea
sintezei și caracteristicilor materialelor funcție de performanțele așteptate privind procesele de re ținere prin
adsorb ție/reducere, suprafa ță specific ă și dimen siunea particulelor. Gradul de maturitate al proiectului va
permite t recerea de la nivel TRL 4 la nivel TRL 6 și trecerea ulterioară (după terminarea proiectului) la
produc ția industrial ă TRL 7, f ără investi ții majore și fără dificult ăți tehnice referitoar e la aspectele legate de
produc ția de mas ă asigur ând cantit ățile nece sare în fabricarea filtrului .
B.2.2 Modalita tea de implementare a proiectului
Modalitatea de implementare a proiectului
DESCRIEREA PACHETELOR DE LUCRU
Etapa nr.1 Tehnologie avansată pentru reținerea nutrienților în exces din ape uzate utilizând un material
ecologic pe bază de biomasă rezultată de la lucrările de întreținere ale viței de vie înglobată în polimer
biodegradabil de tip alginat de Ca (TRL4)
Parteneri implica ți CO P1 Total
Persoana x luna 26,69 8,26 34,95
A.1.1. Studiu privind transfer ul tehnologiei de laborator validat ă la scară industrială. Stabilirea și analiza funcțion ării
tehnologiei pentru reținerea nutrienților în mediul industrial. Partener -CO (ICPE Bistrița): Studiu privind configurația sistemului
ce funcționează utilizând mat erialul ecologic sub formă de microsfere și monitorizare parametrii a pei în vederea implementării
tehnologiei. Stabilire flux implementare tehnol ogie în condiții reale . CO: Ignat D., Ulinici S., Hetvary M., Vaju D., Șandru M.,
Spermezan V., B ârligea C. P1- UPB ECOMET : Obținere material ecologic sub formă de microsfere pe bază de biomas ă utilizând ca
suport polimer biodegradabil de tip algina t: E. Matei, M. Râpă, A.Predescu, A. Țurcanu., L.Năstase. Livrabil: Raport tehnic (L1.1.)
A.1.2. Stabilire parametri de funcționalitate tehnologie de epurare pentru reținerea nutrienților : P1-UPB -ECOMET Teste
privind funcționalitatea materialului ecologic sub formă de microsfere pe bază de biomasă utilizând ca suport polimer biodegradabil de
tip alginat : C. Predescu, A. Ber becaru, G. Coman, C. Pantilimon. Livrabil: Raport functionali tate (L1.2.)
A.1.3. Optimizare tehnologie de laborator: Partener -CO (ICPE Bistrița) în colaborare cu P1-UPB -ECOMET Posibilități de
optimizare a materialului ecologic sub formă de microsfere pe b ază de biomas ă utilizând ca suport polimer biodegradabil de tip alginat
în func ție de caracteristicile fizico -chimice ale apei ce urmează a fi tratată și analiza statistică date de laborator pentru stabilire soluție
tehnică CO: Ignat D., Hetvary M., Vâju D., Șandru M., Bârligea C., P1-UPB -ECOMET : E. Matei, A. Predescu, C. Tarcea, C. Predescu ,

7
Livrabil: Raport tehnic (L1.3).
A.1.4. Elaborare program de experiment ări: Partener -CO (ICPE Bistriț a) Stabilire metode de analiz ă, program func ționare
instala ție și elaborare program monitorizare parametri țintă. CO: Ignat D., Ulinici S., Hetvary M. Suciu L ., Sandru M., Palko P.,
Popanton M. P1- UPB -ECOMET : selectare proceduri de lucru pentru evaluare și testare calitate ape; selectare proceduri de lucru pentru
caract erizare material ecologic sub formă de microsfere pe bază de biomasă utilizând ca suport polime r biodegradabil de tip alginat : E.
Matei, A. Predescu, M. Râpă, C. Tarcea, A. Țurcanu. Livrabil: Program de experiment ări.(L1.4)
A.1.5. Diseminare rezultate Parteneri: CO, P1, Configurare pagina WEB a proiectului (CO) cu contribu ții de la P1. Editare newsletter
on-line. Particip ă toti membrii echipelor. Livrabile: pagina WEB, Newsletter on -line (L1.5).
Etapa nr.2 Etapa 2 Testare soluție tehnică pentru validare tehnologie avansată de epurare la scară redusă, cu
reproducerea prin similitudine a condițiilor reale de funcționare (TRL 5)
Parteneri implica ți CO P1 Total
Persoana x luna 39,51 10,62 50,13
A.2.1. Realizare model, testare și validare model funcț ional . Partener -CO (ICPE Bistrita) Evaluarea concordan ței între parametrii
proiecta ți și cei obtinu ți privind caracteristicile hidraulice și pneumatice CO: Ignat D., Ulinici S., Vaju D., Popanton M., Spermezan
V. Evaluare și teste calitate apei. Compararea rezul tatelor testelor cu obiectivele țintă ale instala ției de depoluare, reglare instala ție.
Ignat D., Hetvary M., Sandru M. Realizare raport de validare – Ignat D., Vâju D., Hetvary M, Suciu L., Andreica., B ârligea C. P1-
UPB -ECOMET Testare parametrii de funcționalitate a materialului ecologic sub formă de microsfere pe baz ă de biomas ă utiliz ând ca
suport polimer biodegradabil de tip alginat, evaluare și testare calitate ape E. Matei, C. Tarcea, A. Predescu, A. Țurcanu, M. Râpă, L.
Năstase . Livrabil: Rapoarte de te stare, raport de experiem entări, raport de validare Model functional (L2.1)
A 2.2. Stabilire eventuale modific ări tehnice . Partener -CO (ICPE Bistriț a) în colaborare cu P1-UPB -ECOMET analiza
parametrilor obținuti în urma testelor și realizare modific ări tehnice în scopul imbunatăț irii soluț iei tehnice CO: Ignat D., Vaju
D., Palko P., Barligea C. P1: E. Matei, C. Predescu, A. Berbecaru, G. Coman, C. Pantilimon. Livrabil: raport tehnic (L2.2).
A.2.3. Elaborare referen țial inițial. Partener -CO (ICPE Bistriț a) Elaborarea referen țialului inițial pentru tehnologie și modul de
depoluare Ignat D., Vaju D., Hetvary M., Spermezan V., B ârligea C. Livrabil: Referen țial inițial (L2.3).
A.2.4. Diseminarea rezultatelor Parteneri: CO, P1. 1 articol ISI trimis spre publicare (L2 .4), 1 lucrare prezentată la conferin țe științifice
cu participare națională /interna țională . Participare: Toți membrii echipe lor de cercetare. Livrabile: 1 articol; 1 lucrare (L.2.4.)
Etapa nr. 3 Demonstrarea eficien ței tehnologiei avans ate de epurare a apei uzate industriale la scară industrială
(TRL 6). Studiu de fezabilitate
Parteneri implica ți CO P1 Total
Persoana x luna 30,75 8,26 39,01
A.3.1. Proiectare și realizare instala ție pilot . Partener CO (ICPE Bistriț a) Elaborare proiect tehnic și detalii de execu ție. Upgrade
soft comandă și control. Realizare stand de experiment ări, lucră ri de montaj CO: Ignat D., Vaju D., Andreica M. Proiectare: Ulinici S.,
Vaju D., Suciu L., Pal ko P., Spermezan V., Barligea C. Executie: Palko P., Popanton M., Costin V., R ânja M. Livrabile:
Proiect tehnic, Instala ție pilot modul de depoluare (L3.1).
A.3.2. Testare instala ție pilot. Partener: CO (ICPE Bistrita) Evaluarea concordan ței între parametrii proiecta ți și cei obtinu ți privind
caracteristicile tehnice, eficien ța energetică în regimuri de funcționare, teste analiz ă apă, testare soft de comand ă și control.
Monitorizarea procesului de epurare. Evaluarea eficien ței instala ției CO – Ignat D., Vâju D., Hetvary M., Șandru M., Andreica M.,
Popanton M., Spemezan V. B ârligea C. , Costin V., R ânja M . Partener P1-UPB -ECOMET Testare parametrii de funcționalitate instala ție
prototip în condi ții reale de funcț ionare, evaluare și testare calitate ape E. Matei, A. Țurcanu, M. Râpă , C. Tarcea, L.Năstase
Livrabil: Raport de testare; Raport de experimentă ri (L.3.2.)
A.3.3. Demonstrarea eficien ței tehnologiei implementate prin caracterizarea apelor pre și post tratament. Partener CO (ICPE
Bistriț a) Evaluarea din punct de vedere al calității efluentului tratat în diverse etape , a consu mului de materialului ecologic sub
formă de microsfere pe baz ă de biomas ă utiliz ând ca suport polimer biodegradabil de tip alginat , a eficienț ei în urma varia ției
parametrilor operaț ionali. CO: Ignat D., Ulinici S., Hetvary M., Vâju D., Palko P. P1-UPB, Evaluarea tehnologiei propuse prin
procedura LCA (Life Cycle Assessment) . Activitatea va fi coordonată de către E. Matei, cu contribu ții de la C. Predescu, C
Pantilimon A. Berbecaru, G. Coman. Livrabil : Raport privind demonstrarea eficienț ei tehnologiei impleme ntate în mediul industrial,
prin caracterizarea apelor pre și post tratament (L3.3) .
A.3.4. Elaborare specifica ție tehnică . Partener CO (ICPE Bistriț a S.A) Elaborarea specifica ție tehnică aprobată de comisia internă a
CO. Coordonator: I g n a t D . Particip ă: toți membrii echipelor de lucru ai partenerilor. Livrabil : Specificaț ie tehnic ă (L3.4).
A.3.5. Elaborare studiu de fezabilitate . Partener: CO (ICPE Bistri ța S.A) elaborarea studiului de fezabilitate pentru imple –
ment area noii tehnologii de depoluare , cu contribuția întregii echipe de la ambii parteneri . Livrabil: Studiu de fezabilitate (L3.5).
A.3.6. P rotejarea drepturilor de proprietate intelectual ă Parteneri CO și P1 Elaborarea unei cereri de Brevet de Inven ție.
Participare: membrii celor 2 echipe de cerce tare. Livrabil: Cerere Brevet de invenț ie depusă la OSIM (L3.6).
A.3.7 Diseminarea rezultatelor Parteneri: CO, P1. Publicarea de articole în jurnale de specialitate și participare la manifestă ri
expoziț ionale. Editare și distribuț ie pliant de prezentare tehnologie/modul.Vizite de lucru. Participă toți membrii echipelor. Livrabile: 1
articol submis;1 lucrare prezentat ă la conferință (L3.7)
Etapa nr.4 Management de proiect
Parteneri implicați CO Activitatile nu sunt finantate din bugetul programului
A.4.1. Stabilirea indicatorilor de performanță și al planului de control al calităț ii A.4.2. Evaluarea riscului și elaborarea planului de
contingent A.4.3. Organizarea întalnirilor de lucru cu partenerii ; A.4.4. Elaborarea rapoartelor de progres anual
Livrabile: Raport privind planul de control al calităț ii și indicatorii de performanță (L4.1); Raport de evaluare a riscului și
plan de contingență (L4.2.);Rapoarte de progres anual(A.4.3;A.4.4);

8

– Diagrama Gantt cu planificarea activităților pe durata proiectului :

– Diseminarea rezultatelor și reglementarea proprietății intelectuale;
Drepturile de proprietate intelectual ă se refer ă la: i) Protecția cunoștințelor (se va propune o politică
generală privind co -proprietatea cuno ștințelor); ii) Identificarea cunoștințelor preexistente: colectarea,
actualizarea și m enținerea listei cunoștințelor preexistente importante necesare derulării proiectului; iii) va fi
propusă o politică generală privind publicarea și comunicarea; iv) S e va încheia între parteneri un acord de
proprietate intelectuală cu respectarea legislației în vigoare. Diseminarea rezultatelor cercetării pe scară
largă se va realiza prin: dezvoltare p agina web (1), comunic ări științifice (3), articole ISI (2), partici pare la
târguri, pliante de prezentare (1), lucrare de diplomă (1), lucrare de di sertație (1).
– Prezentarea infrastructurii de cercetare disponibilă pentru proiect (cu indicarea link-ului la
www.erris.gov.ro ) și dezvoltarea ei pe parcursul derulării proiect ului;
Partener Infrastuctura de cercetare Structura echipelor
CO-ICPE
Bistrita CO-ICPE Bistrița dispune de infrastructura necesară
pentru îndeplinirea sarcinilor definite în proiect.
Laboratorul d e analize fizico -chimice de ține
următoarele echipamente: Spe ctrofotometru UV –
VIS, spectrofotometru portabil, multiparametru
portabi l pentru determinarea pH -ului, conductivității
OD si potential redox, hota cu flux laminar,
microscop optic, pipete automate, incubator,
termoreactor, etc. Atelierul mecanic este echip at cu
instalații și dispozitive necesare pentru construirea de
stații d e epurare la scară pilot: mașini de frezat,
echipamente de oxidare avansată (ozon, UV,
electrochimice), echipamente de aerare cu bule fine,
sisteme de tratare mobile a apelor uzate. Toa tă
infrastructura de cercetare este disponibilă la adresa:
https://erri s.gov.ro/RESEARCH‐AND‐
DEVELOPMENT‐DEP‐1
CO – SC ICPE Bistrita SA, activeaz ă în domeniul
tehnologiilor de mediu de mai bine de 30 de ani, tehnologii
de epurare a apelor uzate și tehno logii de potabilizarea a
apei, tehnologii în care sunt incluse tehnici eco -friendly.
Colectivul de cercet ători din cadrul societ ătii a participat la
mai multe proiecte în cadrul programelor na ționale și
internationale de cercetare. Echipa CO -ICPE Bistr ița SA
pentru acest proiect este format ă din 7 cercet ători dintr e
care 3 doctori ing. , 4 speciali ști – ingineri dintre care 1
doctorand și 2 tehnicieni, cu competen țe în domeniul
epurarii apelor și al protec ției mediului.
– IDT III ing. D. Ignat , Director d e proiect , specialist în
domeniul elaborarii tehnologiilor de tratare și epurare eco –
prietenoase mediului; -dr. fiz. S. Ulinici , D. V âju speciali ști
în domeniul elabor ării tehnologiilor de tratare și epurare;
dr. ing. L. Suciu -specialist în inginerie elect rică și
automatiz ări industriale, M. Șandru și M. Hetvary
speciali ști în testarea apelor uzate și elaborarea solu țiilor
de decontaminare a acestora; 5 ing speciali ști în domeniul
electromecanic, electric, mecanic , 2 tehnicieni -în domeniul
mecanic și respectiv electric .
P1-UPB –
ECOMET P1-UPB -ECOMET dispune de o infrastructură de
cercetare de ultimă generație, care permite realizarea
unor teste de laborator și investigații asupra
caracteristicilor materialelor și de proces, astfel:
microscop electronic d e baleiaj (SEM) cu EDS FEI
QUANTA 450 FEG pentru stabilire proprietăți
materiale, microscop de forță atomică (AFM)
NANONICS IMAGING LTD, MultiView
4000SPM/NSOM pentru studiul topografiei,
difracție de raze X (XRD) PANalytical, X’Pert PRO
MPD pentru cris talinitate, spectrometru de absorbție
atomică tip ContrAA 800D, AnalytikJena AG
Germania pentru determinarea poluan ților și
micropoluan ților, Zetasizer Nano ZSP, Malvern UK
pentru studiul cu privire la stabilitatea, dimensiunea
și potenț ialul zeta al stru cturilor analizate, P1-UPB din București este o universitate de cercetare
avansată și educație. Echipa UPB – ECOMET pentru acest
proiect este formată din 6 cercetători, cu competențe în
domeniul științei și ingineriei materi alelor și a protecți ei
mediului, dintre care: 1 profesor, E. Matei, Responsabil
proiect, specializat în tehnologii de decontaminare sisteme
apă-sol, 1 profesor, C. Predescu, specialist în domeniul
elaborării tehnologiilor curate și fabricării unor material e
eco-prietenoase me diului, 1 cercetător postdoc, Predescu
A., specializat în testarea unor produse prietenoase
mediului în procese de epurare ape, 1 cercetător postdoc –
sef lucrări, Berbecaru A., specializat în caracterizarea
materialelor avansate, 1 cerce tător postdoc, G. Co man,
specializat în studiul proprietăților materialelor, 3 asistenți
cercetare în domeniul ingineriei materialelor și mediului.
Vizibilitatea activităților a fost dovedită în ultimii 5 ani

9
Spectr ometru Interspec 200 -x FTIR,
INTERSPECTRUM, Spectrometru de absorb ție
molecular ă UV-VIS Cintra 220 etc., Toată
infrastructura de cercetare este disponibilă la adresa
http://erris.gov.ro/E COMET ‐‐‐UPB . Competența
laboratorului a fost demonstrată și prin acreditarea
obținută conform cerințelor SR EN ISO / CEI
17025:2005 privind competența efectuării
încercărilor de laborator, certificat RENAR nr. LI
1142. De asemenea, cal itatea serviciilor d e cercetare
și cu agenții economici este dovedită prin
implementarea sistemului integrat calitate -mediu –
sanatate, conform SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008, așa cum
se poate consulta la www.ecomet.pub.ro de cele peste 60 contracte de cercetare (8 internaționale)
și peste 15 contract e cu industria în domeniul protecției
mediului și a materialelor, 5 patente publicate din care 1
internațional, peste 40 articole ISI (3 în reviste cu FI ˃2, 23
articole cu 1˂FI˂2, 14 articole cu FI˃1), peste 200 de citări
în jurnale IS I (din care 9 cu FI˃ 4, 5 cu FI˃3, 9 citări cu
FI˃2, 51 cu FI˃1).

Structura echipelor de cercetare. Justificarea bugetului solicitat pentru cheltuieli de personal
Partener Categorii de salariati Lei/h Om/luna Ore/luna Luni/proiect Total cheltuieli salar iale
CO ICPE
Bistri ța Doctori 67,80 0,49 168 24 133.365
Studii superioare 32,99 2,84 168 24 377863
Tehnicieni 23,84 0,49 168 24 46.788
P1 UPB –
ECOMET Profesori/conferen țiari /CSI 100 0,54 168 24 220.000
Șef Lucr ări 75 0,26 168 24 80.000
Doctoranz i 50 0,29 168 24 59.600
Tehnicieni 25 0,09 168 24 10.000

Structura echipelor de cercetare
Coordonator de Proiect – SC ICPE BISTRI ȚA SA
Nume – Prenume Evaluarea calificărilor – Domenii de expertiză Contribuție la proiect
Ing. Ignat Daniela
IDT III Expert în tehnologii de epurare a apelor uzate
menajere și industriale, analize chimice , analize de
mediu, breviare de calcul pentru proiectare
tehnologii, studii de fezabilitate, expertize tehnice
stații de epurare, studiul capacit ății de adsorb ție a
poluanților din ape pe diferite materiale adsorbante,
colaborator în peste 10 proiecte naționale . Coordonează implementarea și managementul
proiectului; Responsabil pentru activitățile de
proiectare instala ție pilot, modelare, recalibrare,
testare și validare instala ție pilot , elaborare
specifica ție tehnic ă, studiu de fezabilitate,
diseminare rezultate Director de proiect
(WP1,WP2, WP3, WP4) Om/lun ă-14,0
dr. ing. Ulinici Sorin,
CS III Expert în tehnologii de tratare a apelor, director de
proiect si colabora tor în peste 20 proiecte
internaționale și naționale. Elaborare program experiment ări, realizare, testare ,
validare model functional, proiectare instala ție pilot,
elaborare specifica ție tehnic ă, studiu de fezabilitate,
diseminare rezultate (WP 1, 2, 3, 4) Om/lun ă – 4,8
Chim. Hetvary
Mihaela CS Expert in tehnologii de tratarea și epurarea apelor,
analize de mediu, colaborator în peste 10 proiecte
naționale. Testare și optimizare tehnologie de laborator,
analiza apei, elaborare specifica ție tehnic ă, studiu de
fezabilitate, diseminare rezultate (WP 1, 2, 3)
Om/lun ă – 10,5
dr. ing. Vaju Dumitru,
IT III Specialist în domeniul elabor ării tehnologiilor de
tratare și epurare eco -prietenoase mediului;
coordonator și colaborator în cadrul mai m ultor
contracte de cercetare în următoarele domenii:
echipamente pentru depoluarea apelor cu ozon,
lumina ultraviolet, electrocataliza, aparatură și
echipamente pentru diagnosticarea și monitorizarea
poluării mediului, echipamente pentru automatizări
industriale, modelari ale proceselor folosin d matlab –
simulink, comsol, epanet, software -ul ltv,
experiență în electrochimie, management comercial
și inginerie. Optimizare tehnologie, realizare, testare și validare
model func țional, proiectare instala ție pilot,
elaborare specifica ție tehnic ă, studiu de fezabilitate ,
diseminare rezultate (WP 1,WP 2, WP 3, WP 4)
Om/lun ă – 7,0
Dr. ing. Suciu Liviu Expert în tehnologii de epurare, depoluarea
mediului, activit ăți de management, coordonator și
colaborator în cadrul mai multor contracte de
cercetare Elaborare program de experiment ări, validare model
funcțional, proiectare instala ție pilot, elaborare
specifica ție tehnic ă, studiu de fezabilitate ,
diseminare rezultate (WP 1, 2, 3) Om/lun ă – 6,0
chim . Șandru
Marioara CS III Expert în activit ăți de laborator , analize ape,
acreditar i, validare metode de analiz ă, elaborare
tehnologii Testare și optimizare tehnologie de laborator,
analiza apei, elaborare specifica ție tehnic ă, studiu de
fezabilitate, disem inare rezultate (WP 1, 2, 3)
Om/lun ă – 7,0
Ing. Andreica
Mihaela IDT Expert în tehnologii de epurare a apelor, colaborator
la proiecte naționale de cercetare, proiectare trasee
tehnologice – mecanice și hidraulice . Testare și validare model fu ncțional, realizare
rapoarte de validare, proiectare și realizare detalii de
execu ție, elaborare specifica ție tehnic ă, diseminare
(WP 1, 2, 3) Om/lun ă – 5,0

10
Ing. Palko Pavel Specialist în proiectarea și realizarea instala țiilor
electrice, imp lementare, punere în func țiune Proiectarea și realizarea instala ției pilot, parte
electric ă, elaborare specifica ție tehnic ă, studiu de
fezabilitate, diseminare rezultate (WP 1, 2, 3)
Om/lu nă – 7,0
Ing. Popanton
Măriuța- doctorand Specialist în proiectarea și realizarea instala țiilor
electrice și de automatizare, implementare, punere în
funcțiune Elaborare program de experiment ări, testare
instalatie pilot, elaborare specifica ție tehnic ă, studiu
de fezabilitate, diseminar e rezultate (WP 1, 2, 3)
Om/lun ă – 5,0
Ing. Spermezan
Viorel Specialist în proiectarea și realizarea instala țiilor
electrice, depanare și punere în func țiune Proiectarea și realizarea instala ției pilot- parte
electromecanic ă, elaborare studiu de fezabilitate,
disem inare rezultate (WP 1, 2, 3). Om/lun ă – 7,0
Ing. B ârligea Cosmin Expert în proiectarea și realizarea sta țiilor de
epurare , puneri în func țiune sta ții, regla re
echipamente, aducere în parametri Optimizare tehnologie, p roiectare si realizare
instalatie pilot , elaborare studiu de fezabilitate,
diseminare rezultate (WP 1, 2, 3). Om/lun ă – 12,0
Tehn. Costin Vasile Activit ăți specifice în atelierul mecanic Execu ție instala ție pilot, parte mecanic ă, hidraulic ă,
elaborare specifica ție tehni că, studiu de fezabilitate,
diseminare rezultate (WP 1, 2, 3). Om/lun ă – 5,7
Tehn. R ânja Maria Activit ăti specifice în atelierul electric și de
automatizare Execu ție instala ție pilot, parte electric ă,
automatizare, elaborare specifica ție teh nică,
diseminare rezultate (WP 1, 2, 3) Om/lun ă – 6,0
Partener de Proiect – Universitatea Politehnic ă din Bucuresti
Nume – Prenume Evaluarea calificărilor – Domenii de expertiză Contribuție la proiect
Prof. Ecateri na
Matei – Coordonator
de proiect / CS I Investigator principal pentru echipa UPB la peste 12
proiecte internaționale și naționale, manager pentru
acreditarea ISO a laboratorului de mediu, procese de
decontaminare a apei, sinteza controlată a
nanomateriale lor, reutilizarea deșeurilor industriale,
spectrometrie și metode de cromatografie; estimarea
incertitudinii a măsurătorilor pentru analize de
mediu. Coordonează imp lementarea proiectului;
Responsabil pentru activitățile de preparare eco –
compozite și anali ze ale metalelor grele; manager
științific și de diseminare a echipei UPB (WP 1,WP
2, WP 3, WP 4)
Om/lun ă – 3.27
Prof. Cristian
Predescu CS I Manager al Centrului de Cercetare și Inovare
ECOMET, responsabil pentru peste 50 de proiecte
pentru echipa UPB, expert în procesarea avansată a
materialelor; Expertiza materialelor metalice;
evaluarea factorilor de mediu; tehnologii avansate de
remediere. Testele de calitate; caracterizare morfologică și
structurală (SEM, AFM); analize de date, rapoarte
de cerc etare (WP 1, WP 2, WP 3, WP 4)
Om/lun ă – 3.09
PhD Chem. Eng.
Maria RÂPĂ CS I Expert în știința polimerilor, prelucrarea polimerilor
biodegradabili proiectați în diverse domenii la scări
de laborator și pilot; testarea proprietăților fizice,
mecanice și te rmice ale compușilor polimerici
(ATR -FTIR, UV -VIS) Pregătirea eco -compozitului, procedura de stabilire
a formulării corespunzătoare a materiilor prime;
responsabil pentru testele de reutilizare a produselor
ecologice; activități științifice și de diseminar e,
responsabile pentru cererea de brevet (WP 1, WP 2,
WP 3, WP 4) Om/lun ă – 2.97
Conf. univ. Andra
Predescu , CS I, Expert în sinteza materialelor avansate utilizate
pentru decontaminarea apei; Evaluarea morfologiei
și topografiei de suprafață a materi alelor prin tehnici
de microscopie ( SEM, AFM), cercetări
postdoctorale în nanotehnologii. Testarea proprietăților produselor ecologice
utilizate pentru îndepărtarea metalelor grele, prin
spectrometrie avansată (spectrometrie: XRF, AAS)
și activități de dis eminare (WP 1, WP 2, WP 3,
WP4) Om/lun ă – 2.79
Sef Lucrari, Andrei
Berbecaru, CS
Caracterizarea structurală și morfologică a
produselor ecologice prin SEM, EDS, XRD, AFM.
Cercetări postdoctorale în materiale avansate. Caracterizarea SEM, AFM, XRD, EDS pentru
testarea eficien ței adsorban ților (WP 1, WP 2, WP3)
Om/lun ă – 3.41
Sef Lucrari, George
Coman,
Cercetator Postdoc Elaborarea materialelor metalice avansate, expertiza
materialelor de calitate și determinarea compoziției
chimice a materialelo r. Cercetări postdoctorale în
știința materialelor. Analize XRF și caracterizări XRD, elaborarea
documentației (WP 1, WP 2, WP 3)
Om/lun ă – 3.17
Asist . univ. Cristian
Pantilimon, doctorand Expertiza AFM și procesarea statistică a datelor Topografia sup rafeței materialului, analiza XRF
(WP 1,4) Om/lun ă – 3.21
Asist . univ. Claudia
Tarcea, doctorand Analize spectrometrice ale poluanților (AAS) Analiza apei, elaborarea documentației (WP1,4)
Om/lun ă – 3.21
Asist .Cercet .Andreea
Turcanu, doctorand Anal ize spectrometrice și cromatografice ale
poluanților Analiza apei, elaborarea documentației (WP1,4)
Om/lun ă – 3.21
Tehn. Linica Năstase Activit ăți laborator, colectare date Activitati laborator, colectare date (WP1,2,3)
Om/lun ă – 1.90

Sursele de cofina nțare pentru contribuția proprie a întreprinderii coordonatoare și a întreprinderilor
partenere.
Cofinantarea se realizeaz ă din profitul întreprinderi i CO, în concordanță cu reglementările legale în vigoare.

11
Buget :
Justificarea b ugetului solicitat pentru fiecare categorie de cheltuieli cu excepția che tuielilor de personal și
a cheltuielilor indirecte.
(CO) ICPE Bistrita
Logistica buget public: 146.000 , din care: Deplasări buget public: 0 lei
-Materiale ( senzori, conducte, pompe, vane etc.):
101.000 lei;
-Servicii (audit, testare, ce rtificare): 45.000 lei. –
Logistica contribu ție proprie: 60.000, din care: Deplasari contribu ție proprie:
-Materiale ( senzori, conducte, pompe, vane etc.):
48.000 lei;
– Servicii (audit, testare, certificare): 12.000 lei 8.000 lei deplasări în țară (6 persoane x 6 deplasari pentru implementarea,
testarea și validarea prototipului)

UPB -ECOMET
Logistica: 15.000 lei, din care: Deplasări:: 18.000 lei, din care:
Materiale ( senzori, conducte, pompe, vane etc.):
5.000 lei;
– Servi cii (taxă publicare articol open acces ): 10.000
lei 12.000 lei: Participare conferin ță internatională: 8th International
Conference on Sustainable Solid Waste Management Thessaloniki,
Greece/2021
6.000 lei deplasări în țară (6 persoane x 5 deplasari pentru implementarea,
testarea și validarea prototipului)

B.2.3 Plan de afaceri
a) Descrierea întreprinderii coordonatoare și a evoluției acesteia
– Scurta descriere a companiei ;
ICPE Bistrița a fost înființată în anul 1983, ca filială a Institutului de Cercetare și Proiectare pentru
Electrotehnică (ICPE) – București, având drept activitate de bază cercetarea și proiecta rea în domeniu l
elect rotehnici i și a elect rotehnol ogiilor. În prezent , ICPE Bistrița funcționează ca societate comercială cu
capital integral priv at și are 40 de angajați. A ctivitatea principală este “Cercetare – dezvoltare în științe fizice
și naturale”. Compania desfășoară diverse activități de cerceta re și dezvoltare pe numeroase proiecte naționale
și internaționale de cercetare și a creat cu su cces parteneriate și a realizat programe de cercetare cu universități
din București, Cluj -Napoca, Iași și multe alte institute și companii de cercetare și dezvo ltare. Societatea a
participat la peste 40 de contracte de cercetare cu finanțare națională și internațională, deține 46 brevete de
invenție, acreditare ISO 9001,1400, 18001,ANRE, laborator acreditat RENAR pentru analiza ape.
– Activitatea curentă și experiența relevantă pentru proiect
Experiența vastă în activitățile de cercetare și dezvoltare a ofe rit posibilitatea de a dezvolta o mare
varietate de echipamente și aplicații tehnologice în următoarele domenii de activitate: a)echipamente și
tehnologii de epurarea apelor uzate: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, tehnologii și sisteme biologice de
epurare a apei uzate, tehnologii de preepurare a apelor industriale, stații de epurare a apelor uzate complet
automatizate, măsurarea debitului apei în canal deschis , b) tehnologii și echipamente cu ozon: tratarea apei
potabile cu ozon, dezinfecția ap ei din piscine cu ozon, dezinfecția halelor de depozitare a alimentelor, c)
evaluări de mediu: analize fizico -chimice a apei uzate și de proces, studii de i mpact de mediu, monitorizarea
parametri lor de mediu în zone ru rale și urbane , d) automatiz ări industr iale și echipam ente electrice: software
de automatizare (PLC și HMI), dezvoltarea sistemelor SCADA și implementarea acestor în rețeaua industriala,
proiectarea sistemelor electrice. În cadrul societății au fost proiectate, echipate și date în exploatare pe ste 70
de stații de epurare și tratare a apei. ICPE Bistri ța S.A. are o vasta experiență în domeniul tratării apei și a
apelor uzate. P ersonalul companiei, în urma cercetărilor proprii, a dezvoltat tehnologii și echipamente
inovatoare pentru tratarea apelo r reziduale , tratarea apelor in vederea potabiliz ării folosind procese avansate
de oxidare (ozonare catalitică, UV/ozon), procese elect rochimice (electrocoagulare, electrooxidare cu ajutorul
electrozilor de Ti). Domeniul nostru de expertiză include: noi me tode eliminare a metalelor grele din apă cu
materiale nanostructurate, modelarea numerică a proceselor de tratare a apei, utilizarea m aterialelor
nanostructurate pentru depoluarea apei, proiectarea și elaborarea sisteme lor de automatizare pentru stațiile de
tratare și epurare a apelor și dezvoltarea software -ului SCADA . Alocarea bugetului / categorie de cheltu ieli (Lei)
Cheltuieli de personal Logistică Deplasări Cheltuieli indirecte Total
Coordonator
(CO) Buget public 397.400,00 146.000,00 0,00 124.600,00 668.000,00
Contribuție proprie 160.161,00 60.000,00 8.000,00 54.154,00 282.770,00
Partener Buget pu blic 369.600,00 15.000,00 18.000,00 92.400,00 495.000,00
Contribuție proprie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total 927.616,00 221.000,00 26.000,00 271.154,00 1.445.770,00

12
– Evoluția în timp a companiei cu descrierea produselor/serviciilor relevante pentru proiect ;
În prezent, ICPE Bistri ța S.A. produce, livreaz ă, monteaz ă și pune în func țiune sta ții compacte complet
automatizate pentru tratarea și epurarea apei. Volumul de lucr ări anual pentru acest segment de pia ța include,
în medie, un num ăr de 8 -12 sta ții, cu o valoare de cca. 1.000.000. de euro. Prin implementarea noii tehnologii
se extinde plaja de ap licații abordate în acest domeniu, put ând fi tratate/epurate ape care nu pot fi procesate
prin tehnologiile clasice .
Sinteza situației financiare în ultimii 2 ani:
2017 2018
Cifra de afaceri [lei]: 8.923.484 8.403.192
Cheltuieli operaționale [lei ]: 8.975.617 8.976.574
Profit din activitatea de exploatare [lei]: 294.380 142.348
Marja de profit [%]: 2,34 0,31
Rata rentabilității comerciale RRC [%]: 3,32 1,76
Rata rentabilității financiare RRF[%]: 11,36 1,45
Rata rentabilității economice ROA[%]: 3,22 0,65
Rentabilitatea cifrei de afaceri RCA[%]: 2,43 0,34
Rentabilitatea generală RG [%]: 2,40 0,31
– Implicațiile dezvoltării produsului/serviciului asupra strategiei de dezvoltare a întreprinderii în
contextul economic și social viitor ;
În domeniul sta țiilor de epurare a apelor reziduale și menajere și a sta țiilor de potabilizarea a apei ,
ICPE Bistri ța este un furnizor activ pe pi ața de profil. În medie, cifra de afaceri anual ă a societ ății pe acest
segment este de 1.000.000 euro. In contextul actual, imp lementarea noii tehnologii ar duce la o cre ștere anual ă
a vânzărilor.
– Oportunitatea de piață pe plan intern și/sau internațional (relevanța cererii de piață; definirea
pieței țintă; identificarea barierelor la intrarea pe piață; soluții pentru obstacolel e impuse de piață).
Considerăm că există o nișă de piață reală pentru valorificarea transferului tehnologic și implementarea
acestei tehnologii la nivel industrial. Beneficiarii noii tehnologii implementate fac parte din categoria
autorit ăților locale com unale, unit ăti agroindustriale, unități industriale din industria alimentar ă și industria
chimică. Industria alimentar ă și industria chimic ă constituie sursa unor poluanți cum sunt: amoniul , fosfor –
fosfati, magneziul, calciul, potasiul, zinc si altele. Pr in re ținerea acestor compu și pe un material adsorbant
ecologic se vor valorifica de șeuri vegetale ieftine, iar dupa adsorb ție aceste materiale se vor utiliza ca
îngrașamânt agricol pentru fertilizarea terenurilor.

b) Descrierea pieței specifice
– Clienții i dentificați ;
Reglementările actuale privind protecția mediului sunt foarte severe privind deversarea apelor uzate.
Cu toate acestea, există încă probleme tehnice care trebuie abordate pentru a îmbunătăți fiabilitatea și
disponibilitatea instalațiilor de tr atare a apei uzate. Beneficiarii noii tehnologii implementate fac parte din
categoria autoritătilor locale, unități agroindustriale, din industria alimentar ă și chimic ă.
– Concuren ța directă ;
Concurența pe piată este reprezentată de competitorii care acțio nează (sau ar putea acționa) pe aceeași
nișă, însă nu este semnificativă, piața fiind într -un stadiu incipient pe acest segment (densitatea acestor gen de
abordări tehnologice este în creștere). În România nu sunt ofertate astfel de tehnologii, furnizorii din domeniu
ofertând tehnologii clasice, care însă din păcate nu pot procesa în mod corespunzător anumite categorii de ape.
Considerând raportul preț/calitate pe care partenerul industrial (ICPE Bistrița S.A.) estimeză să îl poată atinge,
este exclusă o pr esiune putern ică exercitată din partea eventualilor competitori. Estimăm ca m aterialele si
tehnologia ofertat a vor avea un preț mai redus decât cele cu funcționalitate similară care ar putea fi importate,
la performanțe mai ridicate. De asemenea costurile de montaj și punere în funcțiune vor fi mai reduse.
– Dimensiunea pieței ;
Dimensiunea pieței de desfacere a produsului este dată de numărul apreciabil de stații de epurare cu
treapt ă mecano -biologic ă existente la nivel național (cca. 1000), care se propune a fi retehnologizate prin
adăugarea unei trepte ter țiare pentru a satisface nivelul de epurare cerut de legisla ție și de necesitatea construirii
unui număr considerabil de noi stații, pentru epurarea completă a apelor uzate la nivel de România.
– Segmentul de piață adresat .
Piața ținta a tehnologiei realizate este constituită de comunități locale în care se realizează/reabilitează stații
de epurare, unit ăți din industria alimentar ă și industria chimică, beneficiarul final fiind segmentul de populație
din zone le respective prin faptul ca apele epurate vor avea o calitate superioar ă, iar materialul adsorbant incarcat

13
cu nutrient va putea fi fol osit ca îngrașământ pe terenurile agricole, fiind netoxic și valoros din punct de vedere
al compozi ției.
c) Planul de mark eting
– Obiectivele de marketing ;
Procesul de dezvoltare a unor noi produse și servicii este o preocupare majoră a managementului. În
acest sens, principalele obiective avute în vedere la nivelul managementului societ ății sunt:
• crearea și menținerea cond ițiilor pentru implementarea în producție a noi produse și servicii,
• modernizarea celor aflate în producția curentă;
• asigurarea cadrului tehnic și logistic de desfășurare a activității de dezvoltare a unora noi produse și
servicii, precum și introducer ea unor noi tehnologii moderne de fabricație;
• reducerea duratei de implementare a noilor produse și servicii;
• eficien tizarea costurilor de cercetare -dezvoltare.
O strategie de produs de succes asigură utilizarea resurselor din care rezult ă produsul în așa mod încât sa
ajute la mărirea cotei de piață și la creșterea profitului. Strategia de produs constituie o abordare co mplexă, care
combină asigurarea caracteristicilor tehnice așteptate de consumator cu opțiunile psihologice prezente în
alegerea formelo r și designului, a numelui, mărcii, serviciilor asociate.
Principalele elemente ale direcțiilor strategice care solicit ă o analiză specifică sunt următoarele: gradul
de înnoire a produselor; dimensiunea și structura gamei de produse și servicii; nivelul calitativ; poziționarea
pe piață.
– Strategia de vânzare și distribuție ;
Scopul strategic declarat este de creștere a afacerii pe baza inovării și a obținerii respectului și
recunoașterii beneficiarilor. ICPE BISTRI ȚA se angajează să furnizeze produse care să identifice cerin țele, s ă
raspund ă nevoilor clien ților, s ă identifice beneficiile explicite si implicite pentru satisfacerea cerintelor
specificate si nespecificate ale acestora. Urmărește să îmbunătățească continuu aceste produse, să prevină
poluarea, p romovand o politica de reducere a impactului negativ asupra mediului, să actioneze continuu pentru
conformarea cu prevederile legale. Firma răspunde la solicitările pieței, pregătind pentru beneficiari soluții
care să răspundă tendințelor legate de eficien ță, energie, mediu, ultimele două categorii venind și cu o p uternică
presiune pe seama legislației și reglementărilor tot mai restrictive.
Strategia de promovare este specifică sectorului economic, în care primează reputația și avantajul
cumpărătorului. S trategia abordată vizează discuțiile directe, care asigură t ransparență, claritate și asigură
avantajele cerute de cumpărătorul avizat. Din punct de vedere competițional, se va aborda o strategie ofensivă,
prin care se urmărește sporirea cotei de piață pri n volumul desfacerii și al numărului de consumatori.
Tehnolo gia de epurare a apei ce utilizeaz ă filtre compuse din materiale adsorbante prietenoase mediului, vor fi
comercializate în special prin canalele proprii de distribu ție ale CO cuprinz ând întreg lan țul de la produc ție,
ofertare, v ânzare, transport, montaj, g aranție și service, firma fiind specializalizata în producerea,
comercializarea și instalarea sistemelor de epurare a apei.
Strategia de vânzări are la bază abordarea directă, adoptându -se urm ătorul tip de comportament: a) în pregătirea
ofertei noua componentă va avea un rol central în stabilirea avantajului competitiv; b)se vor oferi servicii
complete de livrare; c)facilitare a discuțiilor între experții firmei producătoare și cei ai firmelor interesate; d)
demonstrare la proiecte similare implementate. S-a adoptat aceasta modalitate de distribu ție, deoarece produsul
este nou și se dore ște evitarea cre șterii pre țului aferent prin implicarea unor distribuitori intermediari.
– Politica de preț ;
Strategia de preț are în vedere o construcție bazată pe costuri de investiție minime, corelat cu efectele
maxime la beneficiar. Costurile de execuție sunt atent dimensionate din faza de proiect, fiind asigurată
transparența față de beneficiar și nu se face derogare de la nivelul tehnologic de vârf. Supravegherea în
permanen ța a pie ții și adaptarea ofertei dupa aceasta.
În conformitate cu strategia de vânzări, stimularea vânzărilor va fi asigurată prin parteneriate în
producție și în cercetare. La aceasta, precum și la atragerea de colaborări de la marile companii, contribuie
notorietatea firmei, recunoașterea calității serviciilor, reputația specialiștilor. Un rol important îl joacă
publicarea periodică a unor sinteze cu caracter statistic și metodologic me nite să susțină caracterul științific,
repetabilitatea și eficiența soluției propuse prin proiect. Ca urmare, stimularea vânzărilor se va face prin
promovarea imaginii, demonstrarea eficienței și calității proceselor.
– Promovarea produselor .
Se va aplica un mix promoțional, adică promovarea va fi realizată pe mai multe căi. Pentru aceasta se
vor utiliza următoarele mijloace:

14
-reclama – realizarea de pliante cu prezentarea tipului de tehnologie propus ă și rezultatele obținute în
funcționare, punându -se accent și pe raportul convenabil calitate/preț. Pliantele vor fi distribuite în cadrul
târgurilor de specialitate; reclama va fi completată și prin pagina web a coordonatorului de proiect.
-relații publice – funcția de promovare preocupata cu imaginea public ă a firmei;
-participarea la conferințe și seminarii din domeniu;
-publicații – publicare de articole în reviste de specialitate și organizare masa rotundă pe tematica proiectului.
Pe parcursul realizării proiectului propus partenerii vor particip a la confer ințe și seminarii din domeniu
făcând astfel cunoscută tehnologia aplicată precum și diseminarea rezultatelor obținute.
Campania de promovare va cuprinde:
-Publicitatea: se vor concepe broșuri, pliante care se vor distribui la diverse evenime nte de prof il;
-Publicitatea directă: se vor trimite clienților potențiali materiale informative prin poștă și prin email;
-Vânzarea personală: clinți potențiali vor fi contactați direct de către angajații firmei;
-Relațiile publice: imaginea produsu lui va fi s usținută de participarea la evenimente științifice și comerciale.
În momentul conceperii strategiei de comunicare, prin media plan se va stabili combinația optimă de medii și
suporturi publicitare care să satisfacă cel mai bine obiectivele campaniei.

d) Prev iziuni financiare
– Descrierea ipotezelor care au stat la baza previzionărilor ;
Tehnologia de depoluare prin utilizarea de materiale adsorbante prietenoase mediului, care va fi
dezvoltat ă și validat ă la nivel de instala ție pilot (TRL6) , se va de zvolta pentr u mai multe aplica ții, în
funcție de compozi ția apei uzate.
Sistemele de filtrare, se vor realiza în urm ătoarea gam ă de tipodimensiuni:
1. Sistem de filtrare cu biomas ă vegetal ă înglobat ă în biop olimer – NW 4 mc ap ă uzata /zi
2. Sistem de filtrare c u biomas ă vegetal ă înglobat ă în biopolimer – NW 20 mc ap ă uzata /zi
3. Sistem de filtrare cu biomas ă vegetal ă înglobat ă în biopolimer – NW 100 mc ap ă uzata /zi
– Previzionarea pre țurilor de vânzare ;
Valoare lei/buc. [fara TVA]
NW – 004 NW – 020 NW – 100
Echipamente/subansamble 7.356 20.924 95.802
Senzori, aparatur ă de comand ă și control 550 750 750
Materiale diverse de montaj 883 2.302 7.664
Chelt uieli Materiale 8.789 23.976 104.216
Manoper ă 30 50 80
Utilit ăți 3.016 6.905 16.286
Total costur i produc ție 11.835 30.931 120.583
Costuri teste și punere în func țiune 2.280 4.813 7.664
Beneficii 7.095 18.071 63.823
Total Costuri (pre ț de vanzare) 21.210 53.814 192.070
-Previzionarea volumului vânzărilor
Proiecția planului de vânzări are la bază i poteze de lucru deduse din cercetarea pieței, precum și
estimări bazate pe actualele relații comerciale. Estimăm, în primii cinci ani după derularea proiectului de
cercetare, următoarele vânzări:
Tip Preț mediu (lei/buc
inclusiv TVA) Previziuni plan vanz ari [buc]
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
NUTRIWAT – 004 25.240 2 2 3 3 3
NUTRIWAT – 020 64.040 1 1 1 2 1
NUTRIWAT – 100 228.563 0 1 1 1 2
TOTAL 3 4 5 6 6

Estimarea elementelor de cost . Rezultă urmatoarele costuri de exploatare aferente volumului de van zari:
Costuri inclusiv TVA Costuri pentru exploatare – previziuni [lei]
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Costuri pentru exploatare, din care: 76.129 228.742 245.539 288.074 398.151
– materiale 49.449 173.466 183.925 212.457 307.942
– utilițăti 131 226 262 321 357
– manoper ă 15.395 34.775 38.364 46.581 57.745
– alte costuri 11.154 20.274 22.987 28.715 32.107

15

Bugetul de venituri și cheltuieli f ără finan țare nerambursabil ă și cu finan țare nerambursabil ă
Tinând cont de realiz ările prezente ale firmei, de pre viziunile din cadrul proiectului, prezent ăm mai jos
„Bugetul de venituri și cheltuieli” în dou ă variante: fără proiect și cu proiect:

BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI
Nr.
crt.
ELEMENTE
FINANCIARE Previziuni [lei] – varianta f ără proiect Prev iziuni [lei] – varianta cu proiect
An1 An2 An3:An 5 An1 An2 An3:An 5
I Venituri totale, din care: 10.229.580 10.434.172 11.072.826 10.344.100 10.777.255 11.669.713
1 Venituri din exploatare: 10.229.580 10.434.172 11.072.826 10.344.100 10.777.255 11.66 9.713
2 Venituri financiare 0 0 0 0 0 0
3 Venituri excep ționale 0 0 0 0 0 0
II Cheltuieli totale, din care: 10.153.238 10.323.237 10.852.128 10.204.367 10.501.979 11.200.280
4 Cheltuieli exploat. din care: 10.053.238 10.223.237 10.752.128 10.104.367 10.401.979 11.100.280
5 Cheltuieli materiale 4.381.920 4.469.558 4.743.131 4.431.369 4.643.025 5.051.073
6 Cheltuieli cu personalul 2.664.750 2.718.045 2.884.411 2.680.145 2.752.820 2.942.156
7 Amor tizare imobiliz ări 100.000 100.000 100.000 75.000 50.00 0 50.000
8 Alte cheltuieli de exploatare 2.906.568 2.935.634 3.024.586 2.917.853 2.956.134 3.057.051
9 Cheltuieli financiare 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
10 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0
III REZULTATUL BRUT 76.342 110.935 220.698 139.733 275.276 469.433
11 Impozitul pe profit 12.215 17.750 35.312 22.357 44.044 75.109
IV REZULTATUL NET 64.127 93.185 185.386 117.375 231.232 394.323

Bugetului proiectului pe perioada de operare se prezintă astfel:
Categorii de cheltuieli Sursa de finantare [lei] Total
[lei] de la buget alte surse
I Cheltuieli cu personalul 767.000 160.616 927.616
II Cheltuieli cu logistica, din care: 161.000 60.000 221.000
– Cheltuieli de capital: 0 0 0
– echipamente 0 0 0
– Cheltuieli privind stocurile 106.000 48.000 154.000
– Cheltuieli cu serviciile executate de terți 55.000 12.000 67.000
– Cheltuieli de subcontractare 0 0 0
– Alte cheltuieli execuate de terti 55.000 12.000 67.000
III Cheltuieli de deplasare 18.000 8.000 26.000
IV Cheltuieli indirecte: regia 217.000 54.154 271.154
TOTAL(I+II+III+IV) 1.163.000 282.770 1.445.770

Tabloul fluxului de numerar pe cele trei componente – operațional, investiții, financiar
Elemente de analiza Varianta fara proi ect [lei] Varianta cu proiect [lei]
An1 An2 An3:5 An1 An2 An 3:5
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII
A. Total intrari de lichidit ăti, din 0 0 0 0 0 0
Capital social v ărsat 0 0 0 0 0 0
Datorii financiare pe termen lung 0 0 0 0 0 0
B. Total ie șiri de lichidit ăti, prin: 0 0 0 0 0 0
Achizi ții de active fixe corporale și necorporale 0 0 0 0 0 0
C. Excedent/Deficit de lichidit ăti (A – B) 0 0 0 0 0 0
D1. Ramburs ări de credite 0 0 0 0 0 0
D2. Pl ăti de dob ânzi la credite 0 0 0 0 0 0
E. Flux de lichid ităti net (C -D1-D2) 0 0 0 0 0 0

F. Incas ări din activitatea de exploatare (F1) 10.229.580 10.434.172 10.642.855 10.344.100 10.777.255 11.669.713
F1. Venituri din v ânzări 10.229.580 10.434.172 10.642.855 10.344.100 10.777.255 11.669.713
G. Incas ări din activitatea financiar ă 0 0 0 0 0 0
H. Incas ări din activitatea except. 0 0 0 0 0 0
I. Total incas ări (F+G+H) 10.229.580 10.434.172 10.642.855 10.344.100 10.777.255 11.669.713
J. Plăti pentru activitatea de expl. 7.146.670 7.287.603 7.431.355 7.186 .514 7.445.845 8.043.229
K. Flux brut, exclusiv pl ăti pentru impozite și
taxe (I -J) 3.082.910 3.146.568 3.211.500 3.157.585 3.331.409 3.626.483

16
L. Plati pentru impozite si taxe 2.906.568 2.935.634 2.964.990 2.917.853 2.956.134 3.057.051
M1. Ramburs ări de credite 0 0 0 0 0
M2. Plati de dob ânzi la credite 0 0 0 0 0 0
N. Pl ăti exceptionale 0 0 0 0 0 0
O. Total pl ăti, exclusiv cele aferente
activitatii de exploatare 2.906.568 2.935.634 2.964.990 2.917.853 2.956.134 3.057.051
P. Flux net (K -O) 176.342 210.935 246.510 239.733 375.276 569.433
III. FLUX DE LICHIDIT ĂȚI (CASH – FLOW)
R. Flux net de lichidit ăți al perioadei (P+/ -E) 176.342 210.935 246.510 239.733 375.276 569.433
S. Flux de lichidit ăți cumulat 176.342 210.935 246.510 239.733 375.276 569.433

 Bilanțul contabil, varianta f ără finan țare și varianta cu finan țare nerambursabil ă
Varianta fara proiect [lei] Varianta cu proiect [lei]
ELEMENTE FINANCIARE An 1 An 2 An 3:An5 An1 An2 An3:An5
Active imobilizate, din care: 452.452 441.836 434.73 3 452.452 441.836 434.733
Imobilizãri necorporale 3.513 0 0 3.513 0 0
Imobilizãri corporale 348.939 341.836 334.733 348.939 341.836 334.733
Imobilizãri financiare 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
Active circulante, din care: 3.392.811 3.460.667 3.672.487 3.338.935 3.543.304 3.523.577
Stocuri 306.887 313.025 332.185 417.367 442.913 440.447
Crean țe 2.983.628 3.043.300 3.229.574 2.608.543 2.768.207 2.752.794
Disponibilitãti 102.296 104.342 110.728 313.025 332.185 330.335
Cheltuieli in av ans 0 0 0 0 0 0
TOTAL ACTIV 3.845.263 3.902.503 4.107.220 3.791.387 3.985.140 3.958.310
Datorii ce trebuie pl ătite într-o
perioad ă < 1 an , din care: 1.312.211 1.335.349 1.407.398 1.253.652 1.416.434 1.212.992
Împrumuturi
Datorii comerci ale 1.005.324 1.022.324 1.075.213 851.936 896.011 882.657
Alte datorii, inclusiv datorii fisc. 306.887 313.025 332.185 401.716 520.423 330.335
Datorii curente nete 2.080.600 2.125.318 2.265.090 2.085.283 2.126.871 2.310.585
Total active minus datorii curente 2.533.052 2.567.154 2.699.823 2.537.735 2.568.707 2.745.318
Datorii ce trebuie pl ătite într-o
perioad ă > 1 an, din care: 0 0 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0 0 0
Datorii comerciale 0 0 0 0 0
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale 0 0 0 0 0
Provizioane pt. riscuri si cheltuieli 33.196 33.196 33.196 33.196 33.196 33.196
Venituri in avans 0 0 0 0 0 0
Capitaluri proprii, din care: 2.499.856 2.533.958 2.666.627 2.512.886 2.574.266 2.559.304
Capitalul social 598.614 598.614 598.614 598.614 598.614 598.614
Alte fonduri 1.901.242 1.935.344 2.068.013 1.914.272 1.975.652 1.960.690
TOTAL PASIV 3.845.263 3.902.503 4.107.221 3.799.734 4.023.896 3.805.492
 Analiza indicatorilor de rentabilitate financiară, varianta f ără finan țare și varianta cu fina nțare
nerambursabil ă
Varianta f ără proiect Varianta cu proiect
An 1 An2 An3 An 1 An2 An3
Rata rentabilității comerciale RRC [%]: 1,72 2,02 2,32 5,00 5,36 5,83
Rata rentabilității financiare RRF[%]: 2,57 3,68 4,62 15,39 16,73 17,95
Rata rentabilității economice ROA[%]: 1,99 2,84 3,57 12,16 12,89 13,92
Rentabilitatea cifrei de afaceri RCA[%]: 0,63 0,89 1,16 3,46 3,77 4,19
Rentabilitatea generală RG [%]: 0,63 0,90 1,17 3,60 3,95 4,41

 Analiza sustenabilității financiare a investiției
Incas ări, pla ți, fluxuri de
numerar Preimple –
mentare Implementare Operare
0 An1 An2 An3 An1 An2 An3:5
Total incas ări aferente veniturilor
opera ționale 10.029.000 10.229.580 10.434.172 10.642.855 10.344.100 10.777.255 11.669.713
Total pl ăti aferente cheltuielilor
opera ționale 9.876.290 10.053.238 10.223.237 10.396.345 10.104.367 10.401.979 11.100.280
Impozit pe profit 8.594 12.215 17.750 23.442 22.357 44.044 75.109

17
Flux de numerar din activitatea de
exploatare (operational) 144.116 164.127 193.185 223.068 217.375 331.232 494.323
Investi ție 0 0 0 0 0 0 0
Flux de numerar din activitatea de
investi ții 0 0 0 0 0 0 0
Flux de numerar – activitatea de
exploa tare și de investi ții 144.116 164.127 193.185 223.068 217.375 331.232 494.323
Surse de finan țare 0 348.000 432.000 396.000 0 0 0
Plăți pt rambursare credit (inclusiv
dobanda) 0 0 0 0 0 0 0
Flux de numerar din activitatea de
finan țare 0 348.000 432.000 396.000 0 0 0
Flux de numerar total 144.116 512.127 625.185 619.068 217.375 331.232 494.323
Flux de numerar total cu mulat 144.116 656.244 1.281.429 1.900.497 2.117.872 2.449.104 3.728.632
SUSTENABILITATE FINANCIAR Ă PROIECT DA
Rezultă c ă proiectul propus este fezabi lși sustenabil, realizarea acestuia fiind oportună.

 Analiza rentabilit ătii
Analiza va evalua profitabil itatea financiară a investiției determinat ă cu indicatorii:
– Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie > 0;
– Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) trebuie să fie > rata de actualizare (9%);
– Indicele de profitabilitate trebuie sa fie > 1.
Rezulta: VNA = 589.2011 > 0 ; RIRF = 15,7% > 9% ; Indicele de profitabilitate = 1,38 >1
Perioada de cercetare [lei] Previziuni [lei]
2020 2021 2022 An 1 An 2 An 3 An4: 15
Costuri de capital
Costul total al proiectului -348.000 -432.000 -396.000 0,0 0,0 0,0 0,0
Evolu ția capitalului de lucru -4.683 -1.553 2.858 0
Evolu ția veniturilor
Venituri de pe pia ța interna 114.520 343.083 368.323 596.886
Venituri din export 0 0 0 0
Evolu ția veniturilor – total 114.52 0 343.083 368.323 596.886
Evolu ția costurilor
Total cheltuieli 26.129 128.742 145.539 298.151
Evolu ția exceed. brut al exploat. 88.391 214.341 222.784 298.735
VENIT NET -348.000 -432.000 -396.000 83.707 212.788 225.642 298.735
Rata internă de rentabilitate financiară -RIRF 15,7%
VENIT NET ACTUALIZAT -VAN 589.211
(rata de actualizare) 9%
INDICELE DE PROFITABILITATE 1,38
Rezulta ca proiectul este rentabil si poate fi acceptat.

18

C. Bibliografie
1. Mateo, J. J.; Maicas, S., (2015), "Valorization of winery and oil mill wastes by microbial
technologies", Food Research International, 73 13 -25.
2. Salgado, J. M.; Abrunhosa, L.; Venâncio, A.; Domínguez, J. M.; Belo, I., (2014), "Integrated use of
residues from oli ve mill and winery for lipase production by solid state f ermentation with Aspergillus sp",
Applied biochemistry and biotechnology, 172 (4): 1832 -1845.
3. Vecino, X.; Devesa -Rey, R.; Moldes, A.; Cruz, J., (2014), "Formulation of an alginate -vineyard
pruning waste composite as a new eco -friendly adsorbent to remov e micronutrients from agroindustrial
effluents", Chemosphere, 111 24 -31.
4. Pardo, A.; Perona, M.; Pardo, J., (2007), "Indoor composting of vine by -products to produce substrates
for mushroom cultiva tion", Spanish journal of agricultural research, (3): 417 -424.
5. Zhang, Z. Y.; Jin, B.; Bai, Z. H.; Wang, X. Y., (2008), "Production of fungal biomass protein using
microfungi from winery wastewater treatment", Bioresource Technology, 99 (9): 3871 -3876.
6. Manyà, J. J., (2012), "Pyrolysis for biochar purposes: a review to establish current knowledge gaps
and research needs", Environmental science & technology, 46 (15): 7939 -7954.
7. Hale, S. E.; Alling, V.; Martinsen, V.; Mulder, J.; Breedveld, G.; Corneli ssen, G., (2013), "The sorption
and desorption of phospha te-P, ammonium -N and nitrate -N in cacao shell and corn cob biochars",
Chemosphere, 91 (11): 1612 -1619.
8. Yao, Y.; Gao, B.; Chen, J.; Yang, L., (2013), "Engineered biochar reclaiming phosphate from a queous
solutions: mechanisms and potential application as a slow -release fertilizer", Environmental science &
technology, 47 (15): 8700 -8708.
9. Kameyama, K.; Miyamoto, T.; Shiono, T.; Shinogi, Y., (2012), "Influence of sugarcane bagasse –
derived biochar ap plication on nitrate leaching in calcaric dark red soil", Journal of Environmental Quality, 41
(4): 1131 -1137.
10. Arvanitoyannis, I. S., 2010, Waste management for the food industries. Academic Press.
11. Rodríguez -Cruz, M. S.; Herrero -Hernández, E.; Orda x, J. M.; Marín -Benito, J. M.; Draoui, K.;
Sánchez -Martín , M. J., (2012), "Adsorption of pesticides by sewage sludge, grape marc, spent mushroom
substrate and by amended soils", Internat . Journal of environmental analytical chemistry, 92 (8): 933 -948.
12. Farinella, N.; Matos, G.; Arruda, M., (2007), "Grape baga sse as a potential biosorbent of metals in
effluent treatments", Bioresource technology, 98 (10): 1940 -1946.
13. Farinella, N.; Matos, G.; Lehmann, E.; (2008), "Grape bagasse as an alternative natura l adsorbent of
cadmium and lead for effluent treatment", Journal of Hazardous Materials, 154 (1 -3), 1007 -1012.
14. Perez -Ameneiro, M.; Vecino, X.; Vega, L.; Devesa -Rey, R.; Cruz, J.; Moldes, A., (2014), "Elimination
of micronutrients from winery wastewater using entrapped grape marc in alginate beads", CyTA -Journal of
Food, 12 (1): 73 -79.
15. Bustos, G.; Moldes, A. B.; Cruz, J. M.; Domínguez, J. M., (2005), "Production of lactic acid from
vine‐trimming wastes and viticulture lees using a simultaneous saccha rification fermentation method",
Journal of the Science o f Food and Agriculture, 85 ( 3): 466 -472.
16. Moldes, A.; Bustos, G.; Torrado, A.; Domínguez, J., (2007), "Comparison between different
hydrolysis processes of vine -trimming waste to obtain hemicellul osic sugars for further lactic acid conversion",
Applied biochemistry and biotechnology, 143 (3): 244 -256.
17. Portilla -Rivera, O. M.; Torrado -Agrasar, A.; Carballo, J.; Dominguez, J. M.; (2009), "Development of
a factorial design to study the effect of th e major hemicellulosic sugars on the production of surfac e-active
compounds by L. pentosus", Journal of agricultural and food chemistry, 57 (19): 9057 -9062.
18. Nethaji, S.; Sivasamy, A., (2011), "Adsorptive removal of an acid dye by lignocellulosic waste
biomass activated carbon: equilibrium and kinetic studies ", Chemosphere, 82 (10): 1367 -1372.
19. Devesa -Rey, R.; Vecino, X.; Varela -Alende, J.; Barral, M.; Cruz, J.; Moldes, A., (2011), "Valorization
of winery waste vs. the costs of not recycling", Waste m anagement, 31 (11): 2327 -2335.
20. Villaescusa, I.; Fiol, N.; Mart ı́nez, M. a.; Miralles, N.; Poch, J.; Serarols, J., (2004), "Removal of
copper and nickel ions from aqueous solutions by grape stalks wastes", Water research, 38 (4): 992 -1002.
21. Li, Y. -s.; Liu, C. -c., (2004), "Adsorption of Cr (III) from wastewater by wine processing waste sludge",
Journal of colloid and interface science, 273 (1): 95 -101.
22. Paradelo, R.; Moldes, A.; Barral, M., (2009), "Treatment of red wine vinasses with non -convention al
substrates for removing coloured compounds", Wat er science and technology, 59 (8): 1585 -1592.

19
23. Devesa -Rey, R.; Bustos, G.; Cruz, J.; Moldes, A., (2011), "Optimisation of entrapped activated carbon
conditions to remove coloured compounds from winery w astewaters", Bioresource Technology, 102 (11):
6437 -6442.
24. Spradling, V. B. Phenolics in red wine pomace and their potential application in animal and human
health. University of Missouri –Columbia, 2008.
25. Duda -Chodak, A.; Tarko, T., (2007), "Antioxi dant properties of different fruit seeds and peels" , Acta
Scientiarum Polonorum Technologia Alimentaria, 6 (3): 29 -36.
26. Milea, D.; Vișan, A.; Păun, A.; Bogdanof, C.; Ciupercă, R.; PARASCHIV, G., (2019), "Technological
and ecological aspects of some wine waste recycling and their capitalization in food i ndustry", Annals of the
University of Craiova -Agriculture, Montanology, Cadastre Series, 48 (2): 320 -327.
27. Stroescu, G.; Păun, A.; Vlăduț, V.; Dumitru, M.; Visan, A.; Voicea, I.; Dumitru, I.; Iuga, D., (2019),
"Use of Detaching Equipment in Grape Pomace Processing Technology ", Annals of the University of Craiova –
Agriculture, Montanology, Cadastre Series, 48 (2): 411 -416.
28. MacArthur, E.; Zumwinkel, K.; Stuchtey, M., (2015), "Growth within: a circular e conomy vision for
a competitive Europe", Ellen MacA rthur Foundation,
29. Balteș, M. V. Valorificarea subproduselor vinicole cu obținere de produși valoroși pentru industrie și
alimentație. PhD, UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU, 2016.
30. Sabini, M. ; Yu, J.; Lee, J., 2014 The Oil about Oils: Structu re, Smoke Point, and Health Effects of
Cooking Oils https://bcachemistry.wordpress.com/2014/03/27/the -oil-about -oils-structure -smoke -point -and-
health -effects -of-cooking -oils/.
31. Bucur, G. M., 2012, Vitic ultură. Ceres: p 383.
32. Vâju, D.; Vlad, G.; B ăisan, G.; Popescu, A.; Matei, E. Ecological Module for Advanced Pre -oxidation
pollutants from wastewaters charged with non -biodegradable substances. 2014.