CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE [630669]

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

1/55
Cap. 1 TEMA LUCRĂRII

Cercetări privind realizarea din compozite polimerice avansate a unei biciclete
electrice inovative .

Cap. 2 INTRODUCERE

2.1. Declarație de originalitate

Declar că cele cuprinse în prezenta lucrare îmi aparțin în întregime cu excepția
cazurilor ind icate ca atare (și anume bibliografia indicată).

2.2. Motivația alegerii temei (apariția ideii privind necesitatea abordată)

În zilele noastre bicicletele sunt mai performante ca oricând. Bicicleta electrică e un
vehicul derivat de la bicicletă, care are pen tru antrenare mecanică un motor electric.
Bicicletele electrice tipice folosesc pentru alimentarea motorului acumulatori electrici și
circulă cu 25 -30 km/h viteza medie.

Lucrarea prezintă rezultatul cercetărilor interdisciplinare privind realizarea în sis tem
modular și din materiale compozite avansate a unui prototip de bicicletă electrică inovativă cu
posibilitate de aplicare la producția unei societăți românești de profil. Lucrarea abordează
proiectarea, modelarea și simularea structurii și construcției bicicletei folosind softuri
specializate. Pentru realizarea unei forme și structuri inovative se prezintă analiza de
marketing a produsului cu stabilirea strategiilor de proiectare și realizare. Ca urmare a
cercetărilor efectuate a fost stabilită forma erg onomică cu evaluarea funcționalității, evaluarea
rezistenței structurii ansamblului, evaluarea tehnologicității. Rezultatele cercetării cu
posibilitatea aplicării industriale vor conduce la realizarea prototipului de bicicletă electrică
inovativă performa ntă de producție românească.

CUVINTE CHEIE: bicicletă, structură, rezistență

2.3. Mulțumiri

Mulțumesc cadrelor didactice care ne -au sfătuit în permanență și în special domnului
Constantin Opran care ne -a coordonat lucrarea.

Semnătura

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

2/55
2.4. Introduc ere

Istoric
O bicicletă poate fi definită în general ca fiind un vehicul rutier cu două roți așezate în linie
una în spatele celeilalte, pus în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele.
Se estimează că mersul pe bicicletă este de tre i ori mai eficient din puncte de vedere energetic
decât mersul pe jos, iar viteza este de trei – patru ori mai mare.
Fiind inventate în Europa secolului 19, bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard,
asigurând în multe regiuni mijlocul principal d e transport. Ele sunt de asemenea foarte
populare ca mod de recreatie, și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale
activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, servicii de curierat și sportul numit ciclism.
Forma și configuraț ia de bază a cadrului, roților, pedalelor, șezutului și a ghidonului au suferit
doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că multe
detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată cu apariția materialelor m oderne de
fabricație și a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor
speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural cât și în cel
indus trial. În anii de început, construcția bicicletelor s -a inspirat din tehnologiile deja
existente; dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor
atat in vechile domenii cat și în altele noi.

Se spune că în 1690, un o m francez a inventat prima
bicicletă care avea două roți metalice, plasate într -o linie dreaptă
și prinse cu un cadru din lemn, fără brațe pentru a ține mâinile.
Stătea pe o pernă atașată la cadru și bicicleta era împinsă
împingând picioarele în pământ .

În 1816, un nobil german a adus în atenția lumii prima bicicletă
cu sistem de direcție, care avea un ghidon prins de roata din față
pentru a permite rotirea. Baronul von Drais a inventat o mașină
de mers pe jos cu care putea să se miște prin grădinile re gale la
viteză mare . Cadrul care unea cele două roți avea propria șa.
Toatã mașina a fost realizată din lemn . Propulsia este realizată prin mișcarea picioarelor pe
teren . Datorita asemãnãrii cu un cal, vehiculul a primit numele dandy -horse sau hobby -horse.
Acest mecanism a fost îmbunătățit ulterior de alți inventatori francezi, germani și englezi .

În 1839 au fost adăugate pedalele. Sistemul pedalelor a
fost conceput initial cu aplicare direct ă pe roata din fata.
Datoritã materialelor folosite, în principa l lemnul ui, acest
strămoș al bicicletei a fost numit bone -shaker (scuturatorul de
oase). Trei dec enii mai tarziu, dimensiunea roț ilor a crescut,
astfel c ă o tura ție a pedal elor permitea parcurgerea unei d istante
mai mari.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

3/55
În anul 1880 englezul James Star ley a început sã
producă biciclet e în modele apropiate de cele din ziua de azi.
La sfârsitul secolului al XIX -lea se realizează sistemul de
angrenare , prin care se transmite forța de la pedale la roata din
spate, prin intermediul unui lanț .

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

4/55
Cap. 3 MARKETING STRATEGIC AL PRODUSULUI

Culegerea datelor are ca scop identificarea nevoilor clientului, precum si satisfacerea
acestora in ceea ce priveste noul produs.

Nevoile principale de la care s -a pornit dezvoltarea produsulu i nostru sunt urm ătoarele:

N1. Nevoia de fluidizare a traficului;
N2. Nevoia de monitorizare permanenta a sanatatii;
N3. Nevoia de a găsi, repede și sigur, un spațiu liber și legal de parcare;
N4. Nevoia transportului ușor si rapid

Clienții interesati de produsul nostru sunt: de autovehicule, elevi, studenți, persoane care
lucrează în birou.
Pentru a putea dezvolta produsul au fost stabilite si cateva restricții, și anume:
R1: Sǎ fie un produs de construcție mecanicǎ;
R2: Sǎ fie compus din puține repere;
R3: Sǎ aibǎ for mǎ constructivă simplă;
R4: Sǎ conținǎ repere realizate prin procedee tehnice de prelucrare convenționale;
R5: Sǎ aibǎ piațǎ potențialǎ de desfacere mare;
R6: Sǎ prezinte un grad destul de înalt de inovare;
R7: Sǎ aibǎ un cost minim;
Pentru a selecta cu e xactitate produsul care satisface cel mai bine nevoile clienților noștri
și care îndeplineste cel mai bine cerințele lor s -a întocmit matricea decizională.

Rezultatul analizei cu ajutorul matricei decizionale a dus la dezvoltarea prototipului de
bicicl etă electrică inovativă .

Culegerea infomațiilor referitoare la nevoice consumatorilor a fost realizată cu ajutorul
interviurilor, iar pricipalele nevoi ale clienților sunt următoarele:

Tabelul 3.5.2 Interpretarea nevoilor clientilor
Nr. Nevoia interp retată
1 BEI permite menținerea sănătății
2 BEI este ușor de utilizat
3 BEI asigură un echilibru în viața utilizatorului
4 BEI necesită transport în zone fără trafic
5 BEI este ușor de întreținut
6 BEI asigură siguranță, securizare
7 BEI necesită o construcție compactă
8 BEI necesită realizarea din materiale rezistente, de calitate
9 BEI necesită reglare
Cap. 4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

5/55

4.1.Structuri de dezagregare a proiectului
Punerea la punct a tehnicilor de programare si concepere a proiectului implică următoarele
necesități:
 identificare act ivităților din cadrul proiect ului;
 analiza derulării logice a acestor activități;
 alocarea resurselor necesare pentru îndelinirea activităților proiectului .

Produsul oricarui proiect poate fi asociat cu o structura de tip sistem . Prin urmare se poate
imag ina împărțirea produsului în subsisteme sau elemente de tip inferior.

Realizarea managementului eficient al proiectului implica analiza cu o deosebită atenție a
tuturor factorilor implicați în desfășurarea proiectului, precum si cunoștinte legate de
progr amare si conducere proiect.

O structură de dezagregare a activităților proiectului presupune parcurgerea
următorilor pași:
1. Precizarea și descrierea obiectivului;
2. Structura de descompunere a proiectului (SDP);
3. Structura de descompunere a proiec tului în lucrări (SDP – lucrări);
4. Structura de descompunere a lucrărilor (SDL);
5. Structura de descompunere a proiectului în caiete de sarcini (SDP – sarcini);
6. Structura de descompunere a organizării (SDO);
7. Caiet de sarcini etapa 1: cercetare inițială de piață;
8. Caiet de sarcini etapa 2: stabilirea specificațiilor obiectiv;
9. Caiet de sarcini etapa 3: cercetare externă;
10. Caiet de sarcini etapa 4: realizare concepte;
11. Caiet de sarcini etapa 5: proiectare produs;
12. Caiet de sarci ni etapa 6: fabricare produs;
13. Caiet de sarcini etapa 7: vânzare produs;
14. Structura de descompunere a resurselor (SDR);

In cele ce urmează s -a realizat parcurgerea pașilor de mai sus.

4.1.1. Precizarea și descrierea obiectivului;

Obiectivul proiectul ui îl constituie proiectarea unui produs de calitate și profitabil.
Acest obiectiv se descompune în doua subiecte reprezentate în figura 4.1.1 , și anume:
 satisfacerea clientului;
 realizarea unui produs de calitate care să facă față concurenței;

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

6/55

Fig.4.1.1.1

Un astfel de proiect de cercetare -dezvoltare a produsului: “bicicletă electrică
inovativă” necesita o structură de dezagregare. La nivel general există urmatoarea relație de
legătură între proiect și produs reprezentată în figura 4.1.1.2 , unde dreptu nghiul este utilizat
pentru a reprezenta o acțiune, iar elipsa rezultatul acțiunii. Aceste convenții se vor pastra pe
tot parcursul realizării caietului de sarcini.

Fig. 4.1.1. 2

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

7/55
4.1.2. Structura de descompunere a proiectului (SDP)

Fig. 4.1.2.1

4.1.3. Structura de descompunere a proiectului în lucrări (SDP – lucrări)

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

8/55

Fig. 4.1.3.1

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

9/55
4.1.4. Structura de descompunere a lucr ărilor (SDL)

Fig. 4.1.4.1

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

10/55
4.1.5. Structura de descompu nere a proiectului în caiete de sarcini (SDP – sarcini);

Fig. 4.1.5.1

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

11/55
Caiet de sarcini – Etapa I: CERCETARE INI ȚIALĂ DE PIA ȚĂ

Fig. 4.1.5.2

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

12/55
Caiet de sarcini – Etapa II: STABILIREA SPECIFICA ȚIILOR OBIECTIV

Fig. 4.1.5.3

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

13/55
Caiet de sarcini – Etapa III: CERCETARE EXTERN Ă

Fig. 4.1.5.4

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

14/55
Caiet de sarcini – Etapa IV: REALIZARE CONCEPTE

Fig. 4.1.5.5

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

15/55
Caiet de sarcini – Etapa V: PROIECTARE PRODUS

Fig. 4.1.5.6

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

16/55
Caiet de sarcini – Etapa VI: F ABRICARE PRODUS

Fig. 4.1.5.7

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

17/55
Caiet de sarcini – Etapa VII: VÂNZARE PRODUS

Fig. 4.1.5.8

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

18/55
4.2.Managementul operativ al proiectului

4.2.1. Structura de dezagregare a lucr ărilor (SDL)
Pentru realizarea produsului este necesar ă realiza rea lucr ărilor identificate în SDL.
Astfel, se vor avea în vedere urm ătoarele activit ăți prezentate în următorul tabel:

Tab. 4.2.1 Activit ățile principale ale proiectului
Cod Activități principale Zile/ activitate Resurse/activitate
1 Formalizare proiect 5 R1, R2
2 Planificare activit ăți 10 R1, R2
3 Evaluare financiară 5 R1, R2
4 Cercetare ini țială de pia ță 25 R1
5 Definirea specifica țiilor obiectiv 25 R1, R2
6 Generare concepte 25 R1, R2
7 Realizarea schi țelor 15 R2
8 Analiza conceptelor si identi ficarea conceptului
optim 5 R1, R2
9 Proiectarea constructiva detaliata 20 R2
10 Proiectarea tehnologica detaliata 20 R1
11 Realizare prototip 15 R1, R2
12 Testare prototip 10 R1, R2
13 Definitivare documenta ție 10 R1, R2
14 Omologare produs 20 R1, R 2
15 Analiza economica 10 R1
16 Cartea produsului 5 R2

unde:
R1: Andrei Carmen
R2: Tudose Claudia

4.2.2 Elaborarea re țelei logice a proiectului
Rețeaua logica este o reprezentare grafica care exprima lucr ările din cadrul proiectului
si logica înl ănțuirii lor. In continuare vom prezenta re țeaua corespunz ătoare activit ăților
proiectului prezentate anterior.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

19/55
4.2.3 Managementul în func ție de timp
Managementul în func ție de timp este prezentat in Graficul Gantt al e șalonării în timp
a activit ăților si este prezentat în plan șa din ANEXA 1. Se poate observa c ă activit ățile situate
pe drumul critic sunt A1, A4, A5, A6, A7, A8, A9, A10, A11, A12, A13, A14.

Tab.4.2.3: Calculul analitic al marjelor de timp
Activitatea Date CMD Date CMT Marja
A1 t0+0 tf – 145 = t0+0 0
A2 t0+5 tf -130 = t0+15 10
A3 to+15 tf – 120 = to+25 10
A4 to+5 tf -140 = to+5 0
A5 t0+30 tf -115 = to+30 0
A6 to+55 tf – 90 = to+55 0
A7 t0+65 tf – 80 = t0+65 0
A8 to+80 tf – 65 = to+80 0
A9 to+85 tf – 60= to+85 0
A10 to+85 tf – 60 = to+85 0
A11 to+90 tf -55 = to+90 0
A12 to+105 tf -40 = to+105 0
A13 to+115 tf -30 = to+110 0
A14 to+125 tf -20 = to+125 0
A15 to+135 tf -10 = to+125 10
A16 to+140 tf – 0 = t0+125 15

Drumul critic DC este definit ca ansamblul activit ăților a c ăror marj ă este nul ă. Corespunz ător
marjelor determinate anterior drumul critic este parcurs de următoarele activit ăți:

A1, A4, A5, A6, A7, A8, A9, A10, A11, A12, A13, A14.

4.2.4 Managementul func ție de resurse
Resursa reprezint ă un mijloc ne cesar îndeplinirii mai multor activit ăți. Pentru fiecare
activitate sunt alocate resurse; totul este prezentat in tabelul următor:

Tab.4.2.4 Alocarea resurselor pe activit ăți

Activitatea R1 R2
A1 50% 50%
A2 50% 50%
A3 50% 50%
A4 100%
A5 50% 50%
A6 50% 50%
A7 100%
A8 50% 50%

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

20/55
A9 100%
A10 100%
A11 50% 50%
A12 50% 50%
A13 50% 50%
A14 50% 50%
A15 100%
A16 100%

4.2.5 Elaborarea planurilor de sarcini CMD și CMT precum și a programelor de lucru
aferente.
Planul de sarcini CMD și program ul de lucru aferent sunt prezentate în Tab. 4.2.5b .
Din planul de sarcini se constat ă că activit ățile au putut fi repartizate încât nici o resurs ă să nu
fie supraînc ărcată pe durata derul ării proiectului, în condi țiile finaliz ării la termenul stabilit.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

21/55
Tab. 4.2.5a

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

22/55
Tab. 4.2.5b Elaborarea planurilor de sarcini CMD – Programul de lucru aferent

Tab. 4.2.5.c TIMPUL DE LUCRU si GRAFICUL DE SARCINA CUMULATA PENTRU
FIECARE REPER IN PARTE

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

23/55

4.3.Structura de dezagregare a costurilor

Structura de dezagregare a costurilor decurge din structura de dezagregare a lucr ărilor
prin exprimarea costului fiec ărei activit ăți. Aceste costuri pot fi exprimate in unit ăți de sarcina
daca se cunoa ște costul asociat al acestora. Acest mijloc de urm ărire a derul ării proiectului
este foarte simplu si, in acela și timp, si foarte util in practica.

Tab. 4.3 Exprimarea costurilor pe activit ăți
Cod Activități Sarcina [zile] Costuri
[RON]
A1 Formalizare proiect 5 524
A2 Planificare activit ăți 10 201
A3 Evaluare financiară 5 213
A4 Cercetare ini țială de pia ță 25 145
A5 Definirea speci ficațiilor obiectiv 25 195
A6 Generare concepte 25 298
A7 Realizarea schi țelor 15 349
A8 Analiza conceptelor si identificarea conceptului
optim 5 97
A9 Proiectarea constructiva detaliata 20 678
A10 Proiectarea tehnologica detaliata 20 577
A11 Realiza re prototip 15 3268
A12 Testare prototip 10 500
A13 Definitivare documenta ție 10 192
A14 Omologare produs 20 0
A15 Analiza economica 10 142

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

24/55
A16 Cartea produsului 5 158
TOTAL 150 zile 7537 RON
4.4.Analiză financiară estimativă

4.4.1 Costul cercet ării-dezvolt ării
Calculul volumului total de munc ă corespunz ător cercet ării – dezvolt ării.
Volumul total de munc ă conven țional, m ăsurat în ore conven ționale, se calculeaz ă cu
ajutorul rela ției de mai jos:

MCercetare -Dezvoltare =M A P + MM P + MP C + MP D + M RP + MCR ,

unde:
MAP = M Analiza Pie ței

MMP = MManagementul Proiectului

MPC = MProiectare Conceptual ă

MPD = MProiectare Detaliu

MRP = MRealizare Prototip

McR = M comercializare Reciclare

MCD = E + ( Σ Ni *ki ) ks ke kf [oc]

unde:
E – volumul de munc ă pentru preg ătirea ofertei, a ofertelor de contractare și a altor
formalit ăți legate de rela ția cu beneficiarul
(E = 100 omc)
Ni – norma de baza reprezentând volumul de munc ă pentru proiectarea subansamblelor
componente din cadrul proiectului de realizat
Kl – coeficient de corec ție pentru situa ții specifice
Kf – coeficient de corec ție in func ție de destina ția proiectului
Ks – coeficient de corec ție pentru concep ții speciale de proiectare
Ke – coeficient de corec ție func ție de apartenen ța beneficiarulu i la pia ța intern ă și cea
extern ă
Kf = 0,33 ; K s = 1; K e=1,1; K i = k1k2k3

K1- coeficient de corec ție în func ție de nivelul de concep ție al produsului
K2- coeficient de corec ție legat de complexitatea calculelor
K3 – coeficient de corec ție legat de v arianta constructiv ă adoptat ă/

Componentele cercet ării-dezvolt ării sunt indicate în tabelul 4.4.1.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

25/55
Tab.4.4.1 Componentele cercet ării-dezvolt ării:
Activitate Componentele
Cercetarii – dezvoltarii Ni K1 k2 k3 Nikj
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
A1 Formal izare proiect 20 1 0,3 1,1 6,6
A2 Planificarea activităților 20 1 0,7 1 14
A3 Evaluare financiară 20 1 1,2 1 24
ANALIZA PIEȚEI
A4 Cercetare ini țiala de pia ța 60 1 1,1 0,7 46,2
A5 Definirea specifica țiilor
obiectiv 40 1 1,1 0,7 30,8
PROIECTARE CONCEPT UALA
A6 Generarea conceptelor 60 1 1 0,7 42
A7 Realizarea schitelor 60 1,2 1 0,7 50,4
A8 Analiza conceptelor si
identificarea conceptului
optim 20 1 1 0,7 14
PROIECTARE DETALIATA
A9 Proiectarea constructiva 60 1,2 1 0,7 50,4
A10 Proiectarea tehnologi ca 60 1,2 1 0,7 50,4
REALIZARE PROTOTIP
A11 Realizare prototip 120 1,1 1 0,7 92,4
A12 Testare prototip 20 1 1 1 20
A13 Definitivare documenta ție 40 1 0,7 1 28
A14 Omologare 40 1 1 1 40
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
A15 Analiza economica 40 1 0,7 1 28
COMERCIALIZARE
A16 Cartea produsului 40 1 0,7 0,7 19,6

în urma calculelor rezult ă volumul total al orelor de munc ă necesar pentru elaborarea
proiectului:

MCD = 302 [ omc ]

1. Calculul costului manoperei la proiectare

Costul manoperei la proiectare se determin ă cu formula:

CMAN = M CD • S mh

unde:M CD – volumul de ore de munc ă corespunz ător cercet ării-dezvolt ării;
Smh – salariul mediu pe or ă; Smh = 4.5 ron /or ă

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

26/55
Va rezulta C MAN = 302 • 4.5 = 1359 ron
2. Calculul cheltuielilor cu contribu ția la asigur ările sociale

Contribu ția la asigur ările sociale CAS reprezint ă:

CAS = 33,25 %C MAN = 452 ron

3. Calculul costului la nivelul atelierului de proiect are

CAP = CMAN + CMAT + CAS + C GAP unde: C MAT – cheltuieli cu materii prime și
materiale necesare proiect ării CMAN – costul manoperei la proiectare CAS – contribu ția
pentru asigur ări sociale
CAS = 38 % C MAN CGAP – cheltuieli cu

retribu ții indirecte și cheltuieli administrative cu activit ățile de proiectare

Ca urmare a efectu ării calculelor func ție de datele cunoscute va rezulta:

CGAP = RAP ( CMAN + CAS )=0,4 (1359+452)= 724 ron

RAP – regia 40 %

CMAT = 276 ron

CAP = 1359+452+724+276 = 2811 ron

4. Cal culul costului complet al proiect ării

Determinarea costului total al proiect ării se va face utilizând

relația: C CP= CAP + CD+ CAT

CD – cheltuieli legate de desfacere

CD = [ 0,01 …0,03 ] C AP = 0,02 • 2811= 56 ron

CAT – cheltuieli pentru asisten ța teh nică CAT = [ 0,01 …0,05]

CAP =0,04 • 2811= 112 ron

CCP = 2979 ron

Nu se va calcula un pre ț al proiectului deoarece proiectul nu va fi obiectul unei tranzac ții de
vânzare – cump ărare.

5. Calculul costului par țial al proiectului tehnologic

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

27/55
Devizul pr oiectului tehnologic reprezint ă cheltuielile pentru activit ăți legate de
modificarea proiectelor proceselor tehnologice, a proiectelor sculelor și dispozitivelor
necesare la realizarea seriei experimentale, precum și cheltuielile de asistent ă tehnic ă la
realizarea seriei
experimentale.

C'Ț = ( 0,85 … 1 ) C CP = 1 *2979 ron= 2979 ron
6. Calculul costului proiectului tehnologic

CT = C'T + CM + CAST

CM – costuri necesare modific ării proiectului

Cast – costuri cu asistent ă tehnic ă

Cast = C M = 0,05 C' Ț = 149 ron

CT = 3277

4.4.2 Calculul costurilor legate de produsul finit

1. Calculul cheltuielilor cu materialele

Aceste cheltuieli se calculeaz ă cu urm ătoarea rela ție:

Cmat =C mp + Cc + Ct -Crec

Cmat- cheltuieli cu materiale
Cmp- cheltuieli cu materii pr ime
Cc – cheltuieli cu componente
Ct – cheltuieli de transport
Crec – cheltuieli legate de materiale recuperabile

Tab. 4.4.2a Tipuri de materii prime utilizate
Tipuri de materii
prime UM Cantitatea Preț unitar [ron/UM] Valoare [ ron]
Fibra de carbon m 100 34,086 340,86

Total: C mp = 340,86

Crec = 3% C mp = 10,2258 ron

Ct = 3% ( Cmp + Cc ) = 0,03*340,86= 10,2258 ron

Cmat = 340,86 ron

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

28/55
2. Cheltuieli efective cu manopera

Aceste cheltuieli se calculeaz ă utilizând urm ătoarea rela ție:

CMAN = Cman + CAS

CMAN – cheltuieli efective cu manopera
Cman – costul manoperei

CAS – contribu ția pentru asigur ări sociale CAS = 38% C man

Tab. 4.4.2c Grupe de piese
Grupe de piese Buc Timp mediu de prelucrare
[ore/buc ] Salariu [ ron/h ] Cost [ ron]
Cadru bicicleta 1 12 15 180
Asamblare 1 24 15 360

Cmanopera prelucr ări = 540 ron
CAS = 20,8 %C man = 112,32 ron
CMAN = 652,32 ron

3. Cheltuieli generale pe sec ții :

Aceste cheltuieli se determin ă cu formula:

Cgs = Σ( Cman + CAS )i ri

unde: C gs – cheltuieli generale pe sec ție

Cman – cheltuieli cu manopera CAS – costul pentru asigur ări sociale

r – regia pe fiecare sec ție

Regiile sec țiilor ri : – prelucrare: 130%;

Cgs = ( 540 + 0,208 • 540 ) • 1,3

Cgs = 848,016 ron

4. Cheltuieli totale pe sec ții:

Aceste cheltuie li se determin ă cu formula:

CS= Cmat + C MAN + Cgs

CS – cheltuieli totale pe sec ție;
Cmat — cheltuieli cu materialele; Cmat =340,86 ron

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

29/55
CMAN – cheltuieli efective cu manopera; C MAN = 652,32 ron
Cgs – cheltuieli generale pe sec ție; Cgs = 848,016 ron

CS = 1841,196 ron

5. Cheltuieli la nivel de întreprindere

Aceste cheltuieli se determin ă cu formula:

Cintr =Cs ( 1 + R ) + Creb

Cintr — cheltuieli la nivel de întreprindere

Cs – cheltuieli totale pe sec ție

R – regia, R = 30%

Creb – cheltuieli cu rebuturil e,

Creb = 5% C mp = 5% • 340,86 ron = 17,043 ron

Cintr = 1841,196 • ( 1 + 0,3 ) + 17,043 = 2410,60 ron

6. Costul de produc ție

Acest cost de produc ție se determin ă cu formula:

CP= Cintr + C D + CSERV

CP – costul de produc ție

Cintr – cheltuieli la niv el de întreprindere; Cintr=2410,6ron

CD – cheltuieli de desfacere; C D = 3% C MAN = 19,57 ron

CSERV – cheltuieli cu service -ul, C SERV = 2%C MAN= 13,04 ron

Cp = 2443,21 ron

4.4.3 Pre țul de vânzare si profitul

1. Pre țul unitar sau propunerea de pret

Aces t preț se determin ă cu formula:
P = C P + Pr

P – prețul unitar

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

30/55
CP – costul de produc ție;
CP = 2443,21 ron

Pr – profitul, P r = 8% C P = 195,45 ron

P = 2638,66 ron

2 Pre țul de vânzare

Acest pre ț se determin ă cu formula: P v = P + TVA

Pv – prețul de vânzar e

P – prețul unitar; P = 2638,66 ron

TVA – taxa pe valoarea ad ăugată, TVA = 19% P = 501,34 ron

Pv = 3140 ron

1. Determinarea pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezint ă numărul de dispozitive începând cu care in cazul
vânz ării
acest ora începe sa se ob țină profit.

Pentru determinarea pragului de rentabilitate se va utiliza rela ția:

X = CF /(p- cv )

Unde: C F — cheltuieli fixe
p – prețul unui dispozitiv
cv – cheltuieli variabile unitare

Corespunz ător valorii calculate a costurilor variabile, s -a stabilit (prin reprezentare
procentuala in raport cu valoarea costului total) ca valoarea costurilor fixe este de 4068 ron,
pentru un volum estimat de produc ție de 1000 buc.

In aceste condi ții, valoarea pragului de rentabilitate va fi:

X =
= 88 buc

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

31/55
Cap. 5 STABILIREA SPECIFICAȚIILOR

5.1.Matricea cerințe – caracteristici de calitate

5.1.1. Stabilirea listei marimilor si matricei marimi – cerinte pentru produsul “ Bicicletă
electrică inovativă" (BEI)
Pe baza n evoilor primare am stabilit marimile masurabile corespunzatoare fiecarei
nevoi, tinand seama de indicatiile privind traducerea nevoilor clientilor in marimi masurabile
si de specificatiilor produselor concurente analizate. In tabelul 5.1 sunt evidentiate m arimile
masurabile pentru produsul “ Bicicletă electrică inovativă ” (BEI).

Tab. 5.1.1a. Lista m ărimilor masurabile
Nr.
mărimii Nr. nevoii Mărimea Unități
1 1 Incuietoare de siguran ță cu cheie Da/Nu
2 2,4,5,6,10 Dimensiuni de gabarit mm x mm
3 2,7 Calitatea prelucr ărilor Clasa
4 3,6 Asigu ra protectia utilizatoului si a mediului
extern Da/Nu
5 2,3,4,5, Timp de montare/demontare pentru
întreținere min
6 2,4,7 Greutatea total ă g
7 8 Pret de vanzare Lei
8 10 Aspect Subiectiv
9 5 Manual de intrebuintarea si mentenanta Da/Nu
10 9 Posibilit ate personalizare Da/Nu

Pentru a ne asigura ca toate nevoile clientului sunt luate in considerare am intocmit matricea
marimi – cerinte, in tabelul 5.1.1b.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

32/55

Tabelul 5.1.1b Matricea marimi – cerinte MATRICEA M ĂRIMI CERIN TE
Cerințe
Incuietoare de siguran ță cu
cheie
Dimensiuni de gabarit
Calitatea prelucr ărilor
Asigura protectia utilizatoului
si a mediului extern
Timp de montare / demontare
pentru întreținere
Greutatea total ă
Pret de vanzare
Aspect
Manual de intrebuintarea si
mentenanta
Posibilitate personalizare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 BEI este prevăzută cu un
sistem de inchidere/securizare ●
2 BEI este inofensiv ●
3 BEI poate fi curățat ușor ● ● ● ●
4 BEI este ușor de utilizat ● ● ●
5 BEI se întreține usor ● ●
6 BEI este confectionată din
maretiale rezistente ●
7 BEI are un design simplu,
prietenos, plăcut ● ●
8 BEI este relativ ieftin ●
9 BEI poate fi personalizat ●

5.1.2. Stabilirea impo rtantei relative a marimilor tinand seama de importanta relative a
nevoilor din care acestea deriva
In urma unei sedinte de brainstorming, membrii echipei de dezvoltarea a produsului au
acordat pentru fiecare din urmatoarele marimi corespunzatoare fiecare i nevoi un punctaj, pe o
scala de 1 la 5, ce indica importanta nevoii respective.

Se foloseste urmatoarea scala:

1 – Marimea este nedorita
2 – Marimea nu este importanta dar nu ma deranjeaza daca exista
3 – Ar fi bine daca ar exista marimea dar nu este i mperativ
4 – Marimea este foarte necesara
5 – Marimea este decisive si imperativa

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

33/55
Tab. 5.1.2 Importanta relativa a marimilor
Nr.
mărimii Nr. nevoii Mărimea Imp.
relativ ă Unități
1 1 Incuietoare de siguran ță cu cheie 5 Da/Nu
2 2,4,5,6,10 Dimensiuni de gabarit 4 mm x mm
3 2,7 Calitatea prelucr ărilor 4 Clasa
4 3,6 Asigura protectia utilizatoului si a
mediului extern 5 Da/Nu
5 2,3,4,5, Timp de montare/demontare
pentru întreținere 4 min
6 2,4,7 Greutatea total ă 4 g
7 8 Pret de vanzare 3 Lei
8 10 Aspect 3 Subiectiv
9 5 Manual de intrebuintarea si
mentenanta 2 Da/Nu
10 9 Posibilitate personalizare 5 Da/Nu

5.2.Performa nțe ale produselor concurente

Cercetarea produselor concurente permite, pe langa cunoasterea nivelului performantelor,
stabilirea val orilor ideale si limita acceptabile pentru fiecare marime, informatii importante ce
urmeaza a fi folosite in procesul de dezvoltare a produsului.

In urma benchmarking -ului concurential am realizat un tabel cu performantele
produselor concurente identifi catein etapa anterioara a dezvoltarii produsului (tabelul 5.2).

Tab. 5.2. Performantelor produselor concurente – benchmarking -ul concurentei

Produse concurente
Nr. Mărimea Unități
Bicicleta Electrica
Corratec 28 Gent
Merida Ebig Tour
Scott E -Sub Tour

Gentle electric

1 Incuietoare de siguran ță cu
cheie Da/Nu DA NU DA NU
2 Dimensiuni de gabarit mm x
mm 2400×1200 2600×500 3000×600 2500×450
3 Calitatea prelucr ărilor Clasa Finisat Finisat Finisat Finisat
4 Asigura protectia
utilizatoului si a mediului
extern Da/Nu DA DA DA DA

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

34/55
5 Timp de
montare/demontare pentru
întreținere min 1 2 3 1
6 Greutatea total ă kg 15 20 25 30
7 Pret de vanzare Lei 7200 6500 10000 4500
8 Aspect Subiectiv Plăcut Plăcut Plăcut Plăcut
9 Manual de intrebuintarea
si mentenanta Da/Nu DA DA DA DA
10 Posibilitate personalizare Da/Nu DA DA DA DA

5.3.Valorile obiectiv și limită – acceptabile pentru caracteristici de calitate

5.3.1. Stabilirea valo rilor obiectiv ideale si limita acceptabile pentru fiecare marime

Pentru stabilirea valorilor obiectiv ideale și limit ă acceptabile se alege, pentru fiecare
mărime, un obiectiv ideal (rezultatul cel mai bun la care echipa poate s ă spere) și un obiectiv
limită acceptabil (valoare care permite ca produsul s ă fie viabil din punct de vedere
comercial).

În acest scop s -au folosit urm ătoarele moduri de exprimare:

– cel pu țin x: stabilim obiective pentru limita inferioar ă a unei m ărimi, dar o valoare mai mar e
este mai bun ă;
– cel mult x : stabilesc obiective pentru limita superioar ă a unei marimi, valorile mai mici fiind
mai bune;
– între x și y: stabilesc atât limita superioar ă cât și pe ceea inferioar ă a unei m ărimi.

Specifica ția obiectiv sau specifica ția de proiectare este lista de cerin țe pe care produsul
final trebuie s ă le îndeplineasc ă. Cerin țele se vor formula cu un înalt grad de abstractizare, cu
indicarea unor valori obiectiv precise și eliminându -se orice sugestie pentru adoptarea unei
soluții cons tructive.

Pe baza considerentelor de mai sus, echipa de dezvoltare a întocmit specifica țiile
obiectiv (vezi tabelul 5.3).

Tabelul 5.3 .1 Specifica ții obiectiv (Valori limita si valori ideale)
Nr.
mărimii Nr.
nevoii Mărimea Imp.
relativ ă Unități Valori li mită Valori
ideale
1 1 Incuietoare de siguran ță cu
cheie 5 Da/Nu Da/Nu Da
2 2,4,5,6,10 Dimensiuni de gabarit 4 mm x
mm <3000×600 2500×550
3 2,7 Calitatea prelucr ărilor 4 Clasa Finisat /
Nefinisat Finisat

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

35/55
4 3,6 Asigura protectia utilizatoului
si a mediu lui extern 5 Da/Nu Da/Nu Da
5 2,3,4,5, Timp de montare/demontare
pentru întreținere 4 min <5 1
6 2,4,7 Greutatea total ă 4 kg <40 35
7 8 Pret de vanzare 3 Lei <4500 3000
8 10 Aspect 3 Subiectiv Placut /
Neplacut Placut
9 5 Manual de intrebuintarea si
mentenanta 2 Da/Nu Da/Nu Da
10 9 Posibilitate personalizare 5 Da/Nu Da/Nu Da

5.3.2. Completarea listei specificatiilor obiectiv cu celelalte marimi care nu au fost
stabilite pe baza nevoilor clientilor

Specificatia de proiectare a produsului este ese ntiala pentru proiectare si constituie
principal baza de control a proiectului, iar elementele constituent reprezinta restrictiile
proiectarii. O parte din elementele de specificatie de proiectare a produsului rezulta din studiul
concurentei folosind anali za parametrica in care se determina orientarile si caracteristicile
produsului. Specificatia se refera la un produs care asigura deratizarea ariilor externe și
interne, prin distribuirea în siguran ță a momelii.

Principalele elemente continute de specifi catiile produsului sunt prezentate dupa cum
urmeaza:

1. Performanta
Sa se foloseasca pe mai multe categorii de terenuri;
Să fie ușor de folosit, intuitiv, simplu, respectiv sigur.
Sa aiba o cheie de siguranta;
Sa fie rezistent la incercarile de a fi desfa cut sau dezasamblat;
Sa fie usor de transportat;

2. Mediul de lucru
Sa se foloseasca pe mai multe categorii de terenuri;
Sa nu fie afectat de umiditatea mediului ambiant;
Să functioneze normal la temperatura mediului ambiant;
Să reziste la acțiuni mecanic e;
Să nu necesite întreținere specială;
Sa prezinte grad inalt de siguranta;
Sa reziste la coroziune.

3. Mentenanta / Reparare
Produsul nu necesită întreținere specială.
Produsul nu necesita reparatii frecvente.

4. Prețul propus

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

36/55
Prețul propus este de 700 euro/bucată.

5. Ambalare
Produsul va fi ambalat în folie de plastic și apoi într -o cutie de carton.

6. Cantitate
Programul inițial va fi de 1500 bucăți/an, program ce va fi ajustat în funcție de cererea de pe
piață.

7. Gabarit
Lungimea nu trebuie să de pășească x mm.
Lățimea nu trebuie să depășească x mm.
Inălțimea nu trebuie să depășească x mm.

8. Mas ă
Produsul va avea masa total ă de maxim 35 kg

9. Estetica, design si finisare
Trebuie insuflata o, proporție și culoare care să se încadreze în cerintel e cumpărătorului.

10. Materiale
Produsul va fi realizat din materiale ușor de procurat și de prelucrat.
Materialele selectate trebuie să aibă o masă specifică redusă, având grijă ca reducerea masei să
nu afecteze caracteristicile de rezistență.

11. Stand arde
Produsul va corespunde standardelor de calitate și siguran ță în vigoare.

12. Cump ărătorul
Cump ărătorii principali ai produsului sunt: copii, adulti, scoli, centre de recreere, primării.

13. Testare
In cazul reperelor achizitionate se va efectua cont rol prin sondaj la un reper din 12. Produsul
finit va fi testat.

14. Siguran ță în exploatare
Produsul va fi proiectat în conformitate cu normativele de securitate a utilizatorului specifice
țării în care este fabricat și/sau comercializat.

15. Compania p roduc ătoare
Nu se prev ăd restric ții din partea companiei produc ătoare.
Firma produc ătoare are resurse financiare și umane necesare realiz ării produsului.

16. Restric țiile pie ței
Produsul va fi desf ăcut pe pia ța intern ă și în caz de succes comercializarea se va face și pe
piața extern ă.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

37/55

17. Brevete și patente
Se inten ționeaz ă brevetarea produsului.

18. Implica ții politice
Toate componentele vor fi produse în țară.
Denumirea produsului va fi aleas ă astfel încât s ă fie elocvent ă și pe plan extern.
Nu se va prevedea exportul c ătre țări aflate sub embargo.

19. Legalitate
Produsul va fi proiectat în conformitate cu legisla ția țării produc ătoare, dar și a țării în care se
comercializeaz ă.

20. Instalare
Produsul nu necesit ă instalare.

21. Documenta ția utiliza torului
Utilizatorul va fi instruit prin intermediul Manualului de utilizare a produsului.

22. Prelucrarile
Nu exista restrictii sau precizari speciale privind prelucrarile.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

38/55
Cap. 6 PROIECTAREA CONCEPTUALĂ A PRODUSULUI

Principalele funcț ii ale produsului „Bicicletă electrică inovativă” sunt detaliate în
tabelul 6.1.2.1

Tabelul 6.1.2.1. Funcții principale ale produsului
Funcția
generală Transport ușor și rapid
Nr. funcției Funcțiile principale ale produsului
1 Permite transportul
2 Permite virarea
3 Permite frânarea
4 Permite reglarea înalțimii șeii
5 Permite reglarea ghidonului
6 Permite accesul cu ușurință la diferite
componente
7 Permite acționare manuală
8 Asigură o fiabilitate ridicată

Forțele care actionează asupra sistemu lui: biciletă + biciclist sunt împărțite in doua
categorii:
– interne;
– externe;
Forțele interne sunt cauzate de către biciclist sau prin frecare. Biciclistul aplică forțe
între mecanismul de direcție al biciletei și cadrul din spate, iar între roți si co mponenetele
cadrului se creează frecare.
Forțele externe . Principala forță externa este forța gravitațională care trage atât
biciclistul cât și bicicleta către pământ.
Printe următoarele forțe externe putem enumera: rezistența , reacție verticală cu solul ,
rezistența la rulare și propu lsie, forța de frecare ca răspuns la viraj , cuplul net pe roata din față .
Pentru găsirea a cât mai multor soluții pentru funcțiile identificate pe care trebuie să le
realizeze produsul, echipa a consultat experți ce au făcut ur mătoarele recomandări:
 Produsul să reziste la solicitările din funcționare
 Produsul să fie fiabil
 Produsul să fie realizat din materiale de calitate

Au fost dezvoltate 3 concepte, iar în urma analizei utilizând matricea de selecție a fost
ale spre prototi pare conceptul nr. 3.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

39/55

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

40/55
Cap. 7 PROIECTAREA DETALIATĂ

Proiectarea și dimensionarea produsului a fost realizată plecând de la produsele
concurente de pe piață .

In ceea ce priveste ergonomia produsului au fost luate în considerare următoarele
aspecte:
 Pericol de rănire mecanică, produsul nu va avea muchii ascuțite ca re pot răni
utilizatorul ce intră în contact cu acesta;
 Respectarea datelor antropometrice: dimensiunile produsului sunt proiectate
ținând cont de datele antropometrice ale oamenilor;
 Depășirea limitelor umane din punct de vedere fizic, perceptual și/sau
intelectual;
 Utilizarea simplă, fără alte unelte.

Pentru constructia produsului s-a luat în considerare folosirea materialelor compozite
polimerice, deoarece au ca principale avantaje: greutate scăzută în comparație cu materialele
clasic e, rezistența mare la uzură, coroziune , caracteristici mecanice în concordanță cu
necesitatea ulterioară a produsului.

Dintre toae materialele compozite polimerice studiate, a fost alea fibra de carbon
penrtu realizarea prototipului nostru.

Componentele pentru biciclete, mai specific cadrele, sunt realizate folosind diferite
grade ale fibrel or de carbon caracterizate în special prin rezistența lor la tracțiune și modulul
de elasticitate. Rezistența la tracțiune este cantitatea de forță necesară pentru a determina ca
fibrele să se rupă, în timp ce modulul de elasticitate este o măsură a rigid ității fibrei de
carbon.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

41/55
Cap. 8 FABRICAREA – TESTAREA PROTOTIPULUI PRODUSULUI

8.1 Fabricare

Succesiunea opera țiilor de fabrica re
Nr. operație Operație Material Reper
10 Tăierea Fibra de carbon Cadru bicicleta
20 Umplere cavitati matrita Fibra de carbon Cadru bicicleta
30 Inchidere matriță – Cadru bicicleta
40 Termoformare – Cadru bicicleta
50 Asamblare

8.2 Testare prototip

In vederea utiliz ării cat mai corecte a produsului, acesta va fi insotit de c ătre un manual
de utilizare care va con ține informa ții concrete despre modul de utilizare a produsului in
cauza.

Pe baza documenta ției de ansamblu a produsului Bicicleta elec trica inovativă, precum
si a desenelor de execu ție al reperelor componente , echipa de dezvoltare a realizat primul
prototip. Prototipul se execut ă in scopul de a verifica proiectul din punct de vedere funcțional.

Componentele prototipului au fost procu rate de c ătre membrii echipei de dezvoltare.
Dupa execu ția prototipului, acesta a fost supus test ării pentru a se constata daca cerin țele
funcționale si de calitate sunt indeplinite. Rezultatele test ării vor fi înregistrate in Procesul
verbal de testare prototip, propus de echipa, care este ata șat prototipului in vederea
definitiv ării specifica ției si lansarii tehnologiei.

PROCES VERBAL DE TESTARE PROTOTIP

Verificarea rezistenței la solicitări exterioare
A rezistat DA Nu a rezistat
Verificarea la as amblarea cu celelalte componente ale bicicletei
Asamblare OK

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

42/55
Cap. 9 OMOLOGAREA, UTILIZAREA, COMERCIALIZAREA ȘI
RECICLAREA PRODUSULUI

Pentru o utilizare corespunzătoare a produsului se recomandă citirea și respectarea
manualului de utilizare al ace stuia.

Comercializarea produsului în magazine de specialitate, piețe, târguri, oboare etc. este
permisă doar dacă acestea au autorizare de la autoritatea publică centrală.

Produsul a fost conceput astfel încât toate component ele sale sa poată fi recicla te.
Odat ă cu scoaterea din folosinț ă, produsul va fi dus la un centru de reciclare autorizat.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

43/55
Cap. 10 ANALIZA ECONIMICĂ

10.1 Costul cercet ării-dezvolt ării. Pretul de vanzare si profitul. Reevaluarea financiara a
proiectului.

Calculul volumului total de munc ă conven țional corespunz ător cercet ării – dezvolt ării.
Volumul total de munc ă conven țional, m ăsurat în ore conven ționale, se calculeaz ă cu ajutorul
relației de mai jos:

MCercetare -Dezvoltare =MA P + MM P + MP C + MP D + M RP + MCR ,

unde :
MAP = M Analiza Pie ței
MMP = MManagementul Proiectului
MPC = MProiectare Conceptual ă
MPD = MProiectare Detaliu
MRP = MRealizare Prototip
McR = M comercializare Reciclare

MCD = E + ( Σ Ni *ki ) ks ke kf [oc]

unde:
E – volumul de munc ă pentru preg ătirea ofertei, a ofertelor de contractare și a altor formalit ăți
legate de rela ția cu beneficiarul (E = 100 omc)
Ni – norma de baza reprezentând volumul de munc ă pentru proiectarea subansamblelor
componente din cadrul proiectului de realizat
Kl – coeficient de corec ție pentru situa ții specifice
Kf – coeficient de corec ție in func ție de destina ția proiectului
Ks – coeficient de corec ție pentru concep ții speciale de proiectare
Ke – coeficient de corec ție func ție de apartenen ța beneficiarului la pia ța intern ă și cea extern ă

Kf = 0,33 ; Ks = 1; Ke=1,1; Ki = k1k2k3

K1- coeficient de corec ție în func ție de nivelul de concep ție al produsului
K2- coeficient de corec ție legat de complexitatea calculelor
K3 – coeficient de corec ție legat de varianta const ructiv ă adoptat ă

Componentele cercet ării-dezvolt ării sunt indicate în tabelul 10.1.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

44/55
Tab.10.1 Componentele cercet ării-dezvolt ării:
Activitate Componentele
Cercetarii – dezvoltarii Ni K1 k2 k3 Nikj
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
A1 Formalizare proiect 20 1 0,3 1,1 6,6
A2 Planificarea activităților 20 1 0,7 1 14
A3 Evaluare financiară 20 1 1,2 1 24
ANALIZA PIEȚEI
A4 Cercetare ini țiala de pia ța 60 1 1,1 0,7 46,2
A5 Definirea specifica țiilor
obiectiv 40 1 1,1 0,7 30,8
PROIECTARE CONCEPTUALA
A6 Gener area conceptelor 60 1 1 0,7 42
A7 Realizarea schitelor 60 1,2 1 0,7 50,4
A8 Analiza conceptelor si
identificarea conceptului
optim 20 1 1 0,7 14
PROIECTARE DETALIATA
A9 Proiectarea constructiva 60 1,2 1 0,7 50,4
A10 Proiectarea tehnologica 60 1,2 1 0,7 50,4
REALIZARE PROTOTIP
A11 Realizare prototip 120 1,1 1 0,7 92,4
A12 Testare prototip 20 1 1 1 20
A13 Definitivare documenta ție 40 1 0,7 1 28
A14 Omologare 40 1 1 1 40
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
A15 Analiza economica 40 1 0,7 1 28
COMERCIALIZARE
A16 Cartea produsului 40 1 0,7 0,7 19,6

în urma calculelor rezult ă volumul total al orelor de munc ă necesar pentru elaborarea
proiectului:
MCD = 302 [ omc ]

1. Calculul costului manoperei la proiectare
Costul manoperei la proiectare se determin ă cu form ula:
CMAN = MCD • Smh
unde:MCD – volumul de ore de munc ă corespunz ător cercet ării-dezvolt ării;
Smh – salariul mediu pe or ă; Smh = 4.5 ron /or ă
Va rezulta CMAN = 302 • 4.5 = 1359 ron

2. Calculul cheltuielilor cu contribu ția la asigur ările sociale

Contribu ția la asigur ările sociale CAS reprezint ă:

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

45/55

CAS = 33,25 %CMAN = 452 ron

3. Calculul costului la nivelul atelierului de proiectare

CAP = CMAN + CMAT + CAS + CGAP unde: CMAT – cheltuieli cu materii prime și
materiale necesare proiect ării CMAN – costul manop erei la proiectare CAS – contribu ția
pentru asigur ări sociale
CAS = 38 % CMAN CGAP – cheltuieli cu

retribu ții indirecte și cheltuieli administrative cu activit ățile de proiectare

Ca urmare a efectu ării calculelor func ție de datele cunoscute va rezulta:

CGAP = RAP ( CMAN + CAS )=0,4 (1359+452)= 724 ron

RAP – regia 40 %

CMAT = 276 ron

CAP = 1359+452+724+276 = 2811 ron

4. Calculul costului complet al proiect ării

Determinarea costului total al proiect ării se va face utilizând

relația: CCP= CAP + CD+ C AT

CD – cheltuieli legate de desfacere

CD = [ 0,01 …0,03 ] CAP = 0,02 • 2811= 56 ron

CAT – cheltuieli pentru asisten ța tehnic ă CAT = [ 0,01 …0,05]

CAP =0,04 • 2811= 112 ron

CCP = 2979 ron

Nu se va calcula un pre ț al proiectului deoarece proiectul nu va fi obiectul unei tranzac ții de
vânzare – cump ărare.
5. Calculul costului par țial al proiectului tehnologic

Devizul proiectului tehnologic reprezint ă cheltuielile pentru activit ăți legate de
modificarea proiectelor proceselor tehnologice, a proiect elor sculelor și dispozitivelor
necesare la realizarea seriei experimentale, precum și cheltuielile de asistent ă tehnic ă la
realizarea seriei
experimentale.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

46/55
C'Ț = ( 0,85 … 1 ) CCP = 1 *2979 ron= 2979 ron

6. Calculul costului proiectului tehnologic

CT = C'T + CM + CAST

CM – costuri necesare modific ării proiectului

Cast – costuri cu asistent ă tehnic ă

Cast = CM = 0,05 C' Ț = 149 ron

CT = 3277

10.2 Calculul costurilor legate de produsul finit

1. Calculul cheltuielilor cu materialele

Aceste cheltuieli se calculeaz ă cu urm ătoarea rela ție:

Cmat =Cmp + Cc + Ct -Crec

Cmat – cheltuieli cu materiale
Cmp – cheltuieli cu materii prime
Cc – cheltuieli cu componente
Ct – cheltuieli de transport
Crec – cheltuieli legate de materiale recuperabile

Tab. 4.4.2a Tipu ri de materii prime utilizate
Tipuri de materii
prime UM Cantitatea Preț unitar [ron/UM] Valoare [ ron]
Fibra de carbon m 100 34,086 340,86

Total: C mp = 340,86

Crec = 3% Cmp = 10,2258 ron

Ct = 3% ( Cmp + Cc ) = 0,03*340,86= 10,2258 ron

Cmat = 3 40,86 ron

2. Cheltuieli efective cu manopera

Aceste cheltuieli se calculeaz ă utilizând urm ătoarea rela ție:

CMAN = Cman + CAS

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

47/55
CMAN – cheltuieli efective cu manopera
Cman – costul manoperei

CAS – contribu ția pentru asigur ări sociale CAS = 38% Cman

Tab. 4.4.2c Grupe de piese
Grupe de piese Buc Timp mediu de prelucrare
[ore/buc ] Salariu [ ron/h ] Cost [ ron]
Cadru bicicleta 1 12 15 180
Asamblare 1 24 15 360

Cmanopera prelucr ări = 540 ron
CAS = 20,8 %Cman = 112,32 ron
CMAN = 652,32 ron

3. Cheltuieli generale pe sec ții :

Aceste cheltuieli se determin ă cu formula:

Cgs = Σ( Cman + CAS )i ri

unde: Cgs – cheltuieli generale pe sec ție

Cman – cheltuieli cu manopera CAS – costul pentru asigur ări sociale

r – regia pe fiecare sec ție

Regiile sec țiilor ri : – prelucrare: 130%;

Cgs = ( 540 + 0,208 • 540 ) • 1,3

Cgs = 848,016 ron

4. Cheltuieli totale pe sec ții:

Aceste cheltuieli se determin ă cu formula:

CS= Cmat + CMAN+ Cgs

CS – cheltuieli totale pe sec ție;
Cmat — cheltuieli cu materialele; Cmat =340,86 ron
CMAN – cheltuieli efective cu manopera; CMAN = 652,32 ron
Cgs – cheltuieli generale pe sec ție; Cgs = 848,016 ron

CS = 1841,196 ron

5. Cheltuieli la nivel de întreprindere

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

48/55

Aceste cheltuieli se determin ă cu formula:

Cintr =Cs ( 1 + R ) + Creb

Cintr — cheltuieli la nivel de întreprindere

Cs – cheltuieli totale pe sec ție

R – regia, R = 30%

Creb – cheltuieli cu rebuturile,

Creb = 5% Cmp = 5% • 340,86 ron = 17,043 ron

Cintr = 1841,196 • ( 1 + 0,3 ) + 17,043 = 2410,60 ron

6. Costul de produc ție

Acest cost de produc ție se determin ă cu formula:

CP= Cintr + CD + CSERV

CP – costul de produc ție

Cintr – cheltuieli la nivel de întreprindere; Cintr=2410,6ron

CD – cheltuieli de desfacere; CD = 3% CMAN = 19,57 ron

CSERV – cheltuieli cu service -ul, CSE RV = 2%CMAN= 13,04 ron

Cp = 2443,21 ron

10.3 Prețul de vânzare si profitul

Acest pre ț se determin ă cu formula: Pv = P + TVA

Pv – prețul de vânzare

P – prețul unitar; P = 2638,66 ron

TVA – taxa pe valoarea ad ăugată, TVA = 19% P = 501,34 ron

Pv = 314 0 ron

1. Determinarea pragului de rentabilitate

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

49/55
Pragul de rentabilitate reprezint ă numărul de dispozitive începând cu care in cazul
vânz ării
acestora începe sa se ob țină profit.

Pentru determinarea pragului de rentabilitate se va utiliza rela ția:

X = CF /(p – cv )

Unde: CF — cheltuieli fixe
p – prețul unui dispozitiv
cv – cheltuieli variabile unitare

Corespunz ător valorii calculate a costurilor variabile, s -a stabilit (prin reprezentare
procentuala in raport cu valoarea costului total) ca valoarea co sturilor fixe este de 4068 ron,
pentru un volum estimat de produc ție de 1000 buc.

In aceste condi ții, valoarea pragului de rentabilitate va fi:

X =
= 88 buc

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

50/55

Cap. 11 ELABORAREA CĂRȚII PRODUSULUI

La cumpărarea bic icletei verificați ca aceasta să fie complet echipată.
Solicitați vânzătorului să facă prezentarea bunei funcționări a bicicletei.
Solicitați vânzătorului să completeze toate datele cerute în taloane, altfel Certificatu l
de Garanție își pierde valabilitatea.
Pentru a diminua riscul de accidentare, folosiți accesorii de protecție (genunchiere,
cotiere, cască, mănuși).
Circulați numai în zonele accesibile pentru bicicliști.
Nu lăsați copiii nesupravegheați cu bicicleta. B icicleta presupune echilibru , de aceea
nu se recomandă consumul băuturilor alcoolice.
Este obligatorie cunoașterea și respectarea legislației privind circulația pe drumurile
publice.

Descriere pătți componente:

1. Șa 12. Foaie angrenaj
2. Suport șa 13. Ax pedalier
3. Ghidon 14. Pedale
4. Suport ghidon 15. Schimbător față
5. Mâner frână 16. Lanț
6. Manete schimbător 17. Schimbător spate
7. Frână fața / spate 18. Pinioane
8. Butuc față / spate 19. Portbagaj
9. Spițe 20. Catadioptrii
10. Jante 21. Cadru
11. Cameră 22. Furc ă

A fost elaborată cartea produsului, în cadrul careia s-au detaliat următoarele aspecte:
+ Pozitionarea corectă a șeii:

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

51/55
Stând așezat pe șa cu piciorul pe pedală, în poziția cea mai de jos a brațului pedalier,
piciorul trebuie să fie aproape întins și par alel cu suportul de șa. Dacă nu este așa,
trebuie ajusată înălțimea șeii prin slăbirea șurubului care fixează suportul de șa și
reglar ea înălțimii corecte.

+Înălțimea și unghiul de înclinare al ghidonului :

Înălțimea ghidonului poate fi ajustată cu ajutorul șurubului de reglaj, care nu poate
depăși semnul maxim admis inscripționat pe suportul de ghidon .

+ Întreținerea bicicletei:

Bicicleta trebuie ștearsă de praf, cu o cârpă moale, ori de câte o ri este nevoie.
Periodic în funcție de condițiile în care este folosită, bicicleta trebuie curățată de
depunerile de mizerie, folosind o soluție de apă cu detergent (e ste indicat un detergent
slab). D upă curățare este indicat să ungeți mecanismele cu un ul ei fin (o cantitate prea
mare de ulei favorizează acumulare de mizerie pe lanț și pinioane).

+ Revizia tehnică se recomanda 1 data la 6 luni.

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

52/55
Cap. 12 CONCLUZII

Lucrarea de față prezintă un material documentar necesar intocmirii unor proiecte.
Lucrarea a fost elaborată pe baza unei metodologii care constă în cercetarea pieței, prin
identificarea n evoilor clienților și stabilirea unor specificații obiectiv care sunt necesare în
etapele următoare realizării produsului.
Această meto dologie de proiectare folosită î n aceast ă lucrare prezintă soluți i
constructive privind proiectarea efectiv ă a produsulu i.
Printre problemel e cele mai importante cuprinse în lucrare se poate menț iona
identificarea nevoilor clien ților, generarea conceptelor, selectarea conceptelor, precum ș i
realizarea prototipului.
Lucrarea este structurat ă în 3 părți:
 Prima parte cuprin de activit ăți de cercetare, planificare, marketing;
 A doua parte cuprinde proiectarea conceptual ă și detaliat ă a produsului;
 Partea a treia cuprinde realizarea fizic ă a produsului precum ș i realizarea unei
analize economice.

Deși există și factori care pot opri folosirea pe scară largă a materialelor compozite
(costuri ridicate, programe de cercetare complicate, lipsa standardelor de testare etc.) totuși,
având în vedere avantajele create de utilizarea acestor materiale, se va constata, la nivel
mondial, o sporire considerabilă a aplicațiilor realizate din materiale compozite.
Perspectiva folosirii pe scară largă a unor asemenea materiale în România impune
efectuarea unor cercetări care să completeze informațiile accesibile din literatura de
specialitate.
Numărul mare de lucrări apărute în acest domeniu este datorat nu numai importanței pe
care o au materialele compozite ci, mai ales, complexității problemelor lor de rezolvat

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

53/55
Cap. 13 BIBLIOGRAFIE

[D01] Doicin C., Note de curs Dezvoltare de pr odus
[G01] Gheorghe C., Materiale compozite polimerice
[N01] Neagu C., Managementul operațional al pro iectelor, Editura BREN, București, 2002
[O01] Opran Constantin Gheorge , Tehnologii de injec ție în matriță produse polimerice
Patent US552271 – Electrical bicycle
Patent US596272 – Electric bicycle
Patent US627066 – schnepf
https://e -twow.ro/
https://www.probike.ro/
www.wikipedia.org
www.dex.ro
http://www.velocite -bikes.com/carbon -fiber.html.html
http://www.freepatentsonline.com/

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

54/55
Cuprins:
Cap. 1 TEMA LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 1
Cap. 2 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 1
2.1. Declarație de originalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
2.2. Motivația ale gerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 1
2.3. Mulțumiri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 1
2.4. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
Cap. 3 MARKETING STRATEGIC AL PRODUSULUI ………………………….. ………………….. 4
Cap. 4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. ……… 4
4.1. Structuri de dezagregare a proiectului ………………………….. ………………………….. ………….. 5
4.2. Managementul operativ al proiectului ………………………….. ………………………….. ………… 18
4.3. Structura de dezagregare a costurilor ………………………….. ………………………….. …………. 23
4.4. Analiză financiară estimativă ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
Cap. 5 STABILIREA SPECIFICAȚIILOR ………………………….. ………………………….. ……….. 31
5.1. Matricea ceri nțe – caracteristici de calitate ………………………….. ………………………….. …. 31
5.2. Performanțe ale produselor concurente ………………………….. ………………………….. ………. 33
5.3. Valorile obiectiv și limită – acceptabile pentru caracteristici de calitate ………………….. 34
Cap. 6 PROIECTAREA CONCEPTUALĂ A PRODUSULUI ………………………….. ………… 38
Cap. 7 PROIECTAREA DETALIATĂ ………………………….. ………………………….. …………….. 40
Cap. 8 FABRICAREA – TESTAREA PROTOTIPULUI PROD USULUI ……………………… 41
8.1 Fabricare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
8.2 Testare prototip ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 41
Cap. 9 OMOLOGAREA, UTILIZAREA, COMERCIALIZAREA ȘI RECICLAREA
PRODUSULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 42
Cap. 10 ANALIZA ECONIMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
Cap. 11 ELABORAREA CĂRȚII PRODUSULUI ………………………….. ……………………….. 50
Cap. 12 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 52
Cap. 13 BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 53

Universitatea POLITEHNICA din Bucu rești, Facultatea I.M.S.T., Specializarea INPN
CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA DIN COMPOZITE POLIMERICE AVANSATE A UNEI BICICLETE
ELECTRICE INOVATIVE

55/55

ANEXE