Cercetări Privind Realizarea Unui Modul Multifuncțional

Cercetări privind realizarea unui modul multifuncțional

pentru persoane cu dizabilități locomotorii.

Stadiul actual privind utilizarea modulelor multifuncționale. Studiul legislației in vigoare si alegerea unei mărci.

CUPRINS:

1. Introducere……………………………………………………………………………………………………… pag. 3

2. Stadiul actual privind utilizarea modulelor multifuncționale …………………………….. pag. 4

3. Studiul legislației în vigoare……………………………………………………………………………… pag. 9

4. Marca pag. 12

4.1 Ce reprezint marca pag. 12

4.2 Ce reprezint valoarea mărcii pag. 13

4.3 Pași necesari pentru înregistrarea unei mărci în România pag. 14

4.4 Publicitatea pag. 18

4.5 Proiectarea identității de marcă pag. 18

Alegerea numelui de marcă al produsului pag. 20

5. Studiu de caz. Concluzii personale pag. 21

6. Bibliografie pag. 24

Introducere

Explicatia conceptului de „modul multifunctional”.

Una din cinci persoane cu handicap, are acces la scaun rulant simplu, dar acesta trebuie sa fie adaptatat fiecarui individ in parte, tinandu-se cont de inaltime, greutate, gradul de dificultate locomotorie si de pozitia corecta din punct de vedere medical. Acest efort cere ajutorul unor cadre specializate si autorizate sa faca astfel de masuratori si verificari. Cadre ce trebuiesc platite pentru astfel de servicii. Aici intrand in rol voluntariatul si Centrele pentru donatii. Imi place sa cred ca inca mai suntem un popor caruia ii pasa de problemele celor aflati in dificultate, existand astfel centre de colectare a banilor necesari pentru cumpararea acestor produse indispensabile pentru persoanele cu dizabilitati locomotrii. Aceste centre se numesc fundatii iar despre ele voi mai aminti pe parcursul acestei lucrari. In afara de calitatea mea umana, mai am una, cea de inginer si conform acesteia, incerc sa ajut la dezvoltarea unui astfel de modul multifunctional prin compactare si costuri minime.

Persoanele cu dizabilitati locomotorii ar trebui sa aiba la indemana module multifunctionale astfel incat sa li se usureze deplasarea ori chiar sa se evite aceasta daca este cazul. Aceste echipamente trebuiesc incastrate cat mai compact. Adica sa fie cat mai putine module multifunctionale. Exemple de astfel de module: module de bucatarie, de birou, de toaleta etc.

Gestionarea spatiului devine o prioritate pentru aceste persoane, iar cand se intocmeste un modul de acest gen, trebuie tinut cont de cateva reguli: sa raspunda nevoilor persoanei , sa ofere siguranta, sa faciliteze organizarea documentatiei in cazul unui birou, spre exemplu, sa aiba vizibilitate buna si iluminare de asemenea buna, sertare pentru depozitare.

Un astfel de produs va fi inovativ prin compartimentarea si compactarea atator facilitati, el purtand denumirea de modul multifunctional. Acest produs poate fi utilizat in egala masura si de catre persoanele fara probleme locomotorii.

Fig. 1

Este necesar a intelege dificultatile de deplasare a unei astfel de persoane ca sa o putem ajuta. Ne referim la dificultatile intalnite zilnic in activitati de rutina, activitati ce se pot desfasura in cadrul unui birou, a unei institutii, acasa, intr-un spatiu de agrement.Astfel oferindu-le posibilitatea unei adaptari optime la mediul inconjurator prin asigurarea mobilitatii.

Fig. 2

STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA MODULELOR MULTIFUNCȚIONALE

In urma studiilor efectuate, am dedus ca in acest moment, nu gasim pe piata un modul multifunctional pentru persoane cu dizabilitati locomotorii ce poate aduce un minimum de confort acestor persoane in activitatea de zi cu zi ce se poate desfasura atat in cadru personal acasa, cat si in spatiul public sau privat, dand astfel posibilitatea de a lucra chiar si celor ce au astfel de probleme

Una din cinci persoane cu handicap locomotor, care nu se poate deplasa fara ajutorul scaunului cu rotile, nu are acces la acest dispozitiv in ciuda unui program national ce se refera strict la astfel de necesitati.

Conform raportului prezentat de Fundatia Motivation si de catre Societatea Academica din Romania, nu este alocata o suma suficienta pentru un astfel de program national, banii existenti acoperind doar un sfert din numarul de cereri, astfel existand imposibiltatea acordarii de sprijin material, tuturor persoanelor cu handicap locomotor, multe dintre ele fiind nevoite, din pacate, sa isi achizitioneze singure produsul respectiv.

In afara unui cost ridicat pentru achizitionarea unui astfel de dispozitiv, mai trebuie tinut cont si de faptul ca o data la cinci ani el trebuie schimbat din cauza uzurii. Apare astfel, problema excluziunii sociale deoarece multi nu isi permit achizitionarea acestui produs.

Nici nu este de mirare ca mai mult de 20% dintre astfel de persoane cu dizabilitati locomotorii, nu au frecventat niciodata o institutie de invatamant, accesul la educatie fiind de cele mai multe ori precar iar conform statisticilor in domeniu, doar 15% au absolvit clasele primare.

Si de parca acestea nu ar fi de ajuns, persoanele cu handicap se mai confrunta si cu o serie de probleme intampinate in trafic. In continuare sunt statii de metrou neprevazute cu lift special sau cu iesire pe senzori pentru carucioarele respective. La fel intampina probleme si la traversarea strazilor a caror borduri sunt atat de inalte incat ingreuneaza ori fac practic imposibila urcarea pe trotuar.

Fig. 3

Un adevarat impiediment il reprezinta si faptul ca multi nu isi permit achizitionarea unui fotoliu rulant, recurgand la scaune cu rotile neadecvate deplasarilor exterioare locuintei. Deasemenea conteaza si pozitia corecta in scaunul rulant astfel sa nu ii creeze alte probleme de natura medicala.

"Noi avem 11 echipe de distribuție de scaune rulante în toată țara, care distribuie anual aproximativ o mie de scaune rulante, de diferite tipuri, în funcție de nevoile utilizatorilor", a declarat Cristian Ispas, directorul Fundatiei Motivation.1

Copiii sunt cei mai vulnerabili la astfel de situatii neplacute. Costurile unui scaun simplu ridicandu-se de la cateva sute de lei (600-700), la cateva mii de euro. Subventia acordata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, nu poate depasi suma de 1200 lei acordata in astfelde cazuri. Desi am amintit ca acest dispozitiv de deplasare se schiba o data la 5 ani, in cazul copiilor el se schimba o data la 3 ani.

Aceasta situatie fiind parca mai persistenta actualmente, astfel de facilitati avand costuri mai ridicate de la an la an. Din acest motiv, scopul acestei lucrari este sa atentionam si sa prevenim aceste neajunsuri prin calitate, siguranta si cost cat mai redus in realizarea modulelor multifunctionale.

Conform celor scrise in ziarul Adevarul de Timisoara2, Irina Kovacs este o femeie cu dizabilitati locomotorii, care in urma cu 54 de ani, din cauza unei boli (poliomelita), a fost imobilizata in scaunul cu rotile. Din acele momente deplasarea ei devenind parca o lupta si nu o necesitate. Accesul in cofetarii, magazine alimentare ori in mijloacele de transport in comun, fiind aproape imposibil.

Strigatul de ajutor al femeii, prin prisma acestui cotidian, reflecta nevoia acuta de apartenenta la societate. Vrea sa se simta capabila fara sa apeleze la mila trecatorilor. Orasele din provincie, desi infloritoare din punct de vedere economic, inca se lupta cu alinierea la normele europene in ceea ce priveste drepturile persoanelor cu handicap locomotor. Astfel, conform aceleiasi surse, doua din trei banci nu au rampa pentru carucioare (si aici rampa poate fi folosita si de mamicile cu landouri sau de cei care au dificultati in ridicarea unui picior). Farmaciile nu au rampe, desi si aceste persoane au nevoie de medicamente.

Nu intamplator am ales acest exemplu, intrucat Irina Kovacs, care a lucrat ca traducator la Institutul de Chimie din Timisoara, este si autoarea cartii despre conditia persoanelor cu handicap de-a lungul a 50 de ani. Din cele afirmate de ea, reiese ca lucrurile nu s-au prea schimbat in favoarea ei. Ea trage un semnal de alarma pentru mijloacele de transport, ca trenurile si autocarele, destinate distantelor mai lungi, care nu au toalete speciale si rampele sunt de cele mai multe ori extrem de abrupte, parca facute de persoane neavizate. Ea arata ca o astfel de persoana nu este incapabila sa munceasca, fiindu-i necesare un minimum de conditii asigurate intr-un birou.

Intradevar, o rampa de autocar, de exemplu, este abrupta din cauza spatiului. Trebuie tinut cont in primul rand de locul in care se face accesul, daca da spre bordura sau este blocata de bordura, rampa nu poate fi usor inclinata, aceasta necesitand spatiu/distanta. Insa eu consider ca o rampa poate fi folosita multifunctional, ca de exemplu scarile normale folosite la urcare si coborare de catre persoanele fara dizabilitati, sa se poata culisa intr-o platforma/rampa cu inclinatie mica.

Oamenii captivi in carucioare, vor sa ajunga in incinta unor institutii pentru a se adresa autoritatilor cu diverse probleme sau nelamuriri, vor sa mearga la un teatru ori la biserica si se izbesc mereu de neadaptarea spatiului si la nevoile lor.

In Cluj-Napoca, de exemplu, rampele sunt inexistente sau improprii. Clujul fiind aproape un oras interzis persoanelor cu dizabilitati locomotorii. Ceea ce inseamna ca nici locurile de munca, deci accesul intr-un birou special amenajat pentru o astfel de persoana, este mai putin posibil. In sustinerea afirmatiilor amintesc de Doina Tudorica, presedinta Asociatiei pentru Protejarea si Ajutorarea Handicapatilor Motor din Cluj care spune ca: „S-a făcut foarte puțin. Sunt instituții publice care au rampe de acces, dar nu toate și nu este suficient și oricum, persoanele cu handicap nu merg doar în instituții publice. Băncile, care sunt destinații foarte importante pentru orice persoană, nu au rampe aproape niciuna. Există o singură agenție, din centru, care are rampă. Explicația tuturor este că nu au decât o treaptă și nu este nevoie de rampă, dar o treaptă este suficient ca să nu poți intra într-o clădire atunci când ești în scaun cu rotile”.

Conform spuselor Doinei Tudorica 3, reprezentantii institutiilor din Cluj, pun la dispozitie o sonerie iar din acel moment persoana in cauza este preluata de un reprezentant al firmei/institutiei respective. Eu ma intreb cam cata calificare in domeniu are o astfel de persoana care ajuta la accesul in cladire a unei persoane aflate in carucior cu rotile. Si nu ma refer numai la modul de ridicare ori manevrare a acestui vehicul, cat si la adresarea catre persoana cu probleme locomotorii. Adresare ce trebuie sa nu aduca atingere in vreun fel sau altul, care sa nu faca persoana in cauza sa se simta inutila, in plus, ori marginalizata.

„În școli nu există rampe de acces și conducerile spun că nici nu pot face unele deoarece de obicei școlile sunt amplasate în clădiri vechi și nu permite arhitectura. Și, oricum, de la un etaj la altul, un copil cu dizabilități nu poate urca. Dacă părinții acestor copii nu s-ar sacrifica pentru ei ca să îi ducă la școală, ei nu ar avea asigurat nici măcar dreptul la educație, pentru că dacă nu poți să îți exerciți un drept, degeaba îl ai”, a mai spus Doina Tudorică.

Dintre instituțiile importante din Cluj, Prefectura nu are rampă, iar Primăria, deși este prevăzută cu un sistem special dedicat accesului cu căruciorul, nu se poate utiliza întotdeauna, susține președinta APHM Cluj, deoarece se mai și strică. Alte instituții, deși au rampe, sunt dificil de utilizat, deoarece panta este prea mare, iar accesul, în urcuș, cu un scaun cu rotile, este extrem de dificil.

În Satu Mare, conform evidentelor Asociației Handicapaților Fizic, sunt 1.200 de persoane care se deplasează cu ajutorul cărucioarelor. Rampele de acces sunt amenajate necorespunzator sau lul, un copil cu dizabilități nu poate urca. Dacă părinții acestor copii nu s-ar sacrifica pentru ei ca să îi ducă la școală, ei nu ar avea asigurat nici măcar dreptul la educație, pentru că dacă nu poți să îți exerciți un drept, degeaba îl ai”, a mai spus Doina Tudorică.

Dintre instituțiile importante din Cluj, Prefectura nu are rampă, iar Primăria, deși este prevăzută cu un sistem special dedicat accesului cu căruciorul, nu se poate utiliza întotdeauna, susține președinta APHM Cluj, deoarece se mai și strică. Alte instituții, deși au rampe, sunt dificil de utilizat, deoarece panta este prea mare, iar accesul, în urcuș, cu un scaun cu rotile, este extrem de dificil.

În Satu Mare, conform evidentelor Asociației Handicapaților Fizic, sunt 1.200 de persoane care se deplasează cu ajutorul cărucioarelor. Rampele de acces sunt amenajate necorespunzator sau lipsesc cu desavarsire.

“Nu există toalete cu uși largi, nu există birouri cu uși largi. Cele mai multe dintre instituțiile publice au niște amărâte de rampe de acces, făcute doar pentru a se bifa amenajarea lor, acoperite cu gresie pe care alunecă atât fotoliile rulante cât și cârjele. La fel, în multe instituții publice, birourile de interes pentru cetățeni se află la etaj” – a declarat Crina Pop 44, presedinta asociatiei pe nivel local.

“Am tot pomenit despre biserici, total inaccesibile pentru persoanele cu handicap. Dumnezeu nu există și pentru noi? Și noi am dori să ne reculegem într-o biserică, dar nu putem”, spune Crina Pop.

Mai multi ziaristi au avut ideea de a se aseza intr-un scaun cu rotile si de a experimenta accesul intr-o farmacie cat si in Oficiul Postal nr.1 din Satu Mare. Au continuat experimentul si la Tribunal (insititutie fara rampa de acces), cat si la Politie, Banca, Prefectura si la toate institutiile importante incercand sa intre dar fara succes.

Dupa opt luni de la experiment, situația nu s-a schimbat cu nimic atât la farmacia prevăzută cu o rampă de acces cu inclinarea prea mare, cât și la Tribunal, unde rampa de acces inca lipsește.

La Baia Mare problema principala nu o reprezinta accesul in institutii, cat deplasarea de la un etaj la altul, intrucat nu exista lifturi interioare in majoritatea institutiilor, conform spuselor Danei Savus5 de la Asociatia Esperando („Asistații noștri s-au cam ferit de instituții. Cam toate au rampe, dar în interior nu au lifturi așa că degeaba intră în clădire dacă nu au cum să ajungă la un birou care, să zicem, este la un etaj superior”).

In Baia Mare, se pare, conform aceleiasi surse, nu exista nici un mijloc de transport in comun prevazut cu rampa de acces.

Facând o scurtă recapitulare, problemele unei persoane aflate in scaun cu rotile sunt numeroase: de la lipsa locurilor de parcare speciale (ori care sunt puse prea departe de institutii sau sunt deja ocupate de alte persoane – in UK amenda pentru asemenea gest, de a ocupa un loc destinat unei persoane cu nevoi speciale, fiind de cateva sute de lire sterline), pana la urcarea catre etajele unei institutii.

Deoarece un astfel de modul nu exista, am studiat module de mobilier existente precum si anexe ale acestora ce pot fi integrate intr-un astfel de produs pentru a ajuta persoanele cu dizabilitati locomotorii. In acest sens am gandit un modul multifunctional ce incastreaza aparatura necesara pentru ce a fost conceput. Ideea unor astfel de module a venit in urma studiului privind persoanele cu dizabilitati, a nevoilor acestora de integrare in societate dar si studiului privind migratia populatiei catre zonele urbane, astfel in anul 2050 peste 74% din populatie va locui in orase, fiind astfel necesare atat un management al spatiului cat si produse care sa raspunda nevoii de multifunctionalitate cerute de spatiul limitat. Modulul este definit de caracterul compact al formei si a liniilor clare, incadrandu-se cu succes in variate spatii ambientale.

STUDIUL LEGISLAȚIEI IN VIGOARE

Conform legii, persoanele cu handicap sunt acele persoane carora, din cauza unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, fiind necesare masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.

Conform art. 78, alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicata si actualizata la 29 noiembrie 2012, autoritatile si institutiile publice, respectiv persoanele juridice din domeniul public sau privat care au cel putin 50 de angajati, exceptand institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, au obligatia de a angaja persoane cu dizabilitati intr-o proportie de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Unitatile protejate autorizate, au in vedere, potrivit Legii nr.448/2006, asigurarea unor conditii speciale pentru desfasurarea activitatilor angajatilor cu dizabilitati. Din cadrul acestor unitati protejate, pot face parte doar: firmele care au cel putin 30% din personal persoane cu dizabilitati; persoane fizice cu handicap autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente.

Un modul multifunctional din cadrul unei intreprinderi, destinat unei persoane cu dizabilitati locomotorii, trebuie sa fie supus tuturor normelor de asigurare si protectie a muncii, potrivit legislatiei in vigoare.

Astfel, art. 5, alin (2) din prezenta lege, prevede: ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esential de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor persoanelor cu handicap in societate.

Alin. (3) din aceeasi lege se refera la adaptarea mediului fizic si informational prin modificarea produselor sau sistemelor pentru a le face accesibile si persoanelor cu dizabilitati.

Alin. (4) si (22) prevad adaptarea rezonabila la locul de munca, adica totalitatea modificarilor facute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la munca a persoanei cu handicap: modificarea programului de munca, toaleta, cai de acces, achizitionarea de echipamnet special, dispozitive si tehnologii adaptate unui astfel de angajat.

In aceeasi Lege gasim si denumirea de tehnologie asistiva si de acces, care asigura accesul cu sanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational.

Art. 18 din Legea nr. 448/2206, se refera la educatie si la accesibilitatea unui copil cu handicap locomotoriu; astfel, mobilierul trebuie adaptat unor astfel de nevoi speciale. In art. 21 si urmatoarele, se arata ca intr-o baza sportiva, de exemplu, rebuie sa existe module multfunctionale pentru a asigura astfel practicarea sporturilor si de catre o persoana cu deficiente locomotorii; mijloacele de transport in comun trenbuie sa fie prevazute obligatoriu cu rampa pentru a face mai usor accesul.

Capitolul VI din prezenta lege, este dedicat in totalitate acesibilitatii persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational.

Legea 254/2013, privind executarea pedepselor, arata in art. 43 la conditii de detentie, alin. (10), ca in cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului dispune masurile necesare pentru adaptarea locului de detentie prin module multifunctionale, astfel executarea pedepsei sa se desfasoare in conditii ce respecta demnitatea umana. Art. 94 din aceeasi lege, se refera in totalitate la detinutii cu dizabilitati si la adaptarea spatiilor privind educatia ori sanatatea acestora.

Conform raportului ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), detinutii cu dizabilitati au la dispozitie rampe de acces, dispozitive de sprijin pentru grupuri sanitare si vase WC speciale din dotarea unitatilor penitenciare.

Protectia drepturilor persoanelor cu probleme locomotorii se face la standarde internationale si functioneaza pe baza unui principiu de egalitate si de interzicere a discriminarii.

Nu avem legislatia necesara care sa oblige asociatiile de proprietari sa execute rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati dar legea prevede clar asigurarea cu rampa de acces a institutiilor publice si autoritatilor de utilitate publica.

Dintre legile importante privitoare la acest aspect, mai amintim:

Ordinul 590/2008 cu privire la aprobabrea instructiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea 448/2006;

HG 89/2010 pentru modificarea si completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap , aprobate prin HG 268/2007;

Ordinul 1372/29.09.2010, al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale privind aprobarea procedurii de autorizare a unitatilor protejate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 676/5.X.2010.

Categorii de deficiente

”Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap” prezintă deficiențele pe mai multe tipuri: somatic, auditiv, fizic, asociat, mental, psihic, vizual, HIV/SIDA, boli rare. Acestea se manifesta diferit: usor, mediu, accentuat si grav.

Adaptarea cladirilor civile precum si a spatiului urban aferent, la nevoile persoanelor cu handicap, se face conform cu legislatia in domeniu, actualizata, prin normativul NP051/2001.

Fig. 4

Aceasta adresandu-se persoanelor cu deficientele mecanice si motorice ale membrelor, ale aparatului auditiv cat si aparatului ocular. Prima categorie de deficiente se refera la cei care au dificultati in a se deplasa si care folosesc scaune cu rotile.

Marca produsului

Ce reprezinta marca

O societate poate identifica si diferentia un produs propriu atasandu-i acestuia o marca diferita fata de ce exista in momentul respectiv pe piata, astfel incat sa nu se confunde cu produse similare care pot fi facute de concurenta.

Prin marcare se intelege ca produsului respectiv ii creste valoarea si in mod clar semnificatia.

Procentual vorbind, in momentul in care atasam o marca unui produs, aceasta reprezinta in medie cam 80 % din valoarea pe care o da produsului si numai 20% semnifica cheltuielile cu acesta.

Atunci cand avem productie de serie, avantajele untilizarii unei marci cresc exponential deoarece intr-un astfel de caz costurile cu producerea unui produs scad semnificativ utilizand conceptia unui prototip, iar restul produselor fiind copii identice cu acesta si avand automat aceeasi calitate. Clientii sunt constienti ca le este garantata aceasta calitate data de o marca. Statistic vorbind s-a demonstrat ca acele produse care au succes prin marca atasata, aduc in continuare mai multi clienti care aleg aceeasi marca deoarece da siguranta clientului asupra calitatii produsului si usureaza decizia de a cumpara respectivul produs.

Marca trebuie sa fie gandita astfel incat sa nu depinda de un anumit spatiu fizic sau politic, astfel incat atunci cand sunt cunoscute, acestea sa nu indice nesiguranta unei origine ascunsa. Totodata voaloarea reprezentata de o marca trebuie sa se pastreze o perioada cat mai indelungata de timp.

Alegerea marcii se face de catre un manager care are cunostinta despre acest domeniu si care tine cont de un studiu de piata bazat atat pe necesitatile pietei dar cu preponderenta sa va tine cont de oamenii care cumpara produsul, si ulterior se va gandi la mediul de utilizare al produsului, precum si la caracteristicile acestuia. Pentru ca in general toate societatile utilizeaza aceleasi principii de creare, produsele pot fi foarte asemanatoare, diferentierea este facuta de numele de marca in mare parte, precum si de logotipul utilizat, de un simbol sau de un slogan.

4.2 Ce reprezintă valoarea mărcii

Valoarea marcii este data de cateva componente principale si anume:

– publicul sa cunoasca/recunoasca aceasta marca;

– sa devina loial acesteia;

– sa perceapa calitatea data de marca;

– asociatiile pe care le face cu privire la marca.

Modul prin care ne putem da seama cat de cunoscuta este o marca de catre public o putem recunoaste prin anumiti indici:

– recunoastere;

– amintire;

– poziție in top;

– dominanță.

S-au facut experimente psihologice in care s-a constatat ca preferinta oamenilor in procesul de alegere unui lucru este puternic influentat de faptul ca acel lucru este cunoscut, in sensul ca oamenii aleg ceea ce cunosc in defavoarea a ceea ce este necunoscut, aici identificandu-se temerea de necunoscut. De aceea procesul prin care marca se face cunoscuta in fata clientului este foarte important si trebuie tratat cu atentie deosebita si in mod constant.

Componenta de percepere a calitatii data de marca este cel mai fin criteriu de apreciere a marcii fiind unicul ce aduce din punct de vedere financiar beneficiile mult asteptate.

Calitatea perceputa este un lucru de poate duce din inertie o reclama produsului respectiv. Se cunoaste faptul ca o data ce un client este nemultumit de calitatea unui produs, acesta va face o reclama negativa de multe ori mai mare decat un client care este multumit si face o reclama buna.

4.3 Pași necesari pentru înregistrarea unei mărci în România6

Dreptul asupra mărcii sau a indicației geografice, este dobândit și protejat prin înregistrarea acestora la OSIM în condițiile Legii nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor și indicațiilor geografice, modificată și completată prin Legea 66/2010.

Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice, de cele aparținând altor persoane. Pot să constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și în special forma produsului sau ambalajului său, combinații de culori, precum și orice combinație a acestor semne.

Înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar, în condițiile prevăzute de lege, precum și de regulamentul de aplicare ale acesteia.
În condițiile în care solicitantul nu are nici domiciliul, nici sediul și nici o unitate industrială sau comercială, efectivă și funcțională pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spațiul Economic European, este obligatorie reprezentarea prin mandatar autorizat, cu excepția procedurii de depunere a cererii de înregistrare de marcă.

După modul de reprezentare grafică, marca poate fi:

-marca verbală – o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard;

-marca figurativă – un element grafic (desen) care nu conține litere sau cifre;

-marca combinată – o denumire scrisă cu o grafică deosebită și/sau in culori sau o denumire însoțită de un element grafic (desen).

Marca tridimensională – marca constituită din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.

După natura solicitanților, o marcă poate fi:

Marca individuală – marca a cărui solicitant/i este/sunt persoana/le juridică/e sau/și fizica/e;
Marca colectivă – marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociații de produsele sau serviciile aparținând altor persoane. Înregistrarea mărcii colective este condiționată de existența și depunerea unui regulament în care să se indice persoanele și condițiile în care acestea sunt îndreptățite la utilizarea mărcii;

Marca de certificare – marca a cărui solicitant este o persoană juridică legal abilitată să exercite exclusiv controlul produselor și serviciilor în ceea ce privește calitatea, materialul, modul de fabricație. Pentru depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mărcii de certificare și autorizația sau documentul din care să rezulte exercitarea legală a activității de certificare.
Pentru a înregistra ca marcă o denumire (sau un slogan), însoțită sau nu de un element figurativ (desen), este necesar să se completeze un formular tip – cererea pentru înregistrarea unei Mărci pe cale națională și să se achite taxele prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 republicată, privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 959 din 29.11.2006 – anexa 4, cu modificările impuse de Legea 66/2010. Formularul se găsește pe site-ul www.osim.ro și se completează obligatoriu pe calculator (nu se primește completat de mână). Completarea lui se poate face prin două modalități:
a) on-line, accesând de pe prima pagina a site-ului nostru sau din rubrica “ Mărci și indicații geografice”, link – ul "Depunere electronică cerere înregistrare marcă națională"; pentru această situație, înainte de a începe completarea formularului trebuie să se achite taxele de depunere a cererii și de publicare a acesteia, având în vedere că pentru a se închide aplicația și a primi număr de depozit (număr de cerere), este necesar să se precizeze numărul ordinului de plată cu care s-au achitat taxele menționate, să se scaneze și să fe adăugat în fișier.

b) accesând formularul în format pdf, din rubrica “Formulare ”, sau din rubrica “ Mărci și indicații geografice”; dacă se opteaza pentru această variantă, formularul trebuie depus la OSIM, în două exemplare, direct sau prin poștă cu confirmare de primire; formularul se poate trimite și prin fax sau pe e-mail cu condiția ca în termen de 30 de zile să fie transmis la sediul OSIM și formularul original, însoțit de o adresă în care să se precizeze că a fost depus mai întai prin fax sau e-mail și să se menționeze numărul care a fost primit de la "Biroul de Recepție Înregistrări C.B.I., D.M.I., MĂRCI" al OSIM. Dacă marca are o grafică particulară (respectiv o scriere diferită de cea standard sau are un element figurativ (desen) care însoțește denumirea) este necesar să se atașeze o reproducere grafică suficient de clară a mărcii, de dimensiune maxim 8×8 cm, în spațiul corespunzător de pe formular și să se anexeze, pe o pagină separată, încă 5 reproduceri, de aceeași dimensiune și culoare cu cea de pe formular. Odată cu depunerea cererii va trebui să se faca dovada achitarii taxei de depunere a acesteia, în valoare de 36 lei plus taxa de publicare a ei, care are valoarea de 108 lei pentru mărcile alb-negru și 360 lei pentru mărcile color; dacă se depune cererea direct la sediul OSIM, taxele se achită la casieria instituției iar dacă se depune prin poștă, va trebui să se atașeze la cerere o copie a ordinului de plată din care să reiasă achitarea taxelor menționate.
Neplata acestor taxe odată cu depunerea cererii duce la neacordarea datei de depozit! După acordarea datei de depozit cererile se publică în format electronic, în maxim 7 zile. Data publicării reprezintă data de la care timp de 2 luni pot fi depuse observații (pe motive absolute de refuz – art. 5 din lege) și opoziții (pe motive relative de refuz – art. 6 din lege).

În maxim trei luni de la depunerea cererii de înregistrare de marcă, trebuie achitată taxa pentru examinarea în fond (în caz contrar dosarul urmând a fi radiat pentru neplată taxe). Valoarea acestei taxe urmează a fi stabilită în funcție de felul în care arată marca și de numărul de clase pentru care se solicită înregistrarea. Clasele menționate se referă la obiectul de activitate pentru care se solicită protecția prin marcă și se găsesc în Clasificarea Internațională a Mărcilor de la Nice ediția a – X -a (se găsește pe site în limba română). În cazul în care o persoana nu este sigura de încadrarea claselor, poate trece la rubrica corespunzătoare din formular, descrierea activității acelei persoane., urmând să facă clasificarea examinatorii de la Serviciul Examinare Preliminară Mărci, contra unei taxe de 108 lei.

În conformitate cu Ordonanța menționată anterior, avem următoarele taxe de examinare pentru o clasă:

pentru mărcile individuale:

– marca verbală: 396 lei;

– marca combinată/figurativă/tridimensională alb/negru: 504 lei;

– marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 792 lei.

Pentru fiecare clasă suplimentară se plătește suma de 180 lei.

Pentru mărcile colective sau de certificare:

marca verbală: 1404 lei;

marca combinată /figurativă/tridimensională alb/negru: 1620 lei;

– marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 1980 lei.

Pentru fiecare clasă suplimentară se plătește suma de 252 lei.

Pe site-ul OSIM, la capitolul "Mărci și Indicații Geografice", este pus la punct un “Calculator privind plata taxelor pentru mărci și indicații geografice”.

OSIM examinează în fond o cerere de înregistrare marcă în 6 luni de la publicarea acesteia, cu condiția achitării taxelor corespunzătoare și decide admiterea sau respingerea înregistrării mărcii respective.
În cazul admiterii înregistrării mărcii, aceasta se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secțiunea Mărci, în format electronic și se înscrie în Registrul Mărcilor, urmând să se elibereze certificatul de înregistrare cu condiția achitării taxei prevăzute de lege în valoare de 180 lei.

Odată cu cererea de înregistrare de marcă sau în următoarele săptămâni, se poate solicita efectuarea unei cercetări documentare de către specialiștii din cadrul Serviciului Mărci. Scopul cercetării este de a afla dacă mai este înregistrată o marcă identică sau asemănătoare al cărei titular ar putea face opoziție la înregistrarea mărcii dvs., în perioada de doua luni de la data publicării. Formularele tip și taxele corespunzătoare se gasesc pe site-ul OSIM la capitolul "Servicii"- punctul 3: "Servicii în domeniul mărcilor". Formularul pentru cercetări documentare în domeniul mărcilor are inscripționat în colțul din dreapta sus cuvântul "MĂRCI", iar tarifele sunt cuprinse în Ordinul 65/09.07.2008.
Această cercetare documentara are doar caracter informativ și nu are nici o legătură cu procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii. Răspunsul la cercetarea documentară este constituit dintr-o listă de mărci.

OSIM pune la dispozitie si consilieri in proprietatea industriala, aurtorizati, pentru cazurile in care persoana nu este lamurita cu ce anume are de facut pentru a inregistra o marca. Toate bazele in care OSIM efectueaza cercetari documentare sunt publice si pot fi accesate de pe internet la urmatoarele adrese:
http://bd.osim.ro/marci/index.jsp
http://www.wipo.int/ipdl/en/search/madrid/search-struct.jsp
https://www.tmdn.org/tmview/welcome
Drepturile asupra mărcilor pot fi transmise prin cesiune sau licență, oricând în cursul duratei de protecție a mărcii.

Marca este valabilă 10 ani începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare și poate fi reînnoită pentru inca o perioada de 10 ani.

Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate numai pe teritoriul României.

Fig. 5

Publicitatea

Pentru a promova marca avem nevoie de cateva instrumente. Cel mai puternic si eficient in acest scop este campania publicitara. Managerul de marca este responsabilul textului de la care se pleaca in campania publicitara. De aceea acest text trebuie sa fie simplu, clar si puternic de la care sa se poata dezvolta ideea de publicitate. Pentru stabilirea strategiei pe termen lung, trebuie descoperit ADN-ul marcii (concept introdus de Iain Ellwood). ADN-ul marcii este semnatura unica ce se regaseste in numele, pozitionarea si personalitatea marcii, design-ul logotipului etc.. ADN-ul trebuie sa fie cat se poate de concentrat, succint si puternic pentru a ramane intact atunci cand trece prin canalele mass-mediei.7

4.5 Proiectarea identitatii de marca

Specialistii in marketing Al si Laura Reis au propus o serie de legi pentru proiectarea identitatii de marca8 :

expansiunea – puterea unei marci este invers proportionala cu anvergura sa;

contractia – o marca devine cu atat mai puternica cu cat este mai focalizata;

publicitatea – nasterea unei marci se efectueaza prin publicitate, nu prin promovare;

promovare – o data nascuta, marca are nevoie de promovare pentru a ramane viabila;

cuvantul – o marca trebuie sa declanseze si sa fie stapana unui cuvant in mintea consumatorului;

increderea – componenta esentiala a succesului oricarei marci este declaratia sa de autenticitate;

calitatea – calitatea este importanta dar marcile nu se pot edifica doar pe calitate;

categoria – o marca dominanta trebuie sa promoveze categoria sa si nu propriul sine;

numele – pe termen lung, marca nu este altceva decat un nume;

extinderea – modul cel mai simplu de a distruge o marca este sa o plasezi pe orice;

fratia – pentru a crea o categorie, o marca trebuie sa accepte prezenta altor marci;

numele generic – numele generic acordat unei marci pune acea marca pe unul din drumurile cele mai rapide spre esec;

compania – marcile sunt marci, companiile sunt companii, este o diferenta neta;

submarcile – ceea ce o marca edifica, o submarca poate distruge;

rudenia – exista un timp si un loc potrivit pentru a lansa o a doua marca;

forma – logotipul marcii trebuie proiectat pentru ochi, pentru ambii ochi;

culoarea – culoarea marcii trebuie sa fie complementara marcii competitoare;

granitele – nu exista granite in marcarea globala. O marca nu trebuie sa cunoasca granite;

consecventa – o marca nu se edifica peste noapte. Succesul ei se masoara in decenii nu in ani;

schimbarea – marcile pot fi schimbate, dar schimbarea trebuie efectuata rar si cu mare grija;

mortalitatea – nici o marca nu traieste vesnic. Eutanasia este cea mai buna solutie;

singularitatea – cel mai important aspect al unei marci este franchetea.

Expertul american Frank Lane a introdus conceptul de „killer brand”. Un „killer brand” (marca ucigasa in limba engleza) apare atunci cand o entitate are parte de un succes disproportionat in categoria sa datorita asteptarilor remarcabile care sunt asociate cu numele sau. O marca dominanta necesita investitii serioase pe toata durata de viata a acesteia, respectiv in publicitate, infrastructura, oameni etc.. Un „killer brand” poate fi creata atat in organizatii mari cat si in cele mici cu investitii initiale minime.9

4.6 Alegerea numelui de marca al produsului

Numele de marca este primul element cu care persoanele din afara organizatiei intra in contact si de asemenea este elementul de identificare principal in comunicarea obisnuita. De aceea vom acorda o atentie deosebita inventarii numelui de marca.

Calitatile ce se regasesc la numele de marca sunt urmatoarele:

usor de tinut minte;

sa atraga atentia;

sa fie la acelasi nivel cu pozitia marcii;

sa fie acceptat de segmentul de piata dorit;

sa fie singular;

sa se inteleaga oriunde in lume;

sa poata fi protejat legal;

sa nu lase loc de interpretari;

usor de citit si de pronuntat;

sa arate clientului ce avantaje ofera produsul;

sa arate ce domeniu de activitate reprezinta;

In alegerea numelui de marca vom tine cont ca acesta sa fie provocator si nu doar sa placa, sa sparga tiparele, sa fie asociat unei povesti sau promisiuni. Este greu sa fie satisfacute simultan cinci criterii diferite. Teoretic orice nume este bun pentru o marca, cu conditia sa aiba suficient timp sa intre in constiinta publica.

O lista cu trei nume propuse pentru un nou produs costa 15000 lire serline pentru a acoperi doar piata britanica si 90.000 lire sterline pentru piata mondiala.10

Doar utilizarea dictionarului nu este suficienta in alegerea unui nume de marca, deoarece vorbirea curenta poate da conotatii negative unor cuvinte, conotatii neinregistrate in dictionar. Apoi exista argoul cu semnificatiile sale speciale conferite unor cuvinte comune.

Lingvistul italian Fernando Dogana propunea urmatoarea metodologie pentru stabilirea numelui unei marci11:

se identifica „aura” sau calitatile produsului ce urmeaza a fi ilustrate prin nume;

se identifica trasaturile cuvantului cele mai potrivite sa reflecte aceste calitati;

se elaboreaza o lista de nume pe baza de combinatii;

se reduce lista la minim si se cerceteaza piata pentru a se stabili numele cel mai potrivit.

Studiu de caz. Concluzii personale

Studiu de caz:

In urma acestei lucrari, mi-au fost trase unele semnale de alarma in ceea ce priveste conditia unui individ cu probleme locomotorii, si, desi tema aleasa este cea care face referire la modulele multifunctionale dintr-un birou, destinate persoanelor cu dizabilitati locomotorii, am ales sa fac un studiu de caz din care sa reiasa ca mai intai ar trebui rezolvata problema deplasarii si a accesului in gari si trenuri, spre exemplu. Sa spunem ca o persoana aflata in imposibilitatea de a se deplasa pe propriile-i picioare, deci care se afla intr-un scaun cu rotile, vrea sa ajunga la un interviu intr-un alt oras (sau trebuie sa se deplaseze in acelasi oras dar sa mearga o statie cu trenul).

Am pornit la o investigare pe cont propriu, dorind sa aflu situatia in acest moment, a unei persoane cu dizabilitati locomotorii, care vrea sa calatoreasca cu trenul din punctul de plecare, Gara de Nord, Bucuresti, catre punctul de sosire, Barlad, judetul Vaslui. Am ales pur si simplu intamplator destinatia.

Am intocmit un set de 4 intrebari:

O persoana cu dizabilitati are acces la lift de la metrou, statia Gara de Nord, catre Sala de bilete a garii?

Are rampa de acces in vagon? Daca da, care vagon?

Are toaleta adaptata unui carucior cu rotile?

Exista cuseta speciala pentru astfel de persoane, tinand cont ca intr-un vagon normal ar incurca ceilalti calatori?

Apoi cu aceste intrebari am sunat la informatii cfr Bucuresti, la numarul de telefon 021 9521 unde am cerut raspunsurile necesare sau un numar de telefon de unde pot afla detaliat. De acolo am fost trimis catre un alt numar de telefon, 0731 990 987. Numar ce mi-a fost prezentat ca apartinand segmentului Relatii pentru persoane cu dizabilitati locomotorii. Mare mi-a fost uimirea sa constat ca am sunat la bilete online. Doamna de acolo m-a trimis catre alt numar: 021 319 03 58. Numar la care nu a raspuns nimeni. De la primele doua apeluri am putut afla doar ca nu exista lift cu acces de la metrou catre gara, ca sunt anumite vagoane doar la anumite trenuri prevazute cu rampa, ceea ce inseamna ca se limiteaza dreptul la a alege destinatia, prin urmare aceste persoane se pot simti vulnerabile, neinsemnate, marginalizate.

Nimeni nu a putut da un raspuns concret la cele 4 intrebari, singura rezolvare, din partea CFR Bucuresti12 , fiind trimiterea unui e-mail la adresa [anonimizat] si asteptarea unui raspuns. Sau sa rog o persoana sa mearga la o agentie de voiaj si sa completeze o cerere. Deci, eu, ca presupusa persoana cu dizabilitati locomotorii, nu pot alege sa plec AZI, ci astept raspunsul celor avizati din departaentul CFR, care sa imi asigure asistenta. Ca o concluzie, inteleg ca asistenta respectiva ori lipseste cu desavarsire, ceea ce inseamna ca m-ar putea ajuta o persoana neavizata, care poate nu a vazut un astfel de carucior in viata ei, punandu-ma in nesiguranta, ori ca serviciul de asistenta nu functioneaza decat la cerere.

Am sunat apoi la statia Barlad, CFR Barlad, la numarul 0731 990 783. Mi-a raspuns o doamna de la bilete. Am cerut sa mi se faca legatura cu un departament de informatii sau unul juridic. Mi s-a raspuns ca stie dumneaei raspunsurile. Asa ca am intrebat daca am asistenta la coborare. Daca am peron ajustat si daca trecerea de la peron catre exteriorul garii, se face fara dificultate. Mi s-a spus sa revin a doua zi dimineata cu un telefon, intrucat ea trebuie sa isi anunte sefii, la acea ora cand am efectuat apelul, orele 14, sefii ei nu mai erau la serviciu, desi am sunat intr-o zi lucratoare.

Concluzia acestui scurt studiu de caz:

Este ravasitor sa te afli in locul unei persoane aflate in scaunul cu rotile. Este umilitor pentru noi ca tara apartinand Europei zilelor de astazi sa ne ciocnim de astfel de probleme. Dar si mai pregnanta mi se pare necesitatea unor astfel de module multifunctionale cu care ar trebui sa fie dotate garile, vagoanele, toaletele ori chiar restaurantele din cadrul unui tren.

Fig. 6

Bibliografie

1. KOTLER, Philip, ARMSTRONG, Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, 2002;

OLARU, Adriana, Marketing, Editura Porto Franco, Galati, 1996;

TRACY, Brian, Psihologia vanzarilor, Business Tech International, 2008;

DUMITRESCU, Andrei, Managementul identitatii de corporatie, Editura Bren, 2010;

Legea 254 / 2003;

Legea 448 / 2006 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG 268 / 2007 Normele metodologice de aplicare a Legii 448;

OUG 86 / 2008 de modificare a legii 448;

Ordinul 590 / 2008 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448 / 2006;

Legea 207 / 2009 pentru aprobarea OUG 86 / 2008 pentru modificarea Legii 448 / 2006;

HG 89 / 2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007;

Ordinul 1372/29.09.2010, al Ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităților protejate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676/5.X.2010;

site informatii CFR calatori: http://www.cfrcalatori.ro/147, accesat 10.06.2014

site OSIM: http://www.osim.ro/marci/ghid_marci.htm, accesat 18.06.2014

fig.1 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/3554713/1/poze-019.jpg?width=630

fig. 2 http://www.dypety.ro/poze/90u_iveco_003_b.jpg

fig. 3 http://semper-excelsius.ro/wp-content/uploads/2012/10/anna_tresen_73.jpg

fig. 4 http://www.infoconstruct.ro/clienti/poze/FuPsa6w3XiGdlTMX.jpeg

fig. 5 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/4213605/1/chariot2111111-04-08-09.jpg?width=630

fig. 6 – http://storage.spatiulconstruit.ro/storproc/gallery/h28/f2872/gallery_item/11874/platforma_inclinata_pentru_scari_hiro_350_11874.jpg;

Bibliografie

1. KOTLER, Philip, ARMSTRONG, Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, 2002;

OLARU, Adriana, Marketing, Editura Porto Franco, Galati, 1996;

TRACY, Brian, Psihologia vanzarilor, Business Tech International, 2008;

DUMITRESCU, Andrei, Managementul identitatii de corporatie, Editura Bren, 2010;

Legea 254 / 2003;

Legea 448 / 2006 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG 268 / 2007 Normele metodologice de aplicare a Legii 448;

OUG 86 / 2008 de modificare a legii 448;

Ordinul 590 / 2008 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448 / 2006;

Legea 207 / 2009 pentru aprobarea OUG 86 / 2008 pentru modificarea Legii 448 / 2006;

HG 89 / 2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007;

Ordinul 1372/29.09.2010, al Ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităților protejate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676/5.X.2010;

site informatii CFR calatori: http://www.cfrcalatori.ro/147, accesat 10.06.2014

site OSIM: http://www.osim.ro/marci/ghid_marci.htm, accesat 18.06.2014

fig.1 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/3554713/1/poze-019.jpg?width=630

fig. 2 http://www.dypety.ro/poze/90u_iveco_003_b.jpg

fig. 3 http://semper-excelsius.ro/wp-content/uploads/2012/10/anna_tresen_73.jpg

fig. 4 http://www.infoconstruct.ro/clienti/poze/FuPsa6w3XiGdlTMX.jpeg

fig. 5 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/4213605/1/chariot2111111-04-08-09.jpg?width=630

fig. 6 – http://storage.spatiulconstruit.ro/storproc/gallery/h28/f2872/gallery_item/11874/platforma_inclinata_pentru_scari_hiro_350_11874.jpg