CERCETĂRI PRIVIND STABILIREA UNOR PROCEDURI FUNDAMENTATE ȘTIINȚIFICE PENTRU IDENTIFICAREA UNOR PRODUSE ALIMENTARE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI [308239]

[anonimizat]:

Prof.univ.dr. MONA ELENA POPA

DOCTORAND: [anonimizat].Ioana Toma

BUCUREȘTI

2020 –

Cuprins

CERCETĂRI PRIVIND STABILIREA UNOR PROCEDURI FUNDAMENTATE ȘTIINȚIFIC PENTRU IDENTIFICAREA UNOR PRODUSE ALIMENTARE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI

CAPITOLUL I – ANALIZA CRITICĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE PRIVIND PRODUSELE ALIMENTARE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI (RAPORT DRD 1)

PARTEA DOCUMENTARĂ I

[anonimizat] a deveni țară membră a elaborat o [anonimizat]. Astfel prima definiție a produsului “tradițional” a [anonimizat], Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR), în Ordinul nr. 690/2004, care menționa la art.4 că “[anonimizat] o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare”.

Produsele alimentare tradiționale reprezintă o [anonimizat], [anonimizat], mai ales în ceea ce privește siguranța alimentară și valoarea nutritivă. [anonimizat], devine o [anonimizat]; rezolvarea acesteia nu se poate face decât cunoscând în profunzime complexitatea acestui segment de produse agroalimentare.

Principala calitate a [anonimizat], este de valorificare a materiilor prime locale. [anonimizat], [anonimizat].

Problema promovării deficitare a produselor agroalimentare românești este dată de o [anonimizat]: calitatea variabilă a [anonimizat], slaba prezență a [anonimizat]. O parte din probleme are la bază slaba asociere între producători. O altă parte ține de nivelul de sofisticare și de ambiție antreprenorială autohtonă. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]: Specialitate tradițională garantată (STG), Denumire de Origine Protejată (DOP) și Indicație Geografică Protejată (IGP) sau certificare ecologică.

Alegerea de către consumatori a [anonimizat], precum: gust, venit, disponibilitate, cunoaștere.

Industria alimentară din România este reprezentativă la nivel de economie națională, atât ca pondere cât și ca valoare absolută, deoarece, mare parte din întreprinderile de procesare sunt concentrate în mediul urban cu o dispunere geografică la nivel aproape județean (fabrici de ulei, bere, carne, lapte, morărit și panificație).

Pe lângă procesarea industrială, există pe piața agroalimentară românească produse alimentare tradiționale vândute în magazine specializate, în târguri sau în sectoare specailizate ale marilor lanțuri de magazine.

În revizuirea strategiei „Europa 2020” România a propus “între prioritățile ce trebuie avute în vedere în perioada următoare”, intensificarea eforturilor pentru finalizarea pieței interne pentru produse și servicii, precum și a pieței unice digitale”. În acest sens, am evidențiat strategiile de dezvoltare și expansiune a diferitelor companii / operatori economici din România și am urmărit principalele direcții de dezvoltare ale acestora, în concordanță cu cadrul legislativ, tendința de modificare a comportamentului consumatorilor, care optează pentru produse sănătoase, dezvoltarea unei nișe de piață determinate de contextul “produselor tradiționale”, creșterea ponderii vânzărilor pe internet prin utilizarea unor noi metode de marketing pentru comerțul on-line, cum ar fi: promovarea arealului geografic, atât din partea unui retailer modern, perfecționarea strategiilor de marketing, dezvoltarea mărcilor proprii și, nu în ultimul rând, consolidarea mai intensă a pieței.

Dezoltarea mărcilor proprii și creșterea vânzărilor pe aceste categorii de produse reprezintă un alt obiectiv al marilor retaileri, în 2009 vânzările mărcilor private reprezentând doar 10% din totalul vânzărilor retailerilor internaționali prezenți în România, spre deosebire de media celorlalte țări europene, de 20-30%. Produsele cu vânzările cele mai mari dintre aceste produse sunt lactatele, produsele din carne, dulciurile și băuturile nonalcoolice. Succesul mărcilor proprii se poate maximiza prin investirea companiilor în promovare și crearea unei arhitecturi de brand.

In cercetarile aplicative realizate în prezenta teză am abordat:

Studii privind piata produselor inregistrate pe scheme de calitate europene si nationale

Am identificat arealul cu potential ridicat de dezvoltare , unele dintre ele …fara … valorificare a produselor traditionale

Am promovat produsele inregistrate sau in curs de inregistrare pe schemele de calitate europene si nationale , la targurile de profil international si national ( Anexa targuri ) Poze targuri

Am contribuit la realizarea documentatiei necesare inregistrarii unui produs traditional “ Placinta cu caprita de Herasti “ precum si la marketingul produsului .

Am abordat interdisciplinar posibilitatiile de promovare avansata tinand cont de tendintele socio-umane ale arealelor studiate.

Am realizat o evaluarea critica a literaturii de specialitate , evaluare centrata pe satisfacerea consumatorilor.

Constrangeri:

In derularea activitatii de cercetare au aparut dificultati legate de :

Participarea redusa a consumatorilor la completarea chestionarelor lansate pentru evaluarea produselor ;

Accesul dificil la bazele de date specifice si la unele studii de specialitate

Prevederile legale in ceea ce priveste stabilirii cantitatilor minime de produs traditional, cu effect negativ asupra pietei si finantarilor externe

Lipsa unor programe puse in opera rapid pentru imbunatatirea legislatiei specifice existente in domeniul agroalimentar

Directii viitoare ale cercetarii

Pe baza activitatii stiintifice depuse se profileaza urmatoarele directii care pot fi abordate integrativ.

Elaborarea de documentatii specifice pentru inregistrarea mai multor produse pe scheme de calitate nationale si europene in diferite arii geografice.

Promovarea continua si penetranta a produselor , inregistrate pe scheme de calitate nationale si europene la targuri prestigioase de profil.

Rafinarea metodelor experimentale pentru caracterizarea produselor prin masurarea corecta a carcateristicilor oragnoleptice si fizico-chimice a produselor puse pe piata …………….

Am apreciat ca o parte utila a lucrarii este legata de prezentarea bibiliografie selective , selectie facuta pe baza tendintelor actuale in concordanta cu sistemul modern de reglementari europene si nationale in domeniul agroalimentar .

Situatia economica a amplasamentului studiat infulenteaza optiunile consumatorului , in multe cazuri chiar daca acesta apreciaza pozitiv produsul , costul poate fi decisiv.

Având profesia de baza inginer tehnolog in industria alimentara consider ca este importanta implicarea factorului de suflet in raspandirea unor practici traditionale corecte. Care sa continue la cresterea calitatii vietii in mediul urban si rural prin informarea si educarea generatiilor viitoare referitoare la producerea si consumul de produse traditionale romanesti, verificarea , respectarea normei sanitar veterinara si pentru siguranta alimentara devine o datorie morala a inginerului tehnolog fata de consumatorul final .

OBIECTIVELE

Identificarea produselor prin analiza critică a literaturii de specialitate privind produsele alimentare tradiționale românești

Screening calitativ (proprietățile fizico-chimice și organoleptice) și cantitativ asupra produselor alimentare tradiționale românești (selectarea produselor reprezentative)

Stabilirea unei legături între materiile prime, produsele finite și arealul specific

Studiu de piata referitor la notorietatea produselor (nivel de cunoaștere din partea consumatorilor, istoric și dovezi asupra produsului)

Cercetări experimentale privind amprentarea și diferențierea produselor alimentare tradiționale românești.

Modul de aplicare a rezultatelor:

Stimularea producției de produse alimentare tradiționale românești

Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de acțiuni de promovare, publicații științifice la nivel național și internațional

1.1. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ

Ordinul de atestare din 2004 își propunea dezvoltarea unor mici exploatații pentru operatorii economici care nu puteau îndeplini condițiile de înregistrare sanitar-veterinare. Astfel, autoritatea responsabilă cu supravegherea siguranței alimentare Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor-ANSVSA, a elaborat Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 34/2008, care acorda derogări unităților care realizează produse alimentare care prezintă caracteristici tradiționale, prin prezentarea la direcțiile județene de către acestea a atestatului de produs tradițional emis de MAPDR.

1.1.1. Legislatie nationala

În continuare, este prezentat, un istoric al actelor normative, pentru atestarea produsului tradițional și punerea pe piață spre comercializare a acestor produse și stadiul lor în acest moment:

1.1.2. Analiza necesității schimbării legislației nationale

Până în luna noiembrie 2013, România avea înregistrate în baza Ordinului Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale – publicat in MO nr. 938/14.10.2004 un număr de 4.402 produse alimentare.

Fig. x Date operative MADR 2013/ în baza ordinului nr. 690/2004

Potrivit datelor centralizate de direcția de specialitate din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în baza ordinului nr. 690/2004, timp de 9 ani au fost atestate ca “produse tradiționale” 1541 produse din carne, urmat de produsele din lapte – 1535, produsele de panificație și patiserie –750, la categoria băuturi erau înregistrate – 285, din categoria legume-fructe (dulcețuri, gemuri) – 193 iar din pește – 11.

Fig. x Date operative MADR 2013/ în baza ordinului nr. 690/2004

Ținând cont de dinamica înregistrării în baza ordinului nr. 690/2004, din anul 2005 când România nu era țară membră a Uniunii Europene și având în vedere că legislația privind produsele tradiționale a permis înregistrarea și atestarea în Registrul produselor tradiționale a unui număr însemnat de produse agroalimentare ce de multe ori s-au dovedit mult prea permisivă și neclară s-a impus o analiză pentru protecția consumatorilor împotriva practicilor abuzive și astfel impunerea unor măsuri care să garanteze corectitudinea tranzacțiilor comerciale.

Față de ordinul nr. 690/2004 care timp de 9 ani, la nivel național avea înregistrate un număr de 4.402 produse alimentare, în primul an de implementare au fost înregistrate 280 de produse, pe ordinul nr. 724/2013 dinamica înregistrării acestor produse în Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT) se prezintă astfel (în data de 18 nov. 2014) – 261 de produse atestate tradițional din care 101 sunt produse din carne, 69 produse din lapte, 33 la categoria pâine, produse de panificație și patiserie, ca și la cele realizate din legume și fructe, 15 produse atestate pe categoria pește și doar 10 la băuturi.

Fig. x Date operative MADR 2014/ în baza ordinului nr. 724/2013 / date la 18 nov 2014

1.1.2. Legislație europeană

REGULAMENTUL (UE) NR. 1151/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR.664/2014 AL COMISIEI din 18 decembrie 2013 de completare a Regulamentului 1151/2012 cu privire la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR.665/2014 AL COMISIEI din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului 1151/2012 în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative “produs montn”

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR.668/2014 AL COMISIEI din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

1.1.3. Scheme de calitate europene

România a mai depus trei cererii de înregistrarea în vederea dobândirii protecției europene conform regulamentului nr. 1151/2012 la produsele: Cârnați de Pleșcoi (IGP), județul Buzău, Scrumbie de Dunăre afumată (IGP), județul Tulcea și Cașcaval de Săveni (IGP), județul Botoșani.

Datorită climatului economic înregistrat la nivel mondial, produsele agroalimentare românești trebuie să facă față unei puternice presiuni concurențiale din partea produselor importate, care în anumite cazuri nu corespund standardelor înalte de calitate și siguranță alimentară europene, fiind livrate la prețuri inferioare costurilor de producție aferente produselor românești, creând astfel un decalaj competitiv în defavoarea fermierilor din România.

Extinderea formatului modern de retail influențează sectorul alimentar și contribuie la dezvoltarea acestuia. Concurența în sectorul comerțului cu amănuntul este de așteptat să rămână puternică. În 2015, vânzările de produse alimentare cu amănuntul s-au mărit cu 19%, datorită reducerii cotei TVA, însă valoarea pieței cu amănuntul al alimentelor rămâne la 21 miliarde $, datorită deprecierii monedei locale. Ponderea comerțului cu amănuntul modern la nivel național în totalul comerțului cu amănuntul este estimată la 55% în 2015, în timp ce comerțul tradițional este echilibrat. Comercianții cu amănuntul și-au concentrat investițiile în general în zonele urbane, dar pe termen lung operatorii de retail vor investii și în zonele rurale.

CAPITOLUL 2. PRODUSE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI – NUMĂR, REGIUNI, CELE DIN SCHEMELE EUROPENE

2.1. REȚETE CONSECRATE DE PRODUSE TRADITIONALE ROMANESTI

Rețeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziției utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării.

Fig x. ….

Fig x. ….

Direcția generală industrie alimentară, prin compartimentele de specialitate cu atribuții în domeniul rețetelor consacrate, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale înființează și administrează Registrul național al rețetelor consacrate, denumit în continuare R.N.R.C..

Direcția generală industrie alimentară întocmește lista rețetelor consacrate românești, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoțită de documentația tehnică.

În vederea validării propunerilor de produse obținute conform unor rețete consacrate realizate de organizațiile profesionale din domeniu se înființează Comisia tehnică de validare a produselor obținute conform rețetelor consacrate, denumită Comisie, alcătuită din 2 reprezentanți ai structurilor de specialitate din MADR, un reprezentant al Ministerului Sănătății, un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și 3 reprezentanți ai organizațiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare.

2.1.1. Procedura de atestare

Reprezentanții împuterniciți ai MADR cu atribuții în domeniu din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București verifică dacă documentația depusă corespunde prevederilor prezentului ordin și comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformități.

În situația în care se constată neconformități, operatorul poate depune completările solicitate la documentele prevăzute la alin. (1).

În situația în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor prezentului ordin, reprezentanții împuterniciți verifică la fața locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.

Fig x. …

În situația în care se constată că informațiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menționează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2; reprezentantul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București va preleva și va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformității la un laborator autorizat, conform rețetei consacrate românești, publicată pe site-ul MADR, secțiunea "Industrie alimentară".

În situația în care se constată că informațiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menționează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, respectiv că unitatea nu îndeplinește condițiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum și motivele neacordării acestuia.

Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces – verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, redactat în 3 exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București și de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcția pentru agricultură județeană sau a municipiului București și unul se va înainta Direcției generale industrie alimentară, însoțit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentația tehnică.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București vor înainta Direcției generale industrie alimentară documentele prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de constatare prevăzut la alin. (7) însoțit de raportul de încercare al probei analizate în original și "Propunerea de atestare pentru înscrierea în R.N.R.C. conform formularului prevăzut în anexa nr. 3.

M.A.D.R. verifică, prin personalul Direcției generale industrie alimentară, documentele prevăzute la alin. (8). În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentația se respinge. Direcția generală industrie alimentară comunică, în scris, decizia de înscriere/neînscriere direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București.

În cazul în care se constată că documentația transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în R.N.R.C. și se eliberează documentul "Atestat produs alimentar obținut conform unei rețete consacrate românești", prevăzut în anexa nr. 4.

2.1.2. Etapele atestării produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești

Rețeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziției utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării

.

Direcția generală de politici agricole și industrie alimentară (D.G.P.A.I.A.) întocmește lista rețetelor consacrate românești, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), însoțită de documentația tehnică.

Lista rețetelor consacrate românești se actualizează periodic, la interval de 6 luni, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din domeniu, însoțite de documentațiile tehnice, care se aprobă de D.G.P.A.I.A.. Organizațiile profesionale din domeniu înaintează către M.A.D.R. propunerile de produse care urmează a fi atestate.

Comisia tehnică (alcătuită din 2 reprezentanți ai structurilor de specialitate din M.A.D.R., un reprezentant al Ministerului Sănătății, un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și 3 reprezentanți ai organizațiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare) analizează și validează propunerile de produse rețetă consacrată venite din partea organizațiilor.

Propunerile validate de Comisie (documentațiile tehnice și lista produselor pe domenii) se afișează pe site-ul M.A.D.R., la secțiunea Industrie Alimentară – Rețete Consacrate Românești.

Operatorii din domeniul industriei alimentare pot aplica la rețetele afișate pe site, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în documentațiile tehnice.

Operatorul din sectorul alimentar care dorește să se înscrie în R.N.R.C. trebuie să depună la direcția pentru agricultură județeană (D.A.J.) sau a municipiului București în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în 3 exemplare:

a ) opis cu documentele depuse;

b) cererea-tip pentru înregistrare în R.N.R.C., pe cod categorie și cod produs, prevăzută în anexa nr.1;

c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care dorește atestarea unui produs alimentar după o rețetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerințelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terță parte;

e) rețeta consacrată, fluxul tehnologic și utilajele necesare fabricării rețetei;

f) schița spațiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea rețetei;

g) capacitatea de producție a produsului obținut conform unei rețete consacrate, exprimată în kg/l/zi;

h) certificatul de înmatriculare la registrul comerțului;

i) actul de identitate al solicitantului sau al persoanei împuternicite, în copie.

D.A.J. verifică dacă documentația depusă corespunde prevederilor prezentului ordin și comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformități.

În situația în care se constată că informațiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menționează distinct în procesul – verbal de constatare.

Reprezentantul D.A.J. sau a municipiului București va preleva și va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformității la un laborator autorizat. Contravaloarea serviciilor pentru verificarea conformității va fi suportată de către operatorul din sectorul alimentar care dorește atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești.

În situația în care se constată că informațiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menționează distinct în procesul-verbal de constatare, respectiv că unitatea nu îndeplinește condițiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum și motivele neacordării acestuia.

Dacă sunt respectate condițiile, D.A.J. transmite la M.A.D.R. – D.G.P.A.I.A. propunerea de atestare, însoțită de procesul verbal de constatare și raportul de încercare.

D.G.P.A.I.A. din cadrul M.A.D.R. verifică documentele transmise de D.A.J., iar dacă acestea corespund eliberează ”Atestatul produs alimentar obținut conform unei rețete consacrate românești” și produsul se înscrie în R.N.R.C.

În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentația se respinge. D.G.P.A.I.A. comunică, în scris, decizia de înscriere/ neînscriere direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București.

Procedura de înregistrare în R.N.R.C. a produsului alimentar obținut după o rețetă consacrată românească se poate relua după ce operatorul din sectorul alimentar remediază cauzele care au condus la respingerea cererii de înregistrare, în baza unei noi cereri de înregistrare.

Produsele alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești se marchează cu logoul rețetei consacrate.

2.1.3. Produse tradiționale atestate conform Ord. 724/2013

Tabel x.

Tabel x. Carne si produse din carne – Conform Ordinului 724/2013

Tabel x. Lapte și produse din lapte Conform Ordinului 724/2013

2.2. SCHEME DE CALITATE

Datorită climatului economic înregistrat la nivel mondial, produsele agroalimentare românești trebuie să facă față unei puternice presiuni concurențiale din partea produselor importate, care în anumite cazuri nu corespund standardelor înalte de calitate și siguranță alimentară europene, fiind livrate la prețuri inferioare costurilor de producție aferente produselor românești, creând astfel un decalaj competitiv în defavoarea fermierilor din România.

Extinderea formatului modern de retail influențează sectorul alimentar și contribuie la dezvoltarea acestuia. Concurența în sectorul comerțului cu amănuntul este de așteptat să rămână puternică. În 2015, vânzările de produse alimentare cu amănuntul s-au mărit cu 19%, datorită reducerii cotei TVA, însă valoarea pieței cu amănuntul al alimentelor rămâne la 21 miliarde $, datorită deprecierii monedei locale. Ponderea comerțului cu amănuntul modern la nivel național în totalul comerțului cu amănuntul este estimată la 55% în 2015, în timp ce comerțul tradițional este echilibrat. Comercianții cu amănuntul și-au concentrat investițiile în general în zonele urbane, dar pe termen lung operatorii de retail vor investii și în zonele rurale.

Garantarea calității pentru consumatori și a unui preț echitabil pentru fermieri sunt obiectivele reformei politicii europene de calitate, lansată de Comisia Europeană în decembrie 2010, reformă pe care România, în calitate de stat membru UE, o implementează. Aceasta are în vedere o mai bună recunoaștere a valorii produselor de calitate, a tradițiilor din care izvorăsc și a efortului suplimentar pe care realizarea acestora îl solicită.

In cazul schemelor de calitate naționale, 127 produse au fost înregistrate ca rețete consacrate și 573 produse înregistrate ca produse tradiționale.

MADR sprijină certificarea produselor românești cu notorietate în rândul consumatorilor prin promovarea schemelor de calitate naționale și prin sprijinirea producătorilor care vor să obțină produse certificate prin sistemele de calitate europene precum Indicație Geografică Protejată – IGP, Denumire de Origine Protejată – DOP și Specialitate Tradițională Garantată – STG.

Fig x. …..

Fig x. ….

2.2.1. Produs cu denumire de origine protejată. DOP – "denumirea de origine protejată"

Poate fi numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Produsul trebuie să fie: – originar din această regiune, loc specific sau țară, – calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii săi naturali și umani, – materiile prime folosite trebuie să provină numai din aria geografică definită, – producerea, procesarea și prepararea trebuie să aibă loc numai în aria geografica definită.

Fig x. Denumire de Origine Protejată;

2.2.2. Produs cu indicație geografică protejată. IGP – "indicația geografică protejată"

Poate fi numele unei regiuni, unui loc specific sau al unei țări, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Produsul trebuie să fie: – originar din aceasta regiune, loc specific sau țară, – să posede o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici atribuite originii geografice, – materiile prime folosite pot să provină și din afara ariei geografice definite, – anumite operații ale procesului de producție cum ar fi ambalarea, congelarea, depozitarea, etc. pot avea loc în afara ariei geografice definite.

Fig x. Indicație Geografică Protejată;

2.2.3. Specialitate Tradițională Garantată" – STG

Definește un produs agricol sau alimentar tradițional a cărui specificitate a fost recunoscută de Comunitate prin înregistrarea lui într-un registru, în conformitate cu Regulamentul PE nr. 1151 / 2012. Pentru a fi înregistrată, denumirea trebuie să fie specifică în sine sau să exprime specificitatea produsului agricol sau alimentar. Specialitatea tradițională garantată nu face referire la o origine, dar pentru a obține protecție, produsul trebuie să aibe o compoziție tradițională (rețetă), sau un mod de producție tradițional. Materiile prime sau modul de producție trebuie să confere caracterul tradițional al produsului în raport cu alte produse. Perioada minimă de existență a unui produs pe piață pentru a dobândi recunoașterea este de 30 de ani.

Fig x. Specialitate Tradițională Garantată

2.3. MAGIUNUL DE TOPOLOVENI

Descrierea metodei de obținere a produsului alimentar – magiun de prune Topoloveni Indicație Geografică Protejată (IGP)

Unitatea în care are loc etapa de procesare a prunelor pentru obținerea Magiunului de prune Topoloveni, se afle în aria geografică din judetul Argeș, care corespunde următoarei zone administrative: oraș Topoloveni, sat Vițichești, sat Țigănești, sat Boțarcani, sat Gorănești ,sat Crințești,sat Inuri, sat Goleștii – Badii.

Recepția: prunele se recepționează la secția de procesare depozitându-se în spații special destinate acestui scop, răcoroase, curate, lipsite de mirosuri străine.

Spălare: se face mecanizat în mașini de spălat, cu dușuri pentru clătire, cu ajutorul apei potabile reci. Spălarea se face sub supraveghere permanentă pentru ca în produsul finit să nu rămână nisip și alte impurități.

Sortare: prunele spălate se dirijează pe banda elevatoare pentru a se identifica și înlătura prunele necorespunzătoare.

Tratament termic: constă în opărire în instalații speciale din inox, cu ajutorul aburului tehnologic la temperatura de 80 °C și presiune de 1.5 atm, timp de 4-5 min.

Pasarea se efectuează în două trepte: prima treaptă are loc în pasatrice (site) cu ochiuri de max. 3 mm, iar treapta a doua de pasare are loc în rafinatrice (site) cu ochiuri de 1,8 -2 mm pentru ca marcul de prune să fie cât mai curat și mai omogen. Deșeurile din această operație (sâmburi, spărturi de sâmburi și codițe) sunt colectate în europubele care se golesc în containere aflate pe platforma betonată, special destinată acestui scop, colectate de către firma de salubritate contractantă.

Concentrare: marcul de prune se concentrează prin fierbere în cazane cu pereți dubli, deschise, până la concentrație de minim 55 % substanță uscată, obținându-se Magiunul din prune Topoloveni. Concentrarea constă în eliminarea apei din prune la temperatură controlată. Concentrarea are loc cu ajutorul aburului tehnologic care circulă prin pereții dubli ai cazanelor până când produsul a atins conc. de 55 grd. Brix, timp de 9-12 ore, în funcție de conținutul de substanță uscată al materiei prime.

Cazanele cu pereți dubli sunt prevăzute cu agitatoare tip ancoră care asigură omogenizarea permanentă (continuu) a marcului de prune pentru a preîntâmpina lipirea și caramelizarea. Verificarea concentrării se face de către personal calificat, cu ajutorul refractometrului portabil, pentru determinarea calității produsului finit. Nu se recomandă să se prelungească timpul de fierbere după atingerea concentrației de 60 grd. Brix, deoarece Magiunul de prune Topoloveni poate căpăta miros și gust de ars, iar diminuarea timpului de fierbere poate duce la fermentarea produsului finit.

Dozare – răcire: Șarja de Magiun de prune Topoloveni se împarte uniform în trei butoaie de o capacitate 200 l, căptușite cu saci PVC (folie alimentară), manual cu ajutorul cociorbelor (linguri mari) din lemn, în straturi subțiri pentru a accelera procesul de răcire la temperatura mediului ambiant în vederea depozitării în spații special amenajate. Umplerea butoaielor dublate cu folie alimentară se realizează eșalonat timp de 5-7 zile cât durează procesul de răcire integral a Magiunului de prune Topoloveni, funcție de temperatura mediului ambiant. Verificarea răcirii se face organoleptic, cu ajutorul unei lopățele sau căuș de lemn (lingură).

Se interzice adăugarea de conservanți sau îndulcitori indiferent de calitatea materiei prime folosite.

Ambalarea și depozitarea se realizează în zona delimitată, respectiv în orașul Topoloveni, pentru a menține neschimbate calitățile Magiunului de prune Topoloveni. Procesul de maturare, uscare a Magiunului de prune Topoloveni trebuie urmărite riguros.

Datorită acțiunii agenților fizico-chimici și biologici care acționează sub influența aerului și căldurii din exteriorul butoaielor, culoarea, mirosul și gustul magiunului se pot altera în cazul în care procesul de ambalare nu este corespunzător.

Supravegherea produsului este obligatorie pe toată perioada ambalării și răcirii pentru a evita apariția procesului de condensare, adică a prezenței apei în cantități micronice, care ar facilita dezvoltarea microorganismelor – bacterii, drojdii și mucegaiuri.

Ambalarea Magiunului de prune Topoloveni se realizează în vrac și borcane.

Pentru ambalarea în borcane de sticlă, șarja de Magiun de prune Topoloveni se dozează automat (pe o linie de ambalare) în acestea, se capsează și apoi se direcționează către pasteurizare astfel:

pentru borcanele de 350 g se respectă următoarea formulă: ridicarea temperaturii la 100șC în 15 min, menținerea acesteia 25 min și revenirea în 15 min.

pentru borcanele de 800 g se respectă următoarea formulă: ridicarea temperaturii la 105șC în15 min, menținerea acesteia 45 min și revenirea în 15 min.

Borcanele cu Magiun de prune Topoloveni se scot din autoclavă, se așează în containere și se depozitează în spațiul special amenajat, respectiv depozite curate, răcoroase (max. 20șC), bine aerisite, ferite de îngheț, fără mirosuri străine.

Opărirea prunelor, concentrarea marcului de prune și ultima fază a procesului de obținere a Magiunului de prune Topoloveni, respectiv ambalarea în vrac (butoaie), presupun perioade lungi de timp caracteristice Magiunului de prune Topoloveni.

Fig x. ….

Tabel x. Caracteristici fizico-chimice ale produsului Magiun de prune TOPOLOVENI (IGP)

2.4. TELEMEAUA DE IBĂNESTI

Fig x. ….

2.5. SALAMUL DE SIBIU

Fig x. ….

Capitolul III. xxxxx

PARTEA a II-a. CERCETARI PROPRII

SCOPUL SI OBIECTIVELE CERCETARILOR

De completat

Capitolul IV. ANALIZE DE CULOARE EFECTUATE ASUPRA PROBELOR DE SALAM, BRANZA SI MAGIUN

4.1. INTRODUCERE

De completat

4.2. MATERIALE SI METODE

Principiul metodei:

Culoarea este una din caracteristicile importante pentru aprecierea senzorială a alimentelor. Culoarea probei fiind măsurată cu ajutorul reflectanței, pentru probele solide.

Metoda:

Culoarea probelor a fost măsurată cu Colorimetru Konica Minolta (Spectrophotometer CM-5) unde au fost determinați 3 parametri: L- măsoară luminozitatea probei pe o scală de la 0 la 100, unde valoarea 0 reprezintă negrul, iar valoarea 100 reprezintă albul; parametrul a – preprezinta culoarea probei pe scală de la verde pur la roșu pur, unde valorile negative sunt verzi, valorile pozitive sunt roșii, iar 0 este neutru și parametrul b – reprezintă poziția probei pe o scală de la albastru pur la galben pur, unde valorile negative reprezinta albastru, valorile pozitive galben și 0 este neutru.

Înainte de începerea analizării probelor se realizează calibrarea aparatului, pentru calibrarea Zero Calibration se pune tubul negru pe aria de măsurare, iar pentru White Calibration se pune tubul alb pe aria de măsurare.

Pregătirea probelor a constat în măsurarea unor cilindri de probă de brânză, respectiv salam pe dimensiunile paharului de măsurare cu diametrul de 45 mm și o înălțime de 17 mm.

Pregătirea probelor de magiun a constat în asezarea magiunului direct în paharul de măsurare cu diametru de 45 mm și o înălțime de 17 mm, cu atenție pentru a evita posibilele goluri de aer.

Proba astfel pregătită în pahar se pune pe aria de măsurare. Paharul cu probă este învârtit în alte 9 poziții pentru a obține valori cât mai exacte, valoriile fiind afișate pe ecran.

Capitolul V. DESCRIEREA PRODUSELOR ÎNREGISTRATE PE SCHEME EUROPENE DE CALITATE ÎN COMPARAȚIE CU ALTE PRODUSE CARE NU SUNT ÎNREGISTRATE FOLOSIND SISTEMUL MULTISENZOR Α PROMETHEUS (,,NAS ELECTRONIC”).

5.1. INTRODUCERE

Analiza senzorială, ca metodă științifică de apreciere a proprietăților organoleptice ale alimentelor, are un rol important în stabilirea autenticității produselor, mai ales pentru compararea cu produsele de referință. Această recunoaștere a contribuit la dezvoltarea rapidă, în ultimii ani, a ,,nasului electronic” ca un înlocuitor mai puțin subiectiv al nasului uman, care funcționează după același principiu.

Sistemul olfactiv uman cuprinde trei componente:

mucoasa olfactivă cu celule receptoare, localizată în cavitatea olfactivă (regio olfactoria);

bulbul olfactiv (bulbus olfactorius);

creierul (Talamus).

Sistemul electronic multisenzor, ,,nasul electronic”, înlocuiește aceste componente cu:

rețea de senzori (pentru generarea semnalului);

procesor de culegere al datelor (pentru prelucrarea semnalului);

algoritmuri (pachet software) de recunoaștere a modelului (pentru prelucrarea semnalului).

În procesul uman, moleculele mirositoare generează semnale electrice la contactul cu celulele receptoare ale mucoasei olfactive. Aceste celule transmit semnalele, pe cale nervoasă, către bulbul olfactiv, localizat în spatele ochiului. Aici semnalele sunt prelucrate astfel încât sunt recunoscute de creier, prin talamus, ca mirosuri specifice (ex. trandafir, pește etc.).

Cu ,,nasul electronic”, captarea componentelor volatile decurge după același principiu dar după un mecanism diferit de cel al sistemului olfactiv uman. Receptorii folosiți sunt senzori selectivi formați din oxizi metalici. Deși sunt mult mai puțini decât numărul de receptori umani, au avantajul că pot capta componente volatile mai puțin mirositoare.

Ca și în procesul olfactiv uman, eșantionul testat nu este descompus în componente înainte de a fi captat de către sistemul multisenzor. De fapt, rețeaua de senzori înregistrează eșantionul ca pe un complex amestec de arome care individualizează produsul. Acest aspect constituie o soluție nouă, foarte valoroasă, legată de acest echipament, făcându-l foarte util activității de supraveghere și control ale calității produselor agroalimentare, în general și a produselor falsificate, în special. La această soluție contribuie și faptul că aceste sisteme, întocmai ca sistemele umane necesită un proces de învățare sau de etalonare, utilizând produse de referință pentru a asigura precizia recunoașterii și a reproductibilității rezultatelor.

Astfel, prin etalonarea cu produse a căror autenticitate este sigură (de ex. cafea Jacobs Krönung), se obține, funcție de prelucrarea statistică, o anumită reprezentare grafică a rezultatelor. Prin examinarea produsulul bănuit a fi falsificat (dar cu ambalaj Jacobs Krönung), trebuie să se obțină aceeași configurație a rezultatelor, dacă produsul este autentic. Aceasta presupune elaborarea unor metode care, în funcție de produsul a cărei calitate și autenticitate se va controla cu sistemul electronic multisenzor, va indica produsele de referință, metodologia de lucru, modul de prelucrare al rezultatelor și modul de prezentare al acestora.

Principiul analizei este ilustrat mai jos.

Nasul electronic poate fi utilizat pentru a asigura conformitatea si integritatea produselor bazate pe o constanta a proprietatilor organoleptice ale produsului. Aparatul este util pentru a detecta neconformitatile si de a stabili criteriile de calitate pentru produsele noi, compartiv cu un etalon, martor.

Principalele domenii de aplicabilitate ale nasului electronic sunt:

Valabilitate/efectul stocarii

Detectarea fraudelor

Stabilitate la depozitare

Contaminare

Comparare cu un standard

Studiul proceselor intermediare

Fermentare

Testatea gustului consumatorilor –

Adaosuri

Solventi reziduali

Protectia unei marci comerciale

Prajire , coacere, procesare

Interactiunile cu ambalajele

Una din utilizările nasului electronic în autentificarea unor produse tradiționale cum ar fi Magiunul de Topoloveni este verificarea volatilității produșilor alcoolici apăruți în urma fermentației alcoolice a fructelor înaintea procesului de fabricație al acestuia.

Fructele, dacă sunt depozitate în condiții improprii se pot zdrobi și intra în procesul de fermentație alcoolică rezultând din punct de vedere fizic un amestec complex format din alcool etilic și alte substanțe care au fost generate în timpul fermentației, la care se adauga resturi de materie prima care încă nu a suferit transformări.

Principalele produse volatile care apar sunt alcoolul etilic, aldehide, esteri și alți acizi volatili care au un gust și un miros neplacut care va denatura calitatea produsului final.

Pentru a putea detecta produșii volatili se va folosi un nas electronic care are în componența lui:

– o serie de nouă senzori

– un senzor de umiditate

– un senzor de aer

– un senzor de temperatură .

Toți acești senzori sunt cuplați la o rețea neuronală artificială care la rândul ei este conectată la un computer care are instalat un soft de analiză.

În timpul funcționării, vaporii chimici volatili sensibilizează senzorii, iar semnalele tranmise de aceștia sunt digitaizate de către computer, rezultatul fiind identificarea substanței chimice. Timpul de răspuns al echipamentului este de ordinul secundelor.

Cu toate că fiecare senzor este proiectat pentru un anumit tip de semnal chimic ei pot răspunde la o varietate mare de substanțe chimice, dar prin incercări repetate și calibrări succesive, rețeaua neuronală artificială va face diferența între anumitele substanțe chimice volatile.

Acest tip de nas electronic poate depista substanțele volatile precum etanol, acetonă, amoniac, detergent de vase, izopropanol, oțet. Totodată există și opțiunea de “lipsă” a semnalului chimic, atunci când nu a fost detectată nici una dintre substanțele respective.

5.2. MATERIALE SI METODE

Probele ce au fost analizate

Tabel x.

5.3. ANALIZA PROBELOR CU FOLOSIND Sistemul multisenzor α-Prometheus (,,nas electronic”)

În urma pregătiri celor două probe de magiun (magiun de Topoloveni înregistrat pe scheme europene de calitate Indicație Geografică Protejată – IGP și magiun Raureni) și analizării din punct de vedere al compoziției volatile globale folosind Sistemul multisenzor pentru controlul calității alimentelor și detectarea falsurilor alimentare α-Prometheus cu α-FOX4000 (,,nas electronic”).

Fig x. ….

Pregătirea probelor:

Din cele 2 tipuri de magiun , au fost cântărite 2 g acestea au fost introduse în fiole de sticlă de 10 ml și capsate. Probele au fost încălzite și agitate în cuptorul aparatului, la 80șC timp de 600 secunde cu agitare (500 rpm). Un volum de 1500 µl din partea volatila a fost injectat cu un timp de achiziție de 120 s. Partea volatilă generată în interiorul fiolei a fost injectată în sistemul cu 18 senzori pentru înregistrarea amprentei volatile și compararea amprentelor între probe. Din fiecare probă au fost pregătite 3 fiole.

5.4. REZULTATE SI DISCUTII

De completat

5.4.1. ANALIZĂ PROBE DE MAGIUN

Figura 1. prezintă, comparativ, răspunsurile celor 18 senzori pentru cele două probe de magiun:

Figura 1. Răspunsul senzorilor pentru probele de magiun (stânga-magiun Topoloveni -IGP) și (dreapta-magiun Raureni)

Se observă că există diferențe semnificative între probe. Proba magiun de Raureni prezintă intensități mai mari ale compușilor volatili, sesizate de toți senzorii.

Răspunsurile senzorilor au fost interpretate statistic cu soft-ul aparatului aplicând analiza componentelor principale (PCA). Din figura 2, se observă că cele două probe de magiun sunt diferite semnificativ în ceea ce privește compoziția volatilă, probele separându-se în cadrane diferite ale graficului PCA. Indicele de diferențiere este de 98 (din max.100).

Figura 2. Diferențierea celor două probe de magiun

Magiun de Topoloveni –IGP Magiun Raureni

Fig x ….

5.4.2. ANALIZĂ PROBE DE TELEMEA DE VACĂ

Trei probe de telemea de vacă (Telemea de vacă Ibănești,înregistrat pe schemă europeană de calitate Denumire de Origine Protejată- DOP, Telemea de vacă Huedin-Napolact, Telemea de vacă Gusturi Românești) au fost analizate din punct de vedere al compoziției volatile globale folosind Sistemul multisenzor pentru controlul calității alimentelor și detectarea falsurilor alimentare α-Prometheus (,,nas electronic”).

Pregătirea probelor:

Din cele 3 produse, au fost cântărite 2 g, acestea au fost introduse în fiole de sticlă de 10 ml și capsate. Probele au fost încălzite și agitate în cuptorul aparatului, la 60șC timp de 600 secunde cu agitare (500 rpm). Un volum de 1500 µl din partea volatilă a fost injectat cu un timp de achiziție de 120 s. Partea volatilă generată în interiorul fiolei a fost injectată în sistemul cu 18 senzori pentru înregistrarea amprentei volatile și compararea amprentelor între probe. Din fiecare probă au fost pregătite 3 fiole.

Figurile de mai jos prezintă, comparativ, răspunsurile celor 18 senzori pentru cele trei probe de telemea de vacă.

Figura 1. Răspunsul senzorilor pentru probele de telemea de vacă Ibănești-DOP (stânga) și telemea de vacă Huedin-Napolact (dreapta)

Figura 2. Răspunsul senzorilor pentru probele de telemea de vacă Ibănești- DOP(stânga) și telemea de vacă Gusturi Românești (dreapta)

Figura 3. Răspunsul senzorilor pentru probele de telemea de vacă Huedin (stânga) și telemea de vacă Gusturi Românești (dreapta)

Figura 4. Diferențierea celor trei probe de telemea de vacă

Răspunsurile senzorilor au fost interpretate statistic cu soft-ul aparatului aplicând analiza componentelor principale (PCA). Din figura 4, se observă că cele trei probe de telemea de vacă sunt diferite semnificativ în ceea ce privește compoziția volatilă, probele separându-se în cadrane diferite ale graficului PCA. Indicele de diferențiere este de 97 (din max.100).

5.4.3. ANALIZĂ PROBE DE SALAM DE SIBIU

Trei probe de salam de Sibiu înregistrat pe scheme europene de calitate feliate (salam de Sibiu Auchan, salam de Sibiu CrisTim, salam de Sibiu Reinert) au fost analizate din punct de vedere al compoziției volatile globale folosind Sistemul multisenzor pentru controlul calității alimentelor și detectarea falsurilor alimentare α-Prometheus (,,nas electronic”).

Pregătirea probelor:

Din probele primite, au fost cântărite 2 g care au fost introduse în fiole de sticlă de 10 ml și capsate. Probele au fost încălzite și agitate în cuptorul aparatului, la 60șC timp de 300 secunde cu agitare (500 rpm). Un volum de 1500 µl din partea volatilă a fost injectat cu un timp de achiziție de 120 s. Partea volatilă generată în interiorul fiolei a fost injectată în sistemul cu 18 senzori pentru înregistrarea amprentei volatile și compararea amprentelor între probe. Din fiecare probă au fost pregătite 3 fiole.

Rezultate:

Figurile de mai jos prezintă, comparativ, răspunsurile celor 18 senzori pentru cele trei probe de salam de Sibiu-IGP.

Figura 1. RĂspunsul senzorilor pentru probele de salam de Sibiu Auchan (stÂnga) și salam de Sibiu CrisTim (dreapta)

Figura 2. Răspunsul senzorilor pentru probele de salam de Sibiu Auchan (stânga) și salam de Sibiu Reinert (dreapta)

Figura 3. Răspunsul senzorilor pentru probele de salam de Sibiu CrisTim (stânga) și salam de Sibiu Reinert (dreapta)

Figura 4. Diferențierea celor trei probe de salam de Sibiu

Răspunsurile senzorilor au fost interpretate statistic cu soft-ul aparatului aplicând analiza componentelor principale (PCA). Din figura 4, se observă că cele trei probe de salam de Sibiu sunt diferite semnificativ în ceea ce privește compoziția volatilă, probele separându-se în cadrane diferite ale graficului PCA. Indicele de diferențiere este de 92 (din max.100).

Capitolul VI. ANALIZA TEXTURII PROBELOR DE MAGIUN SI DE BRANZA DE VACA

6.1. INTRODUCERE

De completat

6.2. MATERIALE SI METODE

6.2.1 Metoda de analiza a texturii provelor de magiun

Principiul metodei:

Textura este una din caracteristicile importante pentru aprecierea calității alimentelor. Prin măsurarea instrumentală a texturii, proba este comprimată prin aplicarea unei forțe și prin măsurarea unor parametri de textură corespunzatori produsului.

Metoda:

Proprietățile de textură ale probelor –magiun (Topoloveni-IGP și Raureni) au fost măsurate cu Analizorul de textură Instron (model 5944, Illinois Tool Works Inc., SUA), utilizând un platan de comprimare cu diametru de 12,7 mm.

Testarea s-a realizat la temperatura camerei. Probele de magiun au fost introduse în pahare Berzelius cu diamterul de 48 mm și o grosime a stratului uniform de 40 mm. Metode de analiză a inclus două cicluri de comprimări până la 20 mm. Parametrii de testare au fost: viteza de comprimare: 10 mm/min; celula de încărcare: 50 N.

Au fost efectuate cel putin trei măsuratori pentru fiecare probă. Rezultatele prezentate reprezintă media aritmetică a măsurătorilor și deviația standard.

Cu ajutorul programului Bluehill 3.13, au fost calculați 4 parametri de textură:

– fermitate (duritate), exprimată în N;

– coezivitate; Coezivitatea este gradul în care un produs poate fi deformat sub acțiunea forțelor aplicate din exterior și prezintă măsura capacității structurii unui produs de a rezista la compresiune

– adezivitate Adezivitatea este energia necesară dezintegrării unui produs semisolid sub acțiunea forțelor din exterior și prezintă puterea legăturilor interne care mențin structura produsului

– gumozitate (chewiness), exprimată în N.

6.2.2. Metoda de analiza a texturii probelor de telemea de vacă

Principiul metodei:

Textura este una din caracteristicile importante pentru aprecierea calității alimentelor. Prin măsurarea instrumentală a texturii, proba este comprimată prin aplicarea unei forțe și prin măsurarea unor parametri de textură corespunzatori produsului.

Metoda:

Proprietățile de textură ale probelor de telemea de vaca (Ibanesti-DOP, Huedin-Napolact, Gusturi Românesti) au fost măsurate cu Analizorul de textură Instron (model 5944, Illinois Tool Works Inc., SUA), utilizând un platan de comprimare cu diametru de 1 mm.

Testarea s-a realizat la temperatura camerei. Probele de telemea de vacă au fost tăiate în bucăți dreptunghiulare de 40x40x20 mm. Metoda de analiză a inclus o singură comprimare a probei până la 50% din înălțimea originală aplicând o viteză de testare de 1 mm/s. Celula de încărcare a fost de 50 N.

Au fost efectuate cel putin zece măsuratori pentru fiecare probă. Rezultatele prezentate reprezintă media aritmetică a măsuratorilor și deviația standard.

Următorii parametri au fost măsurați și calculați din curba de comprimare:

– Fracturabilitatea (forta la punctul de fractura, exprimata in N) reprezintă forța necesară pentru a determina o fractură în probă și înseamnă primul punct de rupere de pe curba de comprimare

– Duritatea/Fermitatea (exprimata în N) este al doilea vârf de pe curbă și reprezintă forța aplicată asupra pobei în timpul comprimării acesteia la 50% din înălțimea inițială. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât proba este mai fermă.

– Elasticitatea (exprimata în N/mm2) este modulul elastic aparent calculat din panta corespunzătoare primei părți a curbei de comprimare.

– Consistența (exprimată în Ns) este aria curbei până la punctul ce corespunde Fermității (este aria din zona pozitivă). Cu cât valoarea este mai mare, cu atât consistența probei este mai densă (groasă).

– Coezivitatea (exprimata în N) reprezinta forta maxima negativa (adica, in zona negativa a graficului punctul maxim negativ). Cu cât valoarea este mai negativă, cu atât proba este mai “coezivă”.

– Index vâscozitate sau ,,lucrul de coeziune” (exprimat în Ns) reprezintă aria din zona negativă a curbei. Aceasta valoare este un indicator al coezivității și, de asemenea, al consistenței/viscozitătii probei. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât proba este mai rezistentă la retragerea pistonului.

6.2.3. Metoda de analiza a texturii probelor de salam

Principiul metodei:

Textura este una din caracteristicile importante pentru aprecierea calității alimentelor. Prin măsurarea instrumentală a texturii, proba este comprimată prin aplicarea unei forțe și prin măsurarea unor parametri de textură corespunzatori produsului.

Metoda:

Proprietățile de textură ale probelor de salam de Sibiu (CrisTim-Salam de Sibiu, CrisTim-Salam de Sinaia, Reinert- Salam de Sibiu) au fost măsurate cu Analizorul de textură Instron (model 5944, Illinois Tool Works Inc., SUA), utilizând un piston de comprimare cu diametru de aprox.1 mm.

Testarea s-a realizat la temperatura camerei. Probele au fost taiate din batoanele de salam: cilindri de salam, cu inaltimea de 2 cm si diametru de 50-57 mm. Metoda de analiza a fost metoda de comprimare si s-a masurat rezistenta opusa de produs la patrunderea unui piston subtire de 1 mm in produs pana la jumatate din inaltimea probei, cu o viteza de testare de 10 mm/min pana la rupere. Celula de încărcare a fost de 50 N.

Au fost efectuate cel putin opt măsuratori pentru fiecare probă, cat mai din centrul probei. Rezultatele prezentate reprezintă media aritmetică a măsuratorilor și deviația standard.

6.3. REZULTATE SI DISCUTII

6.3.1. Analiza texturii probelor de magiun

6.3.1.1. Analiza texturii probelor de MAGIUN TOPOLOVENI

Fig.

Fig

Fig.

Fig.

Fig.

6.3.1.1. Analiza texturii probelor de MAGIUN RAURENI

Fig.

Fig.

Fig.

Fig.

Fig,

6.3.1.3. CONCLUZII

6.3.2. Analiza texturii probelor de telemea de vacă

6.3.2.1. Analiza texturii probelor de telemea de vacă IBANESTI

6.3.2.2. Analiza texturii probelor de telemea de vacă GUSTURI ROMANESTI

fig

Fig

Fig.

Fig ..

Fig. …

6.3.2.2. Analiza texturii probelor de telemea de vacă NAPOLACT

Fig.

Fig.

Fig.

Fig.

Fig.

6.3.2.3. CONCLUZII

Capitolul VII. ANALIZA FOODSCAN A PROBELOR

6.1. INTRODUCERE

Utilizând tehnologia de transmisie NIR (infraroșu apropiat), aceasta măsoară o varietate de parametri fizico-chimici cu un minim de pregătire a probelor și oferă rezultate în doar 50 de secunde.

Tehnologia FoodScan se bazează pe transmiterea în infraroșu aproape, ceea ce reprezintă un avantaj în măsurarea produselor lactate, cum ar fi brânza și untul. Principiul NIR asigură un nivel mai ridicat de precizie, comparativ cu metodele în care rezultatul se bazează pe lumina reflectată de suprafața probei. Datele (absorbțiile la diferite lungimi de undă) generate de FoodScan sunt supuse unei funcții matematice, unui model de calibrare, pentru a calcula valoarea estimată.

6.2. MATERIALE SI METODE

6.2.1. Analiza foodscan a probelor de brânză

Metoda:

Analizorul de produse lactate FoodScan™ este un instrument rapid, precis și ușor de utilizat pentru analiza de rutină a brânzei, zerului pudră, unt și iaurt. FoodScan este pre-calibrat cu calibrări unice care au primit aprobări naționale pentru măsurarea parametrilor esențiali de calitate.

Pregătirea probei constă în cântărirea a aproximativ 200 g brânză, mărunțirea cu ajutorul unei răzătoare, punerea probei în recipientul aparatului și presarea până la uniformizare. Se introduce vasul cu probă astfel pregătită în aparatul FoodScan și, în aproximativ 50 de secunde, se obțin rezultatele probei.

Cu ajutotul Analizorul de produse lactate FoodScan™ au fost calculați 4 parametri fizico-chimici pentru probele de brânză:

– Umiditate %;

– Proteine %;

– Grăsime %;

– Sare %.

6.2.2. Analiza foodscan a probelor de salam

Analizorul de carne FoodScan™ este un instrument de analiză de rutină ușor de utilizat pentru analizarea tuturor etapelor producției de carne – de la verificarea materiei prime primite până la controlul final al produsului.

Produsul FoodScan este pre-calibrat cu calibrări unice care au primit aprobări naționale pentru măsurarea parametrilor esențiali de calitate.

Pregătirea probei constă în cântărirea a 200 g de salam fără înveliș, tocarea acestuia la mașina de tocat electrică. Proba astfel mărunțită se pune în recipientul aparatului și se presează până la uniformizare. Se introduce vasul cu probă în aparatul FoodScan și, în aproximativ 50 de secunde, se obțin rezultatele probei.

Cu ajutotul Analizorul de carne FoodScan™ au fost calculați 4 parametri fizico-chimici:

Umiditate %;

Proteine %;

Grasime %;

Sare %.

6.3. Rezultate si discutii

6.3.1. Rezultate probe branza telemea

6.3.2. Rezultate probe salam

DE PUS POZE INDAGRA

……………………………………………………………………………………………………………..

ANALIZA CULOARE

De completat lista targuri ………SI FOTOGRAFII

Fotografii de la INDAGRA ––DEGUSTARI

LISTA LUCRARI

BIBLIOGRAFIE

ETC……

7. Carotenoids, vitamins (A, B2, C and E) and total folate of traditional foods from Black Sea Area countries Sanches-Silva A.,a Tˆania G Albuquerque,a,b Finglas P,c Ribeiro T.,a Valente A.,a Vasilopoulou E.,d Trichopoulou A.,d,e Alexieva I.,f Boyko N.,g Costea E.,h Hayran O.,I Jorjadze M.,j Kaprelyants L.,k Karpenko K.,l L. D’Antuonom F. and Helena S Costaa∗;Research Article; Published online in Wiley Online Library: 4 July 2013

8. Chemical and microbiological characterisation of ‘‘Salpica˜o de Vinhais’’

and ‘‘Chouric-a de Vinhais’’: Traditional dry sausages produced in the North of Portugal

Ferreiraa V., Barbosaa J., Silvaa J., Vendeiroa S., Motaa A, Silvaa F., Monteiroa M., Hogga T., Gibbsb P., Teixeiraa T, aEscola Superior de Biotecnologia, Rua Dr Anto´nio Bernardino de Almeida, 4200-072 Porto, Portugal bLeatherhead Food International, Surrey, UK

Received 17 September 2006; received in revised form 7 December 2006; accepted 30 December 2006 Available online 14 January 2007; www.elsevier.com/locate/fm

9. Commercial test kits and the determination of histamine in traditional (ethnic) fish

products-evaluation against an EU accepted HPLC method Sevim Kose a,⇑, Kaklıkkaya N. b, Koral S. a, Tufan B a, C. Buruk K. b, Aydın F. b a Karadeniz Technical University, Faculty of Marine Sciences, Trabzon, Turkey b Karadeniz Technical University, Faculty of Medicine, Trabzon, Turkey, journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodchem

10. Consumer willingness to pay for traditional food products

Balogh T. a, Békési D. b, Gorton M. c,⇑, Popp J. a, Lengyel P. a a Faculty of Economics and Business, University of Debrecen, Böszörményi u. 138, H-4032 Debrecen, Hungary b Department of Economics, Vienna University of Economics and Business, Welthandelsplatz 1, A-1020 Vienna, Austria c Marketing, Operations and Systems Subject Group, Newcastle University Business School, 5 Barrack Road, Newcastle upon Tyne, UK; journal homepage: www.elsevier.com/ locate/foodpol

11. Consumer concepts in new product development of local foods:

Traditional versus novel honeys Stolzenbach S.⁎, Wender L.P. Bredie, Derek V. Byrne Department of Food Science, Faculty of Science, University of Copenhagen, Rolighedsvej 30, DK-1958, Frederiksberg C, Denmark Article history: Received 22 December 2012

Accepted 16 February 2013 Keywords: Local; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodres

12. Consumer-driven definition of traditional food products and innovation in traditional foods. A qualitative cross-cultural study Guerrero L. a,*, Gua` rdia M. a, Xicola J. a, Verbeke W. b, Vanhonacker F. b, Zakowska-Biemans S. c, Sajdakowska M. c, Sulmont-Rosse C.´ d, Issanchou S. d, Contel M. e, M. Luisa Scalvedi e, Granli B. f, Hersleth M. f a Monells I., Camps F. i Armet, E-17121 Monells, Spain b Ghent University, Department of Agricultural Economics, Coupure links 653, B-9000 Gent, Belgium c Warsaw University of Life Sciences -SGGW (WULS-SGGW), Department of Organization and Consumption Economics, Nowoursynowska Street 166, 02-787 Warsaw, Poland d INRA, UMR 1129 FLAVIC, F-21000 Dijon, France e PEGroup, Viale Gorizia 25/C, 00198 Rome, Italy f Nofima Mat AS, Osloveien 1, 1430 A˚ s, Norway,journal homepage: www.elsevier.com/locate/appet

13. Couscous, a traditional Turkish food product: production method and some applications for enrichment of nutritional value_I lyas C¸ elik, Fatma Is¸ık & Og˘uz Gu¨ rsoy* Food Engineering Department, Faculty of Engineering, Pamukkale University, C¸ amlık-Denizli, Turkey (Received 14 May 2002; Accepted in revised form 28 March 2003) International Journal of Food Science and Technology 2004, 39, 263–269 263

14. Cross-cultural conceptualization of the words Traditional and Innovation in a food context by means of sorting task and hedonic evaluation Guerrero L. a,⇑, Claret A. a, Verbeke W. b, Vanhonacker F. b, Enderli G. c, Sulmont-Rossé C.c, Hersleth H. d, Guàrdia M. a a Monells I., Camps F. i Armet, E-17121 Monells, Spain b Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, B-9000 Gent, Belgium c INRA, UMR 1129 FLAVIC, F-21000 Dijon, France d Nofima Food, Matforsk as, Osloveien 1, 1430 Ås, Norway

journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodqual

15. Definition and documentation of traditional foods of the Black Sea Area Countries: potential nutrition claims Dilis V.,a Effie Vasilopoulou,b Alexieva I.,c BoykoN.,d Bondrea A.,e,f Fedosov S.,g Hayran O.,h Jorjadze M.,I Karpenko D,j S Costa H,k Finglasl P and Trichopouloua A.,b∗(wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6238

16. Do Chain Goals Match Consumer Perceptions? The Case of the Traditional Food Sector

in Selected European Union Countries Molna´ r A.

Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, 9000, Gent, Belgium. E-mail: Adrienn.Molnar@Ugent.be Gellynck X. Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, 9000, Gent, Belgium. E-mail: Xavier.Gellynck@Ugent.be Vanhonacker F. Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, 9000, Gent, Belgium. E-mail: Filiep.Vanhonacker@Ugent.be

Gagalyuk T. Association ‘‘Ukrainian Agribusiness Club’’, Velyka Zhytomyrska Str. 20A, 01025 Kiev, Ukraine. E-mail: gagalyuk@agribusiness.kiev.ua Verbeke W. Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, 9000, Gent, Belgium. E-mail: Wim.Verbeke@UGent.be

Elements of innovation and tradition in meat fermentation: Conflicts and synergies Leroy F. a,⁎, Scholliers P b, Amilien V. c a Research Group of Industrial Microbiology and Food Biotechnology (IMDO), Faculty of Sciences and Bioengineering Sciences, Vrije Universiteit Brussel, Pleinlaan 2, B-1050 Brussels, Belgium b Research Group of Social and Cultural Food Studies (FOST), Faculty of Arts and Philosophy, Vrije Universiteit Brussel, Pleinlaan 2, B-1050 Brussels, Belgium c Culture of Consumption, National Institute for Consumer Research, Postboks 4682 Nydalen, 0405 Oslo, Norway.

journal homepage: www.elsevier.com/ locate/ijfoodmicro

18. Elements of innovation and tradition in meat fermentation: Conflicts and synergies

Leroy F. a,⁎, Scholliers P. b, Amilien V. c a Research Group of Industrial Microbiology and Food Biotechnology (IMDO), Faculty of Sciences and Bioengineering Sciences, Vrije Universiteit Brussel, Pleinlaan 2, B-1050 Brussels, Belgium b Research Group of Social and Cultural Food Studies (FOST), Faculty of Arts and Philosophy, Vrije Universiteit Brussel, Pleinlaan 2, B-1050 Brussels, Belgium c Culture of Consumption, National Institute for Consumer Research, Postboks 4682 Nydalen, 0405 Oslo, Norway

Available online 4 December 2014 Keywords: Food journal homepage: www.elsevier.com/ locate/ijfoodmicro

19. Food safety challenges associated with traditional foods in German-speaking regions Friedrich-Karl Lücke a,*, Zangerl P. b a Dept. Nutritional, Food and Consumer Sciences (OE), Hochschule (University of Applied Sciences), P.O. Box 2254, 36012 Fulda, Germany b Bundesanstalt für Alpenländische Milchwirtschaft (Federal Institute for Alpine Dairying, BAM), 6200 Jenbach/Rotholz 50a, Austria, Article history: Received 4 January 2013

Received in revised form 2 March 2014 Accepted 11 March 2014 Available online 21 March 2014 Keywords: Traditional food German-speaking regions Food safety Dairy products Meat products Plant products a b; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodcont

20. Food safety issues in industrialization of traditional Korean foods Leea G, LeebH. H M., Leea C.,* a College of Life Science and Biotechnology, Korea University, Seoul 137-713, Republic of Korea b Risk Analysis & Research Division, National Institute of Food and Drug Evaluation, Seoul 122-704, Republic of Korea,Article history: Received 15 November 2010 Received in revised form 29 August 2011 Accepted 6 September 2011 Keywords: Fermented fish products Fermented soybean products Food safety standards Kimchi Traditional Korean foods a b s t r a c t; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodcont

21. General image and attribute perceptions of traditional food in six European countries

Valérie Lengard Almli a,b,⇑, Wim Verbeke c, Filiep Vanhonacker c, Tormod Næs a, Margrethe Hersleth a a Nofima Mat AS, Osloveien 1, N-1430 Ås, Norway b The Norwegian University of Life Sciences, Department of Chemistry, Biotechnology and Food Science, Box 5003, N-1432 Ås, Norway c Ghent University, Department of Agricultural Economics, Coupure Links 653, 9000 Gent, Belgium; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodqual

22. Original article Hazard analysis critical control points implementation in traditional foods: a case study of Tarhana processing Ali C. Dalgıc¸* & Kadir B. Belibag˘ lı Faculty of Engineering, Department of Food Engineering, University of Gaziantep, 27310 Gaziantep, Turkey (Received 12 December 2006; Accepted in revised form 30 April 2007); International Journal of Food Science and Technology 2008, 43, 1352–1360

23. How European Consumers Define the Concept of Traditional Food: Evidence From a Survey in Six Countries Vanhonacker F. Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, B-9000, Gent, Belgium. E-mail: filiep.vanhonacker@ugent.be Wim Verbeke Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure Links 653, B-9000, Gent, Belgium. E-mail: wim.verbeke@ugent.be Luis Guerrero IRTA– Monells, Finca Camps i Armet, E-17121 Monells, Spain. E-mail: lluis.guerrero@irta.es Anna Claret IRTA– Monells, Finca Camps i Armet, E-17121 Monells, Spain. E-mail: anna.claret@irta.es Michele Contel PEGroup, Viale Gorizia 25/C, 00198 Rome, Italy. E-mail: michele.contel@pe-group.it Luisa Scalvedi PEGroup, Viale Gorizia 25/C, 00198 Rome, Italy. E-mail: luisa.scalvedi@inwind.it Sylwia _Zakowska-Biemans Department of Organization and Consumption Economics, Warsaw University of Life Sciences–SGGW (WULS-SGGW), Nowoursynowska Street 166, 02-787 Warsaw, Poland. E-mail: sylwia_zakowska_biemans@sggw.pl Krystyna Gutkowska Department of Organization and Consumption Economics, Warsaw University of Life Sciences–SGGW (WULS-SGGW), Nowoursynowska Street 166, 02-787 Warsaw, Poland. E-mail: krystyna_gutkowska@sggw.pl Claire Sulmont-Rosse´ INRA, UMR 1129 FLAVIC, F-21000, Dijon, France. E-mail: claire.sulmont@dijon.inra.fr Jocelyn Raude INRA, UMR 1129 FLAVIC, F-21000, Dijon, France. E-mail: jocelyn_raude@ehess.fr Britt Signe Granli Nofima Food, Mat AS, Osloveien 1, 1430 A° s, Norway. E-mail: britt.signe.granli@nofima.no Margrethe Hersleth Nofima Food, Mat AS, Osloveien 1, 1430 A° s, Norway. E-mail: margrethe.hersleth@nofima.no Agribusiness, Vol. 26 (4) 453–476 (2010) r 2010 Wiley Periodicals, Inc. Published online in Wiley Online Library (wileyonlinelibrary.com). DOI: 10.1002/agr.20241 453

24. Impacts of traditional food consumption advisories: Compliance, changes in diet and loss of confidence in traditional foods McAuley1 C. and D Knopper2*D. ;McAuley and Knopper Environmental Health 2011, 10:55 http://www.ehjournal.net/content/10/1/55

25. Innovation in traditional food products in Europe: Do sector innovation activities match consumers’ acceptance? Kühne B. *,Vanhonacker F.,Gellynck X., Verbeke W. Ghent University, Faculty of Bioscience Engineering, Department Agricultural Economics, Coupure Links 653, 9000 Gent, Belgium; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodqual

26. Microbiological safety of pastrami: A traditional meat product S¸ eniz Karabıyıklı*, Nilgün €Oncül, Cevahiro H._glu Gaziosmanpasa University, Faculty of Engineering and Natural Science, Food Engineering Department, 60000 Tasliciflik, Tokat, Turkey; journal homepage: www.elsevier.com/locate/lwt

27. Innovations in traditional foods: Impact on perceived traditional character and consumer acceptance Vanhonacker F. a, Kühne B. a, Gellynck X. a, Guerrero L. b, Hersleth M. c, Verbeke W. a,⁎ a Department of Agricultural Economics, Ghent University, Coupure links 653, B-9000 Gent, Belgium b IRTA-Monells, Finca Camps i Armet, E-17121 Monells, Spain c Nofima AS, Osloveien 1, 1430 Ås, Norway; journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodres

28. “Is it still safe to eat traditional food?” Addressing traditional food safety concerns in aboriginal communities Bordeleau S. a,b, Asselin H. a,b,⁎, Mazerolle M. b,1,Imbeau L. b a Chaire de Recherche du Canada en Foresterie Autochtone, Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue, 445 boul. de l'Université, Rouyn-Noranda, Québec J9X 5E4, Canada b Chaire Industrielle CRSNG-UQAT-UQÀM en Aménagement Forestier Durable, Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue, 445 boul. de l'Université, Rouyn-Noranda, Québec J9X 5E4, Canada; journal homepage: www.elsevier.com/locate/scitotenv

30. To link to this article: http://dx.doi.org/10.4081/ijas.2014.3029

Liking of Traditional Cheese and Consumer Willingness to Pay Braghieri A., Girolami A., Riviezzi A.M., Piazzolla N. & Napolitano F. To cite this article: Braghieri A., Girolami A., Riviezzi A., Piazzolla N. & Napolitano F. (2014) Liking of Traditional Cheese and Consumer Willingness to Pay, Italian Journal of Animal Science, 13:1, 3029

31. Native American Food Security and Traditional Foods: A Review of the Literature Rachel M. Gurney1*, Caniglia B.1, Tamara L.Mix1 and Kristen A. Baum2 1Department of Sociology, Oklahoma State University 2Department of Zoology, Oklahoma State University

Sociology Compass 9/8 (2015): 681–693, 10.1111/soc4.12284

Native

32. New nutritional composition data on selected traditional foods consumed in Black Sea Area countries Helena S. Costa,a∗ Tˆania G Albuquerque,a,b Sanches-Silva A.,a Vasilopoulou E.,c Trichopoulou A.,c,d L Filippo D’Antuono,e Alexieva I.,f Boyko N.,g Costea C.,h Katerina K. Fedosova,I Hayran O.,j Karpenko D.,k Kilasonial Z. and Finglasm P.; Research Article (wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6192

33. Perception of traditional food products in six European regions using free word association, Guerrero A. a,*, Claret A. a,Verbeke W. b, Enderli G. c, Zakowska S. d, Vanhonacker F. b, Issanchou S. c, Sajdakowska M. d, Granli B.S. e, Scalvedi L. f, Contel M. f, Hersleth M. e a IRTA – Monells, Camps F. i Armet, E-17121 Monells, Spain b Ghent University, Department of Agricultural Economics, Coupure links 653, B-9000 Gent, Belgium c INRA, UMR 1129 FLAVIC, F-21000 Dijon, France d Warsaw University of Life Sciences – SGGW (WULS-SGGW), Department of Organization and Consumption Economics, Nowoursynowska Street 166, 02-787 Warsaw, Poland e Nofima Mat As, Osloveien 1, 1430 Ås, Norway f PEGroup, Viale Gorizia 25/C, 00198 Rome, Italy

journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodqual

34. RESEARCH PAPER Socioeconomic indicators and frequency of traditional food, junk food, and fruit and vegetable consumption amongst Inuit adults in the Canadian Arctic B. N. Hopping,* E. Erber,* E. Mead,* T. Sheehy,_ C. Roache_ & S. Sharma§ *Nutrition Research Institute, University of North Carolina at Chapel Hill, Kannapolis, NC, USA _School of Food and Nutritional Sciences, University College Cork, Cork, Ireland _Affiliation at the time of research: Department of Health and Social Services, Government of Nunavut, Iqaluit, NU, Canada §Department of Medicine, University of Alberta, Edmonton, AB, Canada Introduction In the Canadian Arctic, changes in climate, acculturation and high costs associated with subsistence activities are contributing to a changing diet and lifestyle amongst

Inuit (Kuhnlein et al., 2004; Lambden et al., 2006; Richmond & Ross, 2009). Non-nutrient-dense foods (NNDF) are increasingly

35. The dimensions of ‘traditional food’ in reflexive modernity: Norway as a case study† Virginie Amiliena∗ and AtleWehn Hegnesb; (wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6318

36. Protein extraction method for the proteomic study of a Mexican traditional fermented starchy food☆ C. Cárdenasa,e, B.J. Barklab, C. Wacherc, L. Delgado-Olivaresd, R. Rodríguez-Sanojaa,⁎ aInstituto de Investigaciones Biomédicas, Universidad Nacional Autónoma de México, Distrito Federal 04510, México bInstituto de Biotecnología, Universidad Nacional Autónoma de México, Cuernavaca, Morelos 62210, México cFacultad de Química, Universidad Nacional Autónoma de México, Distrito Federal 04510, México dInstituto de Ciencias de la Salud, Universidad Autónoma del Estado de Hidalgo, Pachuca, Hidalgo 42086, México ePrograma de Posgrado en Ciencias Bioquímicas, Universidad Nacional Autónoma de México, Distrito Federal 04510, México; www.elsevier.com/locate/ j p r o t

37. The Protection of Traditional Foods in the EU: Traditional Specialities Guaranteed Tosato A.*European Law Journal, Vol. 19, No. 4, July 2013, pp. 545–576. © 2013 John Wiley & Sons Ltd., 9600 Garsington Road, Oxford, OX4 2DQ, UK and 350 Main Street, Malden, MA 02148, USA

38. Regulating edible insects: the challenge of addressing food security, nature conservation, and the erosion of traditional food culture A. Halloran1 & P. Vantomme2 & Y. Hanboonsong3 & S. Ekesi 4; Received: 17 October 2014 /Accepted: 30 March 2015 /Published online: 28 April 2015 # Springer Science+Business Media Dordrecht and International Society for Plant Pathology 2015

39. Sensory quality of traditional foods Nathalie Cayot * UMR-Flavic – INRA/ENESAD, 17, Rue Sully, BP 86510, 21065 Dijon Cedex, France Received 24 October 2005; received in revised form 16 January 2006; accepted 17 January 2006; www.elsevier.com/locate/foodchem

40. Sensory quality of traditional foods q Cayot N. * UMR-Flavic – INRA/ENESAD, 17, Rue Sully, BP 86510, 21065 Dijon Cedex, France Received 24 October 2005; received in revised form 16 January 2006; accepted 17 January 2006 ; www.elsevier.com/locate/foodchem

41. The traditional food market and place: new insights into fresh food provisioning in England Julie Smith*, Maye D.** and Ilbery B.** *Centre for Food Policy, School of Arts and Social Sciences, City University London, London EC1V 0HB Email:n julie.smith.1@city.ac.uk **Countryside and Community Research Institute, University of Gloucestershire, Longlevens, Gloucester GL2 9HW Revised manuscript received 14 January 2014; Area, 2014, 46.2, 122–128, doi: 10.1111/area.12083

42. Traditional foods for health: screening of the antioxidant capacity and phenolic content of selected Black Sea area local foods Danesi F.,∗† Pasini F.,† Caboni M., Filippo M. D’Antuono and Bordon M.i, on behalf of the BaSeFood Consortium; (wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6339

43. Traditional and novel fermented foods and beverages from tropical root and tuber crops: review Ramesh C. Ray* & Paramasivan S. Sivakumar Central Tuber Crops Research Institute (Regional Centre), Bhubaneswar 751 019, Orissa, India (Received 21 September 2008; Accepted in revised form 9 February 2009) International Journal of Food Science and Technology 2009, 44, 1073–1087

44. Traditional fermented foods and beverages in Burundi Nzigamasabo Aloys a,b,*, Angeline N. a,c a Université du Burundi, Burundi b Institut Supérieur d’Agriculture, Département de Technologie des Industries Agro- Alimentaire, BP 35 Gitega, Burundi c Faculté d’Agronomie, Département de Technologie des Industries Agro-Alimentaire, Burundi, journal homepage: www.elsevier.com/locate/foodres

45. Traditional Fermented Foods of North African Countries: Technology and Food Safety Challenges With Regard to Microbiological Risks Noreddine Benkerroum; _c 2012 Institute of Food Technologists® doi: 10.1111/j.1541-4337.2012.00215.x

46. Traditional food: A better compatibility with industry requirements Cotillon C,,a∗ Anne-Guyot G.,a Rossi D.b and Notarfonsob M; wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6352 Published online in Wiley Online Library: 19 September 2013

47. Traditional foods from the Black Sea region as a potential source of minerals Tˆania G Albuquerque,a,b Helena S Costa,a∗ Sanches-Silva A.,a Santos M.,a Trichopoulou A.,c,d D’Antuono F.,e Alexieva I.,f Boyko N.,g Costea C.,h Fedosova K.,i Karpenko D.,j Kilasonia Z.,k Koc B.¸aoglul and Finglasm P; Published online in Wiley Online Library: 10 May 2013

48. Traditional food and tourism: French tourist experience and food heritage in rural spaces Bessiere∗J. and Tibere L.; wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6284; Published online in Wiley Online Library: 22 July 2013

49. Special Issue: Traditional foods: from culture, ecology and diversity, to human health and potential for exploitation; wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6357; Editorial

50. Traditional foods and food systems: a revision of concepts emerging from qualitative surveys on-site in the Black Sea area and Italy L D’Antuono F.∗;wileyonlinelibrary.com) DOI 10.1002/jsfa.6354; Published online in Wiley Online Library: 18 September 2013

51. Traditional orchards in Romania: case study Faˆntaˆnele, Sibiu County Mihaela M. Antofie . Barbu I. . Sand C. . Blaj R.;Resour G. Crop Evol DOI 10.1007/s10722-015-0299-2

Niculescu N. “Educatia Pedagogica“ – Bucuresti

Banu C. “Manualul inginerului de industrie alimentara“ Volumul II, Editura Tehnica – Bucuresti, 1999;

xxx Colectia de STAS-uri, xxx „Standarde de stat si norme interne tehnice de calitate, conserve de legume si fructe „ , editura Ministerul Comertului Interior Institutul de Cercetari Comerciale Oficiul de Informare Documentara pentru Comertul Interior, Bucuresti 1975;

Vasile Stanescu, “Igiena si controlul alimentelor”, editura Fundatiei “Romania de maine” , Bucuresti, 1998;

BECEANU D, 1994, Meșteșugul distilării alcoolului în Țările Române până în perioada interbelică (Craft of alcohol distillation in the Romanian Countries until before war period), Simpozionul XIV de Istorie și Retrologie Agrară a României, Bacău;

MUSTE SEVASTIȚA, 2008, Materii prime vegetale în industria alimentară, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;

Cercetări privind evaluarea trasabilității principalilor compuși biochimici în timpul dezvoltării fructelor la trei soiuri de prun (Stanley, Vânăt de Italia, Tuleu Gras), la Faculatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, din cadrul Universitații de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca;

. CIOBANU ANDI, 2009, Cercetări asupra comportării unor biosisteme altoi/portaltoi la prunul cultivat în zona centrală a olteniei, Teză de doctorat, Universitae din Craiova

FELECAN O., FELECAN N., Denumiri ale băuturilor spirtoase tradiționale românești (articole, format pdf http://www.dacoromania.instpuscariu.ro/articole/2016_1/24_XXI_(2016_nr.%201)%20[Pages%2046%20-%2059].pdf) â

Sursa site-ul MADR.

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/produse-traditionale-romanesti/implementarea-ordinului-nr-724-2013-privind-atestarea-produselor-traditionale.html ( Registrul Național al Produselor Tradiționale pe anii 2013,2014,2015,2016 și 2017)

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/retete-consacrate-romanesti.html

http://www.madr.ro/comitet-oipa.html

LUCRARI PUBLICARI

RAPORTARE PENTRU ANUL 2019

PUBLICĂRI

1. TOMA I., HADDAD F., GARLEA C., PIPIRIGEANU M., POPA M.E., The mountain product – The visit card of the mountain areas, The International Conference “Agriculture for Life, Life for Agriculture “– Book of Abstracts -Section 6 Biotechnology, pg 74, ISSN 2343-9653 Abstract, 2019.

2. TOMA I., HADDAD F., PIPIRIGEANU M., GARLEA C., Quantitative and qualitative screening of the traditional plum jam from Romania, Sectiunea 7. Management and Economics of Rural Areas,pg 78 ISSN 2457-3256, 2019

3. HADDAD F., TOMA I., POPA M.E., PIPIRIGEANU M.,The traceability of food products in relation with food integrity – A Review, – Book of Abstracts -Section 6 Biotechnology, pg 73, ISSN 2343-9653 Abstract/ Poster,2019

PREZENTARE ORALĂ.

TOMA I.,GARLEA C., MANOLESCU N., MARIN C.„Biodiversitate Agrosilvică, pentru alimentația și sănătatea oamenilor ” „Alimentația sănătoasă în zona montană în conceptul ONE HEALTH”, ONE HEALTH, 2019

2.TOMA I., GÂRLEA C., MANOLESCU N., MARIN C., Studii privind influenta depozitelor de deseuri asupra dezvoltarii, Biblioteca Academiei Române 11-13 Aprilie 2019, Simpozionul Zilele FR I RAINER – 2019, Bucuresti.

IN PRESS 2019-2020

1.TOMA I, GARLEA C., POPA D.,Mountain products – Evaluation and Certification, Secțiunea 13 Economic Scientific Research – Theoretical, Empirical and Practical Approaches
ESPERA 2019, 10th-11th October, 2019, Bucharest, Romania

TOMA I., HADDAD F., POPA D., GARLEA C.,Cap reform – premise of the balance between sustainable food systems, quality of life and conservation of territorial resources.Section 2: „Economics, Management and Agricultural marketing”, SYMPOSIUM, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală , Ediția a X-a, în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești,2019

3. HADDAD F.,TOMA I., NICOLA M.D., GARLEA C., Pro and Cons opinions on use of pesticides in modern agriculture – Critical Review, Section 2: „Economics, Management and Agricultural marketing”, SYMPOSIUM, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală , 2019

4. TOMA I., HADDAD F., GARLEA C., PRODAN C.R., Politica Agricolă Comună după 2020. Conferința Internațională cu tema “Satul Izvor al Entității Culturale” 29 noiembrie 2019, Colegiul ‘‘Ferdinand I”, Mâneciu Prahova

HADDAD F, TOMA I, GARLEA C, Calul, un vis creat de Dumnezeu! Rasa Hutul (prezentare orala) – Conferinta Internationala cu tema Satul Romanesc- 29 noiembrie 2019- Sesiune Stiintifica derulata in cadrul Centrului Stiintific de Geografie Ciucas- Maneciu -Colegiul Ferdinand I- Mâneciu, jud Prahova.

6.NICOLA D, HADDAD F, TOMA I – Strategic Management of the African Swine Fever – Abstract. (the deadline for abstract submission was dec,2019) For the 9th edition of the International Conference "Agriculture for Life, Life for Agriculture", organized by the University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest between 4th and 6th of June, 2020. Section 7. Management and Economics of Rural Areas.

POSTER

TOMA I., Consumă produse inregistrate pe scheme de calitate nationale si europene, Conferința Internațională cu tema “Satul Izvor al Entității Culturale” 29 noiembrie 2019, Colegiul ‘‘Ferdinand I”, Mâneciu Prahova

Participari la conferinte și simpozioane 2019

Forumul Global al Alimentației și Agriculturii, Săptămâna Verde de la Berin 18-27.01.2019, Promovare produse tradiționale.

Conferința Internațională “Lansarea Deceniului ONU privind fermele de familie 2019-2028”, Academia de Studii Economice 12.03.2019, București

Conferință Internațională” Ziua mondială a albinelor”, 24-26.05.2019, Casa Centrală a Armatei, București, 2019

Conferinta “Innovative Enterprise “– Connect to the future of innovation “ Bucuresti, Politehnica, 19-21 iunie 2019

Conferință Internațională Food and Agriculture Organization-FAO, 22-29 iunie 2019, la Roma.

5. The International Conference”Agriculture for Life, Life for Agriculture” June 6 – 8, 2019, University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest, Romania

6.Simpozionul Zilele FR I RAINER – 2019,” Studii privind influenta depozitelor de deseuri asupra dezvoltarii” Bucuresti Biblioteca Academiei Române, 11-13 Aprilie 2019

7.Ecole d’été «Les contaminants et les nutriments des produits agroalimentaires et leur effet sain, Centre de Recherche pour l’etude de la qualite des produits agroalimentaires, Usamv, 15 – 20 juillet 2019, București

8 Simpozion Stiințific Internațional cu tema: Economie Agrară și Dezvoltare Rurală- Realități și Perspective pentru România, Ediția a 10 a, 14 noiembrie 2019, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală

9 Conferinta Internațională Economic Scientific Research – Theoretical, Empirical and Practical Approaches ESPERA 2019, 10th-11th October, 2019, Bucharest, Romania

10 Conferința Internațională cu tema “Satul Izvor al Entității Culturale”, Colegiul ‘‘Ferdinand I”, Măneciu Prahova, 29 noiembrie 2019, București

11.Conferinței “Apicultura în context european și mondial”, eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu prilejul „Zilei Mondiale a Albinei”, 25 mai 2019, București

12. Conferința Internațională cu tema: Cercetarea agricolă – bază de dezvoltare a agriculturii europene, zonelor rurale și a bioeconomiei, organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Palatul Parlamentului, 05 aprilie 2019, București.

13.Conferința Internaționalăcu tema”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, 9 august 2019, București

14.Conferința organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, avand ca temă”Politica Agricolă Comună – în sprijinul satului românesc”. 01.noiembrie 2019, în cadrul târgului INDAGRA, București

15.Conferința Națională organizată de Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu cu ocazia Zilei Salamului de Sibiu. 1 noiembrie 2019, București Mininisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale avand ca temă: Evoluția și tendințele pieței produselor crud uscate, a noilor obiceiuri de consum, precum și a conceptului campaniei media din cadrul proiectului de promovare”Enjoy, it’s from Europe”.

16.Conferința Internațională organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltătii Rurale, prin Agenția Națională pentru Zootehnie, a organizat în cadrul Târgului Indagra simpozionul cu tema:”Zootehnia viitorului performanță și dezvoltare durabilă, 2 noiembrie 2019, Bucuresti

17.Conferința Internațională”Împreună combatem risipa alimentară”, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Asociația Sărbătoarea Gustului și dedicat analizei măsurilor pentru reducerea risipei alimentare incluse în obiectivul de dezvoltare durabilă 12 din Strategia națională de dezvoltare durabilă a României 2030. 26 noiembrie 2019, Bucuresti

18.Conferința Națională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”, 10 decembrie 2019, Bucuresti