Cercetări privind utilitatea instrumentelor de analiză [606033]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

LURARE DE LICENȚĂ

Cercetări privind utilitatea instrumentelor de analiză
fundamentală în selecția unui portofoliu de acțiuni

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Ioan Ovidiul SPĂTĂCEAN
Student: [anonimizat]:
Finanțe și Bănci

TÂRGU MUREȘ
IULIE 2020

CUPRINS:
Introducere ………………………………………………………………………… ..1
Capitolul 1. Introducere în analiza fundamentală
1.1. Analiza fundamental ă – definiție și abordări ………………… .…….3
1.2. Etapele analizei fundamentale …………………………… .…….…..4
1.2.1. Analiza mediului economic …………………… .……… .4
1.2.2. Analiza sectorială ……………. ………………… ………….. .7
1.2.3. Analiza companiei ………………………… ….……… …8
1.3. Indicatori ai anali zei fundamental e…………………… .…….………9
1.4. Avantajele și dezavantajele analizei fundamentale ………… ..….10
Capitolul 2. Selecția portofoliului și măsurarea performanței
2.1. Principii de selecție și creare a unui portofoliu ………… ..………..1 3
2.2. Obiective și strategii de gestionare a portofoliilor ……… ..………..14
2.3. Selecția și crearea portofoliului în baza analizei fundamentale …15
2.4. Măsurarea performanței în baza ratelor Treynor și Sharpe ……..1 6
Capitolul 3. Studiu de caz: Cercetări privind utilitatea in strumentelor de
analiz ă fundamental ă în selecția unui portofoliu de acțiuni
3.1. Evaluarea situației economice ……………………………………. 20
3.2. Analiza sectorial ă și selecția companiilor …………………………2 2
3.3. Analiza companii lor ……………………… …………………………2 6
3.4. Crearea portofoliului și măsurarea performanței …………………4 3
3.5. Percepția investitorilor asupra analizei fundamentale……………4 5
Capitolul 4. Concluzii și propuneri
4.1. Concluzii …………………………………………..………………… ..49
4.2. Limitări ……………………………………….………………………. .50
4.3. Avantaje …………………………………………………………… ….50
4.4. Propuneri ………………………………………………………… ……51
Listă figure, grafice și tabele ………………………………………………… …52
Bibliografie ………………………………………………………………………… 53
Listă anexe …………………………………………………………………………. 55
Anexe

1
INTRODUCERE
Numărul investițiilor realizate pe bursă au înregistrat o creștere
spectaculoasă în decursul ultimilor ani, fapt datorat: dezvoltării rapide a mediului
online; simplificării procesului; creștere ii numărului de companii de investiții și a
analiștilor; dorinței de a înregistra un câștig opțional, fără un efort considerabil.
Se anticipează dezvoltarea piețelor de capit al și a tranzacțiilor bursiere ca
urmare a dezvoltării economice continue, iar cercetările în acest domeniu ar spori
fenomenul, ceea ce determină actualitatea temei.
Motivul principal care a determinat realizarea lucrări i este oportunitatea de
percepere a modului de analiză a mediului economic, a companiilor, de a
determina gradul de accesibilitate și utilitate a instrumentelor de analiză .
Studiul realizat va servi drept model al aplicării în practică a analizei
fundamentale , iar determinarea gradului de utilitate ar prezenta contribuția
personală la încurajarea utilizării acestei metode și realizării investițiilor .
Prin cercetarea tehnicilor utilizate de către investitori i Warren Buffet,
Benjamin Graham prezentate în ,,Trade like Warren Buffet ” de James Altucher și
,,Investitorul Inteligent ” de Benjamin Graham, se percepe că analiza
fundamentală e unul dintre elementele cheie ce infuențează deciziile . Conform
literaturii de specialitate române precum ,, Gestiunea portofoliului de valori
mobiliare ” de Victor Dragota, din SUA ,, Fundamentals of the Stock Market ” de B.
O’Neill Wyss, instrumentele analizei fundamentală furnizează informații prețioase
pentru selecția activelor . Investitori i activi ai bursei în ,,Prima mea investiție ” de
Natalia Negru, afirmă că ,,să iei decizii este un lucru dificil, mai ales când știi că
totul este pe banii tăi ”[1], deci piața de capital este un joc ce poate fi câștig at doar
prin analiză și dedicație .
Obiectivul principal îl constituie determinarea gradului de utilitate a
instrumentelor analizei fundamentale. Se bazează pe identificarea a acelor
instrumente denumite ,, utile” și valoarea informației pe care o oferă.
Alte obiective care stau la baza acestui studi u sunt: identificarea etapelor
analizei fundamentale și a principalelor instrumente utilizate; determinarea
influenței rezultatelor analizei asupra deciziilor investitorilor; identificarea
avantajelor și a dezavantajelor utilizării acestui tip de analiză; măsurarea
performanței portofoliului și determinarea anomaliilor existente.

2
Atingerea obiectivelor enumerate se realizează prin metodologia de lucru
desfășurată în câteva etape . În baza analizei situației economice și sectoriale, e
creat un eșantion din 15 companii asupra cărora va fi aplicat setul de indicatori.
Din cadrul fiecărui sector, va fi selectată compania cu cel mai mare punctaj și s e
vor defini trei scenarii de acțiune și trei portofolii în care alocarea resurselor se
realizează: rațional, irațional și neutru. Se urmărește confirmarea sau infirmarea
ipotezei înregistrării rezultatelor maxime în cazul alocării rationale. Determinarea
imporanței acordate analizei fundamentale de către investitori se va realiza prin
elaborarea unui chestionar .
Lucrarea de licență est e structurată în 3 capitole. Capitolul 1 definește
aspectele analizei fundamentale, avantaj ele și dezavantaje le metode i și
princi palii indicatori .
Capitolul 2 ,,Selecția portofoliului și măsurarea performanței” prezint ă
influența indicatorilor asupra deciziei de selecție a acțiunilor ce urmează a fi
incluse în portofoliu, principalii indicatori de măsurare a performanței .
Capitolul 3 cuprinde studiul de caz, presupune crearea unui portofoliu în
baza analizei fundamentale, simulare a realizării unei investiții și măsurarea
performanțelor .
Capitolul 4 ,,Concluzii și propuneri ”, cuprinde confirmarea sau infirmarea
ipotezelor ini țial definite și concluzii generale cu privire la lucr area realizată .
În acest moment, consider că corelația dintre rezultatele obținute în baza
analizei fundamentale și performanța portofoliului format ar fi semnificativă.
Realizarea cercetării ar prezenta printre avantaje: existența unui număr
mare de surse de informații; posibilitatea de a colecta datele din mediul online .
Limitările principale ar fi : incapacitatea de a verifica toate informațiile prezente
online; lipsa accesului la date în orice moment; realizarea analizei necesită timp
și acuratețe. O altă confruntare este lipsa literaturii de specialitate actuală și
necesitatea de a apela la literatura străină. În elaborarea chestionarului , cea mai
mare limitare ar fi lipsa accesului la o bază de date cu adrese .
În concluzie, elaborarea acestei lucrări este o provocare din mai multe
considerente, însă, pe lângă faptul că în urma rezultatelor obținute se vor
confirma sau nu ipotezele definite și atinge obiectivel e enumerate mai sus, dar
vor spori și abilitățile personale de selecție și interpretare a informațiilor și de
aplicare în practică a sistemului de indicatori.

3
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN ANALIZA FUNDAMENTALĂ
Înainte de a lua decizia de a realiza o investiție, se recomandă studierea
riguroasă a tuturor posibilităților existente . Acest capitol descrie modalitatea cea
mai utilizată de investitori – analiza fundamentală, fiind considerată foarte
accesibilă tuturor participanților. Definirea analizei fundamentale, etapele care
necesită parcurse, info rmațiile utile în procesul analizei, agumente pro și
neajunsurile cu care se confruntă această metodă, dar precum și principalele
categorii de indicatori utilizați pentru evaluarea performanțelor societăților sunt
expuse în continuare.

1.1. ANALIZA FUNDAMENT ALĂ – DEFINIȚIE ȘI ABORDĂRI
Crearea unui portofoliu eficient presupune procesul de selecția acțiunilor .
Evaluarea opțiunilor posibile se realizează în baza a două categorii de analiză:
tehnică și fundamentală.
Analiza fundamentală este considerată una dintre cele mai ușoare și
accesibile metode, recomandată investitorilor începători. Este definită ca ,,un
studiu al raportărilor financiare, al managementului și poziției pe piață a unei
companii sau al indicatorilor economici ai unei țări sau regiuni. ” [2]
În baza informațiilor cu privire la performanțele financiare și poziția
emitentului, se determină o val oare teoretică (intrisecă) a instrumentelor
financiare care poate fi comparată cu valoarea reală de pe piață, astfel se pot
determina titlurile care sunt subevaluate sau supraevaluate. Această abordare
presupune o analiză rațională și logică a tuturor info rmațiilor financiare deținute ,
deoarece în baza lor se poate realiza o estimare a performanțelor viitoare ale
entității.
În unele articole [3], putem identifica două abordări specifice analizei
fundamentale: ,,top-down ” și ,, bottom -top”, după cum sunt în Figura 1.1 ..
În cazul primului tip de analiză, se presupune studierea informațiilor cu
privire la evoluția stării economiei țării, a pieței de capital, următoarea fază
presupune analiza domeniul de activitate din care face parte emitentul , iar ultima
etapă presupune studierea indicatorilor specifici firmei.

4
Metoda ,,bottom -top” începe cu studiul emitentului și a valorilor mobiliare și
se încheie cu analiza mediului macroeconomic și a inf luențelor asupra
instrumentelor financiare ce urmează a fi incluse în portofoliul de acțiuni.

Figura 1.1. Abordările analizei fundamentale
Sursa: Sursă proprie
Diferența dintre cele două abordări se reflect ă prin rolul care este atribuit
industriei și a mediului macroeconomic asupra entității:
✓ Abordarea ,, Top-Down ” are la bază idea că randamentul acțiuni unei
firme este influențat direct de către industria din care face parte entitatea
și de către mediul econ omic.
✓ Abordarea ,, Bottom -Up” presupune că există acțiuni subevaluate, de
aceea accentul se pune pe studiul emitentului și a valorilor mobiliare.
Analiza fundamentală identifică factorii fundamentali care au o influență
asupra fluctuației prețului instrumentului financiar, asigură crearea unei viziuni
clare cu privire la companii . După cum spunea Warren Buffett:,, Nu ar trebui să
achiziționați acțiunile unei companii decât dacă vă puteți pune în pantofii
proprietarului acelei afaceri ”[4], ceea ce in dică faptul că această metodă de
analiză se bazează pe excluderea subiectivismului din deziciile investitorilor.

1.2. ETAPELE ANALIZEI FUNDAMENTALE
1.2.1. ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC
Între succesul unei companii și gradul de dezvoltare a economiei țării în care
activează se identifică o relație direct proporțională, deoarece pot fi identificați
numeroși factori ce pot influența sporul activității societăților. Analiza
fundamentală a contextului macroeconomic reprezintă o evaluare generală a
stării economiei națio nale în un anumit moment.

5
Această etapă presupune studierea și utilizarea criteriilor cum ar fi:
,,evoluția PIB, evoluția ratei inflației și ratei dobânzii de politică monetară, evoluția
cursului de schimb valutar, analiza execuției bugetare pentru anul precedent și
perspective în anul curent, analiza balanței comerciale externe și a balanței de
plăți, evoluția puterii de cumpărare a monedei naționale și a înclinației spre
consum, investiții, evaluarea riscului de țară din perspectiva agenților de rating,
sancțiuni impuse de organisme financiare internaționale sau facilități de acces la
finanțare pe piețele extern e”[5], rata șomajului, sentimentul de siguranță.
În baza analizei următoarelor elemente, se pot lua decizii de realizare a
investițiilor:
1. Produs ul Intern Brut (PIB) este considerat unul dintre indicatorii de bază în
evaluarea stării economiei , deoarece reprezintă ,, producția economică a unei
țări.”[6] Orice schimbare a PIB -ului, negativă sau pozitivă, afectează
participanții, deoarece influențează rezultatele obținute de societăți, ceea ce
duce la majorarea prețului acțiunilor .
2. Faza ciclului economic – în dependență de faza în care se află economia,
se pot determina influențe majore asupra sectoarelor, pieței de capital . Cele
,,patru faze ale ciclului economic ” [7] sunt:
• Expansiunea sau prosperitatea – începutul etapei de expansiune
este favorabil pentru investițiile în acțiuni sau active imobiliare;
• Recesiunea – se caracterizează prin scăderea prețurilor acțiunilor, dar
se înregistrează și diminuarea volumului tranzacțiilor bursiere și a
investițiilo r;
• Depresiunea – se consideră momentul optim pentru identificarea
entităților a căror acțiuni sunt subevaluate și care au un potențial de
creștere ridicat ;
• Refacerea sau reluarea – se consideră a fi o etapă optimă pentru
investiții în acțiuni sau alte instrumente financiare cu risc mare .
Cunoașterea fazei în care se află economia e ste considerat a fi extrem de
util pentru investitori, deoarece ,,oferă contextul necesar maximizării profiturilor
în sectoarele cu rentabilitate financiară proeminentă, ajustând în același timp
expunerea la risc a sectoarelor care nu au performanțe satisfăcătoare. ” [8]
În dependență de etapa ciclului economic în care se află țara, investitorii pot
lua decizii de cumpărare sau vânzare a acțiunilor. Se presupune a fi rentabil de

6
investit ,,la sfârșitul perioadei de depresiune și începutul perioadei de recesiune ”.
Nu este i ndicat de a se realiza investiții noi și ,,este indicat de a se vinde la
începutul sau sfârșitul perioadei de boom economic .” [9]
3. Evoluția cursului de schimb valutar are un impact enorm asupra economiei
unei țări , deoarece poate provoca modificări ale exportului, importului, inflației,
șomajului, investițiilor.
4. Rata dobânzii influențează comportamentul întreprinderilor și a
consumatorilor. O creștere a ratei ar determ ina scăderea cantității de bani
aflate în circulație, ceea ce face piața de capital mai puțin atractivă pentru
investiții, ,, investițiile în acțiuni pot ajunge să fie văzute ca fiind prea riscante
în comparație cu alte investiții.” [10]
5. Rata șomajului ridicată sugerează o scădere a PIB -ului, influențează negativ
societățile, deoarece ,,suportă costurile șomajului pe seama contribuțiilor la
fondul de șomaj, din partea agenților economici, salariaților.” [11]
6. Fiscalitatea poate încuraja dezvoltarea afacerilor în cazul în care este una
relaxantă, sau poate să reprime prin o politică fiscal riguroasă. Politica fiscală
este utilizată pentru stimularea anumitor domenii de activitate mai puțin
dezvoltate și reprimarea domeniilo r suprapopulate.
7. Inflația – produce efectul ,, iluziei banilor ” [12], o cre ștere a veniturilor este
însoțită și de o creștere a prețurilor.
8. Infrastructura – o infrastructură slab dezvoltată are influență negativă asupra
dezvoltării afacerilor, înregistrându -se productivitate slabă, întârzieri.
9. Sentimentul de siguranță este determinat de stabilitate economică care
crează un sentiment pozitiv în rândurile investitorilor, stimulând investițiile.
10. Potențialul de creștere a economiei este mereu un semnal pentru investitori
pentru orientarea spre realizarea investițiilor.
Identificarea gradului de influență a acestor factori asupra economiei
modifică semnificativ decizia investitorilor . Perioadele de expansiune economică
cu grad scăzut al șomajului și creștere a consumului influențează pozitiv
dezvoltarea pieței de capital , pe când o criză financiară duce la retragerea
capita lurilor investite, reducerea valorii produselor pe piață , scăderea
dividende lor. Ca efect pozitiv ar fi scăderea prețului acțiunii, ceea ce ar crea
oportunități pentru achiziția acțiunilor .

7
1.2.2. ANALIZA SECTORIALĂ
Analiza domeniilor de activitate existente pe piață reprezintă a doua etapă
a analizei fundamentale și se bazează pe identificarea tuturor sectoarelor din
economia țării și evaluarea acestora .
Importanța acestei etape se concentrează în detectarea acelor sectoare
care sunt mai profitabile cu scopul de a selecta acele companii care ar prezenta
potențialul cel mai înalt de a înregistra o creștere considerabilă în viitorul apropiat.
Procesul selecției sectoarelor se bazează pe utilizarea unor criterii precum: ritmul
de creștere în ultimii ani , posibilitatea de finanțare guvenamentală, influența
asupra creșterii PIB, cerințele fiscale, barierele legale, numărul de forțe de muncă
calificate, numărul participanților, gradul de dezvoltare tehnologic.
1. Se presupun a fi mai atractive sectoarele care înregistrează un ritm de
creștere mai înalt în ultimii ani, ceea ce ar genera și dezvoltarea
entităților care aderă la acest sector.
2. Posibilitatea de finanțare guvernamentală și cerințele fiscal au un rol
semnificativ, deoarece unele domenii sunt mai puțin supuse unor
restricții și sunt stimulate spre dezvoltare prin o rată scăzută a dobânzilor
pentru credite .
3. Un număr mare al forței de muncă calificate ar indica un avantaj pentru
desfășurarea activității în un timp mai scurt și la un nivel înalt.
4. Existența mai multor participanți în un anumit domeniu ar avea
influențe pozitive, din motivul că provoca concurența .
5. Etapa de dezvoltare în care se află industria din care activează
compania țintă . ,,Toate industriile parcur g un ciclu de viață, la fel ca
companiile ”[13], etape precum :
• Inițială – multe companii aderă, generează o creștere rapidă ;
• Consolidare – se caracterizează prin scăderea vitezei de dezvoltare.
Multe companii eșuează sau recurg la fuziuni ;
• Maturitate – existența unui număr redus de participanți, un grad de
dezvoltare modest, însă siguri ;
• Declinul – ultima etapă , se caracterizează prin scăderea vitezei de
dezvoltare, piața fiind dominată de câteva companii solide.
Cunoașterea etapei în care se află fiecare industrie influențează
semnificativ deciziile investitorilor, deoarece unii ar opta pentru realizarea

8
investiții lor în companiile din sectoarele care se află în prima fază de dezvoltare,
din motivul că ar înregistra profituri considerabile, iar alții ar decide să investească
în companiile din industriile în faza de maturitate, supunându -se unui risc mult
mai scăzut.

1.2.3. ANALIZA COMPANIEI
Analiza companiei prespune identificarea și selectarea entităților cu
potentialul cel mai mare de dezvoltare și risc de faliment redus din cadrul
aceluiași domeniu în baza informațiilor financiar -contabile . Analiza fundamentală
a companiilor presupune analiza cantitativă și calitativă .
Analiza fundamentală cantitativă se bazează pe ,,identificarea și evaluarea
factorilor economici care sunt cuantificabili în termeni numerici ” [14], pe când cea
calitativă se axează pe acei factori economici care pot fi evaluați ,,din perspectiva
caracteri sticilor calitative ” [14]. Ambele tipuri de analiză sunt considerate la fel de
importante, iar combinarea acestora oferă rezultat e mai credibile și relevante .
Analiza companiilor prin rate se referă la evaluarea afacerii cu ajutorul
indicatorilor calcula ți în baza informațiilor din rapoarte , situații financiare anuale
sau interimare.
Analiza companiilor presupune și studiul următoarelor elemente :
1. Modelul afacerii – care este activitatea de bază
2. Avantajele competitive – în comparație cu alte entități:
• Performanța și poziția entității ;
• Modul de percepere de către investitori;
• Unicitatea produsului .
3. Managementul – calitatea managementului poate fi determinată prin:
• Experiența managerilor , eficiența Consiliului de Administrație ;
• Planurile strategice: înțelegerea mediului, adaptabilitatea la
modificări , strategiile de marketing ;
• Angajații: gradul de calificare a forței de muncă, numărul, opiniile;
• Structura acționariatului .
4. Strategii de preț – ,,important ă atăt în strategia business -urilor on -line
cât și pentru cele off -line.” [15] Utilizate sunt: prețuri competitive,
promoții, discounturi .

9
1.3. INDICATORI AI ANALIZEI FUNDAMENTALE
Indicatorii de analiză fundamentală, denumiți și rate, reprezintă o expresie
matematică ce indică legătura dintre două elemente independente sau
dependente. Sunt instrumentele de evaluare a performanței financiare a unei
entități, însă oferă informații relevante doar prin realizarea comparației cu:
• ,,Un nivel al ratei prestabilit de entitate ;’’
• ,,O rată a unei perioade anterioare pentru a se putea prestabili trendul
evoluției; ’’
• ,,Rate ale altor companii concurente sau din același domeniu de activitate; ’’
• ,,Rate prestabilite ca standard de către experți. ’’ [16]
Teoretic, există numeroase rate . Lista indicatorilor financiari, formulele ,
intervalul de siguranță și interpretarea acestora sunt prezentate în Anexa 1.
În practică sunt selectați doar câțiva indicatori ce sunt considerați relevanți.
Sunt cunoscuți mai mulți ,,indicatori ’’ [17]:
1. Indicatori de lichiditate – aceste rate sunt utilizate pentru a determina
capacitatea companiei de a -și onora obligațiile înregistrate pe termen
scurt. Lichiditatea se referă la capacitatea activelor de a se transforma în
numerar și echivalente de numerar . În cazul conturării instală rii unor
premise de instalare a unei crize financiare, este important de urmărit
capacitatea unei companii de a genera lichiditate.
Câțiva indicatori sunt: rata lichidității curente – echilibrul financiar pe
termen scurt ; rata lichidității imediate indică posibilitatea de a onora
datoriile pe termen scurt în baza activelor circulante ; rata lichidității
efective – capacitatea entității de a onora datoriile pe termen scurt în baza
dispon ibilităților bănești și a investițiilor financiare.
1. Indicatori de solvabilitate – indică capacitatea companiei de a face față
obligațiunilor pe un termen mai lung. Sunt utilizați pentru a se stabili riscul
pe care își îl asumă creditorii și investitorii. P rintre cei mai utilizați sunt:
rata solvabilității patrimoniale , rata autonomiei financiare , rata solvabilității
generale .
Rata solvabilității patrimoniale indică capacitatea de autofinanțare , rata
autonomiei financiare exprimă independența financiară, iar rata
solvabilității generale exprimă capacitatea etității de a face față tuturor
datoriilor sale.

10
2. Indicatori de rentabilitate – determină măsura în care capitalul asigură
generarea profitului. Sunt considerate cele mai utile în determinarea
eficienței activității entității. Rata de rentabilitate poate fi determinată ca
,,raport dintre indicatori de rezultate și indicatori care reprezintă un flux de
activitate cum ar fi cifra de afaceri netă, resurse consumate sau stoc ”[18].
Principalele rate sunt:
Rata rentabilității financiare – utilizarea eficient ă a capitalul investit de către
acționari .
Rrata rentabilității activelor – exprimă cât de eficient sunt utilizate activele .
Rata rentabilității generale indică eficiența consumului total de resurse.
3. Rate de piață – aceste rate sunt utilizate pentru realizarea comparațiilor
între companiile din același sector sau concurente, dar și pentru a
determina dinamica. Sunt calculate în raționamentul de a estima valoarea
intrisecă a acțiunii, deoarece din momentul cotării la bursă, valoarea
nominală a acțiunii va fi diferită de valoarea de piață.
Des utilizate sunt:
Rata preț – valoare contabilă aplicat pentru a compara valoarea de piață
cu valoarea contabilă a acțiunii .
Câștigul pe acțiune ,coeficientul de capitalizare bursieră sunt utile pentru
a determina randamentul intern și de piață al acțiunii .
Rata de distribuire a dividendelor , randamentul dividendului au, la fel,
importanță deosebit ă.
4. Multiplicatorii de preț – raport al prețului de piață la diferite metode de
măsurare a valorii acțiunii. Cei mai utilizați sunt: rata preț – profit , rata preț
– vânzări ( price to sales ratio) , rata preț – valoare contabilă .
Fiecare analist financiar își definește propiu set de indicatori, în dependență
de informațiile disponbile și importanța acordată fiecărui tip.

1.4. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ANALIZEI FUNDAMENTALE
Analiza fundamentală este folosită intens de către investitori sau
consultanții de investiții , însă această metodă înregistrează o serie de avantaje
și dezavantaje .
Evaluarea companiilor prin calculul indicatorilor financiari se confruntă cu
anumite limitări , dar și avantaje , câteva dintre acestea sunt definite în continuare :

11
✓ Accesibilitatea – numeroase surse de informare precum cărți, reviste,
internet ;
✓ Gradul scăzut de dificultate – poate fi utilizată de oricine, în special de
investitorii începători, deoarece implică metode simple de analiză ;
✓ Valoarea – modalitate de fundamentare a valorii unei acțiuni , se determin ă
dacă instrument ul financiar este subevaluat sau supraevaluat ;
✓ Comparația – permite determinarea companiilor mai performante din
cadrul aceluiași sector prin compararea rezultatelor înregistrate;
✓ Contribuția – la creșterea gradului de informare despre situația economiei
în rânduril e investitorilor prin existența unui număr mare de analiști
financiari.
Conform literaturii de specialitate, analiza fundamentală înregistrează și o
serie de neajunsuri:
• Analiza ,,se realizează în baza informațiilor preluate din situațiile financiare
ale emitenților care au tendința de a manipula informațiile contabile cu
scopul de a crea o imagine mai atractivă pentru investitori .’’ [19]
• Analiza fundamentală se bazează pe informațiile din raportările financiare
realizate anual, semestrial sau trimestrial, deci rezultatele obținute sunt
relevante doar o anumit ă perioad ă de timp .
• Analiza fundamentală se axează pe ideea că investitorii realiz ează
investițiile rațional, fără a se lua în considerație comportamentul irațional.
• Instrumentele analizei fundamentale nu pot determina evoluția viitoare a
prețurilor, deoarece acest tip de analiză se bazează pe studiul informațiilor
,,disponibile în piaț ă la un anumit moment viitor, însă indisponibile în
prezent. ”[20] Acest proces crează competiția ,,între investitori în
încercarea acestora de a intra în posesia unor informații relevante noi, deci
neincluse în nivelul prețului, cu scopul de a obține rentabilități
suplimentare .”[20]
• Analiza fundamentală nu oferă informații cu privire la momentul în care să
vindem sau să cumpărăm acțiuni, ci doar în care companii este eficient să
se realizeze investiția.

12
• Este mult mai complexă decât analiza tehnică , deoarece presupune
identificarea unui volum mare de informații pentru a ajunge la o singură
concluzie.
Cu toate că îmbină o multitudine de dezavantaje, analiza fundamentală
rămâne a fi unul din elementele cheie utilizat la formarea unei decizii de investiții.
Deficiențele cu care se confruntă analiza fundamentală stimulează combinarea
rezultatelor obținute în urma evaluării cu cele obținute în baza analizei tehnice.
În concluzie, analiza fundamentală este una dintre cele mai utilizate tipuri
de ana liză, deoarece combină o serie de metode de cercetare în baza cărora se
poate estima sănătatea unei afaceri. Ea oferă posibilitatea de a depista acele
industrii și companii care sunt subevaluate de către alți investitori, oferind
avantajul de a obține prof it.
În baza analizei fundamentale se crează imaginea entității, ceea ce
provoacă interesul investitorilor. Utilizarea acestei metode presupune o muncă
laborioasă, iar rezultatele obținute sunt considerate incomplete pentru a lua o
decizie finală de realiz are a unei investiții.

13
CAPITOLUL 2
SELECȚIA PORTOFOLIULUI ȘI MĂSURAREA PERFORMANȚEI
Crearea unui portofoliu de acțiuni eficient și obținerea performanțelor
așteptate presupune atingerea scopurilor principale urmărite de investitori .
Obiectivul principal al activității de investiții presupune atingerea echilibrului între
riscul și randamentul înregistrat de către portofoliul creat. Activitatea de selecție
a titlurilor pentru formarea unui set optim care să genereze venitur i considerabile
este supus unui proces de evaluare individuală a componentelor .
Acest capitol definește noțiunea de portofoliu eficient, metode de selecție a
acțiunilor și de crearea a unui portofoliu de succes . Se abordează problematica
riscului, a diversificării portofoliului, strategii de gestiune, obiective și instrumente
de măsurare a performanțelor, precum și utilitatea analizei tehnice în elaborarea
deciziilor finale.

2.1. P RINCIPII DE SELECȚIE ȘI CREARE A UNUI PORTOFOLIU
Conform literaturii d e specialitate, un portofoliu de valori mobiliare este
definit ca ,, totalitatea activelor financiare nebancare pe care le posedă la un
moment dat un investitor și care se concretizează în titluri financiare negociabile
pe o piață reglementată de capital, r espectiv acțiuni și obligațiuni, derivate
financiare de natura drepturilor, a contractelor futures sau a contractelor pe
opțiuni .”[21]
În raport cu obiectivele investitorilor și profilul de risc al acestora, activele
financiare sunt selecționate și incluse în portofolii în funcție de categoriile de
active din care fac parte, în dependență de durată sau nivelul de randament. În
funcție de care sunt scopurile investitorilor, selecția companiilor a căror acțiuni
urmează a fi incluse în portofoliu se realizează în baza unor strategii de selecție
și administrare . Există câteva ,,principii ”[22] utilizate în procesul decizional:
1. Definirea obiectivelor investiționale în dependență de poziția
financiară, durata de timp, nivelul maxim al riscului ce poate fi asumat.
2. Alocarea activelor – se bazează pe includerea în portofoliu a activelor
emise de către entități cu un grad de stabilitate ridicat.
3. Diversific area portofoliului presupune includerea mai multor tipuri de
acțiuni ale entități lor care activează în sectoare diferite.

14
4. Selectarea unei strategii de tranzacționare prin stabilirea unor
obiective clare de profit în un anumit orizot de timp, sau selectarea unui
nivel maxim de pierdere acceptată prin sistemul ,, stop-loss”.
5. Corelația rentabilitate -risc – conform căreia, investitorii tind să își
maximizeze beneficiile pe unitatea de risc asumată, sau să minimizeze
riscul pentru un anumit nivel al rentabilității așteptate.
6. Continuitatea activității companiei – entitățile sunt supuse unor
riscuri ce nu pot fi determinate de către analiști, apariția cărora ar putea
determina stagnarea desfășurării activității;
7. Capacitatea determinării valorii intriseci în baza informațiilor din
situațiile financiare prezentate de către entități;
8. Calitatea informațiilor – se bazează pe contabilitatea companiei ce
are rol de furnizare a datelor reale, concrete, fără omisiuni .

2.2. O BIECTIVE ȘI STRATEGII DE GESTIONARE A PORTOFOLIILOR
În raport cu interesele finale pe care le urmăresc diferite categorii de
invesitori, se definesc și diferite tipuri de obiective prestabilite de către investitori
în procesul decizional pot fi divizate în două categorii: ,,obiective ce vizează
gradul de risc și primare ’’ [23].
1. Obiective primare:
✓ Creșterea capitalului : accentul se pune pe creșterea capitalului investit ca
urmare a aprecierii activelor din care este format portofoliul;
✓ Obținere de venit: obținerea venitului pe baza dobânzilor și a dividendelor;
✓ Creșterea capitalului și obținerea de venit: o combinație dintre cele două.
2. Obiective ce vizează gradul de risc:
✓ Un grad foarte mare de risc: utilizat în strategiile speculative ;
✓ Un grad ridicat de risc : specific strategiilor agresive de tranzacționare –
înregistrarea câștigurilor în o perioadă scurtă de timp;
✓ Risc moderat: includerea în portofolii a acțiunilor companiilor stabile ;
✓ Risc minim: investiții în active financiare cu rentabilitate redusă, însă un
nivel al riscului foarte scăzut, precum ar fi titlurile de stat.

15
În legătură cu obiectivele urmărite de către fiecare investitor, în corelație și
cu principiile de selecție a acțiunilor pentru crearea unui portofoliu, se apelează
la diferite ,,strategii de administrare și de gestionare a unui por tofoliu ’’[24] de
acțiuni:
1. Strategia pasivă de administrare: se bazează pe ipoteza inexistenței
unor informații importante care ar determina realizarea unor modificări a
portofoliului pentru a fi diferit decât componența unui indice al pieței.
2. Strategia activă de administrare: are ca scop principal obținerea un ei
rentabilități superioare decât a pieței. Se caracterizează prin două forme:
selectivitatea și ,, market timing -ul”. Prima presupune selec ția acțiunilor în
baza calităților lor proprii, fără a acorda atenție asupra apartenenței
acestora la un indice, iar ,,market timing -ul” reprezintă anticiparea evoluției
pieței, presupune analiza individuală a tuturor titlurilor.
3. Strategia alternativă: realizarea investițiilor în : ,,fonduri de investiții,
fondurile de hedging, companiile închise netranzacționate pe pi ețele
reglementate (private equity), fondurile de capital de risc. ’’[25]

2.3. SELECȚIA ȘI CREAREA PORTOFOLIULUI ÎN BAZA ANALIZEI
FUNDAMENTALE
Analiza fundamentală realizează evaluarea companiilor în baza datelor din
trecut, utilizând anumite instrumente fundamentale, cu scopul de a determina
viitoarele evoluții ale emitentului și a prețului acțiunilor. Are ca scop determinarea
stabilității, performanței afacerilor și a valorii intriseci ale acțiunilo r. Se realizează
analiza la nivel macroeconomic, cât și microeconomic a companiilor. Selecția
acțiunilor ce urmează a fi incluse în portofoliu, se bazează pe anumite criterii [26]:
✓ Criteriul valorii – se bazează pe selecția acțiunilor acelor companii care
au o valoare mai mare, se utilizează în cazul investițiilor pe termen lung ;
✓ Criteriul expansiunii – are ca scop determinarea companiilor din sectoare
,,cu perspective de creștere semnificativă ’’ [26];
✓ Criteriul venitului – criteriul ,,income stocks ” scopul principal este de
identificarea a acțiunilor pe baza cărora se pot încasa mai multe dividende;
✓ Criteriul ,,Growth at a reasonable price ” [26]- o combina ție a criteriilor
de mai sus, se axează pe identificarea companiilor în creștere a căror preț
se modifică în mod rezonabil, acestea fiind companiile subevaluate.

16
Analiza companiilor realizată în baza indicatorilor, denumite și rate, crează
o imagine comp lexă asupra trecutului acesteia, stabilității și performanței, precum
și posibilitatea de selecție a acelor entități care se remarcă prin rezultate mai
înalte din cadrul aceluiași sector . Rezultatele nu sunt utile decât prin comparație
sau prin acordare un ui nivel de importanță.
Cel mai adesea, analiștii financiari recurg la selecția emitenților în portofoliu
pe baza rezultatelor obținute prin calcularea unei funcții scor.
Metoda ,, Scoring ” reprezintă un model matematic în baza căruia se poate
elabora un clasament a entităților a căror acțiuni ar crea un portofoliu performant.
Funcția Scor reprezintă combinarea liniară a mai multor indicatori
semnificativi, fiecare având un coeficient de pondere care indică importanța
acordată fiecărui a. Este utilizat ă pentru a clasifica companiile din punct de vedere
al sănătății generale a acestora. Scorul Z a fiecărei entități este prezentat de
funcția:
Z=𝑎1𝑥1+𝑎2𝑥2+𝑎3𝑥3+…+ 𝑎𝑁 𝑥𝑁, [27], unde:
x – ratele utilizate în analiză;
a – ponderea acordată fiecărei rate.
În urma calcului scorului Z pentru fiecare entitate în parte, se poate realiza
un clasament, iar entitățile care înregistrează cele mai mari rezultate, sunt
considerate a fi supuse unui risc minim.
În practică, sunt cunoscute mai multe modele a metodei scorurilor precum
Funcția Z stabiltă de Altman sau Modelul Conon și Holder . Aceste funcții scor
analizează critic perspectiva companiilor de intrare în faliment, insolvență și nu
au legătură cu selecți a emitenților în portofoliu.

2.4. M ĂSURAREA PERFORMANȚEI ÎN BAZA RATELOR TREYNOR ȘI
SHARPE
În vederea determinării eficienței activității, se determină rentabilitatea și
riscul portofoliului. Rentabilit atea este diferența înregistrată de către valorile de la
începutul perioadei de la sfârșitul perioadei de gestiune, raportată la valoarea din
perioada de început.
Rata generală de rentabilitate a unui portofoliu de acțiuni poate fi
determinată în baza ratelor de rentabilitate individuale. Se utilizează formula :
Rata rentabilității generale a portofoliului =∑𝑅𝑖𝑡∗𝑋𝑖𝑁
1 [28], unde:

17
𝑅𝑖𝑡- rata de rentabilitate a acțiunii ,, i” la momentul ,,t”;
𝑋𝑖-ponderea ac țiunii ,, i” în portofoliu;
N- numărul total de acțiuni incluse în portofoliu.
Rentabilitatea individuală a fiecărei acțiuni poate fi determinată în baza formulei:
Rata rentabilității unei acțiuni =P1−P0
P0 [29], unde :
,,𝑃1” și ,, 𝑃0” – prețurile investiției în momentul ,, 𝑡1” și ,, 𝑡2”.
Scopul principal al gestionării portofoliilor este reducerea spre minimum a
riscului. Diminuarea riscului e posibilă prin diversificarea portofoliului . Riscul
întregului portofoliu poate fi apreciat în conformitate cu:
1. Riscul individual al acțiunilor portofoliul ui – influențează volatilitatea
portofoliului. Riscul individual al unui activ financiar poate fi determinat
în baza deviației standard a rentabilităților, prin următoarea formulă:
𝜎=√𝜎2=√∑(𝑟𝑖−𝑟̅)2 [29], unde:
𝜎2- dispersia rentabilităților față de medie;
𝑟𝑖- rentabilitățile individuale; 𝑟̅ – rentabilitatea medie.
Coeficientul de volatilitate a portofoliu lui reprezintă suma volatilităților
acțiunilor și a ponderii acestora în totalul titlurilor.
Volatilitatea unui activ financiar este definită ca proprietatea acestuia de a
se modifica în dependență de evoluția unui indice bursier cu 1%. Acțiunile pot fi:
volatile – la modificarea indicelui bursier cu 1%, se modifică cu mai mult de 1%;
puțin volatile – au o variație mai mică de 1%; neutre – variază în aceași măsură
cu indicele bursier.
Coeficientul de volatilitate al unui activ poate fi determinat în baza formulei:
𝛽𝑖=𝜎𝑖
𝜎𝑀∗𝜌𝑖,𝑀 [29], unde:
𝜎𝑖 – riscul acțiunii ,,i ”;
𝜎𝑀 – riscul de piață – prin prisma indicelui bursier;
𝜌𝑖,𝑀 – coeficientul de corelație între rentabilitatea titlului și a pieței.
Coeficientul de corelație dintre acțiunile unui portofoliu este legătura dintre
evoluția prețurilor de piață a acțiunilor și a rentabilităților . Se determină astfel:
𝐶𝑐𝑜𝑟𝑒𝑙𝑎 ț𝑖𝑒 𝑖𝑗=𝜎𝑖𝑗
𝜎𝑖∗𝜎𝑗=𝜎𝑖𝑗
[∑𝑟𝑖2−1
𝑛∑(𝑟𝑖)2]∗[∑𝑟𝑗2−1
𝑛∑(𝑟𝑗)2] [30], unde:
𝜎𝑖𝑗 – covariația dintre ratele de rentabilitate ale acțiunilor ,,i” și ,,j”;

18
În dependență de rezultatele obținute, se pot identifica câteva tipuri de
corelații: corelație nulă în cazul în care nu există corelație; corelație pozitivă – o
creștere a valorii rentabilității generate de primul titlu este asociată cu o creștere
a valorii rentabilității altui titlu; corelație negativă – o creștere a rentabilit ății
primului titlu este asociată cu o scădere a rentabilității celui de -al doilea titlu.
2. Independența variațiilor acțiunilor – cu cât este mai mică corelația
dintre acțiuni, cu atât riscul este mai mic, cu cât e mai mare dependența,
cu atât riscul este ma i mare, ca urmare, apare necesitatea determinării
covariației între două instrumente financiare.
În scopul determinării covariației , se utilizează formula următoare:
𝜎𝑖𝑗=1
𝑛∑(𝑟𝑖−𝑟𝑖̅)(𝑟𝑗−𝑟𝑗̅) [31], unde:
𝑟𝑖,𝑟𝑗 – rentabilit ățile individuale ale acțiunilor ,,i ” și ,,j”;
𝑟𝑖̅, 𝑟𝑗̅ – rentabilitățile medii.
Riscul portofoliului de acțiuni este determinat de dispersia fiecărui titlu, de
proporțiile în care sunt combinate și de covariația între acele titluri. Riscul va fi
redus către minimum doar în cazul în care covariația va fi mai slabă. Reducerea
riscului portofoliului se poate realiza prin diversificare . Pentru un portofoliu format
din două acțiuni, formul a:
𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 =√𝐴2∗𝑊𝐴2+𝐵2∗𝑊𝐵2+2𝑊𝐴∗𝑊𝐵∗𝐴𝐵 [32], unde
𝑊𝐴, 𝑊𝐵- ponderea titlurilor ,, A” și ,,B” ;
𝐴, 𝐵- riscul asociat titlurilor ,, A” și ,,B”;
𝐴𝐵- coeficientul de corelație între titlul ,, A” și ,,B” .
Gestionarii portofoliilor au ca scop determinarea anumit or combinații și
proporții de alocare a resurselor, încât să se înregistreze rezultate semnificative.
În scopul determinării performanțelor în diferite situații de acțiune , se po ate utiliza
tehnica scenariilor care se bazează pe elaborarea metodelor diferite de acțiune
a investitorilor : rational, irational și neutru.
Performanța unui portofoliu de acțiuni poate fi determinată în dependență
de rentabilitatea și riscul acestuia. Principalele instrumente de măsurare s unt:
1. Rata Treynor – o rată a performanței portofoliului și a riscului, denumită și
rata de rentabilitate -volatilitate. Cu cât rata Treynor este mai mare, cu atât
portofoliul este mai eficient. Se determină prin formula :

19
Rata Treynor =𝑅𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 −𝑅𝑓
𝛽𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜 𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 [33], unde:
𝑅𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 – media ratei de rentabilitate a portofoliului în timpul perioadei
de gestiune ;
𝑅𝑓 – rata rentabilității activului fără risc – se referă la certificatele de
trezorerie și obligațiuni de stat;
𝛽𝑓– volatilitatea portofoliului
2. Rata Sharpe – determină performanța portofoliului în raport cu rata
rentabilității activului fără risc. Reprezintă excesul de rentabilitate pe care
invest itorul o primește pe unitate de risc. Creșterea ratei Sharpe se poate
efectua prin micșorarea volatilității și mărirea rentabilității. Se poate
determina prin următoarea f ormulă :
Rata Sharpe = 𝑅𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 −𝑅𝑓
𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 [33], unde:
𝑅𝑃𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 – media ratei de rentabilitate a portofoliului ;
𝑅𝑓– rata rentabilității activului fără risc ;
𝑝𝑜𝑟𝑡𝑜𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢 – riscul total al portofoliului .
Rata Sharpe este utilizată în cazul în care accentul se pune pe investirea în
un singur portofoliu, deoarece ia în calcul rata riscului total al portofoliului, iar rata
Treynor este utilizată în cazul în care investitorul dispune de o avere mult mai
semnificativă în comparație cu investiția realizat ă.
În concluzie, realizarea investițiilor presupune asumarea riscului de eșec.
Indiferent de obiectivele urmărite de către investitori, acestea pot fi atinse doar
prin analiză și activitate rațională.
Procesul decizional este afectat de intervalul de timp utilizat, de nivelul
cunoștințelor și capacității de interpretare a informațiilor și de valoarea avuției de
care dispun investitorii. Toate aceste neajunsuri pot fi reglate prin analiza
fundamentală și completată prin analiza tehnică, pr in evaluarea obiectivă a
realității . Indiferent de cât de exacte sunt rezultatele analizei fundamentale, există
mereu probabilitatea apariției unor evenimente imprevizibile ce pot afecta
investiția, acest risc nu poate fi redus către zero.

20
CAPITOLUL 3
CERCETĂRI PRIVIND UTILITATEA INSTRUMENTELOR DE
ANALIZĂ FUNDAMENTAL Ă ÎN SELECȚIA UNUI PORTOFOLIU
DE ACȚIUNI
Fiind stimulați de dorința obținerii unui venit suplimentar și de ideea că
,,bursa e mai puțin riscantă decât o investiție într -o gogoșerie la colț ” [34],
potențialii investitori caută metode de selecție și creare a unor portofolii care ar
genera venituri viitoare sigure. Analiza fundamentală este una dintre tehnici .
Acest capitol descrie aplicarea în practică a metodei în scopul determinării utilității
acesteia .
Studiul de caz realizat presupune creare unui portofoliu de acțiuni în baza
rezultatelor analizei fundamentale . Sunt parcurse toate etapele : evaluarea stării
economice ; determinarea celor mai promițătoare sectoar e și motivarea selecției,
formarea unui eșantion d in entități; analiza companiilor selectate și realizarea
unui clasamen t; crearea portofoliului de acțiuni , realizarea unei investiții teoretice
și marcarea rezultatelor în baza ratelor Sharpe și Treynor.

3.1. EVALUAREA SITUAȚIEI ECONOMICE
Anul 2019 s -a remarcat prin rezultate favorabile în termini de rentabilitate
pentru Bursa de Valori București, indicatorii au înregistrat creșteri de peste 30%,
BET-TR de 47% , iar eliminara pragului de deținere la SIF -uri prin Legea privind
reglementarea fondurilor de investiții alternative a sporit cre șterea indicelui BET –
FI cu 37% . ,,BVB se afla pe locul 3 in lume in topul randamentelor aduse
investitorilor .” [35] Însă, anul 2019 se remarcă prin lipsa de investitori .
Încă din luna ianuarie a anului 2020, așteptările erau majore , deoarece se
preconiza listarea la bursă a companii lor de stat: Hiroelectrica, CEC Bank și
Aeroporturi București. Începând cu luna septembrie a anului 2020, piața de
capital din România va fi inclusă în categoria celor emergente secundare ,
conform declarației agenției de evaluare FTSE Russel din Londra, ceea ce ar
genera capitaluri suplimentare. Potențialele companii ce urmează a fi incluse
sunt: Romgaz, Banca Transilvania și BRD -Groupe Societe Generale.

21
Lunile februarie -martie marchează o întorsătură în economia României și în
stabilitatea mondială. Prețurile petrolului au atins o reducere de până la 30% ca
urmare a excesului de ofertă din partea Rusiei și Arabiei Saudită.
Epidemia este cea mai mare proble mă actuală la nivel mondial. Publicarea
Decretului Președintelui României nr.195/2020 cu privire la instituirea stării de
urgență a dus la încetarea activității a unui număr mare de întreprinderi , limitarea
serviciilor de transport, incapacitatea de plată a furnizorilor din motivul
concedierilor masive și reducerii salariilor .
BCR a afirmat că economia României se va confrunta cu o perioadă de
contracție severă, se anticipează ,,o scădere a produsului intern brut (PIB) de
4,7%, însoțită de un deficit bugetar de 7,3% și de o rată a șomajului de 11% ” [36].
Problema virusului este discutată din două perspective cu privire la bursă:
oportunitate sau risc. Partea pozitivă este privită prin scăderea prețurilor
acțiunilor, ceea ce ar prezenta un moment oportun de achiziții, partea negativă
este definită prin instalarea fricii în rândul acționarilor de a se supune riscului
ridicat, anticipându -se scăderea considerabilă a volumului tranzacțiilor . În
contextul pandemic actual, se preconizează că cele mai afectate industrii vor fi
transport uri, activități le recreative în aer liber, turism.
Conform articolului din ,, Bursa ”, unii investitori încearcă să profite de situația
curentă : ,, Există și un fenomen suprinzător. Spre deosebire de anul 2008, când
investitorii fugeau din piață, acum există și persoane care, din contra, în aceste
momente se apropie de bursă ”[37].
Evenimente cu efect pozitiv ale lunii martie au fost includerea titluril or
TeraPlast în principalii indici BET și BET -TR. Se așteaptă includerea Antibiotice
în BET -XT, iar Biofarm, Oil Terminal se monitorizează pentru posibila includere.
În concluzie, situația economică a anului curent nu este una dintre cele mai
favorabile pentru realizarea investițiilor bursiere ca urmare a imposibilității de
predicție a evoluției pandemică și a altor probleme ale structurii economiei
României. În acelaș i timp, această situație poate fi privită ca o oportunitate pentru
investitorii care acceptă un nivel mai înalt al riscului . Scăderea actuală a prețurilor
acțiunilor nu poate însemna decât o șansă de achiziționa un volum mare de
acțiuni ce urmează să se ap recieze până la sfârșitul anului. Consider că e un
moment riscant, însă oportunități există, deoarece unele afaceri au de suferit, pe
când altele se vor bucura de câștig.

22
3.2. ANALIZA SECTORIALĂ ȘI SELECȚIA COMPANIILOR
Determinarea celor mai atractive sectoare pentru realizarea investițiilor este
etapa următoare a analizei fundamentale. Pentru a crea un portofoliu diversificat,
am selectat 5 sectoare . În baza datelor obținute de pe site -ul Institutului Național
de Statistică , sector ul serviciilor și sectorul industrial au cea mai mare contribuție
la formarea PIB -ului, rezultatele fiind de 50% și 20 -25% pentru sectorul industrial.
Anexa 2 cuprinde datele colectate pentru anii 2017 -2019 (sursa brută) și
calculele realizate . Pe baza acestora datele sunt sintetizate în Tabel ul 3.1.:
Tabelul 3.1. Contribuția la formarea PIB -%, perioada 2017 -2019
Anul 2019 2018 2017
T. 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1
Industrie 21.86 22.04 22.40 20.54 23.17 23.11 23.13 21.25 24.79 23.73 23.88 21.96
Comerț 18.14 15.46 19.79 20.05 18.06 15.42 19.93 19.68 18.11 15.99 20.49 19.92
Construcții 11.22 5.62 3.40 3.41 9.44 4.79 3.04 3.20 9.17 4.40 2.81 2.74
Agricultură 2.03 9.40 2.37 1.88 1.86 10.29 2.44 1.94 2.59 9.49 2.39 1.85
Comunicații 5.15 5.19 5.88 6.16 5.12 4.94 5.73 6.01 5.10 4.97 5.91 6.24
Imp. nete
pe produs 9.45 9.34 9.98 9.59 9.47 9.26 9.90 10.06 8.58 9.63 9.61 10.48
Alte servicii 32.15 32.95 36.17 38.38 32.88 32.19 35.83 37.87 31.66 31.81 34.91 36.81
Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Sursa: Sursă proprie
În baza rezultatelor prezentate mai sus și c onform studiului ,,Multiplii de
evaluare ai Bursei de Valori București și ai pieței locale M&A ” pentru perioada
2007 -2019, care s -a axat pe determinarea multiplilor companiilor listate la burs ă,
corelați ei dintre diferite sectoare și schimbările economice, am determinat care
ar fi ce le mai stabil e în caz de criză. Am selectat următoarel e:
1. Sectorul financiar – cu toate că acest domeniu înregistrează cel mai înalt
nivel de corelație dintre modificările economiei și rezultatele înregistrate, motivul
pentru care am ales acest sector e posibilitatea desfășurării activității a entităților
în mediul online, iar în cadrul companiilor de investiții, ar semnala o perioadă de
apariție a unor oportunități mari din cauza scăderii prețurilor . Se anticipeaz ă o
valorificare mai bună a activelor deținute, din motivul elimin ării pragului de
deținere la SIF -uri de 5%.
2. Sectorul farmaceutic – conform studiului menționat mai sus, sectorul sănătății
este unul din cele mai rezistente la fluctuațiile ciclurilor economice . Alt motiv ar fi
situația actuală privind epidemia COVID19 , domeniul sănătății se confr untă cu
probleme majore, însă este și unul din sectoarele a cărei activitate nu poate fi
sistată .

23
3. Sectorul energetic – Conform Strategiei Energetice pentru perioada 2019 –
2030 : ,,scopul statului este de a asigura accesul la energia electrică tuturor, de a
integra piețele de energie la nivelul Uniunii Europene ”[38], care ar avea drept
consecință accesul la concurența dechisă pe pie țele energetice, tendința de
dezvoltare a acestui sector și atingerea scopului de a fi o țară independent ă
energetic.
4. Sectorul de resurse petrol -gaze – conflictele provocate de excesul de
producție de petrol a diminuat considerabil prețurile, însă asta nu indică decât un
moment oportun . Se anticipează orientarea investițiilor în acest sector din partea
autorităților.
5. Sectorul construcții – spre sfârșitul anului 2019, acest sector înregistrează o
evolție considerabilă . Spre finalul lui 2020, se anticipează evoluția acest ui
domeniu , fapt ce rezultă din previziunile Comisiei Naționale de Strategie și
Prognoză , conform cărora, sectorul construcțiilor se va dezvolta rapid în perioada
2020 -2023, preconizându -se că se ,,va atinge o cotă de 6,3% din PIB în
2020 .’’[39]
Din cadrul sectoarelor identificate anterior , am selectat 15 companii din BET
și BET -XT, excepție – făcând Biofarm din BETPlus. Merită de menționat că se
discută despre includerea acestei companii în componența indicelui BET -XT în
anul 2020, fiind prima din Watchlist -ul Comisiei Indicilor BVB.
Am selectat companiile prezentate în Tabelul 3.2.:
Tabelul 3.2. Selecția companiilor din cadrul sectoarelor
Nr. Sectorul Denumirea companei. Simbolul
1. Financiar 1. Fondul Proprietatea (FP)
2. Bursa de Valori București S.A. (BVB)
3. SIF Banat Crișana S.A. (SIF1)
4. SIF Oltenia S.A. (SIF5)
2. Farmaceutic 5. MedLife S.A. (M)
6. Antibiotice S.A. (ATB)
7. Biofarm S.A. (BIO)
3. Energetic 8. Societatea Energetica Electrica S.A. (EL)
9. C.N.T.E.E Transelectrica (TEL)
10. S.N. Nuclearelectrica S.A. (SNN)
4. Petrol -gaze 11. S.N.G.N. Romgaz S.A. (SNG)
12. S.N.T.G.N. Transgaz S.A. (TGN)
13. O.M.V. Petrom S.A. (SNP)
5. Construcții 14. Teraplast S.A. (TRP)
15. Impact Developer & Contractor S.A. (IMP)
Sursa: Sursă proprie

24
În scopul evaluării eficiente a sectoarelor s-a acordat importanță și
elemente lor cu privire la companii în scopul determin ării sectoare lor avantajoase
pentru investitorilor : ponderea companii lor în indicii; experiența managerilor;
structura acționariatului; capitalizarea bursieră; Free Float ; indicel e VEKTOR .
După ponderea companiilor în indicii bursieri , clasamentul este:
• Fondul Proprietatea (FP) – sectorul financiar
• O.M.V. Petrom S.A. (SNP) – sectorul petrol -gaze
• S.N.G.N. Romgaz S.A (SNG) – sectorul petrol -gaze
Tabelul 3.3. indică ponderile. Cele 3 companii menționate mai sus au o
pondere de peste 9% din componența indicilor. Investitorii acordă importanță
majoră acestui element , din faptul că prezint ă cele mai tranzacționate companii.
Tabelul 3.3. Ponderea companiilor în in dici, martie 2020
1 2 3 4 5 6 7 8
Companii FP BVB SIF1 SIF5 M ATB BIO EL
BET 18.75 0.61 – – 1.36 – – 0.0425
BET-XT 0.1395 0.0056 0.0358 0.0376 1.25 0.0051 – 0.039
BETPlus 0.1818 0.0058 – – 0.0127 0.005 0.0022 0.0414
9 10 11 12 13 14 15
Companii TEL SNN SNG TGN SNP TRP IMP
BET 0.0164 0.0297 0.1024 0.0495 0.1709 0.0058 –
BET-XT 0.015 0.0272 0.0938 0.0453 0.1537 0.0053 0.0021
BETPlus 0.0151 0.0286 0.0988 0.0456 0.1774 0.0055 0.0022
Sursa: www.bvb.ro
Analizând structura cadrului de manageri care se află la baza fiecărei
entități, presupune că fiecare companie este condusă de manageri competenți,
cu experiență în domeniu.
În dependență de structura acționariatu lui, top-ul companiilor e ste:
Tabelul 3.4. Structura acționariatului companiilor la 31.12.2019
Structura 1 2 3 4 5 6 7 8
acționariat FP BVB SIF1 SIF5 M ATB BIO EL
Alți acționari 0.73 1.00 1.00 1.00 0.56 0.28 0.12 0.51
1 0.27 0.00 0.00 0.00 0.18 0.53 0.51 0.49
2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.14 0.19 0.37 0.00
3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.12 0.00 0.00 0.00
Structura 9 10 11 12 13 14 15
acționariat TEL SNN SNG TGN SNP TRP IMP
Alți acționari 0.41 0.18 0.30 0.42 0.28 0.43 0.28
1 0.59 0.82 0.70 0.59 0.51 0.47 0.57
2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.21 0.10 0.15
3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: www.bvb.ro

25
• 100% Alți acționari – BVB, SIF1, SIF 5– sector financiar
• 73,12% Alți acționari – FP – sector financiar
• 56,21% Alți acționari – M – sector farmaceutic (sănătate)
Se consideră a fi mai avantajos de investit în entitățile a căror acționariat
este mai dispersat, deoarece doar acționariatul ce permite modificări
semnificative pe viitor, poate genera evoluții promițătoare al e cursului de
tranzacționare prin posibilitatea de apariție a unor cumpărători considerabili.
1. În dependență de capitalizarea bursieră , valoar i maxime au :
• O.M.V. Petrom S.A. (SNP) – sectorul petrol -gaze
• S.N.G.N. Romgaz S.A (SNG) – sectorul petrol -gaze
• Fondul Proprietatea (FP) – sectorul financiar
Capitalizarea bursieră amplifică valoarea de piață a entității în ochii
investitorilor, motiv pentru care se acordă importanță acestui indicator care
reflectă produsul dintre numărul de acțiuni emise și prețul la care se
tranzacționează. Valoarea cât mai mare a acestui indicator, prezintă mare interes
pentru potențialii investitori. Următorul tabel reflectă capitalizarea bursieră a
entităților:
Tabelul 3.5. Capit alizarea bursieră a companiilor
Companii Capitalizare
Bursieră Companii Capitalizare
Bursieră
FP 8,832,206,008.5 EL 3,533,724,689.4
BVB 198,816,376.2 TEL 1,290,135,299.2
SIF1 1,231,556,523.1 SNN 4,987,039,095.5
SIF5 1,247,356,285.1 SNG 11,177,249,600.0
M 721,929,673.2 TGN 3,143,616,348.0
ATB 355,809,161.2 SNP 19,089,064,508.9
BIO 384,296,386.5 TRP 379,937,048.3
IMP 389,709,815.4
Sursa: www.bvb.ro
Criterul Free -float are ca lideri:
• 1 – BVB, SIF1, SIF5 – sectorul financiar
• 0,9 – FP – sectorul financiar
• 0,6 – M – sectorul farmaceutic (servicii sănătate)
Importanța free -float-ului se explică prin faptul că asigură baza de formare
a prețului de referință al acțiunilor și reprezintă acțiunile disponibile spre achiziție,
fiind neblocate în conturile acționarilor majoritari .

26
Tabelul 3.6. Indicatorul Free -float, martie 2020
1 2 3 4 5 6 7 8
Companii FP BVB SIF1 SIF5 M ATB BIO EL
Free-Float 0.9 1 1 1 0.6 0.5 0.2 0.4
9 10 11 12 13 14 15
Companii TEL SNN SNG TGN SNP TRP IMP
Free-Float 0.4 0.2 0.3 0.5 0.3 0.5 0.2
Sursa: www.bvb.ro
Indicele VEKTOR evaluează comunicarea cu investitorii, considerând
aspecte le: relația cu investitorii, abordarea proactiv ă în relația cu investitorii , etc.
Top companii în baza indicelui VEKTOR sunt:
• 10 – Antibiotice S.A. (ATB) – 10,00 – sectorul farmaceutic
• 10 – S.N. Nuclearelectrica S.A. (SNN) – 10,00 – sectorul energetic
• 9,50 – BVB, EL, SNP – sector financiar, energetic, petrol -gaze
În baza indicelui VEKTOR, rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 3.7. Rezultatele indicelui VEKTOR – comunicarea cu investitorii
1 2 3 4 5 6 7 8
FP BVB SIF1 SIF5 M ATB BIO EL
Nota 8.5 9.5 4.5 4.5 8.5 10 5 9.5
9 10 11 12 13 14 15
TEL SNN SNG TGN SNP TRP IMP
Nota 8 10 8.5 8 9.5 6.5 4.5
Sursa: Asociația pentru Relația cu Investitorii la Bursa din România (ARIR)
Rezultatele prezintă stimul pentru investitori, din motivul că companiile se
remarcă prin cele mai bune practici în comunicarea cu investitorii prin furnizarea
informațiilor în format accesibil, utilizarea diverselor canale de transmitere a
informațiilor, conferințe, prezentări .
În urma analizei elementelor prezentate anterior, se pot formula câteva
concluzii preliminare: companiile sectorului financiar se remarcă prin
calificarea pe locurile principale, urmate fiind de sectorul energetic , astfel,
acțiunilor companiilor din aceste sectoare care u rmează a fi incluse în portofoliu
ar trebui să se acorde o pondere mai mare; se poate presupune că principalel e
concurente de a ajunge în top 5 sunt: FP, EL și SNG.

3.3. ANALIZA COMPANIILOR
Datele colecta te din Situațiile Financiare pentru anul 2019, de pe site -ul
Bursei de Valori București sau de pe site -ul oficial al fiecărei companii sau din

27
alte comunicații publice sunt prezentate în Anexa 4 . Am selectat și aplicat doar
câțiva indicatori prezentați în Anexa 3 .
Compararea rezultatelor doar pentru un an este puțin relevantă, în
consecință am colectat și am recalculat ratele de solvabilitate, rentabilitate și
lichiditate pentru 2017 și 2018 pentru a stabili care dintre companiile se remarcă
prin rezultate constant e, aceste a sunt prezentate în Anexa 6 .
Deciziile finale s -au realizat în baza rezultatelor obținute pentru anul 2019,
deoarece cele mai recente informații sunt mai utile, rezultatele sunt în Anexa 5 .
În vederea efectuării analizei, am propus acordarea unui grad de
importanță pentru fiecare categorie de indicatori:
• Indicatorii de solvabilitate – 30%, deoarece reprezintă capacitatea
firmei de a face față tuturor obligațiilor sale pe terme scurt, cât și pe un
orizont de timp mai larg.
• Indicatorii de lichiditate – 40%, indică capacitatea de a -și onora
obligațiile pe termen scurt, reprezintă siguranță pentru investitori în cazul
apariției unor evenimente imprevizibile.
• Indicatorii de rentabilitate – 10%, din motivul că reprezintă indicatori
esențiali în evaluarea perform anței unei companii.
• Ratele de piață – 20%, au o importanță majoră în evaluarea și
compararea companiilor din cadrul aceluiași sector, se pot stabili
companiile subevaluate.
În dependență de încadrarea rezultatelor în intervalele de siguranță
prezentate în Anexa 1., am acordat punct e pentru fiecare indicatori:
• 3 puncte – Foarte bine
• 2 puncte – Bine
• 1 punct – Satisfăcător
• 0 puncte – Nesatisfăcător
Punctajele finale au fost determinate cu ajutorul funcției Scor, descrisă în
Capitolul 2, ca o sumă a tuturor valorilor ajustate cu ponderea.
Acești indicatori au fost calculați cu scopul de a selecta și crea un portofoliu
de acțiuni. Cele 5 companii selectate vor înregistra cel mai înalt punctaj din cadrul
sectorului său. Punctajele finale pentru toate entitățile sunt prezentate în
continuare:

28
Tabelul 3. 8. Rezultatele înregistrate și ierarhizarea
Companie Scor Ierarhizare Sector
FP 12.1 1 financiar
EL 11.4 2 energetic
SNN 10.8 3 energetic
SNG 10.6 4 petrol -gaze
SIF1 10.4 5 financiar
SNP 10.2 6 energetic
IMP 10.2 7 construcții
BVB 10 8 financiar
SIF5 9.8 9 financiar
BIO 9.2 10 farmaceutic
TGN 8.3 11 petrol -gaze
ATB 7.6 12 farmaceutic
TEL 6.4 13 energetic
TRP 3.3 14 construcții
M 2.8 15 farmaceutic
Sursa: Sursă proprie
Selecția celor 5 companii din care va fi format portofoliul se bazează pe
compararea rezultatelor înregistrate de către entități din același sector.
Astfel, am obținut următoarea ierarhizare pentru sectorul financiar :
• Fondul Proprietatea ( FP) – 12,1
• Bursa de Valori București S.A. ( BVB ) – 10,0
• SIF Banat Crișana S.A. ( SIF1 ) – 10,4
• SIF Oltenia S.A. ( SIF5 ) – 9,8
Conform rezultatelor prezentate în Anexa 5 ., putem determina care dintre
cele 4 companii din cadrul sectorului financiar se remarcă considerabil.
S-au determinat ratele de solvabilitate ale entităților. Conform solvabilit ății
patrimonial e, rata cea mai mare a fost înregistrată de către FP – 99,58%, cea mai
mare capacitate de autofinanțare, cel mai mic rezultat a fost însemnat de SIF5 .
Toate companiile din cadrul acestui sector au demonstrat că nu depind de
finanțare din exterior, deoarece valoarea ratei autonomiei financiare a tuturor
entităților este mai mare de 90%, totuși cel mai mare rezultat este al BVB –
95,96%, cel mai mic este al SIF5 – 91,27%.
Cel mai mic grad de îndatorare este al FP, de 0,42%, ceea ce doar întărește
capacitatea de autofinanțare a entității și o clasează în top 5 companii . SIF5
înscrie, cel mai nefavorabil nivel – 9,29%, însă se încadrează în infervalul de
siguranță . Rezultatele pentru 2019 și punctajele aferente sunt prezentate în tabel:

29
Tabelul 3. 9. Ratele de solvabilitate – sector financiar, an 2019
Companie FP p. BVB p. SIF1 p. SIF5 p.
RATE: Referință
1. Solvabilitate – 30%
1.1. RSP > 30% 99.58 3 95.96 3 93.24 3 91.27 3
1.2. RAF > 30% 99.73 3 99.75 3 93.66 3 93.48 3
1.3. GÎG < 50% 0.42 3 4.21 3 7.15 3 9.29 3
1.4. RSG < 30% 0.42 3 4.04 3 6.66 3 8.48 3
1.5. RCPR > 30% 99.58 3 95.96 3 93.24 3 91.27 3
TOTAL 15 15 15 15
Sursa: Sursă proprie
Rata solvabilității generale că indică cât la sută din activele companiei
contribuie la finanțarea datoriilor totale. Cea mai mare rată este a SIF5 – 8,48%,
pe când cea mai mică este al FP – 0,42%.
Măsura în care activele companiei sunt finanțate de către capitalurile proprii
este prezentată de rata capitalurilor proprii, rezultatul maxim este al FP .
Din motivul încadrării în intervalele de siguranță, toate cele 4 companii au
obținut punctaj maxim . Însă, prin compararea rezultatelor, se poate concluziona
că nivelul indicatorilor entității FP este mult mai ridicat decât a celorlalte societăți.
Comparând rezultatele anului 2019 cu cele din anii 2017 -2018 prezentate
în Anexa 6 , se observă rezultate le remarcabile ale FP . RSP depășește celelalte
rezultat e 2 ani la rând , pentru 2017 – 99,66% și 2018 – 99,64%.
FP se remarcă prin cel mai scăzut grad de îndatorare general și cel mai
mic rezultat al ratei solvabilității generale, fapt c e o clasează pe primul loc din
cadrul sectorului financiar.
Conform Graficului 3.1., se poate constata stabilitatea ratelor GÎG și RSP
pentru FP, precum și descreșterea favorabilă înregistrată de SIF5.

Graficul 3.1. Evoluția ratelor de solvabilitate, 2017 -2019, sector financiar
Sursa: Sursă proprie 0.342.828.5912.74
0.4174.217.159.29
051015
FP BVB SIF1 SIF5Gradul de îndatorare general 2017 –
2019
2017 2018 20190.342.727.9111.27
0.4164.046.668.48
024681012
FP BVB SIF1 SIF5Rata solvabilității generale 2017 -2019
2017 2018 2019

30
Conform ratelor de lichiditate , rata cea mai mare a lichidității curente este
specifică SIF5 , indică capacitatea entității de a -și transforma activele curente în
disponibilități pentru a -și acoperi datoriile pe termen scurt .
Tabelul 3.10 . Rate de lichiditate – sector financiar, an 2019
Companie FP p. BVB p. SIF1 p. SIF5 p.
RATE: Referință
2. Lichiditate
2.1. RLC > 100% 2895.10 3 277.67 3 1343.23 3 188.47 3
2.2. RLI 50-100% 2895.10 3 277.41 3 1343.21 3 188.44 3
2.3. RLE 50-100% 181.74 3 47.22 0 1152.59 3 125.43 0
TOTAL 9 6 9 6
Sursa: Sursă proprie
Lichiditatea imediată are ca maxim rezultatele SIF5 și FP, și minim – BVB.
Însă, cazul lichidității efective, rezultatul cel mai mare este al SIF1 – 1152,59%,
iar cel mai mic al SIF5. Evoluția ratelor de lichiditate pentru anii 2017 -2019 este:

Graficul 3.2. Rate de lichiditate , 2017 -2019, sector financiar
Sursa: Sursă proprie
Pentru anii 2017 -2018, FP atinge rezultate maxim e, depășind valorile
ratelor de lichiditate curentă și lichiditate imediată a BVB, SIF1 și SIF5. Pentru
rata lichidității efective, liderul este SIF1 . Creșterea considerabilă se datorează
scăderii datoriilor pe termen scurt a companiei.
Lichiditatea excesivă poate fi privită din o altă perspectivă și considerată ca
utilizarea ineficientă a activelor lichide disponibile. Se poate totuși constata că
companiile din sectorul financiar, în special SIF -urile, mereu s -au remarcat prin
nivele ridicate a ratelor de lichiditate .
Ratele de rentabilitate au o pondere totală de 10% , deoarece selecția
companiilor mai mari, stabile și performante, oferă un grad de siguranță investiției
realizate. 5900
1134.2
78.81 12.122895.1
277.411343.214357.8
01000200030004000500060007000
FP BVB SIF1 SIF5Rata lichidității imediate 2017 -2019
2017 2018 2019126.3459.4
78.87.04599.4
146.22159.3
327.8181.747.21152.6
27.6
05001000150020002500
FP BVB SIF1 SIF5Rata lichidității efective 2017 -2019
2017 2018 2019

31
Tabelul 3. 11. Rate de rentabilitate , de piață – sector financiar, an 2019
Companie FP p BVB p SIF1 p SIF5 p
RATE: Referință
Rentabilitate
RRE max. 26.34 3 7.27 2 6.00 2 5.35 2
3.2. ROA max. 26.26 3 6.28 2 5.46 2 5.19 2
3.3. ROE max. 26.36 3 6.54 2 5.86 2 5.69 2
3.4. RRG max. 41.01 3 41.25 3 600.92 3 425.50 3
3.5. ROS max. 97.32 3 69.88 3 79.25 3 79.25 3
3.6. RPN max. 97.63 3 80.96 3 40.16 3 81.56 3
TOTAL 18.00 15 15 15
De piață
4.1. PBV min. 0.78 2 1.95 0 0.52 2 0.68 2
4.2. EPS max. 0.41 2 0.87 3 0.31 1 0.21 1
4.3. PER min. 2.94 2 29.82 0 8.86 1 11.96 0
4.4. DY max. 7.09 3 3.00 2 0.00 0 3.71 1
4.5. PAY max. 21.97 2 94.21 3 0.00 0 46.74 3
TOTAL 11 8 4 7
Sursa: Sursă proprie
Cea mai eficientă utlizare a activelor în activitatea operațională este
înregistrată de FP – 26,26%, iar minimul de 5,20% aparține SIF5. Eficiența
maximă a utilizării capitalului investit de către acționari , evaluată prin rata
rentabilității financiare, este consemnată , tot în cazul FP, pe când cea mai mică
eficiență este obervată pentru SIF1 și SIF5 .
Rata cea mai mare a rentabilității generale este observată în cazul SIF1 –
598,09% și indică nivelul cel mai mare al eficienței consumului resurselor sale.
Cele mai mari rate ale marjelor brute și nete din activitate sunt specifice FP, ceea
ce indică și eficiența întregii activități: ROS – 97,32% și RPN – 97,63%.
Comparând rezultatele marcate în 2019 cu cele ale anilor anteriori, se obțin:

Graficul 3.3. Rate de rentabilitate , 2017 -2019, sector financiar
Sursa: Sursă proprie 11.959.5126.36
12.678.776.54
3.043.325.86
4.635.475.69
0 5 10 15 20 25 30201720182019ROE 2017 -2019, sector financiar
SIF5 SIF1 BVB FP 69.9919.2741.01
74.8849.7741.25
53.8361.74600.92
245.46349.98539.3
0 200 400 600 800201720182019RRG 2017 -2019, sector financiar
SIF5 SIF1 BVB FP

32
Conform anilor 2017 -2019, SIF1 și SIF5 se remarcă prin valori superioare
ale rentabilității generale, fiind mai eficiente din punct de vedere a consumului de
resurse decât celelalte companii. Creșterea ratelor de rentabilitate marcată în
anul 20 19 este o consecință a prevederilor OUG 114/2018 care a generat
scăderea prețurilor acțiunilor și a creat oportunități de achiziții.
Potrivit ratelor de piață , a indicatorului Price to book Value , acțiunile
companiilor FP, SIF1 și SIF5 sunt subevaluate, pe când acțiunile BVB sunt
supraevaluate. Acțiunile companiei SIF1 sunt recomandată spre achiziție.
Câștigul mai mare pe acțiune este înregistrat de BVB – 0,87 lei/acțiune .
Indicatorul PER sugerează randamentul de piață a acțiunii prin faptul că indică
suma care este dispus investitorul să o plătească pentru a obține o unitate
monetară din profitul societății, cel mai favorabil nivel este al FP – 2,94.
Randamentul cel mai m are al acțiunii este al FP, însă cea mai mare rată
de distribuție a dividendelor este înregistrată în cazul companiei BVB – 94,21%.
Punctajul cel mai înalt a fost înregistrat de o companie din cadrul sectorului
financiar, și anume FP – prima companie care urmează a fi inclusă în portofoliul .
Un element important ce trebuie precizat despre FP, este că în decursul
anului 2019 a realizat programe de răscumpărare a acțiunilor propri i și reducerea
capitalului social subscris în urma răscumpărării și anulării unui număr de acțiuni
răscumpărate, proces aprobat de către ASF prin Avizul nr. 285/9 octombrie 2019 ,
ce continuă și în 2020, prin oferirea unui preț de 10% mai mare decât acel de
piață , ceea ce generează o explozie a prețului acțiunilor.
Din cadrul sectorului farmaceutic , se remarcă :
• Biofarm S.A . (BIO) – 9,2
• Antibiotice S.A. (ATB) – 7,6
• MedLife S.A. (M) – 2,8
Biofarm S.A. , în cazul indicatorilor de solvabilitate se remarcă prin cele
mai favorabile rezultate, cea mai mare rată a solvabilității patrimoniale și
autonomiei financiare .
Cele mai mici valori ale gradului de îndatorare generală și a solvabilității
patrimoniale: 34,75% și 25,79% sunt, la fel, ale compani ei Biofarm S.A., precum
și cea mai mare eficiență a capitalurilor proprii în finanțarea activelor entității.
Cele mai mici rezultate ale indicatorilor de solvabilitate sunt atinse de către
compania MedLife S.A., ca rezultat a mediului nefavorabil dezvoltării activității.

33
Tabelul 3.1 2. Ratele de solvabilitate ale sectorului farmaceutic, an 2019
Companie M p. BIO p. ATB p.
RATE: Referință
Solvabilitate – 30%
1.1. RSP > 30% 23.97 0 74.21 2 62.57 2
1.2. RAF > 30% 33.63 1 99.76 3 85.73 2
1.3. GÎG < 50% 317.21 0 34.75 0 57.75 0
1.4. RSG < 30% 76.03 0 25.79 2 36.14 0
1.5. RCPR > 30% 23.97 2 74.21 3 62.57 3
TOTAL 3 10 7
Sursa: Sursă proprie
Anul 2020 se remarcă a fi unul și mai complicat din motivul epidemiei, însă
exact de la acest sector se anticipează rezultate deosebite întrucât este un sector
esențial .
Analizând ratele de solvabilitate pentru 2017 -2018, se constată că liderul
dintre aceste companii rămâne BIO, cu RSP pentru 2017 – 83,56% și 78,97%
pentru 201 8, prezintă și cel mai scăzut grad de îndatoare pentru 3 ani consecutiv.
GÎG pentru anii 2017 și 2018 al Biofarm S.A. este în creștere, însă se menține
nivelul minim în comparație cu celelalte entități. Evoluția rat elor sunt prezentate :

Graficul 3. 4. Rate de solvabilitate , 2017 -2019, sector financiar
Sursa: Sursă proprie
În cazul comparării ratelor de lichiditate din cadrul sectorului farmaceutic ,
pentru anul 2019 , lichiditatea efectivă, imediată și curentă a le companiei Biofarm
S.A. au cele mai înalte valori . Minimul indicatorilor este observat în cazul MedLife .
Tabelul 3.1 3. Ratele de lichiditate ale sectorului farmaceutic, an 2019
Companie M p. BIO p. ATB p.
RATE: Referință
Lichiditate – 40%
2.1. RLC > 100% 94.91 0 228.42 2 200.39 2
2.2. RLI 50-100% 91.20 2 207.82 3 164.10 3
2.3. RLE 50-100% 6.94 0 102.65 3 0.92 0
TOTAL 2 8 5
Sursa: Sursă proprie 66.35
16.4426.9876.03
25.7936.14
050100
M BIO ATBRSG pentru 2017 -2019, sectorul
farmaceutic (sănătate)
2017 2018 2019197.22
19.6736.95317.21
34.7557.75
0200400
M BIO ATBGÎG pentru 2017 -2019, sectorul
farmaceutic (sănătate)
2017 2018 2019

34
În perioada 2017 -2019, se constată o scădere a ratelor de lichiditate pentru
Medlife S.A. , pe când valorile ratelor entității B iofarm S.A. au evoluat de la
48,86% la 102,65% pentru indicatorul lichidității efective, iar rata lichidității
imediate a marcat o evoluție negativă , totuși depășind celelalte companii.

Graficul 3.5. Rate de lichiditate pentru 2017 -2019, sector farmaceutic
Sursa: Sursă proprie
Pe când ratele lichidității efective ale Medlife S.A. și Antibiotice S.A scad
considerabil de -a lungul perioadei 2017 -2019, Biofarm S.A. atinge cotele maxime
din cadrul acestui sector, un motiv pentru care și obține punctaj maxim.
Analizând rezultatele următorului set de indicatori, ratele de rentabilitate
specifice fiecărei companii din acest sector , se evidențiază valorile cele mai mari
în cazul entității Biofarm S.A. Rata rentabilității activelor este 14,68%, fapt ce
indică capacitatea entității de a se adapta cerințelor piețe. Valorile minime sunt
în cazul M edlife S.A. de doar 1% și 0,73%.
Rentabilitatea financiară și rentabilitatea generală a Biofarm S.A. este peste
valoarea celorlalte companii din acest sector: ROE – 19,78% și RRG – 84,30%.
Minimul acestor rate este în cazul MedLife S.A.: ROE – 3,05% și RRG – 1,14%.
La fel și ratele marjei nete și brute din vânzări în cazul companiei B iofarm S.A.
sunt maximul din cadrul sectorului: 25,10% și 30,81%.
Tabelul 3.1 4. Ratele de rentabilitate , de piață, sector farmaceutic, an 2019
M p BIO p ATB p M p BIO p ATB p
RATE: RATE:
Rentabilitate De piață
RRE 1.00 1 18.02 3 4.43 1 PBV 4.58 0 1.46 0 0.68 3
ROA 0.73 0 14.68 3 3.88 2 EPS 0.23 3 0.05 1 0.05 1
ROE 3.05 1 19.78 3 6.20 2 PER 149.9 0 7.36 1 10.89 2
RRG 1.14 1 84.30 3 8.27 2 DY 0.00 0 5.00 2 5.68 3
ROS 1.10 1 25.10 3 7.89 2 PAY 0.00 0 38.7 2 65.08 3
RPN 1.50 1 30.81 3 9.01 2
TOTAL 5 18 11 TOTAL 3 6 12
Sursa: Sursă proprie 135.67254.32
154.03
91.2207.82
164.1
0200400
M BIO ATBRata lichidit ății imediate pentru
2017 -2019, sector farmaceutic
2017 2018 2019
68.34
48.86 51.67
6.94102.65
0.92
0100200
M BIO ATBRata lichidit ății efective pentru
2017 -2019, sector farmaceutic
2017 2018 2019

35
Examinând rezultatele anilor 2017 -2018, se evidențiază o creștere a
activității M edlife S.A. , care în anul 2017 înregistrează valori negative ale ratelor
de rentabilitate, însă spre anul 2019 rev ine pe poziții pozitive . Biofarm S.A. și
Antibiotice S.A. înscriu rezultate similare pentru anii 2017 și 2018, însă anul 2019
scoate în evidență activitatea mult mai eficientă al companiei Biofarm S.A. .

Graficul 3.6. Rate de rentabilitate , 2017 -2019, sector farmaceutic
Sursa: Sursă proprie
Din punct de vedere al ratelor de piață , investitorii ar fi dispuși să plătească
1,46 lei/acțiune în cazul companiei M edLife S.A. , ceea ce indică că acțiunea este
supraevaluată, pe când acțiunile B iofarm S.A. sunt subevaluate, fapt ce rezultă
din P/B.
Câștigul maxim pe acțiune poate fi obținut din achiziția acțiunilor companiei
Medlife S.A. – 0,23. În baza ratei PER, cel mai favorabil ar fi achiziția acțiunilor
Biofarm S.A. , deoarece este valoarea minimă de 7,36. Randamentul cel mai
mare al acțiunii, precum și rata de distribuție a dividendelor este, însă în cazul
ATB: 5,68% și 65,08%, fapt care este foarte atractiv pentru investitori .
Decizia de includere a companiei Biofarm S.A. în portofoliu este susținută
și de ipoteza că pentru anul 2020, în contextul epidemi ei ce a afectat economia
mondială, serviciile companiei sunt indispensabile populației. În cadrul raportului
anual al B iofarm S.A. , conducerea a afirmat că a luat toate măsurile ca activitat ea
entității să se desfășoare fără sincope, astfel s -a asigurat ca stocul de materii
prime necesar să fie suficient fluxului de producție obișnuit.
Sectorul energetic are ca lider:
• Societatea Energetica Electrica S.A. (EL) – 11,4
• S.N. Nuclearelectrica S.A. (SNN) – 10,8
• C.N.T.E.E Transelectrica (TEL) – 6,4 -1.6416.65
8.05
3.056.20 6.46
-505101520
M BIO ATBRata rentabilității economice pentru
2017 -2019, sector farmaceutic
(sănătate)
2017 2018 2019-0.6327.97
10.67
1.1484.3
8.27
-20020406080100
M BIO ATBRata rentabilității generale pentru
2017 -2019, sector farmaceutic
2017 2018 2019

36
Cea mai mare rată a solvabilității patrimoniale este caracteristică
companiei EL – 99,52%, iar minimul este în cazul TEL – 69,87%, însă toate
companiile se încadrează în interval ele de siguranță sugerate. Cea mai mare rată
a autonomiei financiare și a capitalurilor propii este, la fel, în cazul EL: 99,93% și
99,52%.
Tabelul 3.1 5. Ratele de solvabilitate, sectorul energetic, an 2019
EL Punctaj TEL Punctaj SNN Punctaj
RATE:
1. Solvabilitate – 30%
1.1. RSP 99.51 3 69.87 2 83.25 3
1.2. RAF 99.97 3 82.76 2 88.68 2
1.3. GÎG 0.25 3 43.13 0 20.12 2
1.4. RSG 0.25 3 30.13 1 16.75 2
1.5. RCPR 99.51 3 69.87 3 83.25 2
TOTAL 15 8 11
Sursa: Sursă proprie
Societatea EL se mai remarcă și prin minimul gradului de îndatorare
generală și ratei solvabilității patrimoniale: 0,49% și 048%, ceea ce o face foarte
atractivă în viziunea investitorilor. Rezultatele cele mai mici sunt atinse de către
compania TE L.
Pentru anul 2019 lichiditatea curentă, imediată și efectvă a companiei EL
înregistrează valori considerabil de mari, în comparație cu anul 2018 și 2017 .
RLC pentru 2019 este de 1662,23%; RLI – 1661,69% și RLE – 1098,83%. Acești
indicatori sugerează că compania poate să satisfacă nevoi le de acoperire a
datoriilor pe termen scurt, mediu și lung. Minimul valorilor este în cazul entității
TEL, RLC – 156,99% ; RLI – 151,86%; RLE – 43,80%.

Graficul 3.7. Rate de lichiditate , 2017 -2019, sector energetic
Sursa: Sursă proprie
Se observă o creștere a ratelor de lichiditate pentru toate companiile
sectorului energetic, însă EL se remarcă prin valori considerabil de mari în
comparație cu TEL, care atinge minimul . 80.15 21.02395.291661.69
151.86389.75
010002000
EL TEL SNNRata lichidității imediate, perioada
2017 -2019, sector energetic
2017 2018 20191.8 2.92 73.491098.83
43.8332.21
010002000
EL TEL SNNRata lichidității efective pentru 2017 –
2019, sector energetic
2017 2018 2019

37
În concluzie, se poate constata că EL și SNN sunt capabile să își sat isfacă
datoriile exigibile pe termen scurt, pe când TEL se confruntă cu probleme de
lichiditate, fapt confirmat prin rezultatele acestor indicatori care se află sub
minimul necesar al intervalelor de siguranță.
Conform ratelor de rentabilitate , valoarea r atei de rentabilitate economică
a SNN este cu 0,73 puncte procentuale mai mare decât rata companiei EL. Însă,
la nivelul ratelor de rentabilitate generală, maximul este atins de EL, iar minimul
de TEL – 4,17%. Conform ROA, utilizarea cea mai eficientă a a ctivelor societății
în activitatea operațională este prezentată de EL, cu o rată de 6,43%, urmată de
SNN cu 6,08%, iar minimul e 2,04% al TEL.
În baza ratei rentabilității financiare (ROE), care indică utilizarea eficientă a
capitalului investit de către a cționari, liderul este SNN cu 7,30%, care a evoluat
de la 0,0041% în 2017 la 5,72% în 2018 și continuând să crească și în 2019.
Minimul, și cel mai mic punctaj obținut în baza acestei rate este de 2,92% al TEL.
Tabelul 3.1 6. Rate de rentabilitate, de piață , sector energetic, an 2019
EL p TEL p SNN p EL p TEL p SNN p
RATE RATE
Rentabilitate De piață
RRE 6.43 2 2.28 1 7.16 2 PBV 0.93 2 0.44 3 0.59 2
ROA 6.43 2 2.04 1 6.08 2 EPS 0.74 1 1.31 2 1.78 3
ROE 6.46 2 2.92 1 7.30 2 PER 14.31 1 15.08 0 8.03 2
RRG 337.78 3 4.17 1 28.97 3 DY 6.47 2 2.31 1 11.01 3
ROS 1344.1 3 8.27 2 22.51 3 PAY 97.41 3 36.64 2 93.05 2
RPN 1344.2 3 9.22 2 26.53 3
TOTAL 15 8 15 TOTAL 9 8 12
Sursa: Sursă proprie
Rata profitului net (RPN), denumită și rata marjei nete din vânzări, indică
profitabilitatea întregii activități, fiind inclusă și influența fiscalității, este un
indicator uti l în compararea companiilor din cadrul aceluiași sector, conform
acesteia, cea mai profitabilă activitate este caracteristică EL, urmată de 26,53%
al SNN și 9,22 al TEL.
Comparând rezultatele înregistrate de companii în 2019, cu rezultatele din
anii 2017 -2018, se observ ă că valorile maxime ale acestor rate sunt aferente
companiei EL, ceea ce indică că este o companie mai stabilă din punct de vedere
al performanței . Creșterea ratelor de rentabilitate a companiei EL, în special a
ratei de rentabilitate gener ală se datorează reducerii considerabile a cheltuielilor
totale ale companiei. Minimele acestor rate sunt aferente entității TEL .

38

Graficul 3.8. Rate de rentabilitate , 2017 -2019, sector energetic
Sursa: Sursă proprie
În baza indicatorilor de piață , se constată că acțiunile companiei EL sunt
supraevaluate în comparație cu acțiunile companiilor TEL și SNN, deoarece în
baza P/B, rezultă că investitorii sunt dispuși să plătească pe o acțiune a
emitentului 0,93, în comparație cu 0,44 pentru TEL.
Câștigul cel mai mare pe acțiune poate fi obținut în baza acțiunilor
companiei SNN, iar câștigul minim poate fi realizat cu ajutorul acțiunilor EL .
Coeficientul de capitalizare bursieră indică că suma cea mai mare pe care
e dispus să o plătească un investitor pentru a obține o unitate a profitului entității
este în cazul TEL. Cu ajutorul indicatorului DY, se poate constata că câștigul cel
mai mare poate fi obținut prin achiziția titlurilor companiei SNN, deoarece
randamentul acțiunii atinge o rată de 11,01%, urmat de EL și TEL .
Cea mai mare rată de distribuție a dividendelor este înregistrată de EL ,
surclasată de SNN – 93,05%. Ambele sunt foarte atractive din perspectiva
investitorilor , deoarece politica de distribuție totală a profitului net sub for mă de
dividende în fiecare an crește interesul noilor cumpărători.
Din cadrul sectorului petrol -gaze , cel mai mare punctaj a fost înscris de
către SNG, care urmează a fi inclusă în portofoliu . Clasamentul este:
• S.N.G.N. Romgaz S.A. ( SNG ) – 10,6
• O.M.V. Petrom S.A. ( SNP) – 10,2
• S.N.T.G.N. Transgaz S.A. ( TGN ) – 8,3
Conform ratelor de solvabilitate , capacitatea cea mai mare de
autofinanțare este specifică entității SNG, deoarece se remarcă prin o rată a
solvabilității patrimoniale de 86,92%, adică 86,92% din sursele de finanțare sunt
din capitalurile proprii, iar valoarea cea mai mică este în cazul companiei TGN,
cu 65,55%. Însă toate companiile se încadrează în intervalul de referință, care
indică că valoarea indicatorului ar trebui să fie ma i mare de 30%. 2.72
1.03
0.00417.45
2.176.46 6.43
2.287.16
0510
EL TEL SNNRata rentabilității economice pentru
2017 -2019, sector energetic
2017 2018 2019
28.81 0.87 0.02510.27
4.17 28.97
05001000
EL TEL SNNRata rentabilității generale pentru
2017 -2019, sectorul energetic
2017 2018 2019

39
Tabelul 3.1 7. Rate solvabilității – sector petrol -gaze, anul 2019
Companie SNG Punctaj TGN Punctaj SNP Punctaj
RATE: Referință
1. Solvabilitate
1.1. RSP > 30% 86.92 3 65.55 2 69.93 2
1.2. RAF > 30% 93.35 3 71.74 2 98.13 3
1.3. GÎG < 50% 15.04 2 52.55 0 18.69 2
1.4. RSG < 30% 13.08 3 34.45 0 13.07 3
1.5. RCPR > 30% 86.92 3 65.55 3 69.93 3
TOTAL 14 7 13
Sursa: Sursă proprie
SNP se remarcă prin cel mai înalt grad al autonomiei financiare – 98,13%,
urmat de SNG, iar minimul este încheiat de către TGN cu 71,74% . În concluzie,
toate cele 3 companii nu sunt dependente de finanțare din surse din exterior.
Gradul cel mai mare de îndatorare este al companiei TGN, de 52,55%,
valoare ce depășește intervalul de siguranță, fapt care devalorizează compania
în ochii investitorilor și este un semnal alarmant. Cel mai mic grad al îndatorării
este al companiei SNG – 15,04% , fiind urmată de SNP cu 18,69%. SNP și SNG
înregistrează valorile minime ale solvabilității patrimoniale, însă liderul este SNP.
Rata cea mai mare a capitalurilor propii în total active este al companiei
SNG – 86,92%, iar cea mai mică, a TGN – 65,55%.
Comparând aceste rezultate cu cele aferente anului 2017 și 2018, rata
solva bilității patrimoniale ale companiilor SNG și SNP a crescut, pe când TGN
înregistrează o scădere de la 71,10% în 2017 și 74,38% în 2018, la o valoare de
doar 65,55% în 2019. Ratele autonomiei financiare a tuturor entităților este peste
80% pentru toți cei 3 ani, ceea ce indică că companiile nu depind de finanțare
externă. Gradul de îndatorare generală a TGN a crescut considerabil în această
perioadă, atingând maximul de 52,55% în 2019. Evoluția acestor rate sunt în
graficul:

Graficul 3.9. Rate de solvabilitate , 2017 -2019, sectorul petrol -gaze
Sursa: Sursă proprie 34.14 29.9940.61
13.0834.45
13.07
0200
SNG TGN SNPRata solvabilit ății generale pentru
2017 -2019, sectorul petrol -gaze
2017 2018 2019
16.5540.6447.99
15.0452.55
18.69
0100
SNG TGN SNPGradul îndatorării generale pentru
2017 -2019, sectorul petrol -gaze
2017 2018 2019

40
În baza indicatorilor de lichiditate , cele mai bune rezultate sunt în cazul
companiei SNG, toți cei trei indicatori de lichiditate au valori mult mai mari decât
celelalte companii din sec torul petrol -gaze. Minimul e înregistrat de către TGN în
cazul ratelor lichidității imediate și efective.
Ratele de lichiditate se remarcă prin creștere considerabilă pentru perioada
2017 -2019 în cazul celor 3 entități , fapt determinat de mediul de piață puțin
favorabil dezvoltării acestui sector.
Tabelul 3.1 8. Rate de lichiditate – sector petrol -gaze, anul 2019
Companie SNG Punctaj TGN Punctaj SNP Punctaj
RATE: Referință
Lichiditate
2.1. RLC > 100% 427.77 3 258.33 3 235.87 2
2.2. RLI 50-100% 373.05 3 160.22 3 200.73 3
2.3. RLE 50-100% 64.04 2 62.55 2 125.22 3
TOTAL 8 8 8
Sursa: Sursă proprie
Cea mai eficientă administrare a investițiilor este în cazul companiei SNG,
cu o rată a rentabilității economice de 15,45%, iar cel mai ineficient este
considerat a fi în cazul TGN, unde rata rentabilității economice este de 7,26%.
Firma care a reușit cel mai bine să se adapteze cerințelor pieței anului 2019
și a continuat să își perfecționeze nivelul serviciilor prestate și a utilizat eficient
activele în activitatea sa operațională, este SNG, care înregistrează o rată a
rentabilității activelor de 13,20%. Minimul din acest sector este al companiei TGN .
Cea mai înaltă rată a rentabilității financiare, a marjei nete și brute din
vânzări sunt, deasemenea, atribuite companiei SNG.
Tabelul 3. 19. Rate de rentabilitate , de piață , sector petrol -gaze, an 2019
Comp . SNG p TGN p SNP p Comp . SNG p TGN p SNP p
RATE: RATE:
Rentabilitate De piață
RRE 15.45 3 7.26 2 8.83 2 PBV 1.99 0 1.12 0 0.78 2
ROA 13.20 3 6.04 2 7.70 3 EPS 2.83 2 29.58 3 0.06 0
ROE 15.19 3 9.21 3 11.02 3 PER 13.12 0 12.17 1 7.11 2
RRG 27.50 3 14.22 3 19.65 3 DY 4.12 2 4.08 1 6.58 2
ROS 21.45 3 18.82 3 18.00 3 PAY 56.95 3 52.30 2 49.28 1
RPN 25.10 3 22.65 3 20.64 3
TOTAL 18 16 17 TOTAL 7 7 7
Sursa: Sursă proprie
Conform ratelor de piață , în special a indicatorlui P/B, se constată că
acțiunile companiei SNG, sunt supraevaluate . P/B al SNG este de 1,99 ,

41
depășind pragul de 1:1, iar al TGN – 1,12; al companiei SNP – 0,78; recomandat
ar fi achiziția acțiunilor SNP, din motivul subevaluării acțiunilor.
Câștig mai mare pe acțiune poate fi obținut în baza acțiunilor companiei
TGN, deoarece valoarea EPS este de 29,58 lei/acțiune . Rezultatul minim este în
cazul SNP, doar 0,06 lei/acțiune.
Valoarea minimă a capitalizării bursiere este în cazul SNP, iar valoarea
maximă este în cazul SNG, investitorii fiind nevoiți să plătească mai mult pentru
o unitate monetară din profitul entități i.
Cea mai mare rată a randamentului acțiunii este al companiei SNP – 6,58%,
iar rata distribuției dividendului este maximă în cazul companiei SNG – 56,95%,
ceea ce indică cât la sută din profitul net este distribuit sub formă de dividende în
scopul de atr agere a interesului investitorilor. În concluzie, SNG este inclus în
portofoliu și din perspectiva anticipării unui dividend generos în timpul viitor.
Din cadrul sectorului construcții , au fost evaluate entitățile astfel :
• Impact Developer & Contractor S.A. (IMP) – 10,2
• Teraplast S.A. ( TRP) – 3,3
Rezultatele indicatorilor de solvabilitate și lichiditate sunt :
Tabelul 3. 20. Rate de solvabilitate, lichiditate , secto r – construcții, an 2019
Companie TRP p IMP p Companie TRP p IMP p
RATE: RATE:
Solvabilitate Lichiditate
1.1. RSP 39.83 1 75.59 2
1.2. RAF 74.22 2 78.32 2 2.1. RLC 109.47 0 2980.44 3
1.3. GÎG 151.09 0 29.56 1 2.2. RLI 52.95 1 1151.94 3
1.4. RSG 60.17 0 22.35 2 2.3. RLE 9.17 0 320.39 3
1.5. RCPR 39.83 3 75.59 3
TOTA L 6 10 TOTAL 1 9
Sursa: Sursă proprie
Conform ratelor de solvabilitate , rezultatul maxim a fost obținut de către
IMP, remarcându -se prin rata solvabilității patrimoniale, autonomiei financiare și
o rată a capitalurilor proprii superioară decât cea a companiei TRP.
Aferent ratelor de lichiditate , se pot observa valori mari în cazul companiei
IMP și valori mici, în cazul companiei TRP. Ratele superioare ale companiilor
prezintă dezavantaj din motivul că excesul de lichiditate poate fi considerat ca
neutilizarea eficientă a resurselor existente, ia r în cazul valorilor mici , această
situație poate fi o problemă pentru onorarea datoriilor pe termen scurt.

42
Un aspect important constituie evoluția GÎG și solvabilit ății generală a
companiilor în perioada 2017 -2019, pentru a anticipa o creștere sau scăde re a
acestor indicatori . În figura următoare, se evidențiază IMP prin gradul de
îndatorare redus aferent celor 3 an i, pe când pentru TRP, se observă majorarea
datoriilor, creșterea GÎG. Aferent indicatorului RSG, situația este similară.

Graficul 3.10. Rate de solvabilitate , 2017 -2019, sector construcții
Sursa: Sursă proprie
Ratele de rentabilitate au ca scop prezentarea profitabilității, în general al
întregii activități, conform acestora, IMP se clasează pe locul 1 din cadrul acestui
sector cu rate mult superioare decât cele ale TRP. Rata rentabilității generale
este mai favorabilă în cazul IMP și pentru perioada 2017 -2019, evoluția acestei
rate a TRP este nesemnificativă în comparație cu valorile concurenței.
Tabelul 3. 21. Ratele de rentabilitate , de piață – sectorul construcții, an 2019
Companie TRP p IMP p Companie TRP p IMP p
RATE: RATE:
Rentabilitate De piață
3.1. RRE 1.53 1 23.63 3 4.1. PBV 1.38 0 0.70 3
3.2. ROA 1.39 0 19.89 3 4.2. EPS 0.01 1 0.56 2
3.3. ROE 3.50 2 26.32 3 4.3. PER 39.43 0 2.65 2
3.4. RRG 2.62 2 175.35 3 4.4. DY 0.00 0 2.17 1
3.5. ROS 2.59 2 95.69 3 4.5. PAY 0.00 0 6.05 1
3.6. RPN 2.84 2 113.68 3
TOTAL 9 18 TOTAL 1 9
Sursa: Sursă proprie
În baza ratelor de piață , se evidențiază, la fel, IMP prin tr-un câștig pe
acțiune superior decât cel al companiei concurente, de 0,56 lei/acțiune . Rata de
distribuție a dividendelor este de 6%, pe când compania concurentă nu a anunțat
despre distribuția profitului sub forma dividendelor afe rent anului 2019 . Astfel,
mult mai interesante sunt acțiunile companiei IMP. Un alt motiv ar fi și rezultatul
indicatorului PB/V, conform căruia, acțiunile companiei IMP sunt subevaluate, pe
când acțiunile TRP sunt supraevaluate. 50.32
31.8260.17
22.35
050100
TRP IMPRata solvabilității generale pentru
2017 -2019, sectorul construcții
2017 2018 2019101.3
46.68151.09
29.56
0100200
TRP IMPGradul de îndatorare generală pentru
2017 -2019, sectorul construcții
2017 2018 2019

43
În urma utilizării instrumentelor de analiză fundamentală , am obținut un
clasament al companiilor . Unele companii, precum din sectorul fin anciar,
înregistrează valori mai mari decât altele din cadrul celorlalte sectoare, însă în
baza principiului elaborat de Markowitz, am selectat câte o companie din cadrul
fiecărui sector ce a înregistrat cel mai mare rezultat, aceste companii vor forma
portofoliul: FP, EL, SNG, BIO, IMP.

3.4. CREAREA PORTOFOLIULUI ȘI MĂSURAREA PERFORMANȚEI
Se propune realiz area unei investiții teoretice în sumă de 500,000 lei în
portofoliu l creat și aplicarea metodei scenariilor. Decizia de investiție a fost
realizată în data de 10.03.2020 , iar rezultatele și posibilitatea măsurării
performanțelor celor trei portofolii X, Y și Z se realizează la 3 luni, în data de
10.06.2020. Potrivit metodei scenariilor, se definesc:
• Scenariul 1 – ia în calcul inteligența și raționamentul investitorului și ponderea
maximă se acordă primelor 3 companii care au înregistrat cele mai înalte
rezultate. Acest Portofoliul X alocă 60% din resurse în FP și EL, din motivul
că aceste companii au obținut valo rile cele mai mari în baza analizei
fundamentale și se anticipează creșterea prețurilor acțiunilor.
• Scenariul 2 și Portofoliul Y se caracterizează prin indiferența investitorului,
ponderea fiecărei companii în cadrul acestui portofoliu va fi de 20%.
• Scenariul 3 – portofoliu din perspectiva neglijării comportamentului rațional ,
deci ponderea maximă se acordă companiilor cu cel mai dezavantajos profil
financiar , denumit Portofoliul Z . Un procent de 35% din resurse sunt alocate
companiei cu punctaj minim din cele 5 de mai sus, din sectorul căr ui activitate
se anticipează a se sista din motivul epidemiei.
Tabelul 3. 22 . Structura Portofoliilor X, Y și Z pentru 10.03.2020
Scenariul 1 X 2 Y 3 Z
Simbol Pondere Valoare Pondere Valoare Pondere Valoare
FP 35% 175,000 20% 100,000 10% 50,000
EL 25% 125,000 20% 100,000 15% 75,000
SNG 20% 100,000 20% 100,000 20% 100,000
BIO 15% 75,000 20% 100,000 25% 125,000
IMP 5% 25,000 20% 100,000 30% 150,000
Sursa: Sursă proprie

44
Suma disponibilă de investiție va fi alocată celor 3 portofolii. În continuare
va fi testat ă ipotez a: Ratele Sharpe și Treynor vor avea cel mai înalt nivel în cazul
Portofoliului X, iar nivelul cel mai scăzut, în cazul Portofoliului Z. Urmează
determina rea corelați ei dintre eficiența instrumentelor de analiză fundamentală și
rentabilitatea portofoliilor cr eate în baza analizei.
Structura portofoliilor la sfârșitul perioadei este prezentată în continuare:
Tabelul 3.23. Structura Portofoliilor X, Y și Z pentru 10.06.2020
Scenariul 1 X 2 Y 3 Z
Simbol Pondere Valoare Pondere Valoare Pondere Valoare
FP 35% 257,968 20% 147,410 10% 73,705
EL 25% 138,963 20% 111,170 15% 83,378
SNG 20% 100,318 20% 100,318 20% 100,318
BIO 15% 87,429 20% 405,714 25% 145,714
IMP 5% 24,825 20% 28,531 30% 148,951
Sursa: Sursă proprie
Structura inițială și finală a portofoliilor sunt în Anexa 7 . Calculele realizate
în scopul determinării ratelor Sharpe, Treyner sunt prezentate în Anexa 8, 9, 10 .
Aplicarea ratelor Sharpe și Treynor presupune determina rea rentabilit ății
nete generată investitorului. Rentabilitatea netă se referă la excesul de
rentabilitate a portofoliului față de r entabilitatea activului fără risc.
Rentabilitatea activului fără risc (risk -free assets ), se referă la rentabilitatea
instrumentel or financiare care au un nivel înalt de siguranță, precum ratele
dobânzii ale titlurilor de stat și bonurilor de trezorerie.
În scopul determinării ratei activului fără risc, sa determinat: rata aferentă
certificatelor de trezorerie ca raport între suma val orii ponderată și suma valorii
adjudecate; rata dobânzii de referință a BNR aplicată de 2%, date colectate de
pe site -ul oficial al BNR.
Se presupune că există o corelație direct proporțională între rentabilitatea
și riscul portofoliilor de acțiuni. Se ant icipează înregistrarea unui nivel superior al
randamentului în cazul celui mai riscant portofoliu.
În baza calculelor realizate , rezultatele marcate sunt următoarele:
Tabelul 3. 24. Ratele Sharpe și Treynor aferente celor 3 portofolii
Scenariul Portofoliul Rentabilitate Risc Rata Sharpe Rata Treynor
1 X 21.90 1.15 18.87 0.18
2 Y 58.63 0.94 62.28 0.64
3 Z 10.41 0.90 11.27 0.15
Sursa: Sursă proprie

45
Portofoliul X este considerat a fi cel mai riscant, iar rentabilitatea anticipată
este de doar 21,90%. În acest ca z, pe o unitate de risc, excesul de rentabilitate
față de rentabilitatea activului fără risc pe care îl va înregistra investitorul este de
18,87% , mult mai mult decât în cazul în care ar fi realizat o investiție în obligațiuni
de stat, certificate de trezorerie, a cărei rată este doar 3,03%, fapt determinat în
baza ratei Sharpe. Din motivul unei valori superioare a volatilității portofoliului de
1,22 %, valo area ratei Treynor este de doar 0,18%.
Portofoliul Y înregistrează cele mai optime rezultate în baza corelației
rentabilitate -risc. În cazul Scenariului 2, investitorul ar obține cele mai mari
rezultate. Conform ratei Sharpe, excesul de rentabilitate pe o unitate de risc a
portofoliului față de rentabilitatea unei investiții în titluri de stat este de 62,28% –
o valoare extrem de atractivă. Excesul de rentabilitate față de volatilitatea
portofoliului este estimat a fi de 0,64%. Rentabilitatea portofoliu lui e de 58,63%.
Portofoliul Z se remarcă prin rata minimă a rentabilității, însă este și cel mai
puțin riscant portofoliu. În acest caz, se confirmă ipoteza corelației directe dintre
rentabilitate -risc. Remunerarea pe unitate de risc a excesului de rentabilitate față
de rentabilitatea activului fără risc este de doar 11,27%, iar față de volatilitatea
portofoliului este 0,15%.
În toate cele 3 cazuri, investorul înregistrează o rentabilitate superioară unei
investiții în titluri de stat. În baza corelației rentabilitate -risc, cea mai opt imă
opțiune este Portofoliul Y. În consecință , se poate constata că ipotezele de
cercetare au fost infirmate .
În urma realizării studiului de caz, se poate afirma că corelația dintre
rezultatele obținute în baza analizei fundamentale și performanța înregistrată de
portofoliu este una redusă, ceea ce indică existența unei anomalii. Se anticipa
înregistrarea unor valori superioare în cazul Portofoliului X, în care alocarea
resurselor s -a realizat rațional, însă această ipoteză a fost contes tată de
rezultatele obținute. Rezultatele maxime au fost înregistrate de Portofoliul Y, în
care alocarea resurselor s -a realizat în părți egale.

3.5.PERCEPȚIA INVESTITORILOR ASUPRA ANALIZEI FUNDAMENTALE
În scopul determinării utilității instrumentelor analizei fundamentale în
selecția portofoliului de acțiuni și a gradului de influență asupra deciziilor finale
ale investitorilor, am propus realizarea unui chestionar.

46
Chestionarul cuprinde 10 întrebări și abordează cele mai importante
aspe cte cu privire la analiza fundamentală, precum: importanța analizei asupra
deciziilor fundamentale, eficiența acestui tip de analiză, limitările principale,
aspectele de selecție a companiilo r.
Chestionarul are ca obiectiv determinarea gradului de răspând ire și
aplicare a analizei fundamentale în rândurile investitorilor, din care rezultă
utilitatea acestui tip de analiză.
Pentru ca răspunsurile înregistrate să genereze informații relevante,
chestionarul a fost adresat investitorilor cu experiență pe piața de capital de
minim 1 an. Accesul la baza de date provine din sursă sigură care activează în
domeniu. Structura chestionarului este prezentată în Anexa 11.
În urma realizării chestionarului, au fost înregistrate 22 de răspunsuri ,
statistica acestora este prezentată în continuare:
Tabelul 3.25. Numărul răspunsurilor înregistrate
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Var. 1 10 8 14 5 1 10 7 11 14 16
Var. 2 2 14 8 17 20 1 4 4 1 1
Var. 3 10 0 – 0 0 1 9 3 3 5
Var. 4 – – – – 1 10 2 4 4 –
Sursa: Sursă proprie
Întrebarea 1: S-a constatat că marea majoritate optează pentru analiza
fundamentală sau mixtă în defavoarea analizei tehnice, pentru care au fost
înregistrate doar 2 răspunsuri.
Întrebarea 2: 63,3 % au afirmat că importanța acordată analizei
fundamentale în procesul decizional este una medie ( 14 răspunsuri), din care
se poate deduce o utilitate redusă a acestui tip de analiză.
Întrebarea 3: În mod asemănător, 14 dintre respondenți își fundamentează
deciziile de plasare a resurselor în baza analizei situației economice, pe când
doar 8 consideră că abordarea bottom -up este mai utilă.
Întrebarea 4: Am stabilit că majoritatea respondenților acceptă supunerea
unui risc mediu în scopul înregistrării unor randamente superioare (17
răspunsuri ).
Întrebarea 5: Această constatare este susținută și de importan ța acordată
performanței și stabilității companiilor (20 răspunsuri), care joacă rolul decisiv în

47
procesul evaluării companiilor.
Întrebarea 6: Conform răspunsurilor, se identifică că indicatorii de
profitabilitate și mutiplicatorii de preț sunt consideraț i cele mai utile instrumente
ale analizei fundamentale, deoare au fost înregistrate câte 10 răspunsuri.
Întrebarea 7: Sunt preferate companiile plătitoare de dividend anual (7
răspunsuri) și companiile ce anticipează o creștere considerabilă ( 9
răspunsuri ), aceste aspecte pot fi determinate în baza analizei fundamentale,
ceea ce confirmă că deciziile investitorilor sunt influențate de rezultatele acestei
metode de analiză.
Întrebarea 8: Criteriu de bază în selecția acțiunilor este randamentul
dividendului (50% din respondenți au ales această variantă).
Întrebarea 9: Diversificarea portofoliilor este metoda cea mai utilizată în
scopul reducerii riscului asociat portofoliului – 63,6%.
Întrebarea 1 0: Investitorii consideră că cel mai mare avantaj al analizei
fundamentale îl constituie timpul considerabil necesar – 72.7%.

Figura 3. 1. Chestionar. Răspunsurile înregistrate
Sursa: Sursă proprie
Conform răspunsurilor înregistrate, s -a accentuat faptul că investitorii
acordă importanță majoră indicatorilor de profitabilitate și multiplicatorilor de
preț, neglijând aspectele cele mai importante care vizează continuitatea
activității companiilor, cum ar fi lichiditatea și solvabilitatea.
S-a constatat că aria de aplicare a metod ei analizei fundamentale este
redusă (45,5%) și că este apreciată combinarea mai multor tehnici. În 45.5
36.463.6
22.7
4.545.5
31.85063.672.79.163.336.4
77.3
90.94.5
18.218.24.54.545.50 0
0
4.540.913.6 13.622.74.5
45.59.1
18.2 18.2
0102030405060708090100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Chestionar. Răspunsurile înregistrate -%
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4

48
concluzie, analiza fundamentală are o importanță redusă în selecția
companiilor.
Importanța analizei fundamentale este determinată de capacitatea de a
identifica companiile stabile și prezența unui număr mare de indicatori; motivul
aplicării reduse a acestui tip de analiză în rândurile investitorilor este determinat
de timpul considerabil necesar de alocat și muncii laborioase pe care o
prezintă.
Conform r ăspunsurilor, se poate constata că analiza mediului economic are
o importanță majoră asupra deciziei realizării unei investiții, companiile atractive
sunt companiile stabile, selecția companiilor se realizează mai mult în baza
multiplicatorilor de preț – EPS, DY, P/BV și indicatorilor de profitabilitate, este
preferată combinarea analizei fundamentale cu alte tehnici din motivul limitărilor
cu care se confruntă.
Accentul este pus pe analiza situației economice, de aceea perdomină
utilizarea bordării ,,top -bottom ”, iar deciziile finale sunt fundamentate în baza
profitabilității, randamentului dividendului și așteptărilor de dezvoltare constantă
a companiilor.
Din motivul concentrării asupra aspectelor de profitabilitate, randamentului
dividend ului și neglijării unor aspecte cheie ale analizei fundamentale, se poate
constata că rezultatele înregistrate au o relevanță redusă în determinarea
utilitatății instrumentelor acestei metode.

49
CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Analiza fundam entală este considerată una dintre cele mai accesibile
metode de selecție și creare a unui portofoliu de acțiuni. Existența unui vast
număr de indicatori se remarcă a fi avantajul cel mai mare al acestei metode,
însă este puțin preferată din cauza timpului considerabil necesar .
Ipoteza conform căreia rentabilitatea maximă poate fi obținută în cazul
investiției în tr-un portofoliu format din companiile ce marchează rezultatele
maxime în baza analizei fundamentale este supusă unor discuții contradictor ii
continue.
Importanța realizarării cercetărilor privind utilitatea instrumentelor analizei
fundamentale apare ca urmare a dezvoltării rapide a piețelor de capital și a
interesului investitorilor. Prin confirmarea sau infirmarea utilității acestei metode ,
se determină gradul de importanță care trebuie acordat acestui tip de analiză.
4.1. CONCLUZII
Analiza fundamentală înregistrează un grad de răspândire internațional,
fiind metoda principală aplicată în selecția și crearea unui portofoliu de acțiuni,
deoarece vizează aspectele cheie cu privire la companii: profitabilitatea,
stabilitatea și continuitatea activității.
Importanța analizei rezultă din posibilitatea de a identifica companiile
subapreciate sau spraevaluate. Utilitatea analizei fundamentală e ste determinată
în baza relației dintre rentabilitatea și riscul înregistrat de portofoliu creat.
În baza studiului de caz, s e poate afirma că analiza fundamentală e eficientă
în detectarea companiilor stabile, subapreciate și cu potențial de creștere din
cadrul sectoarelor. Însă, indicatorii analizei fundamentale dovedesc a prezenta
un grad de utilitate redus în procesul de creare a unui portofoliu performant,
deoarece nu se corelează direct cu rezultatele pe care le va înregistra portofoliul
creat.
În concluzie, instrumentele de analiză fundamentală înregistrează un grad
redus de utilitate în selecția și crearea unui portofoliu de acțiuni. Acest tip de
analiză demonstrează eficiență redusă, în special în situații de criză și instabilitate
economică, prec um momentul actual.

50
4.2. LIMITĂRI
Elaborarea studiului de caz în scopul determinării eficienței utilității
instrumentelor de analiză fundamentală pentru crearea unui portofoliu de acțiuni
a determinat confruntarea cu numeroase limitări, dar și avantaje.
În realizarea chestionarului, problema majoră a fost lipsa de receptivitate
din partea investitorilor, lipsa de acces la o bază de date de contacte și timpul
seminificativ necesar pentru colectarea răspunsurilor.
O altă limitare a elaborării aces tei lucrări a fost situația economică actuală,
care se confruntă cu probleme majore, situație imprevizibilă de la începutul
selecției temei de licență. Modificările radicale cauzate de restricțiile impuse, au
determinat încetarea activității a unui număr m are de entități, iar abordarea
lucrării de a determina companii cu potențial ridicat de rentabilitate în baza datelor
istorice este puțin eficientă.
Efect negativ l -a avut și publicarea întârziată a situațiilor financiare de către
entități . Se precizează și faptul că timpul scurt dintre momentul deciziei realizării
investiției și rezultatelor efective, care este de doar 3 luni, poate fi considerat ca
insuficient în situația actuală. Realizarea investiției în perioada în care prețurile
scad ar putea fi priv ită ca o oportunitate, dacă investiția s -ar fi presupus că se
realizează pe o perioadă de minim 6 luni.
4.3. AVANTAJE
Printre avantajele selecției și elaborării lucrării în baza temei prezentate se
evidențiază existența unui mare număr de literatură de speciali tate română și
străină, existența unui număr mare de cercetări care implică aplicarea
indicatorilor analizei fundamentale.
Alt avantaj l -a constituit posibilitatea colecției datelor de pe site -ul BVB și de
pe site -urile oficiale ale fiecărei companii, fără contact direct cu companii le, care
este limitat în perioada curentă ; existența unui număr mare de surse de informații
online ; posibilitatea selecției unui set de indicatori din o listă variată .
Elaborarea lucrării a oferit oportunitate a de a aplica practic setul de indicatori
al analizei fundamentale, de a dezvolta capaciatea de selecție și interpretarea a
informațiilor financiare și de a determina corelația dintre evenimente și rezultatele
înregistrate de companii, efectele principale, a determinat interesul studierii
continue a acestui domeniul din motivul existenței oportunităților numeroase.

51
4.4. PROPUNERI
În urma confruntării cu limitările precizate mai sus, consider că următoarele
aspecte pot reprezenta perspective ale viitoarelor cercetări: în calculul
punctajelor finale a companiilor ar trebui să se acorde o pondere și elementelor
care privesc calitatea managementului, structura acționariatului, nivelul free –
floatului, ponderea companiei în indici bursieri .
Se poate avea în vedere analiz a istoricului entităților cu privire la litigii, dacă
au fost implicate în conflicte, imaginea conducerii și apartenența la diferite practici
frauduloase care ar putea sugera despre posibilitatea cosmetizării rezultatelor
companiilor în scopul atragerii inve stitorilor. Un alt element important este
interesul companiei față de piața bursieră și obiectivele stabilite.
Având în vedere rezultatele obținute în contextul pandemic actual ,
considerăm utilă reefectuarea studiului de caz în urma ameliorării situației
economic e în context națonal/internațional și compararea rezultatelor cu cele
disponibile în prezent. În baza acestei comparări, s -ar putea defini concluzii mai
relevante cu privire la utilitatea instrumentelor analizei fundamentale în ipoteza
stabilități i/continuității activității comparativ cu ipotez ele incerte care guvernează
economia în prezent.

52
LISTĂ FIGURI, GRAFICE ȘI TABELE
Figuri:
1. Figura 1.1. Abordările analizei fundamentale – pag. 4
2. Figura 3.1. Chestionar. Răspunsurile înregistrate – pag.4 7
Grafice:
3. Graficul 3.1. Rate de solvabilitate, 2017 -2019, sector financiar – pag. 29
4. Graficul 3.2. Rate de lichiditate, 2017 -2019, sector financiar – pag. 30
5. Graficul 3.3. Rate de rentabilitate, 2017 -2019, sector financiar – pag. 31
6. Graficul 3.4. Ratele de solvabilitate, 2017 -2019, sector financiar – pag. 33
7. Graficul 3.5. Rate de lichiditate, 2017 -2019, sector farmaceutic – pag. 34
8. Graficul 3.6. Rate de rentabilitate, 2017 -2019, sector farmaceutic – pag. 35
9. Graficul 3.7. Ratele de lichiditate, 2017 -2019, sector energetic – pag. 36
10. Graficul 3.8. Ratele de rentabilitate, 2017 -2019, sector energetic – pag. 38
11. Graficul 3.9. Rate de solvabilitate, 2017 -2019, sector petrol -gaze – pag. 39
12. Graficul 3.10. Rate de solvabilitate, an 2017 -2019, sector construcții – pag.42

Tabele:
13. Tabelul 3.1. Contribuția la formarea PIB -%, perioada 2017 -2019 – pag. 22
14. Tabelul 3.2. Selecția companiilor din cadrul sectoarelor – pag. 23
15. Tabelul 3.3. Ponderea companiilor în indici, martie 2020 (%) – pag. 24
16. Tabelu l 3.4. Structura acționariatului companiilor la 31.12.2019 – pag. 24
17. Tabelul 3.5. Capitalizarea bursieră a companiilor – pag. 25
18. Tabelul 3.6. Indicatorul Free -float, martie 2020 – pag. 26
19. Tabelul 3.7. Rezultatele indicelui VEKTOR – pag. 26
20. Tabelul 3.8. Rezultatele înregistrate și ierarhizarea – pag. 28
21. Tabelul 3.9. Rate de solvabilitate – sector financiar, an 2019 – pag. 29
22. Tabelul 3.10. Rate de lichiditate – sector financiar, an 2019 – pag. 30
23. Tabelul 3.11. Rate de rentabilitate, de piață, sector financ iar, an 2019 – pag. 31
24. Tabelul 3.12. Rate de solvabilitate, sector farmaceutic, an 2019 – pag. 33
25. Tabelul 3.13. Rate de lichiditate ale sectorului farmaceutic, an 2019 – pag. 33
26. Tabelul 3.14. Rate de rentabilitate, de piață, sector farmaceutic, an 2019 – pag. 34
27. Tabelul 3.15. Rate de solvabilitate, sector energetic, an 2019 – pag. 36
28. Tabelul 3.16. Rate de rentabilitate, de piață, sector energetic, an 2019 – pag. 37
29. Tabelul 3.17. Ratele solvabilității – sector petrol -gaze, anul 2019 – pag. 39
30. Tabelul 3.18. Rate de lichiditate – sector petrol -gaze, anul 2019 – pag. 40
31. Tabelul 3.19. Rate de rentabilitate, de piață, sector petrol -gaze, an 2019 – pag. 40
32. Tabelul 3.20. Rate de solvabilitate, lichiditate, sector construcții, an 2019 – pag. 41
33. Tabelul 3.21. R ate de rentabilitate, de piață, sector construcții, an 2019 – pag. 42
34. Tabelul 3.22. Structura Portofoliilor X, Y și Z pentru 10.03.2020 – pag. 43
35. Tabelul 3.23. Structura Portofoliilor X, Y și Z pentru 10.06.2020 – pag. 44
36. Tabelul 3.24. Ratele Sharpe și Tre ynor aferente celor 3 portofolii – pag. 44
37. Tabelul 3.25. Numărul răspunsurilor înregistrate – pag.46

53
BIBLIOGRAFIE
[1] Natalia Negru – Primea mea investiție. 10 povești despre bursă, Ed. Bursa
de Valori București, București, 2017, 43.
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Analiza_fundamental%C4%83
[3] https://www.investopedia.com/articles/investing/030116/topdown -vs-bottomup.asp
[4] James Altucher, Trade like Warren Buffett, Editura John Wiley & Sons, Inc.,
Hoboken, New Jersey, 2005, 41.
[5] Io an-Ovidiu Spătăcean, Piața de capital -între fundamente teoretice și
abordări practice, Editura Universitatea Petru Maior din Tîrgu Mureș, 2016, 115.
[6] https://euroeconomica -danubius.ro/pib -pentru -economisti -si-investor
[7] Raghu Palat, Fundamental Analys is for investor, Editura Vision Books Pvt.
Ltd., New Delhi, Indiana, 2016, 59 – 63.
[8] Sorin Petre, Gheorghe Ureche, Ileana Guțu, Raluca Stoica, Elena Ene,
Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori București și ai pieței locale de M&A,
PwC și Pricewater houseCoopers, 2019, pag. 6
https://www.pwc.ro/en/publications/RO -Valuation -Multiples.pdf
[9] Raghu Palat, Fundamental Analysis for investor, Editura Vision Books Pvt.
Ltd., New Delhi, Indiana, 2016, 64.
[10] http://suntinvestitor.ro/piata -de-capital -rata-dobanzii/
[11] http://www.revistadestatistica.ro/wp –
content/uploads/2014/02/rrs_06_2013_a3ro.pdf
[12] Graham Benjamin, Investitorul Inteligent, Editura Harper Business, Revised
Subsequent edition, 2006, 59.
[13] B. O’Neill Wyss, Fundamentals of the Stock Market, Editura McGraw -Hill,
New York, 2000, 51 -52.
[14] https://www.tradeville.eu/educatie/analiza -fundamentala
[15] www.sebastianbala.ro/9 -strategii -de-pret-pe-care-le-poti-folosi -in-afacerea -ta/
[16] M.C. Thomsett, Winning with stocks, Editura AMACOM, N Y, 2008, 117.
[17] I.O. Spătăcean, Pi ața de capital – între fundamente teoretice și aborări
practice, Editura UPM, Tîr gu Mureș, 2016, 109.
[18] Gh. Vâlceanu,V. Robu,N. Georgescu, Analiză economico -financiară,
Editura Economică, București, 2004, 269.
[19] Ioan -Ovidiu Spătăcean, Pi ața de capital – între fundamente teoretice și

54
abordări practice”, Editura UPM, Tîrgu Mureș, 2016, 108.
[20] Pop C., Piețe financiare, Editura Todesco, Cluj -Napoca, 2000, 181.
[21] I.O. Spătăcean, Pi ața de capital -între fundamente teoretice și aborări
practice, Editura UPM, Tîrgu Mureș,2016, pag.122
[22] http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp -content/upl oads/Rez -ro-Dobre -Alexandru.pdf
[23] I.O. Spătăcean, Pi ața de capital -între fundamente teoretice și aborări
practice, Editura UPM, Tîrgu Mureș,2016, 123
[24] I.O. Spătăcean, Pi ața de capital -între fundamente teoretice și aborări
practice, Editura UPM, Tîrg u Mureș,2016, 124
[25]https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/finante/Curutiu
_Balint%20Cristina_Ro.pdf
[26] https://www.tradeville.eu/educatie/analiza -fundamentala
[27] http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Metoda -scorurilor -scori ng53.php
[28] I. O. Spătăcean, ,,Piața de capital -între fundamente teoretice și abordări
practice, Editura UPM Tîrgu Mureș, 2016, 1 33
[29] I. O. Spătăcean, ,,Piața de capital -între fundamente teoretice și abordări
practice, Editura UPM Tîrgu Mureș, 2016, 1 29-131-132.
[30] I.O. Spătăcean, Piața de capital -între fundamente teoretice și abordări
practice, Editura UPM Tîrgu Mureș, 2016, 13 6.
[31] www.phys.ubbcluj.ro/~dana.maniu/BIOSTAT/C6.pdf , pag. 12
[32] https://docplayer.gr/57721893 -2-2-rentabilitatea -si-riscul -unui-portofoliu -de-
active -financiare.html
[33] O. Spătăcean, Piața de capital -între fundamente teoretice și abordări
practice, Editura UPM Tîrgu Mureș, 2016, 13 7.
[34] Natalia Negru, Prima mea inve stiție. 10 povești despre bursă, Editura
Bursa de Valori București, 2017, 11.
[35] https://financialintelligence.ro/adrian -tanase -bvb-cele-mai-importante –
obiective -pentru -2020 -vor-fi-legate -de-relansarea -pietei -de-derivate/
[36] www.ziare.com/economie/analiza -econom ica/bcr -economia -romaniei -va-scadea –
cu-4-7-la-suta-in-2020 -deficitul -bugetar -7-3-la-suta-somaj -11-la-suta-1603549
[37] https://www.bursa.ro/macel -la-bvb-08541930
[38] www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia_Energetica2019_2030.pdf
[39] https://www.agend aconstructiilor.ro/files/actualitatea -interna/cnsp –
previziuni -de-crestere -a-pietei -constructiilor -in-intervalul -2020 -2025.html

55
LISTĂ ANEXE
Anexa 1. Indicatorii analizei fundamentale – (format electronic)
Anexa 2. Contribuția la formarea PIB, 2017 -2019 (trimestrial) (Seria Brută) –
(format electronic)
Anexa 3 . Punctaj în dependență de încadrarea în intervalele de siguranță
Anexa 4. Date primare – analiza fundamentală – (format electronic)
Anexa 5. Calculul indicat orilor analizei fundamentale – (format electronic)
Anexa 6. Indicatorii analizei fundamentale pentru anii 2017 -2018 și datele
colectate – (format electronic)
Anexa 7. Metoda scenariilor. Structura portofoliilor X,Y,Z și rezultate -(format
electronic)
Anexa 8. Scenariul 1. Ratele de performanță a portofoliului X – (format
electronic)
Anexa 9. Scenariul 2. Ratele de performanță a portofoliului Y – (format
electronic)
Anexa 10. Scenariul 3. Ratele de performanță a portofoliului Z – (format
electronic)
Anexa 11. Chestionar

56
ANEXE :
Anexa 3 . Punctaj în dependență de încadrarea în intervalele de siguranță
Nr. Denumire indicator Intervalul Punctaj
Indicatori de solvabilitate – 30%
1. Rata solvabilității
patrimoniale • Dacă > 80% , • Dacă 55-80%
• Dacă 30 -55%,• Dacă < 30% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
2. Rata autonomiei financiare • Dacă > 90% , • Dacă 65 -90%
• Dacă 30 -65% • Dacă < 30% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
3. Rata solvabilității generale • Dacă < 15% , • Dacă 15-25%
• Dacă 25-30%,• Dacă > 30% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
4. Gradul de îndatorare
generală • Dacă 0 -10%, • Dacă 10 -25%
• Dacă 25 -50%,• Dacă > 50% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
5. Rata capitalului propriu
(Equity Ratio) • Dacă >30%
• Dacă 5 -30%, • Dacă < 5% • 3 p
• 2-1p, • 0 p
Indicatori de lichiditate – 40%
6. Rata lichidității curente
(generale) • Dacă >250% •Dacă 200 -250%
• Dacă 150 -200% • Dacă < 150% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
7. Rata lichidității imediate • Dacă > 100% , • Dacă 80 -100%
• Dacă 50 -80%, • Dacă < 50% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
8. Rata lichidității efective • Dacă > 100% , • Dacă 80 -100%
• Dacă 50 -80%, • Dacă < 50% • 3 p, • 2 p
• 1 p, • 0 p
Rate de rentabilitate – 10%
9. Rata rentabilității economice
(RRE) • Dacă > 10%
• Dacă 1 -10%, • Dacă <1% • 3 p
• 2-1 p, • 0 p
10. Rata rentabilității activelor
(ROA) • Dacă >7%
• Dacă 2 -7 %, • Dacă < 2 % • 3 p
• 2-1 p, • 0 p
11. Rata rentabilității financiare
(ROE) • Dacă >8%
• Dacă 1 -8%, • Dacă <1% • 3 p
• 2-1 p, • 0 p
12. Rata rentabilității generale
(RRG) • Dacă >12%
• Dacă 1 -12%
• Dacă <1% • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
13. Rata marjei brute din vânzări
(ROS) • Dacă >10%
• Dacă 1 -10%
• Dacă < 1% • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
14. Rata marjei nete din vânzări
(RPN) • Dacă maxim
• Dacă mediu
• Dacă minim • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
Rate de piață – 20%
15. Rata preț -valoare contabilă • Dacă >2,0%
• Dacă 0,1 -2,0%
• Dacă <0% • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
16. Coeficientul de capitalizare
bursieră (PER) • Dacă minim
• Dacă mediu
• Dacă maxim • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
17. Rata de distribu ție a
dividendelor (Pay Out Ratio) • Dacă >90%
• Dacă 40-90%
• Dacă <40% • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
18. Randamentul dividendului
(Dividend Yield) • Dacă minim
• Dacă mediu
• Dacă maxim • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
19. Câștigul pe acțiune (Earnings
per Share) • Dacă maxim
• Dacă mediu
• Dacă minim • 3 p
• 2-1 p
• 0 p
Sursa: Sursă proprie

Anexa 11. Chestionar
Bună ziua, numele meu este Agache Andrealina și sunt studentă la Finanțe
și Bănci, anul 3, facultatea de Economie și Drept din cadrul Universității de
Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ,,George Emil Palade" din Târgu
Mureș.
Următorul chestionar es te elaborat în scopul determinării eficienței
instrumentelor de analiză fundamentală în selecția unui portofoliu, iar
completarea lui durează în jur de 5 -10 minute. Este utilizat în scopul elaborării
lucrării de licență, iar răspunsurile dumneavoastră ar c ontribui la atingerea
obiectivului propus. Datele vor fi confidențiale și utilizate strict pentru elaborarea
lucrării de licență.
Vă mulțumesc!
1. Ce tip de analiză este utilizat de dumneavoastră în procesul de selecție a
instrumentelor financiare și de crea re a unui portofoliu?
• Analiza fundamental ă
• Analiza tehnică
• Mixtă
2. Care este gradul de importanță acordat analizei fundamentale în procesul
decizional?
• Foarte mare
• Medie
• Minimă
3. Care dintre cele două abordări ale analizei fundamentale este practicată d e
dumneavoastră?
• Analiza ,,top -bottom" – accentul pus pe analiza situației
economice.
• Analiza ,,bottom -up"-accentul pus pe analiza companiei.
4. În baza corelației rentabilitate -risc, care ar fi nivelul riscului pe care îl puteți
asuma?
• Risc mare
• Risc mediu
• Risc minim
5. Care element are un rol decisiv în procesul evaluării companiilor?
• Dimensiunea entității
• Performanțele și stabilitatea companiei
• Experiența managementului
• Calitatea produselor și serviciilor prestate
6. Căror indicatori de analiză fundamentală li se oferă o importanță mai mare în
procesul evaluării unei entități?
• Profitabiliate
• Lichiditate
• Solvabilitate

• Multiplicatorii de preț
7. Care companii sunt considerate mai interesante din punct de vedere al
investițiilor?
• Companiile plătitoare de dividend anual
• Companiile cu avantaje competitive durabile
• Companiile ce anticipează o creștere considerabilă
• Companiile cu un grad de îndatorare redus
8. Care criteriu dintre cele enumerate are cea mai mare importanță în selecția
acțiunilor?
• Randamentul dividendului
• Riscul asociat
• Prețul de cumpărare
• Câștigul pe acțiune
9. Care sunt metodele utilizate în crearea unui portofoliu optim de acțiuni?
• Diversif icarea portofoliilor
• Selectarea instrumentelor financiare cu un grad de volatilitate
redus
• Alocarea corectă a activelor în portofoliu
• Alte metode
10. Care după părerea dumneavoastră, este cel mai mare dezavantaj al analizei
fundamentale?
• Timp considerabil alocat procesului de analiză
• Lipsa de relevanță a informațiilor disponibile în prezent
• Imposibilitatea determinării momentului oportun pentru investiții