Cercetari Privind Valorificarea Traditiilor Si Obiceiurilor din Zona Bran
CUPRINS
Capitolul 1.
METODOLOGIE DE LUCRU
ABORDARE TEORETICĂ A CONCEPTELOR DE TURISM RURAL, AGROTURISM ȘI ECOTURISM
În această lucrare am utilizat pentru cercetare, următoarele metode:
Analiza la fața locului a resurselor naturale și antropice;
Studiul datelor statistice oferite de instituțiile administrative implicate;
Studiul bibliografic al materialelor specifice domeniului;
Turismul rural
Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorința de expansiune și petrecere a timpului liber și a vacanțelor la „țară” constituind preocupări vechi mai ales ale împătimiților de natură. Nou este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât și calitativ în ultimele decenii, el tinzând să devină un fenomen de masă.
Această formă de turism s-a dezvoltat, valorificând caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente principale ce concură la înfăptuirea actului turistic:
Spațiul rural (vatră și moșia satului) ca suport al procesului de viețuire și derulare a activităților specifice;
Populația rurală ca element al perenității de veacuri a obiceiurilor și tradițiilor populare ale satelor, factor al transformării mediului natural, a resurselor locale;
Produse naturale (bogății naturale) care satisfac cerințele personale și pe cele ale ofertei turistice, destinate persoanelor care vin în ospeție.
Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază și suplimentare)- activități economice (predominant agricole dar și practicarea unor ocupații tradiționale) precum și modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicită acest tip de turism. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsă corelație cu economia locală, ceea ce conduce la interdependență dintre aceste două laturi.
Rețeaua turismului rural prezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Uniunii Europene. Aceasta datorită:
condițiilor de organizare create;
a organismelor neguvernamentale naționale și internaționale existente;
sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung, cu dobânda de 3-5% – Franța,
Germania, Austria– scutite de impozit pe activitatea turistică, sprijin logistic, formare de cadre și îndrumare), a UE, prin intermediul programelor PHARE;
experienței câștigate și dorinței de perfecționare manifestate permanent (Nistoreanu,
1999).
În general, în domeniul turismului practicat în mediul rural, se utilizează în mod
Frecvent o terminologie diversă, dominată, în principal, de cele trei noțiuni: agroturism, turism rural, ecoturism.
Agroturismul
Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată, așezată într-o zonă pitorească, finalizată prin șederea a cel puțin 24 ore și prin consumul de produse alimentare și nealimentare specifice, completată cu coabitarea și integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa.
Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă, agrement (călătorie, pescuit, echitație), alte servicii curente, iar pe de altă parte, activitatea economică, (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă, concretizată în producerea și prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie și comercializarea lor direct la turiști sau prin alte rețele comerciale.
În România, bazele instituționalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972, când Ministerul Turismului, a selectat 118 așezări rurale reprezentative, ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972).
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate „sate turistice” un număr de 14 așezări rurale din 10 județe ale țării: Bogdan Vodă (Maramureș), Fundata și Șirnea (Brașov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviței (Suceava), Poiana Sărată (Bacău), Recaș (Timiș), Tismana (Gorj), Vaideeni (Vâlcea).
Prin Hotărârea Guvernului nr.438/1990, s-a înființat Comisia Zonei Montane din România ale cărei atribuții au fost preluate, după 1993, de către Federația Română pentru Dezvoltarea Montană și de către Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federația Europeană de Turism Rural, care coordonează întreaga activitate de promovare și dezvoltare în domeniu).
Organizarea spațială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie:
concentrarea serviciilor de masă, cazare și animație în sate sau stațiuni verzi;
dispersia activităților (promenadă pietonală sau ecvestră, pescuit, turism fluvial) în
Spațiul rural;
Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, un caracter continuu și dispune de o structură de primire eterogenă, reprezentată nu prin gospodăriile țărănești, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanță cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spații comune pentru masă, distracții sportive. În acest caz, activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea, Erdeli, Simon, 2001). În Franța el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale și 28% din cel al sejururilor de iarnă.
Satele turistice sunt așezări rurale pitorești, bine consolidate din punct de vedere economic, edilitar și cultural, situate în medii nepoluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de muncă, port, gastronomie) și care, dincolo de funcțiile politice, administrative, culturale, sociale, îndeplinesc, sezonier sau permanent, funcția de primire a turiștilor.
Numeroase clasificări avansate de specialiști au în vedere funcționalitatea acestor sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adică elementul esențial care conturează motivațional actul turistic. Au fost identificate următoarele tipuri de sate:
sate peisagistice și climaterice: Fundata, Șirnea (în culoarul Rucăr-Bran), Tismana
(Gorj), Brădet, Podul Dâmboviței (Argeș), Botiza (Maramureș), Dorna Cândreni (Suceava), Arieșeni (Albă), Vama Veche, 2 Mai (Constanța);
sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata – Brașov, Gărână –
Caraș Severin) și nautice (Murighiol, Mila 23);
sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinți), Oglinzi și Bălțătești (în Subcarpații
Moldovei), Coștiui (Maramureș), Călacea (Timiș), Săcelu (Gorj), Geoagiu și Vața de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);
sate turistice pastorale: Orlat, Rășinari, Săliște, Gura Râului, Miercurea Sibiului,
Cisnădioara (toate în Mărginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stănești, Pocruia, Tismana, (în depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caraș Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatră (în țara Hațegului);
sate cu monumente istorice, de artă și arhitectură: Sucevița, Putna, Dragomirna,
Agapia, Văratec (în Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana (în Subcarpații Getici), Hărman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian – cu renumitele biserici fortificate (în Transilvania);
satele turistice etnofolclorice: Curtișoara (Gorj), Avram Iancu (Albă), Rășinari (Sibiu),
Vamă (Suceava), Săpânța (Maramureș), Pietroșița (Dâmbovița), Bujoreni (Vâlcea), Năruja (Vrancea);
sate turistice de creație artistică și artizanală: Oboga, Marginea (Suceava), Corund
(Harghita), Humulești (Neamț), Săcel și Săpânța (Maramureș), Cărpuș (Cluj), Malu cu Flori (Dâmbovița);
sate turistice pomi-viticole: Recaș și Giarmata (Timiș), Voinești (Dâmbovița), Cotești,
Jariștea, Străoane (Vrancea), Pietroasele, Săhăteni (Buzău), Rădășeni (Suceava), Șiria (Arad), Agapia (Neamț), Murfatlar și Ostrov (Constanța), Bucium (Iași), Dăbuleni (Dolj).
Ecoturismul
O alternativă a turismului verde, marcată de practicarea sa în spații nealterate de intervenția antropică este ecoturismul, care capătă astăzi valențele unui turism belicos, întrucât implică o luptă permanentă pentru păstrarea integrității cadrului natural, și cu deosebire, protejarea resurselor turistice.
Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaționale abilitate (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federația Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natură Sălbatică, numeroase organizații pacifiste în domeniu), este una benefică, fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale și culturale valoroase prin activități și politici speciale de protecție.
Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spații virgine și culturale tradiționale, care tind să devină areale de protecție a naturii și valorilor umane perene, care să contribuie substanțial la evoluția comunităților locale.
CAPITOLUL 2. AGROTURISMUL – O ALTERNATIVĂ DURABILĂ LA TURISMUL CLASIC
Apariția și dezvoltarea agroturismului
Agroturismul nu reprezintă un fenomen nou, el are o tradiție de lungă durată în unele țări europene cum ar fi: Elveția, Austria, Suedia, Germania sau Franța.
În Elveția, țară cu tradiție și succes incontestabil în domeniul turistic, această activitate reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit pentru economia națională, atât datorită potențialului natural generos (Alpii Elvețieni) cât și datorită efortului pe care locuitorii, conștienți de importanța acestei activități profitabile, l-au depus în diversificarea și dezvoltarea turismului rural.
În Franța una din premisele care au determinat debutul acestei forme de turism a reprezentat-o apariția problemelor cu care s-au confruntat agricultura franceză, turismul rural devenind o activitate complementară, producătoare de venituri pentru zonele în care agricultura întâmpina greutăți.
În România, turismul rural s-a practicat sporadic, întâmplător, spontan și mai ales neorganizat, forma sa de manifestare reprezentând (începând cu anii 1920-1930) cazarea la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unor așezări rurale. Spre deosebire de alte țări europene dezvoltate, satul și-a păstrat în România mult din autenticitate rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini și experiențe comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte.
Cele mai importante forme de cazare în spațiul rural, conform uneia din asociațiile turismului rural din Franța, numită „Gîtes de France” sunt:
Gîte rural – reprezintă o casă sau o locuință la țară, mare sau munte amenajată
Conform stilului local. Primirea turiștilor se face într-o manieră personalizată, aceștia putând rămâne aici un week-end, una sau mai multe săptămâni în orice sezon dorit.
Membre d’hotes (camere de hotel sau bed and breakfast-BB) în care turiștii sunt
Primiți la persoane particulare, din cadrul populației gazdă care-și deschid casele lor pentru una sau mai multe nopți, considerându-i pe aceștia adevărați ’’ prieteni’’.
Gîtes d’enfant (cuiburi, culcușuri pentru copii) – în timpul vacanțelor copiii sunt
Primiți de familii și supravegheați de persoane competente. Ei profită aici de bucuriile oferite de viața de la țară, de odihnă și aer curat.
Camping a la ferme (camping la fermă) – terenurile unde pot fi instalate corturile
Sau rulotele sunt situate în apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a profita de liniștea naturii.
Gîtes d’etape – este destinat primirii călătorilor (cicliști, drumeți, etc.) care doresc să
Facă un mic popas înainte de a continua drumul. Acest tip de cazare este situat de obicei în preajma traseelor de călătorie.
Gîtes de group – adăposturile rurale de mare capacitate prevăzute pentru familii sau
Grupuri (în jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end.
Chalets – loisires (popasuri de recreere – odihnă) situate într-un spațiu natural (în
Inima naturii). Aici sunt propuse activități diverse: tir cu arcul, ciclism, pescuit, vânătoare, etc.).
În alte țăr alte țări ca Germania, Italia, Franța, Olanda există și forme de găzduire specializate ca de exemplu:
Ferme hipice (ecvestre);
Ferme specializate în primirea handicapaților;
Ferme specializate în primirea copiilor;
Ferme specializate în primirea grupurilor;
Ferme specializate de primire a claselor speciale de științe naturale (botanică, zoologie, biologie, etc.);
Ferme pentru pescari.
Mediul este mijlocul și modul în care se desfășoară turismul, calitatea acestuia putând favoriza sau defavoriza activitățile turistice.
Unii specialiștii definesc ecoturismul ca pe „o călătorie de a bucura și aprecia natură” sau, conform Societății de Ecoturism, acesta este privit ca un turism natural. Ținând cont de motivațiile turiștilor pentru diverse destinații ale lumii, un procent de 40-60% din turiștii internaționali sunt „turiști naturali” și 20-40% sunt turiști interesați de viața sălbatică. După cum reiese din tabelul nr.1, aceștia din urmă vizitează o destinație pentru a observa și analiza această viață; iar turiștii naturali sunt cei care vizitează o destinație anume pentru a se bucura de natură.
Cele mai importante elemente ale unei călătorii le constituie: cunoașterea vieții și a decorului sălbatic, drumețiile (cu piciorul), etc.
Motivația principală pentru alegerea acestui tip de turism este participarea la excursiile ce urmează a fi efectuate, bucuria de a vedea locuri noi și de a trăi noi experiențe și posibilitatea de a te afla în mijlocul naturii.
Circulația turistică necontrolată, spre obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă în cele mai multe cazuri distrugerea ireversibilă a unor elemente care le-au consacrat cândva ca atracții turistice foarte căutate, unele chiar unicat, aducându-se în acest fel prejudicii potențialului turistic și bunurilor culturale naționale. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabila degradare a peisajului și a celorlalte componente ale mediului înconjurător datorită urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turiști în locurile pe unde au poposit. Asemenea situații se întâlnesc în majoritatea locurilor destinate turismului de recreere și odihnă în special în apropierea centrelor urbane, munți, pe malurile râurilor sau ale lacurilor, în apropierea cabanelor.
Protejarea și conservarea mediului și a potențialului turistic implică următoarele obiective:
Analiza stării de fapt a poluării atmosferei, apei, solului, și subsolului și a peisajului
De către activitățile economice și luarea de măsuri corespunzătoare;
Amenajarea, exploatarea rațională și conservarea mediului înconjurător în arealele
Turistice valorificate incomplet, în concordanță cu perspectivele de dezvoltare turistică;
Controlul efectelor activității turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului
Înconjurător și resurselor turistice;
Conservarea, protejarea și ameliorarea mediului înconjurător în zonele, stațiunile,
Centrele, localitățile și obiectivele turistice integrate în circuitul turistic.
Protecția patrimoniului turistic și a mediului înconjurător este influențată într-o foarte mare măsură și de conștiința ecologică a populației și a sentimentului de respect și dragoste pentru natură, pentru monumentele de artă și arhitectură, a locurilor istorice create de-a lungul timpului.
În ultimii ani, turismul înregistrează numeroase aspecte negative datorită unor fenomene care-i scapă de sub control:
Creșterea traficului rutier și aerian;
Degradarea coastelor litorale și a deltelor;
Creșterea nemulțumirilor populației locale față de dezvoltarea amplă a activităților turistice, prin exproprierile de teren ilegale și prelucrarea resurselor naturale;
Multe unități turistice nu dețin dotări de limitare a poluării (stații pentru epurarea
Apei, incinerarea gunoiului menajer)
numărul mare de turiști pe plan european și mondial.
În general turiștii, în excursiile pe care le efectuează, sunt interesați în mod deosebit de costuri și nu de aspectele ecologice sau de responsabilitatea lor socială și ecologică.
Pentru practicarea unui turism „verde” cu valențe ecologice este nevoie să se implice mai mulți factori decizionali. Unul dintre acești factori este statul, prin politica sa de dezvoltare economică, prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă, cu asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvată și excesivă a patrimoniului natural și cultural.
Dezvoltarea turismului pe baze ecologice în armonie cu mediul, în scopul refacerii, protecției și conservării potențialului turistic, este cuprinsă în strategia de dezvoltare a turismului. Reglementările elaborate de Uniunea Europeană cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între Ministerul Mediului și Ministerul Turismului.
România, prin Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Turism a elaborat și predat sub comanda Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUE) un „Studiu – pilot privind mediul natural și uman și valoarea sa pentru turism în zonele Curtea de Argeș și Neamț’’, studii care vor continua și cu alte zone.
Intrarea României în Europa mai presupune printre altele:
Elaborarea unui cod al comportamentului turiștilor;
Elaborarea unui ghid practic pentru agenți economici din turism, conținând recomandări care vor face mai ușoară evaluarea factorilor naturali.
De asemenea, se mai prevăd acțiuni pilot în vederea realizării și promovării de noi produse turistice în mediul rural, facilitând relațiile dintre tour-operatori locali, regionali și europeni.
Impactul agroturismului asupra mediului
Activitățile turistice, prin natura lor, determină anumite efecte asupra mediului. Toate aceste efecte pot varia în funcție de amploarea acțiunilor turistice, a factorilor care contribuie la mărirea sau diminuarea lor. Toate aceste efecte au condus la apariția noțiunii de impact al activității de turism asupra mediului.
Modul de producere a impactului în turism este determinat în mare măsură de cererea
Și oferta turistică. Presiunile exercitate asupra mediului vor determina impactul din turism în funcție de capacitatea de suportabilitate a zonei. Modalitățile de control ale impactului influențează într-o mare măsură cererea pentru activitățile turistice și implicit dezvoltarea acestora. Impactul produs de activitățile din turism vizează elementele antropice și cele naturale. Cele mai importante prejudicii sunt aduse însă cadrului natural.
CAPITOLUL 3. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE
ȘI ANTROPICE, A STADIULUI ACTUAL DE VALORIFICARE
A ACESTORA ÎN STAȚIUNEA BRAN
Leagăn al agroturismului românesc, Branul este o veche așezare rurală cu specific oieresc care s-a dezvoltat armonios în spiritul popular pe aceste meleaguri al cântecelor tradiționale. Natură se înfrățește pitoresc cu civilizația liniștită și ospitalieră a locurilor.
Localitatea s-a dezvoltat în jurul Castelului Bran construit în secolul al XIV – lea și a rămas până în zilele noastre o oază păstrătoare de tradiții și obiceiuri. Valoarea legendară și istorică a locului este inestimabilă, putând aminti aici și de Contele Dracula ale cărui urme misterioase fascinează și astăzi, iar mărturii ale trecutului pot fi descoperite și în muzeele și monumentele din zonă.
Resursele turistice de pe teritoriul administrativ al localității
Resurse turistice naturale
Stațiunea beneficiază de împrejurimi naturale deosebite. Principalele atracții turistice naturale ale
Comunei Bran sunt reprezentate de:
Cadrul natural al comunei este deosebit de atractiv, zona bucurându-se de priveliști montane inedite și de peisaje cu frumuseți nebănuite, de o rețea hidrografică bogată și de o vegetație și faună diversificată ce permit petrecerea plăcută a vacanței. Vara tabloul este de-o splendoare aparte, în care livezile, florile, poienile, grădinile conturează gura de rai ce a rezistat zgomotoaselor secole tehnologice care ne definesc și va refuza urbanizarea mult timp de acum înainte.
Climatul din Bran este reconfortant și tonic pentru activitățile umane și totodată favorabil turismului.
Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului care oferă pe lângă peisaje inedite și posibilitatea drumețiilor montane, a sporturilor extreme, precum și diverse alte activități recreative.
Rezervațiile și parcurile naturale și naționale întregesc imaginea Branului ca o destinație de vacanță ce se adresează iubitorilor de natură, ecologiștilor și tuturor celor care vor să se recreeze într-un cadru naturale nepoluat.
Domeniul schiabil, deși limitat la doar două pârtii de schi Zănoada și Măgură, a reușit să atragă în ultimii ani sute de iubitori ai sporturilor de iarnă.
Resurse turistice antropice
Pasul Bran este cunoscut cu mult î. Hr., în raporturile comerciale greco-dacice, când pe aici se făceau schimburile comerciale între coloniștii greci de la Pontul Euxin și dacii de la nord de Carpați. Documentele atestă existența unui drum roman care venea de la Dunăre, străbătea trecătoarea Branului trecând pe la Cumidava și se îndrepta spre centrul Daciei.
Cetatea avea atribuții militare și jurisdicționale fiind apărată de o garnizoană permanentă compusă din balistari englezi și briganzi sub conducerea unui castelan. Dacă în 1406 cetatea se găsea în stăpânire lui Mircea cel Bătrân, la sfârșitul sec. al XV – lea ea este subordonată autorității comitelui secuilor, răspunzător de apărarea sud – estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei.
În semn de prețuire și recunoștință pentru contribuția sa la făurirea României Mari, la 1 decembrie 1920, Brașovul donează vechiul castel al Branului Reginei Maria a României. Între 1920 – 1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curții Regale, Carol Liman, care îl transformă într-o frumoasă reședință de vară, înconjurată de parc, cu alei de promenadă, lac, fântâni, terase de popas, construind și Casa de ceai. Transformarea castelului în reședință de suflet a Reginei Maria va constitui începutul unei perioade de renaștere a zonei, Branul fiind declarat stațiune climatică
Și cunoscând o înflorire aparte. După 1948 a intrat în proprietatea statului român, iar din 1956 a devenit muzeu.
Bran dispune de o serie de monumente istorice și alte tipuri de atracții culturale (manifestări folclorice) care se constituie ca resurse turistice antropice ce îmbogățesc activitatea turistică a zonei.
Conform Anexei la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii și Cultelor privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, în Bran există următoarele monumente istorice:
A. Monumente istorice de arheologie de interes național și internațional, clasa A:
Ansamblul Castelului Bran, sat Bran, datează din sec XIV-XX este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală. Acesta cuprinde:
Castelul Bran (1377-1382)
Casa de Ceai (înc. Sec XX)
Fântâna (1377-1382)
Incintă fortificată, donjonul, turnul de poartă, turnul pulberăriei (1377-1382)
Parc (înc. Sec. XX)
Castelul a fost însă construit de locuitorii Brașovului între anii 1377 – 1382, fiind amplasat pe stâncile abrupte ale Măgurii Branului, pentru a permite supravegherea întregii regiuni și pentru a apăra trecătoarea în fața invaziilor turcești. Camerele și coridoarele din incinta Branului formează un labirint misterios, iar în curtea interioară se află o fântână care face legătura cu ascunzătorile subterane.
Ansamblul Parcului etnografic Bran, sat Bran, datează din sec XVIII-XIX
Biserica „Cuvioasă Paraschiva”, sat Șimon, datează din 1790
B. Monumente istorice de arhitectură de interes local și regional, clasa B:
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Bran, datează din 1820-1836
Casa Principesei Ileana, sat Bran, datează din 1931
Ansamblul Vămii Branului, sat Bran, datează din sec XVI-XX
Vama Branului (sec. XVIII)
Incintă medievală (sec XVI-XVII)
Capela Stella Maris (1947) – alături de care se găsește caseta cu inima reginei Maria într-o nișă zidită în stâncă
Biserica Sf. Nicolae, sat Șimon, datează din sec XIX
Bustul generalului Traian Moșoiu (1868 – 1932), sat Bran, monument de for
Public ce datează din 1927 și realizat de Oscar Hann (1935)
Pe teritoriul comunei Bran se găsesc și alte obiective turistice culturale dintre care merită amintite:
Muzeul Bran este deținătorul unor valoroase și diversificate colecții de obiecte muzeale, unele aparținând tezaurului patrimoniului cultural național. Muzeul Bran prezintă colecțiile structurate pe principalele domenii: istoria artei, etnografie, artă populară. O mare valoare o prezintă colecția de arme și armuri, colecție ce subliniază importanța militară avută de această cetate în evul mediu. De o importanță deosebită sunt și colecțiile de artă decorativă din care amintim colecția de mobilier, colecția de ceramică și colecția de argintărie. Colecțiile de artă plastică, respectiv colecția de sculptură și colecția de icoane încântă vizitatorii, exponatele provenind din fondul regal, achiziții sau donații.
Muzeul Satului Brănean (muzeu național cu profil etnografie – arhitectură populară), organizat în urmă cu peste patru decenii în parcul din vecinătatea castelului, reliefează evoluția arhitecturii populare tradiționale din satele zonei Bran, în raport cu ocupațiile de bază, creșterea vitelor și lucrul la pădure, împletite cu agricultură, industria casnică de prelucrare a lânii și meșteșugurile legate de prelucrarea lemnului. Conceput ca muzeu în aer liber, prezintă principalele tipuri de gospodării și locuințe, anexe gospodărești, construcții economice și instalații de prelucrarea lemnului și a țesăturilor de lână, acționate hidraulic.
Muzeul Vămii, muzeu național cu profil istorie – arhitectură ce datează din secolul XVIII, deține fragmente de ziduri de fortificații, documente, stampe privind activitatea vămii dintre Transilvania și Muntenia. Clădirea a fost refăcută în 1758, suferind modificări ulterioare.
Branul este și un important centru etnografic și folcloric recunoscut pentru arhitectură populară (structura tradițională – tip risipit); arhitectura tradițională (locuință dezvoltată pe orizontală cu un singur nivel); arta populară (port popular, prelucrarea artistică a lemnului, cojocărit, țesături), creație populară (rapsozi populari, obiceiuri tradiționale calendaristice și familiale)
Meleaguri de o frumusețe rară, al căror specific popular este recunoscut și admirat de mii de turiști, păstrează vii atât amintirile secolelor trecute, cât și tradițiile și obiceiurile locului. Astfel, dintre obiceiurile pe care brănenii le păstrează din strămoși fac parte:
Învoielile agricole privind pământul – datorită faptului că simțul proprietății este foarte dezvoltat și acest drept nu a fost știrbit în timpul regimului trecut, brănenii greu se învoiesc când e vorba de pământ.
Măsura laptelui la oi și vaci – măsurătoarea se desfășoară la mijlocul perioadei de pășunat, între Sfântul Petru Nou și Sfântul Petru Vechi. În această perioadă, toți proprietarii urcă la munte și participă la cele trei mulsori din ziua respectivă.
Urcatul la munte – urcatul la munte pe pășunile alpine începe la data de 1 iunie atât cu ovinele, cât și cu taurinele.
Tunsul oilor – se desfășoară în perioada 1 martie – 10 aprilie după ce fătările s-au terminat, pentru a rămâne în adăposturile proprietarilor 3-4 săptămâni, până la ieșirea la pășunat.
Alesul oilor sau „răvășitul” – este cea mai mare sărbătoare care se desfășoară în
Zona Branului. Cu această ocazie s-a împământenit obiceiul ca în prima duminică din luna octombrie, la Bran, pe platoul „Inima Reginei”, să se desfășoare o sărbătoare tradițională denumită generic „Răvășitul Oilor”. După anul 1990, Consiliul Local Bran în colaborare cu Centrul Agricol, a organizat direct această sărbătoare. Producătorii de brânzeturi, proprietarii de animale n-au mai făcut tranzacții haotic, ci a fost organizată, o mare expoziție de produse din lapte și cu cele mai frumoase animale (ovine, taurine, câini ciobănești, cai, măgari).
Pentru stimularea producătorilor:
s-au asigurat fonduri pentru premierea celor mai frumoase și performante animale. An de an această sărbătoare are un tot mai mare ecou, vizitatori din toate zonele de șes vin să-și procure renumita brânză de burduf.
Ocupația tradițională în zona Branului a fost și rămâne oieritul. Prelucrarea laptelui de oaie și obținerea vestitelor specialități de brânzeturi și a cașcavalului de Bran, ca și prelucrarea lânii, s-au dezvoltat în continuu de la instalațiile simple, de început, la cele moderne, de astăzi.
Alături de pitorescul zonei o atracție deosebită o reprezintă și instalațiile tradiționale de muncă, dar și de artă populară. Printre meșteșugurile tradiționale care s-au păstrat până în prezent în Bran se numără: încondeierea ouălor de Paște, sculptură în lemn, realizarea de măști și păpuși, icoane pe sticlă, tăbăcărit și cojocărit, țesut covoare, tricotat (sunt renumite puloverele de Bran) etc.
În Bran se organizează mai multe festivaluri și manifestări dintre care amintim:
Serbările zăpezii – Pârtia Zănoagă (februarie)
Festivalul de folclor pentru tineret – Flori de mai (mai)
Măsuratul laptelui – Stâna Zănoagă (iunie)
Zilele Branului: Târgul Pantelimonului, Întâlnire cu fii și prietenii Branului,
Hramul Sfintei Maria (august)
Festivalul brânzei și pastramei – Răvășitul oilor (octombrie)
Focul lui Sâmedru (octombrie)
Hallowen la Bran (octombrie)
Târgul arhanghelilor Mihail și Gavril (noiembrie)
Obiceiuri de iarnă la Bran (16-18 decembrie)
Toate acestea constituie extraordinare elemente de atracție turistică, premisa organizării unor forme specifice de turism cu mare priză, mai ales la cei care iubesc și caută autenticul.
Potențialul turistic existent în zonele limitrofe Branului
Resurse turistice naturale
Împrejurimile Branului sunt păstrătoarea numeroase obiective turistice naturale care încântă turistul și îl face să revină de fiecare dată pe aceste meleaguri:
Zona depresionară Rucăr – Bran (Platforma Branului) – cea mai mare parte a
Teritoriului comunei Moieciu se încadrează în sectorul nordic al culoarului Bran – Rucăr. Culoarul are configurația unui amfiteatru ce coboară în trepte de la sud spre nord, de la cca. 1350 m până la cca. 900 m. Acest ansamblu morfologic prezintă trăsăturile unei suprafețe de nivelare, adânc fragmentată de rețeaua hidrografică (râul Turcu cu afluenții săi) și din care nu au mai rămas în formă tipică decât câteva petice, la altitudinea de cca. 1100 m.
Peștera Valea Cetății din Fundata se recomandă vizitarea primei părți,
Respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.
Locul fosilier de la Vama Strunga – rezervația paleontologică, situată la cota
1950 m, unde există un punct fosilifer și au fost descoperite aproximativ 150 specii de amoniți și numeroși corali.
Cheile Grădiștei situată pe șoseaua ce leagă Moieciul de Jos de Moieciul de Sus.
Rezervația geologică (cascada) – "La
Chișătoare", cu depuneri de travertin ale apelor bogate în bioxid de carbon, situată pe DJ 112F.
Peștera cu Lilieci (Peștera Liliecilor sau
Peștera Bădichii) – rezervație speologică situată în satul Peștera, la o altitudine de 950 m, într-un martor de eroziune calcaros, lângă pârâul Valea cu Calea, afluent al văii Sbârcioara. Peștera are o lungime de totală de 162 m și este formată dintr-o singură galerie principală fosilă orientată E – V. speologic special.
Peștera Gaura Sbârcioarei, situată pe Valea Sbărcioarei.
Prăpăstiile Zărneștilor – defileu natural, larg de circa 4 km cu pereți de circa
200 m înălțime. Aceste chei reprezintă un domeniu apreciat de iubitorii de alpinism.
Cheile din bazinul superior al Văii Dâmbovicioara – chei săpate de Valea
Dâmbovicioara în calcare jurasice din NV Munților Piatra Craiului. Există următoarele chei: Cheia Seacă Pietrelor; Cheia Strâmtă sau Cheița Brusturețului; Cheia Lungă, care împreună cu Cheia Strâmtă formează așa numitele Chei ale Brusturețului de o frumusețe aparte; Cheia Peșterii; Cheia Muierii – cascadele sunt elementul ce se impun aici, motiv pentru care ea devine greu accesibilă dacă nu chiar inaccesibilă; Cheia Izvorului este săpată în versantul nordic al masivului Vătarnița, după ce în amonte pârâul curge printr-o adevărată împărăție a dolinelor.
Cheile din bazinul superior al Văii Cheia – chei săpate de Valea Dâmbovicioara în calcare jurasice, în zona dinspre Leaota a culoarului Rucăr-Bran. Există următoarele chei: Cheia Rudăriței – are aspectul unor mici canioane, cu lățimi relativ uniforme; Cheia Urdăriții; Cheia Prepeleacului; Cheia Crovului.
Peștera Dâmbovicioara – este situată în partea de SE a Munților Piatra Craiului, pe malul stâng al râului Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m și la un km nord de satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucăr – Bran. Peștera se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos. Râurile au săpat în calcarele de aici văi înguste și adânci, dând naștere, pe un teritoriu relativ restrâns, celui mai mare complex de chei aflate la noi în țară. Interiorul oferă condiții optime de vizitare, simțindu-se aici un ușor curent de aer care demonstrează existența unei comunicări cu exteriorul. Peștera Dâmbovicioara prezintă un deosebit interes turistic, prin câteva formațiuni mai interesante: "Pielea șarpelui", "Orga Pustnicului", "Scrisul chinezesc", "Elefantul".
Cheile mici ale Dâmbovicioarei – chei în lungime de circa 4 km, săpate în
Calcare jurasice din SE Munților Piatra Craiului de către Valea Dâmbovicioara. În pereții abrupți, aproape verticali ai cheilor se află mai multe peșteri (Urșilor, Ursita dacilor, Uluce) precum și izvoare denumite de localnici gâlgoaie.
Pădurea de stejar din Cristian – rezervație naturală (forestieră). Pădurea
Este prezentă la o altitudine relativ înaltă (600-700 m) la care se dezvoltă stejarul. Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani).
Resurse turistice antropice
Turiștii sosiți pentru sejur în localitate pot face excursii de o zi, în diverse localități cu resurse turistice sau circuite tematice, în care să fie incluse obiectivele:
I. Orașul Brașov – cunoscut ca un centru turistic internațional, important pentru stațiunile existente aici, dar și pentru numeroasele monumente istorice, religioase și de artă de pe teritoriul său, respectiv Biserica Bartholomeu, ctitorită în stil romanic și gotic, Biserica Neagră, cea mai mare construcție gotică din țară, datând încă din secolele XIV – XV.
Cele mai importante atracții sunt în centrul orașului: Piața Sfatului (o piață mare, inima vechiului oraș germanic, înconjurată pe alocuri de zidurile originale ale cetății; clădirile sale reamintesc de moștenirea germană a regiunii), Biserica Neagră, Bastionul Țesătorilor, Strada Sforii (cunoscută ca fiind cea mai strâmtă stradă din oraș; deși unii susțin că este o stradă veche și că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuși, adevărul este că Strada Sforii a fost creată în secolul XIX ca un gang de acces pentru pompieri), Casa Negustorilor, Casa Honetrus, Clădirea primei bănci săsești.
II. Centrul etnografic și folcloric Moieciu. Farmecul folcloric este nelipsit, comună Moieciu făcând parte din vatră arhaică a culoarului Rucăr – Bran, cunoscut ca leagăn de tradiții ce este redat de: creația populară, obiceiurile tradiționale, arta populară (port popular tradițional, țesături și cusături, prelucrare artistică a lemnului, meșteri ce realizează șiță, draniță, șindrilă), arhitectura populară și tradițională, instalații arhaice (războaie de țesut, darac de lână, dârște și piotă de apă).
III. Orașul Râșnov cu Cetatea țărănească Râșnov și Biserica Evanghelistă Fortificată din Râșnov. Cetatea țărănească Râșnov – cetate din piatră construită în mai multe etape, din sec. al XIV-lea, până în sec. al XVII-lea, menționată documentar din 1335, este alcătuită din mai multe incinte și un zid de centură de 5 m înălțime, dominat de 2 turnuri de apărare. În interiorul cetății se păstrează clădirea școală, ruinele cu căsuțe dispuse neregulat, ruinele unei capele ridicată în 1650. În cetate este amenajat un muzeu cu profil de istorie. Aici sunt prezentate exponate ce privesc istoria locală: fotocopii de documente, obiecte originale (arme, unelte).
Biserica Evanghelistă Fortificată din Râșnov, monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserică a fost construită în sec. al XIV-lea, în stil gotic. Fortificarea s-a realizat în sec. al XV-lea. Pereții interiori ai corului sunt acoperiți cu fresce în stilul Renașterii, datând din 1500.
Comună Cristian. Biserică Evanghelică Fortificată (monument istoric și de arhitectură religioasă) a fost construită în sec. al XII-lea ca bazilică romanică și fortificată în sec al XV-lea cu două rânduri de ziduri întărite cu turnuri. Valoros este portalul de pe partea de vest, de factură romanică, precum și cheile de boltă realizate în stil gotic.
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (monument istoric și de arhitectură religioasă) a fost construită în 1795, în stil neoclasic. Bolțile naosului și altarului sunt acoperite pe toată suprafața cu picturi murale, executate de Stoica Popovici, în 1821. Valoroase sunt icoanele împărătești, pictate pe lemn în 1770 și potirul executat în 1793, de Beckner, argintarul lui Constantin Brâncoveanu.
Centru etnografic și folcloric Poiana Mărului: arhitectură populară, artă populară, creație populară (rapsozi populari, cor țărănesc, echipă de dansuri și obiceiuri populare; obiceiuri tradiționale, manifestări tradiționale).
Muzeul sătesc din Șirnea cu profil de etnografie, unde se găsesc piese de port popular, ceramică interioare de locuințe, piese de cult, țesături.
. Stadiul actual de valorificare a resurselor turistice din zona analizată.
Forme de turism, structuri de primire și circulația turistică.
Branul este deopotrivă un loc de istorie și legendă. Este poarta de legătură între Transilvania și Valahia, străjuită de-o parte de Masivul Piatra Craiului, iar de cealaltă de Masivul Bucegi. Valoare să turistică este deosebită datorită obiectivelor și atracțiilor naturale și antropice și sporește datorită prezenței a bazei tehnico materiale de care dispune, formată din numeroase unități de cazare, spații de servire a mesei, și de agrement.
Formele de turism practicabile
Comună Bran se află într-o zonă cu un potențial turistic deosebit, dar încă insuficient valorificat. Zona se pretează la dezvoltarea mai multor forme de turism, dintre care se remarcă:
Turism rural.
Turismul rural brașovean s-a dezvoltat plecând de la Bran, care ar putea fi numit „Leagănul turismului rural din România”. Începând cu anii '90, locuitorii comunei Bran s-au apucat de turism rural. Cu obiceiuri și tradiții păstrate din străbuni, cu peisaje rurale excepționale, Bran a devenit lider de necontestat în turismul rural pe scena turismului românesc.
Zona beneficiază de un cadru natural deosebit (munți, depresiuni, peșteri, chei etc.), păstrătoare a tradițiilor și obiceiurilor de veacuri ale românilor de pe aceste meleaguri și având o diversitate de resurse turistice antropice (castelul Bran, muzee de artă populară etc.), preparate tradiționale naturale – lapte, smântâna, brânzeturi și ouă de casă, produse de carne preparate după rețete locale (cârnați, slănina și alte afumături), ospitalitatea localnicilor, posibilități de agrement: drumeții montane, pârtii de schi, terenuri de sport etc.; posibilități de cazare diverse: pensiuni clasificate de la 2 la 5 margarete, vile, hotel au fost propice dezvoltării turismului. Vizitatorii români și străini au fost receptivi la noutatea pe care le-o oferea acest areal, comparativ cu stațiunile deja clasice din România.
Turism montan este favorizat de amplasarea stațiunii într-o zonă atractivă pentru iubitorii muntelui.
– Drumeție montană, favorizată de existența a 7 trasee montane omologate cu
Plecare din localitatea Bran, din care 5 spre Masivul Bucegi și 2 către Masivul Piatra Craiului.
– Sporturile de iarnă, sunt practicate pe cele două pârtii Măgura, pe dealul cu
Aceeași denumire, din satul Predeluț, la circa 1,5 km de localitatea Bran și pârtia Zănoagă, dincolo de satul Poarta la circa 5 km de Bran la poalele Munților Bucegi. Pârtiile sun t dotate cu transport pe cablu (teleschi). Grosimea stratului de zăpadă (circa 30 cm) și durata menținerii lui (circa 130 zile) recomandă zonă ca fiind favorabilă practicării și promovării acestei forme de turism.
Turism de circulație, favorizat de situarea Branului în vecinătatea altor zone semnificative din punct de vedere turistic, se practică sub formă de:
turism de tranzit, legat de prezența drumului european E 574
(Bacău – Brașov – Bran – Pitești – Craiova), parte integrantă a traseelor naționale și europene;
turism itinerant cu valențe culturale este favorizat de prezența a
Numeroase monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe raza localității, cât și în împrejurimi ce stimulează interesul turiștilor pentru cunoaștere, îmbogățire spirituală, relaxare.
Turism de odihnă și recreare favorizat de climatul tonic stimulativ, factorii naturali, cadrul peisagistic, mediu nepoluant. Se adresează celor veniți pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer și repunere în formă, dar se poate combina și cu alte forme de turism (drumeție, sporturi de iarnă, turism itinerant).
Alte forme de turism sunt:
– Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile stațiunii Bran, respectiv:
alpinismul se poate practica pe pereții abrupți din zona Munților Bucegi (Muntele Gaură, Vârful Scara etc.).
cicloturism. Împrejurimile Branului sunt propice plimbărilor cu bicicleta de munte, existând cărări bune pentru iubitorii acestui sport. Drumurile alpine și forestiere de pe versantul vestic al Bucegilor sunt ideale pentru practicarea montain-biking – ului, numeroase trasee turistice sau porțiuni ale acestora se pretează pentru pasionații acestui sport.
bungee jumping. Amatorii de sporturi extreme pot sări în gol în Cheile Râșnoavei. Această instalație este a doua ca și înălțime din Europa (150 m cădere liberă).
– Turismul de vânătoare și pescuit sportiv are ca premisă fondurile de vânătoare
Existente în zonă, precum și râurile care străbat localitatea Bran.
– Turismul de week-end, oferă condiții deosebite datorită unor mari concentrații urbane
Aflate la distanțe nu foarte mari.
– Turismul științific este favorizat de prezența ariilor protejate de pe teritoriul stațiunii
Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura), dar și cele aflate în imediata apropiere.
– Turismul de evenimente și reuniuni – în Bran se organizează o serie de manifestări
Tradiționale ce reunesc numeroși vizitatori doritori să ia parte la astfel de evenimente, dar și o serie de reuniuni de afaceri, politice, teambuilding etc.
Structuri de primire turistice
Desfășurarea activităților turistice în cadrul stațiunilor este legată atât de prezența resurselor turistice naturale și antropice, cât și de existența unei baze tehnico-materiale bine puse la punct care să ofere satisfacție și confort turiștilor. La nivelul stațiunii Bran aceasta este compusă din: structuri de cazare, unități de alimentație, echipamente diverse de agrement, care îmbogățesc oferta turistică și face ca turistului să îi fie satisfăcute așteptările.
Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare
Componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice este rețeaua structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, întrucât răspunde uneia dintre necesitățile fundamentale ale turistului, și anume odihnă. Fără existența unor astfel de echipamente nu se poate realiza un consum turistic. Capacitățile de cazare condiționează în cea mai mare măsură volumul activității turistice (eficiența activității turistice fiind susținută de un număr sporit de turiști și mai puțin de numărul de vizitatori, adică cei care se cazează în alte localități).
Evoluția structurilor de primire turistice în stațiunea Bran
Cazarea turiștilor se face în gospodăriile arondate asociației ANTREC, în vile și hoteluri, moteluri, cabane, sate turistice, campinguri. La ANTREC se fac înregistrările solicitărilor și apoi repartizarea la gospodăriile ce asigură cazare și masă în perioada sejurului solicitat. În afara asociației, în teritoriu funcționează mai multe pensiuni particulare, dar sunt numeroase și gospodăriile ce funcționează în afara asociației ANTREC, asigurând aceleași condiții de cazare și masă.
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov, în perioada 2004-2006 numărul unităților de cazare din Bran a scăzut cu 27,2 %, respectiv de la 103 la 75 unități. Această evoluție are la bază în primul rând scăderea numărului de pensiuni turistice. O evoluția descendentă a fost înregistrată și în rândul hotelurilor, numărul acestora scăzând de la 99 unități în 2004 la 72 unități în 2006.
Situația actuală a structurilor de cazare în stațiunea Bran
Stațiunea dispune de peste 1.122 de locuri de cazare în hoteluri, vile turistice, pensiuni rurale, cabane turistice, sate de vacanță, camere în închiriat, camping. La nivelul anului 2007 în Bran erau deschise circuitului turistic 74 unități, dintre care 1 sat de vacanță și un camping. Acestea totalizau 519 camere și 1.122 locuri de cazare. Din punct de vedere al gradului de confort, la nivelul Comunei Bran există pensiuni turistice clasificate la 4, 3, 2 și respectiv 1 margarete, vile clasificate la 2 și 3 stele și hoteluri clasificat la 1 și 2 stele.
Prezentarea unor structuri turistice de cazare reprezentative
Hotel Sofia (2 stele) oferă 34 locuri dispuse în 4 camere duble matrimoniale și 9 camere double twin. Hotelul Sofia dispune și de 2 apartamente modern și elegant mobilate, cu o capacitate de 4 locuri de cazare dispuse într-un dormitor cu pat matrimonial și un dormitor cu două paturi twin, oferind confortul și facilitățile unui hotel de 2 stele.
Camerele au balcoane, sunt decorate și sunt mobilate modern cu mobilier din lemn masiv, grup sanitar propriu cu duș, Tv+Catv, telefon internațional și acces internet, păstrând specificul zonei montane, astfel încât să ofere confortul necesar și un ambient plăcut.
Restaurantul, cu o capacitate de 40 de locuri, oferă o gamă largă de produse din bucătăria tradițională și internațională.
Club agroturistic vila Bran (4 margarete) este format din unsprezece vile ce totalizează 103 camere cu grup sanitar propriu și dotări moderne distribuite astfel: Vila Bran 1 are 9 camere; Vila Bran 2 are 5 camere; Vila Bran 3 are 7 camere; Vila Bran 4 are 6 camere; Vila Bran 5 are 6 camere; Vila Bran 6 are 6 camere; Casa țărăneasca are 5 camere; Vila Bran 7 are 10 camere; Vila Bran 8 are 19 camere; Vila Bran 9 are 6 camere; Vila Bran 11 are 24 camere.
Structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement
Serviciile oferite la nivelul pensiunilor sunt variate, de la pensiuni care nu oferă decât cazare, la pensiuni care oferă meniuri tradiționale și posibilități variate de petrecere a timpului liber. Cele mai multe pensiuni au locuri de joacă pentru copii și locuri special amenajate pentru prepararea grătarului. Există și pensiuni care oferă turiștilor posibilitatea de a vizita stâne sau le sunt organizate seri folclorice tradiționale. Unele vile turistice dispun de
Baze de agrement (cu parcuri naturale, terenuri de tenis de câmp, de fotbal, de badminton, volei, mini teren de baschet, teren de paintball, mese de biliard, mese de ping pong, săli de fitness, saună, panouri de alpinism), săli de conferință dotate cu echipamente specifice. Alte pensiuni au păstrăvării sau proprietarii le pot pune la dispoziția turiștilor săniuțe și schiuri. Comună Bran reprezintă puncte de pornire pentru trasee montane marcate în Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului.
Comună Bran dispune de următoarele structuri de agrement:
parcul castelului Bran (cuprins în zona de protecție a monumentului);
parcul din zona centrală cu bustul generalului Traian Moșoiu și în care este amenajată
O scenă pentru spectacole în aer liber;
biblioteci în cadrul căminelor culturale din satele componente ale Branului;
teren de fotbal;
pârtii de schi (Zănoagă și Măgura).
Pârtia Zănoagă s-a deschis începând cu luna ianuarie a anului 2005, la o distanță de
Aproximativ 4 km de Castelul Bran. Aceasta are dificultate medie și o lungime de aproximativ 800 m, fiind dotată cu teleschi. Diferența de altitudine este de 170m.
plimbări cu căruța prin sat sau pe drumul forestier ce duce către munte, la solicitarea
Clienților.
alte oportunități de agrement pe dealurile și munții din zonă: cățărare, ciclism și
Călărie.
De asemenea, turiștii pot asista sau participă la activitățile tradiționale din comună Bran, precum: tunsul oilor, prepararea brânzeturilor, îngrijitul animalelor, plecatul animalelor la munte, cositul și lucratul fânului, prelucrarea lânii, recoltatul mierii, adunatul fructelor sălbatice, tăierea porcului, prepararea cozonacilor pentru sărbători
În cadrul unor pensiuni turistice se mai găsesc și alte structuri de agrement, cum ar fi:
Club Agroturistic Vila Bran: parc natural cu pomi fructiferi, hamace și băncuțe,
Căprioare, cerb, iepurași, echitație (cai și ponei), terenuri de sport multifuncționale (tenis de câmp, bitum, miniteren de baschet;), teren de paintball, teren depetanque, loc de joacă pentru copii (interior și exterior), sală de jocuri;
masa de biliard, masă de ping – pong, sală de fitness, saună, panou de alpinism,
Tiroliană – dispozitiv ce permite alunecarea pe o coardă, dintr-o parte într-alta a unei văi, concursuri de tir cu arcul, mini teren de golf, plimbări cu bicicletă, saună, masaj, foc de tabără cu muzica folk și vin fiert, dansuri populare românești/grecești, scenete de teatru, petreceri cu DJ, karaoke;
loc de joacă special amenajat pentru copii cu balansoar, tobogan și leagăne la vila
Alisa;
sală de jocuri și loc de joacă pentru copii la vila Select Holiday Villas;
teren de joacă pentru copii, teren de volei și baschet la pensiunea Felix;
păstrăvărie și loc de joacă pentru copii la pensiunea Bucegi;
piscină, păstrăvărie etc. la vila Maria.
Circulația turistică în zonă
Comună Bran se află într-o zonă cu un potențial turistic deosebit, ce a fost remarcat și de către turiștii sosiți pe aceste meleaguri ce au beneficiat de serviciile de cazare, alimentație și agrement, oferite cu ospitalitate de populația locală. Oferta turistică complexă a satelor brănene, pe de o parte, și poziția în teritoriu a comunei Bran, pe de altă parte, dar și evoluția factorilor socio-economici de influență a activității turistice, au determinat o circulație turistică în concordanță cu aceste elemente.
Circulația turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turiști, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate prin asigurările de stat. Evoluția fiecăruia dintre acești indicatori va fi analizată pentru perioada 2001–2006. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiștilor străini pe țări de proveniență.
În intervalul 2001–2006, numărul total al turiștilor a cunoscut o evoluție ascendentă cauzată în special de renumele de care se bucură castelul Bran, promovarea stațiunii, activitatea de stimulare a turismului realizată de ANTREC etc. Creșterea a fost mai accentuată în anul 2004, când au fost cazați 25.990 turiști, după care s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști, în anul 2005 numărul acestora fiind de 22.181 persoane. În întreg intervalul analizat numărul de turiști a crescut de 3,26 ori, cu o medie anuală de 36,9 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2001 stațiunea caza 6.895 turiști în anul 2006 numărul acestora era de 22.487 turiști.
Evoluția numărului de turiști români în această perioadă se înscrie în tendințele înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turiști români a crescut în perioada analizată de 3,56 ori, iar cel al străinilor cu 71,5 %, ajungând la 1.899 persoane în anul 2006.
În ceea ce privește structura sosirilor de turiști, se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 90 %, în timp ce turiștii străini dețin o pondere de doar 10 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se poate observa faptul că ponderea turiștilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere de la 16,1 % în 2001 la 8,4 % în 2006. Practic, creșterea numărului de turiști români a fost mai mare decât cea a turiștilor străini. Ca majoritatea stațiunilor românești, Branul se bazează pe turismul intern, însă ponderea acestora este ceva mai ridicată comparativ cu alte stațiuni (de ex. Stațiuni balneare, de litoral).
Turiștii români sosiți în comunele Bran sunt în majoritatea lor bucureșteni, întrucât Branul reprezintă o alternativă mai ieftină la Valea Prahovei. Desigur turiștii vin în Bran și din alte regiuni ale țării, precum Constanța, Timișoara, Ploiești, Pitești, Galați, Brăila, Câmpulung, Iași, Buzău, Bacău, Călărași, Cluj Napoca.
Analiza circulației turistice poate fi completată cu studierea provenienței turiștilor străini, după țara de origine. Zona este vizitată și de numeroși turiști străini, pentru care Castelul Bran și mitul lui Dracula sunt de mult cunoscute, iar curiozitatea de a cunoaște castelul celui mai cunoscut vampir din lume este de nestăvilit. Astfel, francezi, belgieni, olandezi, englezi, nemți, spanioli, americani, canadieni, japonezi, chinezi sosesc pe meleagurile brănene pentru a vedea castelul și a cunoaște frumusețea locurilor. Proprietarii de pensiuni recunosc faptul că cei mai mulți turiști străini vin din Italia, Franța, Germania, mulți dintre aceștia fiind românii care lucrează în străinătate și care au obținut cetățenie italiană sau spaniolă.
La nivelul anului 2005, cei mai mulți turiști străini au provenit din Israel cu 18,6% din totalul sosirilor, urmată de Germania, cu 10,5 % din numărul de sosiri. Cu ponderi mai mici, sub 10 %, se situează: Italia (9,6 %), Olanda (8,2 %), Polonia (6,4 %), SUA (6,4 %), Franța (6,3 %), Spania (4,8 %), Republica Cehă (4,2 %). În categoria alte țări, cu un procent de 25,1 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Canada, Suedia, Turcia. Ucraina, China, Australia, Mexic, China, Japonia, India etc., din fiecare țară menționată sosind sub 50 de turiști.
Clientela fidelă a pensiunilor variază. Astfel există pensiuni al căror clienți fideli reprezintă 70 % din numărul turiștilor cazați, dar în medie procentul acestora se situează în jur la 40 – 50 %.
Distribuția circulației turistice pe tipuri de structuri de primire turistică evidențiază că în perioada analizată în medie 57,8 % dintre turiști au preferat pensiunile rurale.
Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Bran este reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul stațiunii Bran, durata medie a sejurului în perioada 2001–2006 a fost de 2,1 zile/turist, în cazul turiștilor români, de 2,1 zile/turist și de doar 1,7 zile/turist pentru străini. De remarcat că 2003 a fost anul care a înregistrat cea mai mare durată a sejurului de 2,5 zile/turist, (2,5 zile/turist-român și respectiv 1,9 zile/turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este mai pronunțată pentru turiștii străini, ceea ce indică faptul că străinii sunt în trecere prin stațiuni, interesați mai mult de vizitarea castelului Bran și mai puțin de un sejur în cadrul comunei. Nepromovarea corespunzătoare a întregii oferte turistice existente la nivelul stațiunii (turism montan, turism rural, turism activ etc.) face că șederea acestora să fie redusă afectând puternic încasările din turism.
Importanța stațiunii Bran la nivel județean
Branul este una dintre cele mai importante destinații turistice rurale din județul Brașov ce a atras aproximativ 4,06 % din totalul turiștilor sosiți în județ în perioada 2001-2006, cu o medie de respectiv 4,66% pentru turiștii români și 1,83 % pentru turiștii străini. În perioada analizată ponderea sosirilor de turiști în stațiunea Bran a crescut de la 2,10 % la 4,62 %.
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ
4.1 Obiceiuri și Tradiții în Bran:
Festivalul Brânzei și Pastramei "Răvășitul Oilor" – BRAN
Coborârea bârsanelor de la munte este un vechi obicei ce se încheie într-un adevărat festin. După ce toată vara au fost îngrijite de ciobani la munte, mioarele sunt coborâte în sat și înapoiate “în stare bună” (sănătoase și dolofane) stăpânilor de drept, care își primesc tot acum și porția de brânză cuvenită.
Acest ritual, altădată desfășurat numai în lumea satului, poate fi acum văzut și de turiști. “Răvășitul oilor” este de fapt o sărbătoare simbolică ce marchează sfârșitul anului pastoral.
Evenimentul tradițional foarte cunoscut și apreciat în zona Brasovului, “Răvășitul Oilor” este organizat timp de 40 de ani, din 1968, completându-se armonios cu “Festivalul Brânzei și al Pastramei”. Ambele evenimente au loc în aceeași perioadă, de obicei la sfârșitul lunii septembrie în Bran, pe “Platoul Inima Reginei”. Din acest motiv cele două evenimente sunt percepute și promovate ca fiind un singur eveniment Festivalul Brânzei și Pastramei "Răvășitul Oilor" – BRAN.
La festival, se cânta, se joacă și mai ales se mânca pe săturate tot soiul de preparate specifice, și mai ales pastramă de oaie și bulz, udate cu must obținut în gospodăriile celor din zona Bran.
Așa că, pregătiți-vă să savurați bunătăți pe care numai oierii brăneni le pot face: brânză la cetină, burduf, bulz, pastrame…
Pe lângă atracții gastronomice, la festival vor veni meșteri populari din toată țara care vor aduce cu ei numeroase obiecte făcute manual, cum ar fi vase de ceramică, obiecte de port popular, carpete, sculpturi și multe altele.
„Este un moment festiv pentru noi, un prilej de bucurie, de sărbătoare. Am încercat să dăm o altă dimensiune evenimentului, să-l aducem la nivel de festival și astfel să punem în valoare produsele specifice zonei, brânza și pastramă, odată cu obiceiul răvășitului oilor. Branul este nu doar un punct de deosebită atracție turistică ci și unul dintre cei mai mari producători de lapte și brânză din țară” – primarul Branului, Gheorghe Hermeneanu
Program Festivalul Brânzei și Pastramei "Răvășitul Oilor" – BRAN Ediția 5 răvășitul oilor BRAN 2010
Sâmbătă: 27 Septembrie 2010
Ora 10.00 Deschiderea Expoziției Gastronomice cu Vânzare
Produse de Brânză și Pastramă
Serbare Câmpenească
Duminică: 28 Septembrie 2010
Oră: 10.00 – Expoziție Animale.
Prezentare de rase ovine, vânzare și schimb de berbeci
Oră: 11.00 – Evaluarea pe specii a celor mai frumoase exemplare.
Oră: 12.00 – Expoziție Canină
Oră: 12.30 – Cuvântul Oficialităților
Ora 13.00 – Premierea celor mai frumoase exemplare
Oră: 14.00 – Degustarea și Premierea celor mai bune
Produse de Brânză și Pastramă
Organizatori
Primăria și Consiliul Local Bran, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov și ANTREC
Învoieli Agricole privind Pământul
Simțul proprietății foarte dezvoltat în Zona Branului face că pământul să fie lucrat de către proprietari, rare fiind cazurile în care pământul să fie dat sub îngrijire altor persoane. Totuși, familiile bătrâne, ce nu-și mai pot lucra pământul datorită vârstei înaintate îl dau în arenda, cu un procent de 50%.
Măsura Laptelui la Oi și la Vaci
Fiecare proprietar, primește de la stăpânul stânii unde își trimite animalele pentru varat, pentru fiecare oaie 4-5Kg de brânză de burduf, 1Kg de urda sau 7-8Kg de telemea. De asemeni, proprietarii sunt obligați să plătească stăpânului de stana costurile aferente tratamentelor zooveterinare ale animalelor.
Pentru fiecare vaca, pentru toată perioada de vârât (1 Iunie – 1 Octombrie) proprietarul primește 6Kg brânză de burduf și 1Kg de urda pentru fiecare litru de lapte mults la măsurarea laptelui.
Măsurarea laptelui se desfășoară intre Sfântul Petru Nou și Sfântul Petru Vechi, în mijlocul perioadei de pășunat. În ziua aleasă de comun acord de către stăpânul stânii și proprietarii de animale, se măsoară laptele muls de la fiecare animal la cele 3 mulsori ale zilei respective.
Urcatul la Munte
Această activitate are ca scop pășunatul animalelor. Astfel, în jurul zilei de 1 Mai ovinele încep pășunatul pe pășunile de la șes, în timp ce taurinele încep pășunatul pe fânețele proprietarilor spre finalul lunii Mai.
La începutul lunii Iunie, atât ovinele cât și taurinele sunt urcate către munte, pentru a-și continua pășunatul pe pășunile alpine.
Tunsul Oilor
Tunsul oilor se desfășoară pe perioada lunii Martie, cu cel puțin 3-4 săptămâni înainte de ieșirea la pășunat a animalelor.
Alesul Oilor
Alesul Oilor sau Răvășitul Oilor, este una dintre cele mai importante sărbători desfășurate în Zona Bran. Această sărbătoare are loc după ce stăpânii de stana coboară de la munte, înapoind proprietarilor animalele definitivând înțelegerea cu aceștia. Mai precis, proprietarii își recuperează animalele, primesc și produsele lactate cuvenite, achitând către stăpânul de stana costurile aferente tratamentelor zooveterinare.
În Zona Bran, de-a lungul timpului, s-a împământenit obiceiul ca în prima Duminică din luna Octombrie, pe platforma de la Vama să se desfășoare activități festive sub denumirea generică "Răvășitul Oilor", această activitate fiind organizată după anul 1990 de către Consiliul Local Bran și Centrul Agricol.
Cu această ocazie se organizează o mare expoziție de produse din lapte, cât și o expoziție cu cele mai frumoase exemplare animale. (ovine, taurine, câini ciobănești, cai, măgari).
Construirea Stânii
Stânele sunt construite în general din bârne de brad, cu acoperiș în două ape. Stana reprezintă componenta de bază a complexului pastoral de munte, fiind elementul cheie în timpul varatului animalelor.
Stâna are funcții multiple, asigurând în același timp adăpostul ciobanilor cât și dependințele necesare procesului de producție.
Dependințele cele mai importante dintr-o stână sunt:
– Fierbătoarea (folosește la prelucrarea laptelui)
– Stâna foilor (destinată dospirii cașului și a prelucrării brânzei)
– Stâna brânzei (sau bordeiul de brânză, este amplasată în partea nordică, unde se păstrează brânza)
Contribuția ANTREC în promovarea potențialului turistic rural
1. Istoricul apariției ANTREC
În țara noastră se practica de multă vreme, în mod sporadic și neoficial, cazarea la localnici a vizitatorilor ocazional ai unei așezări rurale. Începând din 1967-1968, în mod organizat s-au realizat primele acțiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turiști aflați pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Din 1972 Centrul de Cercetări pt. Promovarea Turismului Internațional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localități rurale reprezentative pentru satul romanesc cu scopul dea fi lansate și promovate în turism. În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern și internațional cca.118 localități rurale, din Brașov au fost desemnate: Rucăr, Fundata, Sirnea.
În 1974 s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru turiștii străini.
După 1989 primele gospodarii înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu-Bran-Rucar. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureș, Munților Apuseni, Clujului și Marginilor Sibiului.
Organizațiile de turism și atribuțiile lor
După 1990 măsurile privind constituirea și întărirea cadrului organizatoric necesar stimulării turismului rural s-au concretizat în constituirea cu sprijinul Ministerului Turistic a ANTREC, avizarea de către Ministerul Turismului a constituirii unor organizații neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism; înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane și constituirea Federației Romane pentru Dezvoltare Montană.
Dintre realizările unor astfel de forme de forme asociative ce contribuie la dezvoltarea și implementarea turismului rural în România, amintim:
Federației Romane pentru Dezvoltare Montană a inițiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. A creat o politică și un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. A inițiat proiecte și programe de promovare internă a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE și prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborării pentru integrarea tinerilor în mediul rural.
Asociația Operațiunea Satelor Romanești – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele romanești de campania de sistematizare a satelor inițiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate și cătune. A contribuit la întârzierea acțiunilor de strămutare a gospodăriilor țărănești. După 1990 asociația a acționat pentru sprijinirea și ajutorul umanitar, apoi a desfășurat acțiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor romanești.
ANTREC: devenind membra, în 1995, a Asociației de profil EUROGITES, această calitate a ajutat-o în promovarea turismului rural romanesc în lume. • În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România, este desemnată pentru alegerea acțiunilor de promovare și marketing, proiectul prevăzând crearea unei rețele naționale concepute ca un sistem integrat și computerizat, cu posibilități de racordare la piața turistică europeană. • Comisia Europeană a emis o serie de acțiuni cum ar fi: declanșarea acțiunii “viitorul lumii rurale” și a reformei structurale a mediului rural; organizarea la începutul anului 1992 a unor serii de proiecte cu finanțare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultură și ruralitate” la care au participat 22 de state printre care și România: programul PHARE privind Europa Centrală și de Est ce vizează dezvoltarea rurală. Vicepreședintele ANTREC Brașov și președintele Fundației Fundata, Ciprian Benga, a întocmit un dosar pentru acest program PHARE. Din 465 dosare întocmite și trimise au fost selecționate doar 28, printre care și acesta. Programul de Dezvoltare Economică Locală Durabilă, bazat pe activitatea sport-turism, este o modalitate de subvenționare a turismului rural în proporție de 53% din fondurile Comisiei Europene, 28% din banii unor investitori francezi, iar 18% din fondurile Consiliului Județean Brașov. Partea de finanțare rămasă cade în sarcina Fundației și a Consiliului Local Fundata. Pentru punerea în practică a proiectului, doi tehnicieni au fost trimiși la specializare în străinătate pentru a se documenta în domeniul schiului.
Pariul cu turismul a fost câștigat de braneni
Pe branenii cu simț practic, șomajul, ce și-a întins ghiarele și peste Tara Bârsei, se poate spune că i-a ocolit. Aici oamenii prosperă și, odată cu ei, întreaga zonă. Peisajul aduce mai mult a Elveția decât cu imaginea satului în tranziție zugrăvită prin alte regiuni. Curățenia cu care ne obișnuiau fetele în casa din cărțile lui Rebreanu sau Ionel Teodoreanu, toate îți sugerează că Branul nu sta în loc în așteptarea unui semn Divin. Semnul acela l-au întrevăzut cu aproape un deceniu în urmă și l-au urmat cu încredere. Acea încredere, că se poate că țăranul roman să răzbească în haosul economic în care ne-am trezit cu toții după ’89, le-a insuflat-o o mamă cu fiica sa, o profesoară și o economistă: Mioara și Marilena Stoian.
Scopul ANTREC
Printr-o campanie eficienta, ANTREC a reușit să implice un număr mare din rândul membrilor săi să realizeze programe turistice apreciate atât pe plan intern cât și pe plan extern. În zona Bran-Moeciu exista un adevărat cult al caselor. Fiind o zonă ferită de ghearele cooperativizării, oamenii și-au învestit, de-a lungul anilor, toți banii agonisiți în construcția și amenajarea caselor. Pornind cu aceste date nu a fost chiar dificilă conturarea, treptat, unui altfel de sistem de petrecere a vacantelor, mai aproape de natură, obicei la modă acum în Occident.
Scopul ANTREC este:
de a identifica și promova potențialul turistic rural,
de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde, agenții de turism rural, prin seminarii, cursuri de scurtă și lungă durată, schimburi de experiența intre ANTREC și organizații similare din țară și străinătate,
de a transmite informații legate de turismul rural întregii rețele ANTREC și instituțiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea și dezvoltarea turismului rural;
de a organiza campanii de publicitate pentru unitățile clasificate și omologate, incluse în rețea, prin mijloace mass-media;
de a participa la evenimentele importante specifice, atât pe plan intern (regional și național), cât și extern (târguri și burse de turism), cu o ofertă diversă.
Prin ordinul Ministrului Turismului, toate unitățile din turismul rural trebuie să îndeplinească anumite condiții, în funcție de confort, pentru a fi omologate și clasificate (pe margarete). Comisia tehnică este formată din reprezentanți ai Ministerului Turismului și al ANTREC (un grup de 30 de membrii ai asociației, fiind experți în clasificarea și omologarea unităților din turismul rural, în urma absolvirii cursurilor de specialitate).
Lunar, ANTREC editează un buletin informativ “Vacanța la țară” – pentru membrii săi și pentru cei interesați să devină membrii ai asociației. Sumarul cuprinde informații referitoare la activitățile ANTREC, evenimente din cadrul asociației atât la nivel central cât și local, recomandări, decizii, etc.
Evenimente ANTREC
Seminarii de marketing în turismul rural;
Festivalul International al Sarmalelor, Praid, Harghita;
Festivalul International al Plăcintelor, Bacău;
Moș Nicolae la Bran;
Week-end-ul îndrăgostiților (Sf. Valentin), Bran;
Târgul Internațional de Turism Rural, Brașov;
Târgul Național de Turism (alături de ROMEXPO, ANAT, FIHR, FPT și OPTBR);
Seri romanești la Clubul Francez, Casa Americii Latine, World Trade Center, etc;
Sărbătoarea Recoltei 1997 și 1998 – World Trade Center, București;
Săptămâna României la Paris, noiembrie 1999
Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural;
Lansarea Catalogului Național al Pensiunilor Turistice și Agroturistice;
Lansarea paginii web a ANTREC, august 2000.
ANTREC a primit din partea Casei de Editura Capital premiul OSKAR CAPITAL pentru Inițiativa cu cel mai mare impact social în 1995.
În ianuarie 2000 ANTREC a primit diploma pentru strădania de a impune turismul rural în România, acordată de AJSTR. În același an, ANTREC primește diploma pentru identificarea și conservarea filonului folcloric, acordată de Amplus International Ltd., cu ocazia Salonului de Carte și Presă 2000.
Din 1994 ANTREC a devenit membru al EUROGITES – Federația Europeană de Turism Rural – fiind inclusă în catalogul acesteia în edițiile 1995, 1996, 1997, pe lângă unități reprezentative ale rețelei de turism european. Alături de Franța, Germania, Belgia, Portugalia, Spania și alte țări europene (în număr de 17) pot fi văzute în catalog și case tradiționale din cele 30 de filiale ale ANTREC.
Pe parcursul celor opt ani de activitate, ANTREC și-a demonstrat inițiativa și capacitatea să organizatorica în crearea unei rețele viabile în această parte a Europei, aflată în adevărata competiție cu țări cu o veche tradiție în acest domeniu. Ca urmare a meritelor deosebite și a contribuției aduse la dezvoltarea turismului rural, Marilena Stoian – președinte ANTREC – a fost numită președinte EUROGITES, poziție pe care a deținut-o în perioada 1997-1999. În prezent ea este vicepreședinte EUROGITES.
În iulie 2001, la Bran, s-a inaugurat prima „Școală Național de Formare Managerială în Turism”
Turismul rural practicat în România a reușit să capteze încă de la început atenția Uniunii Europene, valoarea totală a finanțării acordate țării noastre de către UE, prin intermediul a două programe PHARE pentru dezvoltarea turismului, se ridica la circa 10 milioane ECU. Primul program PHARE destinat turismului românesc a început în 1992, fiind finanțat cu circa 4,9 milioane ECU, iar al doilea, finanțat cu cinci milioane ECU, a început în 1995. Principalul proiect al celui de-al doilea program a fost sprijinirea turismului rural din România, acesta beneficiind de un buget de 900.000 de ECU. Proiectul a avut ca obiective promovarea turismului rural (secțiune coordonată de Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural din România – ANTREC) și dezvoltarea turismului rural în patru zone pilot: Valea Izei, Vamă, Valea Ariesului și Bran – Rucăr (coordonata de Operation Villages Roumains – Belgia).
Seminarul final al proiectului pentru sprijinirea turismului rural s-a desfășurat în zilele de 29 și 30 noiembrie 1997, la Bran. Între principalele realizări ale proiectului se număra crearea primelor centre de informare turistică în patru zone pilot; finanțarea a peste 40 de micro-proiecte private în domeniul turismului rural; realizarea primelor materiale promoționale și a primului catalog de prezentare a turismului rural românesc.
Proiectul pentru sprijinirea turismului rural s-a încheiat în iunie 1998.
Pentru Bran, turismul rural înseamnă și probleme edilitare, iar sprijinul intern și extern acordat comunei s-a făcut simțit repede. Cele mai profunde schimbări sunt în mentalități. Țăranul a înțeles că turism nu înseamnă să iei banii omului și apoi să-i dai papucii, trebuie să îi și oferi ceva. În primul rând confort. Oamenii și-au mutat WC-ul în casă și și-au construit băi cu apa caldă la discreție. Femeile au devenit mai atente la ținuta, așa cum au văzut de multe ori că o fac doamnele de la oraș. Asta înseamnă civilizație și pentru ei. Apoi, toți își îndeamnă copiii să învețe limbi străine. Până acum ziceau că dacă știu romana, la ce îți mai trebuie engleza? Acum au nevoie de cineva să se înțeleagă cu străinii. S-au dezvoltat vechile meserii: tâmplăria – oamenii își fac case noi, special pentru turism – și meseriile artizanale. Turiștii cumpăra pulovere, căciuli, plăpumi, iar branenii nu mai sunt nevoiți să stea prin piețe, la oraș, să-și vândă marfa. Așadar, se poate constata cu ușurință, de ce turismul clasic a pierdut partida, la Bran. Hotelul din localitate practica tarife mai mici, dar solicitările sunt mult sub cele către Agenția de Turism Rural BRANIMEX. O explicație? Agroturismul în România are o deviză: „VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIETEN!”.
Sprijinul statului în consolidarea turismului rural
Deși recunoașterea internațională devenise o certitudine, atingerea standardelor oferite turiștilor necesita anumite amenajări interioare și exteriorare ale gospodariilor-gazda (intrarea separată pentru turiști, grupuri sanitare pentru aceștia, parcări acoperite etc.). Pentru realizarea acestora erau și mai sunt și acum, neceasare importante sume de bani. Din fericire, intervențiile și memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns, din contră, când acesta a venit, a fost chiar mulțumitor
Potrivit prevederilor aceleiași ordonanțe, pensiunile turistice și cele agroturistice vor plăti energia electrică și gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic, iar serviciile de telecomunicații la tariful pentru persoane fizice. Pensiunile au beneficiat, de asemenea, de acordarea de priorități la instalarea de linii pentru telecomunicații, la racordarea la rețeaua electrică, de alimentare cu apa și gaz metan, precum și la sistemul de canalizare.
Din păcate aceste oportunități nu au fost menținute în totalitate, astfel că de la începutul anului trecut s-a reintrodus impozitarea întreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obținute, iar obținerea creditelor a fost destul de dificilă. De asemenea, președinta ANTREC considera drept ridicată taxa de autorizare solicitată deținătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare și Control în Turism din cadrul Autorității Naționale de Turism, în prezent aceasta putând ajunge la 3.000.000 lei.
Cu toate aceste greutăți, datele privitoare la fluxul de turiști în mediul rural, cu sprijinul agențiilor de turism afiliate ANTREC, semnalează o expansiune a cazărilor la pensiuni în ultimii ani.
Descriere pensiuni care valorifica obiceiurile și tradițiile
Pensiunea” Vraja Munților”
Localizare: Bran (la 29 km de Brașov), str. Poarta
Administrator: Gabriel MOJA
Într-un loc în care confortul și civilizația se îmbină în mod armonios cu natura…
În mijlocul unei livezi de meri de 2 ha, străbătută de un pârau…
În apropierea Castelului Bran…
În mijlocul naturii și înconjurați de peisaje de o frumusețe unică, pensiunea noastră va pune la dispoziție 7 respectiv 4 camere de 4 și 3 margarete, de salon pentru servirea mesei,
Sala de conferințe, conexiune permanentă la internet, terasă și grădina.
Vă puteți petrce timpul așa cum ați visat: admirând peisajele din împrejurimi, făcând drumeții și excursii pe munții de o frumusețe sălbatică, vizitând renumitul Castel Bran, muzeul acestuia – încărcat de o pasionantă istorie – sau pur și simplu bucurându-vă de liniște și de aerul pur de munte.
Bucătăria noastră o să vă încânte cu preparatele sale tradiționale romanești, pentru aceasta folosindu-se numai produse ecologice din producția proprie. Paradisul există…
Pensiunea se afla într-o zonă deosebit de pitorească, în stațiunea agroturistica Bran, la 29 km de Brașov. Locația pensiunii este una de vis, fiind situată în mijlocul unei livezi de pomi fructiferi, străbătută de pârâul Poarta.
Venind dinspre Brașov, aproape de centrul Branului (la 29 km de Brașov), cu 50 m înainte de Primăria Bran, se deschide un drum, la stânga, ce merge până la poalele Munților Bucegi. Este fosta stradă Bologa, denumită acum, Poarta, după numele pârâului care șerpuiește aproape paralel cu drumul și care împarte – practic – Branul, de Sohodol. Străbătând această stradă, cale de vreo 80-100 m, te întâlnești cu pârâul, ce apare brusc, din partea stângă a sensului de mers. Acolo treci peste un podeț și pătrunzi într-o lume mirifică, unde constați că Paradisul există. Este livada de meri a Pensiunii “Vraja Munților”, un loc în care confortul și civilizația, se îmbină în mod armonios cu natura. Din curtea pensiunii vezi Castelul Bran, de care o despart doar 600 m, îți odihnești pleoapele pe Măgura Branului, dar – dacă faci ochii roată – ajungi cu privirea până la vârful Fața Frumoasă (2.380 m).
“Vraja Munților” are două corpuri de clădire, clasificate la 3 și – respectiv – 4 margarete, prețurile de cazare variind de la 80 de lei (4 camere), la 100 de lei (7 camere), în funcție de clasificare. Toate camerele sunt de câte două locuri și beneficiază de baie proprie și televizor. Iar, pentru împătimiții calculatorului, există și posibilitatea de a naviga pe Internet, într-un birou special amenajat. De asemenea, pensiunea este dotată și cu o sală de conferințe.
Pensiunea Vraja Munților dispune de 7 camere de 4 **** dotate cu baie proprie, TV color, salon mare, elegant, terasa exterioară cu priveliște frumoasă spre munții Bucegi, hol cu terasă, și 4 camere de 2** dotate cu baie proprie, TV color și terasa. Accesul în camere se face printr-un living-room spațios. Camerele sunt primitoare și spațioase, cu pat dublu sau cu câte două paturi separate. Deasemenea camerele sunt mochetate, au dulapuri, noptiere, câte o măsuță cu scaune, decorațiuni interioare tradițional romanești.
Fiecare corp de clădire are un living, la parter, unde se poate servi și masa. La cerere, turiștii pot beneficia de micul dejun sau de toate cele trei mese zilnice, cu preparate tradiționale românești, în bucătăria pensiunii fiind utilizate numai produse ecologice, din producție proprie.
Curtea spațioasă – în suprafață de 2 ha – oferă suficiente locuri de parcare. Tot în curte există loc pentru grătar, dar și spații de joacă pentru copii. Frumusețea zonei este dată și de peisajul superb, pe tot parcursul anului: de la verdele crud al ierbii și auriul frunzelor de toamnă, la albul strălucitor al zăpezii.
La „Vraja Munților” vă puteți petrece vacanțele așa cum ați visat: admirând peisajele din împrejurimi, făcând drumeții și excursii pe munții de o frumusețe sălbatică, vizitând renumitul Castel Bran, muzeul acestuia – încărcat de o pasionantă istorie – sau bucurându-vă, pur și simplu, de liniște și de aerul pur de munte.
Activități: organizat seminarii sau evenimente de familie, plimbări cu căruța sau sania cu cai, seri folclorice tradiționale (cântec și dans), vizita la păstrăvărie și stana cu degustare de produse specifice, vizite în zonă (Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Brașov etc.), iarna, ski sau săniuș la pârtia din Bran.
Facilitați disponibile:
– Loc de joacă pentru copii
– Grătar
– Bucătărie
– Parcare proprie
– Sala de mese
– Programe turistice
– Programe artistice
– Cablu TV
– Frigider
– Închiriere articole sportive
– Foișor/Terasa
– Sala de conferințe
– Încălzire centrală
Tarife perioada 15.05.2014 – 31.12.2014
Camerele: -pret/cameră dublă matrimoniala: 100 RON/zi
– Preț/cameră dublă twin: 100 RON/zi
Acces auto: venind dinspre Brașov spre Pitești pe E574(DN 73), la circa 20 metri înainte de curba unde se afla Castelul Bran, cotiți stânga pe "POARTA" – așa este cunoscută local strada Valeriu Bologa și continuați cca 500 metri. Pensiunea se afla pe partea stângă, se traversează un pod mic peste rău.
Administratorul pensiunii este Gabriel MOJA, om gospodar, care – printre altele – este și directorul ziarului local, denumit „Pro Bran”.
CAPITOLUL 5. PLAN DE AFACERI
1. Rezumat
Pensiunea” Vraja Munților” are ca obiectiv primordial satisfacerea deplină a clienților prin servicii de calitate, oferind astfel o gamă largă de produse turistice, pachete standard sau programe la cerere atât pentru turiști individuali cât și pentru grupuri:
– Rent a car
– Cazări în hoteluri, intre 2-5 stele, din întreaga lume
– Asigurarea serviciilor de cazare în cele mai bune condiții
– Organizarea de conferințe, seminarii, simpozioane
– Organizarea deplasărilor la târguri și expoziții în zona Bran
– Organizarea de mici excursii pentru grupuri și turiști individuali
– Programe de week -end
– Consilierea turiștilor
Pensiunea” Vraja Munților” se afla permanent la dispoziția Dumneavoastră
2. Analiza mediului intern și extern
Clienți
Pubicul ținta vizat de pensiunea noastră este alcătuit din două categorii: în primul rând din tineri de 16-23 de ani care solicita o gamă ceva mai diversificata de servicii și în al doilea rând de persoane ce se încadrează în categoria de vârsta 35-45 de ani care poseda venituri relativ mari și timp liber mai puțin. Primii aleg excursiile lungi în care nu opteza pentru pachetul complet de servicii, preferând să rămână mai mult în vacanța cu condiții nepretențioase. A doua categorie de vârsta persoanele care deja au copii mari prefera un sejur de durata medie, dar sunt clienții cei mai pretențioși pentru ca ei prefera să petreacă mai puțin timp într-un concediu, dar să beneficieze de condițiile cele mai bune.
Concurența
Peste 2000 de pensiuni dețin brevete de turism, iar dintre acestea funcționează aproximativ 1200. În Bran numărul pensiunilor este mai mare decât în celelalte zone din țara existând deja pensiuni ce s-au impus pe piață și și-au format o clientelă fidelă.
Mediul economic
Analizând piața turistică autohtona remarcam o tendință de specializare a turoperatorilor, specializare datorată scăderii nivelului de trai populației și accentuarea diferențelor clase sociale, turoperatorii își îndreaptă atenția spre” clienții de lux”.
3. Analiza SWOT
Puncte forte
Pensiunea noastră se bazează pe anumite calități constitutive pe care nici una dintre pensiunile concurente nu le prezintă în totalitate. Atuurile pe care pensiunea noastră mizează sunt cele stabilite de studiile de piață și sunt astfel concepute încât să răspundă nevoilor și așteptărilor clienților.
În primul rând, pensiunea oferă o gamă variată de servicii pentru toți clienții săi. Începând din momentul în care a intrat în contact cu pensiunea, o persoană este ajutată să aleagă ceea ce o interesează. Unui client i se pot oferi mai multe variante. Promisiunile pe care pensiunea noastră le face nu sunt niciodată încălcate indiferent de situație, pentru că” Vraja Munților” este cel mai serios partener. Mai mult de atât toate prețurile sunt rezonabile.
Slăbiciuni
Totuși în prima fază de dezvoltare a pensiunii exista un punct nevralgic și anume lipsa unui site oficial care să direcționeze clienții către noi, dar acest aspect al problemei va fi remediat pe parcursul primelor 18 luni.
Oportunități
Exista anumite condiții care fac mai ușoară lansarea pensiunii” Vraja Munților” pe piață. În primul rând sezonul de ski este în plin și se poate exploata acest moment la maxim având în vedere faptul că pârtiile de ski sunt în bună stare. În al doilea rând se apropie momentul Zilei îndrăgostiților în care se pot obține profite mari prin propunerea unor variante mai ieftine pentru tinerii romani care au adoptat această sărbătoare.
Amenințări
Cu toate acestea există anumite riscuri și amenințări pentru o afacere în turism. Printre acestea se număra scăderea nivelului de trai, schimbarea legilor cu privire la accize, inflația, turismul ilicit și concurenta ilicită.
4. Ipoteze
Concepte de baza ce privesc filozofia calității:
– Planificarea atentă pe termen lung și scurt
– Orientarea către client
– Implicarea angajaților în luarea deciziilor
– Lucrul în echipa pentru îmbunătățirea serviciilor
5. Obiective propuse
1. Pentru primele șase luni
• Amortizarea investiției
• Mediatizarea pensiunii
• Obținerea unei cote de piață ridicată
• Analizarea activității
2. Pentru primele douăsprezece luni
• Obținerea de profit și reinvestirea lui
• Mediatizarea noilor oferte ale pensiunii
• Creșterea cotei de piață
• Analiza activității și a imaginii pensiunii
3. Pentru următoarele șase luni
• Reîmprospătarea imaginii pensiunii
• Analiza activității
• Eficientizarea muncii angajaților
6. Strategii de marketing
Politicapensiunii este aceea de a permanentiza legăturile cu clienții săi astfel încât acestea să devină legături permanente cu niște “clienți fideli”. Acesta este cuvântul cheie al reușitei întregii afaceri, mulțumirea unui client astfel încât el să revină în același loc și cu un potențial client.
După cum am arătat mai sus, pensiunea” Vraja Munților” noastră se distinge de concurență sa prin serviciile oferite, profesionalismul și competență angajaților. Campania de promovare a pensiunii va fi axată pe urmatorea idee “pensiunea noastră este una populară”. Deși acesta nu este un slogan considerăm că este o temă de campanie potrivită pentru ca lumea tinde să aibe impresia că o astfel de pensiune este exclusiv pentru oamenii cei mai bogați; iar prin această temă înlăturam îndoielile cu privința la accesibitatea prețurilor.
Pensiunea noastră are un contract de exclusivitate la domeniul publicitate cu firma Young&Roubicam care stipulează că respectiva firma se va ocupa de tot ce ține de domeniul imagine generată prin publicitate. Se vor realiza spoturi video și audio care vor fi difuzate pe principalele canale media ale țării.
În afară de acestea departamentul de publicitate al pensiunii noastre va monitoriza în permanență reacția publicului și va adapta serviciile firmei la cerințele clienților pentru a-și respecta promisiunile.
Prețuri
Prețurile pensiunii vor fi variabile în funcție de serviciile oferite și se va ține cont că mereu clientul să fie mulțumit de raportul preț – calitate.
Strategia de lansare și relațiile publice
Cu prilejul lansării se va introduce și linia de produse promoționale care își propun să familiarizeze publicul cu ideea unei pensiuni accesibilă tuturor.
După momentul lansării și cel al începerii activității departamentul de relații publice se va ocupa menținerea unei legături permanente cu clienții pensiunii. Scrisori de felicitare cu prilejul sărbătorilor, scrisori de mulțumire pentru încredere și altele vor păstra relația dintre noi și client. La intervale stabilite se vor organiza seminare pe teme de turism cu accesul liber, în care cei interesați pot afla toate informațiile de care au nevoie. De asemenea pensiunea noastră va participa la toate manifestările cu caracter similar pentru a se pune la curent cu ultimele tendințe în turism, și asta în interesul clienților noștri.
Pentru cei care se bucura de facilitățile Internetului firma noastră a deschis o pagină de Web în care se pot accesa toate informațiile momentului. În afară de prețuri, condiții și trasee pe pagina oficială se pot găsi informații despre zonele propuse, fotografii, tradiții ale locurilor și multe alte lucruri pe care mulți le găsesc interesante.
7. Programul de marketing
Principalul indicator pe care l-am avut în vedere la stabilirea serviciilor pe care am decis să le oferim a fost clientul. Studiile de piață pe care le-am avut la dispoziție au arătat ca printre lucrurile pe care publicul le așteaptă de la o pensiune sunt și următoarele:
– Prețuri cât mai mici. Fiecare client este deosebit și de aceea pensiunea noastră a înțeles că la cerințe diferite trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit pe când unul nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea specialiștii noștri tratează fiecare client în mod diferit pentru ca oamenii sunt diferiți.
– Redescoperirea țării. Romanii au fost binecuvântați cu poate una dintre cele mai frumoase tari din lume și nimic nu poate fi mai încântător decât să redescoperim împreună locurile cele mai frumoase din țară. Acum este vremea pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor. Să ne bucurăm și să fim mândri că avem mănăstirile din nordul Moldovei, stațiunile de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice, peșterile din munții Apuseni s.a.m.d.
– Condiții deosebite. Sfârșitul mileniului ne face pe toți să ne dorim un viitor mai bun. Condițiile pe care o pensiune trebuie să le ofere sunt foarte ridicate, noi putem satisface cele mai variate și mai exigente așteptări ale clienților. Asiguram clienților noștri cele mai înalte standarde.
– Bonusuri pentru fidelitate. Satisfacerea clienților este un proces de lungă durată care presupune multă atenție și efort iar pentru aceasta lucrează întreaga echipă a pensiunii noastre. “Cine pune astăzi o sămânță mâine va culege un fir de orez” spune un înțelept proverb japonez iar noi ne ocupăm de fiecare client în parte, pentru că odată revenit la pensiunea noastră să beneficieze de reduceri și facilități care să-i demonstreze cât de importantă este fiecare persoană în parte.
8. Bugetul
Pensiunea” Vraja Munților” s-a înființat în aprilie 2004, având un capital social de 10.000 euro.
Sediul firmei de află în zona Bran în incinta pensiuniifirmei.
În pensiune lucrează 3 angajați.
CAPITOLUL 6. CONCLUZII
Branul este una din zonele cu cel mai dezvoltat potențial turistic și se poate demonstra prin valorificarea tradițiilor și obiceiurilor pe care Branul le are și le evidențiază. S-a făcut un studiu de caz pe o pensiune, și anume „Vraja Munților” în urma căruia obiceiurile și tradițiile se respectă până și în zilele noastre cu rigurozitate.
„Răvășitul oilor” este un eveniment foarte important ce se ține la sfârșitul lunii septembrie și care marchează sfârșitul anului pastoral.
Administratorul pensiunii, dl. Gabriel Moja, tine foarte mult la acest festival, și de aceea, pentru a îl face cât mai cunoscut printre turiști, atât romanii cât și străini, organizează mici excursii la locul cu pricina pentru a arăta cât de mult sunt apreciate aceste evenimente care pentru unii sunt nesemnificative, iar pentru braneni înseamnă foarte mult.
“Răvășitul Oilor” este organizat timp de peste 40 de ani, din 1968 și se desfășoară în felul următor: mioarele sunt coborâte în sat și înapoiate “în stare bună” (sănătoase și dolofane) stăpânilor de drept, care își primesc tot acum și porția de brânză cuvenită, de aceea se sărbătorește în aceeași zi și Fesivalul Brânzei și al Pastramei” devenind un singur eveniment.
Bucatele special pregătite constau în preparate specifice zonei: pastramă de oaie, bulz, brânză la cetină, burduf…, toate acestea fiind garnisite cu un pahar bun de must preparat numai cum branenii știu.
Pe lângă aceste bunătăți sunt prezenți și meșteri populari din toată țara care vor aduce cu ei numeroase obiecte făcute manual, cum ar fi vase de ceramică, obiecte de port popular, carpete, sculpturi și multe altele.
Trebuie să vii la Bran, să te cazezi la pensiunea „Vraja Munților” ca să simți adevăratele tradiții ce sunt înfăptuite ca la carte și plăceri pe care le poți simți de mai multe ori în viața nu doar o dată… paradisul exista…
BIBLIOGRAFIE
1. Antonoaie Niculaie, Foriș Tiberiu, Crețu Romeo ș.a. – „Management în turism. Ecoturismul- componentă a turismului modern”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002
2. Bran Florina, Marin Dinu, Șimon Tamara – „Turismul Rural, modelul european”, Ed. Economică, București, 1997
3. Brătucu Gabriel, Dima Doru – „Marketing în turism”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002
4. Brown R. Lester – „Eco – Economie, crearea unei economii pentru planeta noastră”, Ed. Tehnică, București, 2001
5. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2000
6. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2001
7. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2002
8. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2003
9. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2004
10. Glăvan Vasile – „Turismul în România”, Ed. Economică, București, 2000
11. Neacșu Nicolae – „Turismul și dezvoltarea durabilă”, Ed. Expert, București, 1999
12. Neguț Silviu – „Geografia turismului”, Ed. Meteor Press, București, 2003
13. Institutul Național de Statistică. „Turismul României- breviar statistic” 2000-2010
14. Albu Nicolae – „Indicatorii de eficiență economică a exploatării potențialului turistic”, Revista Convorbiri Economice, nr.11-12 din 2001
15. Monitorul Oficial al României, Legislația din domeniul turismului 1997-2010
16. Guvernul României- „Strategia Națională Pentru Dezvoltare Durabilă”, București, 2007-2013
17. Revista Vacanțe și Călătorii, 2002-2014
18. Revista Vacanțe la Țară, 2004 – 2014
19. Revista Vacanțe în România, 2002-2014
21. Ghidul Turistic al României, Ed. Publirom, 2008
22. Ghidul Pensiunilor, ANTREC, 2013
23. Site I. N. C. D.T
http://articole-online.ro/turism/pensiuni/referat-turism.html
http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=3277http://www.referateok.ro/produse/3277_1272361411.htm
http://www.referatele.com/referate/marketing/online2/Turismul-rural-in-zona-Bran-MOECIU–Asociatia-Nationala-de-Turism–Rural–Ecologic-si-Cultural–Univ.php
http://referate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/Turism%20rural.doc
http://benchea.com/antrec-asociatia-nationala-de-turism-rural-ecologic-si-cultural-2.html
http://www.preferatele.com/docs/economie/5/turism18.php
http://www.e-referate.ro/referate/Antrec_asociatia_nationala_de_turism_rural_ecologic_si_cultural2005-03-18.html
http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/marketing-direct-in-turismul-rural.html
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/AGROTURISMUL-O-PROVOCARE-PENTR62.php
http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Aparitia-si-dezvoltarea-agrotu52816.php
http://referate.unica.ro/referat-Tursim-10073.html
http://www.primariabran.ro/index.php/strategia-de-dezvoltare-locala/finish/11-strategia-de-dezvoltare-locala/73-domeniul-v-bran
http://www.preferatele.com/docs/marketing/3/plan-de-marketing13.php
http://www.scritub.com/management/Proiect-de-obtinere-a-certific1551422128.php
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/abordarea-teoretica-a-conceptelor-de-turism-rural-si-agroturism-agronomie-172350.html
https://turism2010.wikispaces.com/file/view/Proiect.docx/225557472/Proiect.docx
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-ECOTUR66.php
http://biblioteca.regielive.ro/referate/tranzactii-internationale/turismul-rural-19182.html
http://www.scritub.com/geografie/turism/Turism-rural-cu-ANTREC6224192019.php
http://www.scritub.com/economie/SC-Sa-vezi-lumea-SRL-Plan-de-a19120241013.php
http://www.scritub.com/economie/business/Descrierea-generala-a-firmei1821021153.php
http://www.creeaza.com/afaceri/turism/PROIECT-DE-PRACTICA-AGENTIA-DE913.php
http://www.scritub.com/economie/business/Business-plan11423181412.php
http://onlinestudent.ro/referate/3a3ddb20c6cf9456227be2a20014aeb0.doc
http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/turism/turism-international-to-do-organizatia-antrec-209017.html
http://referate.unica.ro/referat-proiect_pt_practica_turism_marketing_management-1000193.html
BIBLIOGRAFIE
1. Antonoaie Niculaie, Foriș Tiberiu, Crețu Romeo ș.a. – „Management în turism. Ecoturismul- componentă a turismului modern”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002
2. Bran Florina, Marin Dinu, Șimon Tamara – „Turismul Rural, modelul european”, Ed. Economică, București, 1997
3. Brătucu Gabriel, Dima Doru – „Marketing în turism”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002
4. Brown R. Lester – „Eco – Economie, crearea unei economii pentru planeta noastră”, Ed. Tehnică, București, 2001
5. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2000
6. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2001
7. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2002
8. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2003
9. Brown R. Lester – „Starea lumii”, Ed. Tehnică, București, 2004
10. Glăvan Vasile – „Turismul în România”, Ed. Economică, București, 2000
11. Neacșu Nicolae – „Turismul și dezvoltarea durabilă”, Ed. Expert, București, 1999
12. Neguț Silviu – „Geografia turismului”, Ed. Meteor Press, București, 2003
13. Institutul Național de Statistică. „Turismul României- breviar statistic” 2000-2010
14. Albu Nicolae – „Indicatorii de eficiență economică a exploatării potențialului turistic”, Revista Convorbiri Economice, nr.11-12 din 2001
15. Monitorul Oficial al României, Legislația din domeniul turismului 1997-2010
16. Guvernul României- „Strategia Națională Pentru Dezvoltare Durabilă”, București, 2007-2013
17. Revista Vacanțe și Călătorii, 2002-2014
18. Revista Vacanțe la Țară, 2004 – 2014
19. Revista Vacanțe în România, 2002-2014
21. Ghidul Turistic al României, Ed. Publirom, 2008
22. Ghidul Pensiunilor, ANTREC, 2013
23. Site I. N. C. D.T
http://articole-online.ro/turism/pensiuni/referat-turism.html
http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=3277http://www.referateok.ro/produse/3277_1272361411.htm
http://www.referatele.com/referate/marketing/online2/Turismul-rural-in-zona-Bran-MOECIU–Asociatia-Nationala-de-Turism–Rural–Ecologic-si-Cultural–Univ.php
http://referate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/Turism%20rural.doc
http://benchea.com/antrec-asociatia-nationala-de-turism-rural-ecologic-si-cultural-2.html
http://www.preferatele.com/docs/economie/5/turism18.php
http://www.e-referate.ro/referate/Antrec_asociatia_nationala_de_turism_rural_ecologic_si_cultural2005-03-18.html
http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/marketing-direct-in-turismul-rural.html
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/AGROTURISMUL-O-PROVOCARE-PENTR62.php
http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Aparitia-si-dezvoltarea-agrotu52816.php
http://referate.unica.ro/referat-Tursim-10073.html
http://www.primariabran.ro/index.php/strategia-de-dezvoltare-locala/finish/11-strategia-de-dezvoltare-locala/73-domeniul-v-bran
http://www.preferatele.com/docs/marketing/3/plan-de-marketing13.php
http://www.scritub.com/management/Proiect-de-obtinere-a-certific1551422128.php
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/abordarea-teoretica-a-conceptelor-de-turism-rural-si-agroturism-agronomie-172350.html
https://turism2010.wikispaces.com/file/view/Proiect.docx/225557472/Proiect.docx
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-ECOTUR66.php
http://biblioteca.regielive.ro/referate/tranzactii-internationale/turismul-rural-19182.html
http://www.scritub.com/geografie/turism/Turism-rural-cu-ANTREC6224192019.php
http://www.scritub.com/economie/SC-Sa-vezi-lumea-SRL-Plan-de-a19120241013.php
http://www.scritub.com/economie/business/Descrierea-generala-a-firmei1821021153.php
http://www.creeaza.com/afaceri/turism/PROIECT-DE-PRACTICA-AGENTIA-DE913.php
http://www.scritub.com/economie/business/Business-plan11423181412.php
http://onlinestudent.ro/referate/3a3ddb20c6cf9456227be2a20014aeb0.doc
http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/turism/turism-international-to-do-organizatia-antrec-209017.html
http://referate.unica.ro/referat-proiect_pt_practica_turism_marketing_management-1000193.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cercetari Privind Valorificarea Traditiilor Si Obiceiurilor din Zona Bran (ID: 111477)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.