CEREMONIALUL ȘI PROTOCOLUL ÎN RELAȚIILE INTERNA ȚIONALE [626107]

CEREMONIALUL ȘI PROTOCOLUL ÎN RELAȚIILE INTERNA ȚIONALE
Scurtă prezentare a contextului actual al rela țiilor interna ționale
Este bine cunoscut faptul c ă, în cadrul societ ății contemporane, la nivel global, ca urmare a
conturării noului mediul de securitate, s -a impus o redefinire a principalelor raporturi interna ționale,
aspect cu implica ții directe la nivelul securit ății internaționale, implicit la nivelul securit ății statelor .
Iar în vreme ce la nivel european, s -a remarcat o diminuare conside rabilă a riscului producerii unor
confruntări majore, continua ascensiune a interdependen ței statale atr ăgând după sine și o accelerare
de tip exponen țial a interac țiunilor dintre state , mediul diplomatic la nivel interna țional a ajuns s ă fie
caracterizat printr -un număr impresionant de „actori”, aspect ce demonstreaz ă procesul exponen țial de
democratizarea rela țiilor interna ționale, la nivel global.
Toate transform ările politice, ca și cele sociale ori de natur ă economic ă, ce s -au derulat în ultimele
decenii la nivel global au reu șit să imprime o serie întreagă de efecte deosebite asupra ulterioarei
desfășurări a relațiilor interna ționale, principalele consecin țe directe resim țindu -se în principal asupra
caracterului diploma ției, dar și asupra con ținutulu i, a metodelor și a formelor ei de manifestare.
Întărirea uzan țelor diplomatice a atras dup ă sine și transformarea normelor cutumiare în norme
contractuale în ceea ce prive ște raporturile dintre diversele state ale lumii, diploma ția lărgindu -și
considerab il sfera de ac țiune și diversific ându-și activitățile, în vederea promov ării intereselor și a
colaborării interstatale. Iar în ultimele decenii a început să se remarce o anumit ă tendință a diploma ției,
aceasta afirm ându-se gradual drept o component ă primo rdială în cadrul complexelor structuri ale
relațiilor interna ționale.
În acest fel, domeniul diplomatic și-a modificat exponen țial gradul de complexitate, în cadrul acestuia
remarc ându-se o serie întreagă de mijloace specifice precum tratatele și tratat ivele diplomatice, bunele
oficii, convorbirile diplomatice, dar și protocoalele și ceremonialele dedicate diverselor ac țiuni.
Pe fondul amplific ării deosebite pe care a cunoscut -o fenomenul globaliz ării, la care s -au adăugat și
dezvoltarea diverselor proc ese de integrare economic ă, ca și dezvoltarea exponen țială a politicii
regionale, s -a sesizat o cre ștere exponen țială a relațiilor interna ționale, fenomenul fiind considerat a fi
fără precedent la nivelul istoriei umanit ății.
Tot mai numeroasele incidente înregistrate în ultimii ani la nivel global nu au f ăcut dec ât să confirme
faptul că în cadrul actualei societ ăți există un risc crescut ca întreg sistemul rela țiilor interna ționale să
sufere serioase erod ări în situația existen ței unor amenin țări la adres a statelor lumii, buna func ționare a
diplomației interna ționale constituindu -se într-o confirmare a suveranit ății și disponibilit ății statelor,
principalul scop urm ărit fiind o interac ționare permanent ă într-un cadru oficial, unanim acceptat .
Așa după cum se cunoa ște, indiferent de schimb ările majore ce au avut loc de -a lungul timpului
la nivelul echilibrului geopolitic și strategic global, marile state ale lumii, ca și liderii acestora au apelat în
permanen ță la serviciile aferente diploma ției (și impl icit a diploma ților) pentru a -și atinge scopurile
vizând cunoașterea tuturor obiectivelor politice ale alia ților sau ale statelor considerate ostile (ce au fost
declarate sau nu).

Nu în ultimul r ând, diploma ția a reușit să se poziționeze și la baza elabor ării propriilor orient ări ce vizau
politica extern ă sau la adaptarea acestora, astfel încât principalul scop urm ărit să fie apărarea intereselor
proprii, at ât la nivel continental, c ât și la nivel global.
Protocolul și ceremonialul în relațiile interna ționale
În cadrul scenei interna ționale, ce este caracterizat ă prin dreptul, ca și vința fiecărui stat al lumii
de a defini, întreține și dezvolta cu restul statelor diverse rela ții ce au la baz ă principiile fundamentale
regăsite în domeniul dreptului int ernaționale, se remarc ă faptul că atât cunoașterea normelor de
protocol diplomatic, ca și punerea în aplicare a acestora se constituie într-o condiție esențială nu doar
pentru manifestarea reciprocei curtoazii interna ționale, ci și pentru recunoa șterea de facto a
controversatului domeniu al egalit ății drepturilor statelor lumii, în absența oricăror condiții privind
mărimea acestora, regimurile politice ori sociale, ca și localizarea geografic ă.
În actualul context al vie ții internaționale, totalitatea rel ațiilor stabilite între reprezentan ții
oficiali al statelor lumii, prin intermediul unui cumul al regulilor de conduit ă, protocoale și ceremonialuri,
determină o bună derulare a tuturor rela țiilor interna ționale, în paralel cu asigurarea respect ării
princi piilor aferente egalit ății suverane.
În domeniul dedicat protocolului din sfera rela țiilor interna ționale se remarc ă faptul că acesta se
constituie în cumulul regulilor dedicate stabilirii diverselor forme ceremoniale existente între relațiile
stabilite la nivel interna țional, ca și între diploma ți și diverșii reprezentan ți al statului de re ședință,
acestora ad ăugându-li-se și modalitățile în care se deruleaz ă totalitatea manifest ărilor diplomatice. Mai
precis, prin intermediul protocolului se reu șește st abilirea tuturor normelor dedicate manifest ărilor
sociale, a regulilor, ca și a uzanțelor ce se impun a fi respectate nu doar la nivelul vie ții sociale, ci și în
cadrul rela țiilor interpersonale existente.
Indiferent c ă în speță sunt implicate diversele prerogative specifice agen ților diplomatice peste
granițele statului de origine sau ceremoniile ori vizitele organizate la nivel înalt, ceremonialul și
protocolul reu șesc să contureze climatul favorabil unor rela ții internaționale deosebite, în cadrul
acestora un loc important fiind ocupat de curtoazie .
În ceea ce prive ște ceremonialul, acesta se constituie în ansamblul formelor de curtoazie ce sunt
utilizate în cadrul diverselor rela ții existente între statele lumii, caracterul s ău fiind mai specific p rin
comparație cu protocolul.
Nu de puține ori, protocolul în cadrul rela țiilor interna ționale este perceput ca fiind protocol
diplomatic, în sfera acestuia afl ându-se și studiul diplomatic dedicat :
Normelor privind realizarea misiunilor diplomatice
Normelor viz ând relațiile existente la nivelul personalului diplomatic
Normele dedicate reprezent ării unui stat în cadrul unui stat ter ț
Normele dedicate primirii personalit ăților ori oficialit ăților din alte state
Normelor privind organiz ării vizitelor peste hotare
Normele prin intermediul c ărora se realizeaz ă totalitatea rela țiilor între diploma ți, etc.

Prin intermediul protocolului interna țional se reu șește codificarea tuturor normelor ce sunt, la
nivelul comunit ății internaționale, în mo d unanim acceptate, o importan ță deosebită revenindu -le
diplomaților, indiferent de statul de origine al acestora, ace știa av ând la dispozi ție un cumul de calit ăți și
valori prin intermediul c ărora se reu șește asigurarea succesului oric ărei misiuni diploma tice.
Prin intermediul normelor de protocol ce sunt în permanen ță adaptate și dezvoltate contextului
contemporan de pe scena interna țională se reușește imprimarea unui nivel ridicat de eficacitate la
nivelul diploma ției, aceasta fiind perceput ă ca fiind cel mai ideal mijloc dedicat promov ării și realizării
politicii externe a tuturor statelor lumii.
Se impune a se remarca faptul c ă dezvoltarea diverselor forme specifice ceremonialului,
practicile diferite, ca și frecventele interac țiuni sesizate la nive lul culturilor lumii au impus necesitate
identificării regulilor generale dedicate bunei desf ășurări a diverselor activit ăți de la nivelul scenei
internaționale, în timp reu șindu -se nu doar cumularea tututor regulilor și a cunoștințelor existente în
domeni ul ceremoniilor, ci și definirea și ulterior dezvoltarea institu ției protocolului.
De-a lungul timpului, toate normele de protocol (incluz ând nu doar eticheta și curtoazia), ci și
cele aferente ceremonialului, au cunoscut o evolu ție constant ă, determinat ă în principal de numeroasele
fluctuații sesizate pe plan politic, dar și social, la nivel de stat ori regiune.
În domeniul dedicat uzan țelor de protocol și ceremonial ce se reg ăsesc în statul rom ân, se
remarcă :
Ceremonialul și protocolul privind prim irea unor șefi de misiune diplomatic ă, incluz ând :
• Comunicarea adresat ă Ministerului Afacerilor Externe ( într-un interval de timp rezonabil) de
către respectiva misiune diplomatic ă, privind momentul sosirii unui nou șef de misiune diplomatic ă, a
mijlocul ui de transport al acestuia, ca și a punctului prin care acesta intr ă pe teritoriul țării, în acest fel
reușindu -se întâmpinarea acestuia în conformitate cu uzan țele din domeniul diplomatic
• Salutarea, în numele ministrului afacerilor externe, a șefilor d e misiune, în locul de sosire al
acestora, demersul apar ținându-le fie directorului de Protocol, fie adjunctului s ău
• În situația în care șeful de misiune alege s ă plece ori s ă sosească sâmbăta, duminica, în zilele de
sărbători legale ori în zilele oficia l nelucrătoare ori în intervalul orar 22 -8, salutarea acestuia este
realizată de către un func ționar din cadrul Direc ției Protocol
Ceremonialul și protocolul privind vizitele protocolare ale șefilor misiunilor diplomatice, la
sosirea acestora la posturi, incluz ând:
• Vizita șefului de misiune, ulterior sosirii acestuia la post, adresat ă directorului de Protocol din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul acesteia realiz ându-se informarea cu privire la uzan țele
locale dedicate diverselor reguli d e protocol ce se impun a fi respectate, pe întreaga perioad ă a șederii,
de către șefii unei misiuni diplomatice
• Solicitarea, în cadrul respectivei vizite, a unei audien țe dedicate prezent ării ministrului afacerilor
externe a copiilor dup ă scrisorile de a creditare (cu men țiunea că în lipsa ministrului afacerilor externe
copii ale scrisorilor de acreditare respectiv sunt adresate secretarului de stat disponibil). Ulterior acestei
solicitări, șeful de misiune este informat de c ătre directorul Protocolului as upra momentului dedicat

primirii sale în vederea prezent ării copiilor dup ă scrisorile de acreditare, indiferent c ă acestea sunt
prezentate ministrului afacerilor externe ori unui secretar de stat
• Directorului de Protocol îi este înmânată de către titular ul însărcinat cu afaceri o copie a scrisorii
de cabinet ce reprezint ă numirea sa în funcție, ca și rechemarea predecesorului s ău, în situația în care nu
s-a realizat depunerea actului în cauză în momentul plec ării
• Prezentarea șefului de misiune c ătre min istrul afacerilor externe este realizat ă de către
directorul de Protocol, aceasta realiz ându-se în ziua și la momentul respectivei audien țe planificate fie la
ministru, fie la secretarul de stat din cadrul ministerului afacerilor externe. Cu aceast ă ocazie între
respectivul șef de stat și ministrul afacerilor externe (respectiv secretarul de stat din cadrul ministerului
afacerilor externe) poart ă o discuție, în cadrul c ăruia sunt înmânate și copii ale scrisorilor de cabinet ce
reprezintă numirea sa în funcție, ca și rechemarea predecesorului s ău, în situația în care nu s -a realizat
depunerea actelor în cauză în momentul plec ării
• Șeful de misiune este informat de c ătre directorul de Protocol asupra momentului dedicat
audienței la președintele statului, c ăruia urmeaz ă să îi fie prezentate scrisorile de acreditare. În prealabil
acestui demers, directorul de Protocol este informat de c ătre șeful misiunii asupra numelor
colaboratorilor s ăi ce au grad diplomatic și care îl vor însoți în cadrul ceremoniei dedicate depunerii
respectivelor scrisori de acreditare (cu men țiunea că numărul colaboratorilor este între una și trei
persoane)
• Ministrul afacerilor externe al statului acreditar prime ște comunicarea privind numirea
însărcinatului cu afaceri externe prin inter mediul unei scrisori ori a unei telegrame de la ministrul
omolog din statul acreditant
Ceremonialul dedicat prezent ării scrisorilor de acreditare presupune:
• Conducerea de c ătre directorul Protocolului din cadrul M.A.E., la momentul fixat în vederea
depunerii, a respectivului ambasador ce urmeaz ă să-și prezinte scrisorile de acreditare, conducerea
realiz ându-se sediul oficial al șefului de stat, fie de la re ședința ambasadorului, fie de la ambasad ă.
Deplasarea se realizeaz ă cu autoturismul pe care îl pun e la dispozi ție departamentul de Protocol din
cadrul institu ției șefului statului, colaboratorii ambasadorului ce urmeaz ă să-și depună scrisorile de
acreditare deplas ându-se la bordul autoturismelor ambasadei
• Ajuns la intrarea principal ă a sediului insti tuției șefului statului, at ât ambasadorul, c ât și
colaboratorii acestuia sunt saluta ți de către șeful de protocol din cadrul institu ției președinției, ulterior
realiz ându-se conducerea acestora într-unul din saloanele de a șteptare special dedicate unor ast fel de
evenimente
• În prezența directorului Protocolului din cadrul M.A.E., ambasadorul și colaboratorii s ăi ajung în
fața șefului statului ( în sala special dedicat ă acestui eveniment), fiind prezenta ți acestuia în prezența
ministrului afacerilor externe, a unui secretar de stat din M.A.E., unui consilier preziden țial ori a unui
consilier de stat. Prezentarea ambasadorului c ătre șeful de stat este realizat ă de către directorul de
protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin intermediul unei fo rmule consacrate
• La r ândul său, după ce îl salută pe șeful statului, și ambasadorul ce își prezintă scrisorile de
acreditare prezint ă audienței o formul ă consacrat ă, după care se realizeaz ă înmânarea scrisorilor de

acreditare ( și după caz, și a scrisoril or de rechemarea predecesorului acestuia), ac țiunea realiz ându-se de
la o distan ță de un metru și implic ând ambele m âini.
• Ulterior primirii scrisorilor de acreditare, șeful statului îl salută pe ambasador, c ăruia îi str ânge și
mâna
• Atât șeful statului cât și ambasadorul respectiv își prezintă unul altuia persoanele ce iau parte la
această ceremonie (oficialit ăți ale statului și colaboratori ai diplomatului)
• Este realizat ă fotografia oficial ă a ceremoniei, aceasta realiz ându-se l ângă drapelul na țional
• Ulterior, are loc o întrevedere între șeful statului și ambasadorul ce și-a prezentat scrisorile de
acreditare, la aceasta asist ând și ministrul afacerilor externe (dup ă caz, secretarul de stat din cadrul
MAE), șeful de Protocol al institu ției șefului st atului, ca și colaboratorii proasp ătului numit ambasador
(cu mențiunea că directorul de Protocol din cadrul MAE nu particip ă la această ceremonie, el retr ăgându-
se într-o încăpere din apropiere și aștept ând finalul ceremoniei, ce dureaz ă aproximativ 15 min ute)
• La finalul ceremoniei, ce implic ă și oferirea cupelor de șampanie, șeful statului și proaspătul
numit ambasador își iau rămas bun, realiz ându-se ieșirea celui din urm ă (împreună cu respectivii
colaboratori cu care a venit la ceremonie) din sediul of icial și plecarea în autoturismul oficial ce are
arborat în dreapta aripii din fa ță fanionul na țional al statului de origine
• Ambasadorul este condus de c ătre directorul de protocol al MAE ori de c ătre adjunctul acestuia
la reședința/ambasad ă, ulterior pu tându-se oferi, într-un cadrul restr âns, și o cupă de șampanie/un
cocktail
• La ceremonia dedicat ă prezentării scrisorilor de acreditare a noului ambasador se impune
purtarea costumului de culoare închisă, a uniformei diplomatice ori a costumului na țional.
BIBLIOGRAFIE
J. Cambon, Diplomatul, Editura Institutul European, Bucure ști, 2011
Mircea Mali ța, Diploma ția. Școli și instituții, Bucure ști, Editura Didactic ă și Pedagogic ă
H. Morgenthau, Politica între națiuni, lupta pentru putere și lupta pentru pace, Editura Polirom, Ia și,
2007
C. Paiușan – Nuică, Istoria rela țiilor interna ționale și a diploma ției (1945 – 2008), Editura Funda ției
Rom ânia de m âine, Bucure ști, 2008