Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică [614184]

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI AUDIT

DOSAR DE PRACTICĂ
CERCETĂRI PRIVIND PREZENTAREA
INFORMAȚIILOR ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE
CONFORM STANDARDELOR INTERNAȚIONALE DE
RAPORTARE FINANCAIRĂ
PE EXEMPLUL MGM GIULIA S.R.L

Coordonator:
CONF.UNIV.DR.EC. CIUREA MARIA

Masterand: [anonimizat] 2018

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

2

CUPRINS
CAPITOLULIABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PREZENTAREA
INFORMAȚIILOR ÎN CADRUL SITUAȚIILOR FINANCAIRE CONFORME CU
STANDARDELE INTERNȚIONALE DE RAPORTARE FINANCIAR……………………3
1.1 A bordări generale privind Standardelor Internaționale de Raportare Financiar în cadrul
entităților economice…………………………………………………………………… …………3
1.2 Informații comparative privind conformitatea IAS1 cu IFRS…… ……………… .…………..4
1.3 Explicarea trecerii la Standardele Internaționale de Raportare financiară și
reconcilieri…………………………………………………………… ………… ………………… .6
1.4 Recunoașterea și evaluarea Situațiilor financiare conforme cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară………………………………………………………………………………7
1.4.1 Recunoașterea și evaluarea Bilanțului și Politicilor contabile conforme cu IFRS……..7
1.4.2 Scutiri privind aplicarea altor IFRS -uri………………………………………………………8
1.4.3 Excepții de la aplicarea retroactivă a altor IFRS -uri…………….. ………………………….9
1.5 Diferențe dintre prevederile contabile conforme cu OMFP 1802/2014 și cele ale standardelor
IAS/IFRS ………………………………………………………………………………………………….. …………………. 11
1.6 Structura situațiilor financiare anuale………………………………………………………………………….1 5
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND PREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE CONFORM IAS 1/IFRS………………………………………………….. 23
2.1 Date generale privind prezentarea entității economice MGM GIULIA S.R.L……………………23
2.2 Întocmireab ilanțului în conformitate cu reglementările contabile în vigoare….. ………………24
2.3 Întocmirea contului de profit si pierdere conform reglementarilor contabile………………..27
CAPITOLUL III Concluzii finale………………………………………………………………………… ……….30
Bibliografie…… ………………………………………………………………………………………………….. ………….31
Anexe………………………………………………………………………………………………. …………………………..32

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

3

CAPITOLUL I
ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN CADRUL
SITUAȚIILOR FINANCAIRE CONFOR ME CU STANDARDELE INTERNȚIONALE
DE RAPORTARE FINANCIARĂ
1.1 Abordări generale privind Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară în cadrul entităților economice.
În conformitate cu Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de
Rapor tare Financiară(IFRS1) obiectivul privind aplicarea acestuia este acela de a asigura că
primele situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS ale unei entități și rapoartele sale
financiare interimare, pentru o parte din perioadă acoperă acele situ ații financiare, care conțin
informații de înaltă calitate în vederea asigurării următoarelor aspecte: sunt transparente pentru
utilizatori și comparabile pentru toate perioadele prezentate; asigură un punct de plecare adecvat
pentru o contabilitate confor mă cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară; pot fi
generate la un cost care nu vor depășii beneficiile pentru utilizatori.
Din punctul de vedere al domeniului de aplicare1 o entitate trebuie să aplice Standardele
Internaționale de Raportare Financiară în primele sale situații financiare întocmite în
conformitate cu IFRS și fiecare raport financiar intermediar, dacă există, pe care îl prezintă in
conformitate cu IAS 34 Rapor tarea financiară intermediară, pentru o parte din perioada acoperită
de primele sale situații financiare care sunt întocmite în conformitate cu IFRS.
Primele situații financiare care sunt întocmite în conformitate cu IFRS ale unei entități
sunt primele situații financiare anuale în care entitatea adoptă IFRS -urile prin intermediul unei
declarații explicite și fără rezerve de conformitate cu IFRS -urile cuprinsă în acele situații
financiare. Situațiile financiare conforme cu IFRS -urile sunt primele situați i întocmite în
conformitate cu IFRS ale unei entități dacă de exemplu, entitatea:
a) a prezentat cele mai recente situații financiare anterioare :
– conforme cu dispozițiile naționale, care nu sunt consecvente cu IFRS -urile în toate aspectele ;

1REGULAMENTUL (CE) NR. 1126/2008 AL COMISIEIdin 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde
interna ționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al
Consiliului

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

4
– în conformi tate cu IFRS -urile în toate aspectele, cu excepția faptului că situații că situațiile
financiare nu conțin o declarație explicită și fără rezerve de conformitate cu IFRS -urile;
– care conțin o declarație explicită de conformitate cu unele IFRS -uri, dar nu cu toate;
– conforme cu dispozițiile naționale, inco nsecvente cu IFRS -urile, folosind anumite IFRS -uri
individuale pentru a contabiliza elementele pentru care nu exista dispoziții naționale sau
conforme cu dispozițiile naționale, cu o reconciliere a anumit or valori cu valorile determinate
conform IFRS -urilor.
Standardul Internațional de Raportare Financiara 1 se aplică atunci când o entitate
adoptă pentru prima dată IFRS -urile. De asemenea acesta nu se aplică în situația când de
exemplu,
a) o entitate: în cetează să mai prezinte situații financiare conforme cu dispozițiile
naționale, după ce le -a prezentat anterior alături de un alt set de situații financiare care au
conținut o declarație explicită și fără rezerve de conformitate cu IFRS -urile;
b) a prezent at în anul anterior situații financiare conforme cu dispozițiile naționale, și
acele situații financiare au conținut o declarație explicită și fără rezerve de conformitate cu IFRS –
urile;
c) a prezentat în anul precedent situații financiare care au conțin ut o declarație explicită
și fără rezerve de conformitate cu IFRS -urile, chiar dacă auditorii și -au întocmit raportul de audit
calificându -și opinia pe baza acelor situații financiare.
De asemenea prezentul IFRS nu se aplică pentru modificările în politici le contabile
efectua te de către o entitate care aplică deja IFRS -urile. Astfel de modificări fac obiectul
dispozițiilor privind modificările în politicile contabile din IAS 8 Politici contabile, modificări
ale estimărilor contabile și erori; precum și anum itor dispoziții tranzitorii specifice altor IFRS –
uri.
1.2 Informații comparative privind conformitatea IAS 1 cu IFRS
Pentru a putea fi conforme cu IAS 12, primele situații financiare întocmite în
conformitate cu IFRS ale unei entități trebuie să cuprindă cel puțin un an de informații
comparative cu IFRS -urile.

2Idem 1

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

5
În primele situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS, o entitate care adoptă
IFRS -urile înainte 1 ianuarie 2006 trebuie să prezinte cel puțin un an de informații comparative,
dar aceste informații comparative nu trebuie să fie conforme cu IAS 32, IAS 39 sau IFRS 4. O
entitate care alege să prezinte informații comparative care nu sunt conforme cu IAS 32, IAS 39
sau IFRS 4 în primul an de tranziție trebuie să aplice dispozițiile de recunoaș tere și evaluare din
principiile contabile generale acceptate anterioare (GAAP, Generally Accepteded Accouting
Principles)3 pentru informațiile comparative privind instrumentele financiare care intră sub
incidența IAS 32 și IAS 39 și pentru care contractele de asigurare intră sub incidența IFRS 4. De
asemenea mai trebuie să prezinte acest lucru împreuna cu baza folosită pentru întocmirea acestor
informații și să ofere natura ajustărilor principale care ar face ca informațiile să fie conforme cu
IAS 32, IAS 39 și IFRS4. Entitatea nu trebuie să cuantifice aceste ajustări. Totuși, entitatea care
trebuie să trateze orice ajustări î ntre bilanțul la data de raportare a perioadei comparative (adică
în altă ordine de idei bilanțul care include informații comparative conform principiilor contabile
generale acceptate anterioare) și bilanțul la începutul primei perioade de raportare IFRS ( adică
prima perioadă care include informații cu IAS 32, IAS 39 și IFRS 4) ca rezultând dintr -o
modificare a politicii contabile și va oferii informații impuse de punctul 28 lit.(a) -(e) și lit.(f)
subpunctul(i) din IAS 8.
În cazul în care o entitate a ales să prezinte informații comparative care nu sunt
conforme cu IAS 32, IAS 39 și IFRS 4, referințele la data trecerii la IFRS -uri trebuie să însemne
doar pentru acele standarde începutul primei perioade de raportare IFRS. Astfel de entități
trebuie să respect e punctul 15 lit.(c) din IAS 1 și să ofere prezentări suplimentare de informații
atunci când respectarea dispozițiilor specifice din IFRS -uri nu este suficienta pentru a permite
utilizatorilor să înțeleagă impactul anumitor tranzacții al altor evenimente ș i condiții asupra
poziției financiare și performanței financiare a entității.
Unele entități prezintă sinteze istorice4 ale unor date selectate pentru perioade anterioare
primei perioade pentru care au prezentat informații comparative complete conform IFRS -urilor.
Prezentul IFRS nu prevede ca astfel de sinteze să fie conforme cu dispozițiile d e recunoaștere și
evaluare ale IFRS -urilor. Mai mult, unele entități prezintă informații comparative conform
principiilor contabile generale acceptate anterioare (GAAP, Generally Accepteded Accouting
Principles , precum și informații comparative conforme cu IAS 1. În orice situații financiare care
conțin sinteze istorice sau informații comparative conforme cu principiile contabile generale

3https://www.accountingtools.com/articles/what -is-gaap.html
4Idem 1, punctul 37, pag 350

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

6
acceptate anterioare (GAAP, Gener ally Accepteded Accouting Principles ), o entitate va trebui să
marcheze în mod vizibil informațiile conforme cu principiile contabile generale acceptate
anterioare ca nefiind pregătite în conformitate cu IFRS -urile precum și să descrie natura
ajustărilor p rincipale care le -ar face să fie conforme cu IFRS -urile. O entitate nu trebuie să
cuantifice aceste ajustări.
1.3 Explicarea trecerii la Standardele Internaționale de Raportare financiară și
reconcilieri
O entit ate trebuie să explice cum efec tuează trecere a de la principiile contabile generale
acceptate anterioare (GAAP, Generally Accepteded Accouting Principles)5 la IFRS -uri i -a
afeectat poziția financiară raportată, performanța financiară și fluxruile de trezorerie6.
Prin prisma reconcilierii, pentru a fi în conformitate cu cele explicate mai sus, primele
situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS ale unei entități trebuie să includă:
reconcilieri ale capitalurilor proprii raportate conform principiilor contabile generale acceptate
anterioare cu capitalurile sale proprii conforme cu IFRS -urile pentru ambele date următoare și
anume data trecerii la IFRS -uri și sfârșitul ultimei perioade prezentate în cele mai recente situații
financiare anuale ale entității conforme cu principiile contabile general e acceptate anterioare; o
reconciliere a profitului sau pierderii raportate conform principiilor contabile generale acceptate
anterioare pentru ultima perioadă prezentată în cele mai recente situații financiare anuale ale
entității cu profitul sau pierdere a conform IFRS -urilor pentru aceeași perioadă și dacă entitatea a
recunoscut sau a reluat orice pierderi din depreciere pentru prima dată în întocmirea bilanțului
IFRS de deschidere, prezentările de informații pe care IAS 36 Deprecierea activelor le -ar fi
prevăzut dacă entitatea ar fi recunoscut acele pierderi din deprecieri sau reluări pentru perioada
începând cu data trecerii la IFRS -uri.
Reconcilierile trebuie să ofere suficiente detalii pentru a permite utilizatorilor să
înțeleagă ajustările importante în bilanț și din situația veniturilor și a cheltuielilor. Dacă o entitate
a prezentat o situație a fluxurilor de trezorerie conform principiilor contabile generale acceptate
anterioare, ea trebuie să explice și ajustările importante aduse situației fluxuri lor de trezorerie.
Dacă o entitate sesi zează erorile făcute conform principiilor contabile generale acceptate
anterioare, reconcilierile prevăzute trebuie să diferențieze corectarea acelor erori de modificările
în politicile contabile. IAS 8 nu tratează mo dificările în politicile contabile care apar atunci când

5Idem 3
6Idem 1, punctul 38, pag 350

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

7
o entitate adoptă pentru prima dată IFRS -urile. Ca urmare, di spozițiile IAS 8 privind prezentarea
modificărilor în politicile contabile nu se aplică primelor situații financiare întocmite în
conformi tate cu IFRS ale unei enti tăți.
Data intrării în vigoare7 pentru o entitate care aplică IFRS în cazul în care primele sale
situații financiare în conformitate cu IFRS sunt întocmite pentru o perioadă care începe la 1
ianuarie 2004 sau ulterior acestei date . Aplicarea anticipată este încurajată. Dacă primele situații
financiare în conformitate cu IFRS -urile ale unei entități sunt întocmite pentru o perioadă care
începe anterior datei de 1 ianuarie 2004 și entitatea respectivă aplică prezentul IFRS în loc de
SIC-8 Aplicarea pentru prima dată a IAS ca bază primară de contabilitate, ea trebuie să prezinte
acest fapt.
O entitate trebuie să aplice amendamentele prezentate în cadrul punctelor 13 lit.(j) și
25E pentru perioadele anuale care încep la 1 septembrie 200 4 sau ulterior acestei date. Dacă o
entitate aplică IFRIC 1 pentru perioada anterioară, aceste amendamente trebuie aplicate pentru
acea perioadă anterioară.
1.4 Recunoașterea și evaluarea Situațiilor financiare conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară
1.4.1 Recunoașterea și evaluarea Bilanțului și Politicilor contabile conforme cu IFRS
O entitate trebuie să pregătească un bilanț IFRS de deschidere la data trecerii la IFRS –
uri. Aceasta este punctul de începere a contabilității sale c onforme cu IFRS -urile8. O entitate nnu
trebuie să își prezinte bilanțul IFRS de deschidere în primele sale situații financiare întocmite
conforme cu IFRS.
Din punct de vedere al politicilor contabile, o entitate trebuie să folosească aceleași
politici contabile în bilanțul sau IFRS de deschidere și toate perioadele prezentate în primele
sale situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS. Acele politici contabile trebuie să fie
conforme cu fiecare IFRS care este în vigoare la data raportării pen tru primele situații financiare
întocmite în conformitate cu IFRS.
O entitate nu trebuie să aplice diferite versiuni ale IFRS -urilor care au fost în vigoare la
date anterioare (GAAP, Generally Accepteded Accouting Principles) . De asemenea o entitate
poate a plica un nou IFRS care nu este încă obligatoriu, dacă acesta permite o aplicare anterioară.

7Idem 1, pct.47, pag.351
8Idem 1, pct.6, pag 343

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

8
Dispozițiile tranzitorii din alte IFRS -uri se aplică modificărilor în politicile contabile
efectuate de către o entitate care utilizează deja IFRS -urile. Acestea nu se aplică pentru trecerea
la IFRS -uri a unor entități care le aplică pentru prima dată cu excepția unor situații financiare
prezentate în punctele 25D, 34A și 34B conform Regulamentului (CE) Nr.1124/2008 al comisiei
de adoptarea a anumitor standarde inte rnaționale în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr.1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului. Cu excepția situațiilor descrise în
prezentul act normativ la punctele 13 -34B și 36A -36C, în bilanțul său IFRS de deschidere p
entitate trebuie:
-Să recunoască toate activele sau datoriile a căror recunoaștere este impusă de IFRS -uri;
– să nu recunoască elemente ca active sau datorii dacă IFRS -urile nu permit o astfel de
recunoaștere;
– să reclasifice elementele care au fost recunoscute conform princip iilor contabile generale
acceptate anterioare ca un tip de activ, datorie sau componentă de capitaluri proprii, dar care sunt
un tip diferit de activ, datorie sau componentă de capitaluri proprii conform IFRS -urile;
– să aplice IFRS -urile pentru evaluarea tuturor activelor și datoriilor recunoscute.
Politicile contabile pe care le utilizează o entitate în bilanțul său IFRS de deschidere pot
să difere de acelea pe care le -a utilizat pentru aceeași dată folosind principiile contabile generale
acceptate anteri oare. Ajustările rezultate provin din evenimente și tranzacții anterioare datei de
trecere la IFRS -uri. Ca urmare, o entitate trebuie să recunoască acele ajustări în mod direct în
rezultatul reportat( sau dacă este adecvat într -o altă categorie de capitalu ri proprii) la data trecerii
la IFRS -uri.9
1.4.2 Scutiri privind aplicarea altor IFRS -uri
O entitate poate alege să folosească una sau mai multe dintre următoarele scutiri:
combinări de întreprinderi; valoarea justă sau reevaluarea drept cost presupus; ben eficiile
angajaților; diferențe de conversie cumulate; instrumente financiare compuse; activele și
datoriile filialelor, entităților asociate și asocierilor în participație; desemnarea instrumentelor
financiare recunoscute anterior; tranzacții cu plata pe baza de acțiuni; contracte de asigurare;
datorii aferente dezafectării incluse în costul imobilizărilor corporale; contractele de leasing și

9Idem 1, pct.7, pag.344

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

9
evaluarea la valoarea justă a activelor financiare sau a datoriilor financiare la recunoașterea
inițială. O entitat e nu trebuie să aplice aceste scutiri prin analogie cu alte elemente.10
Unele dintre scutirile de mai sus se referă la valoarea justă. Standardul Internațional de
Raportare Financiară 3 Combinări de întreprinderi explică modul de determinare a valorilor juste
ale activelor și datoriilor identificabile achiziționate în cadrul unei combină de întreprinderi. O
entitate trebuie să aplice aceste explicații pentru determinarea valorilor juste conforme
prezentului IFRS, cu excepția cazului în care un alt IFRS co nține mai multe îndrumări specifice
pentru determinarea valorilor juste ale activelor și datoriilor în cauză.
1.4.3 Excepții de la aplicarea retroactivă a altor IFRS -uri
Standardul Internațional de Raportare Financiară 1, interzice aplicarea retroactivă di n
alte IFRS -urile legate de: dercunoașterea activelor financiare și a datoriilor financiare;
contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor; estimări; activele clasificate ca deținute în
vederea vânzării și activitățile întrerupte.
a) Derecunoașterea act ivelor financiare și a datoriilor financiare – cu exceția situațiilor
permise, o entitate care adoptă pentru prima dată IFRS -urile trebuie să aplice dispoziție de
derecunoaștere din IAS 39 prospectiv pentru tranzacțiile care au loc la sau după 1 ianuarie 2 004.
Cu alte cuvinte, dacă o entitate care adoptă pentru prima dată IFRS -urile derecunoaște activele
financiare sau datoriile financiare nederivate, conform principiilor contaible generale acceptate
anterioare, ca urmare a unei tranzacții care a avut loc î nainte de 1 ianuarie 2004, ea nu trebuie să
recunoască acele active și datorii conform IFRS -urilor.
O entitate poate aplica dispozițiile de derecunoaștere din IAS 39 Instrumente financiare:
recunoaștere și evaluare, cu excepția anumitor dispoziții legate de contabilitatea de acoperire
împotriva riscurilor, retroactiv, de la o dată la alegerea entității, cu condiția ca informațiile
necesare pentru aplicarea IAS 39 pentru activele financiare și datoriile financiare derecunoscute
ca rezultat al unor tranzacț ii anterioare să fi fost obținute în timpul contabilizării inițiale a acelor
tranzacții.
b) Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor11 – după prevederile conforme cu IAS
39, la data trecerii la IFRS -uri o entitate trebuie: să evalueze toate instrumentele derivate la
valoarea justă și să elimine toate pierderile precum și câștiguril e amanate ce rezultă din
instrumente derivate care au fo st raportate conform principiilor contabile generale acceptate

10Idem 1, pct.13, pag 344
11Idem 1, pct.28, pag. 348

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

10
anterioare (GAAP, Generally Accepteded Accouting Principles)12 ca și cum ar fi fost active sau
datorii.
În cadrul unei entități nu trebuie să se reflecte în bilanțul său IFRS de deschidere o
relație de acoperire împotriva riscurilor care nu îndeplinesc condițiile prescrise pentru
contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor în baza IAS 39. Totuși dacă o entitate a desemnat
o poziție netă drept element acoperit împotriva riscurilor conform pri ncipiilor contabile generale
acceptate anterioare, ea poate desemna un element individual în cadrul acelei poziții nete ca
element acoperit împotriva riscurilor conform IFRS -urilor, cu condiția ca ea să nu facă aceasta
mai târziu de data trecerii la IFRS -uri.
În cazul în care dacă înainte de data trecerii la IFRS -uri, o entitate a desemnat o
tranzacție drept acoperire împotriva riscurilor, dar acoperirea nu întrunește condițiile pentru
contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor conform IAS 39, entitat ea trebuie sa aplice
anumite prevederi pentru a întrerupe contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor. Tranzacțiile
început înainte de data trecerii la IFRS -uri nu trebuie să fie desemnate retroactiv că acoperiri
împotriva riscurilor.
c) Estimările13 – aplicarea acestora unor entități conform IFRS -urilor la data trecerii la
IFRS -uri trebuie să fie concrete cu estimările făcute pentru ace eași dată conform principiilor
contabile generale acceptate anterioare(după ajustările care vor reflecta orice diferen țe din
politicile contabile) în afară de cazul când există dovezi obiective că aceste estimări au fost
eronate.
O entitate poate să primească informații după data trecerii la IFRS -uri despre estimările
pe care le -a făcut conform principiilor contabile gene rale acceptate anterioare. Conform
prezentului punct(31), o entitate trebuie să trateze primirea informațiilor în același mod ca
evenimentele care nu generează ajustări după data bilanțului conform IAS 10 Evenimente
ulterioare datei bilanțului. Un exemplu ilustrativ ar fi următorul14, presupunând că data trecerii
unei entități la IFRS -uri este 1 ianuarie 2018 iar noile informații din data de 15 iulie 2018 impun
revizuirea unei estimări făcute conform principiilor contabile generale amânate anterioare la 31
decembrie 2017. Entitatea nu trebuie să reflecte aceste noi informații în bilanțul IFRS de
deschidere cu excepția situației când estimările necesită ajustări pentru orice diferențe ale
politicilor contabile sau când există dovezi obiective că estimările au fost eronate. În schimb,
entitatea trebuie să reflecte aceste noi informații în situația veniturilor și a cheltuielilor sau dacă

12Idem 3
13Idem 1, pct 31, pag 348.
14Idem 1, pct.31, pag 348

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

11
este cazul, alte modificări în capitalurile proprii pentru anul care se încheie la 31 decembrie
2018 .
O entitate poate fi nevoi tă să facă, la data trecerii la IFRS -uri, estimări conforme cu
IFRS -urile care nu au fost impuse la data respectivă de principiile contabile generale acceptate
anterioare(GAAP, Generally Accepteded Accouting Principles). Pentru a atinge conformitatea cu
IAS 10, aceste estimări conforme cu IFRS -urile trebuie să reflectă condițiile care au existat la
data trecerii la IFRS -uri. Mai precis, estimările de la data trecerii la IFRS -urile ale prețurilor
pieței, ratei dobânzili sau ratei de schimb valutar trebuie să reflecte condițiile pieței la acea
dată15.
În cazul în care punctele(31 -33) se aplică unei perioade comparative prezentate în
primele situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS ale unei entități, caz în care
referirile la data trecerii la IFRS -uri sunt înlocuite de referirile la sfârșitul acelei perioade
comparative.
1.5 Diferențe dintre prevederile contabile conforme cu OMFP 1802/2014 și cele ale
standardelorIAS/ IFRS
Din punctul de vedere al diferențelor care pot avea loc în politicile con tabile ale unei
entități se pot observa mai jos câteva situații comparative privind diferențele dintre OMFP
1802/2014 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară:
a) Diferențe privind principalele prevederi legate de prezentarea situațiilor financ iare și
cerințele de informare16
IFRS OMFP 1802/2014
IAS 1 solicită o listă de elemente care trebuie
să apară obligatoriu în bilanț sau în situația
rezultatului global.
În situația poziției financiare activele și
datoriile curente sunt prezentate separat de
cele pe termen lung Bilanțul și contul de profit și pierdere sunt
standardizate.
Formularul prestabilit de bilanț solicită
prezentarea unor posturi care sunt prezentate a
fi implicit pe termen lung, respectiv pe termen
scurt.
Posturi noi:
– activele imobilizate deținute în vederea
vânzării (IFRS5)
– activele sau datoriile incluse în grupurile de
active deținute în vederea vânzării(IFRS 5) O serie de posturi, obligatorii potrivit IAS1,
nu apar în formular ul de bilanț din OMFP
1802/2014.

15Idem 1, pct 33, pag. 349
16Popa Adriana Florina, Lector aiblitat CECCAR, Sta ndarde Internaționale de raportare financiară, suport de curs

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

12
– creanțele/datoriile de impozit amânat(IAS
12)
IAS 1 solicită:
– situația rezultatului global;
– contul de profit și pierdere( cu cheltuielile
clasificate după natura sau după funcții, ținând
cont de opțiunea entității);
– situația rezultatului global.
Prezentarea distinctă a elementelor
extraordinare interzisă de IAS 8. Contul de profit și pierdere cu cheltuielile
clasificate după natură, însoțit de o detaliere a
cheltuielilor după funcții în notele explicative.
IAS 1, solicită prezentarea separată a
elementelor care decurg din tranzacțiile cu
proprietarii. Doar dacă toate tranzacțiile sunt semnificative
și nu au fost încheiate în condiții de piață
normale
Existența unor cerințe de informare
suplimentare cum ar fi:
– IFRS 8 – cerințe mult mai extinse referitor la
raportarea pe segmente de activitate și
segmente geografie;
– IAS 33 Rezultatul pe acțiune;
– IFRS 7 Instrumente financiare: informații de
furnizat
Situația poziției financiare poate conține trei
rânduri de sume în cazul aplicării
tratamentului retrospe ctiv pentru schimbările
de politici și corecțiile de erori.

Alte elemente ale rezultatului global cum ar fi:
– Modificări la rezerve din reevaluarea activelor care cad sub incidența IAS 16 și IAS 38;
– Câștiguri și pierderi din măsurarea activelor financiare evaluate la valoarea justă sub incidența
IAS 39;
– Câștiguri sau pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash -flow sub incidența IAS
39;
– Câștiguri sau pierderi din conversia situațiilor financiare ale unei operațiuni în străinătat e,
incidența IAS 21

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

13
– Situația fluxurilor de numerar are conținut similar cu cel descris în IAS 7;
– Structura situației variației capitalurilor proprie este asemănătoare;
– Prevederile din IAS 10 au fost preluate integral în OMFP 1802/2014.
b) Politici co ntabile, estimări contabile și erori
IFRS OMPF 1802/2014
IAS 8 “ Politici contabile, modifică ri
aleestimă rilor contabile si erori”
Metoda de amortizare este considerate estimare
contabila. Definiția unei politici contabile șidelimitarea
politică – estimare au fostpreluate.
Metoda de amortizare este considerate politica
contabila.
Pentru schimbările voluntare de politici
contabile se aplică un tratament retrospectiv.
In cazul schimbărilor impuse de modificarea
referențialului contabi l se aplică prevederile
tranzitorii ale standardului modificat. Nu conține o ierarhie a prevederilor care ar
trebui urmate atunci când nu există o cerință
explicită în reglementarea națională.
În cazul schimbării unei politici contabile,
noua politică este aplicată începând cu an ul
următor anului în care a fost luată decizia de
schimbare.
Sunt permise schimbări de politici contabile
în timpul anului.
. Efectele aferente exercițiilor financiare
precedente – 1173 "Rezultatul reportat provenit
din modificările politicilor contabile"), dacă
pot fi cuantificate.
Efectele aferente exercițiului financiar curent
– pe seama conturilor de cheltuieli și venituri
ale perioadei.
Dacă efectul este imposibil de stabilit pentru
perioadele trecute, modificarea se efectuează
pentru perioadele viitoare, începând cu
exercițiul financiar curent și exercițiile
financiare următoare celui în care s -a luat
decizia modificării po liticii contabile.

În practică pot apărea și alte diferențe față de cele identificate, după cum este posibil ca
efectul unor diferențe să fie nesemnificative sau inexistente în cadrul anumitor tipuri de entități,

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

14
în funcție de tranzacțiile efectuate și s pecificul activităților desfășurate. Anumite prevederi ale
standardelor internaționale sunt preluate în reglementările contabile naționale ceea ce facilitează
într-o oarecare măsură procesul de retratare. Retratările necesare pot fi numeroase în cazul în
care conformitatea cu referențialul național este parțială.
Anumite elemente din Cadrul Conceptual Internațional17 care au fost preluate în cadrul
reglementării naționale precum ar fi definiții ale elementelor, criterii privind recunoașterea
acestora, categ oriile de utilizatori ai informației contabile, caracteristici calitative privind
informația contabilă presupun utilizarea lor în selectarea și argumentarea soluțiilor normative
fiind limitate, astfel poate fi afectată într -o oarecare măsură coerența logic ă și conceptuală a
acestora din urmă. Diferențele între cele două referențiale visează prezentarea situațiilor
financiare , politicilor de recunoaștere, evaluare, derecunoaștere și prezentarea elementelor în
situațiile financiare și informațiile ce trebuie divulgate obligatoriu sau voluntar.
Dacă În cadrul OMFP 1802/2014, bilanțul și contul de profit și pierdere sunt
standardizate, în ceea ce privește IAS 1 acesta solicită o listă de elemente care trebuie să apară
obligatoriu în bilanț sau situația rezultatu lui global. Semnificația principiului pragului de
semnificație este diferită în Ordin, care oferă posibilitatea privind prezentarea separată a
elementelor semnificative doar în cadrul notelor explicative
În situația poziției financiare, activele și datoriile curente sunt prezentate separat de cele
pe termen lung. Deși în ceea ce privește clasificarea acestora, textul este preluat din OMFP
1802/2014, ceea ce arată faptul că în formularul prestabilit de bila nț se solicită prezentarea unor
posturi care sunt rezumate a fi implicit pe termen lung, respectiv pe termen scurt.
Situația poziției financiare poate cuprinde trei rânduri de sume în cazul aplicării
tratamentului retrospectiv pentru schimbările de politic i și corecțiile de erori. Reglementarea
națională poate impune tuturor entităților prezentarea unui cont de profit și pierdere cu
cheltuielile clasificate după natură, însoțit de o detaliere a cheltuielilor după funcții în notele
explicative, în timp ce î n cadrul IAS 1 se solicită fie prezentarea situației rezultatului global, fie
prezentarea uni cont de profit și pierdere în cadre cheltuielile să fie clasificate după natură sau
după funcții, în funcție de opțiunea entității precum și o situație a rezultat ului global.
Structura situației variației capitalurilor proprii este asemănătoare în cele două
referențiale cu specificarea că în cadrul IAS 1 este solicitată prezentarea separată a elementelor
care decurg din tranzacțiile care au loc cu proprietarii.

17https://www.ceccartimis.ro/userfiles/file/Principalele%20diferen%C5%A3e%20OMF%20 -%20IFRS.pdf

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

15
1.6 Structura situațiilor financiare anuale
În conformitate cu capitolului I, articolul 5 din Legea contabilității nr.82/1991,
republicată în Monitorul Oficial al Românie i, Partea I, nr.454 în 2008, persoanele juridice ș i
cele fizic e care desfășoară act ivități producătoare de venituriau obligația să conducă
contabilita te în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.18
Tot în cadrul legii se precizează că situațiile financiare anuale trebuie să fi însoțite de o
declarație scrisă de managementul întreprinderii prin care își asumă responsabilitatea întocmirii
situațiilor financiare anuale în conformitate cu Directiva a IV -a a Comunității Economice
Europene.
Standardului Internațional de Contabilitate 1(IAS 1) Prezentar ea situațiilor financiare ,
specifica setul complet de situații financiare, care include19:
– o situație a poziției financiare la finele perioade (Bilanț);
– o situație a rezultatului global pe perioadă denumit (Cont de profit și pierdere);
– o situație a modificărilor în capitalurile proprii pe periiadă;
– o situație a fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
– note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte informații explicative;
– o situație a poziției financiare de la începutul p rimei perioade comparative, atunci când
entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau face o retratare retroactive a elementelor din
situațiile sale financiare, sau în situația când reclasifică elementele din situațiile sale financiare.
Nu toate entitățile patrimoniale au obligația să întocmească setul complet de d ocumente
de sinteză și raportare contabilă. Astfel persoanele juridice care, la încheierea exercițiului
financiar,nu depășesc limitele a două dintre următoarele criterii conform OMFP 1802/2 014:
totalul activelor:4.000.000 EURO; cifra de afaceri netă: 8.000.000 EURO; numărul mediu de
salariați în cursul exercițiului financiar: 5020.

18***,Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 454 din
18.06.2008 , art. 5
19***, Standardele Internaționale de Raportare Financiară: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura
CECCAR, 2009 , pag. 934

20OMFP 1802/2014, M.O Nr. 93/30.11.2014

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

16
În acest sens entitățile care vor depăși două dintre cele trei limite prevăzute, vor trebui
să întocmească setul complet de situații financiare anuale compus din: bilanț; contul de profit și
pierdere; situația modificărilor capitalului propriu; situația fluxurilor de tr ezorerie și note
explicative la situațiile financiare anuale . În categoria entităților care nu îndeplinesc condiția
prevăzută vor întocmi setul de situații financiare simplificat format din: bilanț; contul de profit și
pierdere și note explicative la situa țiile financiare anuale . În mod opțional entitățile pot întocmi
și situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
Situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a
răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în acord
cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV -a a CEE.21
a) Bilanțul22 reprezintă componenta de bază a situațiilor financiare prin care se prezintă
ansamblul elementelor de activ, datorii și capital propriu, ale entității la sfârșitul exercițiului
financiar, precum și în cazul fuziunii, divizării sau încetării activității.
Activul patrimonial cuprinde elementele concrete de avere ale entității, iar datoriile și
capitalul pro priu, sursele de procurare ale averii. Activul reprezintă forma materiale a
patrimoniului, iar datoriile și capitalul propriu, forma abstractă a patrimoniului. Elementele de
activ se ordonează în bilanț după natură și lichiditate, iar datoriile și capital ul propriu după natură
și exigibilitate.
Bilanțul contabil are un rol deosebit atât în teoria, cât și în practica contabilă. Astfel, din
perspectiva teoriei contabile, bilanțul traduce în practică unul dintre principiile de bază ale
contabilității în parti dă dublă, adică dubla reprezentare , prin care elementele patrimoniale sunt
reflectate atât sub aspectul componenței materiale, cât și sub aspectul surselor de proveniență.
Din punct de vedere practic, bilanțul reprezintă o sursă de informații pe baza căror a se pot
analiza activitatea economică a entității și a rezultatelor obținute, în vederea luării unor decizii
optime privind ameliorarea situației existente.
În înțelesul actual al reglementărilor contabile23:
– un activ reprezintă o resursă controlată de e ntitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare și al cărui cost poate fi evaluat în mod
credibil.

21Bodea Ghoerghe, Pântea Iacob Petru, Contabilitate fi nanciară 2014,pag.456, Editura INTELCREDO Deva
22Idem 21, pag. 457
23Idem 20

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

17
– o datorie reprezintă o obligație actuală a entității care decurge din evenimente trecute și prin
decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
– capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilo r/asociațiilor în activele unei
entității după deducerea tuturor datoriilor sale.
Atât conform normelor metod ologice de completare a documentelor de sinteză și
raportare contabilă, cât și în formularul tip de bilanț sunt prezentate modurile de calcul și
regrupare a sumelor pentru acei indicatori care nu se pot lua direct din balanța de verificare
anuală în structura bilanțului, precum și pentru cei care sunt denumiți indicatori de însumare sau
derivați.
b) Contul de profit și pierdere24 cu toate că în bilan ț se reflectă rezultatul exercițiului
financiar, prin soldul contului 121„Profit sau pierdere”, este necesară utilizarea unui alt
document în care să se detalieze modul de generare a rezultatului și care să ofere informații
suplimentare privind cauzele car e au determinat o anumită performanță economică.
Determinarea profitului întreprinderii se realizează nemijlocit cu ajutorul acestor elemente, a
căror recunoaștere și măsurare prezintă o dependență parțială față de conceptele de capital
precum și menținer ea nivelului acestuia, aspecte care sunt folosite în realizarea situațiilor
financiare.
În conformitate cu reglementările adoptate de IASB.25 toate mișcările din cadrul
întreprinderii, concretizate în consumuri de mijloace materiale, umane și bănești precum și
rezultatele obținute în urma consumurilor efectuate sunt definite în modul următor:26
– cheltuielile reprezintă diminuări ale unor elemente de activ, fie majorări ale unor elemente de
pasiv, care generează o diminuare a beneficiilor economice.
– venitur ile reprezintă fie o creștere a unor elemente de activ, fie o diminuare a unor elemente de
pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
Cheltuielile diminuează performanțele financiare ale entității, iar veniturile generează
creșterea perfor manțelor financiare ale acesteia . Din punct de vedere al activităților desfășurate
în cadrul unei entități, contul de profit și pierdere, cheltuielile și veniturile sunt structurate în cele

24Idem 21, pag 461.
25***, Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs) inclusiv Sandarde Internaționale de Contabilitate
(IASs), Editura CECCAR, București, 2009, pp. 1253, 2868
26Idem 21, pag 413

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

18
de exploatare, financiare și extraordinare. Prin prisma grupării a vem posibilitatea de a calcula
rezultatele întreprinderii pe diferite nivele de agregare conform tabelului de mai jos:

Tabelul 1.1 Rezultatele întreprinderii pe niveluri distincte de agregare
Nr. crt Indicatori Formulă de calcul
1 Rezultatul din exploatare Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare
2 Rezultatul financiar Venituri financiare – Cheltuieli financiare
3 Rezultatul extraordinar Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
Suplimentar, pe lângă acești indicatori microe conomici, în tabelul 1.2 sunt prezentate
formulele de calcul și pentru celelalte tipuri de rezultate:
Tabelul 1. 2 Rezultatele întreprinderii
Nr. crt Indicatori Formulă de calcul
1 Rezultatul curent (Venituri din exploatare + Venituri financiare) –
(Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare)
2 Rezultatul burt(contabil) Venituri totale – Cheltuieli totale
3 Rezultatul net Rezultatul brut(contabil) – Impozitul pe profit
Entitățile în conformitate cu standardele IAS/IFRS au posibilitatea să adauge în Contul
de profit și pierdere ”elemente rânduri și subtitluri, atunci când un Standard Internațional de
contabilitate o cere sau atunci când o astfel de prezentare este necesară pentru prezentarea fidelă
a rezultatelor financiare ale întreprinderi i27 necesitând respectarea unor criterii esențiale cum ar fi
pragul de semnificație. Standardul Internațional de Contabilitate 1, nu prevede un anumit model
de prezentarea a contului de profit și pierdere, modele indicate în anexă nefiind obligatorii.
Entit ățile au opțiunea de a prezenta în contul de profit și pierdere sau în notele la contul de profit
și pierdere, a unei analize a cheltuielilor clasificate după natură sau după funcțiile lor în cadrul
întreprinderii28.
c) Situația modificărilor capitalului pr opriu29reprezintă o componentă separată a
situațiilor financiare anuale, care cuprinde o prezentare a soldurilor inițiale și finale, precum și a
modificărilor din cursul exercițiului financiar, aferente fiecărui element al capitalurilor proprii. O
entitate trebuie să prezinte o situație a modificărilor capitalurilor proprii care arată în declaraț ie:

27IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, parag raful 75, Editura CECCAR, București, 2004
28Idem 27
29Idem 21, pag 464

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

19
– venitul total cuprinzător pentru perioada de referință, indicând separat sumele totale atribuite
proprietarilor societății și non -controling interese;
– pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectele aplicării retroactive sau a retratării
retroactive recunoscute în conformitate cu IAS;
– pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea contabilă la
începutul și la sfâ rșitul perioadei, prezentând separat modificările care rezultă din: profit sau
pierdere, fiecare element de venit global precum și tranzacțiile cu proprietarii în calitatea lor de
proprietari, indicând separat contribuțiile și distribuirile către proprieta ri și modificările în
interesele de proprietate în filialele care nu au drept rezultat o pierdere a controlului.
În cadrul situației modificărilor capitalului propriu precum și în contul de profit și
pierdere, trebuie precizată dif erența dintre venituri ș i câștiguri precum și cea dintre cheltuieli și
pierderi:
– câștigurile indică creșteri ale beneficiilor economice, apărute sau nu în exercițiul contabil
curent. Acestea nu se compensează asemenea, asemenea veniturilor și cheltuielilor între ele, iar
eviden ța și reprezentarea lor se face, de regulă, la valoarea netă.
– pierderile sunt scăderi ale beneficiilor economice, ce pot sau nu să apară în exercițiul contabil
curent. Raportarea acestora se face fără a lua în considerare veniturile asociate.
d) Situația fluxurilor de trezorerie30 – reprezintă instrumentul cel mai adecvat de
informare cu privire la capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar
denumită conform IAS 1, situația fluxurilor de numerar, denumire care este preluată din
Reglementările contabile conforme cu directivele europene ale IFRS.
Obiectivul situației fluxurilor de trezorerie este de a oferii utilizatorilor o bază
rezonabilă pen tru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar și echivalente de
numerar, precum și a necesităților de fluxuri de numerar ale entității. Numerarul include
disponibilitățile bănești în casierie sau în conturi la bănci. De asemenea pot cuprinde și
echivalente de numerar care reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide
și ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și cu un risc scăzut de schimbare a valorii.
Asemenea veniturilor și cheltuielilor, și fluxurile de trez orerie se clasifică în funcție de
natura activităților principale ale întreprinderii, după cum urmează:

30Man Mariana, Teorie contabilă și raportare financiară, Note de curs 2017, CAP.VII, pag.311

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

20
– fluxuri generate din activitatea de exploatare;
– fluxuri generate din activitatea de investiții; și
– fluxuri generate din activitatea de fi nanțare.
Gruparea fluxurilor de trezorerie, prezintă utilitate în următoarele activități de analiză:
nu toate activitățile presupun numerar, deci se face o corelare a profitului sau a pierderii cu
numerarul, separându -le pe cele care implică numerar și cele care nu implică; efectuarea unei
evaluări a capacității entității de a -și putea onora obligațiile de plată, efectuate în numerar,
deoarece orice întreprindere trebuie să prezinte o astfel de capacitate și desfășurarea activității
sale, entitatea, utilizează numer ar, iar pentru a cunoaște cu aproximație mărimile viitoare ale
acestora trebuie făcută o evaluare a cash -flow-urilor strategice.
Pe baza soldurilor de trezorerie, a celui rezultat din activități de gestiune a activelor
reale și a celui rezultat din operați uni de investire de capital și finanțare, se poate determina un
indicator microeconomic important, și anume variația trezoreriei nete. Calculul trezoreriei nete
este posibil doar după efectuarea clasificării și analizei tuturor fluxurilor de numerar ale
întreprinderii. Astfel în cazul în care nu există concordanță între fluxurile reale ale întreprinderii
cu cele monetare, caz frecvent întâlnit. Asigurarea trezoreriei are logic prin intermediul
decalajelor de plăți asociate acelor fluxuri31.
În conformitate c u IAS 7”Situația fluxurilor de trezorerie”32 întocmirea și prezentarea
situațiilor fluxurilor de numerar are loc după două metode determinare acestora:
1) metoda directă – presupune prezentarea claselor principiale de încasări și plăți brute
de numerar. Con form IAS 7, este cea mai des întâlnită și utilizată și care precizează expres faptul
că întreprinderile trebuie încurajate să folosească această metodă pentru întocmirea fluxurilor lor
de numerar. De asemenea trebuie evidențiate și anumite dificultăți care au loc la întocmirea
situației fluxurilor de trezorerie prin această metodă. Conturile utilizate de către o entitate pentru
înregistrarea tranzacțiilor și metodologia de utilizare a acestor conturi nu permit identificarea
informațiilor necesare la întocm irea situației fluxurilor de trezorerie așa cum are loc în cazul
bilanțului și a contului de profit și pierdere. Este dificil să fie distinse încasările și plățile pe cele
trei categorii de activități de exploatare, investiții și finanțare. Același tip de plată poate fi
aferent atât activității de exoloatare dar poate fi aferente și activității de investiții.

31***, Standardele Internaționale de Raportare Financiară: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009 , Editura
CECCAR, 2009, pag 1040
32Idem 31

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

21
2) metoda indirectă – reprezintă o alternativă la metoda directă, această rezidă în
ajustarea elementelor de venituri și cheltuieli asociate cu flux urile de numerar din activitatea de
investiții sau de capital, și a efectelor tranzacțiilor ce nu au natură monetară și remiterilor ori
angajamentelor de plăți sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, cu profitul net
sau pierderea netă. .
Această componentă a situațiilor financiare anuale nu este una obligatorie pentru
entitățile care la încheierea exercițiului financiar nu depășesc două dintre cele trei criterii de
mărime.
e) Notele explicative la situațiile financiare – constituie o det aliere într -un mod
sistematic a informațiilor prezentate în celelalte componente ale si tuațiilor financiare, respectiv
bilanț, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor
de trezorerie, precum și informații despre reglementările contabile care stau la baza întocmirii
situațiilor financiare despre politicile contabile folosite .33Aceste includ informațiile cerute și
încurajate a fi prezentate de Standardele Internaționale de Contabilitate și alte prez entări
necesare pentru o prezentare fidelă.
Politicile contabile prezentate în notele explicative rezidă în principiile, regulile și
convențiile și practicile specifice, adoptate de entitate în vederea elaborării, întocmirii și
prezentării situațiilor fina nciare, astfel încât să poată oferii informații cât mai relevante, credibile
și complete din punct de vedere semnificativ.
În România cele zece domenii care sunt abordare în notele explicative distinct sunt:
Nota 1 Activele imobilizate;
Nota 2 Provizioanele;
Nota 3. Repartizarea profitului;
Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare ;
Nota 5 Situația creanțelor și datoriilor;
Nota 6 Principii, politici și metode contabile;

33***Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabileconforme cu
direct ivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 și 766 bis/10.11.2009, modificat și
completat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2869/23.12.2010 pentru modificarea și completarea unor
reglementări contabile, public at în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/ 29.12.2010 ; paragrapf 334,
alin.(5)

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

22
Nota 7 Participații și surse de finanțare
Nota 8 Informații privind salari ații și membrii organelor de administrație, conducere și
de supraveghere;
Nota 9 Exemple de calcul și analiza principalilor indicatori economico -financiar;
Nota 10 Alte informații.
În plus față de politicile contabile specifice utilizate în situațiile fina nciare, este
important ca utilizatorii să cunoască baza de evaluare utilizată cum ar fi costul istoric, costul
curent, valoarea realizabilă, valoarea justă sau valoarea actualizată, deoarece aceasta formează
baza de întocmire a situațiilor financiare ca în treg. Atunci când este utilizată mai mult ca o bază
de evaluare în situațiile financiare, de exemplu atunci când sunt reevaluaate anumite active
imobilizate, este suficientă indicarea categoriilor de active și datorii la care se aplică fiecare bază
de eval uare.
Fiecare entitate are în vedere natura activității sale și politicile pe care utilizatorul se
așteaptă să le găsească pentru acel tip de entitate Exemplificativ în anumite situații se așteaptă
ca toate entitățile din sectorul privat să prezinte polit ica contabilă a impozitelor pe profit, inclusiv
impozitele amânate și creanțele privind impozitele amânate. Atunci când o entitate se presupune
că are activități în alte țări sau efectuează tranzacții într -o valută cu un volum semnificativ, se
așteaptă pre zentarea politicilor contabile de recunoaștere a câștigurilor și pierderilor de curs
valutar, precum și de acoperire a riscului unor astfel de câștiguri sau pierderi. În situațiile
financiare consolidate, este prezentată și politica utilizată la determinar ea fondului comercial și a
interesului minoritar.

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

23

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND PREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN SITUAȚIILE
FINANCIARE CONFORM IAS 1/IFRS
2.1 Date generale privind prezentarea entității economice MGM GIULIA S.R.L
Entitatea MGM GIULIA SRL s -a constituit pe data de 27.05.2015 fiind înscrisă la
Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J20/450/2015 cu Codul Unic de Înregistrare
34567515.Forma juridică a entității este Societate cu Răspundere Limitată(S.R.L.)
Sediul social al firmei MG M GIULIA SRL, este stabilit în România, în județul
Hunedoara, municipiul Lupeni, str. Bulevardul Păcii, Nr.42. Entitatea nu are înființate filiale,
sucursale sau alte puncte de lucru în alte localități din țară sau în străinătate. Durata de
funcționare a e ntității este pe o perioadă nedeterminată și a început desfășurarea activității la data
înregistrării acesteia la Registrul Comerțului.
Legat de capitalul social subscris al firmei MGM GIULIA SRL, constă în numerar și
este în valoare de 200 lei, vărsat int egral la data constituirii entității, de către unicul asociat care a
participat la înființarea acesteia și nu a suferit modificări ulterioare de la constituire până în
prezent. Funcționalitatea firmei este microîntreprindere.
Organul de conducere al firmei MGM GIULIA S.R.L. este reprezentat de
Administratorul firmei care ia decizii asupra acesteia și asigură politica ei economică și
comercială, acesta fiind o persoană fizică de cetățenie română, domiciliat în România.
Conducerea operativă este asigurată de către 6 membrii, din care unul este
administrator, o persoană este desemnată pentru departamentul financiar -contabil, și ceilalți 4
salariați ai firmei. Conducerea operativă urmărește asigurarea coordonării și realizării
activităților zilnice a firmei, mod ul de repetare și aplicare a regulamentului de organizare a
entității, întocmirea documentației necesare, luării deciziilor administrative, precum și alte
atribuții de competență a conducerii operative de către administratorul firmei.
Entitatea a fost înf iințată cu scopul de a realiza prestări de servicii de tâmplărie și
confecționarea de mobilier din pal în baza comenzilor și solicitărilor clienților persoane fizice cât
și persoane juridice. De la înființare și până în prezent entitatea și -a extins gama d e produse
privind confecționarea mobilierului din pal precum și activitățile de prestare a serviciilor de

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

24
tâmplărie. Firma dispune de echipamente de lucru adaptate cerințelor impuse de normele în
vigoare precum și de un personal calificat și experimentat care reușesc să facă față cerințelor
impuse de către clienții ei, folosind materii prime și materiale consumabile adaptate pentru oferii
produse de cea mai bună calitate. Pentru a se menține pe piață, entitatea are în vedere executarea
lucrărilor în timp u til și la un preț competitiv pe piață. Principalii furnizori de materie primă(pal)
și materiale consumabile sunt Arabesque S.R.L și Regency Company S.R.L
Entitatea a devenit un partener de încredere pe plan local atât pentru clienți persoane
fizice,operato ri economici, ONG -uri sau instituții publice.
Firma MGM GIULIA își desfășoară activitatea în domeniul ”Fabricării de mobilă
n.c.a”, conform codului CAEN 3109, acesta fiind obiectul principal de activitate. Societatea nu
este plătitoare de TVA având o cifr ă de afaceri sub pragul stabilit de lege, actualmente de
300.000 lei/an.
2.2 Întocmirea bilanțului în conformitate cu reglementările contabile în vigoare
Datorită faptului că în cadrul Standardului IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, nu se
face referire la nici o formă standard izată a bilanțului contabil, firmele în funcție de specificul
activității pe care îl desfășoară își pot crea propriul format al bilanțului astfel încât informațiile
prezentate să corespundă în conformitate cu toate cerințel e informațiilor contabile.
Evidența contabilă este organizată și condusă conform prevederilor legale de către un
contabil autorizat, care aplică cu consecvență principiile contabile generale conform contabilității
de angajamente34 care specifică faptul că e fectele tranzacțiilor și ale altor evenimente să fie
recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile
financiare ale perioadelor aferente. În baza evidenței contabile se întocmește bilanțul contabil,
contul de profit și pierdere precum și restul rapo artelor, care sunt prezentate în baza Legii
contabilității nr.82/1991 republicată și cu Reglementările contabi le conforme cu Directiva a IV -a
a Comunității Economice Europene aprobate prin OMFP 1802/2014 și a Standardelor
Internaționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
Conducerea entității MGM GIULIA a ales să aplice aceste principii contabile pentru a
acorda obiectivitate si stemu lui contabil și pentru a permite obținerea unei imagini fidele, clare și

34https://www.contzilla.ro/ce -presupune -contabilitate -pe-angajamente/

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

25
complete asupra activelor, datoriilor, capitalurilor și rezultatelor obținute de entitate. Evidența
posturilor cuprinse în rap ortările contabile a fost efectuată în acord cu principiile contabile.
În continuare sunt prezentate în tabelul 2.1 elementele esențiale din bilanț conform
datelor preluate dinanexa 1 .Astfel se observă că societatea respectă prevederile Standardelor
Intern aționale de Contabilitate și reglementările Directivei a IV -a în ceea ce privește repartizarea
elementelor de activ în rubricile: activ circulant și activ imobilizat, criteriul adoptat fiind cel
bazat pe lichiditatea activelor și nu pe clasificarea curent/ termen lung. Formatul bilanțului
întocmit este cel de tip listă.
Tabelul 2.1 Bilanțul contabil pentru anul 2017 la MGM GIULIA S.R.L
Elemente de bilanț (lei) 31.12.2016 31.12.2017 Variaț ie
absoluta (+/-) Variaț ie
relativa (%)
TOTAL ACTIVE, din care: 40.968 50.710 +9.742 23,78
A Active imobilizate din care :
-Imobiliză ri necorporale
– Imobiliză ri corporale
– Imobiliză ri financiare 0 0 0 –
0 0 0 –
0 0 0 –
0 0 0 –
B Active circulante totale, din care:
– Stocuri
– Creanț e
– Casa si conturi la bă nci 40.968 50.710 +9.472 23,78
21.424 24.927 +3.503 +16,35
1.486 0 -1.486 -100
18.058 25.783 +7.725 +42,78
TOTAL PASIVE, din care: 40.968 50.710 +9.742 +23.78
C Datorii curente 5.269 8.739 +3.470 65,85
D Datorii pe termen lung 0 0 0 –
E Provizioane 0 0 0 –
F Total Capitaluri proprii, din care:
Capital social
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Rezultatul reportat
Rezultatul exerciț iului +
200 200 0 –
0 0 0 –
0 0 0 –
40 40 0 –
26.542 35.459 +8.917 +33,60
8.917 6.272 -2.645 -29,66

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

26
Din punctul de vedere al recunoașterii și evaluării posturilor bilanțiere, politicile
contabile au fost aplicate în mod consecvent în exercițiul financiar 2017. Moneda situațiilor
financiare aplicate de MGM GIULIA S.R.L este Leul astfel toate valorile prezentate în situațiile
financiare sunt exprimate în lei românești.
În ceea ce privește valoarea la care sunt prezentate elementele de activ în bilanț, situația
este următoarea:
a) Imobilizările corporale, – această categorie a imobilizărilor nu cuprinde valori în
bilanțul contabil deoarece pentru realizarea producției entitatea folosește mijloace fixe închiriate
de la o altă entitate, astfel nefiind necesar să se regăsească în bilanțul contabil. Cheltuielile
privind reparațiil e și întreținerea mijloacelor fixe precum și cele privind amortizarea revin în
sarcina entității care deține în proprietate mijloacele fixe.
b) Imobilizările necorporale – cuprind active nemonetare, fără suport material, cum ar fi
brevete, licențe, mărci ș i alte valori similare. Entitatea MGM GIULIA S.R.L nu dispune de
imobilizări necorporale.
c) Imobilizări financiare – cuprinde plasamentele entității de natura capitalului sau ale
altor resurse pe timp îndelungat în titluri de valoare sau creanțe. Din aces t punct de vedere la
MGM GIULIA S.R.L nu sunt deținute în activ imobilizări financiare.
d) Stocuri – activele de natura stocu rilor sunt reflectate în bilanț la valoarea
reprez entând materii prime și materiale auxiliare folosite în procesul de producție pr ivind
fabricarea mobilierului. Contabilitatea stocurilor este ținută cantitativ și valoric, prin folosirea
inventarului permanent. În aceste condiții în contabilitate s -au înregi strat, toate operațiunile de
intrare și de ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât
cantitativ, cât și valoric. Stocurile au fost înregistrate la costul de achiziție sau costul de
producție pentru cele produse de entitatea economică. La data bilanțului, activele de natura
stocurilor au f ost reflectate în bilanț la valoarea care se poate obține prin utilizare sau vânzarea
lor. La ieșirea din gestiune a stocurilor și a altor bunuri fungibile ,35acestea au fost evaluate și
înregistrate în contabilitate prin metoda FIFO(primul intrat – primul ieșit) ca fiind considerată
metoda cea mai adecvată de către entitate. Metoda aleasă este aplicată de la un exercițiu financiar
la altul.

35http://www.contabilitateafirmei.ro/dictionar/bunuri_fungibile.htm

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

27
e) Creanțele – sunt reprezentate de creanțe comerciale și alte creanțe care pot fi
evidențiate în bilanț la valoarea recuperabilă. În condițiile date, la MGM GIULIA la data
întocmirii bilanțului contabil se constată faptul ca nu exista nici un fel de creanță comercială sau
aferentă acestuia, valoarea postului bilanțier fiind zero.
f) Datoriile curente – sunt reprezentate din punct de vedere contabil în datorii către
furnizorii de materii prime și materiale, precum și furnizorii de utilități( energie electrică, gaz,
apă) necesa re desfășurării normale a procesului de producție. De asemenea entitatea mai
înregistrează datorii curente reprezentând salariile angajaților și contribuțiile datorate bugetului
asigurărilor sociale și bugetul de stat. Acestea sunt evidențiate la valoarea lor plătibilă în lei
2.3 Î ntocmirea contului de profit si pierdere conform reglementarilor contabile
Contul de profit și pierdere a fost întocmit în conformitatea prevederilor privind
Standardele Internaționale de Contabilitate conforme cu Directiva a IV -a. Modul de prezentare
este cel de ”tip listă” prin deducerea cheltuielilor din venituri pentru a arata modul de formare a
rezultatului, formă care este acceptată de IAS 1, și prezintă minimul de informații impusă de
prezentul standard.
Informațiile privin d activitățile care au loc la MGM GIULIA S.R.L împart contul de
profit și pierdere, astfel că veniturile și cheltuielile care au loc sunt structurate în cele de:
exploatare, financiare și extraordinare.
În continuare sunt prezentate în tabelul 2.2 princi palele posturi din contul de profit și
pierdere în baza anexei 2.
Tabelul2.2 Contul de profit și pierdere pentru anul 2017 la MGM GIULIA S.R.L
Indicatori (Lei) 31.12.2016 31.12.2017 Variatie
absoluta (+/-) Variatie
relativa (%)
Venituri totale 179.014 213.583 +34.569 +19.31
Venituri din exploatare, din care: 172.114 199.511 +27.397 +15.92
Cifra de afaceri neta 172.114 199.511 +27.397 +15.92
Venituri financiare 6.900 14.072 +7.172 +103.94
Cheltuieli totale 168.307 205.175 +36.868 +21.91
Cheltuieli de exploatare, din care: 168.307 205.175 +36.868 +21.91

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

28
Cheltuieli cu materii prime si
materiale consumabile 62.913 93.546 +30.633 +48,69
Cheltuieli cu personalul 62.544 69.910 +7.366 +11,78
Cheltuieli cu amortizarea 0 0 0 –
Cheltuieli cu provizioanele 0 0 0 –
Alte cheltuieli de exploatare 42.850 41.719 -1.131 -2.64
Cheltuieli financiare 0 0 0 –
Rezultatul din exploatare – Profit
Rezultatul financiar – Profit
Rezultatul brut 10.707 8.408 -2.299 -21.47
Impozitul de profit 1.790 2.136 +346 +19.33
Rezultatul net 8.917 6.272 -2.645 -29.66

Din punct de vedere al recunoașterii si evaluării veniturilor și al cheltuielilor don contul
de profit și pierdere, entitatea , la întocmirea contului de profit și pierdere, entitatea MGM
GIULIA a ținut cont de princip iile contabile . Astfe l pentru fiecare element de cheltuiala din
contul de profit și pierdere a fost prezentată valoarea aferentă elementului corespondent din
exercițiul financiar preceden t.
Contul de profit și pierdere a fost întocmit făcându -se abstracție de datele referitoare la
încasări și plăți. Astfel, cheltuielile ca și efecte ale tranzacțiilor și ale altor evenimente au fost
recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele s -au produs, și nu pe măsură ce trezoreria a
fost plătită, adică făcând abstracție de data decontării, și au fost înregistrate în contabilitate și
raportate în contul de profit și pierdere al perioadei aferente.
Entitatea realizează venituri din exploatare cât venituri financiare, astfel din categor ia
veniturilor din exploatare care reprezintă sursa principală a veniturilor realizate de entitate sunt
cuprinse din: venituri din vânzarea produselor finite, venituri din servicii prestate, venituri din
vânzarea mărfurilor conform datelor preluate din balanța de verificare la 31.12.201 (anexa 3) În
categoria veniturilor financiare pentru entitate acestea reprezintă un o valoare destul de mică în
comparație cu totalul veniturilor, acestea formându -se doar din: venituri din s conturi obținute
conform balanței de verificare.
Din punct de vedere al cheltuielilor reflectate în contul de profit și pierdere, entitatea are
doar cheltuieli privind activitatea de exploatare. astfel conform balanței de verificare la

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

29
31.12.2017, cheltuie lile din exploatare la MGM GIULIA sunt reprezentate de : cheltuieli cu
materiile prime, cheltuieli cu materialele auxiliare, cheltuieli cu materialele nestocate, cheltuieli
privind mărfurile, cheltuieli privind chiriile, cheltuieli cu servicii bancare asimi late, cheltuieli cu
servicii executate de terți, cheltuieli cu alte taxe,impozite și vărsăminte asimilate, cheltuieli cu
salariile personalului, cheltuieli cu contribuțiile datorate de către unitate, De asemenea în
cadrul entității s -a realizat și cheltuia la specifică privind impozitul pe venit.

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

30

CAPITOLUL III
Concluzii finale
În baza cercetărilor efectuate la MGM GIULIA S.R.L, se pot trage ca și concluzie finala
faptul că toate informațiile furnizate de situațiile financiare anuale stau la baza efectuării
analizelor financiare. Situațiile financiare sunt întocmite astfel încât să ofere informații cu privire
la poziția și performanța financiară, cât și la imaginea fidelă a întreprinderii. Fiecare componentă
din situațiile financiare prezin tă informații diferite despre aceleași tranzacții și evenimentele
economice efectuate de către entitatea economică pe parcursul unui exercițiu financiar. Astfel
fiecare situație financiară analizată separat nu poate oferii o imagine generală asupra tuturor
activității entității analizate.
Prevederile sistemului contabil al Standardelor Internaționale de Contabilitate și al
Standardelor internaționale de Raportare Financiară, se aplică obligatoriu la anumite entități
economice din Romania începând cu anul 20 00 și continuând spre o extindere treptată în vederea
generalizării aplicării acestor standarde, astfel încât acestea să fie aplicate de către toa te entitățile
economice. Însă aplicarea acestor standarde ridică probleme complexe privind un sistem contabil
mai greoi, necesitând mai multe evidențe și calcule mai complexe în comparație cu
reglementările contabile românești, chiar dacă și reglementările contabile din țara noastră încep
să aplice din ce în ce mai mult reglementările IAS/IFRS. Astfel entitatea MG M GIULIA
momentan aplică reglementările contabile românești încercând în același timp să facă o tranziție
privind prevederile contabile conforme cu IAS/IFRS.
Prudența privind aplicarea prevederilor IAS/IFRS în totalitate este dată și de analiza
unor exper ți și a unor studii aplicate altor entități care au constatat faptul ca prin anumite artificii
contabile au încheiat exercițiul financiar cu un profit pentru a putea accesa credite bancare.
Astfel aceste entități prezintă un risc ridicat odată cu aplicarea standardelor IAS/IFRS. Astfel
singura posibilitate pentru a putea depăși eventuale riscuri cu implicații majore precum
insolvența sau falimentul este ca toate entitățile economice să prezinte un profit real până la
aplicarea noului sistem contabil confor m cu reglementările IAS/IFRS ..
Entitatea MGM GIULIA preconizeaz ă că în următoarele exerciții financiare să facă
trecerea către aplicarea stan dardelor IAS/IFRS în totalitate, deocamdată nefiind necesară
aplicarea în totalitate ale acestor reglementări.

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

31

Bibliografie
1. Man Mariana, Teorie contabilă și raportare financiară, Note de curs(2017) ;
2.Popa Adriana Florina , Standarde Internaționale de raportare financiară, suport de curs ;
3. Pîntea Petru Iacob, Bodea Gheorghe, Contabilitate Financiară, Editura Intelcredo Deva
(2014);
4.***REGULAMENTUL (CE) NR. 1126/2008 , al comisiei din 3 noiembrie 2008, de adoptare
a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE), nr
.1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului ;
5.*** Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Nr. 454 din 18.06.2008, art. 5 ;
6.***Standardele Internaționale de Raportare Financiară: IFRS : norme oficiale emise la 1
ianuarie 2009, Editura CECCAR, 2009 ;
7.***Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs) inclusiv Sandarde
Internaționale de Contabilitate (IASs ), Editura CECCAR, București, 2009;
8.***IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare , Editura CECCAR, București, 2004 ;
9.***OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 și 766 bis/10.11.2009 ,
modificat și completat prin OMFP nr. 2869/23.12.2010 pentru modificarea și co mpletarea unor
reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
882/29.12.2010 ;
10.***OMFP nr. 1802/2014, modificat și completat prin ORDIN Nr. 470/2018 privind
principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului
Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile ,
publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 66 din 23 ianuarie 2018 ;
11. https://www.accountingtools.com/articles/what -is-gaap.html
12. https://www.ceccartimis.ro/userfiles/file/Principalele%20diferen%C5%A3e%20OMF%20 –
%20IFRS.pdf
13 https://www.contzilla.ro/ce -presupune -contabilitate -pe-angajamente/
14. http://www.contabilitateafirmei.ro/dictionar/bunuri_fungibile.htm

Cercetări privind prezentarea informațiilor financiare conform IFRS la o entitate economică

32

ANEXE
– Anexa 1. Bilanțul contabil la 31.12.2017
– Anexa 2. Contul de profit și pierdere la 31.12.2017
– Anexa 3. Balanța de verificare la 31.12.2017