Cercetari Privind Tehnologia de Crestere a Vacilor de Lapte In Exploatatiile din Judetul Teleorman

Capitolul 5. Cercetări privind tehnologia de creștere a vacilor de lapte în exploatațiile din Județul Teleorman

5.1 Tehnologia de hrănire a vacilor de lapte în relație cu bunăstarea acestora

În bunăstarea animalelor, tehnologia de hrănire este o ramură deosebit de importantă, deoarece furajarea stă la baza performanței productive.

Cu cât animalelor li se vor administra rații specializate, pe fiecare categorie de vârstă în parte și lipsite de carențe, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, performanțele productive vor fi pe măsură.

Pentru a se atinge o performanța productivă, fermierul trebuie să înțeleagă faptul că hrana nu este doar o necesitate, ci este unul din factorii importanți care influențează în mod direct cantitatea și calitatea laptelui.

În toate fermele unde s-au desfășurat cercetările, tehnologia de hrănire este asemănătoare, iar în continuare tehnologiile sunt prezentate în mod general, urmând ca ulterior studiul să fie sistematizat pe fiecare fermă în parte.

Tehnologia de hrănire pentru vacile de lapte:

Rațiile pentru vacile de lapte sunt întocmite calculându-se necesarul de substanțe nutritive și se ține cont atât de greutatea animalului, cât și de producția de lapte.

Tabel Nr. Necesarul de producție pentru 1 kilogram de lapte după conținutul în grăsime și proteină

În ultima parte a gestației (ultimile 3 luni) trebuie acordată o atenție deosebită rației administrată vacilor de lapte.

Tabel Nr. Necesarul pentru gestație

Hrănirea vacilor în perioada de pregătire pentru montă:

Vacile în pregătire pentru montă se află în plină producție, de obicei în vârful curbei de lactație.

De aceea cerințele nutritive ale vacilor sunt foarte mari și sunt furajate cu nutrețuri lactogene, cu un raport ridicat proteic. Vara se administrează masă verde cosită și administrată la grajd.

Se adaugă în rație concentrate preparatã în fermă cu adaos de P.V.M. pentru echilibrarea proteino- vitamino-minerală a rației.

Rația, iarna, este formată din fânuri de bună calitate și suculente în cantități maxime pentru a stimula producția de lapte.

Pentru a pregăti animalele în fermă se iau o serie de măsuri:

lotizarea vacilor în pregătire pentru montă în grupe separate

se scot din rație borhoturile acide și se reduce la jumatate nutrețurile însilozate

cresc cantitățile de fân, concentrate, P.V.M administrate.

Necesarul de sare este asigurat prin adăugarea brichetelor pentru lins în adăposturi. Un rol important în această perioadă îl are mișcarea în aer liber a vacilor și vițeilor care se pregătesc pentru montă. În fermă există o construcție special realizată în acest scop.

Hrănirea vacilor în perioada de gestație și pregătirea pentru fătare.

Pregătirea vacilor pentru fătare începe în ultima parte a luni a 5-a de gestație. Hrănirea vacilor se face ținându-se cont de următoarele aspecte:

în această perioadă vacile se găsesc în a doua jumatate a lactației, în plin efort de producție, impunându-se asigurarea nutrienților necesari acestei producții ;

este obligatorie asigurarea tuturor principiilor nutritive necesari

creșterii și dezvoltării fătului care în ultimile 3 luni de gestație realizează 80 % din greutatea la fătare.

Spre sfârșitul lunii a 7-a este înțărcată vaca lactantă. Pentru o vaca gestantă de mărime medie (450-538 kilograme) se asigură o rație asemănătoare cu cea a unei vaci cu o producție medie de lapte de 10-12 litri /zi. Pentru a produce un litru de lapte o vacă are nevoie în fiecare zi de 2,5-3,5 g Calciu și de 2-3 grame Fosfor; de aceea ĩn rația vacilor gestante trebuie să intre 70-80 grame calciu și 30-40 grame fosfor. Raportul fosfor / calciu trebuie sa fie de 1:2. Necesarul este asigurat prin bulgării de sare administrați.

Hrănirea junicilor se face, în ultimile 2-3 luni de gestație, respectându-se aceleași principii ca și pentru vaci. Pe toată durata gestației, vacile și junicile au apă la discreție, prin adăpători automate la o temperatură de 8-12 grade Celsius. Se evită consumul de apă foarte rece sau inghețată, care poate provoca avorturi sau diaree. Cu 20 zile înainte de fătare se scoate din rație furajele suculente.

După fătare o vacă cu o greutate de 600 kilograme și o producție de 32 kilograme lapte este hrănitã cu un amestec format din:

fân lucernă

paie orz

semifân lucernă

siloz lucernă

siloz porumb

grâu

șrot floarea soarelui

șrot soia.

Pentru a se obține o rație echilibată, nivelul de substanță uscată se stabilește după următoarele relații:

SU kg/animal/zi = 0,02 GV + 0,33 PL ( pentru rații mixte – periadă de iarnă );

SU kg/animal/zi = 0,014 GV + 0,30 PL ( pentru rații mixte – perioadă de vară ).

Unde: GV = greutate vie, iar PL = producția de lapte/kg

Iarna fânurile se dau în cantități de 3 – 10 kilograme / animal / zi; poate să ajungă și la 15 kilograme.

La vacile cu producție mică, sub 15 litri pe zi, o treime din totalul de fân poate fi înlocuit cu nutrețuri grosiere (paie).

În ceea ce privește nutrețurile suculente, cea mai mare pondere o are porumbul ĩnsilozat care poate fi introdus ĩn ratie ĩn cantităti de 20–30 kilograme / animal / zi. Semisilozul este folosit în cantități de 10/ 20 kilograme /animal /zi. Vara vacile pot consuma ĩntre 40 si 90 kilograme masă verde.

Pentru perioadele cu timp ploios, când nu se poate intra în câmp pentru recoltare, există în fermă rezerve de fânuri cu care să fie hrănite animalele până când se poate intra din nou ĩn câmp pentru aducerea de nutreț verde.

Strategia hrănirii vacilor lactante

Având în vedere că durata lactației este de 305 zile și repausul mamar este de 60 zile intervalul dintre fătări (de 365 zile) este împarțit în 3 perioade diferite din punct de vedere fiziologic și nutrițional.

Perioada 1.

Această perioadă mai este numită și perioada de mobilizare a rezervelor corporale. În această perioadă vaca, indiferent de modul de hrănire, pierde în greutate, începe imediat după fătare și se încheie la 2-3 săptămâni după ce s-a atins vârful lactației. Are o durată care depinde de nivelul producției de lapte, în medie fiind de circa 10 săptămâni.

Caracteristică pentru această perioadă este un apetit în creștere, cerințe nutriționale maxime, pierderi în greutate. În mod normal pierderile în greutate sunt de 0,5 kilograme/zi putând ajunge uneori la 1 kilogram pe zi.

Rația administrată conține furaje de cea mai bună calitate, cu palabilitate maximă și echilibrată în ceea ce privește conținutul energo-proteic și vitamino- mineral.

Sunt incluse în rație fân de cea mai bună calitate, nutrețuri însilozate cu un conținut ridicat de substanța uscată și cu valoare energeticã (porumb însilozat cu 30 – 35 % S.U).

Se poate folosi și semifân cu 45% – 55% S.U. Nutrețurile concentrate sunt cel mai bine valorificate în această perioadă, ele putând să acopere 50-60 % din substanța uscată a rației.

Când se administrează cantități mari de concentrate, acestea trebuiesc introduse treptat în rație, ele trebuie administrate în rație treptat în mai multe tainuri, iar la un tain nu trebuie să se administreze mai mult de 2-2,5 kilograme.

Proteina, dacă, se administrează suficient fân și semifân iar în amestecul de concentrate se include și șroturi, poate fi ușor acoperită. O atenție deosebită trebuie acordată asigurării Calciului și Fosforului.

Chiar daca bilanțiul calciului în această perioadă nu se poate echilibra trebuie ca diferența dintre necesar și cat se asigură să fie cât mai mic.

Pentru aceasta, pe lângă un premix mineral, în rație este inclus și fânul de lucernă de cea mai bună calitate, care constituie principalã sursă de săruri minerale și în special de calciu și oligoelemente, toate ușor asimilabile.

Perioada 2

În această perioadă se reface greutatea pierdută în primele 10 săptămâni de lacțatie. Începe imediat după ce vacile au început să scadă ĩn greutate, durează până în a 30-a săptamână de lactație.

De obicei după ce s-a atins vârful producției de lapte vacile au fecunditatea maximă si în mod obișnuit rămân gestante așa că în a 30-a săptămână de lactație se află în luna a 5-a de gestație când apetitul este maxim iar producția de lapte este în continuă scădere ajungând la 2/3 din producția maximă.

La sfârșitul acestei perioade trebuie refacută greutatea pierdută în prima parte. De aceea atunci când se calculează necesarul de nutrienți trebuie să se țină cont, pe lângă cerințele de întreținere și pentru producția de lapte și de necesarul pentru creșterea în greutate.

La început între săptămâna a 10-a și a 20-a de lactație cerințele pentru creștere în greutate sunt mici dar în ultima perioadă, în săptămânile 20-30 acestea cresc ajungând la 500 g / zi.

Perioada 3

Durează de la săptămâna a 30-a de lactație și luna a 5-a de gestație, până la înțărcare.

Caracteristic în acestă perioadă este scăderea accentuată a producției de lapte, apetitul se menține ridicat, iar necesarul de nutrienți pentru creșterea fătului este destul de scãzut.

În această perioadă trebuie refăcute majoritatea rezervelor pentru lactația următoare.

Pentru aceasta sunt utilizate cantități mari de nutrețuri de volum, iar transformarea nutrienților în grăsime corporală de depozit se face cu eficiența ridicată, când animalul este în lactație.

În această perioadă există pericolul supraângrășării. De aceea creșterea ĩn greutate nu trebuie să depășească 500-700 grame/zi. Dacă vaca nu rămâne gestantă la timp se urmărește ca sporul în greutate să fie cât mai mic, astfel încât creșterea totală să nu fie mai mare de 8-10 % din greutatea normală a vacii.

În fermele studiate rațiile sunt asemănătoare, singurele diferente fiind făcute de compoziția amestecului de fermă și modul de administrare a acestora. În funcție de mărimea fermei, furajele sunt administrate fie cu remorci tehnologice, fie manual. În următoarele tabele sunt prezentate rațiile folosite, atât pe perioadă de iarnă, cât și pe perioada de vară.

Tehnologia de hrănire în ferma Nr. 1

Rație de iarnă pentru o vacă cu o producție de 20 kg/lapte și o greutate de 600 kg este formată din: fân lucernă, fân borgeag, porumb murat în faza de lapte ceară, sfeclă.

Tabel Nr. Rație de iarnă pentru o vacă cu o greutate de 600kg și o producție de lapte de 20 kg.

Tabel Nr.. Completarea rației cu concentrate

Analiza și structura rației:

RN = PD / UN X 0,6 x1000- PD = 1/5,16

Proteină/ energie = 97,3

Proteină/ SU = 91,5

UN/SU = 0,83 UN/ kg SU

Ca/P = 1,12

Structura rației:

Fibroase – 28 %

Suculente – 61%

Concentrate-12,4 %

Rație de vară pentru o vacă de lapte de 570 kg și o producție de lapte de 20 kg.

Tabel Nr. Rație pentru o vaca de lapte de 570 kilograme și producția de lapte de 20 kg

Tabel Nr… Completarea rației cu concentrate

Analiza rației:

RN = PD / UN X 0,6 x1000- PD = 115,76

Proteină/ energie = 97,24

Proteină/ SU = 103

UN/SU = 1,06 UN/ kg SU

Ca/P = 1,38

Structura rației:

Fibroase – 3,5 %

Masă verde – 89 %

Concentrate – 6,8 %

Tehnologia de hrănire în ferma Nr. 2

Rație de iarnă pentru o vacă cu o producție de 20 kg/lapte și o greutate de 600 kg este formată din: fân lucernă, fân borgeag, porumb murat în faza de lapte ceară, sfeclă.